cvj nr 768, luni5ianuarie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 768

Luni, 5 Ianuarie 2015

Au trecut 16 ani.

Degeaba...Î n urmã cu 16 ani,

în 4 ianuarie, înValea Jiului izbucnea onouã grevã generalã,continuatã prin plecareaminerilor, pe jos spreCapitalã. Greva din ianuarie 1999 s-aîncheiat însã la Costeºti,odatã cu semnarea cele-brei „Pãci de la Cozia”.

Dupã ce ºi-au petrecut în liniºte sãrbãtorile ºi mini-vacanþa de iarnã, laîndemnul lui Miron Cozma,în ianuarie, minerii au intratîn grevã generalã.

Totul a pornit de ladecizia Guvernului de aînchide minele Dâlja,Bãrbãteni ºi Câmpu luiNeag. Greviºtii, aflaþi la ultima grevã de „importanþãnaþionalã” au întocmit olistã de revendicãri printrecare se aflau: menþinerea înactivitate a celor trei mine,plata la zi a salariilor ºi nu înultimul rând, acordarea adouã de hectare de pãmântºi 10.000 de dolari, fiecãruiminer care va mai fi

disponibilizat.Dupã mai multe runde de

negocieri purtate laPetroºani între lideriigreviºtilor ºi reprezentanþiiGuvernului, cu toateleeºuate, Miron Cozma a luatdecizia de a pleca cu toþiminerii spre Bucureºti.Astfel, în dimineaþa zilei de18 ianuarie, circa 10.000de ortaci au plecat vrând-nevrând, pe jos, cãtreCapitalã. Marea victorie„minereascã” a fost înregis-tratã 3 zile mai târziu laCosteºti, unde aproximativ3.000 de jandarmi au fostluaþi prizonieri de cãtre ceiaproape 25.000 de mineriºi „alte categorii sociale”,strânºi pe drum de ortaciiplecaþi din Valea Jiului.

Dupã înfrângerea suferitãde cãtre forþele de ordine laCosteºti, Gavril Dejeu,ministrul de interne ºi-a pier-dut fotoliul, locul sãu fiindocupat de Dudu Ionescu,care l-a destituit imediat pegeneralul Gheorghe Lupu,coordonatorul trupelor de laBumbeºti-Jiu ºi Costeºti.

Ultimul pas al mineriadeidemaratã în data de 4 ianuarie l-a reprezentatsemnarea „Pãcii de laCozia”, care astãzi se ºtiebine cât ºi cum a fostrespectatã de cãtre guver-nanþii din acea perioadã.Minele au fost închise, lideriiminerilor (chiar ºi cei deconjuncturã) au fost arestaþi,disponibilizãrile continuã ºiastãzi, iar cele 10.000 dedolari ºi 2 hectare depãmânt au rãmas la stadiulde simple promisiuni.

MirMircea cea NISTORNISTOR

E levii se întorc deastãzi la cursuri,

majoritatea cu gândul,deja, la urmãtoareavacanþã, cea intersemes-trialã, care va fi între 31ianuarie ºi 8 februarie.

Cursurile semestrului aldoilea vor începe pe 9

februarie ºi se vor încheiape 10 aprilie, iar vacanþade primãvarã este cuprinsãîntre 11 aprilie ºi 19aprilie, urmând ca elevii sãse întoarcã la cursuri pe20 aprilie, pânã pe 19iunie. Sãptãmâna 6-10aprilie, din semestrul aldoilea, este dedicatã acti-vitãþilor extracurriculare ºi

extraºcolare, în cadrul programului numit “ªcoalaaltfel: Sã ºtii mai multe, sãfii mai bun!”, având unorar specific. Tezele dinsemestrul al II-lea se vorsusþine de regulã, pânã ladata de 22 mai.

Ministerul Educaþiei ºiCercetãrii ªtiinþifice a sta-bilit ca simulãrile exame-

nelor naþionale din anulºcolar 2014-2015 sã sedesfãºoare în zilele de 23,24 ºi 25 februarie —Evaluarea Naþionalã, pentru elevii clasei a VIII-a, respectiv 2, 3, 4 ºi 6martie — Bacalaureat,pentru elevii claselor a XI-a ºi a XII-a. Absolvenþii deliceu se vor putea înscriela prima sesiune a exame-nului de bacalaureat între

25 ºi 29 mai ºi vor încheiacursurile în 29 mai. Primasesiune de bacalaureat va începe pe 8 iunie cuevaluarea competenþelorlingvistice de comunicareoralã în limba românã.Evaluarea naþionalã vaîncepe anul acesta pentruabsolvenþii de clasa a VIII-a pe data de 22 iunie,cu proba de limba ºi literatura românã.

2014 – ANUL GREVELOR ÎN MINERIT

Primul CCM mineri-energeticieni

nefinalizat nici în 2015

M inerii ºi energeticienii au încercat, pentru prima datã în2014, sã contureze un contract colectiv de muncã unic pe

ramurã, dar nu l-au finalizat nici acum, chiar dacã negocierileau început din ianuarie 2014. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

Elevii se întorc astãzi la cursuri

Î n 2015 nicio minãnu se va închide.

Cel puþin asta spuneAurel Anghel, directorul general al SociretãþiiNaþionale de Închideride Mine din ValeaJiului, care susþine cãactivitatea minierã doarva fi restrânsã în anulce urmeazã.

Nicio minã ºi nici unabataj nu se vor închide înanul care vine. 2015 nu neva aduce decât restrângereaactivitãþii în anumite perime-tre miniere de la Paroºeni,Petrila, ori Uricani.

Asigurãrile ne sunt dateacum la final de an de ceicare se luptã sã pre-lungeascã ºi activitatea mineiPetrila.

„Nu putem vorbi deabataje care vor fi închise.Vor fi doar înlocuite capacitãþi de producþie.Producþia va fi diminuatã la365.000 de tone, având învedere ºi numãrul dedisponibilizaþi care pleacãanul viitor, dar ºi capacitãþilede producþie existente”, a spus Aurel Anghel,director SNÎMVJ.

Minele pe închidere au încheiat 2014 cu unsurplus de cãrbune, dupã ce au mãrit producþia de huilã peultimele luni de iarnã.Din 12 decembrie, aurealizat planul propus ºitocmai de aceea nu vor fiînchise abataje, ci doaranumite perimetreminiere se vor restrânge.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Primãria Lupeniprimeºte 25 de milioane

25de milioane de leipentru administraþia

localã din Lupeni. Guvernula aprobat suplimentareasumelor defalcate din taxape valoarea adãugatã pen-tru echilibrarea bugetelorlocale pe anul 2014, cusuma de 316.434 mii lei,din Fondul de rezervã.

Astfel, administraþia localãde la Lupeni a primit sumade 25.206.000 de lei, întimp ce municipiul

Hunedoara a beneficiat de laGuvern de suma de9.725.000 de lei. Douãcomune au mai primit bani.Este vorba de comunaBucureºti care a beneficiat de616.000 de lei ºi comunaBãcia cu 177.000 de lei.

Administraþia localã de laLupeni se menþine în topuldatornicilor. Primãria condusã de edilul Cornel

Resmeriþã ocupã poziþia cunumãrul 3 în rândul adminis-traþiilor locale care au datoriila bugetul de stat. conformdatelor centralizate deMinisterul Finanþelor Publice, municipiul Lupeniînregistreazã, în continuare,cele mai multe arierate, în sumã totalã de 23,94 milioane lei.

Monika BACIU Monika BACIU

C inematografuldin Lupeni,

predat CompanieiNaþionale deInvestiþii. Edificiula ajuns în ultimiiani într-o staredeplorabilã.

Pereþii exteriori aufost inscripþionaþi cutot soiul de mesaje, iar structura a fostmãcinatã de trecereaanilor ºi de intemperi-ile vremii, acum,autoritãþile locale dinLupeni vor sãreabiliteze aceastãinstituþie pentru a oreda din nou în circui-

tul cultural. În acestsens, edilii au predatclãdirea CompanieiNaþionale de Investiþii.

“Se aprobãpredarea cãtreMinisterul DezvoltãriiRegionale ºiAdministraþiei Publice

prin CompaniaNaþionalã de Investiþiipe bazã de protocol,pânã la finalizareareabilitãrii ºi modernizãrii, activulCinematografulCultural Lupeni”, searatã în documentele

consiliului local. Autoritãþile locale

din vestul VãiiJiului se obligãsã asigurefinanþarea pentru o partedin lucrãri.

“Se aprobã

asigurarea finanþãrii decãtre Consiliul Local almunicipiului Lupenipentru lucrãri de sis-tematizare pe verticalãa amplasamentului,racorduri la utilitãþi ºiîntreþinerea ºiexploatarea obiectivu-lui de investiþii”, se maiaratã în document.

Trebuie avut învedere faptul cã nu sepoate schimba desti-naþia obiectivului de

investiþii pe o perioadãde 15 ani. Autoritãþilelocale au primit cinematograful înadministrare în bazaunei legi care dateazãdin anul 2008.

Repunerea cine-matografului în circui-tul public va creºteatractivitatea oraºului,atât pentru locuitoricât ºi pentru vizitatoriiar pentru tineri, vaasigura infrastructuraeducaþionalã ºirecreaþionalã necesarã.

Monika BACIUMonika BACIU

Divizare =dezastruÎ n ultima perioadã

s-a tot vehiculatfaptul cã se încearcã redivizareaComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Adicã minele viabile sã fie o parte, iar termo-centralele sã facã partedintr-o altã structurã de sine stãtãtoare.Reprezentanþii minerilorspun cã acest lucru arînsemna un dezastrupentru mineritul dinValea Jiului.

“Interesele celorcare încã þin hãþurileîn zona energeticãdetermina o astfelde idee, atât Mintiacât ºi Paroºeniulsunt proiectate sãconsume cãrbunedin Valea Jiului, decia se baza pe cãr-bune din import nureprezintã cea maibunã idee. Mai suntºi cei care suntrãutãcioºi ºi vorbescdespre divizareaComplexului cred cãvor putea retrãiacele zile debunãstare în careminerilor din ValeaJiului le-au dat preþpe cãrbune atât câtau considerat doarca sã le fie bine ºi înmomentul de faþãnoi suntem cei caretragem din punct devedere economicComplexul în jos, nueste chiar aºa, dedivizarea Complexuluinu va duce decât laînchiderea minelor

dar ºi a termocentralelor,atât doar cã se va întâm-pla separate”, a declaratPetre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.

Ani de zile s-a încercatrealizarã unei singuresocietãþi care sã aibãîncorporatã atât mineritulcât ºi partea energeticã.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Ianuarie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

C.N.I. reabiliteazã cinematograful din Lupeni

2015: Nicio minã nu se închide

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Ianuarie 2015 Actualitate 3

A nins ºi au scãzut simþitor

temperaturile, dar, spre surprinderea tuturor,iarna ne-a prins din nounepregãtiþi. ªi dacã nune-am înzãpezit, atunciam reuºit oricum sãþinem prima ºtire a jurnalelor naþionale, cufrigul. ªi asta din vinacelor ce au reuºit sãþinã în frig populaþiaVãii Jiului branºatã lasistemul centralizat determoficare.

Din pãcate, însã, ºtirea aprins prime-time-ul tuturorjurnalelor de ºtiri din data de1 ianuarie ºi autoritãþilelocale s-au contrazis îndeclaraþii. Imediat dupã cepopulaþia a degerat înapartamente în noaptea dintre ani, atât ComplexulEnergetic Hunedoara, cât ºiPrefectura au emis câte uncomunicat de presã, aºa casã justifice scandalul naþionalîn care a ajuns Valea Jiuluiîn prima zi a anului 2015.

Dupã ieºirile pe posturile naþionale de tele-viziune, prefectul judeþuluiHunedoara a fãcut în scrisurmãtoarele precizãri:

„Din discuþiile purtate areieºit cã la SucursalaElectrocentrale Paroºeni,din cauza temperaturilorscãzute, a apãrut o avarie lao instalaþie tehnicã care aperturbat funcþionarea nor-malã a Grupului energeticnr. 4 Paroºeni, ceea ce adus la o sincopã înfurnizarea agentului termicla parametri normali. CJSUHunedoara a stabilit unplan de mãsuri pentruaccelerarea procesului defurnizare a agentului termicla parametri normali decãtre Suc. Electrocentrale

Paroºeni a ComplexuluiEnergetic Hunedoara. (….)S-a dispus ca populaþia sãfie informatã de furnizorulde agent termic cu privire lasituaþia apãrutã, iar condu-cerea CJSU sã fie informatãcu celeritate în legãturãevoluþia situaþiei de fiecaredatã când apar situaþii dedisfuncþionalitate faþã denormal”, a fost comunicatulremis presei în 1 ianuarie2015 de instituþia prefectu-lui judeþului Hunedoara,dupã mai bine de 12 ore dela producerea incidentului cea þinut populaþia în frig, întimp ce afarã erau – 22 C.

ªi responsabiliiComplexului EnergeticHunedoara, cei care auprovocat acest incident, auremis presei un comunicat,cu care au încercat sãliniºteascã apele. Asta încondiþiile în care totul s-apetrecut la prima scãderebruscã a temperaturilor,scãdere care a ºi fostanunþatã tot prin mijloacelemass-media, din timp.Nimeni nu ºi-a luat mãsuriînainte de acest incident, iarsistemul de termoficare acedat, aºa cum spun ºi ceide la Paroºeni. „În data de31.12.2014, în jurul oreide 05,50 ca urmare a temperaturilor exterioarefoarte scãzute de cca. -21, -22 gr.C, s-au blocatºibãrele de reglare a debitu-

lui de aer primar, au apãrutvariaþii în arderea cazanu-lui energetic nr.4, lucrândprotecþia de nivel tamburscãzut care a decuplatblocul de la reþea (de laSistemul EnergeticNaþional) pentru a-l puneîn siguranþã. Conform pro-cedurilor interne, imediatîn ziua de 31.12.2014între orele 06 - 07, s-amobilizat personalul deintervenþie, s-au analizatcauzele incidentului, s-aanalizat natura avariei ºi s-a constatat faptul cãinstalaþia poate fi repornitãîn condiþii de siguranþã

neexistând nici un pericol.Astfel cã, în aceeaºi zi, laora 07,45, s-au aprinsfocurile în CentralaTermicã de Pornire ºi s-acreat abur pentru pornireablocului nr. 4. La ora11,30 au fost condiþii pen-tru aprinderea focurilor dela Cazanul nr. 4, s-a creatvid în instalaþie astfel cã, laora 13,53 s-a sincronizatblocul nr.4 la retea, iar laorS15,30 s-a amorsatboylerul de termoficare 2Aºi s-a început încalzireaapei pentru termoficaretreptat, pentru a nu puneîn pericol instalaþia, cu ungradient de temperaturã de5-10 0C/h, gradient dictatde vechimea mare a reþeleide termoficare de peste 36de ani. Menþionãm cã,din 01.01.2015, începândcu ora 01,00 în municipiileVulcan ºi Lupeni au fostcondiþii de livrare agenttermic la parametrii nor-mali conform diagramei dereglaj, iar între orele09.00 -10.00 au fost asigu-raþi parametrii de livrare ºi

în municipiul Petroºani, cu creºtere permanentã atemperaturii agentului ter-mic pe tur, în concordanþãcu temperatura exterioaraºi cu gradientul mai susmenþionat. (…) Menþionãmcã repornirea blocului nr.4s-a facut în condiþii de siguranþã în conformitatecu Instructiunile TehniceInterne, fiind asigurateechipe de intervenþie pe toate sectoarele de activitate”, au explicat ceidin biroul de presã alSCEH- SA.

ªi dacã nu ne-amînzãpezit, am reuºit sã þinemprima ºtire a jurnalelor cufrigul din locuinþele celorcare au ales sã seîncãlzeascã la sistemulcetralizat de termoficare.

În Valea Jiului sunt câteva sute de apartamenteîn Lupeni, Vulcan ºi laPetroºani, care au ales termoficarea. În general,vorbim despre angajaþiimineri, ori mineri pensio-nari, care au gratuitãþi ºicare primesc deconturi lafacturile de termoficare.


SNIMVJ vrea jumãtate dindisponibilizaþi

G ratuitãþile pentru pension-ari, dar ºi numãrul

disponibilizãrilor vor fi discutateîn aceastã sãptãmânã, laBucureºti, unde cei de la minele ce seînchid merg sã se întâlneascã cu noulministru Andrei Gerea. Patru miniºtriai economiei au fost schimbaþi în2014, iar acum se vor relua toate doc-umentaþiile.

Noul ministru Gerea va avea o rundã dediscuþii cu reprezentanþii minerilor de launitãþile aflate pe închidere, Petrila,Paroºeni ºi Uricani, în prima parte a luniiianuarie.

Nu sunt lãsaþi deoparte nici pensionariiºi noul ministru va afla ºi despre ideea dea micºora numãrul disponibilizaþilor lajumãtate din cifra prognozatã pentru2015. „Toate demersurile pe care trebuiesã le facem noi cãtre ministerul nou for-mat privesc norma de subvenþie, bugetulsocietãþii pe 2015 ºi notificarea cãtre UE,care cuprinde numãrul de disponibilizaþi deanul viitor, gratuitãþile pensionarilor, fon-durile pentru lucrãrile de ecologizare, caretrebuie relocate din perioada anterioarã încare nu a funcþionat societatea ºi activi-tatea Minei Petrila”, a declarat AurelAnghel, director SNÎMVJ.

Toate acestea sunt esenþiale spun cei dela minele ce se închid, a cãror stabilitateeconomicã depinde de numãrul celor carevor pleca prin disponibilizare. Tocmaiacest aspect va trebui bine conturat, pen-tru cã acum ar trebui sã plece nici jumã-tate din totalul de aproape 700 cât estepreconizat în 2015.

„Conform notificãrii ºi deciziei 787 aUE, pe anul 2015 erau planificate sãplece, prin programul de disponibilizare,694 de persoane. Din bugetul nostru pe2015, am putea sã ne desfãºurãm activi-tatea cu doar 350 de persoane disponibi-lizate, drept pentru care în acea notificarecãtre departamentul de energie, ConsiliulConcurenþei, respectiv UE, am solicitatrelocarea numãrului de disponibilizaþi peanii urmãtori, aºa încât sã funcþionãm înparametri normali.”, a mai spus directorulSocietãþii Naþionale de Închideri de Mine.

Dacã vor pleca 700 de oameni,Societatea de Închideri de Mine din ValeaJiului nu îºi va realiza veniturile, pentru cãvor lucra mai puþini oameni, iar securitateamuncii va fi periclitatã. Tocmai acesteaspecte vor prima în discuþiile de laBucureºti, ce vor avea loc în sãptãmâna 5– 9 ianuarie.


Nu ne-am înzãpezit, am degerat

M inerii ºi energeticienii

au încercat, pentruprima datã în 2014,sã contureze un contract colectiv de muncã unic peramurã, dar nu l-au finalizat niciacum, chiar dacã negocierile auînceput din ianuarie 2014.

Încã se mai poartãdiscuþii cu administraþiape anumite puncte dinacest contract colectivde muncã, ce anultrecut a scos pe rând în stradã TESA, minerii, ori energeti-cienii, din cauza deficienþelor generatede programul de redresare al administraþiei.

Aurel Niculescu a

reuºit sã rãscoale atâtminerii, cât ºi energeti-cienii, ori inginerii ºieconomiºtii din TESA ºifrãmântãrile sociale încãnu s-au finalizat.

G reva lu’ 100de lei

Nu mai puþin de 21 de lideri ai minerilordin Sindicatul "Muntele”au intrat în 11 martie2014 în greva foamei,nemulþumiþi de faptul cãInspectoratul Teritorialde Muncã (ITM)Hunedoara a refuzat sãînregistreze un actadiþional la contractulcolectiv de muncã, princare ortacii ar fi pututbeneficia de un spor depericulozitate majoratcu 100 de lei.

Prin luna mai 2014lucrurile pãreau cã seaºewazã. Cel puþin lanivel declarativ. „Dinianuarie am demaratprocedurile pentrunegocierea acestuiCCM. Contractul, aºacum noi l-am încheiateste unul care sprijinãsalariaþii ºi vine în ajutorul acestora, cumpoate nici nu au sperat.Rãmâne un hop, acestaviz pe care trebuie sã-ldea Consiliul deAdministraþie. Existã unacord de confidenþiali-tate, iar pânã ce acestCCM nu va fi avizat deCA, nu vom face publi-ce prevederile pe carenoi le-am negociat. Nusunt secrete, în mareparte ele au fost trans-mise salariaþilor, darfãrã nicio discuþie, dupãavizut de la CA, maiurmeazã un pas,avizarea de cãtre AGA

ºi înregistrarea la ITM”,a spus Petre Nica, liderSindicatul Muntele,dupã ce a încheiatprimele negocieri cuadministraþia CEH în18 mai 2014, cândchiar credea cã mai arepuþin ºi finalizeazã acestact. Numai cã mineriinu au aºteptat ºi auprotestat public, dupãce au aflat ce conþineacest documentSECRET.

A vertisment o orã

În 5 iunie 2014,minerii fac prima grevã,una de avertisment,între 12,00 ºi 13,00 însala de pontaj. Mineriiau rãbufnit atunci cã nuaveau conturat bugetulºi de la 1 iunie, con-form planului dereducere a cheltuielilor,TESA trebuia sã intre înºomaj tehnic. În 21 iuliecirca 200 de ortaci s-auadunat in sala de apel aminei Lonea, în semnde protest faþã de uneleprevederi care au fostcuprinse în contractulcolectiv de muncã ºicare îi nemulþumeau

pentru cã le reduceaudin drepturi. Ortacii aurefuzat sã mai intre înºut ºi, dupã câteva orede aºteptare, circa 50dintre ei au decis sãplece pe jos cãtre sediulCEH din Petroºani,pentru a protesta acolo.O comisie din cadrulDiviziei miniere a CEHa discutat mai bine de14 ore cu minerii ºiconflictul a fost stinsabia dupã ce aceºtia auobþinut modificareaprevederilor din noulcontract colectiv demuncã, avizat deConsiliul deAdministraþie al CEH.

Totodatã, atunciortacii au mai obþinut ºio majorare a cantitãþiide energie electricãprimitã gratuit, de la500 KWh la 750 KWhpe lunã, în perioada deiarnã. O altã revendi-care referitoare laprimele de vacanþã afost soluþionatã în sen-sul în care aceasta va fiplãtitã în cuantum de1.900 de lei brut, dupãce va fi modificatãLegea 94/2004 privindacordarea tichetelor devacanþã.

ªi energeticienii austat atunci o orã îngrevã de avertisment.Protestul energietice-nilor de la Mintia a avutloc intre orele 11:00 si12:00, în curteaTermocentralei. Au participat câtevazeci din cei peste 1.200 de angajaþi aiTermocentralei, careface parte dinComplexul EnergeticHunedoara. Mai exact,doar salariaþii care facparte din Sindicatul"Muntele" ºi-au manifes-tat nemulþumirile, încadrul grevei de avertis-ment. Cea mai mareparte a energeticienilorde la Mintia nu s-ausolidarizat atuncicolegilor lor ºi minerilordin Valea Jiului.

”Noi producem,

voi furaþi, noilivrãm, voi importaþi"

Supãraþi cã nu maiau pentru cine sãextragã cãrbune, ortacide la exploatãrile nevia-bile au ieºit în 9 iulie înstradã, la Petroºani.Valea Jiului a "fiert"atunci într-o nouã acþiu-ne de protest a mineri-lor. Aproape 500 deortaci de la Societatea

Naþionalã de ÎnchideriMiniere Valea Jiului(SNIMVJ) au protestatîn faþa TeatruluiDramatic "I.D. Sîrbu"din Petroºani, pentru cãvis-a-vis este sediul societãþii, nemulþumiþide criza cu care se con-frunta la acel momentsistemul energetic dinRomânia. Participanþiila protest reclamau faptul cã nu exista operspectivã în ceea cepriveºte siguranþamineritului, ortacii nuau de lucru pentru cãtermocentralele nupreiau toatã cantitateade huilã extrasã din subteran. Ei au arboratdrapele ale României,ale Uniunii Europene ºiale Sindicatului "Huila",dar ºi pancarte cu maimulte mesaje, prin caretrãgeau un semnal dealarmã în privinþa graveisituaþii a mineritului dinValea Jiului: "Noi pro-ducem, voi furaþi, noi

livrãm, voi importaþi"sau "Aþi importat cãrbune, exportaþi ºiconducãtori”

G reva foamei

La finele lunii iulie,doi lideri de sindicatdecid sã intre în grevafoamei. VasilePãduraru de la minaLonea ºi Ioan Ciubotarude la Vulcan audeclanºat greva foamei,imediat ce au aflat cãnu pot sã negociezeprima de ZiuaMinerului, 6 august ºitot atunci au ameninþatcu greve de amploare.

E nergeticieniiblocheazã

DN 7

Aproape 400 deangajaþi aiTermocentralei de laMintia, parte a

Complexului EnergeticHunedoara (CEH), s-auadunat în 4 august, înincinta societãþiinemulþumiþi cã noulcontract colectiv demuncã le diminueazãveniturile, în timp cecãºtigurile colegilor lordin divizia de mineritcresc. Liderul sindicatu-lui din termocentralaMintia a declarat grevafoamei. Vreme deaproape o ora DN 7 afost blocat de muncitori.În 6 august, de ZiuaMinerului, în ValeaJiului a fost sãrbãtoareºi la ceremoniile de laPetroºani a participat ºiElena Udrea, cea care acandidat ulterior laalegerile pentrupreºedintele României.

G reva foameila

preparaþie

Preºedintele sindicatu-lui de la Preparaþia decãrbune Coroieºti, dinValea Jiului, DorinVezure, a intrat în greva

foamei timp de cincizile, în luna septembrie2014, el fiind urmat,dupã o zi, de colegulsãu de serviciu, lãcãtuºulPetre Todericiu. Cei doiau solicitat reanalizareaunei decizii a Consiliuluide administraþie al CEH care prevedea caPreparaþia de CãrbuneValea Jiului (Coroieºti)sã fie trecutã ca sectorde activitate laExploatarea MinierãVulcan, în timp ce salvatorii mineri de laStaþia de salvareminierã ar fi urmat sãfie redistribuiþi la altemine. Asta tot dupã o

decizie de redresare aactivitãþii gânditã deconducerea CEH.

G revã laLonea

Zeci de angajaþi dinExploatarea minierãLonea au protestat în30 octombrie 2014,înainte de a intra înminã, nemulþumiþi cã nuau intrat în posesiaprimelor de vacanþã, pecare conducereaComplexului EnergeticHunedoara a convenitsã le acorde minerilor.Oamenii au ameninþatcã se vor bloca în sub-

teran, dacã problemelenu le vor fi rezolvate.Fiecare avea de primitcam 500 de lei ºi acestsubiect i-a mai scos decâteva ori în curteaminei, pânã ce primelede vacanþã au intrat pecardurile ortacilor. Doarcã vacanþa a fost învarã ºi banii au venitabia toamna târziu.

L ãsaþi sãdegere în

curtea CEH

Aproximativ 400 demineri de la exploatãrilede huilã Lonea, Lupeniºi Vulcan din Valea

Jiului s-au adunat joi(11 decembrie 2014)dimineaþa, în curteasediului ComplexuluiEnergetic Hunedoara(CEH) din municipiulPetroºani, solicitânddemisia conduceriiunitãþii, pe care o acuzã de nerespectareacontractului colectiv demuncã. Mineriidecideau astfel sã sealãture colegilor de laMina Lonea, care auînceput miercuri (10decembrie 2014) seara,un protest spontan,nemulþumiþi de faptul cãnu primiserã tichetele-cadou prevãzute în contractul colectiv demuncã, deºi SindicatulMuntele încheiase unprotocol în acest senscu administraþia CEH.O parte dintre ei arãmas peste noapte încurtea CEH, iar în cursul dimineþii de joi lis-au alãturat ortaciidin schimbul întâide la Lupeni ºiVulcan.

ªi acestprotest s-aîncheiatdupã ce lide-rii ortacilorau stat zecide ore în biroula negocieri, iardin cauza gerului

ºi a faptului cã eraunemâncaþi ºi obosiþi,minerii au plecat acasã.

Din pãcate, însã,2014 a fost unul plin deproteste ºi situaþia CEHeste ºi acum incertã. Sevorbeºte tot mai des deinsolvenþã ºi despreinvestiþii nici pome-nealã. Ortacii încã maicautã sã negocieze anu-mite puncte din CCM,însã, problemele se þinlanþ, fãrã un plan binestabilit. În plus, în 2014sectorul energetic a fostcondus de la Bucureºtide 4 miniºtri, ce au fostschimbaþi peste noapteºi, nu o datã, minerii s-au întors bucuroºi dela o negociere vineri, iar pânã luni aveau altministru.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Ianuarie 20154 Minerit Minerit 5

2014 – ANUL GREVELOR ÎN MINERIT

Primul CCM mineri-energeticieninefinalizat nici în 2015


Taxemenþinute,la LupeniT axele ºi impozitele

locale de la Lupeni,menþinute la nivelul anului2014. Contribuabiliimunicipiului Lupeni nu vorplãti mai mult pentru taxele ºi impozitele aferenteclãdirilor sau turismelor.

Consilierii locali au apro-bat un proiect de hotãrâreprin care valoarea taxelor ºi

impozitelor nu va fi cres-cutã. Conform normelor învigoare, ºi la Lupeni ceicare îºi vor achita dãrilepânã la sfârºitul lunii martievor avea parte de bonificaþiide 10%. La Lupeni gradulde încasare a taxelor ºi

impozitelor a fost în anul2014 de peste 60 de pro-cente. Cei mai buni con-tribuabili au rãmas tot pen-sionarii care ºi-au achitatdãrile cãtre bugetul local dinprimele zile ale anului trecut.

Monika BACIU Monika BACIU

M ii de turiºti încea mai nouã

staþiune montanã dinValea Jiului. Pasul Vâlcan este ostaþiune montanãaflatã în plin processde dezvoltare.

Aceasta este cea mainouã locaþie de acest gendin Valea Jiului, iar numãrulturiºtilor care aleg aceastãlocaþie este în creºtere.

Au fost turiºti din altezone ale þãrii care apreciazãaceastã staþiune montanã.

“Am venit din Constanþa,avem rude aici. ªtiam destraja ºi de Parâng, dar amvrut sã vedem cum este înPasul Vâlcan. A meritat,este o staþiune montanãmicã, cochetã ºi liniºtitã. Nueste la fel de multã agitaþieprecum în celelalte staþiuni

montane din Valea Jiului”,spune Bogdan, un turistconstãnþean, aflat la schi înPasul Vâlcan.

A utoritãþile vul-cãnene promit

sã dezvolte staþiunea.

“La PasulValcan au fostpeste 1000 deturisti.Telegondola afunctionat mereuplina, s-a schiatla teleski, dar sipe drum. Sute decopii s-au distratpe drum cusanile. Vomincerca sa dez-voltam zona in limitele posibilitatilor”, spuneviceprimarul municipiuluiVulcan, Cristian Meriºanu.

Accesul spre staþiuneamontanã se face cu ajutorul

unei telegondole. Administratia localã din

Vulcan a concesionat maimulte terenuri pentru con-struirea unor case devacanþã. De precizat estefaptul cã toate casele devacanþã trebuie sã respecteaceleaºi standarde ºi sã fie

identice ca formã.“Au fost concesionate

mai mult de jumãtate dinacele terenuri dar nu amavut infrastructura necesarãcã cetãþenii care vor sã con-struiascã sã-ºi poatã trans-porta materialele necesareîn Pasul Vulcan. De aceastãdatã avem drumul finalizatºi asfaltat pânã sus ºi va fimult mai uºor sã facã aceste

lucruri începând cu primã-vara acestui an pentru cã au accesul foarte bunpânã în Pasul Vulcan”, a mai spus sursa citata.

Staþiunea montanã PasulVâlcan ar trebui sã fie unitãcu cea din Straja. Cel puþinacesta este proiectul de dezvoltare a domeniilor schi-abile din vestul Vaii Jiului.


Reduceri pentruvacanþele cumpãrate

D e teamã cã vor fi obligaþi sã-ºi punã lacãtul pe afaceri,

operatorii din turism oferã de peacum sejururi pentru perioada devarã la preþuri greu de refuzat. Chiarºi aºa se aºteaptã ca numãrul celorcare le trec pragul sã fie cu mult maimic faþã de anii trecuþi.

Vacanþele planificate din timp vor fi multmai ieftine susþin reprezentanþii agenþiilorturistice din Valea Jiului.

Astfel, în cazul vacanþei de varã, dacãcererea va fi depusã încã din iarnã, unsejur complet într-o staþiune româneascãva fi mai ieftin cu pânã la 30%. Sunt ºisituaþii în care reducerile pot fi ºi mai maride 40 de procente, însã nimeni nu oferãgaranþia cã ºi condiþiile de la locul decazare sunt cele descrise în ofertã.

Cel puþin aºa sunã un anunþ din cadrulProgramului pentru Înscrieri Timpurii, pro-gram lansat de cãtre Asociaþia Agenþiilor

de Turism din România.„În condiþiile actualei situaþii economice,

nu ºtiu însã câþi dintre potenþialii turiºti dinValea Jiului sunt dispuºi sã-ºi facã rezervãride bilete încã de pe acum, în condiþiile încare nu se ºtie dacã vor mai avea un loc demuncã la varã”, spune unul dintre opera-torii din turism din municipiul Petroºani. Înteorie vacanþele achiziþionate acum aducreduceri de 10% - pentru o rezervare cu30 de zile în avans, 20% - pentru 60 dezile avans ºi 30% - în cazul unei rezervãrifãcutã înainte cu trei luni de zile.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Pasul Vâlcan atrage mii de turiºti

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Ianuarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

I mediat dupã miezulnopþii, pompierii

din Petrila audescarcerat un ºofercare s-a izbit cu puterede gard ºi a rupt unpanou al E-on, laintrarea în oraº.

Accidentul l-a avut protagonist pe un ºofercare a gonit, cel mai probabil cu vitezã ºi care s-aînfipt pur ºi simplu în zonadin apropierea cimitirului dela intrarea în oraº, imediatdupã tunel.

Pompierii au scos per-

soana încarceratã, care aajuns la spital.

Poliþiºtii rutieri au avut ºi ei de lucru în noaptea de3 ianuarie, când audescoperit la Petroºani unºofer care consumase alcoolînainte de a pleca înnoapte, cu gândul cã nu îlvede nimeni la acea orã.

„În data de 03.01.2015,în jurul orei 01:00, un

echipaj rutier care efectuaactivitãþi de supraveghere ºicontrol al traficului rutier pestrada Viitorului dinmunicipiul Petroºani, a opritautoturismul condus de unbãrbat în vârstã de 26 deani, din Petroºani.

Conducãtorul auto a fosttestat cu aparatul etilotest,care a indicat o valoare de0,72 mg/l, alcool pur în

aerul expirat. În cauzã s-a întocmit

dosar penal pentrusãvârºirea infracþiunii de conducere a unui autoturism, pe drumurilepublice, de cãtre o persoanã aflatã sub influ-enþa bãuturilor alcoolice”, a declarat Bogdan Niþu,

purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara.

Diana Diana MITRACHEMITRACHEFoto:

sursa Facebook, SVSU Petrila

Petardeleilegale le-auadus dosarepenaleª tiau cã nu au voie

sã vândã anumitecategorii de petarde, darnu s-au putut abþine.Câºtigurile facile le-aufãcut cu ochiul, iar acumvor rãspunde penal.

Poliþiºtii i-au gãsit pevânzãtorii de petarde în piaþã,cu petardele în vãzul lumii ºile-au întocmit imediat câte undosar penal pentru cã vindeaufãrã drept materialepirotehnice din categorii pentru care nu deþineauautorizaþie.

Astfel, poliþiºtii ServiciuluiArme, Explozivi, SubstanþePericuloase, în urma activi-tãþilor desfãºurate, au identifi-cat un bãrbat în vârstã de 49ani, din municipiulHunedoara, care comercializaarticole pirotehnice fãrã dreptîn municipiul Hunedoara,zona Pieþei Agroalimentare.

Cu ocazia controlului, asuprabãrbatului au fost gãsite1.370 bucãþi petarde din categoria II. De asemenea,poliþiºtii Serviciului Arme,Explozivi, SubstanþePericuloase au mai identificatdoi suspecþi din municipiulHunedoara, în vârstã de 46ºi respectiv 31 de ani, carecomercializau articolepirotehnice fãrã drept înmunicipiul Hunedoara (zonaCeangãi ºi PiaþaAgroalimentarã Dunãrea).

Cu ocazia cercetãrilor,asupra primului bãrbat au fostgãsite 70 bucãþi petarde dincategoria III, iar asupra celuilaltau fost gãsite 775 de bucãþide petarde din categoria II.

Tot în ultima zi a anului2014, poliþiºtii au identificatun tânãr în vârstã de 28 deani, din municipiul Orãºtie,care comercializa articolepirotehnice fãrã drept înOrãºtie, în zona PieþeiAgroalimentare. Poliþiºtii auridicat de la suspect 283bucãþi petarde ºi o baterie deartificii din categoriile I ºi II.Reprezentanþii IPJ Hunedoaraau precizat cã în toate celepatru cazuri, poliþiºtii au luatmãsura ridicãrii articolelorpirotehnice în vederea exper-tizãrii ºi au întocmit dosarpenal sub aspectul comiteriiinfracþiunii de operaþiuni cu articolelor pirotehniceefectuate fãrã drept, faptãprevãzutã ºi pedepsitã art. 37 lit. a din Legea 126/1995privind regimul materiilorexplozive.

CarCarmen men COSMAN - PREDACOSMAN - PREDA

Prima zi, prima descarcerare în 2015

S alvatorii montanivor sã fie

recunoscuþi, din punct devedere professional, încategoria meseriilor curisc, aºa încât sã poatãieºi mai repede la pensie,dar vor ºi condiþii maibune de lucru.

Nu o datã s-a întâmplatca, din cauza echipamentu-lui precar, salvarea sã sefacã cu mâinile goale, iarintervenþiile sã fie întârziatedin cauzã cã salvatorii nuau avut cu ce sã ajungã,decât pe jos, la cei careaveau nevoie de ajutorul lor.Situaþia este generalizatã lanivel naþional ºi, tocmai dinaceste motive, AsociaþiaNaþionalã a SalvatorilorMontani din România afãcut demersurile necesarela Guvern pentru a obþinerecunoaºterea statutului sal-vatorului montan ºi pentru

condiþii mai bune demuncã.

"Demersul principal afost ca meseria asta de salvator montan sã fiecuprinsã în meseriile cu risccare pot scoate la pensieoamenii mai repede de 65de ani întrucât un salvatormontan nu-l mai poþi trimiteîn acþiune cã riºti sãpãþeascã ceva", a precizatMircea Opriº - preºedinteleANSMR. Fie cã sunt saunu plãtiþi, cã sunt angajaþisau voluntari, salvatoriimontani sunt practric non –stop la datorie. Turiºtii tre-buie sã ºtie cã, la orice orãdin zi sau din noapte dacã

sunt în impas pe munte saudacã au nevoie de ajutorpot apela numãrul deurgenþã 112 sau 0-SALVA-MONT pentru a intra înlegãturã direct cu dispecera-tul salvatorilor montani. Înjudeþul Hunedoara ServiciulJudeþean Salvamont arepatru puncte de lucru dotatecu echipament ºi personalcalificat – SalvamotnPetroºani, Lupeni, Uricaniºi Hunedoara - care sunt ladispoziþia turistilor 24 deore din 24, 7 zile din 7 ºisunt pregãtite sã intervinã înorice situaþie.

CarCarmen men COSMAN - PREDACOSMAN - PREDA

Salvamontiºtii cer guvernului recunoaºtereastatutului lor


N imic din ceeace le-au

promis guvernanþiiminerilor disponi-bilizaþi, de-a lungulanilor, nu s-a înfãptuit. Prin urmare, niciconstrucþia micro-hidrocentralelor depe râul Jiu nu aprins viaþã, la fel caºi celelalte proiectedestinate ortacilorcare au renunþat laminerit.

În urmã cu 15 ani,Guvernul Românieiera, cât pe ce, sãdemareze un programde construcþii hidro-energetice pe râurileJiu, Olt ºi Gilort.Proiectul urma sã aibã un dublu impact:economic, respectivsocial. Acþiunea, iniþiatã de cãtre unuldintre foºtii preºedinþiai României, EmilConstantinescu, urmaa crea 7.500 de locuride muncã în ValeaJiului ºi Gorj – Vâlcea.Conform programului,acesta viza construireaunor hidrocentrale “încascadã” pe cele 3râuri urmând ca, mai

apoi, sã fie executateîn zonã unele lucrãride protecþie contrainundaþiilor ºi de ecologizare (cu posibili-tatea realizãrii de spaþiituristice, de amenajãripiscicole sau de ali-mentãri cu apã pota-bilã a localitãþilor dinapropiere). Finanþareaproiectului urma sã fiefãcutã de la bugetul destat, de la FondulNaþional de DezvoltareRegionalã, precum ºidin credite externe sauinterne. Banii urmausã fie derulaþi prinAgenþia ZonelorMiniere (ANDIPRZM),

o structurã dispãrutãîntre timp.

Potrivit OrdonanþeiGuvernamentale referitoare la acestprogram, aplicareaacestuia urma sã fiefãcutã de cãtre societatea comercialãEurofinancez Vulcancare elaborase ºistudiul de funda-mentare al acestuia.La timpul respectiv,Ionuþ Popescu, purtã-torul de cuvânt alGuvernului de la aceavreme a evitat sã pre-cizeze care vor fi cos-turile programului deinvestiþii ºi în cât timp

vor putea fi amortizateele. Acesta precizase,însã, cã programulprevede investiþii cutermen lung derealizare, facilitãþilepentru zonele defa-vorizate urmând a fiaplicate pe întreagaduratã a acestuia,respectiv 25 de ani.Conform Ordonanþei,în termen de douã lunide la intrarea învigoare a actului nor-mativ, urma a fi supusaprobãrii Guvernuluiun studiu de fezabili-tate pentru primaetapã a acestui pro-gram special. Numai

din Valea Jiului urmausã fie angajaþi la“hidrocentrale” circa4.000 de ex-mineri.Câþi au fost angajaþi,câte hidrocentrale peJiu au fost ridicate,unde au ajuns banii ceurmau a fi derulaþi, ces-a întâmplat cu firmadin Vulcan desemnatãsã aplice programul ºice s-a întâmplat cupromisiunile fostuluipreºedinte EmilConstantinescu, numai bunulDumnezeu mai ºtie.

Un alt proiect, unul“faraonic”, fusesenegociat cu Guvernul,tot în interesul mineri-lor disponibilizaþi, decãtre Marin Condescu,preºedintele (pe atunci)Centralei NaþionaleConfederative aSindicatelor Minieredin România. Proiectulintitulat “Program dereabilitare ºi refacere aterenurilor degradatede activitatea deminerit” prevedeaangajarea a 6.000 defoºti ortaci, din toatezonele þãrii. Potrivit

celor susþinute, înurmã cu vreo 15 anide Condescu, progra-mul care fusese dejaaprobat de cãtreMinisterul Industriei ºiMinisterul Apelor,Pãdurilor ºi ProtecþieiMediului urma sã ducãla angajarea a aproape500 de foºti mineri,numai în Valea Jiului.Prin munca acestoraurmau a fi redate încircuitul agricol ºiforestier câteva zeci dehectare de teren. Câþioameni au fost anga-jaþi, câte hectare aufost ecologizate, undeau ajuns sumele alo-cate în acest scop ºi ces-a întâmplat ºi cuacest proiect, totnumai bunulDumnezeu mai ºtie.

Pânã una - alta,oamenii care au mairãmas prin Valea Jiuluiaºteaptã cu interes sãvadã ce le mai treceprin cap (cu titlul depromisiuni) în 2015,actualilor guvernaþi.Nu de alta dar, aceºtiaau idei multiple însã,pânã acum, niciunadintre acestea nu s-adovedit a fi viabilã, celpuþin pentru ValeaJiului.

MirMircea cea NISTOR NISTOR

L a începutul anului 2015 s-au

împlinit 91 de ani de ladata în care, pe 4 ianuarie 1924,Petroºaniul a fostdeclarat oraº.

Anunþul care subliniatransformarea comuneiPetroºeni în oraºulPetroºeni a fost publicat înziarul „Gazeta Jiului”, anulIII, nr. 3, pe prima paginã,în articolul de fond intitulat„Petroºeniul - oraº!”.Sãrbãtorirea evenimentuluia fost gãzduitã de Sala„Apollo” în data de 12 ianuarie 1924.

În anul în care „capitala”Vãii Jiului a fost declaratãoraº, Judeþul Hunedoaraavea 10 plase (subdiviziuniale judeþului în vecheaîmpãrþire administrativã), osuprafaþã de 1.357.024 de

iugãre cadastrale (7.810kmp), un numãr de320.428 de locuitori, dintre care 269.569români, 39.978 unguri,8.521 germani, 4.656 evreiºi 4.704 de alte etnii. Oraºulde reºedinþã era tot Deva ºimai existau 11 secretariatecomunale, 87 secretariatecercuale, la un numãr totalde 425 de comune rurale ºi4 comune urbane.

Plasa Petroºeni avea 14 comune rurale ºi osuprafaþã de 169.481 deiugãre cadastrale (975

kmp). Populaþia totalã erade 60.053 de locuitori (62de locuitori pe 1 kmp), dintre care 31.111 români,19.663 unguri, 4.064 germani, 1.958 evrei ºi3.257 de locuitori de altãetnie. Plasa Petroºeni eraîmpãrþitã în 5 secretariatecercuale ºi anume: 1.Livezeni, Bãrbãtenii de Jos (Iscroni), 2. Lupeni,Bãrbãtenii de Sus, 3.Petrila, Crivadia, Meriºor,Bãniþa, 4. Uricani,Hobiceni, Câmpu lui Neag,5. Vulcan, Coroeºti,Paroºeni.

În ceea ce priveºte istoria localitãþii Petroºaniexistã astãzi mai multe variante diferite. Astfel,preotul Sebastian Stanca,nãscut chiar în Petroºani înanul 1878, considera cãaºezarea a luat fiinþã laînceputul secolului al XVII-lea. Potrivit unei daniidatatã 1640, pe loculPetroºaniului de astãzi trãia

familia iobagului Bolia,proprietarii pãmântuluifiind familiile Mãrginean(maghiarizat Marzsinay) ºiCândea (maghiarizatKendeffy), despãrþite întreele de apele pârâurilorMaleia ºi Dâlja. Pe de altãparte, preotul Iacob Radu,din Lugoj, susþinea cã satuliniþial a fost înfiinþat în secolul al XVIII-lea deromânii veniþi din nordulJudeþului Gorj de astãzi ºidin Þara Haþegului. Pentruprima oarã, denumirea dePetroºani (sub formaPetroºan) este întâlnitã înConscripþia din 1784 -1787. În cea din anul1818, despre Petroºani seprecizeazã cã avea 96 delocuitori. Potrivit altorpãreri, primii locuitori aimunicipiului Petroºani deastãzi au fost însã dacii,urmaºii lor purtând înprezent numele de momâr-lani - oameni ai muntelui).

MirMircea cea NISTORNISTOR

Minele se închid în timp ce promisiunileguvernanþilor rãmân doar pe hârtie

Oraºul Petroºani a împlinit 91 de ani

cvj nr 768, luni5ianuarie

Documents