cvj nr. 780, miercuri 21 ianuarie 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 780

Miercuri, 21 Ianuarie 2015

La termenul din aceastã lunã, fostulmanager, a solicitat pentru a doua oarã,recuzarea instanþei.De aceastã datã,magistraþii aurespins solicitarea.Potrivit minuteiinstanþei, hotãrâreadatã în camera de consiliu estedefinitivã, fãrã nicio cale de atac.

Spitalul dinLupeni a fost prejudiciat cu sumeimportante de bani.Reprezentantii unitãþii medicale sperã caîn urma procesului sã recupereze o partedin sumã, iar ulterior sã investeascã baniipentru modernizarea unitãþii.

Este vorba de un dosar de asistenþãjuridicã de 1,5 miliare de lei din care nuse pot justifica, 700 de milioane de leicheltuieli cu asistenþa juridicã, dar ºi altecheltuieli. Totul a ieºit la ivealã în urmaunui raport al Curþii de Conturi.

Monika BACIUMonika BACIU

Dacã-i pe plus,atunci sã petrecem!

P entru prima datã în istoria oraºului Aninoasa, primarul Nicolae Duncaa ieºit pe plus. Are cel mai mare buget înregistrat vreodatã, pentru cã

l-a ajutat legea, dar acum le promite oamenilor chiar ºi o sãrbãtoare localã,cu muzicã ºi voie bunã. Cât despre oameni, ei ar vrea asfalt, dar nu refuzãpetrecerea programatã pentru varã. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 4-54-5

Recuzarea instanþei,refuzatã în cazulMateescuF ostul manager al Spitalului muni-

cipal din Lupeni se va afla lunaaceasta, din nou, în faþa judecãtorilor dela Petroºani. Mariana Mateescu a fosttrimisã în judecatã pãentru comitereainfracþiunii de abuz în serviciu.

I arna a începutîn a doua

jumãtate a luniinoiembrie ºi pânãacum s-au cheltuitsute de tone desare,dar ºi cantitãþiimportante de materiale antiderapante.

Totul pentru ca, pânã laurmã, Petroºaniul sã iasãcu bine din nãmeþi.Suntem la mijlocul

perioadei de iarnã, darpânã acum, ninsorilepar cã nu ne-au luat prinsurprindere.

A nins mai mult în

aceastã iarnã, darautoritãþile de la Petroºaniau ieºit cu bine dinnãmeþi.

De la drumul spre

staþiunea Parâng, pânã lacele mai lãturalnice strãzi,deszãpezirea s-a fãcut decâte ori a fost nevoie, iar acum încã mai esteîncãrcatã zãpada strânsãpe margini.

Potrivit celor din administraþia localã, pentru ca activitatea dedeszãpezire sã se facã normal, pânã acum s-aucheltuit nu mai puþin de500 de tone de sare,1.000 de mc de nisip, 3tone de Clorurã de calciu,dar ºi câteva uitilaje.

Clorura de calciu a fostfolositã pentru trotuare, iarla deszãpezire, pe lângãzecile de muncitori care audat zãpada, au intervenit ºi 4 imoguri, dar ºi 3 tractoraºe, care au urcat pe trotuare.

Acum, cantitatea dezãpadã a fost strânsã, darbilanþul final al deszãpeziriise va face abia când ne vapãrãsi iarna.

Mai mult, cei de laprimãrie ne-au asigurat cãstocum de materiale esteasigurat ºi pentru perioadaurmãtoare.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Petroºaniul, scos din zãpadã cu bine

T

P oliþiºtii locali din municipiulPetroºani vor primi raþia de

hranã începând cu aceastã lunã.Pe ordinea de zi a ºedinþei deconsiliu local de la Petroºani seva afla ºi acest proiect dehotãrâre care vizeazã acordareade raþii de hranã persoanelor dincadrul Poliþiei Locale. 24 de leipe zi este valoarea acestor raþii.

“Proiectul de hotãrâre esteîntocmit ºi în ºedinþa ordinarã de lasfârºitul lunii, probabil din data de

29 ianuarie. Va fi pe ordinea de zi ºi se va supune aprobãrii consiliuluilocal acordarea începând cu luna

ianuarie a normei de hranã pentrupoliþiºtii locali. Este vorba de sumade 24 de lei pe zi lucrãtoare, numai pentru poliþiºtii locali pentru cã, din pãcate, ordonanþadiscrimineazã ºi face diferenþa întrepersonalul contractual de pazã ºifuncþionarii publici din cadrulPoliþiei Locale. Deci doarfuncþionarii publici pot beneficia deaceasta normã de hranã. Prin proiectul de hotãrâre se stabilesc ºi anumite situaþii în carenu se va acorda norma de hranã,respectiv situaþia concediilor de odihnã, a concediilor de boalã, concediilor neplãtite, concediilor decreºtere a copilului”, a declaratAdrian Negoe, secretarul PrimãrieiPetroºani.

Nu toþi angajaþii Poliþiei Localevor beneficia însã de acest ajutor dehranã. “Vor beneficia 26 defuncþionari publici din care doi deconducere ºi 24 de execuþie ºi nuvor beneficia un numãr de 12 anga-jaþi cu statut de personal contractu-al”, a mai precizat sursa citatã.

Poliþiºtii locali din Petroºani suntla un pas de a intra în grevã tocmaipentru cã nu ºi-au primit raþiile dehranã.


Problema este cã înprimãvara acestui an, buldozerele vor intra ºi vordemola unele dintre clãdiri.

“Deocamdatã nu am fostnotificat nici de consiliullocal ºi nici de MinisterulCulturii cu privire la aceastãacþiune ºi la acest aviz.Stadiul actual al demarãriiprocedurii de ecologizare seprezintã astfel: avem dejaconstructor care este într-oorganizare de ºantier, avemun proiect tehnic care estedeja actualizat, lucruri caresunt certe ºi sigure. În acestan avem prevãzute doarclãdirile care au un risc ridicat de demolare sauinstabilitate pronunþatã ºi pecare le-am evaluat în

perioada precedentã ºi chiarnu sunt utilizate în acestmoment în funcþionareaminei Petrila. Partea marede demolãri va fi pe anul2016 având în vedere cãproducþia minei Petrila vamerge inclusiv pe trimestrulIII al anului 2015. Nu amprimit nimic oficial ce clãdiri

le-au propus spre pãstrare,dar nu sunt cu siguranþãunele clãdiri. Doar pentruclãdirile foarte vechi ºi cu o instabilitate pronunþatã va începe cu siguranþãdemolarea, undeva înprimãvarã. Pânã în lunamartie, spunem noi, va fitoatã infrastructura pregãtitãpentru aceastã activitate dedemolare”, a declarat AurelAnghel, directorul general alSNÎMVJ.

Autoritãþile locale de laPetrila trebuie sã facã maimulte demersuri pentru caaceste clãdiri sã rãmânã înpicioare.

“Orice cedare de clãdiricu titlu gratuit se face fieprintr-o hotãrâre deGuvern, fie prin diferiteacte normative elaborate lanivelul Guvernului. În modnormal dânºii trebuie sã fieiniþiatorii, iar când acestehotãrâri sunt semnatenoi trebuie sã nesupunem ºi sã le respec-tãm, ºi, în acest mod, le-am putea ceda cu titlugratuit fie comunitãþii, fieMinisterului Culturii.Având în vedere cã pro-cedurile pentru activi-tatea de demolare ºiecologizare sunt deja în

linie drepata, putem spunecã este destul de târziu dar având în vederecã acele clãdiri principale auca termen de demolare anul2016, putem spune cã armai fi ceva timp”, a maiprecizat sursa citatã.

Mina Petrila este cuprinsã în programul de închidere a unitãþilorneviabile. Conform notificãrii Uniunii Europene,toate clãdirile acestei unitãþiminiere ar trebui rase de pefaþa pãmântului, iar odatãcu acestea ar dispãrea ºi oistorie secularã.

Monika BACIU Monika BACIU Foto Facebook: Constantin Barbu

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Ianuarie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014Consilierii municipali decid raþiile de hranã pentru poliþiºtii locali

La un pas de demolare

Buldozerele vor ocoli posibilele viitoare clãdiri culturaleD ecizia de menþinere a unor clãdiri aferente

minei Petrila este puþin tardivã. Sãptãmânatrecutã autoritãþile locale de la Petrila au primito notificare de la Ministerul Culturii prin care oparte dintre clãdirile minei Petrila pot fimenþinute pentru ca acestea sã fie transformateîn obiective culturale.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Ianuarie 2015 Actualitate 3

C azul luiMircea Borca,

fost angajat alPrimãrieiPetroºani, pus peliber doar pentrucã medicul i-a datvoie sã lucreze doar4 ore pe zi, a fost„convertit” în dosarde discriminare.

Mircea Borca s-aadresat, printr-opetiþie, ConsiliuluiNaþional pentruCombatereaDiscriminãrii, iar ºefiiCNCD confirmã cãdeja s-a constituit undosar în acest sens.„CNCD a fost învestit,

chiar de dl. MirceaBorca, cu o petiþieînregistratã la sediulConsiliului, sub nr.19837/ 2014, constituitã în dosarulcu numãrulD729/2014”, a precizat preºedinteleCNCD, Astalos CsabaFerenc. În plus, acestaa menþionat cã deja audemarat procedurilelegale în acest caz.

Reamintim cã, deºimedicii i-au dat voie sãlucreze în continuare,însã numai 4 ore pezi, Mircea Borca a fostpus, sec, pe liber chiarde ºeful SPADPPPetroºani, DanielViºan, asta deºi nu a

avut nici mãcar oabsenþã nemotivatã,deºi venea la lucru într-un picior. MirceaBorca a lucrat iniþial la CompartimentulTransport din cadrulPrimãriei Municipiului

Petroºani, însã, înurma unei afecþiunigrave, a rãmas fãrã unpicior. A fost mutat laStaþia de Sortare aDeºeurilor, unde s-adus la lucru timp de 8ore/zi. Era încadrat ca

ºi consilier în cadrulServiciului Public deAdministrare aDomeniului Public ºiPrivat ºi, conform adeverinþelor pe carele deþine, în ultimii treiani nu a avut nicioabsenþã nemotivatãsau concediu fãrãplatã, deºi de ani dezile are un picioramputat. Anul acesta,însã, lui Mircea Borca i s-a emis DeciziaMedicalã AsupraCapacitãþii de Muncãnr. 277 din 2014, cugradul III de invalidi-tate. În condiþiile legii,o persoanã cu un astfel de diagnosticpoate lucra 4 ore pezi, iar actul medical afost adus la cunoºtinþadirectorului executiv alSPADPP, DanielViºan. Numai cã

acesta l-ar fi pus fãrãdiscuþii pe liber, fãrã sã-i ofere vreoalternativã.

Cazul lui MirceaBorca a intrat în atenþiaConsiliului Naþionalpentru CombatereaDiscriminãrii, care tre-buie sã verifice dacã afost comisã vreo dis-criminare, în condiþiileîn care fostul angajatnici mãcar nu ar fi fostconsultat la luareadeciziei de eliberare din funcþie din cauzaproblemelor medicale.

Pe de altã parte,directorul Daniel Viºan aprecizat cã Mircea Borcaºi-a semnat deja lichi-darea ºi cã la SPADPPnu existã momentanvreun post de 4 ore delucru pe zi.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

P este doar câteva zile,Alin Simota va afla

sentinþa în dosarul în care este judecat pentruevaziune fiscalã. Simotaare deja o condamnare,pentru conflict de interese,plus alte câteva dosare perol, ori în cercetare.

Magistraþii de la JudecãtoriaPetroºani au amânat pro-nunþarea sentinþei în dosarul deevaziune fisacalã a lui Alin Simota pentru data de 27 ianuarie.

La Petroºani s-a consumat,marþi, ultimul termen în acestdosar care a ajuns pe rolulinstanþei de judecatã încã dinluna martie 2013 ºi în care sevorbeºte despre un prejudiciude peste 440.000 de lei.

Alin Simota a fost trimis înjudecatã pentru evaziune fiscalãîn calitate de reprezentant legalal SC SIMAR SRL, iar înapãrarea sa Simota a cerut ºi oexpertizã financiar – contabilã,care sã reliefeze dacã a existatsau nu prejudiciu, precum ºisituaþia financiarã a firmei ºiplãþile fãcute de reprezentanþiilegali ai acesteia. Costurileexpertizei au fost suportatechiar de inculpat, care a achitat5.400 de lei. Pe de altã parte,anchetatorii au calculat prejudi-

ciul în aceastã cauzã la suma de440.972 de lei. De precizat cãAlin Simota se aflã la ora actualã în arest, la PenitenciarulAiud, ºi mai este judecat într.undosar ce vizeazã coordonareaunei grupãri specializate îninfracþiuni comise cu violenþã,aflat pe rolul TribunaluluiHunedoara.

De asemenea, procurorii deCrimã Organizatã mai instru-menteazã încã o cauzã penumele acestuia pentru posibilefapte de evaziune fiscalã ºidelapidare.

În plus, judecãtorii de laDeva l-au condamnat la 2 anide închisoare cu executare, îndata de 23 decembrie, pentruconflict de interese, dupã ce arfi câºtigat aproape 50 de mili-arde de lei vechi din afacerile custatul pe vremea în care eraconsilier judeþean. Dosarul seaflã la Curtea de Apel AlbaIulia, acre trebuie sã judece con-testaþia formulatã de Simota.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Asociaþiile de proprietari, îninstanþã pentru cãldura neplãtitã

A sociaþia de proprietari Carpaþidin Petroºani, probleme ºi la

plata energiei termice.

Asociaþia este cunoscutã pentrunenumãratele probleme pe care le-a avutla plata serviciilor ApaServ Valea Jiului.Nici în ceea ce priveºte plata facturilor laagentul termic situaþia nu diferã.

“ªi la asociaþiile de proprietari suntsume pe care asociatile le datoreazãcãtre SC Termoficare. Am avut câtevaprobleme în speþã cu Asociaþia dinCarpaþi dar în ultima vreme lucrurileintrã pe un fãgaº normal ºi s-a început recuperarea sumelor pe careºi aceasta asociaþie le are cãtre noiprecum ºi alte asociaþii pe care le-amacþionat în judecatã, sumele respectivevom încerca sã le recuperãm”, a declarat Ovidiu Munteanu, ºefTermoficare SÃ Petroºani.

Toate asociaþiile cu probleme aufost acþionate în instanþã. TermoficarePetroºani este în insolvenþã.


Mai exact cei doiprocurori, IoanMureºan-fost ºef alDIICOT Alba,procurorul NicolaieCean ºi poliþistul de laBCCO Alba, AlinMuntean. În dosarulinstrumentat de DirecþiaNaþionalã Anticorupþie ºitrimis spre judecare,procurorii susþin cã toþitrei au fabricat un dosar,pentru a-l înlãtura peBerbeceanu de la con-ducerea structurii deluptã împotriva crimei

organizate. Totodatã,astãzi la Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie se vadecide dacã este posibilãconexarea celor douãdosare în care fostul ºef

al BCCO Alba Iulia esteparte civilã dar ºi incul-pat. Dosarul în careBerbeceanu este acuzatde DIICOT este pe rolulTribunalului Bucureºti,instanþã ce a decis iniþialrestituirea materialuluide urmãrire penalã laparchet. Ulterior,DIICOT a obþinutmenþinerea dosarului înstare de judecatã printr-o decizie definitivã aCurþii de Apel Bucureºti.ªi tot la termenul deastãzi, la Înalta Curte,Berbeceanu va sta faþãîn faþã cu inculpatulNicolaie Cean,procurorul trimis în jude-catã de procurorii anti-corupþie, urmând a fiaudiat de magistraþi.Pânã acum, a fost audiatofiþerul Alin Muntean.

MaximilianMaximilianGÂNJU GÂNJU

Cazul lui Mircea Borca, „convertit”într-un dosar de discriminare!

Termen în dosarulcãlãilor lui BerbeceanuF ostul ºef al BCCO Alba, comisarul

Traian Berbeceanu va fi prezent,astãzi, la Înalta Curte de Casaþie ºiJustiþie unde are un nou termen în dosarulîn care sunt judecaþi acuzatorii lui.

Câteva zile pânã la sentinþãîn dosarul de evaziune fiscalã a lui Alin Simota

Microhidrocentralelehunedorene, scoasela vânzareP roducãtorul de energie Hidroeletrica,

aflat în insolvenþã, va organiza înluna februarie o licitaþie pentru vânzareaa 33 microhidrocentrale din cele 128 deunitãþi pe care le mai are, la un preþ depornire de 18,8 milioane euro), potrivitadministratorului judiciar al companiei.

Printre microhidrocentralele scoase la vânzarede societatea de stat se numãrã ºi MHC-uri dinjudeþul Hunedoara, însã abia în luna februariea.c., la momentul anunþului licitaþiei publice, se vacunoaºte cu exactitate obiectivele din judeþulHunedoara, scoase la mezat de Hidroelectrica.

Administratorul special al societãþii de stat amai anunþat cã urmãreºte pãstrarea a 23 demicrohidrocentrale care vor fi ºi retehnologizate.Microhidrocentralele licitate sunt capacitãþi deproducþie din surse regenerabile care au la o putere instalatã de pânã la 10 MW ºi sunt benefi-ciare ale schemei de sprijin prin certificate verzi.

Cele 33 de unitãþi care vor fi scoase la vânzareîn luna februarie au o putere instalatã cumulatã de26 MW ºi sunt amplasate în judeþele Suceava,Bacãu, Neamþ, Hunedoara, Maramureº, Braºov,Arad, Sibiu, Argeº, Buzãu, Vâlcea ºi Timiº. Ceamai recentã vânzare de microhidrocentrale s-aderulat în septembrie 2014, iar în prezentHidroelectrica mai deþine 128 de microhidrocen-trale cu o putere instalatã de pânã la 4 MWfiecare. Societatea este controlatã de stat, prinMinisterul Energiei ºi se aflã în insolvenþã din lunafebruarie 2014.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

“În momentul de faþãavem de recuperat ovaloare de 8 milioanede lei dintre care dinaceastã valoare aferentãpopulaþiei este valoareade 7.373.000 de lei.Suma respectivã careurmeazã sã fie recupe-ratã, în ultima perioadãde vreme, având învedere faptul cã auînceput sã fie date pen-siile cãtre oameni, înurmã cu trei zile chiarîn fiecare zi la ghiºeu lanoi lumea vine sã îºi

facã plata. Suma va fiîn descreºtere.Problema principalãeste faptul cã în perioa-da urmãtoare, facturileîn momentul de faþãajung la populaþie ºi ceicare au datorii vor venicãtre noi sã-ºi facãplata”, a declaratOvidiu Munteanu, ºefTermoficare SA.

Beneficiarii sistemuluide termoficare au deplãtit facturi mai maripentru luna decembriecu aproximativ 16 pro-

cente. Aceastã creºterese datoreazã tempera-turilor scãzute ce aufost înregistrate în lunacadourilor.

“În momentul de faþãtemperatura în lunadecembrie a fost maiscãzutã. Acest lucru sereflectã în valoarea facturilor lucru care s-a

demonstrat prin faptulcã factura din lunadecembrie a avut ocreºtere undeva cu 15-16% faþã de lunanoiembrie. Aceastãcreºtere se datoreazã înprincipal temperaturii ºitransferul de energietermicã în interiorullocuinþei este mai mareºi automat se reflectã înfacturã”, a mai precizatsursa citatã.

E xecutaþi pentruneplatã

Sunt abonaþi ai cãrorrestanþe sunt formatedin cinci cifre. Aceºtiaau fost executaþi silit.

“Datornicii cu sumemai vechi ºi mai mari,având în vedere faptulcã societatea este îninsolvenþã, sunt acþion-aþi în judecatã pentru

recuperarea sumelorrespective. În acestmoment prin interme-diul executorului judecã-toresc pe care îl avemse încearcã recuperareasumelor. Lumea trebuiesã înþeleagã cã trebuiesã vinã ºi sã îºi achitesumele pe care ledatoreazã pentru cãmai devreme sau maitârziu ele oricum vor firecuperate”, a mai precizat Munteanu.

Se înregistreazã uncaz în care abonatului i se scoate casa la vânzare tocmai pentrufaptul cã nu a reuºit sãîºi plãteascã datoriile.

“În acest moment

am avut în zonaAeroport prin inter-mediul executorului unapartament care s-ascos la vânzare pentrurecuperarea sumei debani pe care persoanarespectivã o datora.Este în procedurã devânzare”, a conchisMunteanu.

În momentul de faþã,la Petroºani mai suntabonaþi la sistemul determoficare în jur de2459 de consumatori,dintre care 1624 deconsumatori sunt cu branºamente individuale.


Oraºul Aninoasa afost singurul dinRomânia intrat în insol-venþã ºi, dupã ce s-areuºit salvarea lui, acumprimarul Dunca vine cuo veste ºi mai bunã.Are un buget pentrucare toþi ceilalþi edili îlinvidiazã. Hârtiile ausosit în aceastã sãp-tãmânã, iar primarul nespune cã legea l-a ajutat. „Dupã calculelenoastre, la veniturileproprii, pe care le-amavut, la finele lui 2013,preconizãm sã primitde la Finanþe în jur de40 – 45 de miliarde delei vechi. Banii i-am ºiprimit. Prin legea buge-tului de stat a fost pre-vãzutã aceastã posibili-

tate, ca la oraºele ºimunicipiile dinRomânia sã aibã unbuget minim garantat,prin care sã se poatãdezvolta uniform. Laoraºe era 60 de mili-arde de lei vechi ºidiferenþa se alocã de labugetul statului. Deci,

diferenþa faþã de 14miliarde care i-am avutvenituri proprii, pânã la60 de miliarde de leivechi, i-am primit prinefectul HG NR14/2015”, a mai spus Nicolae Dunca,primarul oraºuluiAninoasa.

Nicolae Dunca nuuitã ce le-a promiscelor care l-au ales ºicare s-au sãturat sã îºirupã maºinile pringropi, ori sã rãmânãînzãpeziþi. Le va facedrum, dar le va face ºio petrecere dupã unsfert de veac. Asta, deºioraºul Aninoasa paredesprins dintr-un altfilm, iar artera princi-palã va fi asfaltatã doarpe jumãtate din banii

proprii, iar cealaltãjumãtate din banii de laConsiliul Judeþean.„Vom încerca sã organizãm ºi noi ZileleOraºului Aninoasa,prima ediþie. În timpulverii, cam prin august,încã nu am stabilit dataexactã”, a mai spusDunca.

ªi dacã e sãpetreacã, atunci aºa sãfie. Oamenii cred cã nue rãu, cã aici nu au fostastfel de manifestãri. Ladoi paºi de primãrie ºiun pas de ºcoalã, maimulþi oameni stau la ocafea îmbunãtãþitã ºicam transparentã, darne explicã pãrerea lor.„Cu ziua oraºului, ar fibunã, dar de 25 de anide ce nu le-au fãcut?Ziua Tulipanului (n.r a

copacului cu lalele, careavea o nedeie a lui), numai are unde sã o facã.Acolo e industrie, ofirmã particularã. O fibunã, cã face locuri demuncã, dar… Decât sãse gândeascã la zileleoraºului, mai bine sã segândeascã la drumurilenoastre care sunt praf.Cã oamenii nu vin înAninoasa cã îºi stricãmaºinile”, ne spune unbãrbat din oraº.

Alþii, însã, aºteaptãpetrecerea mai mult caasfaltul, care dacã nu aajuns la ei la poartã deatâta amar de vreme,nici nu mai vine.

„E foarte frumos, cãavem ºi noi o petrecere

unde sã mergem, dacãface Zilele Oraºului. E o petrecere, cã noinu mai avem aici nici osãrbãtoare, nimic”, nespune un bãrbat, întimp ce colegul depahar îl susþine, com-parând oraºul sãu cumunicipiul Vulcan. „Pãida mã gândesc cã artrebui sã facã. Uite la Vulcan mã uit cãdomnul primar Ile afãcut oraºul acela ca ocapitalã, Aninoasa zicicã îi cãtun. Sã vinãinvestitori aici, uitaþicum stau clãdirile de laminã în paraginã! ”, nespune ºi acesta.

Oraºul Aninoasa esteuitat de vreme, iar dupãînchiderea minei aînceput decãderea lui.Acum primarul Duncasperã sã reînvie locali-tatea ºi la festivitãþi sã îipremieze pe arcaºii detalie mondialã, ori pegimnasta campioanãeuropeanã ªtefaniaStãnilã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Ianuarie 20154 Actualitate Actualitate 5

L ocalnicii dinAninoasa, din

cãtunul de barãci acãrui imagine afãcut înconjurullumii, nu duc lipsãde apã caldã. Zilnic,ei sunt vãzuþi cugãleþile cum carãapa direct încãlzitãde la termoficare.

Mai mult, din cauzãcã acolo apa curge înneºtire, fãrã ca cinevasã o observe, nicimãcar autoritãþilelocale, traficul rutiereste absolut perturbatde aburi.

Dacã mergi în

Aninoasa este imposibilsã nu observi norul gros de aburi ce teîntâmpinã imediat lângãbarierã. Maºinile abiarãzbesc prin ceaþadensã, dar localnicii

sunt mulþumiþi. Aici îºispalã rufele, dar duc ºiacasã apa încãlzitã. Aicil-am gãsit ºi pe bãrbatuldin imagini, care întredouã ture, de cãrat cãrbuni, dupã cum vine

ºi marfarul, intrã sã sespele la apã caldã. Nueste el prea curat, dar esincer ºi ne explicã cumse folosesc toþi de apacaldã gratuitã. „Aºacurge ea apa caldã. Noio folosim, cã vezi cãam spãlat covoarele ºi

ducem ºi acasã. N-avemnimic, cã suntem sãraci.Am luat noi, cu gãleataacasã în fiecare zi. Ãºtia din barãci toþi ofolosesc”, ne spunetânãrul, care a mãrturi-sit cã pleca la furat decãrbuni, deºi trenulmarfar nu sosise, dar ela spus cã ºtie mai bineorarul ºi era pregãtit culopata în mânã. În plus,mi-a ºi arãtat o maºinãîncãrcatã cu cãrbunigata furaþi.

La fel face ºi un altbãrbat, care a venit cugãleata, pentru uz per-sonal. „ Duc apã acasãde aici. E caldã ºi ce?Suntem vai de noi. Nuavem locuri de muncã”,a ripostat el, când l-am

întrebat de ce sefoloseºte de apa de latermoficare.

ªi pentru cã activitatea este intesã,toþi profitã de conductaspartã ºi iau apã.Traficul rutier este purºi simplu perturbat deaburii care ies dinºuiorul de apã caldã cese scurge pe ºosea, darnimeni, nici mãcar primarul, care trece zilnic pe acolo, nu auluat vreo mãsurã.Oamenii sunt sãraci,dar profitã din plin deoferta locului: cãrbunidin vagoane, apã caldãdin þeavã ºi, uneori,curent gratis.


Debut de an bun pentruPrimãria Petroºani

L ocuitorii municipiului Petroºanise dovedesc a fi buni platnici

în ceea ce priveºte impozitele ºi taxele locale.

Potrivit primelor date furnizate de Serviciul despecialitate al Primãriei municipiului Petroºani,de la începutul anului 2015, adicã în primele treisãptãmâni, deja peste 1000 de cetãþeni au trecutpe la caseria instituþiei pentru a-ºi achitaimpozitele aferente anului în curs.

Cetãþenii care îºi achitã taxele locale pentruterenuri ºi locuinþe pânã la data de 31 martiebeneficiazã de bonificaþia de 10% acordatã demunicipalitate.

Totodatã, anul acesta de o bonificaþia similarãvor beneficia ºi proprietarii firmelor care au sediiadministrative pe raza municipiului Petroºani ºicare achitã obligaþiile aferente anului 2015 pânãla data de 31 martie.

Inspectorii serviciului de Impozite ºi Taxe dincadrul Primãriei Petroºani spun cã cetãþenii potplãti ºi în acest an parþial, pânã la 31 martie ºiintegral pânã la 20 septembrie, taxele ºiimpozitele locale fãrã a plãti penalitãþi saumajorãri, dar avertizeazã în acelaºi timp cã ceicare neglijeazã aceastã obligaþie, sunt pasibili depenalizãri ºi chiar de executarea silitã.

De menþionat este faptul cã nivelul taxelor ºiimpozitelor locale nu a fost majorat la Petroºani.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Dacã-i pe plus, atunci sã petrecem!P entru prima datã în istoria oraºului Aninoasa, primarul Nicolae Dunca a ieºit pe

plus. Are cel mai mare buget înregistrat vreodatã, pentru cã l-a ajutat legea, daracum le promite oamenilor chiar ºi o sãrbãtoare localã, cu muzicã ºi voie bunã. Câtdespre oameni, ei ar vrea asfalt, dar nu refuzã petrecerea programatã pentru varã.

Apã caldã direct de la termoficare

Apartament scos la vânzare în contul datoriilor la încãlzire8 milioane de lei sunt datoriile

abonaþilor din municipiul Petroºanicãtre serviciul de termoficare. Anual,creºte numãrul celor care nu reuºesc sã îºiachite facturile pentru serviciile de care aubeneficiat. La momentul de faþã, furnizorulagentului termic are de recuperat de lapetroºãneni peste 8 milioane de lei

T

P este 566 de elevi declasa a III-a de la

ºcolile din Hunedoara s-au înscris în proiectuleducaþional ECOlimpiadaderulat de Eco-RomAmbalaje, în parteneriatcu Ministerul Educaþiei ºiCercetãrii ªtiinþifice ºi ausolicitat auxiliarul curricular „Învãþãm sãreciclãm ambalajele”.

Manualul educaþional esteoferit gratuit în ºcoli de cãtreiniþiatorii proiectului, Eco-Rom Ambalaje ºi MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþi-fice, cu scopul de a întâmpinaelevii cu noi informaþii

esenþiale privind colectareaseparatã ºi reciclareadeºeurilor de ambalaje.

Prima etapã a competiþieiECOlimpiada Elevilor are caracter didactic ºi propune oserie de lecþii educativedespre protecþia mediuluiînconjurãtor - în timp ce, în adoua etapã a programului,participanþii îºi evalueazãcunoºtinþele într-un concursde lucrãri scrise.

În urmãtoarea perioadã,sub îndrumarea profesorilor,toþi cei 566 elevi de clasa aIII-a din judeþul Hunedoaraînscriºi în ECOlimpiadaElevilor, Ediþia a III-a, vor par-curge manualul „Învãþãm sãreciclãm ambalajele”, iar la

final vor realiza o lucrarescrisã cu principalele învãþã-turi deprinse din auxiliar.

Aceste compuneri vor finotate de cãtre învãþãtorii dela clasã, care vor nominalizacea mai bunã lucrare în etapa finalã a competiþie,înregistrând-o pe site-ulwww.colecteazaselectiv.ro.Aici, un juriu format dinreprezentaþii MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþi-fice ºi Eco-Rom Ambalajerealizeazã o ultimã departa-jare din punct de vedere originalitate, respectareanormelor de redactare ºi atemei propuse. Totodatã,compunerile pot fi evaluate ºiprin vot unic, în perioada 20aprilie – 10 mai 2015.

La final, elevii care auredactat cele mai reuºitelucrãri, alãturi de cadreledidactice implicate, vor fi premiaþi.

Programul educaþionalECOlimpiada elevilor sedesfãºoarã la nivel naþionalîncã din 2012 ºi îºi propunefamiliarizarea elevilor dinclasele a III-a cu procesul decolectare separatã adeºeurilor de ambalaje ºi cucel de reciclare.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Ianuarie 20156 Actualitate

Reprezentanþii de laCrucea Roºie,Asociaþia NoiOrizonturi ºi Spitalulde Urgenþã dinPetroºani i-au învãþatpe cei mici cum sãacorde primul ajutor.

“Acest proiect este

în parteneriat cuAsociaþia NoiOrizonturi, primãriamunicipiului Petroºani,Societatea Naþionalãde Cruce Roºie filialãPetroºani ºi Spitalul deUrgenþã Petroºani ºise numeºte Impactul

primului ajutor. Esteprima activitate în carecei de la Crucea Roºievin sã ne ofere infor-maþii ºi sã ne arate ºi

practic ºi sã nedemostreze cum seacordã primul ajutor încaz de urgenþã”, adeclarat Ramona

Asan, profesor ªcoalaGimnazialã IG Ducadin Petroºani.

Acþiunile au fostadaptate în funcþie devîrsta copiilor.

“Sunt foarte impor-tante mai ales cã ei se

joacã, se pot întîmplatot felul de mici accidente ºi atunci este bine sã ºtie cumsã reacþioneze în cazãcã se întîmplã astfel de lucruri neplãcute”,a mai precizat sursacitatã.

Copiii au fostînvãþaþi cum sã sune lanumãrul unic deurgenþe 112 în cazulunui accident, dar ºi multe alte lucruricare le vor fi utile de-alungul vieþii.


DoctorulValeriu Marcu,premiantulsãptãmânii înZiua UniriiE ste cunoscut ca

fiind doctorul caretãia gâtul pacienþilorpentru ca aceºtia sãpoatã trãi mai departe.

A lucrat mai bine dejumãtate de secol în medicinã, domeniu în carea performat, mãrturie stândsutele de vieþi salvate în urma inervenþiilor chirurgicale. Competenþaprofesionalã ºi devotamen-tul doctorului Valeriu Marcuau fost rapid cunoscute îndomeniu, InstitutulOncologic de la Cluj-Napoca redirecþiona cãtreSpitalul din Deva cazuri pecare nu le putea aborda înclinica de acolo. S-a pen-sionat în urmã cu puþiniani, dar ºi astãzi mai estecãutat de colegii sãi pentrua se pronunþa cu privire lacazurile mai deosebite. Face

lucrul ãsta în mod gratuit.A încerca sã vorbeºti

despre medicul ValeriuMarcu presupune ºiasumarea riscului de aprezenta trunchiat activi-tatea ºi biografia lui, ceeace ar fi o nedreptate. Pe dealtã parte, spaþiul ºi timpulsunt limitate ºi trebuie sã nerezumãm la a spune cãacest om a redat speranþã,ba chiar viaþã multoroameni atunci când puþinise încumetau sã dea unprognostic optimist. Aacceptat cu greu, de faptdupã o chibzuinþãtemeinicã, sã vinã sã-lcunoaºtem. Omul care atãiat în carne vie are emoþiisã se întâlneascã cuoamenii care-l apreciazã.

Sâmbãtã, 24 ianuarie2015, ora 11.00, domnuldoctor Valeriu MARCUvine sã îl cunoaºtem. Aveþiocazia sã îl priviþi în ochi,sã-i spuneþi o vorbã caldã ºisã fiþi parte dintre cei care îivor mulþumi oficial printr-odiplomã ºi un buchet deflori venind în faþa statuii luiDecebal din centrul Devei.

La finalul ediþiei vã propunem o horã a unirii,în care sã ne prindem toþicei prezenþi, marcândmomentul istoric al UniriiPrincipatelor Române.

(Iniþiatorii proiectului“Premianþii fãrã premii”)

Peste 566 elevi din judeþul Hunedoara participã anulacesta la programul educaþional ECOlimpiada Elevilor

Impactul primului ajutor, prezentat la PetroºaniR eprezentanþii Primãriei municipiului

Petroºani în colaborare cu cei ai maimultor asociaþii de pe raza localitãþii auorganizat la Sala de Marmurã o acþiuneîn care au fost implicaþi copiii.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Ianuarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

În fiecare noapteurletele lupilor se audlângã casele oamenilorcare stau în cãtunelede la poalele munþilor.ªi asta nu ar fi nimic,dacã nu le-ar speria,ori ucide oile, caii, sau câinii. În toate

gospodãriile, animalelesãlbatice au dat ataculºi nu existã om care sãnu se fi trezit fãrã vreooaie, ori un câine.Pentru cã lupii aufãcut prãpãd din cauzagerului, ce-i aducepânã jos aproape de

oraº. „Lucrurile stauaºa. lupii vin seara,cum se însereazã. Suntdoi care probabil atacãºi câinii ºi noi i-am maisperiat cu petarde, darei tot vin., La mine, lavecini. O searã îs aici,alta dincolo la vecini”,ne-a spus MarcuAlbesc, crescãtor de oi din Petroºani, careîºi þine turma peSlãtinioara.

Localnicii par cã s-auobiºnuit cu sãlbãticiu-nile ºi parcã nici nu semai tem de ele. Astapentru cã haitelerãmân în zonã chiarpânã dimineaþa, când

ei pleacã spre locurilede muncã. „Oameniis-au obiºnuit, nu atacãei aºa omul, cã sesperie, dar devin agresivi”, mai spuneMarcu.

Zeci de animale aufost ciopârþite de lupila finele anului trecut,dar oamenii nu auprimit nici pânã acumvreo despãgubire. Astapentru cã lupii ar fiatacat în intravilan,zona de case fiindfoarte aproape deoraº, iar legea spunecã primesc despãgubiricei care þin animaleleîn extravilanul oraºului.

„Prima datã au fost5 lupi, când ne-au ata-cat. Au omorât la eleºi nu au fãcut altceva.

S-au dat spre mine ºispre cãþelul meu, pecare l-au încolþit ºiacum e rupt la gât.Eu paguba o estimezla peste 150 de milioane de lei vechi.Asta înseamnã 26 deoi, plus 15 care suntacum cusute ºi nu ºtiucâte se vindecã. Suntsupravegheate de veterinari. Momentannu am primit nici unrãspuns ºi nu ºtiu dacã

voi fi cumva despãgu-bit”, mai spune oierul.

Lupii vin pânã jos ºiîn apropiere de caseleoamenilor suntblocurile ºi chiar douãinstituþii ºcolare. Dinpãcate, însã, legile nu permit uciderealupilor, iar numãrulcelor ce pot fiîmpuºcaþi anual se ridicã la maxim 2.


D rumul naþional ce treceprin Cheile Jieþului-

Petrila, pe timp de iarnã, n-aarãtat niciodatã mai bine caastãzi. A fost nevoie de câte-va controale surprizã ale pre-fectului pentru ca drumariisã-ºi facã treaba pentru caresunt plãtiþi.

DN7A este o rutã comercialãextrem de importantã pentruValea Jiului, în condiþiile în carecirculaþia se face greoi pe DN 66prin Defileul Jiului.

Mai mult, drumul are ºi impor-tanþã turisticã atât pentru între-prinzãtorii din estul Vãii Jiului cât ºi pentru noua staþi-une de schi de la Voineasa. Astfel,nu de puþine ori turiºtii s-au plânsde accesul dificil, pe alocuriimposibil din cauzã cã DN 7 A nuera deszãpezit la timp, însãlucrurile s-au schimbat radical. A fost nevoie de intervenþia prefectului de Hunedoara, Sorin Vasilescu, dar ºi de câtevacontroale ale acestuia în terenpentru ca administratorul drumuluisã-l facã lunã.

Dupã muºtruluiala primitã de lareprezentantul Guvernului în judeþ,drumarii au adus pe DN 7A maimulte freze de zãpadã ºi utilaje cucare sã þinã ºoseaua perfect circulabilã (foto), chiar dacã vaninge abundent aºa cum se anunþãpentru sãptãmâna viitoare.

Drumul Naþional 7A Petroºani– Voineasa, utilizat iarna în specialde iubitorii schiului ce doresc sãajungã cu maºina din judeþulHunedoara la zona schiabilãTransalpina Ski Resort, din judeþulVâlcea, a fost închis sãptãmânatrecutã din cauza cãderilor masivede zãpadã ºi a pericolului deavalanºe.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Minora din Petrila, datã dispãrutã, afost gãsitã

M inora care a pus pe jarpoliþia oraºului Petrila,

dupã ce a dispãrut duminicãde acasã, a fost gãsitã.

Fata le-a spus poliþiºtilor cã nus-a mai întors acasã deoarece îºi

pierduse telefonul ºi se temea de oeventualã pedeapsã. Minora adeclarat cã nu a fost victima vre-unei infracþiuni.Reamintim cãtânãra, în vârstã de 15 ani a plecatduminicã de acasã, iar pãrinþii auaºteptat-o pânã când au vãzut cã s-a înserat ºi fata nu mai dã nici unsemn ºi au anunþat poliþia.

Poliþiºtii, pentru a o gãsi pe fatã,au dat-o în urmãrire naþionalã ºi înconsemn la frontierã.

DN 7A Petroºani-Voineasa,mai curat ca niciodatã

Lupii – pericolul de lângã oraºL upii au ajuns sã sperie întreaga

comunitate de case de la margineamunicipiului Petroºani. Aproape cã nugãseºti localnic din zona de la Slãtinioara,ºi nu numai, care sã nu fi fost speriat înultima vreme de haitele de lupi ce le-auatacat animalele din curte. Asta în timpce nimeni nu poate lua vreo decizie ºioamenii încã nu au fost despãgubiþi.

P rimãria MunicipiuluiVulcan ºi Consiliul Local

Vulcan organizeazã sâmbãtã 24 ianuarie festivitatea dedicatãZilei PrincipatelorRomâne.

Invitaþia de a participala acþiunile organizate cu acest prilej esteadresatã tuturor celor cesunt animaþi sã celebrezeacest moment de mareimportanþã din istorianeamului românesc.

Activitãþile

programate pentru aceastã zi vordebuta la ora 16,00 cu vizionareaunui film istoric la CinematografulLuceafãrul, accesul fiind gratuit pentru

toatã lumea. La ora 18,00, din zona

Unic vom porni cu torþepe Bulevardul MihaiViteazul pânã la giratoriulde la Primãrie, unde îi vominvita pe toþi cei prezenþisã participe la Hora Unirii.

Gheorghe ILEPrimarul

Municipiului Vulcan

ZIUA PRINCIPATELOR ROMÂNEMARCATÃ LA VULCAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Ianuarie 20158 Sport

N e uitãm latelevizor,

citim ziare desport. Parcã nedoare sufletul cândvedem cã, pe maitoate coclaurileRomâniei

sporturile miºcã, debine de rãu, prindivizii naþionale.

La noi n-a mairãmas nimic. Echipede pe la judeþ seadunã cu încetinitorul,

rugby-ul este undevaprin borcane, hand-balul existã doar lanivel de fete de 14-15ani (bine-i º-aºa!). Înalþi ani pe vremea astane fãceam planuridespre viitoare poziþiide clasament, despretransferuri la loturi,veniri ºi plecãri,pregãtirea unor cantonamente.

Competiþiile erau clarpuse pe hârtie, cândîncep ºi când se terminã, meciurileamicale aveau ºi eleun statut al lor.

Acum, despre cevorbim?

Despre amicalulStelei la Alicante cuBorusia Dortmund,care a adunat în tri-bunele unei echipe de

ligã secundã unnumãr de 7.000 despectatori, plãtitori a10 euro pe bilet.

Acum, într-o ultimãparte de ianuarieromânesc, ne-au mairãmas doar amintirileºi eventual speranþele.ªi acel dor de competiþiile pentrucare se ºtia cã trepideazã aerul.

Henþ cu mânaDOR DE COMPETIÞII

Paginã realizatã deGenu TUÞU

E chipele dehandbal

feminin ale CSS Petroºani,junioarele III (gr.2000-2001) ºijunioarele IV (gr.2002-2003) au avutun sezon de toamnã excelent.

Antrenorii EdithMileti ºi DanielBrânzãu pot fi mândride sportivele lor,ambele echipeîncheind pe primul locsezonul de toamnã.

Echipa de junioareIII a încheiat cu unavans de opt punctefaþã de ocupanta locu-lui doi în cadrul SerieiF a CampionatuluiNaþional, reuºind 11victorii ºi un numãr de300 goluri marcate!

Tinerele sportive de14-15 ani s-au remar-cat prin constanþã ºi

aplomb, reuºind sãimpresioneze cuevoluþiile lor la toatecele trei turnee.

În prezent, echipaeste în vacanþã, darîncepând cu data de24 ianuarie a.c., timpde cinci zile un lot de18 sportive se va pregãti la bazadidacticã din masivulParâng, dupã care vareveni la Petroºanipentru un ciclu deantrenamente la salã.Campionatul Naþional,Seria F, se va relua cuturneul nr. 4 care va avea loc înfebruarie a.c.

Junioarele IV (13-14 ani) au avut ºi ele otoamnã bunã, reuºind

sã ocupe locul 1 laturneul nr. 1 înCampionatul Judeþeande la Hunedoara, încompania echipelorC.S. Vulcan, C.S.O.Cugir ºi C.S.S.Hunedoara. Lotuljunioarelor IV estealcãtuit dintr-un numãrde 18 sportive.

P oveºtile handbalului

Pânã în Divizia „A”!Handbalul a fost

unul din sporturilecare au stat, în 1954,la temelia înfiinþãriiC.S.S. Petroºani.

În campionatul1960-1961 echipa defete antrenatã de prof.Eugen Bartha a reuºit

cea mai mare perfor-manþã din istoriaclubului, promovareaîn Divizia „A”.

Dupã ce a depãºitfaza de zonã, echipaCSS Petroºani asusþinut un meci debaraj (3 iunie 1961) laCraiova, în faþaechipei FaianþaSighiºoara. Echipa dinPetroºani (din carefãceau parte LiaDuncea, SandaRãdulescu, VioricaOgneanu, Alice Tudor,Ana maier, ClaraEisler, MagdalenaNemeº, Elena Calotãetc.) a învins într-unfinal dramatic cu 7-6echipa sighiºoreanã,promovând în Divizia „A”!

Chiar ºi debutul întoamnã în Divizia „A”a fost unul fulminant,11-5 cu ºtiinþaBucureºti, campioananaþionalã ºi câºtigareaCupei CampionilorEuropeni!

S ãrãcia care sevede acum la

Jiul Petroºani nu afost dintotdeauna lafel. Adicã, de fapt,nu a fost sãrãcie,lucrurile îºi aveau onormalitate.

Dacã acum, în ianua-rie 2015 lucrurile suntabsolut incerte ºi nici nuse poate vorbi despreaºa ceva la Jiul, altãdatã situaþia seprezenta cu totul altfel.

Sã ne amintim doarde câteva astfel deexemple.

P rima ieºire, înAlbania

Pregãtirea returului1966-67, sezonulrevenirii în Divizia „A”,Jiul a efectuat-o înAlbania, în perioada 3-8 februarie 1967. A fost prima ieºire deacest fel, cu pregãtire

de iarnã, o nereuºitãtotalã: 0-1 cuSelecþionata oraºuluiTirana, 0-2 cuSelecþionata Reg.Shhoder ºi 0-1 cuNaþionala Albaniei.Asta în ciuda faptului cãJiul lui Stocker, Libardi,Peronescu, Casandrasau Martinovici eraclasatã în primele ºaseechipe ale Diviziei „A”!

În februarie 1969echipa jiuliºtilor a efectuat un stagiu depregãtire în fostaIugoslavie (acumSerbia), cu un numãr de patru partide înperioada 4-22 februarie1969. A fost un turneumai fructuos, chiar ºi cudouã victorii, 2-0 cuZorka ºi 1-0 cu Maciva Sabac.

Au urmat dupã anii`80 turnee în Siria,Iordania, iar dupã anii`90 în Croaþia, Turciasau Cipru.

Veste tragicã la Vulcan. IoanPantilimon, a fost gãsit spânzurat. ªi-a pus capãt zilelor la clubul unde era preºedinte ºi tot acolo l-au gãsitniºte colegi.

Ioan Pantilimon, preºedinteleClubului Spotiv Vulcan a fost gãsit marþi, spânzurat. Trupul fãrã viaþã alpreºedintelui CS Vulcan a fost gãsit înjurul orei 15,00 de un coleg de la club, care a sunat imediat la 112. Imediat oambulanþã SMURD s-a deplasat la faþalocului, dar, din pãcate, omul nu a maiputut fi adus în simþiri. Potrivitpoliþiºtilor care s-au dus la faþa locului,acum încep cercetãrile pentru a stabiliexact ce s-a petrecut acolo.

Ioan Pantilimon era cercetat anul

trecut de ANI pentru o presupusãincompatibilitate, dupã ce a fost înacelaºi timp, ºi consilier local ºipreºedinte al Clubului Sportiv Vulcan.

Trupul fãrã viaþã al acestuia va fitransportat la Serviciul de MedicinãLegalã pentru necropsie, însã, poliþiºtiicred cã este vorba despre o sinucidere.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Poveºtile sportului

TURNEELE DE ALTÃDATÃHandbalC.S.ª.P., DE DOUÃ ORI PE LOCUL 1!

JUNIOARE III FEM. (GR. 2000-2001)C.N. SERIA F / CLASAMENT DUPÃ 3 TURNEE

1. CSS Petroºani 12 11 0 1 300-231 33p.2. Gr. Sc. Energetic Rm. Vâlcea 12 8 1 3 343-248 25p.3. LPS Slatina 12 7 1 4 307-215 22p.4. CSS Caracal 12 3 0 9 263-310 9p.5. LPS Viitorul Piteºti 12 0 0 12 146-355 0p.

DANIEL BRÂNZÃU

TRAGEDIE!

Neluþu Pantilimon, preºedintele CS Vulcan s-a sinucis

cvj nr. 780, miercuri 21 ianuarie 2015

Documents