cvj nr 803, luni23februarie

8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 803 Luni, 23 Februarie 2015 S unt urâte, negre, fac gãlãgie, mizerie ºi nu prea sunt agreate, dupã ce ne-au invadat, dar sunt foarte deºtepte. Ciorile din Petroºani, însã, nu sunt doar o povarã, ci adevãraþi camarazi. Excepþia o face cioara Bãiatu’ – un exemplar domesticit de artistul Constantin Nicu Câmpeanu, care ne spune povestea noului sãu partener. >>> >>> PAGINILE AGINILE 4-5 4-5 ª paga în judeþul Hunedoara merge de la 100 de lei la câteva zeci de mii de lei. Cel puþin aºa aratã „Piaþa de ºpagã”, un portal unde orcine poate reclama mita pe care a fost nevoit sã o dea, sub protecþia anonimatului. Piaþa de ºpagã este un portal al cãrui scop este de a reduce nivelul ºpãgilor date în România, atât în mediul public, cât ºi în mediul privat. „Orice persoanã poate raporta simplu ºi anonim pe www.piatadespaga.ro ce mitã a dat, când, cui ºi unde, respectiv chiar ºi unde a mers fãrã ºpagã, deºi la început credea cã altfel nu se poate. Este momentul sã lãsãm ipocrizia la o parte ºi sã admitem cã, în România, mulþi oameni iau ºi dau ºpagã pentru rezolvarea problemelor personale sau ale familiilor lor,” a declarat Codru Vrabie, preºedintele Asociaþiei EPAS ºi iniþiatorul proiectului. Acesta mai precizeazã cã România încã traverseazã o perioadã grea, iar iniþiatorii proiectului – Asociaþia EPAS – sunt de pãrere cã atât firmele, cât ºi persoanele fizice pot face economii serioase din bugetul companiei sau al familiei, doar consultând acest site. „Proiectul este gândit sã arate harta celor mai mici ºpãgi din România ºi sã funcþioneze în aºa fel încât cei care cer cele mai mari ºpãgi sã fie scoºi de pe piaþã, dacã nu-ºi reduc pretenþiile,” a adãugat Codru Vrabie. Orice român poate intra ºi raporta pe piatadespaga.ro unde a dat ºi unde nu a fost nevoit sã dea mitã, contribuind la transparenti- zarea pieþei ºpãgilor din România. Astfel, proiectul poate deveni un instru- ment de informare pentru toþi cetãþenii din orice judeþ al þãrii, putând fi accesat la orice orã pentru a afla care este „preþul corect” de pe piaþa ºpãgilor. U nde e cea mai micã ºpagã Pe harta ºpãgilor din România, în mai multe puncte apare ºi judeþul Hunedoara, acolo unde diverse persoane au raportat cã au fost nevoite sã dea mitã. Cea mai nouã raportare este la Petroºani, zilele trecute, unde o persoanã susþine cã la Liceul de Informaticã din Petroºani se plãteºte circa 100 de lei cu destina- þia “fondul ºcolii, anual fondul clasei, anual bani pentru ziua fiecãrui profe- sor (...) banii de 1 martie, 8 martie etc. Suma este aproximativã, per total”. Altcineva susþine cã a dat 100 de euro unui funcþionar de la Primãria Lupeni pentru repartiþia unei locuinþe, dar se declarã satisfãcut. ªpãgi s-au mai raportat la Deva, la Consiliul Judeþean Hunedoara ºi o instituþie subordonatã, la Hunedoara (în învãþã- mânt), la Cãlan, dar ºi la Brãniºca sau Veþel. Bursa mitei în judeþ ar merge de la câteva sute de lei, la mii de euro, sau cel puþin aºa susþin denunþãtorii anonimi. De precizat cã niciunul dintre denunþuri nu este verificat pentru a i se stabili veridicitatea! Car Car men men COSMAN-PREDA COSMAN-PREDA Nicolae Drãgoi, inginer SSM la CEH F ostul director adjunct al CEH, Nicolae Drãgoi rãmâne în cadrul complexului pe funcþia de inginer SSM, dupã ce ar fi refuzat sã se transfere în cadrul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine ºi sã preia funcþia de director al minei Petrila. La sfârºitul sãptãmânii trecute Drãgoi a avut discuþii, atât cu administraþia SNIMVJ cât ºi cu liderii de sindicat de aici, în urma cãrora ar fi refuzat funcþia pe motiv cã este în prag de pensionare ºi, la fel ca ºi în cazul câtorva zeci de angajaþi din minerit, în toamnã va ieºi la pensie. De la mijlocul sãptãmânii trecute la CEH au avut loc schimbãri la vârf, noul director general fiind numit Constantin Jujan, director adjunct Aurel Niculescu, iar preºedinte al Consiliului de Administraþie, Alexandru Blaj. Foto Ilie Pintea Cioara Bãiatu’, „animal” de companie Bursa ºpãgii în judeþul Hunedoara: între 100 de lei în învãþãmânt ºi mii de euro la instituþiile publice

Upload: geza-szedlacsek

Post on 08-Apr-2016

218 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

CVJ Nr 803, luni23februarie

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ Nr 803, luni23februarie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 803

Luni, 23 Februarie 2015

S unt urâte, negre, fac gãlãgie, mizerie ºi nu prea sunt agreate, dupã ce ne-au invadat, dar sunt foarte deºtepte. Ciorile din Petroºani,

însã, nu sunt doar o povarã, ci adevãraþi camarazi. Excepþia o face cioaraBãiatu’ – un exemplar domesticit de artistul Constantin Nicu Câmpeanu,care ne spune povestea noului sãu partener. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 4-54-5

ª paga în judeþulHunedoara merge

de la 100 de lei la câteva zeci de mii delei. Cel puþin aºa aratã„Piaþa de ºpagã”, unportal unde orcinepoate reclama mita pecare a fost nevoit sã odea, sub protecþiaanonimatului.

Piaþa de ºpagã este unportal al cãrui scop este dea reduce nivelul ºpãgilordate în România, atât înmediul public, cât ºi înmediul privat.

„Orice persoanã poateraporta simplu ºi anonimpe www.piatadespaga.roce mitã a dat, când, cui ºiunde, respectiv chiar ºiunde a mers fãrã ºpagã,deºi la început credea cã

altfel nu se poate. Estemomentul sã lãsãmipocrizia la o parte ºi sãadmitem cã, în România,mulþi oameni iau ºi dauºpagã pentru rezolvareaproblemelor personale sauale familiilor lor,” adeclarat Codru Vrabie,

preºedintele AsociaþieiEPAS ºi iniþiatorul proiectului. Acesta maiprecizeazã cã Româniaîncã traverseazã operioadã grea, iar iniþiatorii proiectului –Asociaþia EPAS – sunt depãrere cã atât firmele, câtºi persoanele fizice potface economii serioase dinbugetul companiei sau alfamiliei, doar consultândacest site.

„Proiectul este gândit sãarate harta celor mai miciºpãgi din România ºi sãfuncþioneze în aºa fel încâtcei care cer cele mai mariºpãgi sã fie scoºi de pepiaþã, dacã nu-ºi reducpretenþiile,” a adãugatCodru Vrabie. Oriceromân poate intra ºiraporta pe piatadespaga.rounde a dat ºi unde nu a

fost nevoit sã dea mitã,contribuind la transparenti-zarea pieþei ºpãgilor dinRomânia. Astfel, proiectulpoate deveni un instru-ment de informare pentrutoþi cetãþenii din oricejudeþ al þãrii, putând fiaccesat la orice orã pentrua afla care este „preþulcorect” de pe piaþaºpãgilor.

U nde e cea maimicã ºpagã

Pe harta ºpãgilor dinRomânia, în mai multepuncte apare ºi judeþulHunedoara, acolo undediverse persoane au raportat cã au fost nevoitesã dea mitã. Cea mai nouã raportare este laPetroºani, zilele trecute,unde o persoanã susþinecã la Liceul de Informaticã

din Petroºani se plãteºtecirca 100 de lei cu destina-þia “fondul ºcolii, anual fondul clasei, anual banipentru ziua fiecãrui profe-sor (...) banii de 1 martie, 8 martie etc. Suma esteaproximativã, per total”.Altcineva susþine cã a dat100 de euro unuifuncþionar de la PrimãriaLupeni pentru repartiþiaunei locuinþe, dar sedeclarã satisfãcut.

ªpãgi s-au mai raportatla Deva, la ConsiliulJudeþean Hunedoara ºi oinstituþie subordonatã, laHunedoara (în învãþã-mânt), la Cãlan, dar ºi laBrãniºca sau Veþel. Bursamitei în judeþ ar merge dela câteva sute de lei, la miide euro, sau cel puþin aºasusþin denunþãtorii anonimi.

De precizat cã niciunuldintre denunþuri nu esteverificat pentru a i se stabili veridicitatea!

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Nicolae Drãgoi,inginer SSM la CEHF ostul director adjunct al CEH,

Nicolae Drãgoi rãmâne în cadrulcomplexului pe funcþia de inginer SSM,dupã ce ar fi refuzat sã se transfere încadrul Societãþii Naþionale de Închideride Mine ºi sã preia funcþia de directoral minei Petrila.

La sfârºitul sãptãmânii trecuteDrãgoi a avut discuþii,atât cu administraþiaSNIMVJ cât ºi cu liderii de sindicat deaici, în urma cãrora arfi refuzat funcþia pemotiv cã este în pragde pensionare ºi, la felca ºi în cazul câtorvazeci de angajaþi din minerit, în toamnã vaieºi la pensie. De la mijlocul sãptãmânii trecute la CEH au avut loc schimbãri la vârf, noul director general fiind numitConstantin Jujan, director adjunct AurelNiculescu, iar preºedinte al Consiliului deAdministraþie, Alexandru Blaj.

Foto Ilie Pintea

Cioara Bãiatu’, „animal” de companie

Bursa ºpãgii în judeþul Hunedoara: între 100 de leiîn învãþãmânt ºi mii de euro la instituþiile publice

Page 2: CVJ Nr 803, luni23februarie

Prea puþiniangajaþi laPrimãriaPetroºani

L a limitafuncþionãrii.

Ar mai fi nevoie depersonal specializatla PrimãriaPetroºani, însãangajãrile sunt limitate.

Anul trecut a fostaprobatã legea 1-1,adicã la o persoanãplecatã se putea angaja alta.

“Legea se poateaplica din cauza uneigreºeli a Guvernului deacum doi ani când oordonanþã ne-a pus sãdesfiinþãm posturilevacanþe, le-am desfi-inþat ºi dupã aceeaanul trecut în februariea venit CurteaConstituþionalã ºi aspus cã ordonanþa nueste legalã. Nimeni nua luat nicio mãsurã,astfel cã posturile audispãrut”, a declaratAdrian Negoe, secre-tarul PrimãrieiPetroºani.

Tot aceºti oameni,

puþini la numãr scriuproiecte ºi fac tot ceeste posibil pentru calocalitatea sã se dez-volte. În slujba cetãþe-nilor din municipiulpetroºsani se aflaangajaþii primãriei caresunt limitaþi ca numãr.Dacã pot fi ocupateposturile ne spun oficialii administraþieipublice locale

“Pe noi ne-a afectatpentru cã suntemnevoiþi sã renunþãm laniºte funcþii publice defuncþionari unde eranevoie ºi sã îi transfor-mãm în funcþii con-tractuale. Datoritãacelei ordonanþe s-acreat un vid legislativastel încât începând cu1 martie 2014au putut fiscoase posturila concurs.

Suntem lalimitã, numãrulde angajaþidintr-oPrimãrie se sta-bileºte în bazaunei ordonanþedate de domnulBoc care a limitat numãrulde angajaþi,iar numãrulde angajaþieste stabilitprin ordin al

prefectului în bazaunei ordonanþe din2010 ºi noi suntem lalimitã. Nu putemangaja peste acelnumãr. Ar trebuioameni la poliþialocalã, la bazin, enevoie de femeie deserviciu. Nu putemînfiinþa posturi. Noisuntem la limitãacum”, a mai subliniatsursa citatã.

Monika BACIUMonika BACIU

PRM strângerândurileP RM-iºtii strâng

rândurile înHunedoara. Sâmbãtã,la Petroºani au avutloc alegeri în judeþulnostru, iar evenimen-tul s-a þinut laPetroºani. Cei 82 dedelegaþi au votat înunananimitatepreºedintele PRMHunedoara.

Sâmbãtã, la Petroºani aavut loc ConferinþaJudeþeanã a PRMHunedoara. 82 de dele-gaþi au participat ºi fiecarea venit cu câte o idee cucare sã revigoreze partidulTribunului Vadim Tudor înHunedoara. Cel care vareprezenta PRM-iºtii,Emanoil Andronache a

fost ales în unanimitate,aºa cum le stã bine celordin România Mare.„Simbolic, aºa cum astãziam intrat în PrimãriaPetroºani, promit cã laalegerile locale din 2016vom intra ºi în consiliullocal Petroºani, ConsiliulJudeþean Hunedoara ºi înalte primãrii ºi consiliilocale din judeþ”, a fostprima declaraþie apreºedintelui PRMHunedoara, EmanoilAndronache.

Preºedinte de onoare alPRM Hunedoara esteVasile Siminie, MirceaMincea va fi prim-vicepreºedinte, Ionuþ

Nãsãlean, vicepreºedinteorganizatoric, GheorgheBereº, vicepreºedinteleresponsabil cu propagan-da, organizaþia de femeiva fi condusã de AnaMermezan, cea care are ºi

funcþia de vicepreºedinteeconomic, Mircea Zdrîncueste vicepreºedinte alcomandamentului electoral, Ioan Florean –vicepreºedinte comanda-ment electoral, împreunãcu Sorin Bar.

PRM Hunedoara are ºidoi secretari, unul respon-sabil cu organizarea,respectiv Daniel Ivaºcu ºiunul cu propagandã înpersoana lui Ioan Lazea.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Februarie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

P atru ani dela tragedie,

30 de termene,zeci de amânãriºi tergiversãri.

Rudele minerilordecedaþi la MinaUricani în urmaexploziei din anul2011 îºi plâng trage-dia, însã nici pânãacum nu au aflat cineeste cu adevãrat vino-vat pentru moarteataþilor sau a soþilor lor.În cei patru ani de latragedie, avocaþii auîncercat tot soiul detertipuri. Au spus cãinculpaþii nu sunt vinovaþi, au cerut noiexpertize dupã ani dela producerea acciden-tului, iar finalul pare sãfie departe. Vor maitrece probabil totatâtea termene pânãcând instanþa va da osoluþie în acest dosar,una care cel mai probabil va fi atacatãcu recurs.

Experþii din dosarulUricani vor fi audiaþide instanþã. Marþi, laJudecãtoria Petroºanise va mai derula un

termen în procesul încare patru foºti ºefi aiminei Uricani suntcercetaþi pentruucidere din culpã.Avocaþii au contestatexpertiza INSEMEX ºiau solicitat o altãnouã. Aceasta s-a realizat, iar acumexperþii vor fi aduºi înfaþa instanþei.

“Încuviinþeazã cere-rea privind audierea încauzã a d-lui expertMatei Ilie precum ºi aexperþilor parteCosma Eugen ºi OnicaIlie, astfel cã dispunecitarea acestora.Amânã judecareacauzei ºi fixeazã termen la data de24.02.2015, ora11,30”, se aratã în

soluþia instanþei. Nu mai puþin de

30 de termene au avutloc în acest proces.Dosarul a ajuns perolul instanþei de laPetroºani la data de10 aprilie 2012, la unan de la producereatragediei în care ºi-aupierdut viaþa cinciangajaþi ai exploatãriiminiere. Patru foºtiºefi ai ExploatãriiMiniere Uricani,respectiv DragoºAurelian Ciucã,Claudiu Lucian Butari,Nicuºor Florin Moga ºiFlorinel Moldovan, aufost trimiºi în judecatãde procurori, pentruucidere din culpã.

Monika BACIU Monika BACIU

Ani de aºteptãri, zeci de amânãri, nicio soluþie

Page 3: CVJ Nr 803, luni23februarie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Februarie 2015 Actualitate 3

P este 90 deangajaþi ai

Primãriei Petrilaau oprit vineridimineaþã lucrul.A fost o grevã deavertisment de ojumãtate de orã,dar care va fi contabilizatã labani o orã întreagã.

Angajaþii la stat austat fãrã sã serveascãeventualii contribuabilicare au avut treabã laprimãrie, pentru cã,spun ei, au salariilefoarte mici ºi vor ºialte facilitãþi. De la10,00 la 11,00, înafara poliþiei locale,sau a pompierilor ºiparamedicilor,

aproape toþifuncþionarii publici dinprimãria oraºuluiPetrila au stat înbirouri ºi nu au avutprogram de lucru cupublicul. „Ne-am dorica ºi noi, salariaþii dinadministraþia publicãlocalã, sã beneficiemde tichete de hranã, înlimita bugetelor locale,precum ºi de acelevaucere de vacanþã ºide mãririle salarialede care nu am maiavut parte de mulþiani. Un angajat alprimãriei câºtigãsalariul minim peeconomie. Timp de ojumãtate de orã am

oprit lucrul, dar nu toþisalariaþii, suntemnumai 99 din 133”, adeclarat Mihaela Lang,ºefa ServiciuluiAchiziþii din PrimãriaPetrila.

Funcþionarii publici din Petrila suntsingurii care s-au raliat,la finele sãptãmâniitrecute, grevei dinadministraþie, care aavut loc în mai multe

centre din þarã.Viceprimarul primãrieiPetrila, Vasilicã Jurcaa spus cã înþelegedoleanþele angajaþilordin instituþia pe care oreprezintã, dar, dinpãcate, cerinþele lornu sunt legale. „Nuexistã legislaþie pentrudoleanþele lor. Noi,primãria, le-am asigu-rat toate drepturilesalariale pe care le pot

primi. Bineînþeles, eicer ºi majorarea salari-ilor, care ºtim toþi cãsunt mici ºi au fostdiminuate în 2009,dar nu avem bani”, aspus Vasilicã Jurca,viceprimarul oraºuluiPetrila, care s-a siguratpe parcursul grevei, cãoamenii care au avuttreabã la primãrie, aufost luaþi în seamã decãtre cei care nu austat în grevã.

Nicio altã primãrienu a mai participat lagrevã, deºi, la nivelnaþional, angajaþii dinadministraþiile publiceau oprit lucrul ºi chiarau þinut oamenii afarã,timp de o jumãtate de orã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Pedeapsã mai micãpentru violatorulde la non stopI ndividul care are la activ

douã violuri, în ambele cazurivictime fiind tinere angajate lamagazine non stop din Petroºani, aprimit o pedeapsã mai micã la judecarea apelului.

Magistraþii Judecãtoriei Petroºani auconstatat gravitatea faptelor comise deviolator precum ºi faptul cã este recidi-vist ºi l-au condamnat pe individ la ºaseani ºi jumãtate de închisoare.

Ionuþ Vânãtoru a violat o tânãrã de laun magazin non stop din Petroºani, întoiul nopþii, dupã ce a gãsit un gemuleþdeschis ºi a intrat peste ea. Individul aameninþat-o ºi dupã ce a abuzat de ea afugit. De precizat ar fi ºi cã violatorulabia se eliberase din închisoare unde astat tot pentru o faptã asemãnãtoare. Lascurt timp a fost prins ºi trimis înapoi înpenitenciar, însã a atacat sentinþa primeiinstanþe iar magistraþii de la Curtea deApel Alba i-au arãtat clemenþã. Astfel,pedeapsa aplicatã de JudecãtoriaPetroºani de 6 ani ºi 6 luni închisoare afost redusã la de 4 ani ºi jumãtate. LuiVânãtoru i se adaugã ºi un rest depedeapsã de 724 zile de închisoare de laprima condamnare pentru viol, atuncicând a primit opt ani dar a fost eliberatmai devreme din penitenciar. Individul îºiva executa sentinþa în regim de detenþieºi dupã eliberare nu are voie sã comu-nice cu persoana vãtãmatã, membrii defamilie ai acesteia, atât direct cât ºi prinmijloace de comunicare la distanþã, - sãse apropie de locuinþa, locul de muncãal pãrþii vãtãmate sau de orice alt loc încare se aflã persoana vãtãmatã la maipuþin de 200 de metri.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Rodica PeterrenunþãA genþia Judeþeanã pentru

Ocuparea Forþei deMuncã Hunedoara urmeazã aavea un nou director.

Examenul pentru ocuparea postului se va derula, la Bucureºti,în data de 24 februarie. RodicaPeter, cea care conduce în prezentinstituþia hunedoreanã a precizat cã nu mai doreºte sã rãmânã laconducerea acesteia.

Din acest motiv vulcãneanca,numitã în postul de director înurmã cu 7 luni, nu s-a înscris laconcurs. Fotoliul de director estedisputat de doar 2 candidaþi: IuliusBedea din Simeria ºi Nicolae Rovadin Vulcan.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Disputã, teribilism saurãzbunare detip mafiot?

P oliþiºtii hunedorenisunt în alertã dupã ce

o proprietate a fost atacatãde indivizi necunoscuþi cu osticlã incendiarã.

Incidentul a avut loc în localitatea ªoimuº, în noapteade sâmbãtã spre duminicã.Începutul de incendiu a fost stinsºi nu a fost rãnit nimeni în inci-dent. “În data de 21.02.2015,în jurul orei 23:50, PoliþiaMunicipiului Deva a fost sesizatãde cãtre un bãrbat în vârstã de33 de ani cu privire la faptul cãpersoane neidentificate au spartcu o piatrã unul dintre geamurileferestrei locuinþei mamei sale,din comuna ªoimuº, ºi au arun-cat în interior substanþe inflama-bile. În urma sesizãrii, la faþalocului s-a deplasat de urgenþã oechipã operativã care a stabilitfaptul cã a fost distrusã prinincendiere perdeaua ºi o parte

unei canapele, prejudiciul esti-mat fiind de aproximativ 3.000de lei. Din fericire, deºi erau înimobil, proprietarii nu se aflau înmomentul respectiv în cameraafectatã, astfel încât nu au rezultat victime în urma comiteriifaptei, ci doar pagube materialeminore. Poliþiºtii efectuat cerce-tarea la locul faptei ºi au ridicatmai multe probe materiale ceurmeazã a fi expertizate.

În cauzã, poliþiºtii au întocmitun cerc de suspecþi ºi efectueazãcercetãri în vederea identificãriiprezumtivului autor ºi a trageriiacestuia la rãspundere penalãsub aspectul comiterii infracþiuniide distrugere prin incendiere”, adeclarat subcomisarul BogdanNiþu din cadrul IPJ Hunedoara.Proprietarul casei crede cã unfost lider al lumii interlope dinDeva, zis „Pera” încearcã sã serãzbune.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

ªcurhan, dublu antrenor

G heorghe ªcurhan,coordonator ºi la

CSM Jiul Petroºani ºi laCS Vulcan.

Antrenorul de ºah din ValeaJiului, specializat în pregãtireacopiilor, sperã ca astfel sãdescopere noi talente, mãcar de

talia Dariei Viºãnescu, sportivã pecare a pregãtit-o timp de 5 ani.În Petroºani, Gheorghe ªcurhanpregãteºte 20 de tineri ºahiºti iarîn Vulcan, alþi 10. Coordonatorulde ºah al celor douã cluburi dinValea Jiului considerã cã va facefaþã provocãrii de a fi antrenor ladouã echipe. “Þinând cont defaptul cã sportul minþii este prin-cipala mea pasiune iar lucrul cucopiii reprezintã, pentru mine, oadevãratã bucurie consider cã voiface faþã ºi acestei noi provocãri.

Respectiv cea de a fi coordonatorla douã cluburi de ºah din douãlocalitãþi diferite”, a declaratGheorghe ªcurhan.

În perioada imediat urmãtoare,în Valea Jiului, se vor derula douãcompetiþii ºahiste destinate copi-ilor. Prima dintre acestea s-adesfãºurat week-end-ul trecut laVulcan – “Dragobetele copiilor”,urmãtoarea fiind programatã(sâmbãtã, 28 februarie) laPetroºani – “Ghiocelul ºahist”.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Grevã la primãria Petrila

Page 4: CVJ Nr 803, luni23februarie

Porþideschisela ºcoalãA u numai câþiva

ani, dar dintoamnã lasã jucãriilepentru cãrþi ºi caiete.Cei mai micipreºcolari au fãcut ovizitã colegilor lordin ºcoalã ºi au fostprimiþi cum nu seaºteptau mai bine, cudulciuri ºi felicitãri.

Au venit la ºcoalã ºinimic nu pãrea, lafinele sãptãmânii tre-cute, mai frumos. De lagrãdiniþã s-au organizatîn grupuri ºi au plecatspre ºcoala unde dintoamnã vor merge sin-

guri. La Petroºani,copiii s-au încurajat uniipe alþii ºi cei mari le-auoferit daruri ºi sfaturi.„Ne-au primit în clasãcã aºa a vrut doamnaînvãþãtoare. Este fru-mos ºi am primit ofelicitare de la un bãiatmai mare. Mi-a scris unan nou fericit ºi succesla ºcoalã!”, ne-a spus

un bobocel, care îi dictacolegului sãu mai marenumele pe litere, semncã nu e tocmainepregãtit pentruºcoalã. Cel din clasa aIV-a, însã ne-a spus cãe mândru sã predeaºtafeta. „Sunt foartefericit. I-am zis sã înveþebine ºi sã asculte dedoamna”.

Au cântat ºi audansat ºi parcã le-a plã-cut o primã zi la ºcoalãºi celor mici. Din toam-nã vor veni în bãnci,fãrã jucãrii ºi mult maiserioºi, iar ºcoala le-apregãtit o serie de pro-grame noi ºi atractive.„Pentru cei mici, dintoamnã, chiar avem oofertã educaþionalãcomplexã ºi completã,deoarece din aceastãtoamnã vom avea ºiopþional de limba germanã la claselepregãtitoare ºi, dacãvom reuºi, vom aveaopþionale chiar de dansmodern, pentru cã nedorim sã mai atenuãmdin energia celor mici ºisã le completãm ºi cuacest tip de educaþie,formarea lor”, adeclarat NicoletaDemeter, director

ªcoala I.G. DucaPetroºani

De azi încep înscrierile la clase ºifiecare pãrinte va veni la ºcoalã ca sãcompleteze actele necesare. Astãzi, însã,cei mici s-au delectat cudulciuri ºi ºi-au fãcutprieteni noi.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Nu ºtie dacã e femelã,ori mascul, dar de cumintri în „împãrãþia” lui,Constantin Câmpeanute întâmpinã cu Bãiatu’pe umãr. Un exemplarnegru lucios, deºtept ºiprietenos. Este un puiieºit din ou în primãvaratrecutã, când i-a picat luibãdia Câmpeanu fix dincer, pentru cã era„copt”. „De obiceiprimãvara, prin martie,aprilie, zic cã au începutsã se coacã ciorile, mãduc sã vãd. Pãi fac pui,iar dupã un timp, mai cade câte unul,înseamnã cã s-a copt ºi,într-o zi, cãlãtorind spre

Aeroport, prin dreptulPoºtei vechi dinPetroºani, aud odatãbum! Poc! Mã uit! Peumãrul meu, un pui decioarã mã lovea înscãfârlie ºi aºa auzeameu bubuiturile alea. Bã ce faci? L-am prinsrepede ºi l-am luat ºi i-am dat sã mãnâncedintr-o pungã depufuleþi. I-am dat dingurã ºi l-am pus pe umãrºi am zis cã dacã zboarãpânã acasã sã se ducã,dacã nu, e bãiatul meu,iar aºa i-am zis Bãiatu’”,spune ConstantinCâmpeanu, artistul careacum are ca pasãre de

companie, o cioarãneagrã.

De altfel, pe uºalocuinþei sale stã oetichetã pe care scrieÎmpãrãþia, strãjuitã dedouã siluete de ciori,pentru cã, spune stãpâ-nul casei, în mitologiecioara era sfântã.

Bãiatu’ n-ar pleca în ruptul capului ºi îi place acasã la bãdiaCâmpeanu. Are masã ºicasã ºi nu îl plouã, dar epretenþios rãu la mân-care. Asta chiar dacãstãpânul ei, împãratuldin împãrãþia lor micuþã,îi dã carne, ca sã se facãmare ºi sã-l poarteBãiatu’ pe umeri în zbor.„Las’ cã îþi dau eucarne sã te faci mare ºisã mã duci tu în spinare,mã! Cã am vrut sã o duccu parapanta, dar a zisfiul meu, care esteinstructor, cã e periculos

ºi atunci zic cã las’ cãcreºte Bãiatu’ mare ºimã duce el în spinare.Mãnâncã orice îi dau eu,orice, dar nu prea îiplace carnea, doar depeºte”, ne spune, mândru de Bãiatu’, tatãl sãu adoptiv, care în curând îi sãrbãtoreºteun an de viaþã.

Câmpeanu spune cãe cea mai deºteaptãcioarã, doar e bãiatul luiºi îl laudã chiar dacãdimineaþa la crãpatulzorilor, e prima care îidã deºteptarea mai ceva

ca un ceas. „Dimineaþala 5,00, aaaaaaaaaaaa!Musai sã mã scol, dupãce mã duc la el nu îi maiaud gura. Nu te-am avuteu când eram la serviciuºi puneam 3, 4 ceasurisã sune în farfurie ºi abiamã trezeam, dar asta mãtrezea ºi din morþi. Cepãcat cã nu o aveamatunci!”, spune bãtrânulartist.

Câmpeanu o dezmiardã ca pe copilullui bun, îl plimbã în oraººi îl þine aproape peBãiatu’, care nu preamai vrea sã plece lastolul de ciori, pentru cãse teme de ele. ªi dacãla Bucureºti este ocucoanã cu un cocoº,aici, în oraºul minerescPetroºani, noi îl avem pe Câmpeanu, cu cioara lui.

Ciorile nu sunt chiarurâte, iar mitoligia nespune cã acestea chiarerau venerate.

În China ºi Japonia,corbul este simbol alrecunoºtinþei filiale, iarfaptul cã pasãrea îºihrãneºte pãrinþii cândaceºtia sunt bãtrâni, este

considerat semnul uneimiraculoase restabiliri aordinii sociale. Tot înJaponia, corbul estemesager divin ºi pasãrede bun augur, vestitor alvictoriei ºi semn al virtuþii rãzbonice.

ªi în Grecia Anticã,corbul era considerat unsimbol solar, în ciudapenajului sãu negru.Dupã Strabon, corbii aufost cei care au alesamplasarea locului undea fost construit oracoluldin Delphi. Tot în GreciaAnticã, cioara era consacratã zeiþei Atena,iar corbul era pasãreamesager a zeului Apollo.În legendele celtice, corbii au adeseori un rolprofetic. Corbul ºi cioarasunt pãsãrile-simbol alelui Badb ºi Morrigan,temutele Zeiþe aleRãzboiului, care aveauputerea sã se transformeîn ciori ºi sã survolezeastfel câmpurile undeurmau sã se desfãºoarebãtãlii. La vechii mayaºi,corbul era mesager alZeului Tunetului ºi alTrãsnetelor.

Cel care a dat tonul"demonizãrii" corbilor înEuropa a fost însuºiWilliam Shakespeare,care în operele sale"Macbeth", "JuliusCaesar" ºi "Othello", i-aportretizat pe corbi dreptmesageri ºi exponenþi airâului. În Coran, corbiisunt prezentaþi dreptfãpturile care i-auînvãþat pe oameni sã îºiîngroape morþii.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Februarie 20154 Actualitate Actualitate 5

Vacanþe mai ieftine prin “înscrieri timpurii”P rin programul

intitulat “early booking” turiºtii beneficiazãde o serie de reduceri lavacanþele din acest an.

Asta, numai în cazul în careîºi achiziþioneazã biletele încã depe acum. Reducerile ar fi în valoare de 20 - 30% atât labiletele pentru staþiunile din þarãcât ºi pentru cele din strãinãtate.“Programul de înscrieri timpuriicontinuã ºi în acest an. Mai

avem încã locuri pentru vacanþeîn toate staþiunile din Româniaiar reducerile merg pânã la30%”, a declarat Ioan Toacã,administratorul unei firme de

turism din Petroºani.Pânã în prezent, deºi este

abia luna februarie, numãrulcelor interesaþi de aceastã ofertãeste destul de mare. “Pe lângãcei care îºi doresc petrecereaunui concediu în zonele calde(litoral, de exemplu) sunt ºi turiºticare îºi rezervã bilete pentruvacanþe în întreaga lume, cureduceri substanþiale, de pânã la25%”, a mai spus Ioan Toacã.

Pe de altã parte, în acest an,vacanþele vor fi mai ieftine ºidatoritã faptului cã Guvernul adecis sã reducã TVA-ul de la24% la 9% pentru orice pachetturistic care conþine masã ºicazare. În aceste condiþii, hote-lierii au promis cã vor scãdeatarifele cu 10%.

MirMircea cea NISTORNISTOR

T eatrulDramatic I.D

Sârbu din Petroºaniare un buget maimic, dar suma alocatã de Consiliul Judeþeaneste suficientã actorilor de aici.

Banii au fost alocaþiîn ºedinþa de consiliu deastãzi ºi este mai micã,pentru cã instituþiajudeþeanã are de achitatsume importante pen-tru finalizarea altorproiecte pentru toateoraºele.

Bugetul alocat

Teatrului Dramatic I. D.Sârbu din Petroºanieste mai mic, faþã decel de anul trecut, darsuma acoperã cheltu-ielile. Din pãcate, spunevicepreºedinte CJ

Hunedoara, AdrianDavid, bugetul a fostdirecþionat cãtreproiecte de interes pentru noi toþi cei carelocuim în judeþulHunedoara. „Anul aces-

ta, deºi ºtiu cã oameniisunt obiºnuiþi sã audãde bugete de austeri-tate, chiar ne confrun-tãm cu o problemãdeosebitã, pentru cãeste un an în care închi-

dem câteva problemeeuropene foarte mari,cel mai mare de pânãacum, fiind cel pentrugestionarea integratã adeºeurilor, unde suntemobligaþi sã acordãm o cofinanþare de22 milioane de lei,dintr-un buget total de96 de milioane ”, aspus Adrian David,vicepreºedintele CJHunedoara.

Totuºi, instituþia deculturã de la Petroºaninu iese pe minus,iar cei de la judeþ auacordat sume care sãacopere toate cheltu-ielile. „Dacã anul trecutteatrul s-a bucurat de unbuget generos de peste

4 milioane de lei, anulacesta suntem nevoiþi sãreducem la 3,5 mili-oane de lei. Dar aici nereferim doar la con-tribuþia CJ Hunedoara.Pentru cã teatrul aprognozat încasãri de150.000 de lei”, a maiadãugat vicepreºedinteleCJ Hunedoara.

Cei care au gânditbugetul spun cã au fostnevoiþi sã taie de latoate instituþiile publicedin subordineaConsiliului Judeþean,pentru cã o parte abanilor se duc ladeponeul ecologic ºiselectarea deºeurilor.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Î n medie, înfiecare zi a unui

an, pragul MuzeuluiMineritului dinPetroºani este tre-cut de 5 vizitatori.

Astfel, în 2014,numãrul celor care audorit sã viziteze uniculmuzeu cu acest profildin România a fost de1.918. “În general, înfiecare an, avem 2.000

– 2.500 de vizitatori.Anul trecut, numãrulacestora a fost cevamai scãzut dar, sperãmca în 2015 sã ridicãmdin nou numãrul de vizitatori. Asta, ºi cuajutorul unor expoziþiiºcolare, tematice saualte activitãþi”, a

declarat Erika Musa,administrator MuzeulMineritului Petroºani.

Dintre cei aproape2.000 de vizitatori deanul trecut doar jumã-tate dintre ei au plãtitcontravaloarea unuibilet de intrare, fie el cupreþ integral, fie cureducere. “De regulã,atunci când avem oexpoziþie sau o manifestare culturalã,se intrã ºi fãrã bilet. Deexemplu, atunci cândsunt organizate o seriede activitãþi compo-nente ale sãptãmâniiºcolare “altfel”, sau încazul unor parteneriate

încheiate cu unitãþileºcolare. Dacã elevii nuplãtesc, atunci plãtescpãrinþii lor care vin sãviziteze expoziþiile organizate la noi, la

muzeu”, a mai spusErika Musa. Pe de altãparte, ºi anul trecut,Muzeul Mineritului aavut parte de vizitatoriveniþi din strãinãtate.Mai exact, dinGermania, Italia,Austria sau Spania.

Preþul unui bilet pentru adulþi este de 3 lei, iar pentru copiide 1,5 lei.

În parantezã fie spus,anul trecut cu ocazia“Nopþii Muzeelor” instituþia de culturã dinPetroºani a fost vizitatãde 78 de persoane.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cioara Bãiatu’, „animal” de companieS unt urâte, negre, fac gãlãgie, mizerie

ºi nu prea sunt agreate, dupã ce ne-auinvadat, dar sunt foarte deºtepte. Cioriledin Petroºani, însã, nu sunt doar o povarã,ci adevãraþi camarazi. Excepþia o facecioara Bãiatu’ – un exemplar domesticit deartistul Constantin Nicu Câmpeanu, carene spune povestea noului sãu partener.

Bani mai puþini pentru teatrul din Petroºani

Muzeul Mineritului, 5 vizitatori pe zi

Page 5: CVJ Nr 803, luni23februarie

Porþideschisela ºcoalãA u numai câþiva

ani, dar dintoamnã lasã jucãriilepentru cãrþi ºi caiete.Cei mai micipreºcolari au fãcut ovizitã colegilor lordin ºcoalã ºi au fostprimiþi cum nu seaºteptau mai bine, cudulciuri ºi felicitãri.

Au venit la ºcoalã ºinimic nu pãrea, lafinele sãptãmânii tre-cute, mai frumos. De lagrãdiniþã s-au organizatîn grupuri ºi au plecatspre ºcoala unde dintoamnã vor merge sin-

guri. La Petroºani,copiii s-au încurajat uniipe alþii ºi cei mari le-auoferit daruri ºi sfaturi.„Ne-au primit în clasãcã aºa a vrut doamnaînvãþãtoare. Este fru-mos ºi am primit ofelicitare de la un bãiatmai mare. Mi-a scris unan nou fericit ºi succesla ºcoalã!”, ne-a spus

un bobocel, care îi dictacolegului sãu mai marenumele pe litere, semncã nu e tocmainepregãtit pentruºcoalã. Cel din clasa aIV-a, însã ne-a spus cãe mândru sã predeaºtafeta. „Sunt foartefericit. I-am zis sã înveþebine ºi sã asculte dedoamna”.

Au cântat ºi audansat ºi parcã le-a plã-cut o primã zi la ºcoalãºi celor mici. Din toam-nã vor veni în bãnci,fãrã jucãrii ºi mult maiserioºi, iar ºcoala le-apregãtit o serie de pro-grame noi ºi atractive.„Pentru cei mici, dintoamnã, chiar avem oofertã educaþionalãcomplexã ºi completã,deoarece din aceastãtoamnã vom avea ºiopþional de limba germanã la claselepregãtitoare ºi, dacãvom reuºi, vom aveaopþionale chiar de dansmodern, pentru cã nedorim sã mai atenuãmdin energia celor mici ºisã le completãm ºi cuacest tip de educaþie,formarea lor”, adeclarat NicoletaDemeter, director

ªcoala I.G. DucaPetroºani

De azi încep înscrierile la clase ºifiecare pãrinte va veni la ºcoalã ca sãcompleteze actele necesare. Astãzi, însã,cei mici s-au delectat cudulciuri ºi ºi-au fãcutprieteni noi.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Nu ºtie dacã e femelã,ori mascul, dar de cumintri în „împãrãþia” lui,Constantin Câmpeanute întâmpinã cu Bãiatu’pe umãr. Un exemplarnegru lucios, deºtept ºiprietenos. Este un puiieºit din ou în primãvaratrecutã, când i-a picat luibãdia Câmpeanu fix dincer, pentru cã era„copt”. „De obiceiprimãvara, prin martie,aprilie, zic cã au începutsã se coacã ciorile, mãduc sã vãd. Pãi fac pui,iar dupã un timp, mai cade câte unul,înseamnã cã s-a copt ºi,într-o zi, cãlãtorind spre

Aeroport, prin dreptulPoºtei vechi dinPetroºani, aud odatãbum! Poc! Mã uit! Peumãrul meu, un pui decioarã mã lovea înscãfârlie ºi aºa auzeameu bubuiturile alea. Bã ce faci? L-am prinsrepede ºi l-am luat ºi i-am dat sã mãnâncedintr-o pungã depufuleþi. I-am dat dingurã ºi l-am pus pe umãrºi am zis cã dacã zboarãpânã acasã sã se ducã,dacã nu, e bãiatul meu,iar aºa i-am zis Bãiatu’”,spune ConstantinCâmpeanu, artistul careacum are ca pasãre de

companie, o cioarãneagrã.

De altfel, pe uºalocuinþei sale stã oetichetã pe care scrieÎmpãrãþia, strãjuitã dedouã siluete de ciori,pentru cã, spune stãpâ-nul casei, în mitologiecioara era sfântã.

Bãiatu’ n-ar pleca în ruptul capului ºi îi place acasã la bãdiaCâmpeanu. Are masã ºicasã ºi nu îl plouã, dar epretenþios rãu la mân-care. Asta chiar dacãstãpânul ei, împãratuldin împãrãþia lor micuþã,îi dã carne, ca sã se facãmare ºi sã-l poarteBãiatu’ pe umeri în zbor.„Las’ cã îþi dau eucarne sã te faci mare ºisã mã duci tu în spinare,mã! Cã am vrut sã o duccu parapanta, dar a zisfiul meu, care esteinstructor, cã e periculos

ºi atunci zic cã las’ cãcreºte Bãiatu’ mare ºimã duce el în spinare.Mãnâncã orice îi dau eu,orice, dar nu prea îiplace carnea, doar depeºte”, ne spune, mândru de Bãiatu’, tatãl sãu adoptiv, care în curând îi sãrbãtoreºteun an de viaþã.

Câmpeanu spune cãe cea mai deºteaptãcioarã, doar e bãiatul luiºi îl laudã chiar dacãdimineaþa la crãpatulzorilor, e prima care îidã deºteptarea mai ceva

ca un ceas. „Dimineaþala 5,00, aaaaaaaaaaaa!Musai sã mã scol, dupãce mã duc la el nu îi maiaud gura. Nu te-am avuteu când eram la serviciuºi puneam 3, 4 ceasurisã sune în farfurie ºi abiamã trezeam, dar asta mãtrezea ºi din morþi. Cepãcat cã nu o aveamatunci!”, spune bãtrânulartist.

Câmpeanu o dezmiardã ca pe copilullui bun, îl plimbã în oraººi îl þine aproape peBãiatu’, care nu preamai vrea sã plece lastolul de ciori, pentru cãse teme de ele. ªi dacãla Bucureºti este ocucoanã cu un cocoº,aici, în oraºul minerescPetroºani, noi îl avem pe Câmpeanu, cu cioara lui.

Ciorile nu sunt chiarurâte, iar mitoligia nespune cã acestea chiarerau venerate.

În China ºi Japonia,corbul este simbol alrecunoºtinþei filiale, iarfaptul cã pasãrea îºihrãneºte pãrinþii cândaceºtia sunt bãtrâni, este

considerat semnul uneimiraculoase restabiliri aordinii sociale. Tot înJaponia, corbul estemesager divin ºi pasãrede bun augur, vestitor alvictoriei ºi semn al virtuþii rãzbonice.

ªi în Grecia Anticã,corbul era considerat unsimbol solar, în ciudapenajului sãu negru.Dupã Strabon, corbii aufost cei care au alesamplasarea locului undea fost construit oracoluldin Delphi. Tot în GreciaAnticã, cioara era consacratã zeiþei Atena,iar corbul era pasãreamesager a zeului Apollo.În legendele celtice, corbii au adeseori un rolprofetic. Corbul ºi cioarasunt pãsãrile-simbol alelui Badb ºi Morrigan,temutele Zeiþe aleRãzboiului, care aveauputerea sã se transformeîn ciori ºi sã survolezeastfel câmpurile undeurmau sã se desfãºoarebãtãlii. La vechii mayaºi,corbul era mesager alZeului Tunetului ºi alTrãsnetelor.

Cel care a dat tonul"demonizãrii" corbilor înEuropa a fost însuºiWilliam Shakespeare,care în operele sale"Macbeth", "JuliusCaesar" ºi "Othello", i-aportretizat pe corbi dreptmesageri ºi exponenþi airâului. În Coran, corbiisunt prezentaþi dreptfãpturile care i-auînvãþat pe oameni sã îºiîngroape morþii.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Februarie 20154 Actualitate Actualitate 5

Vacanþe mai ieftine prin “înscrieri timpurii”P rin programul

intitulat “early booking” turiºtii beneficiazãde o serie de reduceri lavacanþele din acest an.

Asta, numai în cazul în careîºi achiziþioneazã biletele încã depe acum. Reducerile ar fi în valoare de 20 - 30% atât labiletele pentru staþiunile din þarãcât ºi pentru cele din strãinãtate.“Programul de înscrieri timpuriicontinuã ºi în acest an. Mai

avem încã locuri pentru vacanþeîn toate staþiunile din Româniaiar reducerile merg pânã la30%”, a declarat Ioan Toacã,administratorul unei firme de

turism din Petroºani.Pânã în prezent, deºi este

abia luna februarie, numãrulcelor interesaþi de aceastã ofertãeste destul de mare. “Pe lângãcei care îºi doresc petrecereaunui concediu în zonele calde(litoral, de exemplu) sunt ºi turiºticare îºi rezervã bilete pentruvacanþe în întreaga lume, cureduceri substanþiale, de pânã la25%”, a mai spus Ioan Toacã.

Pe de altã parte, în acest an,vacanþele vor fi mai ieftine ºidatoritã faptului cã Guvernul adecis sã reducã TVA-ul de la24% la 9% pentru orice pachetturistic care conþine masã ºicazare. În aceste condiþii, hote-lierii au promis cã vor scãdeatarifele cu 10%.

MirMircea cea NISTORNISTOR

T eatrulDramatic I.D

Sârbu din Petroºaniare un buget maimic, dar suma alocatã de Consiliul Judeþeaneste suficientã actorilor de aici.

Banii au fost alocaþiîn ºedinþa de consiliu deastãzi ºi este mai micã,pentru cã instituþiajudeþeanã are de achitatsume importante pen-tru finalizarea altorproiecte pentru toateoraºele.

Bugetul alocat

Teatrului Dramatic I. D.Sârbu din Petroºanieste mai mic, faþã decel de anul trecut, darsuma acoperã cheltu-ielile. Din pãcate, spunevicepreºedinte CJ

Hunedoara, AdrianDavid, bugetul a fostdirecþionat cãtreproiecte de interes pentru noi toþi cei carelocuim în judeþulHunedoara. „Anul aces-

ta, deºi ºtiu cã oameniisunt obiºnuiþi sã audãde bugete de austeri-tate, chiar ne confrun-tãm cu o problemãdeosebitã, pentru cãeste un an în care închi-

dem câteva problemeeuropene foarte mari,cel mai mare de pânãacum, fiind cel pentrugestionarea integratã adeºeurilor, unde suntemobligaþi sã acordãm o cofinanþare de22 milioane de lei,dintr-un buget total de96 de milioane ”, aspus Adrian David,vicepreºedintele CJHunedoara.

Totuºi, instituþia deculturã de la Petroºaninu iese pe minus,iar cei de la judeþ auacordat sume care sãacopere toate cheltu-ielile. „Dacã anul trecutteatrul s-a bucurat de unbuget generos de peste

4 milioane de lei, anulacesta suntem nevoiþi sãreducem la 3,5 mili-oane de lei. Dar aici nereferim doar la con-tribuþia CJ Hunedoara.Pentru cã teatrul aprognozat încasãri de150.000 de lei”, a maiadãugat vicepreºedinteleCJ Hunedoara.

Cei care au gânditbugetul spun cã au fostnevoiþi sã taie de latoate instituþiile publicedin subordineaConsiliului Judeþean,pentru cã o parte abanilor se duc ladeponeul ecologic ºiselectarea deºeurilor.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Î n medie, înfiecare zi a unui

an, pragul MuzeuluiMineritului dinPetroºani este tre-cut de 5 vizitatori.

Astfel, în 2014,numãrul celor care audorit sã viziteze uniculmuzeu cu acest profildin România a fost de1.918. “În general, înfiecare an, avem 2.000

– 2.500 de vizitatori.Anul trecut, numãrulacestora a fost cevamai scãzut dar, sperãmca în 2015 sã ridicãmdin nou numãrul de vizitatori. Asta, ºi cuajutorul unor expoziþiiºcolare, tematice saualte activitãþi”, a

declarat Erika Musa,administrator MuzeulMineritului Petroºani.

Dintre cei aproape2.000 de vizitatori deanul trecut doar jumã-tate dintre ei au plãtitcontravaloarea unuibilet de intrare, fie el cupreþ integral, fie cureducere. “De regulã,atunci când avem oexpoziþie sau o manifestare culturalã,se intrã ºi fãrã bilet. Deexemplu, atunci cândsunt organizate o seriede activitãþi compo-nente ale sãptãmâniiºcolare “altfel”, sau încazul unor parteneriate

încheiate cu unitãþileºcolare. Dacã elevii nuplãtesc, atunci plãtescpãrinþii lor care vin sãviziteze expoziþiile organizate la noi, la

muzeu”, a mai spusErika Musa. Pe de altãparte, ºi anul trecut,Muzeul Mineritului aavut parte de vizitatoriveniþi din strãinãtate.Mai exact, dinGermania, Italia,Austria sau Spania.

Preþul unui bilet pentru adulþi este de 3 lei, iar pentru copiide 1,5 lei.

În parantezã fie spus,anul trecut cu ocazia“Nopþii Muzeelor” instituþia de culturã dinPetroºani a fost vizitatãde 78 de persoane.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cioara Bãiatu’, „animal” de companieS unt urâte, negre, fac gãlãgie, mizerie

ºi nu prea sunt agreate, dupã ce ne-auinvadat, dar sunt foarte deºtepte. Cioriledin Petroºani, însã, nu sunt doar o povarã,ci adevãraþi camarazi. Excepþia o facecioara Bãiatu’ – un exemplar domesticit deartistul Constantin Nicu Câmpeanu, carene spune povestea noului sãu partener.

Bani mai puþini pentru teatrul din Petroºani

Muzeul Mineritului, 5 vizitatori pe zi

Page 6: CVJ Nr 803, luni23februarie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Februarie 20156 Actualitate

DREPT LA REPLICÃAVERTISMENT UTILIZATORILOR DE FACEBOOK !NU MAI DAÞI “LIKE” LA ORICE POSTARE PENTRU CÃ VÃ

TREZIÞI CARACTERIZAÞI ÎNTR-UN MOD JOSNIC ÎN ZIARE !Acest lucru s-a întâmplat cu persoana mea. Am dat “like” deloc

rãu intenþionat, la o postare, la un pamflet ºi numele meu esteîmproºcat cu noroi în ziar. Nu am avut intenþia sã jignesc pe cineva indiferent de culoarea pãrului, mai ales pe o DOAMNÃ ATEATRULUI ROMÂNESC, LUCIA NICOLETA BOLCÃ, pe careo admir, o susþin ºi o iubesc ca pe un mare om de culturã. Nu amavut intenþia sã supãr pe nimeni. ªtiþi ce fel de om sunt, care tottimpul a sprijinit pe oricine,dacã a avut ocazia. Nu am distribuitmai departe postarea, chiar am luat-o ca pe o glumã. Dar de aiciºi pânã la ce s-a întâmplat este josnic.

Nu înþeleg aceastã atitudine a autoarei articolului, pe care dealtfel o respect. Nu este corect ce s-a întâmplat, mi-am rezervatdreptul la replicã, sau voi apela la justiþie. Probabil sunt în "mocirlaPSD "dar culmea, nu sunt murdar ºi o afirm cu tãrie! Pãcat cã oDOAMNÃ a presei de la noi, pe care o respect, a coborât ºtacheta atât de mult, îndemnatã de o altã persoanã. Am crezut înpresã ºi încã mai cred în libera exprimare, dar nu sunt de acord cuatacuri la persoane, fãrã motiv. Pãcat, se stricã niºte relaþii bazatepe respect ºi admiraþie. Faptul cã vreau sã fiu primar nu ar trebuisã deranjeze, pentru cã sunt de bunã credinþã ºi pot sã fac cevapentru aceastã comunitate. De 3 sãptãmâni apar comentarii rãutãcioase la adresa mea ºi a altora din PSD. Nu le-am pus lasuflet pt cã sunt pline de greºeli gramaticale ºi se ºtie de undeprovin. Pãcat!

Cu respectFrancisc Gerschner

DREPT LA REPLICÃDoresc sã-mi acordaþi dreptul

la replicã privind articolul apãrut îndatã de 20.02.2015 în publicaþiadumneavoastrã intitulat "Mizeriaumanã, cu rang ºi funcþii, în PSDPetroºani".

Un simplu ''like" la un pamflet nureprezintã viaþa socialã, profesionalãsau politicã a unui om ºi nici realizãrileacestuia.

Datoritã acestui articol ne-am

exercitat dreptul la replicã cuprecizarea cã ne obligã sã recurgem lainstrumentele legale pentru declaraþiilejignitoare, calomnioase ºi nefondate laadresa noastrã.

"Cel ce nu poate trãi în societate ,sau care nu are nevoie de nimic, pen-tru cã îºi satisface singur toate tre-buinþele, nu face parte din stat: el esteo fiarã sau un zeu"-Aristotel

Gerschner Francisc, Burduf Margareta,

Burlec Violeta, Popa Angela

Î n acest an, înPetroºani, au

demarat deja douãcursuri de calificarecare sunt adresatetâmplarilor PVC,respectiv lucrãtorilordin comerþ.

Alte 6 cursuriurmeazã a debuta în perioada imediaturmãtoare. Acestea vorfi organizate în meseriileospãtar, brutar, patiser,inspector resurseumane, confecþioner ºioperator calculatoare.

“Am reuºit, în acestan, sã pornim douã cursuri de formare profesionalã iar în aceste zile facem selecþiapentru alte 6 cursuri decalificare. Sperãm capânã la sfârºitul luniifebruarie sã putemraporta ºi începereaacestor noi cursuri”, adeclarat Judith Babþan,ºef ALOFM Petroºani.

Toate cursurile de calificare organizate decãtre Agenþia Judeþeanãde Ocupare a Forþei deMuncã (unele dintre elecu ajutorul fondurilor

europene) sunt înmeserii solicitate astãzipe piaþa muncii.

“Atunci când nepregãtim sã demarãmun curs de calificareþinem cont ºi de cer-inþele ºomerilor dar ºi deoferta de pe piaþamuncii. În prezent, celemai solicitate calificãrisunt în domeniileinspector de resurseumane, brutar ºi bucã-tar”, a mai precizatJudith Babþan. În ceeace priveºte cursurile decalificare ce vor demarapânã la sfârºitul luniifebruarie acestea vor fiurmate, în total, de 84de persoane.

MirMircea cea NISTORNISTOR

ªomeri da,job-uri baN umãrul

ºomerilor dinValea Jiului semenþine la cotedestul de ridicate.

Dintre cei 6.276 deoameni aflaþi în cãutareaunui loc de muncã, jumã-tate locuiesc în estul Vãii,în Petrila ºi Petroºani.

“În Petroºani ºi Petrilaavem 3.031 de ºomeri.Unii dintre ei primescindemnizaþia de ºomajdar alþii, din pãcate, nuau niciun venit”, a pre-cizat Judith Babþan, ºefAgenþia Localã pentruOcuparea Forþei de

Muncã Petroºani. Dacã ºomeri sunt prea

mulþi, numãrul locurilorde muncã oferite acesto-ra este prea mic. În plus,domeniile de activitatesunt, de ani buni,aceleaºi. “Lista locurilorde muncã pe care opunem la dispoziþiaºomerilor este, de anibuni, cam aceeaºi. Astapentru cã angajatoriiîntâmpinã dificultãþi înocuparea respectivelor

locuri de muncã. Chiardacã gãsesc persoanepe care sã le angajeze,

acestea pleacã foarterepede iar locurile demuncã devin, din nou,vacante”, a mai spusJudith Babþan. În prezent,oferta de locuri de muncãexistentã în Petroºani seadreseazã sudorilor, prelu-crãtorilor prin aºchiere,cusãtorilor, ospãtarilor ºiagenþilor de vânzãri.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Z iua devineri, 13

februarie, a fostultima zi în careau mai fost acordate alimente oferiteca ajutor decãtre UniuneaEuropeanã.

Pânã în prezent,numai în Petroºani,3.700 de persoaneau beneficiat deacest ajutor. În stoc, însã, maisunt alimente pentru 1.200 depersoane. Ce se vaîntâmpla cu acestearãmâne de vãzut.

“Urmeazã sãprimim noi precizãrireferitoare la oeventualã redis-tribuire sau la com-pensãri întreprimãrii. Asta, încazul în care oprimãrie nu a primitcantitãþi suficiente,iar altã a primitprea multe. Înaceastã situaþieurmeazã sã fim

anunþaþi ºi sã vinãsã le ridice pentru ale repartiza altorlocalitãþi. În cazul încare nu va exista oastfel de situaþievom face o redistribuire, înPetroºani, tot cãtrepersoanele dingrupul þintã.Rãmâne însã de

vãzut ce va precizahotãrârea de guvernce urmeazã a fiaprobatã în acestsens ºi ce directivenoi vom primi”, adeclarat CristinaMraz, directorServiciul PublicLocal de AsistenþãSocialã din cadrulPrimãriei municipiu-lui Petroºani.

De ajutorul alimentar europeanau beneficiat ceicare au venitulminim garantat,persoanele cu dizabilitãþi, ºomeriiºi pensionarii cuvenituri mici.

MirMirceaceaNISTORNISTOR

Alimentele europene, spre o nouã redistribuire

Au început “calificãrile”

Page 7: CVJ Nr 803, luni23februarie

Prin urmare,aceºtia au decis sãamplaseze noi tãbliþepe care sã fie specifi-cat faptul cã plim-barea cãþeilor esteinterzisã prin parcuri.„În urmã cu cevatimp a fost adoptatão hotãrâre de consiliulocal prin care servi-ciul nostru este obli-gat sã-i avertizeze pe

toþi stãpânii de ani-male de companie cãintrarea în parcuri sauspaþiile verzi, însoþiþide animale, esteinterzisã. Suntem în procedurã deachiziþionare de noiplãcuþe (pentru cãmulte dintre ele audispãrut) prin care sãfie specificat faptul cãanimalele de com-

panie nu au ce cãutaprin parcuri. În cazulîn care nu vor firespectate prevederilehotãrârii adoptate decãtre consilierii locali,atunci, reprezentanþiipoliþiei locale suntabilitaþi în aplicareade sancþiuni contravenþionale”, audeclarat reprezen-tanþii PrimãrieimunicipiuluiPetroºani.

Deºi hotãrâreaConsiliului LocalPetroºani careprevede aplicareaunor sancþiuni contra-venþionale stãpânilorde animale de com-

panie care murdãrescdomeniul public esteîn vigoare de „cevatimp”, pânã înprezent, nu a fostaplicatã nicio amendãîn acest sens.

MirMircea cea NISTOR NISTOR

Cronica Vãii Jiului |Luni, 23 Februarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cusediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor

organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

Î n Petroºani,acþiunea

de anvelopare ter-micã a blocurilor de locuinþe va continua ºi înacest an.

Deocamdatã selucreazã la unele din-tre blocurile la careactivitatea a începutde-a lungul anului tre-cut. Pentru alte imobilese aºteaptã aprobãrilenecesare ºi repartizareasumelor de bani. Pentruastfel de lucrãri, 60% dinvaloarea costurilor suntsuportate de Guvern,30% de cãtre Primãrie ºi10% de asociaþiile deproprietari.

„În acest moment selucreazã la blocurile lacare s-a început activi-tatea de-a lungul anuluitrecut. Este vorba despre5 dintre cele 10 blocuricuprinse în 2014 înacest program decreºtere a eficienþei ener-getice. Pentru 2015 nu afost adoptatã o strategieîn acest sens pentru cãaºteptãm apariþia ghidu-

lui de finanþare ºi, abiadupã aceea, vom face oevaluare pentru a vedeacâte blocuri vor putea fianvelopate în acest an înmunicipiul Petroºani.Sigur, este vorba despreanvelopãri care se doresca fi efectuate cu sprijinulfondurilor europene”, adeclarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvânt alPrimãriei municipiuluiPetroºani.

Anveloparea blocurilorde locuinþe are dreptscop creºterea eficienþeienergetice ºi se facedoar în cazul în carejumãtate plus 1 dintotalul locatarilor îºi dauacceptul pentru exe-cutarea acestor lucrãri.

MirMircea cea NISTORNISTOR

ValeriuButulescu ºi un noupremiuD upã primirea titlu-

lui de „Omul anului2014” din partea publi-caþiei „Exclusiv”, omul deculturã Valeriu Butulescuurmeazã a intra ºi în pos-esia premiului „Excelsior”.

Acesta este oferit de cãtreprimãria din Petroºani însemn de recunoºtinþã pentrupromovarea imaginii culturale a municipiului.

Un al doilea premiu„Excelsior” urmeazã a ajungeºi la scriitorul Marian Boboc.

„Mai mulþi consilieri locali au iniþiat un proiect dehotãrâre care prevede acordarea a douã titluri„Excelsior” cãtre ValeriuButulescu ºi Marian Boboc,în semn de preþuire pentrucontribuþia adusã de cãtre

aceºtia la promovarea imaginii culturale a municipiului Petroºani în þarãºi peste hotare. Cele douãpremii vor fi acordate, într-un cadru festiv, înperioada urmãtoare”, aprecizat Nicu Taºcã, purtãtorde cuvânt Primãria Petroºani.

Pe de altã parte, consiliul local al municipiuluiPetroºani a decis în cadrulultimei ºedinþe ºi alocarea dinbugetul local a sumei de4.500 de lei în vedereaachiziþionãrii unor medalii.Acestea sunt destinate rãs-plãtirii performanþelor cultu-rale sau sportive de valoareobþinute de cãtre reprezen-tanþii localitãþii.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Alegeri anticipatela Petroºani?

D upã ce a fost con-damnatã definitiv la 5

ani de închisoare, Monica Iacob- Ridzi îºi va pierde mandatulde deputat de Valea Jiului.

În concluzie, GuvernulRomâniei urmeazã a decide dacã ºi când vor fi organizatealegeri parþiale pentru colegiul pecare l-a reprezentat pânã acumMonica Iacob - Ridzi. Mai exact,Colegiul 5, Petrila – Petroºani –Aninoasa.

“Potrivit prevederilor legilor învigoare, în cazul vacantãriiînainte de termen a unui mandatde senator sau deputat, cucondiþia ca lucrul acesta sã nuaibã loc mai devreme cu 6 luniînainte de terminarea mandatu-

lui, ar trebui sã fie organizatealegeri anticipate. Mai exact,potrivit legii, în termen de 3 lunide la publicarea în MonitorulOficial a hotãrârii CamereiDeputaþilor prin care se ia act dehotãrârea de încetare a mandatu-lui înainte de termen. Deci, artrebui datã o hotãrâre a CamereiDeputaþilor, exact ca ºi în cazul încare este constatat (la nivel deconsiliu local) încetarea mandatu-lui unui consilier local. Dar, dupãcum se ºtie, mai sunt multe pos-turi vacante de deputat sau sena-tor la nivel naþional ºi, totuºi, nuau fost organizate alegeri, nere-spectându-se acest termen”, aprecizat Adrian Negoe, secretarPrimãria Petroºani.

Monica Iacob - Ridzi (care ºi-apierdut ºi calitatea de membru departid al UNPR) este încarceratã,în prezent, la penitenciarul dinGherla unde îºi va petreceperioada de carantinã.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Pancarte anti-rãhãþei, pentru cãþeiÎ n urma numeroasele sesizãri venite

din partea cetãþenilor care se plângde „mizeriile” lãsate în urma cozilor decãtre câinii de companie, edilii dinPetroºani au decis sã mai facã o încercarede a-i îndepãrta pe iubitorii de animaledin parcurile ºi zonele verzi ale localitãþii.

Noile anvelopãriaºteaptã finanþarea

Page 8: CVJ Nr 803, luni23februarie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Februarie 20158 Sport

Paginã realizatã deGenu TUÞU

Rãsfoind o colecþiede ziare din 1965,exact acum o jumãtatede secol, pentru odocumentare extrasport, am dat cu

privirea de data de 22februarie 1965. Exactacum 50 de ani! Lapagina de sport acotidianului local, cesã vezi? Cu litere mici,

corp 8 cum se spuneape atunci, o grãmadãde rubrici despre sporturile practicate înValea Jiului la aceaorã, sporturi desprecare acum nici nu maiºtii ce sã spui: boxul,tenisul de masã, fot-balul de Divizia „B”,etc. ªi mai presus detoate, zeci de echipe

din toatã Valea Jiului:Minerul Aninoasa,Minerul Lupeni, StrajaLupeni, ParângulPetroºani, TineretulLupeni, ViitorulVulcan!!! O societatecomunistã, îndobito-citã cu urme de stali-nism a reuºit, iatã, laora aceea, sã menþinãmiºcarea sportivã, mai

mult decât deºtepþii ºifanfaronii ãºtia carene conduc, îmbuibaþiinoii generaþii, otrãviþide pãrinþii ºi buniciilor. S-a ales praful.Comparaþi acum opaginã de sport dinactualitate, cu cea deacum 50 de ani ºivedeþi ce-a mai rãmas.Te-apucã sila. Sau mila?

Henþ cu mâna

TRIST FEBRUARIE, DUPÃO JUMÃTATE DE VEAC...

Î n urmã cu o jumãtate de

veac, miºcareasportivã în februarie1965 era în plinãefervescenþã. Fiecare sport erabine rânduit, presa timpului din Valea Jiului, recte cotidianului „SteagulRoºu” marcândmomentele impor-tante ale sportului.

Titluri la boxBoxul avea

numeroºi adepþi,dovadã, un campionatnaþional (faza peregiune) organizatla Vulcan, aduce înring sportivi dinHunedoara, Orãºtie,Brad ºi evident,„raionul Petroºani”.

Sportivii din ValeaJiului s-au comportatexcelent, reuºind treititluri de campioniregionali: la Categoriahârtie (!?) – PetruOnisie din Petroºani,la Categoria semi-uºoarã – Traian Lupaºdin Petroºani ºi laCategoria minimã –Petre Drãghici, tot dinPetroºani. Se remarcaîn cronica de atunciorganizarea exemplarãa galeri de box.

Lupeniul organizeazãmai multe competiþii

ªahul, schiul, tenisulºi handbalul fãceau casãbunã în sportul lupe-

nean de acum o jumãtate de veac.

Astfel, la ºah, 36 desportivi participau lacea de-a 9-a rundã dincadrul spartachiadei deiarnã a tineretului, ceibuni fiind Tiberiu Tecºa,Ghorghe Sink ºiAdalbert Pavel.

În sala din DealulGrafitului s-a desfãºuratun concurs de tenis demasã cu prezenþa a 16

sportivi

de la mai multe echipedin Valea Jiului, cel maibun fiind la finalul com-petiþiei studentul IoanConstantinescu de laªtiinþa Petroºani, urmatde Guido Neurorh („30Decembrie” Petroºaniºi Iuliu Gado (ªc. Prof.Lupeni).

A.S. Straja Lupeni aorganizat competiþia dehandbal cu participaretur-retur, Cupa „6Martie”, la care au participat 7 echipe dinValea Jiului: TineretulLupeni, ªc. Prof.Lupeni, Voinþa Lupeni,Minerul Aninoasa,S.S.E. Petroºani, StrajaLupeni ºi ViitorulVulcan. În fine, înMasivul Straja a avutloc o etapã regionalã aCampionatului Naþionalde schi aplin, la care auparticipat zeci deschiori din întreaga

regiuneHunedoara. Cei maibuni din Valea Jiului aufost Constantin

Munteanu

(EnergiaLupeni), Mitu Bârlida(Parângul Petroºani),Rodica Stanciu (S.S.E.Petroºani), Victor Mihuþ(S.S.E. Petroºani),Alexandru Acsi (VoinþaPetroºani), GrigoreCioflica (MinerulLupeni), Aron Peter(Minerul Lupeni).

Jiul privea returul de pelocul 4 în „B”

Echipa de fotbal JiulPetroºani terminasesezonul de toamnã1964-65 pe locul 4 în Divizia „B”, Seria a2-a.Echipa avusese dejala final de februariepatru partide amicale,4-2 ºi 7-1 la RetezatulHaþeg ºi 2-3 la VictoriaCãlan, deºi Jiul condu-sese cu 2-0. Ultimul joc

de verificare înainteastartului returului a fostun 4-1 la Pandurii Tg.Jiu. Au fost, iatã, patrujocuri amicale în afaraVãii Jiului, antrenorfiind Eugen Mladin, cuo echipã din carefãceau parte printrealþii, Zsiga Gram,Teodor Pop, Cazan,ªerban, Frank,Martinovici, Casandra,Libardi, Peronescu. Dinpãcate, returul a fostunul mai slab, Jiul terminând pe locul 7...

În concluzie, dupã ojumãtate de veac. Boxul ºi tenisul de masã(cu excepþia „enclarei”Petrila) au dispãrut depe harta sportului VãiiJiului, ºahul mai rezistãazi la nivel de copii, laVulcan ºi Petroºani,Lupeniul nu mai estenici pe departe acelfocar de sporturi, iarJiul practic nu maiexistã, rãmânând înanonimatul Ligii a IV-a,cu niºte juniori necompetitivi.

Ce sã credem, cã eramai bine în 1965, dinpunct de vedere alsportului dintre Jiuri?Trageþi singuri concluzia,pe intervalul februarie1965-februarie 2015,dupã exact o jumãtatede secol...

Poveºtile sportului

SPORTULÎN VALEA JIULUIACUM 50 DE ANI...