cvj, nr. 295, miercuri 30 ianuarie 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 295

Miercuri, 30 ianuarie 2013

”Mi se parecorect sã fim

buricul pãmântului”

D e 30 de ani se pregãteºte sãvinã acasã învingãtor, sã

dãruiascã din plinul sãu cuemoþie ºi iubire. Fost miner ºimãcelar, pictorul român de succes, Sorin Ienulescu, dinCimpa, va expune, la Petroºani,în prima decadã a lunii februarie.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Drumul sprePasul Vâlcan ”ºi-a gãsit”constructor

C ontractul pentru moder-nizarea drmului spre

Pasul Vulcan a fost atribuit.Consiliul Judeþean Hunedoara,autoritatea contractantã ºiautoritate în subordinea cãreiase aflã în administrare drumulcare face legãtura întremunicipiul Vulcan ºi PasulVulcan, a atribuit contractulpentru modernizarea acestuisegment de drum.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212

A renunþat lalupta cu viaþa ºi nu a vrut sã fie salvat

A încetat sã mai lupte pen-tru viaþã. Un bãrbat de

peste 70 de ani din municipiulPetroºani a renunþat la luptacu viaþa ºi a decis sã îºi punãcapãt zilelor.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Mascaþii auscotocit

Vulcanul dupãhoþi

M ai mulþi suspecþi defurturi ºi infracþiuni

comise cu violenþã pe razamunicipiului Vulcan, au fostduºi ieri, cu mascaþii, lapoliþia din localitate în urmaunei acþiuni derulate deoamenii legii.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

”Ce vã miraþi? 155.180.460.000 lei

sunt un fleac!”

D onaþiile în lei, fãcute partidelor politice în campania electoralã, ºi declarate oficial sunt”un fleac, praf în ochi” pentru ºtiutori, dar reprezintã sume ameþitoare pentru omul de

rând… Centralizatorul donaþiilor declarate, donaþii în lei fãcute partidelor politice în campa-nia electoralã, taie repiraþia ºi celui mai… neimpresionabil om. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 8-98-9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 ianuarie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Vânãtorii de sclavi 13:45 Cuceritorul (r)15:00 Teleshopping 15:15 Copii contra pãrinþi 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Ultima amazoanã

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 Teleshopping 11:20 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu

16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Plasa de stele 22:30 Un Show Pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Spune-mi cã mãiubeºti (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Phoebe în ÞaraMinunilor 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Cine sunt? 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 23:30 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 0:00 Cine sunt? (r)

9:30 O promisiune împlin-itã: povestea Oksanei Baiul 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 CSI Investigaþii (r)14:30 Teleshopping15:00 Galileo 15:15 Focus Monden (r)16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort

9:50 Olimpiada veseliei (r)10:10 Aºa-i românul!10:20 Lumea modei10:30 Ora de business (r)11:30 Dãnutz S.R.L. 12:30 Oameni care auschimbat Lumea12:40 Zeul rãzboiului (r)13:20 Zeul rãzboiului (r)14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Latitudini 17:30 Oameni care auschimbat lumea (r)17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Asasinarea luiHenric al IV-lea 23:50 Ora de business

Maximilian GÂNJU

Poliþiºtii din municipiulVulcan au descins ieridimineaþã, susþinuþi de

luptãtorii Serviciului pen-tru Acþiuni Speciale dincadrul IPJ Hunedoara, latrei adrese din localitateunde au efectuat perchez-

iþii dupã ce au aflat cãmarfa provenitã de peurma unor furturi estedositã acolo. Doisprezeceindivizi despre carepoliþiºtii au date cã seocupau cu furturi dar ºialte infracþiuni comise cuviolenþã au fost duºi demascaþi la sediul PoliþieiVulcan pentru audieri.Descinderile au vizat maimulte cartiere ale

municipiului dar mai aleszona Dallas, o locaþie încare au cartierul generalmulþi indivizi certaþi culegea. „Am efectuat mai

multepercheziþii lasuspecþi decomitereaunor infracþi-uni de furtdin societãþicomerciale ºisuspecþi decomitereaunor infracþi-

uni cu violenþã. Parte din-tre suspecþi urmeazã a ficercetaþi ºi în dosarepenale rãmase cu autorinecunoscuþi. Am condus

la sediu 12 persoane sus-pecte pentru audieri.Prejudiciu încã nu poatefi spus, dar este vorba defurturi comise în perioadanoiembrie 2012 –ianuar-ie 2013 pe raza municip-iului Vulcan”, a declarat,comsiarul Toma Mihu,ºeful Poliþiei Vulcan.Poliþiºtii spun cã printrepersoanele duse la audierisunt ºi indivizi catalogaþidrept periculoºi ºi care aumai fost certaþi cu legea.

CarmenCOSMAN

ReprezentanþiiSocietãþii Naþionale deÎnchideri de MineValea Jiului suntnevoiþi sã îºi refacã dela zero patrimoniul ºi,în consecinþã, achiz-iþioneazã sau închiri-azã bunurile ori ser-viciile necesare pentrua funcþiona. Astaînseamnã autotur-isme, mijloace detransport pentruangajaþi, tehnicã decalcul ori servicii detransport a huilei oride pazã pentru obiec-tivele miniere. Sumelesunt destul de mari,însã oficialiui SNIM nuau de ales. Înfiinþatãpentru a administra

grupul de mine nevia-bile – Petrila, Paroºeniºi Uricani – SocietateaNaþionalã de Închideride Mine (SNIM) estenevoitã sã se descurcecum poate cã sãsupravieþuiascã pânãîn 2018, termenullimitã pânã la carecele trei mine vor fiînchise. În luna augusta lui 2012, cel puþinteoretic, CompaniaNaþionalã a HuileiPetroºani a scãpat deo datorie de peste273 milioane de lei,dupã ce activele nevi-abile - minele Petrila,Paroºeni ºi Uricani -au fost date în platãcãtre ANAF. Conformcalculelor oficiale,mijloacele fixe alecelor trei mine nevia-

bile au totalizat sumade peste 273 de mil-ioane de lei, sumã sta-bilitã în urma unorrapoarte de evaluareîntocmite de un evalu-ator independent.Asta s-a întâmplat pehârtie, însã practicminele neviabile aurãmas pânã la urmãdoar cu clãdire. Nu auprimit maºini, tehnicãde calcul ºi, mai gravdecât atât, chiar ºicalea feratã industrialãdin incinta unitãþilorminiere a rãmas tot lafirma – mamã, adicãla CNH. Din fericire,cele trei mine nevia-bile sunt în continuarebeneficiare ale sub-venþiei acordate de labugetul de stat cuacceptul Uniunii

Europene ºi au unbuget propriu. Cudoar câteva zile înurmã, SNIM a plãtit102.794 RON cãtreSC Lascãr ServiceCompany SRL pentruun autoturism DaciaLodgy 1.5 110CP ºiun autoturim de terenDacia Duster 1.6 105CP cu tracþiune 4x4,care conform contrac-tului de achiziþie,„deservesc transportulde personal la ºi de lalocul de muncã,respectiv pentrudeplasarea la incinteleaflate în zonele mon-tane cu relief acciden-tat de la MinelePetrila , Paroºeni ºiUricani”.

SC UnireaEcotrans SRL acâºtigat o licitaþie depeste o jumãtate demilion de lei pentrutransportul personalu-lui de la Mina Petrila,Mina Paroºeni ºi EMUricani la ºi de lalocul de muncã cumijloace proprii. De

asemenea, cu peste155.000 de lei a fostadjudecatã licitaþiapentru „punere al dis-poziþie ºi întreþinere înexploatare sistemeinformatice (închirierede produse software -aplicaþii informatice-adaptate la nece-sitãþile SNIMVJ)”, iaracesta este doarînceputul, pentru cãsocietatea abia aînceput sã funcþionezeºi suntem doar laînceputul anului.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 ianuarie 2013 Actualitate 3

Sute de mii de lei pentru refacerea patrimoniului

Î ncet – încet, Societatea Naþionalã de Închideri de MineValea Jiului îºi reface patrimoniul. La ruperea din

Compania Naþionalã a Huilei, Minele neviabile care au intratîn componenþa SNIM au fost lãsate fãrã patrimoniu, aºa cãsocietatea cheltuieºte sute de mii de lei ca sã poatã funcþionanormal ºi asta fãrã sã mai luãm în calcul materialele necesare.

Luiza ANDRONACHE

“ªtim cã staþia de tratareValea de Peºti este într-unprogram de reabilitare, iarmotivul restricþiei sunt niºtelucrãri interioare care trebuiefãcute de constructor.Restricþia este de la ora 8:00la 20:00, noi avem rezervede apã chiar pânãdimineaþã, iar în momentulcând se va pune staþia înfuncþiune, dupãora 20, toatãlumea va aveaapã potabilã”, adeclarat Cristian Ionicã,director adjunct SC ApaServ Valea Jiului SA,

De altfel, reprezentanþii

Apa Serv mai spun cãaceastã mãsurã era unaobligatorie ºi au afirmat cufermitate cã în aceastãsearã, la 20:05, toþilocuitorii din Uricani,Lupeni, Vulcan ºi Aninoasavor avea apã din nou. Dacãnu, cei afectaþi, sunteþipoftiþi sã-i sunaþi ºi sã-i între-

baþi de ce s-auþinut decuvânt.

Vestul Vãii Jiului, fãrã apã toatã ziua

T oate cele patru oraºe din vestul Vãii Jiului nuvor avea apã la robinete pe tot parcursul zilei

de astãzi, 30 ianuarie 2013. SC Apa Serv ValeaJiului SA a luat mãsura sistãrii furnizãrii apei dincauza unor lucrãri la Staþia Valea de Peºti.

Mascaþii au scotocit Vulcanul dupã hoþi

M ai mulþi suspecþi de furturi ºiinfracþiuni comise cu violenþã pe

raza municipiului Vulcan, au fost duºiieri, cu mascaþii, la poliþia din localitateîn urma unei acþiuni derulate deoamenii legii.

Luiza ANDRONACHE

“Avem 17 scãri, dintre care ladouã se face debranºare, pentrucã aici sunt persoane care nu aunici mãcar buna intenþie sã vinãsã ia legãtura cu noi, sã-ºi facãun angajament de platã sau sãdea un avans. Spre exemplu,avem la trei apartamente o dato-rie care depãºeºte 110 sau chiar120 de milioane lei vechi ”, adeclarat Dumitra Stoian, admin-istratorul Asociaþiei deProprietari.

“Noi nu ne facem un scop dina debranºa scãrile ºi oamenii din

Valea Jiului, ci din contrã, noivrem sã furnizãm apã. Dar, dinpãcate, unde nu mai putem con-trola lucrurile, ajungem la situaþiaaceasta de debranºare. Vedeþi cese întâmplã aici, în aceastã aso-ciaþia, în care datele sunt con-crete ºi aºa mi-as dori sã fietoate asociaþiile din Valea Jiului,cu situaþii exacte”, a declarat ºiCostel Avram, director SC ApaServ Valea Jiului SA, care a fostprezent la faþa locului.

ªi, aºa cum era de aºteptat,unii locatari ºi-au exprimatnemulþumirea faþã desituaþia creatã, iar asta

pe bunã dreptate. “ Cu ce sunteu vinovatã de am rãmas acumfãrã apã din cauza a doi, treivecini care nu îºi plãtesc datoriileºi care mai ºi lucreazã?! Eu suntpensionarã, dar întotdeauna mi-am plãtit facturile la zi. Acum,dacã mã duc la uºa lor, nu-mideschid sau chiar îmi vorbescurât ”, a spus nemulþumitã ofemeie dintr-una din cele douãscãri debranºate.

Conform datelor oferite deasociaþia de proprietari, datornicisunt ºi în celelalte scãri de blocdin aceastã zonã. ReprezentanþiiApa Serv vor continua ºi astãzidebranºãrile.

Avram continuã sã-idebranºeze pe rãu platnici

I eri dimineaþã au fost debranºate alte douãscãri de bloc din Municipiul Petroºani de la

apa potabilã, din cauzã cã locatarii înregistreazãdatorii foarte mari la societatea furnizoare. Chiaradministratorul asociaþiei de proprietari le-a arãtatechipelor de la Apa Serv care sunt scãrile cudatorii ºi care trebuie debranºate.

N u au nimic deobiectat. Dacã

e lege atunci sã fieaplicatã. Mai ales cãnu e vorba decât de osumã pe care oricineºi-o poate permite.

Asta spun pacienþii, darºi medicii despre nouagãselniþã legatã de coplatainternãrii, chiar dacã mulþivocifereazã cã au plãtitzeci de ani asigurãri desãnãtate ºi acum suntnevoiþi sã mai dea o taxã.Pacienþii Spitalului deUrgenþã din Petroºanisusþin cã nu e atât de gravcã vor fi nevoiþi sã achitte10 lei la externare, dacãsunt obligaþi. „Dacã va tre-bui, vom plãti, numai sãfim bine trataþi”, spune unpacient la Spitalului deUrgenþã din Petroºani.„Nu e normal, cã am con-tribuit 40 de ani la asigu-rãrile sociale, dar 10 lei,dacã rãmâne suma ce vatrebui sã o achit, atunci nu

va fi o problemã”, spuneun alt pacient. „Nu amfost internat ºi când amfost am avut parte detratament bun. Dacã vatrebui, voi plãti, cã nu amaltã soluþie”, a mai spusun bãrbat. „Sunt internatºi nu am ce sã reproºaznimãnui. Nu am cumpãratmedicamente ºi nici altele,dar dacã va trebui sã achito taxã, nu am încotro.Asta o sã fac laexternare”, spune unpacient internat.

Nici medicii de familienu cred cã va fi foarte gravcã pacienþii vor fi nevoiþi sãplãteascã, dacãî vor fi spi-talizaþi. „Coplata ne-a fostimpusã de cãtre cei de laFMI ºi banca Mondialã dar,pânã la urmã, s-a ajuns la osoluþie destul de rezonabilã.eu zic cã suma de 10 lei pecare o achitã pacienþii ceies din spital nu este unadeosebit de mare”, a adãu-gat ºi dr. ConstantinGheorghiu, vicepreºeniteleAsociaþiei medicilor de fa-

milie din Valea Jiului.Conform scrisorii de

intenþie convenitã deGuvernul României cu FMI,din luna martie, va intra învigoare coplata în spitale.Totul, în vederea rezolvãriidezechilibrelor financiaredin sectorul de sãnãtate.Practic, din martie 2013,va începe introducereacoplãþii, reprezentând osumã fixã modestã înfuncþie de serviciilefurnizate, în sectorul spitalicesc, exceptând serviciile de urgenþã.

În plus, responsabilii dinsãnãtate vor continua sãrevizuiascã lista medica-mentelor compensate ºi vorintroduce mecanisme pen-tru reducerea perioadei despitalizare ºi creºtereagradului de utilizare a serviciilor ambulatorii.Cuantumul modic alcoplatei în sãnãtate arputea însuma 10 lei pe zi.Asta au precizat marþi,dupã amiazã, experþii FMI

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

B olnavii unui sistem bolnav.

Bolnavii din Româniasunt la mâna unui sistembolnav, adicã la mânaGuvernului, a cãrui traseueste trasat de forurileinternaþionale, în cazul defaþã Fondul MonetarInternaþional.

Pe site-ul MinisteruluiSãnãtãþii a fost postat uncomunicat de presã prin carese aratã faptul cã toþi pacienþiivor plãti o sumã modicã labugetul de stat, prin coplatã.

”Legislatia in vigoareprevede implementarea meca-nismului de coplata, conformLegii 220/2011 privind modifi-carea Legii 95/2006. Aceastaprevedere a facut parte dinconditionalitatile discutate sistabilite cu organismele interna-tionale ( FMI, BM si CE), incãdin anii precedenti. În acestcontext, la propunereaMinisterului Sanatatii, FMI aacceptat introducerea uneicoplati modice doar la nivelulspitalului, ca mecanism de con-trol al internarilor nejustificate,fictive si a raportarilor false.Mentionam ca aceasta forma

de coplata va fi aplicata numaiin spitale, acolo unde si cos-turile sunt mai mari. In acestcaz, coplata va fi platita laexternare. Coplata nu va fiaplicata serviciilor de urgenta,in ambulatoriu de specialitate,medicina de familie sau in cazulanalizelor medicale, precum ºipersoanelorexcep-tate

prinlege(exemplu: copii, gravide, pensionari sub 740 lei/luna ,bolnavii incluºi în programelenaþionale de sãnãtate, dacã nurealizeazã venituri din muncã,veteranii de razboi). Cuantumulmodic al sumelor si regulamen-tul de aplicare ale mecanismu-

lui vor fi stabilite innormele la contractul-

cadru”, se aratã în comuni-catul de presã.

“În vederea rezolvãriidezechilibrelor financiare dinsectorul de sãnãtate, suntemhotãrâriþi sã aplicãm urmã-toarele mãsuri: În martie 2013,vom începe introducereacoplãþii, reprezentând o sumãfixã modestã în funcþie de ser-viciile furnizate, în sectorul spitalicesc, exceptând serviciilede urgenþã; vom continua sã

revizuim lista medicamentelorcompensate ºi vom introducemecanisme pentru reducereaperioadei de spitalizare ºicreºterea gradului de utilizare aserviciilor ambulatorii”, se aratãîn document.

C olegiul Medicilor,reacþie împotriva coplãþii

“Colegiul Medicilor are deacum 4 ani de zile ºi a fostconsecvent în opinie, are pozi-þia potrivit cãreia coplata nu

rezolvã nicio problemã în sis-temul de sãnãtate ºi poateintroduce o discriminare înaccesul cetãþenilor români laserviciile de sãnãnate. NuFondul Monetar Internaþional,acum 4 ani ºi ceva, a venit cuaceastã propunere, ci domnulministru al Sãnãtãþii Bazac anegociat ºi a venit cu aceastãpropunere cãtre FondulMonetar. Este chiar o lege încare se spune cã se introducecoplata în medicina de familie,ambulator de specialitate, labo-rator ºi în continuare în spitale.Aceastã coplatã trebuia sãreprezinte a 12-a parte dinveniturile anuale ale unuicetãþean din România”, adeclarat, la , , preºedinteleColegiului Medicilor.

Guvernul a amânat de maimulte ori introducerea coplãþiiîn sãnãtate. Potrivit premieruluiVictor Ponta, pacienþii vor plãtio sumã modicã de 10 lei, însãaceastã sumã modicã poate fiuna extrem de mare pentrumulþi dintre pacienþii României.O Românie bolnavã pe toatepalierele.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 ianuarie 20134 Actualitate

”Avalanºã”de

afecþiunirespiratoriiZ eci de persoane

bolnave.Condiþiile meteorolo-gice din ultimele zileau fãcut ca din ce înce mai mulþi petro-ºãneni sã calce pragul serviciului deUrgenþã.

La Serviciul UPU-SMURD din Petroºani acrescut numãrul celor caresuferã de afecþiuni respira-torii.

”În ultima perioadã ne-am confruntat cu unnumãr mare de afecþiunirespiratorii în serviciul nos-tru. Atât viroze respiratorii,pneumonii, bronhopneu-monii, bronºite, astmbronºic în crizã datoratetemperaturilor mediuluiambiant ºi a faptului cãpoate unii dintre pacienþinici nu-ºi administreazãmedicaþia pe care o auprescrisã de medicii curanþiai dumnealor”, a declaratmedicul de gardã de laUPU-SMURD Petroºani,Liliana Dumitru.

Persoanele cele maiperdispuse la îmbolnãvirilede sezon sunt cele care îºidesfãºoarã activitatea încolectivitate, însã au fostînregistrate ºi cazuri de

viroze la vârstnici.”Este personalul activ în

primul rând, care intrã încontact cu multã lume înmedii aglomerate, apoisunt copiii care merg laºcoalã, la grãdiniþã ºibineînþeles ne-am confrun-tat chiar cu un numãrmare ºi la persoanele învârstã care nu au fãcutacel vaccin cu s-a reco-mandat de colegii noºtri,acel vaccin antigripal”, amai spus medicul.

Medicii vin cu o serie derecomandãri pentru posi-bilii pacienþi care se prezin-tã la serviciile de urgenþãcu afecþiuni respiratorii.

”Medicaþia sã serespecte în primul rând, sãse evite aglomeraþia pe câteste posibil. La cei cu astmbronºic ºi afecþiuni bron-hopulmonare sã îºirespecte programul deplimbare pe care trebuiesã îl facã dacã vor sã iasã,dar nu când este foarterece, nu când aerul esteumed. Sã respecte anu-mite ore ale zilei când timpul este frumos ºi estechiar indicat pentru dumnealor sã facã aceaplimbare care este chiar

beneficã. De asemeneadacã sunt bolnavi sã eviteaglomeraþiile, sã stea încasã ºi sã nu intre în contact cu alte persoane”,a mai precizat LilianaDumitru.

Numãrul virozelor respi-ratorii este în creºtere înaceastã perioadã, motivpentru care se impun anu-mite restricþii. Este bine sãfim întotdeauna atenþi laalarmele de circulaþieviralã, sã încercãm sãevitãm persoanele conta-minate, aglomeraþiileumane, colectivitãþile, înmãsura posibilitãþilor, ºi sãrespectãm cîteva reguligenerale de prevenire.


FMI traseazã soarta bolnavilor din România

Coplata nu e o problemã în Valea Jiului

F ostul primar al Devei,deputatul Mircia

Muntean, a gãsit o chichiþãlegislativã ca sã maiamâne, câþiva ani, dosarulîn care este judecat pentruinfracþiuni la regimulvamal. La ultimul termende judecatã, proaspãtuldeputat a invocat oexcepþie de necompetenþã,admisã de magistraþiiJudecãtoriei Sectorului 2Bucureºti.

Dupã mai bine de 8 ani încare s-a aflat pe rolul instanþeide judecatã, dosarul în careeste inculpat fostul primar alDevei, Mircia Muntean, a fãcutun pas înapoi. La ultimul ter-men de judecatã din data de

22 ianuarie, deputatul PDL,prin apãrãtorul lui, a invocat oexcepþie de necompetenþã ainstanþei, admisã de magistraþiibucureºteni, care au închis astfel, încã o datã, procesul.

„În baza art. 42C.pr.pen. admite excepþianecompetenþei dupã cali-tatea persoanei aJudecãtoriei Sectorului 2Bucureºti, invocatã deinculpatul Munteanu Mircia,prin apãrãtor ales. În bazaart. 42 C.pr.pen. rap. laart. 40 alin. 2 C.pr.pen. ºila art. 29 pct. 1 lit. a)C.pr.pen. declinã competenþa de soluþionarea prezentei cauze înfavoarea Înaltei Curþi deCasaþie ºi Justiþie – SecþiaPenalã.

Fãrã cale de atac”, se

aratã în sentinþa pronunþatã deJudecãtoria sectorului 2, acolounde se aflã dosarul încã dinluna februarie 2005.

Altfel spus, procesul o ia de

la capãt, dar al Înalta Curte deCasaþie, pentru cã MirciaMuntean a ajuns între timp, prinredistrbuire, deputat înParlamentul României. MirciaMuntean este judecat pentruinfracþiuni la regimul vamal,pãgubiþi fiind MinisterulEconomiei ºi Autoritatea naþio-nalã a Vãmilor. Vorbim despre

Un dosar extrem delongeviv, ajuns pe rolulinstanþei din Bucureºti în febru-arie 2005. Cunoscut subnumele de „trafic cu maºini delux” , dosarul se aflã de maibine de 8 ani pe rolul

instanþelor de judecatã. Alãturide alþi patru inculpaþi, fostulprimar al Devei ºi proaspãtuldeputat Mircia Muntean estejudecat pentru infracþiuni laregimul vamal. Procurorii auîncheiat cercetãrile în anul2003, iar lucrarea penalã aintrat pe rolul instanþei de jude-catã un an mai târziu. În febru-arie 2005 a fost reluat, sub unalt numãr de înregistrare, laJudecãtoria Sectorului 2Bucureºti ºi a suferit mai multeamânãri ºi prea puþinetermene de judecatã reale.

CarCarmen men COSMANCOSMAN


Bãrbatul a fost trans-portat la Spitalul deUrgenþã din Petroºani,unde medicii au constatcã s-a intoxicat voluntarcu otravã de ºoareci.

”A fost un pacient învârstã adus de colegiinoºtri de la Ambulanþã înstare de comã. Dinrelatãrile dumnealor amdedus ºi iniþial a fost osuspiciune de intoxicaþieacutã voluntarã medica-mentoasã sau cu sub-stanþe necunoscutedatoritã faptului cã eragãsit în stare de comã, iarlângã dumnealui era unbilet de adio adresat cãtrefamilie. În urma investi-gaþiilor fãcute la noi înserviciul de Urgenþã dupã

ce am acordat primeleîngrijiri s-a stabilit cã defapt a fost un consumvoluntar de substanþenocive, de otravã pentruºoareci. A fost internat înserviciul ATI-Interne aSpitalului de Urgenþã.Zilele trecute era în staregravã, în stare de comã,la consumul de substanþe nociveadãugându-se ºistarea patolo-gicã a dum-nealui. Era operat dearteritã, aveaun by-pass,afecþiuni cardiace”,a declarat medicul care l-a preluat pe bãrbat înserviciul de Urgenþã

Petroºani, LilianaDumitru.

Potrivit medicilor,riscurile la care se supunpersoanele care apeleazãla astfel de metode de sui-cid sunt mari. De cele maimulte ori chiar mortale.

”Riscurile sunt foartemari. Depinde cantitatea

care se administreazã,depinde etarele

care le aupacienþii ºistarea pânãcând seacordã

primele îngri-jiri medicale”, a

mai precizatmedicul petroºãnean.

Bãrbatul a lãsat înurma sa un bilet de adio

prin care îºi lua rãmasbun de la familie. Asta augãsit asupra sa cadrelemedicale de laAmbulanþã.

”Nu ºtiu ca sã vã spunce scria în bilet pentru cãa fost luat de cãtre colegiinoºtri de la Poliþie, de laAmbulanþã. Îºi lua rãmasbun de la familie ºi nuvroia ca sã îl salvezenimeni. Deci vroia sãmoarã”, a conchis LilianaDumitru, medic de gardãUPU SMURD Petroºani.

Petroºãneanul sufereade mai multe afecþiunimedicale ºi din spuselemedicilorn el era singur,soþia sa decedând în urmãcu ceva timp. ºansele desupravieþuire ale bãrbatu-lui au fost minime þinândcont de cantitatea deotravã pe care a bãut-o.


Gorjienii puturã, vãijienii, nuÎ n urmãtorii 3 ani, la Rovinari, va fi construitã cu

ajutorul unui miliard de euro, o nouã termocentralã.Banii vor fi alocaþi de cãtre niºte oameni de afacerichinezi ºi vor conduce la realizarea celei mai importanteinvestiþii realizate în întreaga Uniune Europeanã.

Contribuþia Guvernului României va fi de 10% din valoareainvestiþiei. În plus, cu aceastã ocazie, se preconizeazã ºi creareaa câtorva mii de noi locuri de muncã, inclusiv în minerit.Ridicarea termocentralei va demara anul 2014 ºi se va încheiapeste 2 ani, în 2016. Energia produsã la Rovinari nu va fi vândutã în România ci va ajunge în Austria ºi Italia.

De precizat ar fi cã oamenii de afaceri chinezi au trecut ºiprin Valea Jiului pentru a vedea care ar fi condiþiile de a investiaici. Dupã cântãrirea ofertelor se pare cã, pânã la urmã, aceºtiaau ales bazinul carbonifer al Olteniei. Prin urmare, în timp ce înGorj urmãtorii 3 ani vor aduce angajãri de personal necesar latermocentralã ºi în minele de cãrbune, în Valea Jiului, se facpregãtiri pentru noidisponibilizãri de perso-nal. Astfel, într-o primãetapã, doar în acest an,urmeazã a fi disponibi-lizaþi câteva sute demineri. Asta, numai încondiþiile în care para-farea unui nou acordîntre FMI ºi GuvernulRomâniei nu va avea caefect ºi o urgentare apunerii pe liber a unuinumãr mai mare demineri. Decizia urmeazãa fi adoptatã în urmã-toarele zile...

MirMircea cea NISTORNISTOR

A renunþat la lupta cu viaþa ºi nu a vrut sã fie salvat

A încetat sã mai lupte pentru viaþã. Unbãrbat de peste 70 de ani din municipiul

Petroºani a renunþat la lupta cu viaþa ºi adecis sã îºi punã capãt zilelor. În urmã cucâteva zile, pacientul a fost gãsit în casãzãcând pe un pat cu o sticlã lângã el.

De necrezut

Dupã 8 ani, procesul penal al lui Mircia Muntean o ia de la capãt!

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 ianuarie 2013 Actualitate 76 Actualitate

D e 30 de ani sepregãteºte sã

vinã acasã învingãtor,sã dãruiascã din plinulsãu cu emoþie ºi iubire.Fost miner ºi mãcelar,pictorul român de succes, SorinIenulescu, din Cimpa,va expune, laPetroºani, în primadecadã a lunii februarie.

Pictorul român, SorinIenulescu, s-a nãscut înCimpa-Petrila, locul desprecare spune cã ”Petroºaniuleste la periferia Cimpei, ºinu invers. ªi pânã la urmã,mi se pare corect sã fim„buricul pãmântului”, pen-tru cã noi am fost acoloprimii, ºi o sã mai fim”. Afost pe rând miner, mãce-lar, dupã care a fãcutLiceul de Artã ”NicolaeTonitza” Bucureºti, apoiUniversitatea Naþionalã deArte Bucureºti, esteMembru al UniuniiArtiºtilor Plastici, pictorpremiat… A expus în marile oraºe ale þãrii, alucrat o perioadã bunã laLondra, unde dorul depãdurile lui, care strãjuiescCimpa, a nãscut conceptulcopacului. ”Acolo, înLondra, am ajuns la sem-nul grafic de reprezentarea copacului, care este cevafoarte personal, am cres-

cut cu el”- povesteºte pic-torul din Cimpa.

O bsesia copacu-lui de acasã

”Acasã” a devenitobsesia lui ºi vorbeºte defiecare datã cu emoþie

despre aceste locuri, încare îºi lasã amprenta. Aexpus ºi la Deva ºi laLupeni la Galeriile ”IosifTellman”, iar la Petrila, laClubul Copiilor, copacii sãiau adunat multe personalitãþi…

”M-a ajutat ambiþia, dar

ºi ruºinea faþã de localniciidin Cimpa, momârlaniadevãraþi, încã închistaþi întradiþii ºi prejudecãþi, ºicare ºi în zi de astãzi spuncã Petroºaniul este la pe-riferia Cimpei, ºi nu invers.ªi pânã la urmã, mi separe corect sã fim „buriculpãmântului”, pentru cã noiam fost acolo primii, ºi osã mai fim. Ce-i cu obsesiaasta pentru copaci? Amcreat pluralul de la copac.ªtiþi care este? PÃDURE.Probabil cã, un anumit tipde public nu vede pãdurea,de copaci” – declara pic-torul Sorin Ienulescu, laDeva, cu ocazia expo-ziþiei de la Galeriile”Forma”. Dar nuera chiar acasã…

”O coc de30

de ani”

De 30 de ani sepregãteºte sã vinãacasã învingãtor, sãdãruiascã din plinul sãucu emoþie ºi iubire. Vaexpune la Petroºani înprima decadã a lunii februarie.

”Îs foarte emoþionat. Mãrog sã fie bine. Am avut oexpoziþie la Rm. Vâlcea, înnoiembrie, da’ acasã o sãfie mai fain. O coc de…

30de ani, sã fie simplã.

....Kitsch & Kinky estelogica ultimei / urmã-toarelor mele acþiuni.Proiectul meu Kitsch &Kinky anunþã dispariþiaPost Post Post Post Post

Modernismului.Kitsch & Kinkyeste un CurentSocial, Cultural,Fotbalistic, Artisticetc, etc, etc, Kitsch& Kinky anunþãAbsurdul &Absurdul, Kitsch &Kinky este recurs laDepersonalizare vsIdentitate.

MunicipulPetroºani a câºtigatConcursulInternaþional în calitate de oraºgazdã.

Acest ConcursInternaþional nu a

avut loc. Motiv pentru care IO am hotãrâtCâºtigãtorul.

Pãstrând paradigma, voipune în scenã The Owl andthe Pussycat by EdwardLear 1812 – 1888.Normal, Chestia asta are ºipretenþii de SuprapunereAntropologicã Culturalã....invitãm ºi pe englezi, just incase !!!”- spune, copleºit deemoþie, Ienulescu, emoþiepe care o transmite ºi celordin jur.

Expoziþia va avea loc laCasa StudenþeascãPetroºani, cel mai probabilîn perioada 12 - 14 februa-rie 2013.

Te aºteptãm acasã,maestre!

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

P arcul NaþionalDomogled – Valea

Cernei, traversat de ultimultronson al drumului naþional66A „Drumul lui Bãsescu”,va face obiectul unui amplustudiu, urmat de elaborareaunui Plan de Management alacestei arii protejate

Lucrãrile sunt incluse în progra-mul „Dezvoltarea infrastructurii ºia planurilor de management pen-tru protejarea biodiversitãþii ºireþelei Natura 2000 Domogled-Valea Cernei”, iar valoarea con-tractului este estimatã la 2,350milioane de lei.

Beneficiarul acestui proiect esteRegia Naþionalã a Pãdurilor (RNP)Romsilva – Administraþia ParculuiNaþional Domogeld – ValeaCernei. Potrivit anunþului deintenþie, beneficiarul vrea sã realizeze mai multe studii despecialitate pentru aria protejatã,obiectivul fiind elaborarea ºi apro-barea Planului de Management pen-tru zona Domogled - Valea Cernei.

Astfel, cu aceºti bani se vorrealiza toate studiile necesarecunoaºterii detaliate a tuturoraspectelor legate de habitatele ºispeciile þintã ale ariilor protejatevizate de proiect. Aceste informaþiivor sta la baza elaborãrii planuluide management ºi a mãsurilor deconservare necesare menþinerii

stãrii de conservare favorabilã, înconformitate cu directivele UE ºilegislaþia naþionalã. Durata derealizare a proiectului este de 27luni de la data atribuirii contractu-lui.

DN66 A Câmpu lui Neag-Herculane, este mai cunoscut subdenumirea “Drumul lui Bãsescu”pentru cã lucrãrile au demarat pe

vremea când ºeful statului era mi-nistru al Transporturilor. Construcþialui a fost sistatã deocamdatã, dincauzã cã nu existã fondurile nece-sare, dar avizele de mediu pentruultimul tronson a fost deja emise.

Lucrãrile au ajuns la km 47+700, la un kilometru mai sus decabana vânãtoreascã de laCâmpuºel. DN66 A se

construieºte pe amplasamentulunui drum forestier vechi, ridicat larangul de drum naþional în 1999,de cãtre Guvernul României.Iniþial, lucrãrile pentru drumul careare o lungime de 110 kilometritrebuiau sã fie gata în 2010, darexecuþia a fost stopatã o bunãperioadã de timp de cãtre Gardade Mediu, dupã ce s-a descoperitcã nu existau toate avizele nece-sare.

În plus, banii alocaþi nu au avutcontinuitatea scontatã, aºa cã exe-cuþia a trenat. Pânã acum a fostfinalizat tronsonul I ºi cel de al II-lea. Al treilea tronson are olungime de aproximativ 19 kilo-metri ºi se întinde de la Câmpuºelpânã la coada lacului Cerna sauIovanu cum este cunoscut, traver-sând Parcul Naþional Domogled –Valea Cernei, adicã exact zonaavutã acum în vedere. Acesta esteºi cel mai spectaculos din punct devedere turistic.

Cu peisaje de o frumuseþe sãlbaticã, cu vârfuri ce se ascundîn nori ºi cu drumul careºerpuieºte printre stâncile abrupte,traseul este extrem de atractiv, darºi dificil. Oricum, execuþia drumului a fost contestatã îninstanþã de reprezentanþii organizaþiei ecologiste AgentGreen, iar decizia magistraþiloreste aºteptatã cu interes.


ÞinutulPãdurenilor pus

în valoare de BibliotecaMunicipalãHunedoara

S pectaculosul Þinut laPãdurenilor, care întotdeauna

se dezvãluie plin de surprize pentruvizitatori este tema unei prezentãriorganizate, miercuri, de BibliotecaMunicipalã din Hunedoara

Prezentarea va fi realizatã de profesorulRusalin Iºfãnoni, cercetãtor ºtiinþific laMuzeul Satului din Bucureºti ºi este gãzduitã de aula Facultãþii de Inginerie dinHunedoara, la ora 14.30.

În cadrul acestui eveniment, va avea loco prezentare a zonei etnofolclorice„Þinutul Pãdurenilor”, dar ºi a cãrþii„Pãdurenii Hunedoarei”. Acþiunea va continua cu proiecþia filmului etnografic„Nunta pãdureneascã”, precum ºi un pro-gram asrtistic susþinut de interpreþii demuzicã popularã pãdureneascã MarianaSuciu ºi Bogdan Toma, respectiv dansuri

populare pãdureneºtiinterpretate

de elevi de laLiceul Teoreticdin Ghelari.

CarCarmenmenCCOSMANOSMAN

”Mi se pare corect sã fim buricul pãmântului”

„Drumul lui Bãsescu” nu se construieºtela întâmplare

Plan de managementpentru aria protejatã

Domogled – Valea Cernei

P este 100 de cadre didacticedin judeþul Hunedoara vor

pãrãsi în acest an sistemul. Pesite-ul Inspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara a fostpublicatã lista cadrelor didac-tice care vor pãrãsi sistemul deînvãþãmânt în acest an.

În primã fazã este vorba de 105persoane care vor ieºi la pensie în

cursul anului. Majoritatea dintreaceste cadre didactice vor ieºi lapensie datoritã faptului cãîndeplinesc limita de vârstã. Existãînsã cadre didactice care vor ieºi lapensie la cerere. 32 dintre acestepersoane sunt din Valea Jiului.

Persoanele care se vor pensionaîn cursul acestui an îndeplinesccondiþiile legale de pensionare ladata de 1 septembrie 2013. Chiarºi aºa, personalul didactic dinînvãþãmântul preuniversitar, cugradul didactic I sau cu titlul ºtiinþificde doctor poate fi menþinut, cuaprobarea anualã a consiliului deadministraþie, ca titular în funcþiadidacticã pânã la 3 ani peste vârstade pensionare, la cerere, conformmetodologiei aprobate prin ordin alministrului educaþiei, cercetãrii,tineretului ºi sportului.

De asemenea, personalului didac-tic care a avut calitatea de titular ºicare nu a depãºit cu 3 ani vârsta depensionare i se poate recunoaºteaceastã calitate de cãtreconsiliul de administraþie,conform metodologieiaprobate prin ordin alministrului educaþiei,cercetãrii, tineretului ºisportului.


D onaþiile în lei,fãcute partide-

lor politice în campa-nia electoralã, ºideclarate oficial sunt”un fleac, praf în ochi”pentru ºtiutori, darreprezintã sumeameþitoare pentruomul de rând…

Centralizatorul donaþi-ilor declarate, donaþii înlei fãcute partidelorpolitice în campania elec-toralã, taie repiraþia ºicelui mai… neimpresiona-bil om. ªi sumelereprezintã doar donaþiileînregistrate, nu ºi celeneînregistrate, nu cele înproduse sau materiale decampanie, nu ºi banii puºila bãtaie chiar de candi-daþii la CameraDeputaþilor ºi Senat.

Pe primul loc sesitueazã USL cu155.180.460.000 leivechi, din care20.238.760.000 lei vechisunt donaþii de la per-soane juridice, iar134.941.700.000 lei de

la persoane fizice. Se parecã USL-ul a fost cu adevãrat chitit sã câºtigealegerile pentru cã cãPSD-iºtii, PNL-iºtii ºi PC-iºtii par sã-ºi fi pus labataie averile având învedere cã suma donatã ºideclaratã a persoanelorfizice este ameþitoare.

PDL a fost mai potolitºtiind cã vor pierde acestealegeri. De fapt au cãzutde acord sã stea în opo-ziþie urmãtorii patru ani -

cel puþin aºa au declaratdemocrat-liberali cu vechi

state din Valea Jiului. Darpentru cã opoziþia ade-vãratã se face înParlament, s-au cheltuitceva bani conformdeclaratelor donaþii, deºiîn multe locuri campaniilecandidaþilor PDL auimpresionat prinamploarea acþiunilor elec-torale, prin risipa demateriale de propagandã,care au curs în valuri.

ªi totuºi suma donatãPDL-ului se ridicã uºorspre jumãtatea sumeicelor din USL.

Adicã totalul donaþiilordeclarate ale PDL a fostde 68.097.000.000 leivechi, din care doar6.090.720.000 lei auvenit de la persoanejuridice, iar grosul de62.006.280.000 lei vechide la persoane fizice. Laaceste sume se maiadãugã ºi celelalte donaþiiîn produse, plus banii personali.

”Ce vã miraþi aºa?Banii ãºtia sunt un fleac la

nivel naþional. Ce-s 155miliarde la USL ºi 68 miliarde la PDL? Sãfim serioºi! Pãi numai laPetroºani, un candidat acheltuit între 3 ºi 15 miliarde de lei vechi. Ceziceþi dumneavoastrã cã s-a declarat ca bani, e prafîn ochi. Dacã-s luaþi lapurecat, nu-i vãd bine.Dar se descurcã ei” – adeclarat un lider liberal dinValea Jiului.

Mno, am zis ºi noi con-form informaþiilorobþinute de la AutoritateaElectoralã Permanentã…

IleanaIleanaFIRÞULESCU FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 ianuarie 2013 Actualitate 98 Actualitate

25 februarie 2013Orele 19.00

Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

L iderul naþional libe-ralilor din Camera

Deputaþilor despre buget.Liderul deputaþilor PNL,Dan Radu Ruºanu, adeclarat, luni, cã în ceeace priveºte amenda-mentele parlamentarilorUSL a existat opinia cãnu este corect ca aceºtiasã amendeze bugetul pro-pus de propriul Guvern.

Chiar ºi aºa fiecare parla-mentar a avut posibilitatea dea-ºi excercita acest drept.

“În legãturã cu dreptul de adepune amendamente, toþiparlamentarii au putut sãdepunã amendamente, noiam spus cã nu ni se parecorect ca fiind un parlamentarcare þi-ai votat Guvernul, þi-aivotat ministrul ºi ai votat poli-

tica guvernamentalã ºifilosofia bugetarã, dupã aiavizavi de aceasta sã vii cuamendamente pe propriulbuget ºi la propriul Guvern”,a explicat Ruºanu.

Liderul naþional liberalilor aprecizat cã ºi parlamentariiUSL au depus amendamente,însã fãrã a preciza numãrulacestora.

“Sunt amendamente pecomisia de specialitate, peste

5 mii de amendamentedepuse, sunt amendamentedepuse pe textul legii bugetu-lui care vin la Comisia debuget-finanþe ºi care se vordiscuta odatã cu prezentareageneralã a bugetului de stat,care se va face miercuri dupã-amiazã”, a mai susþinutRuºanu, care deþinepreºedinþia Comisiei de bugetdin Camera Deputaþilor.


R uºanu criticã FMI.Preºedintele Comisiei de

buget din Camera Deputaþiilor,liberalul Dan Radu Ruºanu, acriticat dur FMI pentrumãsurile de privatizare propuseºi pentru cum s-a derulat prece-dentul acord, în replicã ºefulmisiunii FMI, Erik de Vrijer,afirmând cã acuzele sunt fãrãtemei ºi a cerut ieºirea presei,potrivit MEDIAFAX.

“Noi am mai facut privatizãri, sãnu spun sub presiunea, sun influenþainstituþiilor financiare internaþionale,care ne aratã cã nu au fost delocavantajoase. Cu toate cã se ºtie castatul este cel mai prost administra-tor, noi am fãcut privatizãri, dar nu s-au fãcut investiþiile promise (...) lagaz, de exemplu, unde avem Gaz deFrance ºi E.ON Gaz, nu s-au fãcutinvestiþiile promise. Serviciile sunt lafel de proaste ca înainte, când eraula stat, pentru cã aceste companii ausacrificat investiþiile ºi calitatea serviciilor pentru profituri, ºi auobþinut profituri cu douã cifre (...)Am înlocuit monopolul de stat cu celprivat (...) Ca o ironie, acestmonopol este al unor companii cucapital de stat, Gaz de France,E.ON...”, a spus la începutul discuþiilor cu delegaþia FMI.

Parlamentarul hunedorean a con-

tinuat sã critice instituþia financiarãinternaþionalã pentru programulderulat începând cu 2009,menþionând cã s-a fãcut o “greºealãenormã” în cadrul înþelegerii dinurmã cu patru ani.

“Orice student la economie ºtie cãîntr-o perioadã de crizã nu se crescimpozitele ºi taxele. Creºterea TVAla 24% ºi tãierea salariilor cu 25%nu puteau aduce creºtere economicã.Aceste mãsuri nu au fost impuse deFMI, dar, citez: «Au fost acceptate denoi»”, a completat Ruºanu.

Vicepreºedintele PNL a precizatcã mãsurile impuse de forurile inter-naþionale nu vor redresa situaþia eco-nomicã a þãrii. Potrivit proiectului debuget pentru acest an aprobat recentde Guvern, veniturile la bugetul gen-eral consolidat sunt estimate la209,2 miliarde de lei, iar cheltuielilela 222,6 miliarde de lei, deficitulurmând sã scadã la 2,1% din PIB.

Nici ºefeul misiunii de evaluare aFMI, Erik de Vrijer, nu s-a lãsat maiprejos. Potrivit MEDIAFAX; DeVrijer a apreciat cã afirmaþiile luiRuºanu sunt false, iar pentru ca întâl-nirea sã poatã continua constructiv acerut sã se desfãºoare în absenþapresei.

“Înþeleg cã aveþi motivele dum-neavoastrã de a spune aceste lucruri,care sunt afirmaþii lipsite de temei(...) Eu ºtiam cã participãm la o întâl-nire fãrã presã. Dacã vreþi sã avemun schimb de opinii con-structiv, aº dori sã conti-nuãm discuþia fãrã reprezen-tanþii media”, a spus DeVrijer, potrivit MEDIAFAX.

Dan Radu Ruºanu a fostales ca deputat în colegiuluninomonal numãrul 22 dinjudeþul Hunedoara. El esteliderul PNL în CameraDeputaþilor.


Liberalii din fruntea consiliilorjudeþene spun cã, urmare a aces-tor declaraþii se simt responsabiliîn faþa opiniei publice pentru aface unele clarificãri. Astfel,aceºtia au precizat, prin inter-mediul unui comunicat de presã,cã „rezoluþiile congresului PNLdin aprilie 2012 ºi ale congre-selor reunite ale USL statueazãcã niciunul dintre partidele com-ponente ale USL nu va colaboracu PDL ºi nici cu Traian Bãsescu,

cã primul ministru al României,din partea USL, va fi domnulVictor Ponta, iar candidatul laPreºedinþia României va fi domnul Crin Antonescu”.

Pe de altã parte, ei spun cãrezoluþie a congresului PNL,dublatã de una a congreselorreunite ale USL, nu poate fi pusãîn discuþie prin declaraþii depresã. „Noi, preºedinþii de con-silii judeþene naþional liberali,considerãm depãºite ºi fãrãobiect astfel de discuþii,iar dezbaterea internãtrebuie sã se axezeîn jurul buneiguvernãri ºi învederea atingeriiobiectivului decâºtigare aPreºedinþiei

României de cãtre candidatuldesemnat al USL, domnul CrinAntonescu”, au mai precizat cei13 semnatari ai comunicatului.

Reacþia preºedinþilor de con-silii judeþene vine ca urmare adeclaraþiilor lui Cãlin PopescuTãriceanu, care a propus organi-zarea unui scrutin intern în cadrulPNL pentru desemnarea candi-datului la alegerile prezidenþiale.

De asemenea, în urmaîntrunirii Delegaþiei

Permanente Teritoriale aPartidului Naþional

Liberal Hunedoara,liberalii hune-doreni au decissã îl susþinã CrinAntonescu pen-tru funcþia dePreºedinte al

Partidului NaþionalLiberal, precum ºi a

candidaturii acestuia dinpartea Partidului Naþional

Liberal ºi implicit a Uniunii SocialLiberale pentru funcþia dePreºedinte al României. În plus,s-a mai decis susþinerea luiMircea Ioan Moloþ, preºedinte alPartidului Naþional LiberalHunedoara în continuare pentrufuncþia pe care o ocupã în con-ducerea Partidului NaþionalLiberal.


Ruºanu, critici dure vizavide mãsurile FMI

DDDDaaaannnn RRRRaaaadddduuuuRRRRuuuuººººaaaannnnuuuu ººººiiii aaaammmmeeeennnnddddaaaammmmeeeennnntttteeeelllleeee llllaaaa bbbbuuuuggggeeeetttt

Liberalii strâng rândurileîn jurul lui Antonescu

P reºedinþi de consiliijudeþene din partea

PNL, printre care ºiMircea Ioan Moloþ, ºi-auexprimat prin inter-mediul unui comunicatde presã, „stupefacþia”faþã de afirmaþiile„unui fost preºedinte alPNL”.

”Ce vã miraþi? 155.180.460.000 lei sunt un fleac!”

Cresc pensiile

P ensionarii vor fi maibogaþi. Indexarea pensiilor

cu 4% a fost aprobatã marþi deParlament, dupã ce au avut locdezbateri prelungite pe acestsubiect.

Opoziþia a cerut ca pensionarii sãprimeascã mai mulþi bani.Ordonanþa care majoreazã veni-turile pensionarilor va fi trimisã lapreºedinte pentru promulgare.Indexarea va fi cu 4%, în funcþie deinflaþie.

Mai mult, pensionarii din ValeaJiului se gândesc ºi ei sã cearã spri-jin celor de la Guvernare. Cei dinLiga Pensiuonarilor Mineri ValeaJiului au declarat cã au în intenþiesã poate discuþii cu ministerele deresort, pentru a cere ca gratuitãþilelor sã ajungã pe cupoanele de pen-sie ºi, în plus, ei mai vor o indexarea punctului de pensie. „Este posibilºi sã formulãm o cerere ca primulministru sã ne primeascã în audi-enþe, pentru problemele celor careau lucrat în minerit”, au spus ceidin Liga Sindicatelor PensionarilorMineri din Valea Jiului.

Pânã atunci, însã, pensionarii s-ar putea alege mãcar cu mãrirea de4 procente.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Învãþãmântul hunedorean pierde100 de dascãli cu vechime

Monika BACIU

Monografia judeþuluiHunedoara este struc-turatã în trei volume,lucrarea este un proiectambiþios ce reprezintã overitabilã carte de vizitã ajudeþului.

Primul volum prezintãpe larg caracteristicilenaturale ale judeþuluiHunedoara, începând dela aºezare, relief, hidro-grafie, florã ºi faunã,pânã la parcuri naturale ºizone protejate. Urmeazãcapitole speciale dedicateistoriei, începând cu celemai vechi timpuri, pânãîn prezent.

Cel de-al doilea volum

poartã titlul generic„Economie ºi societate”întrucât face o profundãincursiune în viaþa eco-nomicã, socialã ºi spiritu-alã a judeþului, punând înluminã aspecte specificejudeþului. Firul istoric estereluat de la anii celui de-alDoilea Rãzboi Mondialdupã care se face oamplã ºi documentatãincursiune, o analizã rig-uroasã a vieþii judeþuluiHunedoara în timpulcomunismului. Tablouladministraþiei hunedoreneeste actualizat pânã lareînfiinþarea prefecturilor,în mai 1992. Acest ultimvolum se încheie cuprezentarea învãþãmântu-

lui din judeþulHunedoara.Acþiunile suntprezentate de laprimele zile deînvãþãmânt hune-dorean ºi seîncheie cu relatãrieducaþionale dinzilele noastre. Al treileavolum al monografiei seintituleazã „Culturã ºispiritualitate” ºi includetexte ce pun în luminãviaþa spiritualã ºi bogãþiaculturalã a spaþiului hune-dorean. Zonele etno-fol-clorice din judeþulHunedoara se bucurã deo atenþie specialã, iar fru-

museþile naturale alejudeþului Hunedoara,monumentele naturii,monumentele istorice, depatrimoniu sunt concen-trate în capitolul specialdedicat turismului.Editarea monografieijudeþului Hunedoara afost susþinutã financiar deConsiliul JudeþeanHunedoara.


Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

H O R O S C O P 3 0 i a n u a r i e 2 0 1 3

Cheltuielile sunt destul de mari înaceastã perioadã, dar cum ºansaeste de partea ta, reuºeºti sã tedescurci cu bine. Este posibil sãaparã unele schimbãri la nivelulinstituþiei la care lucrezi. În cazulîn care doreºti sã îþi schimbi ser-viciul, ai putea primi o ofertã.

ªansele de a avea realizãri îndomeniul serviciului sunt mari,dar sunt condiþionate de conºtiin-ciozitate. În cazul în care ai deluat decizii importante, ar fi binesã te sfãtuieºti cu cineva deîncredere. Este posibil sãprimeºti o ofertã.

Tot ceea ce þine de cãlãtorii tefavorizeazã din toate punctele devedere. În cazul în care doreºtisã pleci într-o cãlãtorie înstrãinãtate, ai toate ºansele sãprimeºti aprobãrile sau actelenecesare. Interesul pentruchestiunile materiale va creºte.

N-ar fi rãu sã acorzi ceva maimultã atenþie sãnãtãþii ºi sã-þi faciun control de rutinã. Vei aveaparte de o zi extrem de agitatã,cu evenimente care te vor þinecu sufletul la gurã, chiar dacãunele nu te vor privi personal.

În apartament ai putea faceunele mici schimbãri, ceea ce îþiva îmbunãtãþi starea de spirit.Pentru un eventual schimb delocuinþã ar fi bine sã mai aºtepþi.Interesul tãu pentru chestiunilefinanciare va fi peste nivelulobiºnuit în aceastã perioadã.

Dacã eºti implicat într-o relaþiestabilã, este posibil ca partenerulsã se confrunte cu situaþii dificile,ceea ce te va afecta ºi pe tineîntr-o bunã mãsurã. N-ar fiexclus nici sã fie obligat sã plecela un drum. Eºti dornic sã teimplici în tot felul de activitãþi.

Entuziasmul afectiv este la limitasuperioarã, aºa cã petrecereatimpului liber în companiapartenerului de suflet va fi oplãcere. Din pãcate programultãu pentru timpul liber nu va ficel pe care þi-l doreºti. Relaþia cucolegii va fi cam agitatã.

Relaþia cu colegii este bunã ºifaptul cã poþi miza pe sprijinullor te face sã te implici închestiuni deosebite. Activitãþileintelectuale te favorizeazã.Relaþia cu partenerul de viaþãeste în continuare tensionatã. Arfi bine sã eviþi cãlãtoriile.

S-ar putea sã vã certaþi cu per-soana iubitã, pentru cã vreþi sãrenunþaþi la o excursie. Se parecã astãzi nu aveþi succes nici înafaceri. Pãstraþi-vã calmul ºi lim-itaþi-vã la activitãþi de rutinã.Evitaþi speculaþiile financiare!

N-ar fi rãu sã acorzi ceva maimultã atenþie sãnãtãþii ºi sã-þi faciun control de rutinã. Vei aveaparte de o zi extrem de agitatã,cu evenimente care te vor þinecu sufletul la gurã, chiar dacãunele nu te vor privi personal.

Colaborãrile þi-ar putea aduceunele satisfacþii în plan material,dar va fi nevoie de eforturi mari.Cãlãtoriile te vor avantaja,indiferent cã este vorba de afac-eri sau de divertisment. Înaceastã perioadã eºti cam impul-siv ºi riºti sã ai neînþelegeri.

Este posibil sã ai ocazia sã obþiiun câºtig bãnesc dintr-o activitatede colaborare sau parteneriat.Un proiect mai vechi ar puteaprinde contururi reale. Senti-mentele tale vor fi mai profundeºi, dacã vei reuºi sã-þi stãpâneºtidorinþa de a domina.

O MINUNE dumnezeiascã, maicuþaMaria, deschide carteasfântã pentru oriceproblemã, face miracole în 24 ore,alungã blestemele dincasele oamenilor ºi telefonic.

0760.809.492

DN 7 Deva - Sântuhalm – Simeria *DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan –Bãcia * DN7 Mintia – Veþel * DN7Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº* DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada– Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva,Calea Zarand; Sântuhalm * DN 76Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani peDN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee 33330000....00001111....2222000011113333

Miercuri 30.01.2013orele 8 - 20

- Aninoasa + Iscroni- Vulcan + Paroºeni

- Lupeni- Uricani (E.M

Uricani ºi zona Valeade Brazi alimentatãdin aducþiunea Valea

de Peºti).Motivul este realizarea

unor lucrãri de reabilitarea Staþiei de tratare a apeiValea de Peºti, lucrãri cefac parte din ProiectulMajor ,,Extinderea ºireabilitarea infrastructuriide apã ºi apã uzatã înjudeþul Hunedoara (ValeaJiului)’’.

Mulþumim locuito-rilor acestor oraºe pentru înþelegere!

RRRR eeee ssss tttt rrrr iiii cccc þþþþ iiii iiii aaaa pppp ãããã

Trecutul ºi prezentul judeþului Hunedoara

Monografia judeþului Hunedoara s-a lansat la Deva

B iblioteca Judeþeanã „Ovid Densusianu”ºi Consiliul Judeþean Hunedoara au

organizat ieri lansarea celor trei volume dinlucrarea „Judeþul Hunedoara, monografie”.Evenimentul a avut loc în foaierul Teatruluide Artã Deva, cu începere de la ora 15.Monografia judeþului Hunedoara a fost elab-oratã cu instrumentar ºtiinþific de cãtre uncolectiv interdisciplinar format din specialiºtidin principalele instituþii de profil din judeþ.


Diana MITRACHE

Avocaþii implicaþi în proce-sul lui Adrian Sucilã nu auputut sã se prezinte la ter-menul de marþi. Asta dincauzã cã aveau alte procese înlocalitãþi diferite.

„S-a amânat cauza pentrudata de 5 martie 2013,întrucât apãrãtorul celeilalteinculpate Stoica Mihaela nu aputut fi prezent la termen,fiind la Curtea de Apel AlbaIulia în alte dosare.

La fel ºi apãrãtoarea pãrþiivãtãmate Stoica MihaiAlexandru, care era plecatã laTribunalul Hunedoara ºi nu aputut fi prezentãla JudecãtoriaPetroºani la termenul de azi.Faþã de lipsa de apãrare s-aacordat noul termen la care sevor pune în discuþie excepþiileinvocate de apãrãtori ºi caresunt legate de calitatea deangajat al IPJ Hunedoara a

inculpatului Sucilã”, a declaratDaniel Tomescu, avocatul luiSucilã.

Adrian Sucilã a fost prezentla termenul demarþi ºi adeclarat cãare mareîncredere înjustiþie.

Mai mult, elnici nu aîndrãznit sãmai spunã cãe vorbadespre orãzbunare îndosarul sãu,dat fiind procesul pe care aces-ta l-a avut cu ºeful IPJHunedoara.

„Eu sunt un lucrãtor alaparatului poliþienesc ºi facparte din IPJ Hunedoara. Nuexistã niciun rãzboi între mineºi domenul inspector ºef. Eumã supun regulilor MAI ºi dum-nealui, pentru cã ºeful insti-

tuþiei. Înverºunarea de a fi arestat

mi s-a pãrut, într-o primã fazã,datoritã grabei, generatã deimediat reþinerea mea, dupãeliberare. Aºtept deciziaParchetului de pe lângãTribunalul Hunedoara de joi, ºisã las sã îºi facã treaba”, a spusAdrian Sucilã inculpat.

Adrian Sucilã s-a prezentatmarþi la Judecãtoaria Petroºani,unde trebuia sã afle dacãîndeplineºte calitatea de angajat

al poliþiei Judiciare de laVulcan.

El este cercetat în dosarul decorupþie sexualã ºi sex cu unminor, iar alãturi de el estecercetatã ºi Mihaela Stoica, fiin-ca fostului viceprimar almunicipiului Vulcan, AngelaStoica.

Tergiversare în dosarul decorupþie sexualã

D osarul în care poliþistul Adrian sucilã esteacuzat cã a întreþinut relaþii sexuale cu

un minor este din nou tergiversat, protagoniºtifiind, de aceastã datã, avocaþii.

Monika BACIU

Astfel, se vaorganiza concurspentru ocupareaunui post de con-silier, clasa I, gradprofesional superi-or din cadrul“Compartimentuluiachiziþii” al“Serviciuluiinvestiþii, achiziþiipublice”, un postde consilier, clasa I,grad profesionalsuperior din cadrul “Birouluiprograme dezvoltare” al“Direcþiei dezvoltare” ºi un postde consilier juridic, clasa I, gradprofesional superior din cadrul“Serviciului control”.

Concursul se va desfãºura îndouã etape. În data de 6 febru-arie va avea loc proba scrisã,iar în 8 va avea loc interviul.Condiþii de participare la con-curs sunt multiple. Pentru pos-tul corespunzãtor funcþiei pub-lice de execuþie de Consilier,clasa I, grad profesional superi-or din cadrul“Compartimentului achiziþii” al“Serviciului investiþii, achiziþiipublice” ºi postul corespunzãtor

funcþiei publice de execuþie deConsilier, clasa I, grad profe-

sional superior din cadrul“Biroului programe dezvoltare”al “Direcþiei dezvoltare” sesolicitã studii superioare delungã duratã în ºtiinþeinginereºti ºi vechime în spe-cialitatea studiilor necesareexercitãrii funcþiei publice -minim 9 ani. Pentru postulcorespunzãtor funcþiei publicede execuþie de Consilier juridic,clasa I, grad profesional superi-or din cadrul “Serviciului con-trol” candidaþii trebuie sã aibãstudii superioare de lungãduratã în ºtiinþe juridice ºivechime în specialitatea studi-ilor necesare exercitãrii funcþieipublice - minim 9 ani.

3 posturi vacante la Primãria Deva

P osturi libere la Primãria Deva. În perioada6-8 februarie, la sediul Primãriei municipiu-

lui Deva se va desfãºura concursul pentru ocu-parea posturilor temporar vacante din cadrulaparatului de specialitate al Primarului municipi-ului Deva, corespunzãtoare urmãtoarelor funcþiipublice de execuþie.

AutostradaTransilvania nu poatefi finalizata dinresurse bugetare.Este mult preascumpã, singurasoluþie pe care oavem este cuparteneri externipentru a o face înparteneriat public pri-vat sau concesiune.Altã soluþie nu existã.Dacã cineva poategãsi finanþare pentruconcesiunea acesteiautostrãzi existã

deschidere totalã. Eava fi luatã ºi datã înconcesiune sauparteneriat public pri-vat”, a declarat min-istrul Dan ªova.Compania Naþionalãde Autostrãzi ºiDrumuri Naþionaledin România are unbuget de 7 miliardelei în 2013, din care5,2 miliarde lei pen-tru investiþii. În decembrie 2012,însã, strategiaGuvernului era cu

totul alta, ºi includeafinalizarea AutostrãziiTransilvania, o

lucrare veche deaproape 10 de ani,dar ºi începerea unorautostrãzi noi, pre-cum Autostrada Vest- Est (Tîrgu Mureº -Iaºi - Ungheni) ºiAutostrada Sudului(Bucureºti -Timiºoara).

Proiectulautostrãzii Braºov-

Borº, denumitAutostradaTransilvania, a fostaprobat în anul 2003ºi a început în 2004.Atunci a fost semnatun contract de 2,2miliarde de euro, ce a

fost încheiat cu com-pania americanãBecthel. Totul trebuiaexecutat pânã celtârziu în 2012.Proiectul de 415 kilo-metri, însã, a fostderulat într-un ritmlent, iar pânã înprezent nu au fostexecutaþi decât 52kilometri.

Se cautã finanþatori pentruAutostrada Transilvania

A utostrada Transilvania numai poate fi finanþatã ºi

acum se cautã parteneri iteresaþi.Asta spune ministrul de resortcare a fãcut calcule ºi a spus cã,din cauza datoriilor, nu mai suntbani pentru continuarea lucrãrilor.“Bugetãm datorii de 46 milioaneeurã pentru Bechtel.

Monika BACIU

”Primãria oraºului Petrilainformeazã proprietarii delocuinþe de pe raza oraºului cãîncepând cu anul 2013 va veri-fica respectarea obligativitãþiiLegii numãrul 260 din 4 noiem-brie 2008, republicatã) privindasigurarea obligatorie alocuinþelor împotrivacutremurelor, alunecãrilor deteren ºi inundaþiilor”, se aratãîntr-o informare postatã pepagina de internet aPrimãriei Petrila.

Cei care nu vor încheia opoliþã de asigurare alocuinþelor vor fi asprusancþionaþi.

”Proprietarii care nuau încheiat poliþe de asigu-

rare obligatorie pe locuinþe vorfi sancþionaþi conform articolului30 din legea mai sus amintitã”,se mai aratã în postare.

Nerespectarea de cãtre per-soanele fizice sau juridice aobligaþiei de asigurare alocuinþelor se sancþioneazã cuamendã de la 100 la 500lei. Constatarea contravenþiilorºi aplicarea sancþiunilor se facde cãtre primari ºi de cãtre per-

soanele împut-ernicite în

acest scopde cãtreaceºtia.

Petrilenii, sancþionaþi pentrulipsa asigurãrilor pentru locuinþe

P etrilenii, verificaþi de reprezentanþiiPrimãriei. Locuitorii oraºului Petrila vor fi

verificaþi în cursul acestui an dacã au poliþe deasigurare a locuinþelor. Asta în contextul în careacestea sunt obligatorii.

Monika BACIU

Contractul în valoarede peste 6 milioane delei a fost atribuit societãþiiTrans Construct ImportExport.

A menajare despaþii pentru

deºeuri

În cadrul lucrãrilor seva amenaja ºi un spaþiupentru depozitareadeseurior ce rezultã înurma lucrãrilor de mo-dernizare a tronsonuluide drum. Depozitarea ºicolectarea deºeurilorrezultate în urma acti-vitãþilor de modernizare adrumului judeþean se varealiza permanent pe

toatã perioada de deru-lare a lucrãrilor. Deºeurilerezultate în timpul acti-vitãþilor de modernizarese vor colecta ºi depozitaîn pubele amplasate înorganizarea de ºantier.Deºeurile vor fi colectateºi transportate periodic lagroapa de gunoi de cãtreo firmã specializatã cucare executantul vasemna un contract deprestãri servicii.

T otul se recicleazã

Pãmântul dezvoltat din

sãpãturi se va folosi laumpluturi pentrurealizarea terasamentuluidrumului. Arborii defriºaþise vor folosi pe ºantier,iar frunzele ºi ramurilerezultate se vor colectape o platformãamplasatã în organizareade ºantier.

Pe timpul derulãriiactivitãþii de modernizarea drumului se interziceparcarea autovehiculelorîn afarã organizãrii deºantier pentru evitareacontaminãrii terenului cuproduse petroliere.

DJ 664 îºi are ori-ginea în judeþul Gorj.Lungimea drumuluijudeþean pe teritoriuljudeþului Hunedoara estede 10 kilometri cuprinºiinrtre Pasul Vâlcan ºiintersecþia cu BulevardulMihai Viteazu. Acestaface legãtura rutierã cujudeþul Gorj asigurândtotodatã accesul sprestaþiunea turisticã PasulVâlcan. În traseul drumu-

lui în amonte de amena-jarea turisticã PasulVâlcan sunt întâlnite gro-hotiºuri de panta prinseîn masa de pietriº. Substratul de grohotiº aparerocã de bazã formatã dinºisturi cristaline.

Modernizarea DJ 66este o componentã aunei iniþiative multmaiample demarata la nivelulConsiliului JudeþeanHunedoara având cascop reabilitarea întregiireþele de drumurijudeþene aferente zonelorcu potenþial economic ºituristic relevant pentrudezvoltarea economicãlocalã ºi regionalã. Caurmare a modernizãriidrumului se doreºteîmbunãtãþirea condiþiilorde circulaþie precum ºidiversificarea serviciilor ºistimularea iniþiativei pri-vate în zona turisticã adepresiunii Petroºani.modernizarea drumuluiare în vedere pe lângãrealizarea unei legãturirutiere alternative cujudeþul Gorj ºi scoatereadin izolare a unor zonecu potenþial turisticc, dez-voltarea durabilã a turis-mului prin amenajareazonei turistice PasulVâlcan ºi joncþiunea cuzona turisticã Strajã.

C reºtereapotenþialului

turistic

Modernizarea infra-structurii va contribui lacreºterea atractivitãþii

zonei pentru noi investiþiiîn obiective turistice. Înplus, odatã cu modern-izarea drumului judeþeanvaloarea terenurilor dinzona va creºte.Realizarea modernizaruidrumului va sprijini dez-voltarea economice prinatragerea de investitori.De asemenea, protejareamediului este prioritarã înacest proces de moder-nizare, care pe termenlung va duce la creºtereacalitãþii vieþii locuitorilordin zonã.

S tarea drumu-lui, din ce în

ce mai proastã

Starea tehnicã a dru-mului judeþean seagraveazã pe an ce trecedatoritã lipsei unei struc-turi rutiere cuîmbrãcãminte modernã.Un alt aspect care con-tribuie la necesitateamodernizãrii drumuluieste legat de siguranþacirculaþiei, la ora aceastastarea tehnicã a drumuluiprezentând un real peri-col pentru participanþii latrafic. Starea tehnicã acarosabilului este foarterea cu numeroasedefecþiuni, de tipul gropi-lor ºi denivelãrilor careegenreaza bãltirea apelorpe timp ploios ºi praf petimp uscat. Condiþiile decirculaþie sunt impropriipentru desfãºurareadeplasãrilor din punct devedere al siguranþei, con-fortului ºi impactuluiasupra mediului.


C ontractul pentru modernizarea drmului spre PasulVulcan a fost atribuit. Consiliul Judeþean Hunedoara,

autoritatea contractantã ºi autoritate în subordinea cãreia seaflã în administrare drumul care face legãtura între municipi-ul Vulcan ºi Pasul Vulcan, a atribuit contractul pentru modernizarea acestui segment de drum.

LuizaANDRONACHE

Angajaþii instalaþiei detransport pe cablu vãdaceastã iniþiativã ca fiinduna beneficã, mai ales cãaºa, mai spun ei, poate

le ºi cresc salariile. “Sã sperãm cã va fi

mai bine, totuºi. Acum,SC Gospodãrie PrestCom fiind în insolvenþã,ne-au fost micºoratesalariile ºi abia ne des-curcãm. Acum sperãm

sã trecemdincolo ºi sãmergemînainte, sãpunem lapunct insta-laþia ºi sãavem cât maimulþi turiºti”,a declarat Gigi Pogan,ºef Telesaun Parâng.

Telescaunul dinParâng are o vechime decirca 40 de ani, fiind unadintre cele mai vechiinstalaþii din þarã, încã înfuncþiune. Aici sevorbeºte de ani buni de

construcþia unei telegon-dole, care însã întârzie sãînceapã din cauza ba-nilor puþini care vin de laMinisterul DezvoltãriiRegionale ºi Turismuluipentru proiectul generalde Amenajare aDomeniului Schiabil înmasivul Parâng.

Mircea NISTOR

Pe de altã parte,în aceastã perioadã,stãpânii animalelorde apartamente auînceput ºi acþiuneade toaletare a aces-tora, chiar dacã unelepatrupede nu prea suntde acord cu renunþarea lablanã. În funcþie demãrimea „individului” otundere poate depãºi va-loarea de 100 de lei.„Am avut destule cazuride câini sau pisici care s-au îngrãºat, cu ocaziasãrbãtorilor, prea multaºa cã stãpânii lor au fostnevoiþi sã apeleze la ser-viciile noastre. Pânã laurmã, totul s-a terminatcu bine ºi cazurile au fostrezolvate în totalitate,pacienþii obezi revenindla silueta anterioarã sãr-bãtorilor. Acum, lucrãm

mai mult, pentru cã seapropie primãvara, latoaletarea cãþeilor. Mulþidintre ei se opun aºa cãpe unii suntem nevoiþi sã-i adormim pentru aputea lucra fãrã a risca sãfim muºcaþi”, a declaratmedicul veterinar RoxanaIordache. Pe de altãparte, cu ocazia sãrbãto-rilor de sfârºit de an, obunã parte a stocului devietãþi aflate în pet-shop-uri a fostepuizat. Cele mai cãutateau fost zburãtoarele, laloc de cinste (ca numãrde vânzãri) situându-sepapagalii.

Drumul spre Pasul Vâlcan ”ºi-a gãsit” constructor

Animãluþe obeze ºi tunse

V eterinarii din Petroºani au avut un picmai mult de lucru în prima lunã a

anului decât de obicei. Nu de alta, dar, cuocazia sãrbãtorilor de iarnã stãpânii patru-pedelor „casnice” ºi-au îndopat amicii necu-vântãtori cu jumãri, caltaboºi, sãrmãluþe saupiftii, motiv pentru care pisicile sau câinii de companie au acuzat indigestii.

Telescaunul din Parângva avea alt administrator

T elescaunul din Parâng urmeazã caîn curând sã fie dat în adminis-

trare, o parte primãriei Petroºani, iar oaltã parte firmei Kranz, care a luat încustodie ºi staþiunea.

cvj, nr. 295, miercuri 30 ianuarie 2013

Documents