cvj nr. 531, joi 16 ianuarie 2014

Cerere de refacerea urmãririi

penale în cazul ex-managerului dela Spitalul Lupeni

>>> PAGINA A 3-A

Costel Avram:„Ioan Rus are unpartid mare în

spate, dar nu ºtiece sã facã cu el”!

>>> PAGINA A 3-A

Semafoarele devinsensuri giratorii

>>> PAGINA A 4-A

„Revoluþia zãpezii -Big - Extreme Party“,

la Transalpina Ski Resort

>>> PAGINA A 16-A

Ninge în Straja,cabanierii sperã

sã salveze sezonul>>> PAGINA A 13-A

Pentru o soluþiesimplã, Pãduceljoacã un teatru

absurd cu Costel Avram>>> PAGINA A 7-A

Ziua CulturiiNaþionale,

sãrbãtoare laPetroºani

>>> PAGINA A 5-A

Mina Petrila vafuncþiona în

primul trimestru alanului 2015

>>> PAGINA A 11-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 531

Joi, 16 Ianuarie 2014

”Moºtenitorul” lui Moloþ,între iubire ºi respingere

D ezbaterile privind posibile alegeri la ºefia Consiliului Judeþean Hunedora ºi alegeri la expirarea madatelor conducãtorilor PNL filiala judeþeanã, au arãtat cã a intrat în gura

locuitorilor Vãii Jiului, gradual, de vreo trei luni, vicepreºedintele CJH ºi vicepreºedinte PNL,omul doi din judeþ, Tiberiu Balint. Mulþi îl plac pentru cã ”e bãiat prezentabil”, alþii pentru dis-curs, dar sunt ºi destui care îl considerã arogant, iar cauza ar fi ascensiunea meteoricã spre vârf,fãrã sã ardã etapele temeinic. Controversele existã ºi printre oamenii de rând ºi printre ºefi departide ºi chiar în rândul colegilor liberali. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Ianuarie 2014 Actualitate 3

P rocesul ex-directorului

spitalelor dinVulcan ºi Lupeni,Mariana Mateescu,s-ar putea întindemult ºi bine. Astadupã ce judecãtoriide la Petroºani auconstatat cã actulde sesizare ainstanþei nu este înregulã, iar apãrã-torul acesteia acerut ºi refacereaurmãririi penale.

Teoretic, MarianaMateescu ar trebui sãse prezinte luni dinnou în faþa instanþei dejudecatã. Practic, însã,este greu de crezut cãla acest termen sepoate întâmpla altcevaîn afarã de o nouãamânare a cauzei. Iar

acest lucru se datore-azã faptului cã, laultimul termen de jude-catã din luna decem-brie, instanþa a decis

restituirea dosarului laprocurorul de caz pentru refacerearechizitoriului. Astfel,magistraþii de la

Petroºani au constatatneregularitatea actuluide sesizare a instanþeiºi, în consecinþã, audispus ”restituireacauzei la procuror pentru refacerearechizitoriului în sensulînlãturãrii neregulari-tãþii pânã la termenulde judecatã acordat ladata de 20 ianuarie2014”. Dacãprocurorii vor puteafinaliza rechizitoriul,aºa cum au cerutjudecãtorii, mai trebuieluatã în discuþie, tot latermenul de luni,cererii de restituire a cauzei pentru refacerea urmãririipenale, aºa cum acerut apãrãtorulMarianei Mateescu.

Mariana Mateescu afost acþionatã în jude-catã de administraþiapublicã din Lupeni ºiDirecþia de Sãnãtate

Publicã a judeþuluiHunedoara, pentrufapte ce ar fi fostcomise în perioada încare aceasta deþineafuncþia de manager alSpitalului MunicipalLupeni. Dosarul aajuns pe rolul instanþeila începutul lunii iuniea.c., prejudiciul fiindcalculat la 70.000 delei, despre cele douãinstituþii susþin cã aufost cheltuiþi de fostuldirector al Spitalului

Municipal Lupeni.Dupã ce a descoperitfaptele, conducereaspitalului a formulat oplângere penalã împo-triva fostului manager,iar procurorii au decistrimiterea acesteia înjudecatã pentru abuz în serviciu.

Dupã ce a plecat dela Lupeni, MarianaMateescu a preluatfuncþia de manager alSpitalului MunicipalVulcan, de unde a fostdemisã în luna martiea anului trecut.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Liderul PSD Petroºani, IoanRus, spune cã a rezolvat toateneînþelegerile cu coordonatorulPNL pe Valea Jiului, CostelAvram, ca urmare a unei discuþiipurtate de cei doi. „Am avut o dis-cuþie cu Costel Avram ºi am lãmu-rit toate neînþelegerile”, susþineRus. Dar Costel Avram nu ºtienimic de nicio discuþie dintre el ºiRus, despre care spune cã are unpartid mare în spate, dar nu ºtiece sã facã cu el. „Nu am avutnicio discuþie cu Ioan Rus, nu amnimic de împãrþit cu acesta. IoanRus este prea mic. Are un partidmare în spate, dar nu ºtie ce sãfacã cu el”, a declarat liderul PNL

Petrila ºi coordonatorul PNL peValea Jiului, Costel Avram.

În PSD Petroºani apele sunt tulburi, chiar dacã liderul social –democraþilor hunedoreni,Laurenþiu Nistor, a încercat sãmedieze problemele interne. Maimulþi membri importanþi ai organi-zaþiei de la Petroºani au plecatdeja din partid ºi mai sunt încãdestui care se gândesc sã facãacest pas. Iar dintre cei care aurãmas, nu puþini sunt cei care îlacuzã pe liderul lor de inactivitatepoliticã, dar ºi de faptul cã îºiurmãreºte propriul interes.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Reparareaschiurilor, onouã afacere

D e la sfârºitul anului trecut, în Valea Jiului, a

pornit la drum o nouãafacere. Mai exact, estevorba despre unicul atelierde reparat schiuri din zonã, acestafiind amplasat înPetroºani.

Ideea i-a venit unui localnic,împãtimit al sporturilor deiarnã, care a achiþionat unaparat care ascute canturile,astupã ºanþurile ºi unge cu cearãschiurile ºi skate-board-urile.

„M-am gândit sã investesc înacest domeniu pentru cã iubescsporturile de iarnã ºi apoi pentru

cã nu mai ºtiu sã existe un astfelde atelier în Valea Jiului. Pânãacum, pentru a-mi recondiþionaechipamentul de schiat trebuia sãmerg pânã la Novaci, iar costurileunei astfel de deplasãri, la care seadãugau ºi banii achitaþi pentrureparaþii, erau destul de mari. Prinurmare, m-am decis sã deschid unastfel de atelier acasã, în Petroºani.

Aparatele necesare le-am adus dela Oradea ºi mã bucur cã am oamenicare vin la atelierul meu. Din pãcate,vremea caldã ºi fãrã zãpadã reprezin-tã un impediment pentru mine darsper ca iarna sã-ºi reintre în drepturiîn perioada imediat urmãtoare”, aspus Dorinel Creþan.

Deºi aflatã la început de drumafacerea merge destul de bine. Celpuþin aºa susþine cel care a avutideea înfiinþãrii unui astfel de atel-ier. Pânã acum, în doar o lunã dezile, acesta a reparat circa 150 deperechi de schiuri.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cerere de refacere a urmãririi penale în cazulex-managerului de la Spitalul Lupeni

Costel Avram: „Ioan Rus areun partid mare în spate, dar nu

ºtie ce sã facã cu el”!D upã ce a acuzat mai mulþi membri de partid cã l-ar ataca

pentru cã au fost momiþi de liderul PNL Petrila, CostelAvram, sã treacã la liberali, preºedintele PSD Petroºani, Ioan Rus, spune cã eventualele probleme dintre el ºi fruntaºulliberal s-au rezolvat în urma unei discuþii pe care au avut-o. O discuþie care nu a avut niciodatã loc, spune însã Avram.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 20144 Actualitate

Î n judeþulHunedoara

sunt cu peste cincimii de ºoferi maimulþi faþã deînceputul anului2013, în timp cealþi trei mii dehunedoreni aureuºit sã îºi maiadauge o categoriepe permisul deconducere.

În privinþa conducã-torilor de mopede, 52de persoane au obþi-nut permisul pentruacest vehicul, adicãpentru categoria AMcare a fost introdusãîn urmã cu un an.

Peste 5000 dehunedoreni au devenitºoferi pe parcursulanului trecut. Cei maimulþi dintre aceºtia auoptat pentru categoriaB. În acelaºi timp, auexistat ºi persoanecare au obþinut permisde conducere pentrumotoare sau pentru o categorie de profesioniºti.

“În 2013, au obþinut permis pentruo categorie în jur de8000 de persoane, iar

dintre aceºtia în jur de5300 sînt pentru categoria B. Diferenþao constituie cei caredeþineau deja permispentru o categorie”, adeclara Nicolae Marin,ºef SPCRPCIVHunedoara.

ªi, dacã tot vorbimdespre permise deconducere, nu putemsã nu amintim catego-ria AM care a fostintrodusã în urmã cuexact un an ºi careeste necesarã pentruconducãtorii de mope-de. Se pare, însã, cãaceºtia nu s-au înghe-suit sã obþinã un per-mis de conducere.

„Avem 52 de per-soane care au obþinutcategoria AM ºi unde-va la 60 pentru cate-goria A”, a mai pre-cizat Nicolae Marin.

Potrivit reprezen-tanþilor serviciului pu-blic comunitar regimpermise de conducereºi înmatriculãri vehiculeHunedoara, aproapejumãtate dintre cei caresusþin examenul pentrupermisul de conducerepentru prima datã, sîntrespinºi la proba teo-reticã, aceºtia reuºindsã promoveze doar laurmãtoarele încercãri.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

D oar douãintersecþii

mai rãmânsemaforizate înmunicipiulPetroºani, iar toatecelelalte vor fi desfi-inþate. Autoritãþilelocale se gândesc sãle înlocuiascã peunele cu sensurigiratorii.

Nu mai funcþioneazãºi nici nu vor maifuncþiona. Vorbimdespre semafoarele dinmunicipiul Petroºani,care fie s-au stricat ºivor fi reparate, fie vorfi desfiinþate. Decizia leaparþine celor dinprimãrie, care spun cãau luat în calcul câtevavariante. „În momentulacesta nu funcþioneazãcel de la spital. Unul l-amdesfiinþat, cel de laTeatru ºi acolo nici nuo sã îi mai dãm drumul

pentru cã mai multîncurcã circulaþia. Peviitor, la spital, vrem sãfacem un sens giratoriuºi rãmâne de vãzutdacã vom lãsa ºisemaforul, pentru cãnu va fi un sens girato-riu prea mare, ci doarunul de un metru ºijumãtate sau doi metriºi rãmâne în studiu, daroricum îl facem anulacesta”, a declaratMarian Popescu, citymanager Petroºani.

Singurele semafoarecare vor rãmâne înfuncþiune ca sã flu-idizeze traficul înPetroºani rãmân încentrul oraºului. Estevorba despre cel delângã Casa de Culturãa studenþilor ºi cel de lapiaþã. La teatru nu vamai funcþiona deloc niciun semafor ºi reparaþi-ile vor viza de acumîncolo doar aparateledin zona centralã,restul urmând sã fieînlocuite sau desfiinþate.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Semafoarele devin sensuri giratorii

Mai puþini bani la UricaniM inisterul de Finanþe nu a fost

prea generos cu primãriile dinValea Jiului pânã acum. La Uricani,spre exemplu, administraþia are unbuget mai mic decât cel din 2013.

Primãria de la Uricani are un buget mai micdecât cel de anul trecut, lucru care îngreuneazã

punerea în practicã a tuturor planurile. Cutoate acestea, însã, edilul ºef de aici spune cãva încerca sã se descurce ºi aºa.

„În prima fazã vorbim de sumele de echili-brare a bugetelor locale de la finanþe, care suntmai mici. Mi-au venit mai puþini bani decâtanul trecut. Vom vedea dincolo,la ConsiliulJudeþean ce se întâmplã”, a precizat DãnuþBuhãescu, primarul Oraºului Uricani. În curândtrebuie sã se facã împãrþirea banilor de laConsiliul Judeþean, iar atunci se vor întregibugetele locale. (Luiza (Luiza ANDRONACHE)ANDRONACHE)

5.000 de noiºoferi în judeþul

Hunedoara

Fiecare ºi-a ales o poezie,a copiat-o ºi apoi, dupã ce aîmpãturit foaia pe care ascris, a trimis-o sub formaunei scrisori, într-un plic,unui necunoscut. Sunt copiiide la Colegiul MihaiEminescu din Petroºani, careau vrut sã serbeze altfel, mult

mai original, ziua de naºterea inegalabilului MihaiEminescu. Aºa cã fiecare ºi-aales o poezie. „ Am alespoezia Floare Albastrã ºiacum o pun în plic”, ne-aexplicat o elevã din clasa aV-a, în timp ce un alt colegal sãu ne-a dat ºi câteva

detalii în plus. „ Am scris opoezie ºi noi acum o sã oducem oamenilor, ca sã îºiaduncã aminte cã poeziilesunt foarte frumoase”,a spus acesta.

Zis ºi fãcut. Fiecarea luat plicul ºi a plecatîn apropierea ºcolii.Unii sunt micuþi ºi,chiar dacã au avutnevoie de ajutor ca sãajungã la cutia poºtalã,gestul a contat. Ce auvrut sã facã mai exact,

ne spun chiar ei. „Sper caoamenii sã îºi aminteascã deMihai Eminescu”, a spus ofetiþã dupã ce a pus plicul în

cutia poºtalã cu numãrulfavorit. „Eu cred cã oameniitrebuie sã îºi aduncã amintede marele poet, deoareceeste bine sã fim mai culti-vaþi”, a afirmat ºi o altã fetiþãcare a avut nevoie de ajutorca sã punã scrisoarea încutie.

Nici cei care au rãmas laºcoalã nu au uitat de marelepoet, iar în sala de festivitãþi,au recitat poezii.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE


Fãrã zãpadã, fãrã speranþã, cu sãrãcia sub “pricoita” ºigîndul rãu cuibãrit în suflet, romanul a pãºit în 2014…Este un an în care parcã mai mult ca niciodatã “tîrgoveþul”de rînd este deznãdãjduit. În Valea Jiului mineritul piereîncet dar sigur. Mai sunt 4 ani de zile pînã cîndS.N.I.M.V.J îºi va încheia activitatea, aceastã mãsurãîngroºînd stratul celor care aºteaptã poºtaºul o datã pelunã. Suntem din ce în ce mai bãtrîni, mai sãraci ºi maineputincioºi. Tinerii “burduºesc” autocarele care pleacãspre Spania, Italia, Anglia ori marile oraºe din þarã. Înurma lor pãrinþi ºi/sau bunici cu ochii în lacrimi. VALEAJIULUI rãmîne în urmã, un azil de bãtrîni în care se bea,se mãnîncã (dacã este ce), se doarme ºi se moare. Estetrist, dezarmant, apãsãtor, însã aºa stau lucrurile. Din cîndîn cînd se mai “festeste” cîte un gard, se mai astupa cîte ogroapã, în anii electorali se mai minte, în rest nimic.Investiþiile în turism s-au oprit, investitorii locali, dacã nu îºibeau ceafeaua la D.I.I.C.O.T, sînt lipsiþi de vlagã, împovãraþi de sãrãcia celor care ar trebuie sã le fie client.Oamenii politici sînt lipsiþi de reactive. Unii nu pot, pe alþiiîi doare-n cur, cei mai mulþi nu sunt bãgaþi în seamã.Aceasta este tabloul începutului de an pentru VALEA JIULUI, o zonã în care dacã nu se intervine urgent, vadeveni nu peste mult timp cel mai mare cimitir dinRomânia, vizitat din cînd în cînd de cei plecaþi departe…

Scrisoare la început de an Z eci de tineri de laliceele din

Petroºani au recitatpoezii ale lui MihaiEminescu, uneletraduse în alte limbi ºi au cântat într-unspectacol dedicat ZileiCulturii Naþionale.Totul s-a desfãºurat lasala de marmurã, undetinerii au adus în actualitate ziua de 15 ianuarie. În plus,copiii mai mici au venit la Bibliotecamunicipalã, tot pentrua recita poezii.

Elevii de la liceele dinPetroºani s-au întrecut înrecitaluri inedite, unele înlimbi de circulaþie inter-naþionalã, în care au fosttraduse operele mareluiMihai Eminescu, dar au ºicântat. A fost un bun prilejpentru a ne aduce amintecã Ziua Culturii Naþionale

coincide cu ziua de naºterea marelui Mihai Eminescuºi tocmai de aceea, tineriiau spus poezii semnate deMihai Eminescu.

Gazda spectacolului aufost edilii din Petroºani,care au þinut sã marchezeacest eveniment an de an.„Ce poþi sã spui despremarele Eminescu? Oricâtai spune, sunt prea puþine.Vreau doar sã reamintescce a spus ConstantinNoica ºi anume cãEminescu este omul deplinal culturii româneºti, iar

Geo Bogza spunea cã estecel al cãrui nume niciodatãnu trebuie luat în deºert.Dacã Spania a declaratZiua Naþionalã a culturiispaniole, ziua în careMiguel de Cervantez,Parlamentul României,prin Legea 231/2010, adeclarat ziua Culturiinaþionale aceastã minunatãzi a poetului naþional ºicred cã o zi mai potrivitãnici cã se putea”, a spusAdrian Negoe, secretar alPrimãriei Petroºani.

Ziua culturii naþionale afost marcatã ºi laBiblioteca municipalã dinPetroºani, unde au ajunscopiii din clasa a II-a. Toþis-au adunat aici pentru arecita poezii, în lumeacãrþilor, la bibliotecã, acolounde bibliotecarele le-aupregãtit ºi un raft cu celemai importante colecþii depoezii ale lui MihaiEminescu.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Eminescu a venit prin poºtã

A u scris poezii de Eminescu ºi apoi le-autrimis cãtre locuitorii din preajma ºcolii.

O clasã de copii de la Colegiul Mihai Eminescua mers din bloc în bloc cu scopul de a promovapoezia poetului naþional.

ZIUA CULTURII NAÞIONALE, sãrbãtoare la Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Ianuarie 20146 Actualitate

Monika BACIU

”Din pãcate noulan nu a adus veºtibune în ceea cepriveºte acest proiect.De trei ani de ziledocumentaþia estedepusã la MinisterulDezvoltãrii ºi singurul

rãspuns care a venitla un moment dat afost cã nu existã banipentru finalizareaacestui proiect. Dindiscuþiile pe care le-am avut cu colegiimei care monitor-izeazã aceste lucrurisperanþele sunt foarte

mici spre deloc pen-tru cã este dejacunoscutã teza cã nusunt bani a dezvoltaproiecte în acest an”,a declarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvântal Primãriei Petroºani.

Municipalitatea nuva renunþa la acest

proiect chiar dacã vormai trece ani pânãcând aceste imobilevor fi construite.

”Noi nu vomrenunþa la acestproiect însã perspecti-va de a se realiza

depinde foarte multde Guvern, de baniipe care îi trimiteGuvernul ori Primãriamunicipiului Petroºaninu poate renunþa ºiva renunþa niciodatãla acest proiect însãel va fi tergiversat aºacum se întâmplã înacest moment”, a maiprecizat sursa citatã.

Administraþia localãare asta în plan demultã vreme, aîntocmit toatã docu-mentaþia ºi a depus-ola timp însã, startulnu se întrevede nici-cum. La Petroºani arfi urmat sã fie con-struite douã blocuriANL pe strada Pãcii.

CarmenCOSMAN - PREDA

Unii au fãcut dejareparaþiile necesare,alþii aºteaptã primã-vara pentru a fi siguricã o nouã zãpadã nuleva zãdãrnici munca.Asta dupã cereprezentanþii munici-palitãþii le-au pus învedere cã reparaþiilesunt obligatorii, dupã

ce s-a constatat cãmulte dintreacoperiºuri pot devenipericol public. „Ampus afiºe la toateblocurile din centrulcivic pentru aconºtientiza populaþiacu privire la pericolulpe care îl potreprezentaacoperiºurile degra-date. Am vãzut cã uniis-au apucat de lucrãri.

Oricum, dacã nus econformeazã, locatariisunt pasibili de amen-zi”, a declarat DorinaNiþã, viceprimarulmunicipiului Petroºani.

Distruse de intem-

perii, unele dintreacoperiºuri pot fi luatede vânt în totalitatesua parþial ºi, astfel,pot deveni periculoasepentru cei care trecprin zonã.

Monika BACIU

”CompaniaNaþionalã deAutostrãzi ºi DrumuriNaþionale în calitatede autoritate contrac-tantã, pentru aceleloturi pentru care pro-cedurile de licitaþiedeschisã nu au fost

finalizate datoritã con-testaþiilor depuse sauau fost anulane, s-audemarat proceduri denegociere fãrã publi-carea unui anunþ departicipare (...) înurma cãrora s-auîncheiat sau vor fiîncheiate contracte deachiziþie publicã ºi nu

acorduri cadru, durataacestora neputând fimai mare decât ceanecesarã, pentru aface faþã situaþiei deurgenþã care a deter-minat aplicarea proce-durii de negociere fãrãpublicarea prealabilã aunui anunþ de partici-pare. Aceste con-

tracte conþin o clauzãprin care îºi înceteazãvalabilitatea cu datasemnãrii AcorduluiCadru încheiat înurma finalizãrii pro-cedurii de licitaþiedeschisã”, se aratãîn documenteleCNADNR.

Potrivit infor-maþiilor de pe site-ul CNADNR, lanivelul judeþelorHunedoara ºi Albade procesul dedeszãpezire suntresponsabili cei dela Drumuri si

Poduri Timisoara ºiSC GECOR SRL,societãþile Eurospeed,SC PORR BAUGmbH, SC SELINASRL + DOPRASTAVAS. Potrivit respons-

abililor CNADNR,pentru anul 2013 nua fost semnat de com-panie niciun contractde deszãpezire atribuitprin încredinþaredirectã.

Acoperiºurile - pericol public trebuie reparate

P roprietarii de apartamente dincentrul civic al municipiului

Petroºani sunt obligaþi sã verificestarea acoperiºurilor blocurilor, iaracolo unde este necesar sã le repare.

Nici în acest an nu sunt bani pentru construcþiaANL-urilor de la Petroºani

N ici în acest an nu sunt ºanse ca administraþialocalã de la Petroºani sã demareze construcþia

blocurilor ANL. De mai bine de patru ani se aºteaptãfonduri de la Guvern pentru acest proiect importantpentru municipalitate ºi pentru tineri, însã nici anulacesta veºtile nu sunt optimiste.

Contestaþiile încurcã contracteleN oroc cã nu a nins. Compania Naþionalã de

Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale a întâmpinatdificultãþi în atribuirea contractelor de deszãpezire adrumurilor naþionale pentru acest sezon de iarnã.Problemele se datoreazã societãþilor care au depus maimulte contestaþii.


”În ultima perioadãse vede rea-voinþã ºioponenþã totalã dinpartea domnuluiAvram în ceea cepriveºte deservireapopulaþiei oraºuluiPetrila cu serviciilecare trebuie sã le facãsingurul operatorautorizat ApaServValea Jiului prin persoana domnuluiCostel Avram. În datade 23 decembrie amdat celor 64 de bene-ficiari ai blocurilor delocuinþe din Lonea, le-am încheiat con-tractele de închirieredându-le posibilitateaacestora sã-ºi încheiecontractele pentru serviciile ºi utilitãþile decare urmeazã sã bene-ficieze, respectiv, apã,gaz, curent, gunoi. Latoate celelalte trei aufost primite dosarelepentru încheierea con-tractelor, singuruloperator prestatoarede servicii esteApaServ, este domnulCostel Avram careface servicii de core-spondenþã cu PrimãriaPetrila ºi solicitã ºiimpune, dicteazã caPrimãria oraºuluiPetrila sã facã con-

tracte cu ApaServ.Niciodatã pânã acumnu s-a întâmplat aºaceva, ca primãria încalitate de proprietarde locuinþe sã facãcontracte. Fiecare îºiface contract individualpentru serviciile de care trebuie sã beneficieze”, a declaratIlie Pãducel, primaruloraºului Petrila.

Juristul PrimãrieiPetrila, Toma Vãrgatu,susþine cu legea în faþãpunctul de vedere aledilului.

”Potrivit contractuluide locaþiune care s-aîncheiat cu locatariicare urmeazã sã semute în locuinþele noiîn cele patru blocuri,conform contractuluichiriaºii pot sã îºiîncheie în nume pro-priu pentru cã ei suntutilizatorii, contractelepentru furnizareaenergiei electrice, aapei, a gazului, agunoiului ºi toate utili-tãþile de care trebuiesã beneficieze. Ei suntutilizatori. Are calitateade utilizator individualal serviciului de ali-mentare cu apã ºi decanalizare orice persoanã fizicã sau

juridicã ce deþine încalitate de proprietarori cu drept de folos-inþã dat de proprietar,în cazul nostru, unimobil avândbranºament propriu deapã potabilã sauracord propriu decanalizare ºi care beneficiazã de serviciileoperatorului pe bazã de contract deprestare-furnizareîncheiat în nume propriu. ApaServsusþine cã proprietarulblocurilor suntem noiºi au venit cu contoarla casa scãrii. Legeamai spune cã suntconsideraþi utilizatoriindividuali ai serviciuluide alimentare cu apãºi de canalizare ºi persoanele fizice saujuridice care nu au

branºament propriu deapã potabilã, respectivracord propriu de apãºi canalizare. existãcontoare de apã înfiecare apartament.Poate fi individualizatconsumul de apã pentru fiecare utiliza-tor”, a declarat TomaVãrgatu, secretarulPrimãriei Petrila.

Teatrul absurduluicontinuã între celedouã instituþii. Pãducelafirmã cã nu are habarde ce Costel Avram nudoreºte sã încheieacele contracte. Bamai mult, Pãducel aapelat ºi la preºedin-tele CJH Mircea IoanMoloþ, care i-a rãspunscã aceste probleme þinde ”bucãtãriile interne”ale celor douã pãrþiimplicate.

”Nici eu nu pot sãºtiu (de ce nu a încheiatCostel Avram con-tractele la apã-n.r.). amavut mai multe discuþii telefonice cudumnealui, mi-a promiscã se vor încheia con-tractele. L-am rugat ºipe domnul preºedinteMircea Ioan Moloþ sãmã ajute. Nu poate sãdea nimeni ordin domnului CostelAvram. Refuzãîncheierea acestor contracte”, a mai spusPãducel.

De cealaltã parte stãCostel Avram, direc-torul societãþii de apãdin Valea Jiului, carespune cã nu încheiecontractele direct cuchiriaºii pe motive desiguranþã. Societateade apã trebuie sã fieprofitabilã, iar înmomentul de faþã nusunt acceptate altepierderi de naturãfinanciarã.

”Este foaret ade-vãrat cã acei chiriaºinu îºi pot face con-tracte la apã. Am avutdiscuþii cu primarulPãducel, am avutinclusiv foarte multedocumente scrise,corespondenþã întreSC ApaServ ºiprimãria de la Petrila.La blocurile ANLexistã o fluctuaþiefoarte mare. Stau treiluni-cinci luni, apoipleacã iar noi de la SCApaServ rãmânem cubanii neluaþi. E ogreºealã cã Pãducel nua fãcut contorizareindividualã. Dacã laENEL nu plãteºti îþi

taie curentul, la apã nu s-a fãcut nimic.

Dacã domnulPãducel învãþa de ladomnul Ile, de la dom-nul Resmeriþã cã toateblocurile noi au venitcu contorizare individ-ualã nu era nicio pro-blemã. Închei contractcu primãria oraºuluiPetrila care este bene-ficiarul acestor blocuri,iar în momentul cândsunt în asociaþie vorîncheia cu asociaþie.Pânã atunci ApaServValea Jiului nu vaîncheia contracte cuîncã 64 de oameni ºisã se îmnulþeascã listadatorinicilor. Ne luãmmãsuri”, a declaratCostel Avram, directorul SC ApaServValea Jiului.

Mai mult, soluþia luiAvram este simplã. La nivelul celor patrublocuri de locuinþesociale din Petrila tre-buie sã se constituie oasociaþie de propri-etari, iar atunci pot fiîncheiate contractele.

”Vom gãsi soluþiiledacã primãria vaîncheia contractul cunoi. Primãria trebuiesã punã un reprezen-tant pe scarã, esteproblema lor. Ei tre-buie sã respecte legeaºi eu conduc aceastãfirmã dupã criterii economice, dau apãdacã primesc bani”, a mai spus Avram.

În momentul de faþãchiriaºii blocurilor delocuinþe sociale dinPetrila beneficiazã deapã potabilã, însãaceºtia nu au contracteîncheiate cu societateade apã.

Monika BACIUMonika BACIU

Pentru o soluþie simplã,Pãducel joacã un teatru absurd cu Costel Avram”T eatru” absurd între Pãducel ºi

Avram. Primarul oraºului Petrila îl acuzã pe Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului de faptul cã nu doreºte sã încheie contracte de prestãri-servicii cu locatariiblocurilor sociale. De cealaltã parte,Costel Avram spune cã va încheia contracte însã nu cu chiriaºii, aceastafiind o mãsurã de siguranþã.

T

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 20148 Actualitate Actualitate 9

Dupã înfiinþareaBiroului ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, laPetroºani, pentru a veniîn întâmpinarea locuito-rilor Vãii Jiului pentrusesizãri ºi cereri, au statde vorbã cu oameniipreºedintele CJH,Mircea Ioan Moloþ,vicepreºedinþii CJHIoan Rus ºi TiberiuBalint.

Comparativ cu colegul sãu devicepreºedenþiejudeþeanã, TiberiuBalint a ”intrat” în casele oamenilor prindeclaraþii în presascrisã, vocea sa a inva-dat eterul Vãii Jiului, iarecranele televiziunilorlocale arãtatu chipulunui bãrbat tânãr,prezentabil, cu discurscursiv. Acesta fãceaanunþuri cu privire la

realizãri ºi proiecte deviitor sau în derulare,încât au fost destui careau întrebat: nu mai eMoloþ la judeþ? Astapentru cã de regulã,Mircea Ioan Moloþinforma cetãþenii dintre Jiuri.

Chiar aºa! Se pare cãBalint a preluat o partedin ”atribuþiile de imagi-

ne” ale preºedinteluijudeþului. Întrebând îndreapta ºi în stângadeveanã a preºedinteluiCJH, ni s-a rãspuns:”Chiar nu ºtiaþi? Daa,Mircea Moloþ îlpregãteºte sã-l laseurmaº al sãu, cum s-arspune. Da, din cauzaasta ºi la voi este activ,pentru a-l cunoaºtecetãþenii Vãii Jiului”.

Pãrerile suntîmpãrþite printrelocuitori, la Petrila ºiPetroºani, privind unpreºedinte nou la judeþ,în persoana tânãruluiBalint. Unii spun cãeste bine sã vinãoameni tineri pe funcþiide conducere, alþii spuncã l-au vãzut la televizorpe Tiberiu Balint ºi li s-apãrut un om rece, alþii

cã li s-a pãrut arogant,dar cã vorbeºte bine,altora – un bãrbat fain

ºi sincer etc. Darmajoritatea nu ºtiaucine este.

”Îi bãiat fain, aratãbine, dar nu ºtiu ce nu-mi place la el. Parcãspune o lecþie. ªi aºacum o spune, zici cãnuma el are dreptate.L-am vãzut la televizor.Dar nici ãia care prezintã emisiunile nu-l supãrã cu vreoîntrebare mai acãtãri. ªi dacã spui cã-s toþipe-o mânã, se supãrã.Lasã, cã nici dumneatanu o sã scrii ce zic” – adeclarat, cu o atitudinede om sfãtos, IoanBanici, fost ºef sector lamina Petrila.

”O datã l-am vãzut laMondo TV. ªtiam cãeste la ConsiliulJudeþean pentru cã a

venit cu Mircea Moloþ.Nu ºtiu ce sã zic. Mieîmi plac oamenii spon-tani, care mai zic ºi oglumã ºi îºi mai ºirecunosc greºelile atuncicând sesizezi. Da, esteun tip prezentabil”-Margareta Duinea, careare o afacere familialã,din Petroºani.

”Ooo, îmi place tipul.Parcã dv. aþi scris cã oidee de-a lui vrea sãizoleze Valea ºi dupã aiaºi-a cerut scuze în nu ºtiu ce ziar cã s-aexprimat greºit. Tareomu. Mie mi-a plãcutcã e frumos, poate prea serios. Mi-ar placesã fie mai relaxat” – adeclarat Izabela MathonPop, din Petroºani.

ªi printre colegii departid ai lui TiberiuBalint pãrerile suntîmpãrþite, deºi Balint

conduce organizaþiaPNL Deva, cotatã cafiind cea mai bunã dinjudeþ. În plus, acestaeste considerat a fiumbra lui Mircea IoanMoloþ, al doilea dinPNL filiala judeþanãþinându-i locul preºedintelui când acesta lipseºte. Totuºi,creºterea sa în ierarhie,fãrã sã ardã etapã cuetapã temeinic, ci doarprin împingerea sa sprevârf de cãtre susþinãtori,ºefi ºi oameni cu influ-enþã, a supãrat destuiliberali. Printre ei existãºi atitudini de genul:dacã va fi Balint candi-datul nostru la ConsiliulJudeþean, eu nu-l votez.

N-am aflat dacã acesta va fi votat înunanimitate în funcþiade preºedinte al PNLHunedoara, în acest an2014, deºi TiberiuBalint poate sta liniºtit.Mircea Ioan Moloþ nuare nici un contracandi-dat, dar... Majoritate vaavea Tiberiu Balint dacãrecomandarea vine dela conducere, în condiþi-ile în care Moloþ nu armai vrea sã candideze.În mare parte liberaliisunt disciplinaþi, chiardacã mai comenteazã.ªi apoi ce sã votezi? Cã de regulã existã unsingur candidat propusfilialelor locale pentruvotul de susþinere.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

M odificãrile laCodul Penal

adoptate deCamera Deputaþilorîn 10 decembrie2013 sunt neconsti-tuþionale, a decis,miercuri, CurteaConstituþionalã.Decizia a fost luatãîn unanimitate decei 9 judecãtori aiCurþii.

În urma analizãriimodificãrilor aduseCodului Penal, CurteaConstituþionalã a decis cã acestea suntneconstituþionale.

Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie asesizat CurteaConstituþionalã în 12decembrie 2013, pre-cizând în actul transmisCC cã modificãrileaduse Codului Penal, înurma cãrora s-ar puteaconcluziona cã anumitepersoane "sunt dea-supra legii", neputândfi pedepsite pentrucomiterea unor infracþi-uni de corupþie, pot ficonsiderate incompati-bile cu funcþionareastatului de drept.

Potrivit instanþeisupreme, prin modifi-carea legii, în sensul cãsunt scoºi din categoriafuncþionarilor publicipreºedintele României,deputaþii ºi senatorii,precum ºi persoanelecare îºi desfãºoarãactivitatea în cadrulunei profesii liberale,dar ºi prin schimbãrileaduse la conflictul deinterese, "s-ar puteadesprinde concluzia cãtoate categoriile depersoane exceptate dela art. 147 din Codulpenal ºi art. 175 dinnoul Cod penal saueliminate din sferasubiectului activ alinfracþiunii de conflictde interese prevãzutãîn art. 2531 din Codulpenal sunt deasupralegii, neputând fi cerce-tate ºi pedepsite pentrusãvârºirea unor infracþi-

uni de serviciu sau decorupþie, fapt care ar fiincompatibil cufuncþionarea statului dedrept".

Conform decizieiICCJ de sesizare a CC,diferenþa de tratamentjuridic instituitã prinmodificãrile Coduluipenal nu are o “justificare obiectivã ºirezonabilã", în condiþi-ile în care conduce la"excluderea incidenþeiunor norme de incri-minare în cazul unorcategorii de persoaneaflate în aceeaºi situaþiecu persoanele cãroranormele de incriminarele sunt aplicabile".

Decizia de sesizare aCurþii Constituþionale afost luatã de SecþiileUnite ale instanþeisupreme, la douã ziledupã adoptarea modi-ficãrilor de cãtreCamera Deputaþilor.

ªi PDL a transmisCurþii Constituþionale,tot în 12 decembrie,douã sesizãri privindmodificãrile la CodulPenal.

Una dintre sesizãrilePDL a vizat definireafuncþionarului public,iar cealaltã, conflictulde interese. Astfel,prima s-a referit lamodificarea articolului253 indice 1 din CodulPenal, prin care,susþinea Vasile Blaga,liderul PDL, parlamen-tarii PSD ºi PNL s-ausustras conflictului deinterese, iar a doua areca obiect modificareaarticolului 147, prin

care parlamentarii aufost scoºi din categoriafuncþionarilor publici.

Modificãrile la CodulPenal adoptate deCamera Deputaþilor în10 decembrie 2013 auprovocat cel mai marescandal din justiþie deanul trecut. Prin unadintre modificãri,preºedintele ºi parlamentarii au fostscoºi din categoriafuncþionarilor publiciprevãzutã în CodulPenal. În aceeaºi zi,Camera a aprobat unproiect de modificare aCodului Penal respinsde Senat în octombrie2012, prin care se

schimbã articolulprivind conflictul deinterese, fiind eliminatãcategoria funcþionarilorpublici.

Proiectul de lege afost introdus peordinea de zi suplimen-tarã a Camerei ºi a fostvotat fãrã ca raportulcomisiei sã fie publicatºi fãrã dezbatere înplen. De altfel, Comisiajuridicã a întocmitraportul cu o searãînainte, în aceeaºiºedinþã controversatãîn care a fost adoptat ºiproiectul Legiiamnistierii.

Modificãrile au fostcontestate vehementde preºedintele TraianBãsescu, care a spuscã acestea sunt "dra-matice" ºi "dãrâmãzece ani de muncã ºiactivitate a instituþiiloranticorupþie", precumDNA sau ANI.

Reacþia lui Bãsescunu a fost singularã.Astfel, DirecþiaNaþionalã Anticorupþiea arãtat cã, în urmamodificãrilor aduseCodului Penal, parlamentarii trimiºi înjudecatã pentru faptede corupþie sau asimi-late acestei infracþiuniar putea sã fie achitaþi,iar cei aflaþi în detenþie,prin condamnãri definitive, ar putea fipuºi în libertate.

La rândul sãu,preºedintele AgenþieiNaþionale deIntegritate, HoriaGeorgescu, susþinea cã,în urma modificãrilor,

"se va crea o super-imunitate", iar "istoriculde cazuri al ANI va fiaruncat în aer în cazula 25 de senatori ºideputaþi".

ªi CSM a criticatmodificãrile aduseCodului Penal, sublini-ind cã nu le-a primitspre avizare, aºa cumprevede legea. Comisiajuridicã a CamereiDeputaþilor a susþinut însã cã nuavea obligaþia sã cearã avizul CSM.

Ambasadele Statelor Unite,Olandei, Germaniei ºiambasadorul britanic,Martin Harris, precumºi reprezentanþii unor organizaþii neguvernamentale aucriticat, de asemenea,amendamentele adusela Codul Penal de cãtre deputaþi.

”Moºtenitorul” lui Moloþ, întreiubire ºi respingere

D ezbaterile privind posibile alegeri laºefia Consiliului Judeþean Hunedora

ºi alegeri la expirarea madatelor conducã-torilor PNL filiala judeþeanã, au arãtat cãa intrat în gura locuitorilor Vãii Jiului,gradual, de vreo trei luni, vicepreºedinteleCJH ºi vicepreºedinte PNL, omul doi dinjudeþ, Tiberiu Balint. Mulþi îl plac pentrucã ”e bãiat prezentabil”, alþii pentru discurs, dar sunt ºi destui care îl considerãarogant, iar cauza ar fi ascensiunea meteoricã spre vârf, fãrã sã ardã etapeletemeinic. Controversele existã ºi printreoamenii de rând ºi printre ºefi de partideºi chiar în rândul colegilor liberali.

Modificãrile aduse Codului Penal sunt NECONSTITUÞIONALE. Superimunitatea, RESPINSÃ

Monika BACIU

”Aproximativ 320de mii am plãtit pen-tru spitalul din Petrilaanul trecut. Aceºtibani sunt atât util-

itãþile cât ºi serviciilecare le asigurãprimãria în cadrul spi-talului, adicã paza,întreþinerea, adminis-tratorul care îl avemacolo ºi alte mici

reparaþii care le-amfãcut în cursul anului”,a declarat VasileJurca, viceprimaruloraºului Petrila.

Administraþia localãde la Petrila a rãmas

ºi cu datorii. Nu întreaga sumã

de bani a fost achi-tatã, însã problema seva rezolva în scurttimp.

”Sunt mici datorii,care în momentulcând vom aprobabugetul ºi vom avealichiditãþi o sã leachitãm”, a mai spusJurca.

Mai exact, adminis-traþia localã de laPetrila a avut anul tre-

cut de platã 314.406de lei pentru utilitãþi ºialte servicii, iar datori-ile sunt în sumã de59.593 lei.

Primãria Petrila ºi-a

luat angajamentul dea plãti utilitãþile de lasecþia de îngrijiripaleative în momentulîn care aceasta a fost inauguratã.

LuizaANDRONACHE

Intenþia Universitãþiide la Petroºani de areabilita ºi a da înfolosinþã mini -cam-pusul de la Câmpul luiNeag, dupã toateprobabilitãþile nu se vamaterialize nici anulacesta. “ Dacã nu

primim de la ministerfonduri special pentruaceastã investiþie, nuputem sã o demarãmpentru cã sunt costurimari ”, a declarat

Marius Marcu,prorectorUniversitateaPetroºani.

Aici sunt douãcãmine, dintre care

unul reabilitat în mareparte. În aceastãlocaþie se dorea infi-inþarea unor taberescolare.

“Destinaþia arãmas aceeaºi, tottabere ºcoalre, dar nureuºim sã demarãmacþiunea împreunã cuinspectoratul ºi nuavem solicitãri pentru

acestea ”, a mai afir-mat Marius Marcu.

Pânã acum, atât dinfonduri proprii cât ºiextra, Universitatea dela Petroºani a cheltuitdestul de mulþi banipentru lucrãri precumreabilitarea unuicãmin, plus punereaîn funcþiune a uneicentrale termice.Planul pentru aceastãlocaþie era acela de acrea un loc ideal pen-tru tabere ºcolare ºistudenþeºti pentruperioada verii ºi nunumai, în parteneriatcu MinisterulEducaþiei ºi Primãria

Uricani.Vreme deaproapeun an dezile, aicia existato prob-lemãvizavi deintabu-lareaterenuluipe careeste con-struitãbaza,însã încele dinurmãaceasta s-a rezolvat,iar Universitatea a

devenit proprietar cuacte în regulã.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Marius MITRACHE

Potrivit directoruluiexecutiv al AJOFMHunedoara Vasile C.IORGOVAN –VELICHI în cursullunii decembrie, înevidenþele AgenþieiJudeþene pentru

Ocuparea Forþei deMuncã Hunedoara aufost înregistraþi 2.078de ºomeri, dintre care790 provin dindisponibilizãri curentede personal.“Numãrul total alºomerilor din judeþulHunedoara era de14.476, din care

6.927 ºomeri indem-nizaþi ºi 7.549 ºomerineindemnizaþi. Dinnumãrul total de6.927 ºomeri neind-emnizaþi, un numãrde 3.930 de persoanesînt beneficiari deprevederile Legii nr.416/2001, privindvenitul minim garan-

tat. Din totalul ºomer-ilor hunedoreni, lasfîrºitul lunii decem-brie 2013, femeilesunt în numãr de6.831”, precizeazãVelichi.

În acelaºi timp, îndecursul lunii decem-brie2013, din evi-denþele AgenþieiJudeþene pentruOcuparea Forþei deMuncã au ieºit unnumãr de 1.621 depersoane, din care unnumãr de 765 de per-

soane au reuºit sã seîncadreze în muncã,190 persoane pe

duratã determinatã,iar 575 persoane, peduratã nedeterminatã.

Utilitãþi în valoare de peste 300 de mii de lei

P este 300 de mii de lei pentru plata utilitãþilor.Aceasta este suma pe care au plãtit-o în cursul

anului trecut responsabilii de la Petrila pentru platautilitãþilor de la clãdirea fostului spital din localitateacolo unde în prezent funcþioneazã secþia de îngriiripaleative din cadrul Spitalului de Urgenþã dinPetroºani, dar ºi centru de permanenþã.

Speranþe sunt, bani nu prea

C ãminele de la Câmpul lui Neag, care aparþinUniversitãþii Petroºani, nu vor primi oaspeþi nici

anul acesta. Pentru modernizarea ºi punerea a în funcþi-une sunt necesare fonduri care la acest moment nu existã.

Tot mai mulþi ºomeri în HunedoaraR ata ºomajului în judeþul Hunedoara a crescut la

7,47 la sutã, adicã numãrul ºomerilor înregistraþioficial la Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei deMuncã Hunedoara a ajuns la 14.476 de persoane.

Monika BACIU

”În 2014 nu pier-dem nicio capacitatede producþie, avemaceleaºi capacitãþi deproducþie ca ºi în2013 cu menþiuneacã la mina Petrila suntultimele douã abatajecare funcþioneazã,acestea m,aifuncþionând ºi înprimul trimestru alanului 2015. Alteabataje ºi lucrãri depregãtiri care sã con-tureze alte abataje înanul 2014 nu se vormai executa.Închiderea minelor seexecutã pe douã com-ponente, componentasubteranã în regie

proprie unde noi exe-cutã lucrãrile subter-ane sub îndrumareadiriginþilor de ºantierºi componenta desuprafaþã unde con-comitent cu lucrãrilesubterane clãdirile de

la suprafaþã vor fidemolate ºi terenurileecologizate ºi predateautoritãþilor locale”, adeclarat Aurel Anghel,directorul general aSocietãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea

Jiului. Potrivit respons-

abililor de la soci-etatea de închideri, nuva exista niciun peri-col în momentul încare minele neviabilevor fi închise.

”Rambleerea esteun criteriu foartetehnic, depinde demai mulþi factori,depinde de presiuneagaleriilor, desuprafaþele care tre-

buie rampleate, dar înprincipiu nu s-au ram-bleat pentru cã ele pecale naturalã se vorînchide datoritã pre-siunilor miniere exis-tente. Nu va existaniciun pericol, suntfoarte bine calculateatât digurile de rezis-tenþã cât ºi circuitelede aeraj care asigurãaerisirea locurilor nuvor pune în pericolviaþa oamenilor caremai lucreazã acolo.Lucrãrile miniere sub-terane care se închidnu se mai potredeschide”, a maispus sursa citatã.

20de mineînchise în

Valea Jiului

ConformMonitorului Oficial dinanul 2007, în ValeaJiului au fost închise20 de unitãþi miniere.Totul s-a petrecut îndecursul a 65 de ani.Mai exact prima uni-tate minierã închisã afost Mina Rafael dinLupeni în anul 1941.Cea mai recentãînchidere dateazã dinanul 2006. În urmã cu6 ani a fost sus-pendatã activitateaMinei Barbateni dinLupeni. Conform

aceluiaºi document, s-au alocat diferite sumepentru închiderea ºiconservarea acestorperimetre miniere.Astfel, statul roman acheltuit peste 70 demilioane de lei pentruînchiderea ºi conser-varea perimetrelorminiere care au fostînchise în decursultimpului. Mai exact aufost cheltuiþi76.032.621 de leipentru închidereaminelor.

3 mine închisepânã în 2018

Statul roman printr-un acord cu FMI ºiComisia Europeanã vamai închide trei unitãþiminiere din ValeaJiului. Astfel, cele treimine care vor fiînchise pânã la datastabilitã de comunacord cu ComisiaEuropeanã suntPetrila, Paroseni ºiUricani, toate incluseîn SocietateaNAþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului.

Pentru închidereacelor trei unitãþiminiere ComisiaEuropeanã acorda unajutor în valoare totalãde 1,17 miliarde delei.

MaximilianGÂNJU

Facilitãþile primitede mineri sau anga-jaþii termocentralelorsunt diferite chiardacã ambele categoriide angajaþi fac parteacum dintr-o singurãfirmã, mai exactComplexul EnergeticHunedoara.Sindicatele din cadrul

termocentralelor ºi celal minerilor vor sãelaboreze un contractde muncã prin care sãfie apãrate atât drep-turile ºi facilitãþileminerilor cât ºi celeale angajaþilor termo-centralelor.

„În urma dezbater-ilor pe linie sindicalãvom pãstra articolelecare prevãd facilitãþipentru toate categori-

ile de salariaþi. Dorimsã nu pierdem nimicdin drepturile pe carele avem.

De aceea, vomface o trecere înrevistã a tuturorprevederilor din celedouã contracte demuncã ºi vom cãutacale de mijloc, astfelîncât niciuna din pãrþisã nu piardã.

De exemplu, vom

dori sã fie stabilitã oanumitã cotã deenergie atât pentrumineri, cât ºi pentruenergeticieni”, aexplicat, Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele.Noua formã a con-tractului cadruurmeazã a fi stabilitãde sindicate pânã la 1martie, urmând caapoi documentul sãfie negociat cu admin-istraþia ComplexuluiEnergetic Hunedoara.Compania energeticãhunedoreanã cuprindetermocentraleleMintia ºi Paroºeni,dar ºi minele de huilãLonea, Livezeni,Vulcan ºi Lupeni.


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Mina Petrila va funcþiona în primul trimestru al anului 2015

U ltimele luni ale minei Petrila. Rând pe rândminele din Valea Jiului trebuie sã fie închise.

Prima din cele trei care sunt cuprinse în programul deînchidere este mina Petrila. Aceasta este pe ultima sutãde metri în ceea ce priveºte funcþionarea.

Negocieri pentru un singur CCMS indicatele din minerit ºi cele din energie s-au pus

la masa negocierilor pentru a adopta un nou contract colectiv de muncã, unic la nivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Mircea NISTOR

Reducerile depreþuri pot fi practi-cate doar în cazul pro-duselor nealimentareprecum confecþiile,inclusiv pielãrie,blãnãrie, tricotaje,produse de galanteriesau marochinãrie,þesãturi, articole desport-turism, cosmet-ice, aparate deîncãlzire ºi climatizare,ventilatoare sau alteproduse similare.

Produsele propusepentru soldare trebuiesã fie achitate furni-zorului de cãtre com-

erciant cu cel puþin 30de zile înaintea dateide începere a reducer-ilor de preþuri ºioferite spre vânzare înmod obiºnuit înaintede aceastã datã.

În plus, proprietariimagazinelor trebuie sãprecizeze la primãriape raza cãreia îºidesfãºoarã activitatea,cu cel puþin 15 zileînainte perioada încare vor efectuavânzãrile de soldare.Anunþul de reducerede preþ, exprimat înprocente sau în val-oare absolutã trebuiesã fie efectuat fie prin

menþionarea nouluipreþ lângã cel vechibarat, fie prin menþi-unea "preþ nou" sau"preþ vechi", lângãsumele corespunzã-toare, fie prin pre-cizarea procentului dereducere ºi a preþuluinou care apare lângãpreþul anterior, barat."Cei care nu solicitãavizul primãriei pentrureduceri de preþurisunt evazioniºti.

Ei afiºeazã reducerila toate produsele, darîn realitate, reducpreþurile doar la unelemãrfuri.

În contabilitate

trec însã acestereduceri, iar difer-enþa o bagã în buzu-nar, ceea ce pe scurtse numeºte evaziune.Pânã în prezent amprimit 4 cereri dereducere a preþurilordin partea unor com-ercianþi deîncãlþãminte ºiîmbrãcãminte", auprecizat reprezen-tanþii primãriei dinPetroºani.

Patronii de maga-zine sau centre com-erciale care nu auavizul primãriei pen-tru a efectua reduceride preþuri riscã sãprimeascã amenzicuprinse între 2.000ºi 10.000 de lei.

DianaMITRACHE

Costumaþi ca înepoca clasicismului lit-eraturii române,actorii de la Petroºaniau redat cãmara încare Mihai Eminescu acreat. În fundal, pen-tru a da credibilitatescenei, au apãrut perând muzele ºi astfelcopiii, care au fostinvitaþi la teatru, auputut simþi puþin dinparfumul acelor vre-

muri. Cel care l-a inter-

pretat pe MihaiEminescu spune cãacest spectacol esteunul care l-a acaparat,iar ceilalþi actori care l-au completat spun cãeste o onoare sã jociîntr-o astfel de piesã.„Este un spectacol lacare am muncit cudrag, un spectacoldedicat unui marepoet al nostru, cel maimare. Este un colaj depoezii, ale lui

Eminescu ºi gândurilesale. Ce îl frãmânta peel, necazurile pe carele punea el pe hârtie”,a spus Radu Tudosie –Eminescu.

Cea care a interpre-tat un rol feminin ºi aadus-o în actualitatepe Veronica Micle, ne-a declarat cã un astfelde spectacol în ziua încare numãrãrm 164de ani care s-au scursde la naºterea mareluinostru poet, este unulbine-venit. „Este o

importantã zi pentrucultura româneascã.Este ziua de naºtere apoetului nostru naþion-al ºi este un mod de a-i aduce un omagiu luiºi poeziei pe care ne-alãsat-o moºtenire.Bineînþeles, printr-unspectacol adus în con-temporan. Încercãmsã îi apropiem petinerii generaþiei noas-tre, de marele poet”,a adãugat ºi IrinaBodea Radu, cea carea jucat rolul VeronicaMicle.

Printr-un colaj depoezii, adus într-opoveste, actorii auadus un tribut luiMihai Eminescu ºicând ar fi putut sã ofacã mai bine, decât în15 ianuarie? „Este unspectacol de poezie ºipentru un actor este o

onoare sã urce pescenã ºi sã recite ver-suri din Eminescu ºimã bucur cã sunt aici,la Petroºani, alãturide colegii mei ºi îlcelebrãm pe Eminescula 164 de ani de lanaºterea sa”, a adugatºi Cãtãlin Grigoraº.

Piesa a fost regizatã

de Nicolae Vicol, iarscenografia este sem-natã de AlexandruRadu. Spectacolul s-adesfãºurat în douãreprezentaþii, iar lafinal, fiecare a plecatmai bogat sufleteºte ºipoate rememorândcâte o poezie deamor.


Liber la reducerile de preþuriÎ ncepând de 15 ianuarie ºi pânã în 15 aprilie, comer-

cianþii cu amãnuntul pot trece la reducereapreþurilor la produsele specifice sezonului de toamnã-iarnã. Perioada de soldare poate fi stabilitã de la o zi,pânã la 45 de zile calendaristice, dar cu condiþia de a firespectat intervalul stabilit prin lege.

„Ce e amorul”, cu EminescuT eatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani a fost

gazda unui spectacol, în douã reprezentaþii, dedi-cat lui Mihai Eminescu. Actorii, regizorul ºi scenografulau redat atmosfera epocii marilor clasici ai literaturiiromâne ºi au urcat pe scenã cu o piesã în care aurecitat poeziile marelui Eminescu.

MaximilianGÂNJU

Lucrãrile de modernizare aDrumului Judeþean664 care duce în staþiunea Pasul Vâlcanau început în toamnaanului 2013, iar înacest an ar urma sãfie finalizate sperãautoritãþile locale.Drumul aflat în administrareaConsiliului Judeþean

Hunedoara estefoarte important pen-tru proiectul turistic derulat de autoritãþilelocale.

„Drumul este ºiachitat, nu se puneproblema de fãcut.Este al ConsiliuluiJudeþean ºi anul aces-ta trebuie terminat celtârziu pânã în iarnã.Sã vedem acum ce seva face ºi pe drumuldin Dealul Babii, careaparþine tot de CJ

Hunedoara. Facem ºi noi, ce ne

aparþine, partealocalã”, a declarat pri-marul Gheorghe Ile.

Drumul cãtre PasulVâlcan este realizat înprocent de 30%,, iarlucrãrile au demaratla începutul lui sep-tembrie, cu oîntârziere de aproapedouã luni, din cauzaconstructorului.Proiectul de modern-izare a DJ664:

Vulcan – PasulVâlcan, aflat în subor-dinea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,este aprobat ºifinanþat prin

ProgramulOperaþional Regional2007 – 2013, AxaPrioritarã 2.

Valoarea totalã aproiectului este de 12

milioane de lei, dincare finanþare nerambursabilã dinFondul European pentru DezvoltareRegionalã este deaproximativ 8,5 milioane de lei.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Ianuarie 2014 Turism 13

MaximilianGÂNJU

Sezonul de schi înStraja ar putea fi salvat dacã va ningeconsistent sau mãcartemperaturile diurneîn munte sã fie nega-tive, astfel încât sãpoatã fi folositã insta-laþia artificialã dezãpadã.

Miercuri au cãzutprimii fulgi de zãpadãdin acest an ºi chiardacã a nins foartepuþin, cei care auafaceri în Straja tragsperanþe cã sezonul vafi salvat sau mãcar vorieºi pe zero la finaldupã un an depregãtiri ºi investiþii.

În prezent, în staþi-unea de deasupraLupeniului încã sepoate schia pe câtevapârtii chiar dacã, deo-camdatã, pe zãpadãartificialã.

„Fulguieºte, bate ºivântul dar sunt câþivafulgi. Azi noapte au

lucrat tunurile dezãpadã sub gondolã,Platoul Soarelui ºiTeleschi 3, momentanse schiazã pe PlatoulSoarelui ºi Instalaþianr. 3.

Astãzi în staþiunesunt undeva la 600 deturiºti. Avem grupuriorganizate care sunt

din Olanda, Germaniaºi turiºti de la noi. Esteanimaþie, seara se camumple majoritatealocaþiilor în care poþi sãte mai distrezi. Estemiºcare slãbuþã dartotuºi este ”, a declarat,ieri, George Resiga,ºeful FormaþiuniiSalvamont Straja.

T rei pârtiipregãtite

pentru week-end

La sfârºit de sãp-tãmânã în Straja se vaputea schia în condiþiibune pe trei pârtii,toate fiind acum ame-najate de cãtre admin-istratorii lor cu ajutorulinstalaþiilor de zãpadãartificialã. „În week-end vor fi cel puþin1500 de turiºti, dacãvor funcþiona tunurile.Dacã va mai permiteumiditatea ºi temper-atura ca sã lucreze tur-nurile ºi în noapteaaceasta sub gondolãeu cred cã pe o scarãde unu la zece, cali-tatea pârtiilor va fiundeva la ºase ºi va fi

lume”, a precizatResiga. ªi sãptãmânatrecutã, Straja a înreg-istrat circa 1500 deschiori în week-end,chiar dacã pârtiile nuau fost la fel de bunecum sunt acum. ªefulSalvamont Strajaspune însã cã ºansele

ca schiorii sã sebucure de pârtii cuzãpadã naturalã înacest sezon sunt totuºimici datã fiind prog-noza meteo careanunþã precipitaþiipuþine ºi temperaturimai mari decât ar finormal.

Ninge în Straja, cabanierii sperã sã salveze sezonulD upã un început promiþãtor de sezon, când au avut

cabanele pline de sãrbãtori ºi zãpadã din abun-denþã, cabanierii din Straja au crezut cã anul acesta vafi unul profitabil. Vremea cãlduroasã le-a dat peste capplanurile, însã o speranþã mai existã. De ieri a începutsã ningã în staþiunea din Lupeni.

Drumul spre Pasul Vulcan - finalizat în acest anE dilii municipiului Vulcan cred cã drumul spre cea

mai nouã staþiune turisticã a Vãii Jiului, PasulVâlcan, va fi modernizat în acest an. Lucrãrile auînceput iar finanþarea este asiguratã de cãtre ConsiliulJudeþean Hunedoara în baza unui proiect european.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa vã treziþi obosit ºi ner-vos. Încercaþi sã vã controlaþiagresivitatea, pentru cã riscaþi sãdeclanºaþi un conflict! Nu faceþivizite, chiar dacã partenerul deviaþã insistã. Profitaþi de timpulliber pentru a vã odihni!

Dimineaþa sunteþi irascibil dincauza oboselii acumulate în ulti-ma perioadã. Reduceþi progra-mul de muncã. În ritmul acesta,riscaþi sã vã îmbolnãviþi. Dupã-amiazã s-ar putea sã vã loviþi deo problemã financiarã. Nu-i daþiprea multã importanþã.

Plecaþi într-o cãlãtorie foarteimportantã, care vã poate aducecâºtiguri serioase. Pãstraþi-vã cal-mul ºi nu ridicaþi tonul la o per-soanã mai în vârstã. Pe plansentimental, puteþi avea prob-leme dacã sunteþi prea încãpãþâ-nat.

Aveþi mare nevoie de un împru-mut. Pânã la urmã, reuºiþi sãfaceþi rost de bani. Pãstraþi-vãcalmul ºi odihniþi-vã mai mult!Sunteþi predispus la probleme desãnãtate.

Dimineaþa aveþi dificultãþi decomunicare ºi sunteþi neinspirat.S-ar putea sã deveniþi agitat ºinervos. Amânaþi întâlnirile deafaceri ºi cãlãtoriile. De aseme-nea, este indicat sã evitaþi activ-itãþile complexe, care necesitãatenþie ºi concentrare.

Nu sunteþi în cea mai bunã dis-poziþie ºi aveþi tendinþa sãexageraþi. Nu vã susþineþipãrerile cu încãpãþânare ºi evitaþidiscuþiile în contradictoriu. S-arputea sã fiþi nervos pentru cã nustaþi prea bine cu banii. Încurând veþi primi bani.

Astãzi aveþi tendinþa sã criticaþipe toatã lumea. Incercati sa vatemperati spiritul critic! Fiti atentpe ce dati banii! S-ar putea capartenerul de viaþã sã nu fie deacord cu cheltuielile pe care lefaceþi.

Este posibil sã primiþi o vesteproastã de la o rudã îndepãrtatã.Aceasta vã indispune ºi vã obligãsã vã schimbaþi programul.Plecaþi într-o cãlãtorie nepre-vãzutã. Fiþi atent.

Nu vã asumaþi nici un risc astãzi,pentru cã sunteþi nervos ºi s-arputea sã mizaþi greºit. Nu cãlã-toriþi cu maºina! Sunteþi predis-pus la accidente. Ar fi bine sãevitaþi discuþiile în contradictoriu.

Aveþi de rezolvat o mulþime deprobleme, pe care le-aþi tot amâ-nat. Aveþi tendinþa sã începeþimai multe treburi deodatã. Lanevoie, nu ezitaþi sã cereþi ajutorcelor din familie!

Fiþi deosebit de prudent astãzi,pentru cã puteþi avea problemecu sãnãtatea sau chiar accidente.Nu vã supra-solicitaþi! Ar fi binesã evitaþi cãlãtoriile lungi ºi petre-cerile. Pe fondul oboselii acumu-late, puteþi deveni irascibil.

La serviciu, sunteþi indispus înurma unei discuþii cu ºeful direct.Nu este indicat sã vã exteriorizaþinemulþumirea. Menajaþi-vã sãnã-tatea. Eforturile pe care intenþion-aþi sã le faceþi sporesc riscul deaccidente cerebrale.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Mihail Gorbaciov11:30 Superconsumatorul 12:00 Europa mea 12:30 România vãzutã altfel(r)13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Patinaj artistic 18:00 Lozul cel mare 18:50 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România 21:00 Patinaj artistic 22:55 Oameni care au schim-bat Lumea (r)23:10 Cursa vieþii

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Amintiri ºterse (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Un milion de probleme17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi 22:15 Febra roºie0:15 CSI New York

9:30 NCIS: Anchetã militarã(r)10:30 Fii pe fazã! (r)11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r)13:30 Teleshopping 14:00 Cireaºa de pe tort (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Cuceritorul13:15 Grupul Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)16:00 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche21:15 Cavalerul nopþii

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Profetul, aurul ºi arde-lenii21:45 Asta-i România!

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 Santa Diabla (r)14:30 Triumful dragostei15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate (r)17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Santa Diabla21:30 Regina22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro23:30 Îþiordon sã mãiubeºti!0:30 Regina(r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 WEC 201312:45 Fotbal European13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Osasuna - RealMadrid16:00 ªtirile Digi Sport16:15 Fotbal Club17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:00 Fotbal: Steaua -Werder Bremen 19:45 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal: Steaua -Werder Bremen

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special

În temeiul prevederilor art.94alin.2 ºi 3 din Legea administraþieipublice locale nr.215/2001,republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se con-voacã Consiliul JudeþeanHunedoara în ºedinþã extraordinarã, la sediul acestuia,pentru data de 18 ianuarie 2014,orele 1100, cu urmãtoarea ordinede zi:

Proiect de hotãrîre privind apro-barea repartizãrii pe unitãþiadministrativ-teritoriale a sumelordefalcate din taxa pe valoareaadãugatã ºi a sumelor din cota de18,5% din impozitul pe venit,pentru achitarea arieratelorprovenite din neplata cheltuielilor

de funcþionare ºi/sau de capital înordinea cronologicã a arieratelor,pentru susþinerea programelor dedezvoltare localã ºi pentrususþinerea proiectelor de infra-structurã care necesitã cofinanþarelocalã pe anul 2014 ºi estimãrilepe anii 2015 - 2017;

Proiect de hotãrîre privind apro-

barea repartizãrii pe unitãþiadministrativ-teritoriale a sumelordefalcate din taxa pe valoareaadãugatã pentru drumurilejudeþene ºi comunale, pe anul2014;

Preºedinte,Mircea Ioan Moloþ

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zona parcBrãdet. Contact 0727150264.Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã. Relaþiila 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A.Petroºani anunþã restricþii înfurnizarea apei potabile, pentru joi16 ianuarie 2014, în oraºele:

- Petroºani între orele 9,00- 17,00. Zona afectatã: Str.Maleia, Gen. Vasile Milea, Zorilor,A. Saligny, Al. Treptelor, Brazilor,Ghe. Lazãr, ªtefan cel Mare, 16Februarie, Institutului, Gen.Dragalina, toate blocurile turn depe Str. 1 decembrie 1918( M1 -M4, 101-109, 96-99, 120-124) ºide pe str. A. Iancu (3, 5, 7, 8, 9,

10, 11, 12, 13). Motivulrestricþiei: Lucrãri de reabilitare astaþiei de tratare apa Jiet

- Aninoasa între orele: 8,00- 13,00. Zona afectatã: Str.Libertãþii, Ghe. Doja, Uzinei,Republicii, Simion Bãrnuþiu,Bucureºti. Motivul restricþiei:Înlocuire ºi reconfigurarebranºament str. Libertãþii, nr. 109.

Azi se ia apa!

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Convocator

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesioanalã

Marius MITRACHE

Pentru cã Ski ResortTransalpina reprezintã unetalon pentru România, înceea ce priveºte practicareasporturilor de iarnã, atîtprin calitatea pîrtiilor, azãpezii, a instalaþiilor moderne, cît mai ales prinfrumuseþea naturalã apeisajului, acest loc a fostales special de echipaDiscovering Transylvaniapentru finalul expediþiei.

Turiºtii care vor alege sãpetreacã acest weekend laSki ResorTransalpinavor benefi-cia depreþuri pro-moþionale laachiziþiaSki-Pass-ului: 60le/zi pen-tru adulþi,respectiv 30lei/zi – pen-tru copii.Atmosferãva fiîntreþinuta

cu sprijinul Big FM ºiAstronaut Kru, cei carepregãtesc un ExtremeParty, condimentat cudiverse concursuri distractive ºi premii surprizãla Apres Ski-ul situat labaza intermediara a pîrtiei.

Pîrtia de sub telegondolãeste în perfectã stare defuncþionare, acoperitã deun strat consistent de zãpada artificialã.

Proiectul DiscoveringTransylvania îºi propunepromovarea frumuseþilorRomâniei, a tradiþiilor ºi alegendelor.

Echipa DiscoveringTransylvania ºi invitaþiisãi vor parcurge untraseu bine definit ºi documentat, în fiecare zide traseu este însoþitã deo poveste ºi personajedin zonaele prin care vortrece. M

odul de deplasare estecu maºini 4x4 ºi motociclete enduro. Ceamai mare parte dintrasee este non-asfalt,prin pãduri, drumuriforestiere, dealuri ºi poteci de munte. Vor fipromovate sporturileextreme (snowboard, ski,off-road, enduro, parapantã, etc.).

Fiecare loc vizitat va fiprezentat cu legenda lui,cu prezentul pe care îltrãieºte personajul locu-lui, cu sãlbãticia stãpînãpe tehnologie, cupotenþialul turistic, etc.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Ianuarie 201416 Turism

„Revoluþia zãpezii - Big - ExtremeParty “, la Transalpina Ski Resort

D omeniul Schiabil TRANSALPINA SKIRESORT – Vidra Voineasa va gãzdui

la sfîrºitul acestei sãptãmîni, mai exact înzilele de 18 – 19 ianuarie 2014, evenimentul„REVOLUÞIA ZÃPEZII – Big-ExtremeParty “, ce se va desfãºura în colaborare cuDiscovering Transylvania prin proiectul inti-tulat – România, drumuri cu poveste ”.

cvj nr. 531, joi 16 ianuarie 2014

Documents