cvj, nr. 296, joi 31 ianuarie 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 296

Joi, 31 ianuarie 2013

Dispute pe izvoarele din Parâng

Cabanierii nuau apã deºi nuau nevoie deautorizaþii

S -au certat, s-au acuzat reciproc de furt ºi de

necunoaºterea situaþiei dinteren, iar mai apoi au con-cluzionat cã mai trebuiefãcutã o verificare comunã,pentru gãsirea unei rezolvãriamiabile a problemei. Aºa audecurs ostilitãþile dintrecabanierii din staþiuneaParâng care au rãmas fãrãapã ºi directorul SistemuluiHidrotehnic Petroºani alApelor Române Jiu – Craiova.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

”Dacã seinterzice

Photoshopul,se vor interzice

ºi operaþiileestetice?”

I nterzicereaPhotoshopului nu

pare a fi o soluþie pen-tru protejarea tinerilorde false modele în viaþã,spun psihologii cuprivirea la noul priectde lege care vrea sãcombatã anorexia ºi”suicidul înfãþiºãrii” dinrândul tinerilor.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Ponta ºiCâmpeanu,chemaþi la”raport” înValea Jiului

V ictor Ponta ºiMariana

Câmpeanu, convocaþi înValea Jiului. Primulministru al României,Victor Ponta, ºiMinistrul Muncii,Mariana Câmpeanu suntaºteptaþi în Valea Jiului.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A

Zvonuri dintr-un cuib de cuci ºi primarul “demisionar”

Gheorghe Ile ªI-A DAT DEMISIA!

T ot Municipiul Vulcan vuia, ieri, 30 ianuarie, de un zvon care a apãrut nu se ºtie de la cine, dar deunde sigur, ºi mai ales nici cu ce intenþie. Cel puþin nu în mod clar. Vorbele spuneau cã primarul

Gheorghe Ile ºi-a dat demisia! Cã de unde ºi din ce funcþie, zvonacii nu au mai putut spune nici ei.>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 ianuarie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Vânãtorii de sclavi13:45 Cuceritorul (r)15:00 Teleshopping 17:20 Condamnata18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite20:15 Suflete pereche21:15 Cuceritorul22:30 Nimic nu e ceea ce pare0:15 Vânãtorii de sclavi (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 Teleshopping 11:20 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu

16:00 Observator17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Cu banii jos 22:30 Un Show Pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Phoebe în ÞaraMinunilor (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Daryl 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi21:30 Las fierbinþi22:30 ªtirile Pro TV23:00 Doi bãrbaþi ºi jumãtate23:30 Doi bãrbaþi ºi jumãtate0:00 Las fierbinþi (r)

9:30 Mary ºi Tim11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci13:00 Teleshopping 13:30 CSI Investigaþii (r)14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Focus Monden (r)16:00 Iubiri secrete17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Ajutor!

9:45 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoaseiRazã-de-Lunã10:30 Ora de business (r)11:30 O datã-n viaþã 12:30 Oameni care auschimbat Lumea12:40 Zeul rãzboiului (r)13:20 Zeul rãzboiului (r)14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Zeul rãzboiului18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Fuga lui Ludovic alXVI-lea23:50 Ora de business (r)0:40 Asasinarea lui Henrical IV-lea (r)

S ute de elevi de launitãþile de

învãþãmânt din judeþulHunedoara au fostdescoperiþi de mediciiºcolari cu râie ºipãduchi în urma unuicontrol efectuat înaceastã lunã. În ceeace priveºte pediculoza,în Deva sunt cele maimulte cazuri, iar larâie Valea Jiului estepe primul loc.

Nu mai puþin de 17medici au luat la verificattoate ºcolile de pe razajudeþului Hunedoara ºi înurma verificãrilor audescoperit ºcolari cu afecþi-uni care se transmit foarteuºor, dar ºi cu pãduchi.Controlul a fost efectuat înbaza unui ordin emis în 30decembrie 2010, pentruaprobarea Normelortehnice de realizare a programelor naþionale desãnãtate pentru anii 2011ºi 2012. „Acest lucru s-a desfãºurat de cãtrereþeaua medicilor ºcolari(formatã în judeþulHunedoara din 17 medici),cât ºi de medicii de familiecare în zonele în care nuexistã medici ºcolari, asigurã supraveghereastãrii de sãnãtate a copiilor

ºi a adolescenþilor dincolectivitãþile ºcolare. Aufost examinaþi un numãrde 38.836 elevi”, explicã,dr. Cecilia Birãu, directorexecutiv ASP Hunedoara.Astfel, au fost descoperiteîn total 436 de afecþiuniprintre acre boliinfecþioase ºi parazitare orimicoze. Totodatã 214elevi aveau pãduchi (68 înzona Vãii Jiului; 75 înzona Deva; 42 în zonaHunedoara ; 27 zonaOrãºtie si 2 Geoagiu), iar9 ºcolari au fost gãsiþi cuscabie ( 8 în Valea Jiului ºi1 Hunedoara). „Dupãrecontrol nu au mai fostdepistate boli infecþioase ºiparazitare. Deci la aceastãorã în judeþul Hunedoara,mediciiºcolari nuau mai sem-nalat cazuri

de pediculozã ºi de scabie.Pentru a menþine o starede sãnãtate corespunzã-toare în colectivitãþile decopii ºi tineri, sfãtuimpãrinþii ca la începutulanului ºcolar, cât ºi pe parcursul acestuia, dacãcopilul prezintã semne ºisimptome de boalã acutãinfecþioasã ºi/sau parazi-tarã (febrã, dureri abdomi-nale, dureri musculare,cefalee, roºeaþã la nivelultegumentelor, semne degrataj, agitaþie) sã se pre-zinte la medicul de familiepentru stabilirea unui diagnostic ºi efectuareaunui tratament adecvat”, aprecizat directorul executival ASP Hunedoara.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

P rimii ani ai liber-tãþii post-comuniste

au adus în Valea Jiului,printre altele, ºi un valde avorturi.

Astfel, în numai 5 ani dezile ºi doar în municipiulPetroºani, aproape 10.000de fiinþe ºi-au pierdut dreptulla viaþã dupã ce tinerele careîi purtau în pântece au alesvarianta avortului pentru ascãpa de o sarcinã nedoritã.Specialiºtii în provocareaavorturilor ajunseserã sãlucreze aproape în ritmindustrial, zilnic, fiind provo-cate între 20 ºi 30 de avor-turi. De exemplu, în anul1995, una dintre lunile devârf în ceea ce priveºte

numãrul de avorturi a adusaproape 200 de astfel decazuri. În ultimul timp însã,numãrul avorturilor a scãzutsemnificativ, printre altele ºidatoritã faptului cã tinerii auînþeles cã folosirea metodeloranticoncepþionale este maimult decât necesarã pentruevitarea unei sarcini denimeni dorite. „Se pare cãplanningul familial a începutsã funcþioneze ºi în acelaºitimp tineretul este ceva maiinstruit în privinþa practicãriisexului neprotejat. Pe de altãparte, numãrul avorturilor ascãzut ºi ca urmare a reduc-erii populaþiei fertile, tot mainumeroºi fiind tinerii care auplecat din Valea Jiului înultimii ani, dupã ce au fostdisponibilizaþi sau pentru a-ºi

cãuta un loc de muncã înstrãinãtate. În acelaºi timp ºipersoanele de sex feminin auconºtientizat faptul cã esteimportantã ºi prevenirea uneisarcini prin folosireadiverselor metode anticontra-ceptive, ca de exemplu pro-texul sau steriletul”, susþinmedicii specialiºti în acestdomeniu de „activitate”.

Dacã, per ansamblu,numãrul avorturilor la cerereefectuate în Valea Jiului ascãzut semnificativ în com-paraþie cu primii ani de dupãRevoluþia din Decembrie1989, în schimb a crescutalarmant numãrul fetiþelor cuvârste fragede care recurg laaceastã metodã. „Dinpãcate, am ajuns sã efec-tuãm avorturi la cerere unor

copile de doar 14 sau 15ani, numãrul unor astfel decazuri înregistrând un saltînainte de-a lungul anului tre-cut. Acest fapt se datoreazãlipsei de educaþie, atât înfamilie, cât ºi la ºcoalã”, aumai precizat specialiºtii înavorturi.

Anul trecut, la spitalul dinPetroºani au fost efectuatedoar câteva zeci de avorturi,cu mult mai puþine decâtcele înregistrate în urmã cu15 ani, respectiv 1.800 decazuri. În prezent, un avortcostã între 30 ºi 50 de lei, înfuncþie de locaþia aleasã decãtre tinerele rãmase însãrci-nate pentru a scãpa de unposibil copil, respectiv spi-talul de urgenþã sau o clinicãparticularã. „Suma este unamodicã ºi nu acoperã deloccheltuielile cu anestezia, dez-infectantul, etc, dar asta estesituaþia”, a precizat ºeful uneisecþii de profil din cadrulunui spital din Valea Jiului. Înparantezã fie spus, în cei 23de ani scurºi de la Revoluþiadin Decembrie 1989, înRomânia, au fost efectuatecirca 15 milioane de avor-turi. În acest timp, numãrullocuitorilor a scãzut la doar19 milioane, de la 23, atâþiacât erau înregistraþi în anul1989...

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 ianuarie 2013 Actualitate 3

PrimãriaPetroºani a

achitat salariileparamedicilor

SMURDP rimãria Petroºani susþine

Serviciul SMURD. Consilieriilocali de la Petroºani au aprobatprin ºedinþã de consiliu alocareaunei sume de bani cãtre AsociaþiaSalvital Hunedoara, asociaþie însubordinea cãreia funcþioneazãServiciul SMURD.

”ªi în anul 2013 la fel ca ºi în aniiprecedenþi Primãria Petroºani va con-tinua sã achite ce-i revine ca asociat aAsociaþiei Salvital Hunedoara urmândca în decursul acestui an sã fie alocatão sumã de 186.581 de lei, reprezen-tând cheltuielile cu salariile para-medicilor”, a declarat viceprimarulmunicipiului Petroºani, Dorina Niþã.

Banii alocaþi cãtre Asociaþia Salvital aufost defalcaþi. Astfel suma de 186.588 delei s-au alocat pentru susþinerea salarizãriipersonalului paramedical, iar 4000 de leireprezintã cotizaþia pentru anul 2013 aConsiliului Local Petroºani. Salariul net alunui paramedic este de puþin peste 900de lei. Consiliul Judeþean Hunedoara ºi-a plãtit cotizaþiile cãtre structurileneguvernamentale, la care ConsiliulJudeþean Hunedoara deþine calitatea demembru sau este reprezentat, prinintermediul Preºedintelui ºi al unorfuncþionari publici din cadrul aparatului

de specialitate al acestuia. Printre cei care au primit cotizaþiile

de la Consiliul Judeþean a fost ºiAsociaþia Salvital, asociaþie sub aripacãreia îºi desfãºoarã activitatea serviciulSMURD în judeþul Hunedoara.Asociaþia ,,Salvital” Hunedoara a fostconstituitã prin voinþa comunã a mem-brilor fondatori, printre care ºi ConsiliulJudeþean Hunedoara, ºi are ca scopcrearea unei componente integrate lanivelul judeþului, specializatã în acor-darea ajutorului de urgenþã, resuscitareaºi descarcerarea victimelor accidentelorde orice naturã, operaþiilor de salvare,precum ºi transportul acestora la primaunitate medicalã cu competenþã adec-vatã. Astfel, cãtre SALVITAL, ConsiliulJudeþean Hunedoara a plãtit cotizaþia însumã de 4000 de lei. Personalitateajuridicã a Asociaþiei ,,SALVITAL”Hunedoara a fost recunoscutã de cãtreJudecãtoria Deva prin Încheierea civilãnr.9/A/2005, fiind dispusã înscriereaacesteia în Registrul special al asociaþi-ilor ºi fundaþiilor de la grefa instanþei.

Monika BACIUMonika BACIU

Avorturi mai puþine, români la fel...

Sute de elevi descoperiþi curâie ºi pãduchi

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 ianuarie 20134 Actualitate

Luiza ANDRONACHE

Ba cã din partid unii, ba cãde la primãrie alþii, cert este cãpãrerile erau împãrþite. ªi,

cum sã nu le crezi oarecum,cetãþean simplu fiind ºi fãrãprea multe canale de infor-mare imediate, mai ales cândunii funcþionari din primãrie

vorbeau despre asta, pe lacolþuri, evident. Aºa se facecã pânã la urmã, dupã zecide minute de frãmântãri ºide ascultat pãreri ºi ipoteze,unii reprezentanþi mass-media au îndrãznit sã-l sunechiar pe edilul ºef GheorgheIle, „demisionarul” cu prici-na. La întrebarea simplã:Vã daþi demisia de undeva,din partid, de la primãrie,rãspunsul primarului nu afost unul ca ºi cum nu ar ºtide subiect, ba chiar erainformat. “Astea suntprostii, nu vã luaþi dupã ele.Nu-mi dau nicio demisie, nuam cum. Mi-am dat demisiadin ADI, Asociaþia de

Dezvoltare Intercomunitarãsãptãmâna trecutã. Atât !”, adeclarat Ile. Însã, alte surse,tot din cadrul primãriei Vulcan,care în ultimul timp seamãnãmai mult a “cuib de cuci”,spun cã aceste zvonuri s-ar filansat tocmai pentru a mutaatenþia de la alte chestii maievidente ºi grave din municipi-ul Vulcan ºi care nu s-au petre-cut azi, nu ieri, ci anul trecut.Aºa ar fi fost un fel de transferde atenþie. Adicã, azi o am eu,mâine ia-o tu! Însã, dupã toatevorbele, mai mult ºoptite, darºi dupã infirmarea lor pe caleoficialã, nu putem decât spuneun lucru: Ile nu se dã plecat dela primãrie!

Zvonuri dintr-un cuib de cuci ºi primarul “demisionar”

Gheorghe Ile ºi-a dat demisia!

T ot Municipiul Vulcan vuia, ieri, 30 ianuarie,de un zvon care a apãrut nu se ºtie de la

cine, dar de unde sigur, ºi mai ales nici cu ceintenþie. Cel puþin nu în mod clar. Vorbelespuneau cã primarul Gheorghe Ile ºi-a datdemisia! Cã de unde ºi din ce funcþie, zvonacii nuau mai putut spune nici ei.

Maximilian GÂNJU

Prioritare sunt zoneleunde semnele au fostfurate sau distruse ºidrumul este circulat, iarmai apoi vor fi montate ºicartierele unde circulaþianu este dirijatã prin indica-toare.

„Sunt zone din cartierulCarpaþi unde trebuiesemne de circulaþie,cartierul Colonie ori înzona Aeroport. Împreunãcu Poliþia Rutierã vom sta-bili unde este necesar sãamplasãm indicatoare”,precizeazã AronDumitrescu, ºeful

SPPADPP.Cel puþin pentru moment,deºi sunt necesare în multezone cu trafic intens,municipalitatea nu poateachiziþiona indicatoarelepentru cã încã nu aredefinit bugetul pe acest an.Astfel cã, operaþiunea„indicatorul” va demara celmai probabil din primã-varã.

Municipalitatea Petroºani puneindicatoare de circulaþie

S erviciul Public AdministrareaDomeniului Public Privat din cadrul

Primãriei Petroºani va instala indicatoarerutiere în mai multe cartiere ale munici-piului dar ºi pe DN 66, în locurile undeacestea lipsesc.

Diana MITRACHE

Administraþia de laPetroºani face banifrumoºi de la indolenþi.Vorbim de oamenii careignorã cele mai ele-mentare reguli de bunsimþ ºi parcheazã înzona Centrului Civic.Circulaþia e mai mereuîncurcatã de cei care îºilasã maºinile în zonaalveolei, sau chiar decãtre cei care ºi le punpe zona cu granit.

Asta au observat ºi ceide la Poliþia Comunitarã,iar pânã acum amenzileau curs. „Punctual, pen-tru cei care parcheazãpe centrul civic, în zonaalveolei creatã înPetroºani, au fost acor-date, de la începutulanului, un numãr de 48de amenzi. Valoareaunei sancþiuni e de 140de lei ºi fiecare ºoferprimeºte penalizare de 2puncte.

Fiecare, însã, a avut

posibilitatea sã plãteascãîn 48 de ore, jumãtatedin amendã”, a declaratNicolae Taºcã, purtãtorde cuvânt al PrimãrieiPetroºani.

Administraþia de laPetroºani intenþioneazãsã mãreascã suma pecare ºoferii prinºi în fapto vor plãti ca amendã.

În plus, prin sistemulde supraveghere video,toþi contravenienþii pot fiamendaþi ºi riscã sãprimeascã prin poºtãamenzile.

Proiectul pentru rea-menajarea centrului civica fost finantat din fon-duri europene ºi a costat19,5 milioane de lei.

Bani la buget de la indolenþi

ª oferii indisciplinaþi aduc bani laPrimãria Petroºani. Din amenzi,

primãria a adunat mii de lei în câteva luni.

Maximilian GÂNJU

Mai exact, canalelerãmâneau fãrã capacepentru cã „magneþii” levindeau la fier vechi.Pentru doar câþiva lei,hoþii puneau în pericol

integritatea pietonilordar ºi a maºinilor.

Acum, edilii localisperã cã au rezolvat, însfârºit, problema dispa-riþiei capacelor de canal.Mãcar pentru o vreme,

pânã când hoþii le vorgãsi o utilizare ºi celordin material compozit.

Noile capace sunt

achiziþionate din Ucrainaiar preþul acestora esteachitat de la bugetullocal al municipalitãþii.

Î n Petroºani, capacele de fier suntînlocuite cu cele din material

compozit. Mãsura a fost luatã deautoritãþile locale, în colaborare cusocietatea de distribuire a apei, pentrua scãpa de furturi.

MMaatteerr iiaall ccoommppoozzii tt îînn lloocc ddee mmeettaall

ANRE a emis deciziilede aprobare a preþurilorreglementate pentru

energia termicã livratã înanul 2013 din centralelede cogenerare care bene-

ficiazã de scheme desprijin.

Prin aplicarea noilorreglementãri, baza decalcul a preþurilor regle-mentate pentru energiatermicã livratã în anul2013 din centralele decogenerare care benefici-azã de schema de sprijino constituie valorilepreþurilor de referinþãaprobate prin Ordin alANRE din 2012.

Impactul asupra preþuluidin centrale a fost deter-minat de nivelulpreþurilor de referinþãpentru energia termicã,influenþat de creºtereapreþului mediu mediu alcombustibilului ºi aplicãriiratei inflaþiei, coroboratecu limitarea maximalã apreþurilor de calcul afe-rente energiei termicelivrate.

Sursa Agerpres

Preþul reglementat al energiei termice va creºte în cazulcentralelor pe gaz ºi va scãdea la cele pe cãrbune

N oile preþuri reglementate pentru ener-gia termicã livratã în anul 2013 din

centralele de cogenerare determinã creºteride preþ la centralele pe gaz natural ºi redu-ceri de preþ în special la centralele pe com-bustibil solid ºi la cele care au în compo-nenþã capacitãþi de producere separatã aenergiei termice, potrivit unui comunicattransmis miercuri de Autoritatea Naþionalãde Reglementare în Energie.

Mircea NISTOR

Viitorii maiºtri au vârste cuprinseîntre 21 de ani ºi 40 de ani, mulþidintre ei activând, în prezent, încadrul unitãþilor miniere din ValeaJiului. “Chiar dacã au vârste ceva

mai înaintate au nevoie de acestecalificãri. În primul rând pentru aocupa un post de maistru. Apoi,chiar dacã vor se vor pensiona sauvor fi disponibilizaþi îºi vor putea

gãsi mai uºor un serviciu”, adeclarat Zina Galeº, directorColegiul Tehnic “DimitrieLeonida” Petroºani.

În anul ºcolar 2013 –2014 cele 2 clase demaiºtri nu se vor mai

regãsi printre specia-lizãrile oferite de cãtreliceul din Petroºani. “Amhotãrât sã facem o pauzãîn ceea ce priveºte cele

douã specializãri. Vom înfiinþa, însã,clase cu alte profiluri care vor ofericalificãrile solicitate astãzi pe piaþaforþei de muncã”, a mai precizatZina Galeº.

Printre cei care se aflã în plinãsesiune de examene, se aflã nunumai oameni din Valea Jiului ci ºidin judeþele Vâlcea sau Cluj. Ultimazi de examen este vineri, 1 februa-rie, atunci când absolvenþii urmeazãa-ºi prezenta proiectele.


Monika BACIU

”În urma hotãrâriiadunãrii generale a pen-sionarilor din cadrul LigiiSindicatelor PensionarilorMinieri din Valea Jiului s-au trimis invitaþii pentrua veni în Valea Jiuluiprimului ministru VictorViorel Ponta ºi doamneiMariana Câmpeanu minis-tra Muncii pentru a rezol-va problemele noastre, alepensionarilor. Începând cudata de 1 ianuarie 2013pensiile pensionarilor aufost indexate cu acel pro-

cent de 4% ºi acum înluna februarie vom primipensiile mãrite cu aceastãindexare. Una dintreprobleme a fost aceasta,iar altele sunt referitoarela grupele de muncã,probleme cu care se con-fruntã pensionarii dinValea Jiului. Ar mai fiproblema biletelor de bãi,tichele de transport, pre-cum ºi alte problemesociale”, a declarat secre-tarul executiv al LigiiSindicatelor PensionarilorMinieri din Valea Jiului,Paul David.

Reprezentanþiipensionarilorspun cã pânãacum au fosttrimise doar invi-taþiile, urmând cacei a cãrorprezenþã se soli-citã în ValeaJiului sã trimitã ºi

o confirmare.”Deocamdatã doar s-au

trimis, urmeazã ca ele sãfie confirmate ºi sã se sta-bileascã o zi. În urma dis-cuþiilor purtate de cãtrenoi cu conducere CaseiJudeþene de Pensii s-a sta-bilit ca în data de 6 febru-arie sã aibã loc o ºedinþãla care sã participe con-ducere”, a mai precizatDavid.

Pensionarii minieri dinValea Jiului au solicitat demai multe ori prezenþaunor miniºti în ValeaJiului, însã aceste solicitãriau rãmas fãrã rãspuns.Doar ministrul Muncii,Mariana Câmpeanu a fostîn Valea Jiului în urmã cucâþiva ani ºi s-a aºezat lamasa pensionarilor pentrua le discuta problemele.

”Noi întotdeauna am

luat-o pe cale ierarhicã,am luat-o de jos în sus,am apelat la dânºii, amfãcut invitaþii ºi atâtdânsºilor cât ºi parlamen-tarilor din Valea Jiuluicare trebuie sã ne ducãmai departe doleanþelenoastre.

În cazul în care vorcontinua sã nu vinã, noivom continua sã strângemrândurile ºi sã ne orga-nizãm mai bine, vom luachiar mãsuri cum am luatîn anii trecuþi”, a mai spusreprezentantul pensionar-ilor.

În Valea Jiului suntaproximativ 14.000 depensionari mineri ºifiecare primeºte subvenþiipentru cei 3.000 de KWla energia electricãºi câte3 bonuri de cãrbune pen-tru energia termicã.

Ponta ºi Câmpeanu, chemaþi la ”raport”în Valea Jiului

V ictor Ponta ºi Mariana Câmpeanu,convocaþi în Valea Jiului. Primul

ministru al României, Victor Ponta, ºiMinistrul Muncii, Mariana Câmpeanusunt aºteptaþi în Valea Jiului. Invitaþia leeste adresatã din partea pensionarilor dela Liga Sindicatelor Pensionarilor Minieridin Valea Jiului.

DianaMITRACHE

Totul a ieºit la ivealãîn baza unuei razii, iarcei care au cumpãratmarfa nu au putut jus-tifica provenienþa ei.

Asta pentru cã lupe-neanul a furat cãr-bunele, cel mai proba-bil, direct dinvagoanele care îltrasportã de la minã alPreparaþie ºi apoi laParoºeni sau Mintia.„În data de29.01.2013, la ora13:45, poliþiºtii PoliþieiMunicipiului Lupeni l-au depistat, pe stra-da Revoluþiei din local-itate, pe bãrbatul de40 de ani, din Lupeni,care oferea spre vân-zare 306 saci cu cãr-bune, (reprezentând12.346 kg.), unui bãr-bat din municipiul

Oradea, cãrbunelefiind încãrcat într-unautotractor.

Întrucât nu au pututfi prezentate docu-mente justificativeprivind marfa, cãr-bunele a fost ridicat pe

bazã de dovadã de ridi-care, urmând a seefectua cercetãri cuprivire la provenienþaacestuia”, a declaratBogdan Niþu,purtãtorde cuvânt al IPJHunedoara.

Zeci de oamenisãraci din Valea Jiuluidau atacul la garni-turile de tren ce trans-portã huila spre ter-mocetrale, ori chiarscormonesc cu mâinilegoale pe haldele desteril. Poliþia, însã, îidepisteazã de cele maimulte ori ºi toþi se alegcu dosare penale.

Micã afacere cu huilã,opritã cu poliþia

P oliþia din Lupeni a oprit afa-cerea unul localnic cu un alt

afacerist din Oradea. În fapt, omulvindea huilã, dar nu putea sã justifice de unde o are.

Maiºtrii minieri, în examene

C ei 65 de absolvenþi ai claselor de maiºtri minieri ºimaiºtri electromecanici minieri de la Colegiul Tehnic

“Dimitrie Leonida” din Petroºani au intrat în focurileexamenelor. Mai exact, în aceastã sãptãmânã, ei susþinexamenul de certificare a competenþelor profesionale.

Diana MITRACHE

Se cautã dansatoripentru job-uri de varã înGrecia. Anunþul aparþineunor tineri din Petroºani,care au plecat de jos ºicare acum vin sã îi ajuteºi pe cei care ar fi intere-saþi sã câºtige vara bani.Nu trebuie decât sã vãînscrieþi, gratuit, la cur-surile lor ºi totul vadeveni realitate.

Practic, tinerii de liceusunt aºteptaþi sã li se alã-ture, iar cei mai bunipleacã la varã în Grecia.

Nu îi costã nimic ºi, lafinal, vin acasã cu bani.„Ne-am gândit sã for-mãm o companie dedans.

Din pãcate, am pusanunþuri în oraº, în toatãValea Jiului, dar nu avenit decât o singurã fatã.Eu am niºte oferte înGrecia, deoarece lucrezacolo din 2001 ºioamenii de acolo ºtiu cã

sunt serios ºi muncesc ºii-aº putea duce cu con-tracte cu mine sãdanseze”, a spus DaniObleagã, coregraful tru-pei.

La dansuri poatemerge orice tânãr. Nutrebuie decât sã se prez-inte la cursurile caresunt gratuite ºi apoi voravea o varã pe cinste.Bineînþeles, dacãmuncesc ºi fac faþã uneiechipe.

Coregraful trupei neexplicã ce ar trebui sãºtie un doritor. „Trebuie

sã aibã cunoºtinþe min-ime de dans.

Noi ne dorim sã luãmoameni care au mai fãcutcâte ceva la nivel de ama-tori, la 16, 17 ani ºi derestul ne ocupãm noi.Aici la salã avem tot cetrebuie, facem studiu ºicoregrafie”, a mai spusDani Obleagã.

Dacã vin acum, tineriipot pleca chiar în vara

asta cu contracte ºi nu auce sã regrete.

Plecarea e la final deaprilie ºi nu trebuie decâtsã fie hotãrâþi sã-ºipetreacã vara caenterteineri.

„Depinde de fiecarecum munceºte. Suntcare pot fi pregãtiþichiar ºi în 3 luni de zile.Cei sub 18 ani nu-iputem duce direct, darfãrã muncã nu putem.ªi eu am plecat de la16 ani ºi abia la 21 amieºit pe scenã”,lep-romite Dani Obleagã.

Fiecare tânãr carevrea sã facã parte dinechipa lui Dani areºansa sã petreacã ovarã de neuitat pentrucare va primi ºi bani.

„Salariile Pornesc de la550 de euro pe lunã însus, dar pe lângã baniiaceºtia, au asiguratãcazarea, masa, drumuldus întors. Se mãnâncãîn hotel ºi bãuturile suntasigurate.

Mã refer labãuturirãcoritoare, cafea ºi nu seplãteºte nimic”, spuneDani Obleagã.

Alãturi de Dani e ºisoþia sa Simona, dar ºidoi tineri foarte talentaþi,care vin dupã o expe-rienþã deja petrecutãpeste hotare ºi sunt

extrem de mulþumiþi deºirecunosc cã nu e uºor.

„E foarte multãmuncã, distracþie foartemare ºi sunt foarte mân-dru cã fac parte dinechipa lui. Le spun tiner-

ilor sã vinã foarte mulþicãe foarte, foarte frumos ºidistractiv.

E OK. Am Avut searashowuei de dans ºi amstat cu tinerii”, spuneRaul Dumitru Fornea,unul din tinerii care sepregãteºte acum în trupã.„E o maree oportunitate.Sã vedem alte þãri, alteculturi.

Am avut timp sã mergsã vizitez locuirile în ziualiberã ºi am fãcut tot ceam vrut. E ceva foartefrumos. Îi sfãtuesc pe cei

care vor sã nu se lase.Dacã vor aºa ceva trebuiesã facã.

E distracþie ºi plãcereape care o simþi cândoa-menii îþi mulþumesc nu sepoate compara”, îl com-pleteazã CristinaPãdurariu Chiriac, o altãsperanþã a trupei.

Trupa se antreneazã laPetroºani, în clãdirea încare se aflã sediul SocomUnirea ºi toþi cei care vor,pot sã se prezinte aicipentru a lua biletulcâºtigãtor spre o vacanþãde vis.

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 ianuarie 2013 Actualitate 76 Actualitate

Ileana FIRÞULESCU

O campanie începutã deIsrael s-a extins ºi în întrea-ga Europã. Campania carese vrea transformatã înlege se referã la interz-icerea photoshopul în pro-movarea artiºtilor ºi a foto-modelelor. Pe lângã faptulcã se doreºte a fi ocombatere aanorexiei, îngrijo-rarea se îndreaptãasupra tinerilor.

Studiile aratã cãtot mai mulþi copiiºi adolescenþi suntnemulþumiþi depropriaînfãþiºare, fãrã sãþinã cont cãformele perfectedin poze alevedetelor suntrezultatul prelu-crãrii pe com-puter. Mulþi din-tre aceºtia au ajuns chiar lasinucidere, iar încrederea

în sine i-a fãcut sã-ºigãseascã refugiul în droguriºi alcool.

Ca urmare, restricþiilemerg pânã la fotografiileartiºtilor ºi cele de modã,care nu nu mai pot firetuºate cu ajutorul com-puterului, pentru a le facepe modele sã parã mai

slabe, chiar per-

fecte în viziuneatehnicienilor din domeniu.

Companiile, firmele depromovare ºi publicitate,de editare reviste ºi publi-

caþii care nu vor sãrenunþe la Photoshopcând îºi fac reclamã suntobligate sã punã etichetepe fotografii, care anunþãprivitorul/cititorul cã imag-inea a fost modificatã digi-tal.

”Stridenþele în þinutã ºimachiaj ale adolescentelorºi chiar ale tinerelor depeste 22-23 de ani reflectãaceastã influenþã a modi-ficãrii realitãþii. Suntoameni a cãror vârstã acãutãrilor, a definirii per-sonalitãþii, a câºtigãrii

încrederii în sine se pre-lungeºte în lipsa uneiîndrumãri sau a uneieducaþii ºi ca urmareapar depresiile, insucce-sul în viaþã ºi de aici totce poate fi mai rãu,dacã nu apeleazã laconsiliere.

Oamenii, în general,îºi cautã modele înviaþã, iar cele mai laîndemânã sunt cele aleartiºtilor, ale modei, iarde cele mai multe oriacestea nu pot fi atinsepentru cã nu sunt reale.

Dar nu ºtiu dacã este osoluþie interzicerea photo-shopului, a retuºurilor dinilustraþiile revistelor ºi chiarimaginile video prin tehnicide profil, pentru cã tot atâtde bine pot fi interziseoperaþiile estetice, ceea ce

nu este în regulã. Esteopþiunea fiecãrei femei saubãrbat, ca sã nu mai vor-bim de cei care au avut desuferit în urma acciden-telor, sã-ºi corectezeînfãþiºarea. Eu consider cãproblema poate fi rezolvatãcu un sistem de învãþãmântcare sã se bazeze ºi peaceste ”vârste alecãutãrilor” la adolescenþi ºicare nu se limiteazã doar laaspect. Am avut un aseme-nea caz ºi nu l-am pututcontrola, drept pentru carea necesitat internarea laclinicã de specialitate. Înþãrile civilizate ºcoalaocupã chiar ºi întreaga zi atinerilor prin acþiuni/activ-itãþi de gen pe principiul”jucându-ne, învãþãm” - adeclarat psiho-sociologul ºicadru didactic, Maria Ilinca,din Petrila.

Cert este cã de la 1 ian-uarie 2013, cel puþin Israela adoptat aceastã lege, iarîn Parlamentul Europeanse contureazã, prin dezba-teri ºi lobby ale acesteiteme.

”Dacã se interzice Photoshopul, sevor interzice ºi operaþiile estetice?”

I nterzicerea Photoshopului nu pare a fio soluþie pentru protejarea tinerilor de

false modele în viaþã, spun psihologii cuprivirea la noul priect de lege care vrea sãcombatã anorexia ºi ”suicidul înfãþiºãrii”din rândul tinerilor.

Diana MITRACHE

„Deoarece am finalizat investiþia ceprivea centrul civic al oraºului, urmã-toarea noastrã atribuþie cred cã o reprez-intã reglementarea activitãþilor care sevor desfãºura în aceastã zonã, sens încare, la nivelul serviciilor din cadrulPrimãriei Petroºani, urmeazã ca, în celmai scurt timp, vom întocmi un regula-

ment de urbanism în care sãreglementãm activitãþile decomerþ stradal, de amenajarea teraselor.

Ne gândim chiar ºi la omãrire a cuantumului contra-venþiilor pentru cei care încalcã regulieimpuse prin hotãrâri de consiliu local,respectiv, sã zic parcarea sau pãtrun-derea pe zona cu granit din centru.

Drept pentru care, noiconsiderãm cã amenzile suntprea mici ºi nu reprezintãpentru cei care le încalcãniciun impediment ºi atunci

le vom mãri”, a spus Dorina Niþã,viceprimarul municipiului Petroºani.

Zona Centrului Civic va fi, cu sig-uranþã, înþesatã de terase ºi înaceastã varã.

Regulile, însã, vor trebui respec-tate etât de cãtre cei care vin laterase, cât ºi de cãtre patroni, ori ceicare vor vrea sã îºi afiºeze anunþuriîn zonã.

A dministraþia de la Petroºani pregãteºte regulistricte pentru centrul civic al municipiului

Petroºani. Acestea îi privesc mai ales pe cei care, imediatce va da firul ierbii, vor vrea sã-ºi scoatã terasele. Noulregulament vizeazã taxele, dar ºi amenzile ºi contra-venþiile pe care le suporta orice om care îl încalcã.

RRRReeeegggguuuullll iiii ssss tttt rrrr iiii cccctttteeee ppppeeeennnntttt rrrruuuu tttteeeerrrraaaasssseeee

Joburi de varã pentru tinerii din Valea Jiului

T inerii din Valea Jiului sunt aºteptaþi sã facã parte dintr-o

trupã de dans ºi asta contra-cost. Nu trebuie decât puþin talent ºi ambiþieºi lucrurile sunt ca ºi rezolvate.

S -au certat, s-au acuzat reciproc de furt ºi de

necunoaºterea situaþiei dinteren, iar mai apoi au con-cluzionat cã mai trebuie fãcutão verificare comunã, pentrugãsirea unei rezolvãri amiabilea problemei. Aºa au decursostilitãþile dintre cabanierii dinstaþiunea Parâng care au rãmasfãrã apã ºi directorul SistemuluiHidrotehnic Petroºani al ApelorRomâne Jiu – Craiova.

Cabanierii din Parâng lãsaþifãrã apã de cei de la ApeleRomâne au cerut ajutorul primarului din petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Încã de dimineaþã s-au dus înaudienþã la edil, aºa încât sãgãseascã împreunã o rezolvare,cu atât mai mult cu cât vorbimdespre o staþiune turisticã deinteres naþional. Iar primarul amijlocit o întâlnire între cabanieriºi directorul SH Petroºani, SorinCorici, cu participarea responsa-

bililor din administraþia publicã.Este vorba despre 8 cabane,racordate pe un branºament alClubului Sportiv ªcolar, desprecare Apele Române spune cãeste ilegal.

Cei de la CSª au contract au contract cu societatea, dar aceºtia spun cã nul-au respectat ºi aveau funcþionalun branºament suplimentar lacare s-au racordat ceilalþi. O situaþie diferitã în teren, unde,cei de al CSª spun cã lucrurile

stau cu totul altfel. „Noi pe acel by – pass aveam

apometru ºi aºa mai departe. Dinpunctul nostru de vedere acelaera autorizat”, a declarat ZoltanToth, directorul CSª Petroºani.Cât priveºte pierderile de carevorbeau cei de la Apele Române,reprezentanþii CSª spun cãreprezintã, de fapt, apa con-sumatã pentru amenajarea uneipârtii de sanie pentru campionatul naþional.

S -au certat pebranºamente

La întâlnirea de la Primãrie,spiritele s-au încins cu atât maimult cu cât fiecare parte susþinecã are dreptate, iar cabanierii nu

înþeleg de ce trebuie sã sufere sausã fie acuzaþi cã furã apã, dacãlegislaþia prevede cã persoanelecare au un consum mai mic de 2mc/ secundã nu au nevoie decontract cu Apele Române, lucrurecunoscut de reprezentantulinstituþiei.

ªi, dupã ameninþãri cu instanþade judecatã sau cu reclamaþii laminister, cei de al Apele Româneºi cei de al CSª au convenit sãmai meargã odatã în teren pen-tru a analiza situaþia. Asta cu atâtmai mult cu cât rezolvarea situa-þiei constã doar într-o chestiunetehnicã: autorizarea ºi celui de-aldoilea branºament la care suntlegate cabanele lãsate pe sec.

„Am ajuns la un consens cudomnul director al Clubului

Sportiv ªcolar. Urmeazã sã mãdeplasez cu dumnealui în teren ºisã reglementãm sau sã autorizãmaceastã instituþie, CSª, aºa cumsolicitã dumnealor.

În primul rând, trebuie sã facão documentaþie modificatoare ºisã solicite un aviz modificator.Pentru situaþia de astãzi, nu sepoate sã se dea drumul pe cea dea doua conductã, pentru cã esteilegal amplasatã.

Nu este în documentaþie ”, adeclarat Sorin Corici, directorulSH Petroºani. Iar aºa situaþia arintra pe fãgaºul normal, ori, dacãnu, cabanierii pot sã se racordezela alte izvoare necaptate, fãrã sãaibã nevoie de vreun aviz.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 ianuarie 2013 Actualitate 98 Actualitate

Dispute pe izvoarele din Parâng

Cabanierii nu au apã deºi nu au nevoie de autorizaþii

S-a mutat de câþiva aniîn Timiºoara, dar datoriilel-au ajuns din urmã. VasileSvu, fostul preºedinte –deputat al LigiiSindicatelor Miniere ValeaJiului, trebuie sã plãteascãcâteva zeci de milioane delei vechi la apa potabilã.

Datoria lui a fostdescoperitã de cei de laApaServ Valea Jiului SAdupã ce au decis sã sis-teze, din cauza datoriilor,apa pentru blocurile careaparþin de asociaþia deproprietari din zonaMignon, o zonã centralã amunicipiului Petroºani .

„Eu am niºte date de laasociaþie în care se spunecã unul dintre datorniciimari de la asociaþia de alMignon este fostul lider desindicat, Vasile Savu.Astãzi (n.r. ieri) a fost lamine din nou preºedinteleacestei asociaþii ºi, în timpce discutam cu dumnealui,a fost sunat de însuºi

Vasile Savu ca sã îl anunþecã vine la asociaþie ca sãîºi plãteascã datoriile.

Eu cred cã este un pasmare ca domnul VasileSavu a venit în Valea Jiuluisã îºi plãteascã datoriile”.Chiar dacã s-a mutat dinPetroºani, Savu are unapartament în acel bloc,iar datoriile sunt acumulatepe parcursul mai multorani.

E xemplu negativîn Raportul pe

Justiþie al CE

Vasile Savu este un personaj extrem de con-troversat ºi în 2011 a scãpat de rãspundereapenalã prin împlinirea termenului de prescripþie afaptei, devenind în acestfel exemplu negativ dat deComisia Europeanã înRaportul pe Justiþie, încare s-a solicitat Românieisã accelereze dosarele decorupþie la nivel înalt.

Dosarul penal al fostuluilider de sindicat s-a totplimbat prin instanþe pânãla împlinirea termenului de

prescripþie a faptei.Preºedinte al LigiiSindicatelor Miniere ValeaJiului, Vasile Savu a fost ºideputat între 2000 ºi2004, din parteaAsociaþiei MacedonenilorSlavi din România. În anul2006 procurorii DNA audecis trimiterea lui în jude-catã pentru fapte decorupþie ºi au stabilit cãfostul parlamentar a fãcutexcursii repetate în SUA,Africa de Sud, dar ºi în þãrieuropene pe banii LigiiSindicatelor Miniere dinValea Jiului ºi aiConfederaþiei SindicatelorMiniere din România.Potrivit rechizitoriuluiîntocmit de DNA, VasileSavu a fost acuzat defolosire a influenþei înscopul obþinerii de foloasenecuvenite, fals înînscrisuri sub semnãturãprivatã ºi abuz în serviciucontra intereselor per-soanelor.

Condamnat de primainstanþã de judecatã la treiani de închisoareºi plata a 50.000de euro, fostullider al minerilor ascãpat basmacuratã în cele dinurmã, dupã ce înluna aprilie 2011Curtea de ApelBucureºti a con-statat încetareaprocesului fostuluideputat PSD.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

C olaborarea întreinstituþii, atât de

invocatã, dar de reg-ulã neaplicatã, s-a pro-dus la Petroºani, iarrezultatul pare a fi unsucces, cei cu funcþii ºibuzunar plin ºi-auplãtit datoriileanunate în ani de zile.Chiar ºi fostul lider alminerilor ºi fost depu-tat, Vasile Savu, ºi-aanunþat intenþia…

Debranºãrile de lafuznizarea apei potabiledin zona AsociaþieiProprietarilor HermesPetroºani a scos în evi-denþã o situaþie atipicã,deci una rarã.Administratorul acesteiAsociaþii, Dumitra Stoian,îngrijoratã de sumele marineplãtite de locatari afãcut cãrare la SC ApaServ Petroºani pentru acere ajutorul. Deºi a notifi-cat îb repetate rânduriconsumatorii, dupã ce a afiºat tabele peste tabele,care erau rupte dinaviziere, dupã ce a sunatdirect pe telefoanelecunoscute, rãu platnicii nus-au sinchisit.

”Da, eu am cerutdebranºarea celor de laApa Serv. Asta pentru cãnu mai aveam soluþii pen-tru a-i face pe locatari sãse achite de obligaþii, pen-tru cã sumele datorate s-au acumulat mult preamult. Deºi le-am pus

tabele la scãri în repetaterânduri pentru cã lerupeau, dupã ce i-amatenþionat mereu ºi efectulnu a fost cel aºteptat, am

cerut ajutorul la Apa Serv.Am umblat mult zileleacestea, i-am rugat sã mãajute ºi efectul a fost extra-ordinar. În trei zile s-auîncasat 117 milioane leivechi, iar astãzi – 60 demilioane lei. I-am totpãsuit, dar nu se poate ca

ei sã umble cu nimicuri ºitot eu sã iau bobârnace.Au încercat la conducereaApa Serv, unde au fost înaudienþã la directorul gen-

eral Costel Avram ºi la celcu producþia CristianIonicã, sã arate cã sumadatoratã nu este realã. Ceidoi directori au venit ºi le-am arãtat dosarul de cos-turi, cu înºtiinþãri, tabeleetc., dosar care este oglin-da abonatului. L-au

chemat ºi pe respectivul ºil-au aºteptat vreo jumãtatede orã. În final a recunos-cut. Deci ei încercau sãmã bage pe mine ca vino-vat. Existã ºi cazuri socialegrave, pe care nu ºtiu cumle voi rezolva, dar existãacest exemplu în care opersoanã cu 44 milioanelei datorie la apã arefuncþie înaltã, cu venituripe mãsurã. În final aplãtit, dar greu.

Comparativ cu altã familie, în care doar soþulare pensie de boalã ºi careºi-au fãcut eºalonare laplatã ºi plãtesc acolo câtpot, pare ruºinos pentrucei cu bani. Celor care nurespectã angajamentele deplatã le-am spus cã mã voiduce cu ele direct laexecutorul judecãtoresc.Dar colaborarea cu ApaServ a fost neaºteptatã carezultat. Directorul Avrama fost mulþumit, chiar ne-afelicitat pentru felul cumlucrãm, cu situaþii exacte ºila zi, ºi nu este lucru puþinsã fii apreciat în ziua deastãzi, cu problemele careexistã” – a declarat admin-istratorul Asociaþiei deLocatari HermesPetroºani, Dumitra Stoian.

”Aº dori ca toateAsociaþiile de locatari sãaibã date exacte ca aceas-

ta de la Hermes. Estefoarte bine organizatã.Oamenii sã fie mulþumiþicã sunt bine informaþi, cãºtiu pentru ce plãtesc, cãau toate datele necesare.Pe acestã cale lemulþumesc celor de laAsociaþia Hermes pentrubuna colaborare” – adeclarat directorul generalal SC Apa Serv Petroºani,Costel Avram.

Acþinile de recuperare adatoriilor care aduseseApa Serv în pragul fali-mentului par a avea efect,mai ales în rândul celorconsideraþi potenþi finan-ciar. Dupã ce numeledatornicilor - care nu suntsãraci, ci dimpotrivã – aufost fãcute publice de chiardirectorul general ApaServ, rând pe rând per-soane din poliþii, de lafinanþe, din judtiþie etc., ºi-au achitat sumelerestante. Inclusiv fostulpreºedinte al LSMVJ ºifost deputat, Vasile Savu,plecat din Valea Jiului prinTimiºoara, ºi-a anunþatintenþia de a-ºi plãti datoriile…

Dacã aceastã colabo-rare între firme, instituþiiprivate sau de stat arfuncþiona în mod curent,multe dintre problemele

din societatea românescãar fi rezolvate ºi toatãlumea ar avea de câºtigat.Dar pentru asta trebuieactivatã serios responsabi-litatea ºi înlãturatã mentali-tatea ”timpul trece, leafamerge”, care pare a numai fi valabilã.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Colaborarea ”l-a adus” ºi pe fostul liderºi deputat Vasile Savu la casierie

Justiþia nu l-a ajuns, dar Avram da!

Fostul lider al minerilor,Vasile Savu,

pus la platã de ApaServ

25 februarie 2013Orele 19.00

Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

A scãpat, prin împlinirea termenului de pre-scripþie, de rãspunderea penalã, dar nu scapã

de plata datoriilor la apã. Fostul lider al minerilordin Valea Jiului, Vasile Savu, este bun de platã.

Cereri derebranºãri lasistemul determoficare

P etroºãnenii revin latermoficare.

Reprezentanþii Societãþii deTermoficare din Valea Jiuluiînregistreazã în fiecare zicereri de rebranºare venitedin partea proprietarilor delocuinþe.

Unul din motivele pentrucare petroºãnenii solicitã acesterebranºãri este faptul cã s-auscumpit gazele naturale ºicurentul electric.

”Aproape în fiecare zi avemcereri de rebranºare ºi majori-tatea cererilor sunt cubranºamente individuale cugigacalorimetru. Aproximativ 3-4 cereri pe zi”, a declaratdirectorul societãþii de termoficare din Petroºani,Ovidiu Munteanu.

Mai mult decât atât, peavizierele mai multor imobiledin municipiul Petroºani auapãrut anunþuri venite din

partea celor de la societatea determoficare. Aceºtia îi invitã peproprietarii apartamentelor sãse rebranºeze la sistemul de termoficare în vederea aderãriide A.D.I.

”Având în vedere dezvoltareasistemului centralizat de termofi-care ºi necesitatea solicitãrilorpentru includerea în planul deinvestiþii va invitãm sã reveniþi laseriviciile noastre, având învedere ºi faptul cã preþulenergiei termice este menþinutla acelaºi nivel al anilor prece-denþi (135,40lei/Gkal) , prinsprijinul Consiliului Local almunicipiului Petroºani ºi caatare valoarea lunarã este maiscãzutã decât celelalte sistemede furnizare de agent termicpentru încãlzire sau apã caldã”,se aratã într-un anunþ al celorde la societatea de termoficaredin Petroºani.

În prezent, la sistemul de ter-moficare din Petroºani mai suntbranºaþi 2400 de abonaþi, însãnumãrul lor este în creºtere datfiind faptul cã în fiecare zi suntînregistrate cereri. De precizateste faptul cã abonaþii sistemu-lui de termoficare din Petroºaninu au plãtit mai mult pentruîncãlzirea din luna trecutã.



Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

H O R O S C O P 3 1 i a n u a r i e 2 0 1 3

Un prieten vã ajutã sã clarificaþio neînþelegere cu persoanaiubitã, apãrutã din cauza unorbârfe. Aveþi rãbdare! Totul vareveni repede la normal. Nuignoraþi sfaturile celorlalþi, doardin dorinþa de a vã demonstraindependenþa

Nu reuºiþi sã vã încadraþi în pro-gramul de la serviciu, sprenemulþumirea ºefilor ºi acolegilor. Vã cam lipseºte entuzi-asmul, ceea ce ar putea sã vãcreeze neplãceri ºi în familie.Încercaþi sã îi înþelegeþi pe ceidin jur.

Aveþi multe de fãcut, atât acasã,cât ºi la serviciu, dar se pare cãnu sunteþi în formã. Sunteþi iras-cibil ºi riscaþi sã vã luaþi la ceartãcu cei din jur. Nu încercaþi sã vãimpuneþi punctul de vedere înfaþa prietenilor ºi a parteneruluide viaþã.

Sunteþi nemulþumit de atitudineacelor din jur ºi riscaþi sã deveniþiimpulsiv. Dupã-amiazã, primiþi osumã importantã de la o rudãapropiatã. S-ar putea, însã, capartenerul de viaþã sã nu fie deacord sã cumpãraþi un obiect devaloare.

Sunteþi plin de energie ºi reuºiþisã duceþi la bun sfârºit o lucraremai veche. Nu vã grãbiþi sãrefuzaþi o propunere de colabo-rare! Consultaþi-vã cu o persoanãcu experienþã. Dacã nu sunteþiatent, puteþi declanºa o ceartã înfamilie.

Ar fi bine sã vã rezolvaþidimineaþa problemele impor-tante, când aveþi mai multãenergie. În a doua parte a zilei,dorinþa dumneavoastrã de liber-tate poate sã ducã la o deterio-rare a relaþiilor cu persoanaiubitã ºi chiar la o despãrþire.

Aveþi ocazia sã faceþi schimbãriimportante pe plan sentimental.Dimineaþa, faceþi cunoºtinþã cu opersoanã care vã atrage atenþiadin prima clipa. Nu vã pripiþi.Ar fi bine sã þineþi cont de sfa-turile unui prieten.

Gândiþi-vã de douã ori înainte dea spune ceva! Ca sã evitaþi unscandal, nu luaþi nici o decizie înpripã. Acordaþi mai multã atenþierelaþiilor sentimentale! Ar fi binesã daþi dovadã de mai multãdiplomaþie. Ascultaþi ºi pãrerilecelor din jur!

S-ar putea sã fiþi nemulþumit deatmosfera creatã la locul demuncã de un coleg. Evitaþi spec-ulaþiile ºi sã nu vã angajaþi în dis-cuþii aprinse. Dorinþa de inde-pendenþã vã poate îndepãrta deprieteni.

S-ar putea sã vã certaþi cu per-soana iubitã, pentru cã vãînþelege greºit. Încercaþi sãlãmuriþi lucrurile cu calm! Dupã-amiazã aveþi de fãcut mai multedrumuri scurte pentru a rezolvaprobleme de afaceri. Evitaþispeculaþiile financiare.

Dacã plecaþi într-o cãlãtorie,puteþi sã fiþi optimist: totul se vaderula conform planurilor.Relaþiile cu prietenii sunt foartebune, dar este posibil sã aveþidiscuþii cu partenerul de viaþã,dacã refuzaþi ajutorul unei rude.

Vã enervaþi la serviciu, pentru cãnu reuºiþi sã vã terminaþi treabala timp. Apelaþi la ajutorululcolegilor! Ar fi bine sã îi arãtaþipersoanei iubite mai multã afec-tivitate. Nu vã lãsaþi acaparat deproblemele personale!

DN 7 Deva - Sântuhalm – Simeria *DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan –Bãcia * DN7 Mintia – Veþel * DN7Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº* DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada– Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva,Calea Zarand; Sântuhalm * DN 76Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani peDN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee 33331111....00001111....2222000011113333

ªedinþã care sedesfãºoarã pe parcursul a2 zile la sediulParlamentului Europeanare pe ordinea de zi mai

multe proiecte de avizedintre care cele maiimportante se referã la:rolul autoritãþilor locale ºiregionale în promovarea

creºterii ºiîn consoli-darea înfi-inþãrii delocuri demuncã,strategiaUE pentruperioada2012-2016în vedereaeradicãriitraficului depersoane,pachetul legislativ privind politica de coeziune,

orientãri privind ajutoarelede stat regionale pentruperioada 2014-2020,regiunile ultraperifericeale UE în luminaStrategiei Europe 2020.

Carmen COSMAN

În doar douã luni de ladebutul sezonului,respectiv din decembrieºi pânã acum, peste1400 de jandarmii mon-tani s-au aflat în misiune,în staþiunile ºi pe traseelemontane din judeþ. Rolullor este acela de a asigu-ra un climat de liniºte ºisiguranþã turiºtilor, iarprezenþa jandarmilor s-afãcut simþitã. Potrivitunui bilanþ provizoriu, dela 1 decembrie 2012

pânã în prezent jan-darmii montani au apli-cat 69 sancþiuni contra-venþionale în valoaretotalã de peste 5000 lei.„Faptele ilegale sancþio-nate contravenþionalde jandarmii montaniconstau în principalîn sãvârºirea unorfapte care au condusla tulburarea ordiniiºi liniºtii publice, darºi pãtrunderea pepârtiile de schiomologate utilizândsãnii, dispozitive

improvizate sau altemateriale”, a declaratNicolae Rãducu, purtãtorde cuvânt al IJJHunedoara. De aseme-nea, jandarmii montaniau desfãºurat activitãþiide informare a turiºtilor,care au constat în dis-tribuirea de pliante cucaracter preventiv, înmod direct sau cu aju-torul personalului de lapensiuni ºi cabane.

Jandarmii montani, la datorie

Sancþiuni de peste 5000 de lei în douã luni

J andarmii montani au fost la dato-rie ºi, de la debutul sezonului,

prezenþa lor s-a fãcut din plin simþitãpe traseele montane ºi în staþiunilehunedorene.

Mircea Ioan Moloþ participa la SesiuneaPlenarã a Comitetului Regiunilor

P reºedintele Consiliului JudeþeanHunedoara, Mircea Ioan Moloþ, în

calitate de membru al DelegaþieiNaþionale a României la ComitetulRegiunilor din Bruxelles, participã înperioada 31 ianuarie - 01 februarie 2013la cea de-a 99-a Sesiune Plenarã aComitetului Regiunilor.

C onform “bunului”obicei apãrut

dupã anul 1990, înValea Jiului, oriceclãdire lãsatã “un pic”de izbeliºte, dispare încel mai scurt timpposibil, demolatoriimuncesc din greu,dupã ce în urmã cucâþiva ani a fost inau-gurat un nou ºantier.

Una dintre ultimele“gãselniþe” o reprezintãclãdirea care pânã nu cuprea mulþi ani în urmãadãpostea UnitateaMilitarã 01032, clãdireamplasatã pe stradaTimiºoara, la numãrul 5,din municipiul Petroºani.

În urmã cu ceva

vreme, imobilul care aaparþinut ani buniMinisterului ApãrãriiNaþionale a fost trecut dindomeniul public al statuluiîn domeniul public almunicipiului. Aici, înclãdirea care dispunea deo suprafaþã de 335,44mp, precum ºi de o curteinterioarã de 279,27 mp,Primãria municipiuluiintenþiona sã muteServiciul PublicComunitar de Evidenþã aPersoanelor. Pânã laurmã însã, imobilul nu amai primit nici o altã destinaþie, clãdirea cu unetaj, 18 camere ºi douãbãi, fiind solicitatã ºiobþinutã de cãtre urmaºiifostului proprietar. Rãmasde izbeliºte, deocamdatã,

“imobilul-pavilion central”a atras imediat atenþiareutilizatorilor de materi-ale de construcþie. De-alungul ultimilor ani, deaici s-afurataproape totceea ce seputea fura.

Sobele de teracotã dincele 18 camere au fost cutoatele sparte, dispãrândaproape în totalitate.Aceeaºi destinaþie

“necunoscutã” au luat-oºi geamurile sau uºile (cutot cu tocuri), lambriurilede lemn, parchetul, insta-laþia electricã, mocheta,mobilierul, faianþa, chiu-vetele sau scaunele detoaletã. În acelaºi timp,ceea ce nu a putut fitransportat în cadrulprimei etape de demo-lare, a fost distrus, iarimobilul s-a transformatîntr-un “rai” al oamenilorstrãzii. Între timp însã,clãdirea care i-a reveniturmaºului fostului propri-etar, adicã lui SergiuIanza, s-a transformatîntr-un fel de galerierupestrã de artã „modernistã”.

MirMircea cea NISTORNISTOR


Maitreyi astârnit

intersul înValea Jiului

C elebra poveste dedragoste a lui Mircea

Eliade, Maitreyi, care se vajuca la Petroºani în lunafebruarie, a stârnit interesulpublicului. Bilete la vânzareîncã mai sunt, însã mulþioameni încep sã-ºi facã rezervãri din timp.

Mai sunt circa 3 sãptãmânipânã când la Petroºani se pune înscenã spectacolul Maitreyi, dupãcelebra poveste de dragoste a luiMircea Eliade, iar vânzareabiletelor merge pe un trendascendent. Prezenþa celebreiactriþe Maya Morgenstern înaceastã piesã îi face pe iubitorii deculturã din Valea Jiului sã îºi rezerve locurile din timp.

“Interesul pentru aceastã piesãeste unul deosebit de crescut.Avem vândute pânã acum 70 debilete, dar având în vedere cã maiavem cam trei sãptãmâni pânã laspectacol, respectiv 25 februarie,sunt sigurã cã lumea va veni.Oricum, telefoanele sunã mereu,iar oamenii îºi tot fac rezervãri”,ne-a declarat Mia Albescu, direc-tor Casa de Culturã a Sindicatelor„Ion Dulãmiþã” Petroºani.

Preþul unui bilet la acest specta-col este de 70 de lei, iar acestease pot achiziþiona de la sediulCasei de Culturã. Distribuþia esteformatã din 10 actori consacraþi,iar decorul se anunþã a fi special.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

S uporterii echipeiJiul Petroºani îi cer

primarului sã intervinãpentru a salva echipa dela desfiinþare.

Un grup de suporteri aiechipei i-a înmânat, miercuri,primarului din Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi, o opetiþie prin care cer salvareaechipei Jiul de la desfiinþare.“Am avut o întâlnire cu unmic grup de suporteri aiJiului. Ei mi-au cerut sã gãs-esc o soluþie pentru a salvaclubul de fotbal ºi mi-au înain-tat o petiþie”, a declarat pri-marul Tiberiu Iacob-Ridzi.Grupul de suporteri a fostformat din pensionari, careau demonstrat o bunãcunoaºtere a fenomenuluisportiv din municipiulPetroºani ºi sunt alãturi de

Jiul Petroºani de zeci de ani.Recent, finanþatorul

echipei Jiul, Alin Simota, aanunþat cã nu mai vrea sãbage bani în echipã ºi cã estedispus sã o cedeze municipa-litãþii. El a dat vina pe rece-siunea financiarã ºi a precizatcã singur nu mai poatesuporta cheltuielile pe care leimplicã aceastã activitate.„Din cauza perioadei de crizã

economicã ºi financiarã, amdecis sã-mi retrag sprijinulfinanciar pentru cã nu îmimai permit sã finanþez echipaJiul Petroºani. Voi ceda cutitlu gratuit echipa primãriei ºiei, dacã doresc, pot sã opreia ºi sã o menþinã înDivizia C, acolo unde se aflãîn prezent. Dacã doresc sã opreia noi le punem la dispoziþie terenul principal,terenurile de antrenament,instalaþiile de apã ºi curent.Dacã primãria refuzã sã opreia, echipa se va retragedin Liga a 3-a, ceea ce vareprezenta sfârºitul acesteia.Nu aº fi dorit sã ajungem aici,dar eu singur nu mai pot þineechipa”, a declarat AlinSimota. Numai cã edilii spuncã nu au suport legal pentrua investi în echipa de fotbal.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cer autoritãþilor sã salvezeJiul de la desfiinþare

O galerie de artã „modernã”


D omeniile schia-bile trebuie sã

aducã bani. Aceastaeste concluzia la careau ajuns reprezen-tanþii administraþieipublice din Lupeni.

Investiþiile de dez-voltare a domeniilor schi-abile din Valea Jiului suntîn derulare, însã lucrurilenu trebuie sã se opreascãaici. Pentru ca acestea sãfie eficiente trebuie ca sãvinã turiºti în Valea

Jiului. ªi cum turiºtiiînseamnã bani, astaînseamnã cã administraþi-ile locale trebuie sã aibãprofit de pe urmadomeniilor schiabile.

”Trebuie sã vedemcând domeniile schiabilevor aduce bani de sus dinmunte pentru oraº. Laurma urmei scopul nueste sã facem domeniischiabile ºi sã îmbogãþimdouã trei persoane.Scopul este sã facem undomeniu schiabil pentrua crea confort cetãþenilor

din oraº pentru cãcetãþenii din oraº au con-tribuit direct ºi indirect laclãdirea acestor proiecte.Oraºele se pot dezvolta ºisimultan în sensul cãdacã reuºeºti sã aducibani în munte, jos înoraº se va dezvolta.Am încercat ºi s-areuºit sã dezvoltãmlucrãri de infrastruc-turã”, au declaratreprezentanþi aiadministraþiei localedin Lupeni.

Sezonul de iarnã a

fost unul prolific doarpentru Straja. Asta încondiþiile în care investi-

torii

din zonã se declarãmulþumiþi de acest sezon.În Parâng lucrurile austat însã mult mai prost.Pe lângã faptul cã au foststopate finanþãrile, nicituriºtii nu s-au înghesuitîn staþiunea montanãdin Petroºani. ªi ceicare au fost au plecatcu un gust amardatoritã condiþiilor nutocmai bune de aici.

Pârtiile au fost nebãtuteºi instalaþiile pe cablu nuau funcþionat.


C âteva gospodãrii aflate încãtunele izolate din Valea

Jiului au fost atacate de lupiiînfometaþi. Oamenii au avutpagube dupã atacurile sãlbãticiu-nilor ºi se tem cã haitele îi vorataca ºi pe ei. Anul trecut, urºii le-au dat de furcã gospodarilor, iarun bãrbat a fost rãnit la faþã dupãce a dat nas în nas cu animalul.

Lupii au dat atacul în cãtune cumar fi Dealu Babii, zona Bãniþa, DealuMare ºi chiar la poalele Parângului.Animalele au coborât la stânele ame-najate lângãgospodãrii pentru iernatul oilor ºi ausfârtecat mai multeanimale. „Într-o searãam auzit câiniilãtrând ºi când amieºit în ocol am vãzutoile strânse într-uncolþ. Cred cã au fosttrei lupi pentru cã mi-au luat o oaie. Lavreo trei zile, iarãºiau venit, dar am ieºitde cum i-au simþitcâinii ºi i-am vãzut.Am fãcut gãlãgie ºi

au fugit imediat”, spune unul dintregospodarii pãgubiþi. Mulþi dintre cecare au de oi în aºezãrile de muntespun cã fiarele nu se mai tem decâinii lor. „Nici cu câinii nu mai autreabã ºi se duc direct la oi. Prindeoaia ºi pleacã”, mai spune omul.Vânãtorii spun cã atacurile lupilor înzonele izolate sunt normale, însã îiîngrijoreazã faptul cã sãlbãticiunile auintrat în perioada de împerechere ºisunt mai violente. Fiind un animalprotejat, lupul nu poate fi vânat fãrãaprobãri speciale, iar vânãtorii au ocotã de recoltare bine stabilitã.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Ameninþaþide

gheþari T uriºtii care vor sã

facã drumeþii mon-tane, în special în cheiledin estul Vãii Jiului,sunt sfãtuiþi de cãtresalvatorii montani sãevite mai multe zone încare pericolul de acci-dente este foarte ridicat.

Cheile Taia dar ºi CheileJieþului, preferate mai alesla sfârºit de sãptãmânã deturiºti, sunt periculoasepentru cã s-au format peversaþi adevãrate copertinede gheaþã care se potprãbuºi în orice clipã. Celedouã locaþii sunt foarteapreciate de cãtre iubitoriimuntelui amatori de alpin-ism ºi drumeþii montane.

“Este imposibil sã spargemaceste copertine de gheaþã.În zona Cheile Tãii, peunde trece ºi drumul, suntþurþuri imenºi la înãlþimiconsiderabile ºi nu pot fidislocaþi. Dacã un turist seaventureazã în zonã fãrã afi precaut se expune peri-colului. Acesta este ºimotivul pentru care facemapel la iubitorii muntelui sãocoleascã aceºti þurþuri pecât posibil, ºi mai ales sã nustaþioneze sub ei”, spun sal-vatorii montani.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Î n Valea Jiului suntzeci de peºteri ºi

caverne neexploratecare ar putea fi intro-duse într-un circuitturistic dacã ar fidecolmatate.

Problema cea mai marea acestor peºteri, tuneluriºi caverne este cã suntinundate ºi pline de guano(n.r. excremente de liliac-unul dintre cele maiscumpe îngrãºãminte natu-rale) provenit de la famili-ile de lilieci care le populeazã. Sub atentasupraveghere aspecialiºtilor, peºterile potfi decolmatate ºi deschiseturismului, iar cantitãþile deîngrãºãmânt rezultate arputea fi exploatate de ser-viciile de gospodãrire aleprimãriilor.

Astfel, între comuna Puiºi pânã la Cheile Buþii sunto multitudine de avene ºipeºteri descoperite darneexplorate care ar putea

constitui un punct deatracþie pentru turiºtii dinîntreaga þarã.

„Valea Jiului este oregiune relativ nedescope-ritã. Aici, încã mai pot figãsite peºteri neexplorate,dar ºi trasee montane vir-gine. Sunt o mulþime depeºteri în aceastã zonãcare stârnesc interesulturiºtilor. Din pãcate nicimãcar o broºurã care sã lecuprindã pe cele cunos-cute nu existã. Acestea arputea fi introduse în cir-cuitul turistic dacã s-ardori. Este pãcat sã nuexploatãm aceste bogãþii.Cu foarte mult timp înurmã exista o asociaþie -Piatra Roºie care se maiocupa de peºteri, dar înce-tul cu încetul s-a destrã-mat. Peºtera Bolii a fostreintrodusã în circuitul tu-ristic prin muncã voluntarãde cãtre Asociaþia PetroAqua, dar sunt multe altelecare trebuie redeschise”,spune Sorin, un pasionatde speologie. Edilii de laPetroºani s-au arãtatinteresaþi de includereaacestor peºteri într-un cir-cuit turistic. Numai cã nusunt foarte mulþi banidisponibili pentru acesteobiective. Totuºi, paºi s-aufãcut ºi un exemplu estePeºtera Bolii unde s-aamenajat un drum deacces, indicatoare din DN66 ºi locaþia a fost inclusãîn calendarul unor evenimente culturalesusþinute sau sprijinite deadministraþia localã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Dupã urºi, lupii dau iamaîn gospodãriile izolate

Valea Jiului este plinã debogãþii neexploatate

””””TTTTrrrreeeebbbbuuuuiiiieeee ssssããããvvvveeeeddddeeeemmmm ccccâââânnnnddddddddoooommmmeeeennnniiiiiiiilllleeee sssscccchhhhiiiiaaaabbbbiiiilllleeee vvvvoooorrrraaaadddduuuucccceeee bbbbaaaannnniiii ddddeeeessssuuuussss ddddiiiinnnn mmmmuuuunnnntttteeee””””

cvj, nr. 296, joi 31 ianuarie 2013

Documents