cvj nr 804, marti24februarie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 804

Marti, 24 Februarie 2015

L a prima ºedinþã a noului Consiliu de Administraþie a ComplexuluiEnergetic Hunedoara, informaþiile prezentate ºi analizate,

în circa 11 ore, au arãtat dezastrul din acest colos economic. Datele ºi modul de lucru, pe lângã lege, au bulversat noua conducere a Complexului. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Ilie Matei, EugenCosma ºi Ilie Onicasunt cei trei experþijudiciari care au refãcut firul evenimentului înurma cãruia 5 electri-cieni au pierit pegaleria principalã.

Cei trei vor fi audi-

aþi marþi începând cuora 11,30, când laPetroºani ajunge ºiPaula Iacob sau asistentul sãu DanielIonaºcu, cei care auºi cerut aceastã contraexpertizã.

„Parchetul de pelângã Judecãtoria

Petroºani a formulatobiecþiuni la raportulde expertizã. Instanþala cererea pãrþilor adispus cã experþiicare au efectuatraportul de expertizãsã fie audiaþi în

ºedinþã publicã, undevor oferi explicaþiilenecesare pentru a selãmuri care au fostmotivele care au dusla producereatragediei”, a declaratDaniel Tomescu,

avocat al apãrãrii înacest dosar.

Dosarul Uricanieste încã un exemplude judecatã al celorgãsiþi vinovaþi pentruucidere din culpã laminele din ValeaJiului, dupã Petrila.

Foºtii ºefi din aceavreme sunt acuzaþi cãau trimis angajaþii sãlucreze, iar avocaþiiPaula Iacob ºi DanielIonaºcu vor sãdemonstreze cã astfelde evenimente seproduc din alte cauze.Depoziþia celor careau fãcut noi cercetãrieste, în opinia tuturor,

extrem de importantã.„Este foarte

importantã, pentru cãaceastã expertizã esteo probã puternicã ladosarul cauzei”, a maiprecizat avocatulTomescu.

În data de 5 februarie 2011, 5 electricieni au pieritîn explozia de pegaleria principalã, iarAurelian Ciucã,Lucian Butari, FlorinMoga ºi FlorinelMoldovan sunt cercetaþi pentruucidere din culpã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Potrivit reprezen-tanþilor Apa Servdistribuþiaapei pota-bile va firestricþio-natã în cele patruoraºe pen-tru imple-mentarea proiectuluimajor de investiþii“Extinderea ºi reabi-litarea infrastructuriide apã ºi apa uzatãdin judeþulHunedoara (ValeaJiului)”. Distribuþiaapei potabile va firestricþionatã dupãurmãtorul program:în data de25.02.2015, înoraºele Uricani,Lupeni, Vulcan ºiAninoasa între orele

10-20; respectiv îndata de 26.02.2015,în oraºele Uricani,Lupeni, Vulcan ºiAninoasa între orele0.00 - 05.00.

Programul defurnizare a apeipotabile poate fiprelungit sau redusîn anumite zone dedistribuþie în funcþiede disponibilul deapã potabilã dinsursele locale aleoraºelor respective.

Dupã 11 ore de ºedinþã a CA,noua coducere a CEH

a anunþat ministrul de resortcã se retrage...

Experþii audiaþi în Dosarul UricaniD epoziþiile celor care au ajuns, prin

intermediul unor noi expertize, laun raport diferit faþã de cel al INSEMEXºi ITM, sunt extrem de importante îndosarul exploziei de la Mina Uricani.Experþii vor fi audiaþi marþi ºi abia apoiinstanþa va continua audierea martorilor.

Vestul Vãii Jiului, rãmânefãrã apã potabilã

L ocalitãþile din vestul Vãii Jiului,respective oraºele Uricani,

Lupeni, Vulcan ºi Aninoasa vorrãmâne fãrã apã potabilã timp de douãzile, din cauza lucrãrilor de reabilitarea staþiei de tratare a apei potabileValea de Peºti ºi a captãrii Lazaru.

P rimarulmunicipiului

Petroºani, TiberiuIacob Ridzi, infirmã speculaþiilepotrivit cãrora ar ficercetat în dosarul„Gala Bute”,instrumentat deprocurorii DNÃ, încare edilul ºef dinLupeni a fost arestat preventiv.

Mai mulþi suspecþisunt cercetaþi sub con-trol judiciar ori arest ladomiciliu în anchetacare o are în prim-planpe Elena Udrea.

„Nu am legãturã cuacest dosar, nu suntcercetat, noi nu amfãcut ilegalitãþi ºi esteeronatã asocierea

Primãriei Petroºani înacest caz”, explicã primarul Iacob Ridzi.

Ancheta procurori-lor a fost asociatã ºi cu municipalitateaPetroºani, procuroriisusþinând cã în cursulanului 2011, UdreaElena Gabriela a cerutºi a primit de la incul-patul Gãrdean Adrian,pentru sine ºi pentru

altul, foloase materialeîn valoare de 10% dinplãþile efectuate deminister pentru contractele de lucrãriîncheiate de S.C.Termogaz CompanyS.A. ºi S.C. KranzEurocenter S.R.L., înschimbul garanþiei cã finanþãrile vor fiaprobate la timp. S.C.Kranz Eurocenter

S.R.L este societateacare lucreazã ºi ladomeniul schiabil dinParâng. „În data de06.10.2011 GãrdeanAdrian a remis sumade 900.000 euro înnumerar lui NastasiaGheorghe, în contulîncasãrilor care urmausã fie realizate de S.C.Termogaz CompanyS.A. ºi de S.C. Kranz

Eurocenter S.R.L. dinfondurile MinisteruluiDezvoltãrii Regionaleºi Turismului.

Cu acelaºi prilej,Nastasia Gheorghe i-atransmis lui GãrdeanAdrian, la cererea luiUdrea Elena Gabriela,cã suma remisã nuacoperea procentulsolicitat de ministru,având în vedere valoa-rea totalã a plãþilorcare urmau sã fie efec-tuate cãtre cele douãsocietãþi, iar pentrudiferenþã i-a cerutvirarea sumei de3.000.000 lei în conturile unei societãþicontrolate de ObrejaRudel.

Suma de900.000 euroa fost predatã

de Nastasia Gheorgheministrului UdreaElena Gabriela, iardiferenþa de3.000.000 lei a fosttransferatã de S.C.Termogaz CompanyS.A. în contul S.C.Europlus ComputersS.R.L. la data de28.12.2011, în bazaunui contract fictiv depublicitate”, aratãDNA. În acest dosarprimarul de la Lupeni,Cornel Resmeriþã, afost sãltat de procuroriiDNA ºi trimis în arestpreventiv pentru abuzîn serviciu.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Februarie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

Casã mistuitãde flãcãri laLupeni

O gospodãrie aflatãîntr-o zonã

izolatã a municipiuluiLupeni a fost mistuitãde un incendiu, iarpompierii s-au chinuitmai multe ore pentrua stinge focul.

Casa cuprinsã de flãcãriera nelocuitã de mai mulþiani, proprietarul fiind dinzona Aradului ºi mai

venea vara, pentru câtevazile, în vacanþã. Din acestmotiv se crede cã focul fiea fost pus intenþionat deun rãu voitor, fie înlocuinþã s-au adãpostitoameni ai strãzii care i-audat foc accidental. Certeste cã în momentulizbucnirii incendiuluinimeni nu era în interior,iar militarii din cadrulGãrzii de IntervenþieLupeni s-au chinuit ore înºir pentru a stingeflãcãrile. Intervenþia a fostîngreunatã ºi de faptul cãlocuinþa este situatã într-ozonã greu accesibilã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Dosarul „Gala Bute” nu vizeazã Primãria Petroºani

Veºti bunepentruarcaºiC onsilier local în

Aninoasa: „Amcerut ºi au finanþattoate amenda-mentele aduse lanoul proiect debuget”.

Dupã ieºirea din impasul financiar, edilii din Aninoasa s-au uitat ºispre secþia care deveniseun simbol al oraºului,respectiv cea de tir cuarcul, iar în acest an aualocat circa 20 de mii delei pentru achiziþionarea deechipament, dar ºiatragerea tinerilor cãtreacest sport.

Fostul primar al localitãþii Aninoasa, IlieBotgros, actualmente

consilier local din parteanoului PNL, susþine cãedilul Nicolae Dunca afinanþat toate amenda-mentele sale cu privire labugetul localitãþii pe anul2015, semn cã toþi factoriilocali au înþeles importanþasportului simbol pentruAninoasa.

„Am cerut 20 de mii delei pentru secþia de tir cuarcul, sã cumpãrãmechipament, sã continuãmacest sport care face cinsteAninoasei. Am cerut banipentru reabilitãri de strãzi,pentru o serie de proiecteºi mã bucur cã au fosttoate acceptate ºi bugetatede cãtre actualul primar”,a declarat consilierul liberal.

Aninoasa a ieºit la fineleanului 2014 din insolvenþãdupã ce timp de trei ani dezile s-a aflat în impasfinanciar, iar toateproiectele de dezvoltare aufost stopate.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Februarie 2015 Actualitate 3

Noua conducere aComplexului EnergeticHunedoara are la dispoziþie doar o lunãpentru a gândi ºi întocmai un plan deredresare a producã-torului de cãrbune ºienergie aflat într-oacutã crizã economicã.Doar cã la momentulacceptãrii funcþiilor,directorul general,Constantin Jujan, ºipreºedintele Consiliuluide Administraþie,Alexandru Blaj, nu aveau toateinformaþiile privindmodul de lucru ºinerespectarea procedurilor înîncheierea con-tractelor comer-ciale. PreºedinteleConsiliului deAdministraþie adeclarat cã dimensiu-nea problemelor de laCEH a fost aflatã înºedinþa CA, de marþeatrecutã, ºedinþã deinformare, care adurat circa 11 ore.

”Am intrat înpanicã...”

”Vreau sã vã spuncã am intrat în panicãcând primit acesteinformaþii. De exemplu, era vorba decontracte cu o singurãsemnãturã fãrã a serespecta toate proce-durile legale, fãrã avizeale compartimentelorde specialitate, apoiechipamente contrac-

tate în urmã cu optani, care nu se mai pliazã pe realitãþile deacum... ªi multe altelela fel de grave. Eu ºidirectorul Jujan amavut un moment derenunþare. La ora6,00 seara am fostprezenþi la ministrulGerea pentru a-lanunþa cã, în acestecondiþii, noi renunþãm.

Atitudinea domnuluiministru m-a surprinsprin sinceritate. Ne-aspus: ”ªi mie îmi estefricã, dar ce vreþi sãfacem? Sã ne luãm demânã ºi sã plecãm toþiacasã? Nu putem faceaºa ceva!” Vom încerca sã facem unscenariu, un programpe termen foarte scurtpe care sã-l prezentãmtripletei FMI-BM-UE,cu care sã convingemcã se poate. Va fifoarte greu. Sigur cãsimþim ºi presiuneaextraordinarã a VãiiJiului, care ºi-a pussperanþele în noi” – adeclarat Alexandru

Blaj, preºedinte CA aCEH.

B laj a fostnumit pentru

a convinge tripletaFMI-BM-UE cã sepoate?

Am insistat sã aflãmcare au fost raþiuni-

le pentru careAlexadru Blaj a fostnumit preºedinte alConsiliului deAdministraþie alComplexului Energeticavând în vedere cã aieºit de multã vremedin sistem. De precizatcã Alexandru Blaj afost director general alRegiei Autonome aHuilei în perioada1993-1996, perioadãîn care altele eraucondiþiile din minerit.Dupã ce a ieºit dinaceastã zonã econo-micã s-a specializat pe consiliere pe maimulte paliere, fondândºi activând la diverseasociaþii ºi fundaþii de

profil, cu relaþii ºi prietenii la vârfurilepolitice din toateguvernele, agreat înmod special de PSD alcãrui membru a fost operioadã, s-a bucuratde încrederea fostuluipreºedinte alRomâniei, Ion Iliescu,a colaborat ani mulþicu Banca Mondialã,dar a fost ºi apropiatcu oameni de afacericontroversaþi precumAdrian Gãrdean.

”Ministrul Gerea m-a cucerit prin felulcum a vorbit de ValeaJiului arãtând cã ºtiece se întâmplã aici. I-am trimis o scrisoare

cu ce s-ar putea face,ce ar trebui fãcut etc.M-a invitat laBucureºti... Vreau sãvã spun cã ºtia exactce scria în CV-ul meu,era chiar verificat.Probabil acei 9 ani câtam lucrat cu BancaMondialã au contat”- adeclarat AlexandruBlaj. Acesta a precizatcã n-ar fi acceptataceastã funcþie dacã n-ar fi fãcut echipã, cadirector general alCEH, cu ConstatinJujan. Blaj a mai spuscã Jujan a fost a treiasau a patra propunerea sa în aceastã funcþie,celelalte fiind refuzatede ministrul Gerea. De

ce nu a fost ConstatinJujan prima opþiune alui Blaj?

”ªtiam cã Jujaneste membru PDL ºimã temeam de o respingere. Când l-ampropus, ministrul aieºit, a verificat ºi mi-aspus cã Jujan nu maieste mebru PDL, lucrupe care nu l-am ºtiut,ºi l-a acceptat imediat”– a precizat AlexandruBlaj.

B laj nu se dezice de

Hrebenciuc ºiGãrdean

Cu privire la priete-niile sale cu oameniimplicaþi acum în scandalul corupþilor,Blaj nu s-a dezis deprietenia cu aceºtia,prietenie care nu areleguturã cu ceea ce sepetrece acum, spuneacesta.

”Da, am lucrat laFundaþia CREDO, deunde am plecatdatoritã nemulþumirilorcu privire la platasalariului. Nu mã dezicde prietenia cuHrebenciuc, cuGãrdean sau cu alþii,pentru cã aºa a fost.Nu are nici o legãturãcu ceea ce se întâmplãacum cu afacerile lor.Da, am avut parte ºide apreciereapreºedintelui IonIliescu” – a precizatAlexandru Blaj.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

CEH- importantºi falimentarpentru stat

Î n ciuda importanþeistrategice, Complexul

Energetic Hunedoara este cuun picior în groapã, foarteaproape de faliment, iar ministrul de resort sperã canoua conducere sã aducã societatea pe linia de plutire.

Ministrul Energiei, AndreiGerea, a anunþat cã statul încearcãsã salveze de la faliment cele douãcompanii energetice, aflate într-osituaþie dificilã. „Putem identifica

unele cauze pentru careComplexul Energetic Hunedoaraeste ineficient. Dar nu putem luamãsuri radicale fãrã o analizãserioasã privind posibilitãþi de salvare. Este simplu sã spui hai sãle închidem, dar ce pui în loc?"spus ministrul Andrei Gerea.

M. M. GÂNJUGÂNJU

MinistrulGerea: ”ªi mie îmi

este fricã,dar ce vreþi sã

facem? Sã neluãm de mânã ºisã plecãm toþiacasã? Nu

putem faceaºa ceva!”

Dupã 11 ore de ºedinþã a CA, noua coducere a CEH a anunþat ministrul de resort cã se retrage...L a prima ºedinþã a noului Consiliu

de Administraþie a ComplexuluiEnergetic Hunedoara, informaþiile prezentate ºi analizate, în circa 11 ore, auarãtat dezastrul din acest colos economic.Datele ºi modul de lucru, pe lângã lege,au bulversat noua conducere aComplexului. Preºedintele CA, AlexandruBlaj, ºi directorul general, ConstantinJujan, au intrat în panicã ºi au avut unmoment de renunþare la funcþiile pe alecãror documente de numire nici nu seuscase cerneala ministerialã. Ca urmare,l-au informat pe ministrul Economiei,Andrei Gerea, cã intenþioneazã sã seretragã...

P rãjiturilecopilãriei pe cale

de dispariþie. Multedin gospodinele dinValea Jiului vorrenunþa la prãjiturilenucã sau cu mac.Asta deoarece acestea au ajuns oadevãratã delicatesãdacã este sã ne uitãmla preþ.

Pe piaþã, un kilo-gram de mac se vindeîn piaþa centralã dinPetroºani cu 40 de lei.Un prêt mai mic îl aremiezul de nucã.Vânzãtorii pun preþulpe seama dificultãþii cucare se recolteazãmacul.

”E foarte greu sãaduni un kilogram demac. Toatã lumea ºtiecum aratã floarea ºi câtde puþine seminþe demac se scot. Ca sãajungi la un kilogram demac ai nevoie deextrem de multe planteºi de rãbdare”, spuneun comerciant.

Un alt comerciant

spune cã umblã toatãvara dupã maci pentrua le culege seminþele.

”Toatã vara cãutãmmaci. Deja ºtim cam peunde cresc ºi mergemsã le adunãm. Mulþi nu ºtiu cât de puþineseminþe ºi cât de multetrebuie sã culegem pentru un kilogram”,spune un alt vânzãtor.

Gospodinele însãapreciazã munca acestor culegãtori, darspun cã vor renunþa lacozonacii cu mac.

”Mi se pare foartescump kilogramul demac. Este mult preamult pentru bugetulnostru. Decât sã facacasã cozonac cu macmai bine cumpãr unul ºie mai ieftin”, spune ocumpãrãtoare.

Dacã preþul maculuia fost ºi va rãmâne unuldestul de ridicat, preþulmiezului de nucã estepuþin mai accesibil pentru cetãþeniiPetrosaniului dar doardacã îl achiziþioneazãdin piaþa pentru ca însupermarket-uri

lucrurile se schimba.Astfel un kilogram demiez de nucã într-unsupermarket din localitate se vinde ºi cu 65 de lei ceea ce pentru mareamajoritate agospodinelor dinPetroºani este foarte

mult. Dacã preþurile sevor menþine ºi înperioada urmãtoareputem sã uitãm deprãjiturile bune pe carele mâncãm în copilãrieatunci când totul eramult mai accesibil.

Monika BACIUMonika BACIU

Turnul de apã dinPetroºani a fost ridicatacum 102 ani. Deºiacesta este funcþional,clãdirea aratã ca oruinã. Nu de puþine ori s-a dorit punereaacestuia în valoare. Cei care au lucrat aiciîºi aduc aminte cât deprosperã era zona acumcâþiva zeci de ani.

“M-am angajat în anii 1970, aveam 98 delocomotive cu aburi,predominante de 150de mii pe tracþiune,restul locomite germanee 2,30 care fãceautrenurile accelerate ºipersonale. Turnul deapã a fost construit înanii 1910-1912, are unrezervor de 360 demetri cubi de apã ºi alimenta locomotivelecu apã, plus hidranþiicare erau construiþi înincinta depoului pentrua stinge eventualele

incendii”, a declaratIoan Lucian Criºan, fostangajat al depoului.

Peste 500 de anga-jaþi au lucrat la depouldin Petroºani. Acummai sunt doar ºase.Cândva aceastã unitateera mândria zonei,acum ajunge o ruinãmãcinatã de nepãsare.

“Oamenii erauîmpãrþiþi în depoul delocomotive în atelierulde complex unde sefãceau reparaþii la loco-motivele de aburi, erau117 oameni, 500 eraumecanici ºi ajutoare, 33atelier ºi piese specialeunde intrau frânele ºialte instalaþii speciale depe locomotivã, parculrece avea patru oamenicare vopseau ºiîntreþineau locomo-tivele, la strungãrie erau10 persoane, mecaniculºef 33 de persoane,eram destui, erau ºi ceicare fãceau reparaþiile

la locomotive care erauîn jur de 30”, maispune fostul maistrumecanic ºef.

Pentru pompareaapei ºi depozitareaacesteia s-a construitcasa de pompe ºicastelul de apã, cunos-cut astãzi sub numele deturnul de apã. Toateoperaþiunile erau execu-tate cu repeziciune pen-tru a nu exista întârzieri.

„Acest turn de apã ealimentat de douãpompe de 30 KWh ºide o pompã cu motordiesel. Când nu eracurent, era pornitã ºialimenta turnul. O locomotivã era ali-mentatã în cinci minute,era o capacitate foartemare la alimentarealocomotivelor, ca sã iese

locomotiva repede laprogram”, ne maipovesteºte Ioan LucianCriºan.

Oamenii observã cutristeþe cum pe zi cetrece acest obiectiv sedegradeazã ºi nimeni nuface nimic. Ba maimult, foºtii angajaþi aidepoului îºi aduc amintecum au petrecutmomente vesele în casade pompe a castelului.

„S-a distrus tot, ºi unitatea ºi turnul,practic tot s-a distrus.Din lipsã de fonduri numai existã interes, numai existã personal, numai e nimic.

Practic nu se maipoate valorifica, efuncþional ºi e o piesãde muzeu. S-ar puteadoar întreþine, sã i sedea faþa turnului camcum a fost înainte.

E o bucatã din istoriadepoului, e pãcat pentru cã atunci cândlucram aici toatã uni-tatea era de sãrbãtorilecare erau atunci (1 Mai,23 August) împrãºtiamîn unitate zgurã roºie,bordurile erau vopsitecu vãr, erau pomi fructiferi plantaþi, arãtaextraordinar. Am fostunitate fruntaºã pe þarãtrei ani consecutiv”, maispune Ioan LucianCriºan, fost maistrumecanic ºef la depou.

Turnul era alimentatcu apã din pâraiele demunte din zonã, iar cel care se ocupa deinstalaþiile din interiorne spune cã s-a merspe câteva încercãri,pânã ce s-a gãsit varianta optimã.

Un alt turn de apã

pus în valoare este laCaraº-Serverin.Construcþia este una care atrage atâtlocalnicii cât ºi peturiºti. Castelul de Apãdin Severin este oclãdire emblematicã amunicipiului DrobetaTurnu Severin. Acesta afost introdus în circuitulturistic, dupã ce a fostreabilitat cu 1 milion deeuro, bani proveniþi dinfonduri europene.

Clãdirea cu funcþiunimultiple este conceputãca o succesiune despaþii pe verticalã, caresã adãposteascã un centru de informare turisticã, un spaþiu deexpoziþie ºi galerie deartã, un muzeu „Istoriaalimentãrii cu apã amunicipiului DrobetaTurnu Severin, o expoziþie de fotografii ºi sculpturã, o cafenealiterarã ºi spaþiu debelvedere.

Fata de acest edificiucare în vremuri de multapuse era un simbolpentru municipiulPetroºani mai suntmulte alte clãdiri care arputea fi puse în valoareºi care poate ar atrageun numãr important devizitatori poate chiar ºide la noi din ValeaJiului dacã nu chiarturiºti din strãinãtate.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Februarie 20154 Actualitate Actualitate 5

L ucrãrile laPalatul

Cultural din Lupeninu pot fi finalizatedin cauza firmeicare a câºtigat licitaþia.

Mai trebuiemobilierul ºi Palatulpoate fi inaugurat, însã,firma constructoareeste parte în dosarul luiIoan Mircea Moloþ, iarautoritãþile locale auobþinut aviz deamânare cu încã 3 luni.

Palatul Cultural dinLupeni va fi finalizat ºiinaugurat în varã, dar

pânã atunci este nevoiede încã o amânare.Asta dupã ce iniþial,proiectul trebuia finali-zat ºi era încurcat doarde firma constructoare.Acum, viceprimarulCornel Lungan spunecã s-a amânat totul cu3 luni. „Palatul Culturaleste amenajat peproiect european.Acum facem licitaþiapentru scaune, cã auitat cineva când afãcut proiectul, cã

trebuie ºi scaunele.Anul acesta vrem sãfacem inaugurarea. Noi am vrea în varã, casã putem scoate ºibani”, a spus CornelLungan, viceprimarulmunicipiului Lupeni.

Investiþia trebuiainauguratã iniþial, înluna mai, dar mai estede aºteptat ca firmacare va câºtiga licitaþiapentru amplasareascaunelor din sala despectacole, sã poatãfinaliza interiorul.

Aceastã instituþieîmplineºte 88 de ani decând a fost construitã.Investiþia s-a realizat din fonduri europenenerambursabile ºi, tocmai de aceea, estenevoie de respectareatermenelor, însã, acumavem parte de o nouãamânare.

Fostul Teatru Minier, o construcþieimpozantã, inauguratãîn 1927, ca ºi cadouoferit de Casa Regalã aRomâniei comunitãþii

miniere din Lupeni,a fost readus la strãlu-cirea lui de altãdatã,dar lucrãrile sunt încãdeparte de finalizare.

Proiectul Integrat deDezvoltare Urbanã cecuprinde reabilitarea ºimoder-nizarea PalatuluiCultural, ºi un altproiect deja finalizat ºicare a fost dat folos-inþã, sistemul desupraveghere videourbanã, are o valoarede 9.374.664,03 lei.Palatul va deveni uncentru cultural autentic,deoarece aici vor fiorganizate eveni-mentele majore alecomunitãþii, iar la inaugurarea lui, admi-nistraþia localã vrea sãorganizeze o festivitatela care sã fie invitatepersonalitãþi politice ale lumii culturale hunedorene ºinaþionale, precum ºireprezentanþi ai CaseiRegale.


Primul subiect de lasimularea la LimbaRomânã a fost o doinãpopularã, "Foaie verdede mohor", iar elevii auavut scris câte unantonim pentru cuvinteprecum "uºor", "searã"ºi "sã umblu". Dinpãcate, însã, nu toþi aureuºit sã ajungã la timp,deºi ºtiau cã nu mai potintra în sãli, dupãîmpãrþirea subiectelor.

„Sunt prezenþiaproape toþi elevii.Avem un numãr de 7elevi absenþi, dinpãcate, din care 2 suntîntârziaþi ºi nu au maiputut fi primiþi la examen, deºi cunoºteau

foarte bine ora limitã ºiau mai trecut printr-osimulare acum o lunã.Ar fi trebuit sã ºtie cesã facã”, a spus RobertHumel, directorul ªcoliiGenerale Avram Stancadin Petroºani.

Cei care au ajuns însalã au scris tot ce auºtiut. Nu le-a fost uºorºi miza este una mare,mai ales cã, acum olunã, la simularea ce aavut loc cu subiecteelaborate la nivelulfiecãrui judeþ în parte,nu au stat prea bine.

„Deºi subiectele aufost elaborate la niveljudeþean, nu au fostniºte rezultate deosebite

pe ansamblul ºcolilordin Valea Jiului ºi nicila noi nu a fost altfel.Promovabilitatea a fostundeva la 40%, ceea ceeste foarte nesatisfãcã-tor, dar noi aºteptãmun progres”, a maispus directorul Robert Humel.

Marþi, 24 februarie,va fi simularea lamatematicã, iar miercuri, vor susþineproba, elevii care dau lalimba maternã.

În 6 martie va avealoc afiºarea rezultatelor.


Pentru strãini muzeu, pentru noi doar ruinãM ai multe obiective industriale care

odinioarã erau mândria acestei zonese doresc a fi transformate în muzeu. Nupuþini sunt cei care spun cã Valea Jiuluieste o zonã moartã, un muzeu pentru unii,iar pentru noi cei de aici locul unde neducem traiul. Castelul de apã sau turnulde apã este unul dintre obiectivele pentrucare s-a dorit accesarea de fonduri pentrureabilitare.

Doina, le-a cântat a jale absolvenþilorS imularea naþionalã la limba românã a

început aºa cum era stabilitã ºi, laPetroºani, într-o singurã ºcoalã, 7 tineriabsolvenþi nu au ajuns, ori au venit preatârziu. Doina popularã a fost un subiect cei-a fãcut sã roadã capãtul creionului, chiardacã ar fi trebuit sã fie mai pregãtiþi faþãde prima simulare, unde nici jumãtate nuau trecut de 5,00.

AJOFM cuochii peangajatoriN u anunþi

locurile demuncã vacanþe,iei amendã.

Angajatorii dinjudeþul Hunedoara suntobligaþi sã comuniceAgenþiei Judeþene pentru OcupareaForþei de MuncãHunedoara locurile de muncã vacante întermen de cinci zilelucrãtoare de lavacantarea acestora.

Mai mult decât atâtla ocuparea ulterioarãa acestor locuri demuncã vacanþe, comu-nicarea trebuie fãcutãîn termen de o zi de ladata ocupãrii acestora.Comunicarea de cãtreangajatori a locurilorde muncã vacante se

va face pe suport dehârtie sau e-mail.

ReprezentanþiiAgenþiei Judeþenepentru OcupareaForþei de Muncã maispun cã necomuni-carea lunarã a locurilorde muncã vacante constituie contravenþieºi se sancþioneazã cuamendã de la 3.000de lei la 5.000 de lei.

De asemenea,amenzile contra-venþionale pot fi apli-cate ºi persoanelorjuridice. Pe de altãparte, agenþii econo-mici care anunþã laAJOFM locurilevacante beneficiazãgratuit de serviciile demediere a muncii,respectiv preselecþiacandidaþilor corespun-zãtor cerinþelorlocurilor de muncãoferite ºi în concor-danþã cu pregãtirea,aptitudinile, experienþaºi cu interesele acestora.


Nuca la preþ de trufã

Palatul din Lupeni, amânat cu 3 luni

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Februarie 20156 Actualitate

Datoriile i-aulãsat fãrã apãD ouã apartamente din

municipiul Vulcan aurãmas fãrã apã potabilã dincauza datoriilor foarte maripe care le-au acumulat cãtre societatea.

Iniþial reprezentanþii SC ApaServ intenþionau sã debranºezeîntreaga scarã de bloc, dar cu ajutorul celoralati locatari ai scãriicare sunt buni platnici s-a reuºitblindarea individualã a celor douãapartamente.

“De ce nu sunt capabili sã îºiplãteascã datoriile ºi ne pun pe noiceilalþi locatari ai scãrii inntr-o situ-aþie nefavorabilã de a rãmâne fãrãapã potabilã.Despre operativitateacelor de la ape , nota 100 pentruacþiunea de astãzi”, declarã RasolNicoleta . “Sunt extrem denemulþumitã de ceilalati locatari

care au datorii ºi nu îºi respectãcontractul.Cei de la Apa Serv îºifac treaba ºi sunt prezenþi la oricesolicitare venitã din partea noastrã”, spune ºi Doghi Gabriela.

Directorul general al APA Serv,Costel Avram susþine cãdebranºarea este ultima soluþie în urma tuturor demersurilor întreprinse pentru recuperarea debitelor restante de la beneficiariirãu platnici.

U nii nu-l cunosc,deºi e viceprimar

de pe vremea lui IoanNãpãu, cel care a ocupatpostul de primar prinanii 90. Alþii nu îl vor,ori l-ar dori pe GheorgheIle ºi la Lupeni.

Vorbim despre CornelLungan, viceprimarul dinLupeni, care ar urma sã facã treaba primarului, dupãce Prefectura va notificaadministraþia din Lupenidespre suspendarea lui CornelResmeriþã. Eternul viceprimardin Lupeni aºteaptã decizia,dar pânã atunci recunoaºte cãface ºi treaba primarului, nefiind pentru prima datã pusîn aceastã ipostazã.

A fost viceprimar de cândse ºtie ºi, de pe vremea luiIoan Nãpãu, a fost numãrul 2în Primãria Lupeni. CornelLungan, însã, nu este o figurãprea cunoscutã în municipiulsãu, iar cei mai mulþi poate cãîl ºtiu din Straja ºi mai puþindin administraþia localã.Dovadã, ne-o aratã chiaroamenii obiºnuiþi, care cândau auzit cã Lungan ar preluaprerogativele primaruluiResmeriþã, au fost nedumeriþi.

„Nu îl ºtiu pe CornelLungan. Din vedere aºa,…,dar habar nu am dacã e

priceput. Probabil ar trebuialte alegeri, eu aºa consider”,ne-a spus un localnic dinLupeni. ªi dacã unii nu-lcunosc, alþii cred cã doarLungan e potrivit. „Dupãpãrerea mea, dl Lungan epotrivit la primãrie, cã e maibun la inimã”, a spus un altlocuitor al municipiului Lupeni..

Existã, însã, oameni care îlºtiu mai bine pe Gheorghe Ileºi chiar l-ar vrea la Lupeni. „Sã vinã ºi la noi Ile, pentru cãe om, care se gândeºte lapopor. Domnul Ile, de laVulcan ar fi bun aici”, a precizat o doamnã.

Cornel Resmeriþã a fostsuspendat din funcþie, imediatce instanþa a dispus arestareasa, iar Prefectura a luat act lafinele sãptãmânii trecute deacest aspect. Prerogativelesunt acum preluate de vicepri-mar. „Mandatul domnului primar este suspendat dedrept, aºa cum prevede legea.În cursul week-end-ului care atrecut, la instituþia noastrã s-aprimit comunicarea din parteaCurþii de Apel Alba Iulia,urmeazã ca în termenul legal,Prefectul sã emitã un ordin,prin care sã constate aceastãsuspendare a mandatului.Într-o asemenea situaþie, prerogativele primarului suntpreluate de cãtre viceprimar”,a precizat Dan Terteci, direc-

tor al Cancelariei PrefectuluiHunedoara.

La Lupeni, însã, nu a ajunsun astfel de ordin, dar, chiarºi fãrã hârtia scrisã, CornelLungan spune cã se ocupã deprimãrie, cã este oarecumobiºnuit. „Dacã primesc hârtie, le iau. Dar nu e oproblemã, cã ºi când a fostdânsul bolnav tot eu am primit. Primãria merge maideparte”, a spus ºi cel vizat,Cornel Lungan, viceprimar almunicipiului Lupeni.

Cornel Lungan spune cã îºi vede în continuare de programul de audienþe ºiaudienþele primarului CornelResmeriþã vor fi þinute de secretarul primãriei.

Cornel Resmeriþã a fostarestat pentru 29 de zile îndosarul Gala Bute.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

PNL, peprimul loc înpreferinþeleelectoratului

44,2%dintreromâni

ar vota pentru noulPNL, dacã duminicaviitoare ar avea localegeri parlamentare,în timp ce pentruAlianþa PSD-UNPR-PCar opta 37,4%, aratãdatele unui sondajINSCOP realizat înperioada 5-10 februarie2015 pe un eºantion de1065 persoane.

Sondajul mai aratã cãUniunea Democratã aMaghiarilor din Româniaar obþine 5% (faþã de5,1% în decembrie2014), Partidul MiºcareaPopularã - 4% (5,6% îndecembrie 2015), PartidulLiberal Reformator —3,3% (3,3% în decembrie2014), Partidul PoporuluiDan Diaconescu — 1,4%(2,3% în decembrie),Partidul România Mare —1,1% (1,2% în decem-brie), iar PNÞCD — 0,9%(0,6% în decembrie).

Potrivit sondajului,2,7% dintre subiecþi au

optat pentru opþiunea "altpartid", faþã de 1,4% lasondajul din 2014.

Raportat la totalul populaþiei investigate,15,5% dintre respondenþiau declarat cã nu sunthotãrâþi cu cine sã voteze,6,9% au indicat cã numerg la vot, iar 4,3% fienu ºtiu sau au ales sã nurãspundã la aceastã între-bare.

La întrebarea dacã ar fi dispuºi sã voteze unpartid nou înfiinþat,38,4% dintre respondenþiau declarat cã nu, 25,9%cã ar fi dispuºi sã voteze oasemenea formaþiune,24% s-au declarathotãrâþi, iar 11,7% nuºtiu sau nu rãspund laaceastã întrebare.

Legat de subiectulfinanþãrii partidelorpolitice, 69,8% apreciazãcã acestea trebuiefinanþate atât de la bugetcât ºi din surse private,12,4% sunt de pãrere cãfinanþarea ar trebui sefacã doar de la buget, iar17,9% nu au exprimatnicio opþiune.

Pe de altã parte, sondajul aratã cã 54,2% dintre români vorrevenirea la votul pe listã,23,5% sunt pentrurãmânerea la uninominal,iar 22,4% reprezintã nuºtiu sau nu rãspund.

Maria Balos – oviaþã în slujbaApa Serv

A devenit deja o pe cât de ine-ditã, pe atât de frumoasã practicãa conducerii SC Apa Serv ValeaJiului ca, la despãrþirea de oameniicare ºi-au dedicat o bunã parte dinviaþã ºi din activitatea lor opera-torului regional de apã ºi canalizaredin Valea Jiului, oameni care auajuns la vârsta de pensionare,aceºtia sã aibã parte de o micã fes-tivitate de mulþumire pentru aportullor adus la evoluþia acestei firme.

La fel s-a întâmplat ºi ieri, cânddirectorul general Costel Avram aavut-o ca oaspete în biroul sãu dela Apa Serv pe doamna MariaBalos în chiar ultima zi de lucru aacesteia înaintea pensionãrii la limitã de vârstã, dupã 20 de ani demuncã în cadrul acestei societãþi.

“Cu prilejul pensionãrii, dupã oviaþã dãruitã muncii, conducerea

societãþii Apa Serv vã mulþumeºtepentru întreaga activitate ºi vãdoreºte, atât dumneavoastrã cât ºicelor pe care îi îndrãgiþi, multãsãnãtate, fericire ºi sã aveþi partede cât mai mulþi ani de pensie,insoþiþi de satisfacþii ºi bucurii”, i-aspus Costel Avram doamnei Maria Balos.

În ultimii ani, doamna Balos afost operator hidraulic la staþia deepurare a apelor uzate de laDãnuþoni-Aninoasa.

Cornel Lungan eternul (vice)primar din Lupeni

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Februarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

Aflat într-o emisiuneTV, Dorin Curtean,politicianul cu acte înPC, dar care ”figu-reazã” ca indepen-dent... al tuturor partidelor, a declarat,duminicã, 22 februarie2015, cã va candidapentru fotoliul de primar al oraºuluiPetrila, fãrã sã precizeze ce partid vaavea în spate. Curtean

a fãcut turul partidelordin oraº prin alianþe,propuneri, alãturãrietc., dupã care s-audeclanºat certuri, reclamaþii, scandaluriîn toatã regula.

”Nu pot spune deocamdatã din parteacãrui partid voi candida. O voi face lamomentul potrivit” – adeclarat fostul city-manager, Dorin

Curtean.Dupã alianþa recen-

tã fãcutã de PC cuPSD pentru a forma omajoritate în ConsiliulLocal Petrila - cu sco-

pul de a-l þine în frâupe primarul IliePãducel, dar fãrã a fiacuzat direct PSD - ,sãptãmâna trecutã s-avehiculat o altã întâlnire a PSD cunãstruºnicul Curtean.Mai precis, se vorbeade o negociere, pecare Dorin Curtean aconfirmat-o.

”Da, am avut o, haisã-i spunem,negociere. Cei de laPSD Petrila mi-au propus sã nu candidezla funcþia de primar.Dacã nu voi candida,

mã puteþi acuza cã amfost cumpãrat, darpânã atunci nu”- aprecizat Curtean.Acesta a continuat sãarate cã actualul PNLnu este mai presus ca atunci când îl conducea fostulviceprimar ConstantinRamaºcanu, cel numitîn funcþia depreºedinte al PNL deMircea Ioan Moloþ, ºicare a trecut la PDL.

Procentele date deCurtean, rezultate ladiverse alegeri, sunttotal eronate, iardespre faptul cã PNLPetrila nu a fost oorganizaþie, ci unvehicul pentru un grupde interese, nu a doritsã comenteze. PNLPetrila nu a avut nicio-datã un preºedinte alesºi nici organizaþia nu afost coagulatã pânã lavenirea lui CostelAvram ºi a echipei formate, care, dupã unan de interimat ºi de”scoatere în lume”, auorganizat alegeri gene-rale pentru structurilede conducere intrând

cu acte în regulã înlumea politicã.

Am aflat de laDorin Curtean de ce asãrit ”la gâtul PNL”,aparent fãrã motiv.”Cum sã spunã CostelAvram cã dacã aº candida eu ºi Pãducel,dintre noi doi l-aralege pe Pãducel?Înseamnã cã face opoziþie aºa, deformã” – a spusCurtean fãcândreferire la o emisiunetelevizatã cu preºedin-tele PNL Petrila,Costel Avram.

În Petrila, DorinCurtean este numit unpolitician alunecos încare este greu sã aiîncredere, lucru ºtiutde fostul city-manager.Acesta a precizat cã aarãtat de prea multeori neregulile dinPrimãria Petrila, darnimeni nu l-a ascultat,ºi ca urmare a fost catalogat în fel ºi chipde cei implicaþi.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Alarmant! Sutede abateri de la regulile decirculaþie

A proape 500 de abateri dela regulile de circulaþie

au constatat, în decurs dedoar douã zile, poliþiºtiiServiciului RutierHunedoara, care au efectuat o acþiune cu efective mãrite pe linia nerespectãriiregimului legal de vitezã.

La sfârºitul sãptãmânii trecute,poliþiºtii au aplicat sancþiuni contra-venþionale în valoare de peste69.170 lei. Astfel, în data de21.02.2015, poliþiºtii au depistatîn trafic un conducãtor auto învârstã de 41 de ani, din municipiulBucureºti, care conducea un auto-turism cu viteza de 110 km/h peDN7, pe raza localitãþii Mintia.

În acest caz, poliþiºtii rutieri audispus reþinerea permisul de conducere al bãrbatului în vedereasuspendãrii dreptului de a conduceautovehicule ºi au aplicat o sancþiu-ne contravenþionalã în valoare de877,5 lei. Tot în cadrul acþiunii, îndata de 20.02.2015, poliþiºtiirutieri au depistat în trafic un bãrbat în vârstã de 42 de ani, dinjudeþul Timiº, care conducea unautoturism cu viteza de 103 km/hpe DN 68A, în localitatea Abucea.ªi în acest caz, poliþiºtii au luatmãsura reþinerii permisului de

conducere ºi i-au aplicat conducã-torului auto aplicat o sancþiunecontravenþionalã în valoare de877,5 lei. Pe lângã depãºireavitezei legale, poliþiºtii rutieri audepistat mai multe abateri graveprivind circulaþia pe drumurile publice, fapte ce constituie infracþi-uni ºi pentru care au întocmitdosare de cercetare penalã.

Pentru a preîntâmpina evenimentele neplãcute în trafic,poliþiºtii rutieri le recomandã conducãtorilor auto, sã adaptezepermanent viteza de rulare lacondiþiile de drum ºi de trafic ºi,chiar dacã se aflã în localitãþi sauîn afara lor, iar partea carosabilaeste umedã ori acoperitã cu polei,gheaþã, zãpadã, mâzgã, sau drumuleste din piatrã cubicã, trebuie sãcircule cu viteza redusã. Poliþiºtiirutieri recomandã ca luminile deîntâlnire sã fie aprinse ziua petoate categoriile de drumuri, încazul în care vizibilitatea esteredusã. Atenþie deosebitã necesitãºi sistemul de ventilaþie-dezaburirea parbrizului ºi luneta maºinii caretrebuie sã funcþioneze foarte bine.

Membru PC, în ograda PSD, sau PDL, apãrãtor al unor PNL-iºti -candideazã ”oficial” pentru funcþia de primar al PetrileiD orin Curtean, controversat politician

al Petrilei, fost city-manager, acumfãrã nici o funcþie, apropiat de toate par-tidele ºi respins în aceeaºi mãsurã, ºi-aanunþat ”oficial” candidatura la alegerilelocale din 2016 pentru funcþia de primaral oraºului Petrila. Curtean a recunoscutcã a negociat cu PSD...

Artele marþialejaponeze s-au dezvoltatpe la mijlocul secoluluial XX-lea, pornite dinarta de luptã acãlugãrilor chineziShaolin (Kung-Fu), daradoptarea pe scarãlargã interculturalã înaceastã comunitate deluptãtori a dus la mai multe definiþiidivergente de-a lungul vremii.

Însãºi subdiviziuniledin artele marþiale au„prins” mai multenuanþe – Chinesekempo karate,American Kempo,Shaolin Kempo –, darpânã la urmã s-a gãsitun numitor comun,începând cu 1974americanii - iniþiatorMike Anderson – iniþiind cele mai spec-taculoase întreceri printermenul generic de„all style full contact”.

Revoluþiaaduce... soluþia!

Odatã cu dezgheþulpolitico-economic-cul-tural de dupã Revoluþiadin 1989, în Româniaartele marþiale îºi intrã

în drepturi, odatã cufondarea FederaþieiRomâne de ArteMarþiale, ea suferinddiferite modificãri în1993 ºi 1996.Argentina Boldea, EvaKerekes, PavelVancea, DanielaStamate sau CsabaGombos se aflã printreprimii sportivi românicare au cucerit lauriide campioni mondialila începutul anilor `90.

Ce este Kempo?În tabloul de probe

de luptã în artelemarþiale, sportul denumit „kempo” esterecunoscut ca primaformã de luptã atestatãdocumentar la nivelmondial care a introdus în procesul depregãtire al luptãtorilorprincipii de antrena-ment elaborate ºtiinþi-

fic. Un sport complex,în care se folosesc atât metode deautoapãrare, cât ºi deantrenament spiritual,plecat din China ºiJaponia, ajungând înAmerica ºi apoi înEuropa. De-a lungultimpului, toþi mariimaeºtri ai

artelor marþiale aupracticat la începutacest sport, printre„pãrinþii” disciplineiamintindu-i pe GhicinFunakoshi, WilliamChow sau Ed. Parker.Kempo („CaleaPumnului”) s-a dez-

voltat permanent, preluând influenþe localeprin zonele de trecere,devenind un sport atractiv ºi complex, prin tehnicile mixte pecare le posedã.

Un sport care laînceput de an 2015 aprins ºi în Valea Jiului.

C.S. FujinVulcan aruncãmãnuºa

Un tandem deiniþiativã, profesoriiDaniel Brânzãu ºiFlorin Mârza, avândpregãtirea necesarã –Mârza deþine 3 DAN -s-au decis sã punãbazele

pentru ridicareala rang de perfor-manþã a artelormarþiale mixte (MMA),prin înfiinþareaClubului Sportiv FujinVulcan, afiliat dupãtoate regulile laFederaþia Românã deKempo, acesta fiindsportul care îmbinãtoate formele de luptã.Clubul din Vulcan aintrat astfel în grupulcelor peste 50 decluburi afiliate în þaranoastrã, el având dorinþa de a fi printrecele care sã dea com-ponenþi lotului naþio-nal, un lot cu rezultateremarcabile prin implicarea antrenorului

Amatto Zaharia,echipa României fiindde opt ori campioanãmondialã la acestsport.

C.S. Fujin Vulcan a avut momentul inaugural demonstrativîntr-o salã cochetã deactivitãþi sportive laªcolii Generalã „AvramStanca” (fostã nr. 4)Petroºani unde unnumãr de 12 sportiviºi-au arãtat abilitãþile înprobele kempo, în faþaunui public interesat.

Un grup de sportivibine închegat, care amai activat sub con-ducerea antrenoruluiFlorin Mârza la diferite

grupãri din Vulcan, afãcut o serie demomente demonstra-tive. I-am vãzut la lucrupe Cosmin Pîrva (17ani), dublu vicecampi-on mondial, la full con-

tact european laknockdown, medalii deargint europene lagrappling, elevul liceului „Eliade” dinLupeni, fiind unul dintre cei mai titraþisportivi din judeþulHunedoara. Apoi, un alt vicecampioneuropean, la Wushu,Dragoº Doroftei ºiceilalþi sportivi, VladBuzzi, Iosif Calu,Adrian Stanci, Bogdan Farcaº, RaulMoldovan, Alex Popa,Cristian ªoproni,Robert Dan, DariusFarcaº ºi... DanielBrânzãu, decanul devârstã al celor devârstã adolescentinã,cu toþii perfect integraþi în lupta de pe saltea.

„Ne propunem sã ne îmbunãtãþim performanþele, sãatragem cât mai mulþitineri la clubul nostru,care vrem sã intre în elita kempo-uluiromânesc”, a spusantrenorul FlorinMârza.

Sã fie un începutbun pentru sportiviimarca C.S. FujinVulcan.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Februarie 20158 Sport

Paginã realizatã deGenu TUÞU

Mirajul dolarilorveniþi din OrientulMijlociu – ArabiaSauditã, Bahrein,Qatar, Oman,Emiratele Arabe Uniteetc. – a înnebunit pe

toatã lumea. Pe undeva e de

înþeles, într-o þarã încare doar hoþii,ºnapanii din politicã ºiºantajiºtii dintr-o presãdin ce în ce mai

coruptã, trãiesc cu-adevãrat bine.

Iatã cã în timp ceMihai Pintilii vineneaºteptat de repede– rãutãcioºii ar zice,cu coada-ntrepicioare... – din noupe plaiurile mioritice,optând last-minutepentru Pandurii Tg.Jiu, Gigi Mulþescupleacã el spre tãrâmul

fãgãduinþei, în ArabiaSauditã.

Experimentatulantrenor ex-jiulisit aprins un contract bunîn Divizia „B”, la AlFattiaq, o echipã depe locul 3, care vreacu orice chip sãajungã în primadivizie. Gigi are la dispoziþie un retur sã-ifacã pe arabi fericiþi ºi

poate va avea maimult noroc decâtLaurenþiu Reghecampfºi a sa Mãrie, ºtiþi, aiacare a zis cã se piºãpe România.

Iatã cã feþeleArabiei Saudite pot fide mai multe feluri.Acum, cum le-o finorocul, la unii maimult, la alþii mai puþin.Sallam-aleicum!

Henþ cu mâna ARABIA, TUR-RETURªI ALL INCLUSIVE

6 STILURI DE LUPTÃ

Din punct de vedere competiþional, kempo se împarte în ºase probe

concurs în ceea ce priveºte modalitãþile de luptã: semi-kempo,

full-kempo, mix-kempo, uka do, knockdown, K1 ºi grappling.

Orice sportiv se poate regãsi într-una din aceste categorii, motiv

pentru care ºi afluenþa celor interesaþi este una foarte mare, la nivel

mondial existând peste 15 milioane de practicanþi ai acestui sport.

Când unii omoarã sportul în Valea Jiului

C.S. Fujin Vulcan aratã cã alþii pot...

cvj nr 804, marti24februarie

Documents