cvj nr 892,luni6iulie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 892

Luni, 6 Iulie 2015

M arius Nica, ministrul Fondurilor Europene a venit în Valea Jiului, la Aninoasa, ca sã se întâlneascã cu

reprezentanþii celor mai importante structuri ale statului dinaceastã zonã. A fost ales oraºul Aninoasa pentru a pune unaccent ºi mai mare asupra ideii cã moartea mineritului înseamnãmoartea oraºelor ºi, la final, s-a decis ca o comisie mixtã sã trimitã la Bucureºti, prin parlamentari, ideile ce pot fi transpuseîn proiecte cu finanþare europeanã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 2-A2-A

Accident gravcu coloanaoficialãV izita ministrului

Nica s-a terminatcu un grav accident decirculaþie. Patru oameni,dintre care doi dincoloana oficialã au ajunsla spital.

Secretarul de stat dinMinisterul FondurilorEuropene, Roxana Mânzatuºi ºoferul acesteia au fostspulberaþi de ºoferul uneidube. Secretarul de stat dinMinisterul FondurilorEuropene, Roxana Mânzatu afost implicatã într-un accidentde circulaþie în timp ce sedeplasa de la Petroºani înspreDeva. Oficialul fãcea partedintr-o delegaþie condusãchiar de ministrul FondurilorEuropene, Marius Nica, iarmartorii accidentului ne spuncã s-au nãscut a doua oarã.Asta pentru cã ultima maºinãa coloanei oficiale a fost purºi simplu sfãrâmatã deimpact. „Aici, am auzit acus-tic coloana oficialã. Conformlegii, am tras pe dreapta ºiam redus viteza. Atunci m-alovit duba de Gorj ºi m-aaruncat în ºanþ. Mai departenu mai ºtiu cã nu am maivãzut. Când m-a lovit, amtras puþin stânga ca intram înparapet”, a declarat MarianLiviu ºoferul primei maºinicare a fost lovitã de dubiþã.

Dupã ce a lovit maºinaomului, duba a intrat în dera-paj ºi atunci a lovit în plinmaºina în care se afla secre-

tarul de stat RoxanaMânzatu. Poliþiºtii spun exactcum stau lucrurile. „Dindirecþia Haþeg spre Petroºanicircula autoturismul marcaFord. Dinspre Petroºanivenea Kia. Fordul a tras pedreapta, iar dubiþa de Gorj nua mai putut evita, a lovit dinspate autoturismul Ford pecare l-a proiectat în afarapãrþii carosabile, intrând pecontrasens, tamponândcelãlalt autoturism. Dinimpact au rezultat 4 victime,care sunt la Spitalul JudeþeanDeva”, a declarat comisar ºefSorin Iacob, IPJ Hunedoara.

Dupã accident, la faþa locu-lui nu mai era decât deputatulLaurenþiu Nistor vizibil marcatde ceea ce s-a întâmplat în maºina din spatele sãu.

Nistor susþine cã era cu 30 de m în faþã ºi cu greu ºi-a revenit dupã ce a vãzutce se petrece cu maºina încare era Roxana Mânzatu.

Incidentul a avut loc peDN 66 în zona comunei Pui,maºina, ultima din coloanaoficialã, în care se afla secretarul de stat RoxanaMânzatu, fiind strivitã înimpact. Roxana Mânzatu afost imediat preluatã de unechipaj de la Ambulanþã.Potrivit medicilor, femeia esteconºtientã, dar acuzã dureri lacoloanã. ªi ºoferul maºinii asuferit rãni, însã nu estenimic grav. Cauzele accidentul vor fi stabilite deorganele de poliþie, care audeclanºat o anchetã.

Imediat dupã accident afost anulatã conferinþa depresã de la Deva, iar traficulîn zonã s-a desfãºurat cu difi-cultate timp de peste o orã.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

600 de mii de laGuvern pentru stradaLibertãþii din Aninoasa

B ani pentru drum, dar nu întotalitate. Administraþia

localã de la Aninoasa a primit dela Guvern undeva la 600 de miide lei pentru lucrãrile executatela strada Libertãþii.

Suma este însã insuficientã pentruplata în integralitate a constructorului.“Am primit bani pentru drumulLibertãþii pentru lucrãrile executate. Noiavem factura pentru lucrãri executate învaloare de 900.000 de lei. Dacã nu ne

mai dau ºi restul vom plãti din baniibugetului local pentru a nu deveni ariera-te”, a declarat Nicolae Dunca, primaruloraºului Aninoasa. ªoferii microbuzelorau refuzat ani de zile sã meargã pe strada Libertãþii din Aninoasa în sus pevale pe motiv cã îºi stricã maºinile.Astfel cetãþenii au fost nevoiþi sã treacãprin noroaie pentru a ajunge la primastaþie de autobuz. Acum, calvarul acestor locuitori a luat sfârºit pentru cãautoritãþile locale au finalizat asfaltarea.

Monika BACIUMonika BACIU

O comisie pentru SALVAREA

VÃII JIULUI

M arius Nica,ministrul

Fondurilor Europenea venit în ValeaJiului, la Aninoasa,ca sã se întâlneascãcu reprezentanþiicelor mai importantestructuri ale statuluidin aceastã zonã.

A fost ales oraºulAninoasa pentru a puneun accent ºi mai mareasupra ideii cã moarteamineritului înseamnãmoartea oraºelor ºi, la final, s-a decis ca ocomisie mixtã sã trimitãla Bucureºti, prin parla-mentari, ideile ce pot fitranspuse în proiecte cufinanþare europeanã.

Primarii din ValeaJiului, prefectul judeþuluiHunedoara, SorinVasilescu, preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, Adrian Davidºi reprezentanþii celor maiimportante instituþii alestatului au vorbit desprepropriile lor proiecte deviitor ºi, la final, ministrulMarius Nica le-a dat unrãgaz de 3 sãptãmâni,pânã când îi aºteaptã pe parlamentari cu documentele oficiale laBucureºti. Practic, s-a constituit un nou grup de lucru, cu scopul de apromova prioritãþile de

dezvoltare ale acestui loc. „O primã soluþie pe

care am propus-o esteaceea cã o sã îi propunprimul ministru consti-tuirea unui grup de lucru,pentru cã problema VãiiJiului nu poate fi abordatãdoar dintr-o singurã insti-tuþie. De aceea considercã toate ministerele carepot asigura aspecteletehnice pe care eu, în calitate de ministru alFondurilor Europene sã lefinanþãm, necesitã o abor-dare unitarã. O sã îi pro-pun premierului consti-tuirea unui grup de lucrudin personal tehnic, sec-ondat de un grup de lucrula nivel înalt car sã iadecizii, pentru a configuraoportunitãþi de finanþarepentru 2014 -2020”, aspus Marius Nica, MinistrulFondurilor Europene.

Nica a spus cã acumeste abia începutul acestorproiecte ºi trebuie contu-rate clar oportunitãþile definanþare. Mai mult, le-asugerat edililor de aici sã

se uneascã ºi astfel sã devinã o forþã. „Primariisã conlucreze împreunãcu Consiliul judeþean, cu Universitatea, cu toþifactorii locali. Abordãrileunitare nu pot duce la suc-ces. Ne referim la parteade ºomaj cu care aceastãzonã se confruntã. Suntoportunitãþi de finanþareîn acest program.Angajatorii pot angajatinerii care nu sunt în nicioformã de angajare ºi nicide formare”, a adãugatMarius Nica, MinistrulFondurilor Europene.

S-a pus problemaeradicãrii ºomajului înacest context, dar primariitrebuie sã gãseascã oportunitãþi ca sã atragãinvestiþii. „Semnalele datede primari sunt cã putemangaja acele persoane.Noi de la fondurileeuropene putem plãtiacele salarii ºi partea decontribuþii, dar în realitatenu avem foarte mulþioperatori economici. Deaceea, unul dintre

subiectele de azi (nr. vineri)a fost legat de faptul dacãfactorii locali, administraþiapublicã poate apela laaceastã sursã de finanþare.Practic, sã angajeze ºi sã plãteascã din fondurieuropene personalul nouangajat. Este un subiectpe care îl vom analiza”, a mai spus ministrulFondurilor Europene.

Ministrul a prezentatoportunitãþile de finanþarepe proiecte europene ºi,chiar dacã nu va revenipeste 3 sãptãmâni aici, îiaºteaptã pe parlamentariidin Hunedoara sã vinã cusoluþii pentru Valea Jiuluila Bucureºti. „Joi o sãavem o primã întâlnire.Putem gãsi ºi acestmecanism de lucru, încare, chiar dacã nu ajungeministrul aici, dânºii suntaleºii locuitorilor ºi potsusþine aceste proiecte ºiidei ce pot ajunge plus valoare pentru ValeaJiului”, a conchis Nica.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 iulie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Dupã nenumãrate încercãri,

Primãria Petrilacautã proprietarpentru popicãrie

P opicãria de la Petrila urmeazã a ficoncesionatã în vederea

modernizãrii. Autoritãþile locale de laPetrila au anunþat cã vor scoate la licitaþie popicãria din localitate, astfelîncât investitorul sã modernizeze zonapentru a o reda circuitului recreaþional.

“Este vorba de terenul de sport ºi declãdire care este într-o stare avansatã dedegradare. Cei interesaþi ºi în special celcare va câºtiga licitaþia va trebui sã o moder-nizeze, sã schimbe geamurile ºi acoperiºulastfel încât zona sã devinã una specificãrecreaþiei”, a declarat Vasile Jurca, vicepri-marul oraºului Petrila. În zonã se doreºterealizarea unei terase ºi a unui restaurant.Terenul aferent popicãriei ar urma sã fieconcesionat cu suma de 1 leu/mp ºi sunt în jur de 800 de metri pãtraþi. ParculPensionarilor din Petrila este situat într-ozonã retrasã a oraºului iar în ultimii ani afost lãsat în paraginã. Edilii petrileni au maiavut o astfel de încercare în urmã cu câþivaani însã încercarea lor a eºuat.

Obiectul licitaþiei publice îl constituieconcesionarea prin procedura de licitaþiepublicã a clãdirii fostei Popicarii cusuprafaþa construitã de 409 mp ºi aterenului aferent acesteia în suprafaþa de728 mp, situate în str. Trandafirilor, oraºulPetrila. ((Monika BACIU)Monika BACIU)

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Ca la noi...

Au mutat sensul giratoriuD eºi, încã de când l-au

montat, sensul giratoriudin zona Teatrului DramaticI. D. Sîrbu a fãcut obiectulmai multor reclamaþii, abia lafinele sãptãmânii trecute afost montat cât de cât normal.

Nu ºtim care a fost primulraþionament al celor care l-au pusîntr-o parte a drumului, pe unuldintre sensurile de mers, darvineri seara, o echipã coordonatãde Daniel Viºan, directorul

SPADPP din Primãria Petroºani,în zgomote de ciocane pneumati-ce, au mutat într-un loc mai adec-vat, întregul aranjament. Practic,sensul giratoriu a stat strâmb doar câteva luni, perioadã în carelucrarea gânditã de specialiºti afost în garanþie. Acum cã, spunsurse din primãrie, garanþia a

expirat, greºeala a putut fi îndreptatã, pe cheltuiala primãrieiPetroºani, cel mai probabil.

Acest sens giratoriu, ca ºi celde la Spitalul de Urgenþã, a fostmontat în luna decembrie a anuluitrecut. Sensul giratoriu de la spital, împreunã cu indicatoarelede presemnalizare ºi semnalizarea acestuia, a costat aproximativ40.000 de lei vechi.

De dimensiuni aproximativasemãnãtoare, acesta de lângãteatrul din Petroºani a costat circa42.000 de lei, tot din bani de labugetul local. Amenajarea celordouã sensuri giratorii a fost apro-batã prin hotãrârea ConsiliuluiLocal Petroºani.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

O comisie pentru salvarea Vãii Jiului

Regulile nu se schimbã întimpul jocului

ApaServ trebuiesã respecte contractele definanþareS ocietatea de apã din Valea

Jiului trebuie obligatoriu sãrespecte prevederile contracteloraflate în derulare. Este vorba înspecial de evoluþia preþului apei înValea Jiului, subiect care a fostintens dezbãtut în ultima perioadã.

Costel Avram, directorul societãþii deapã din VAlea Jiului, a avut o întrevederecu ministrul Fondurilor Europene,Marius Nica ºi i-a cerut lãmuriri vizavi deindexarea preþului apei în Valea Jiului.

“Pentru aplicarea contractelor ºi adeciziilor A.D.I. politica de tarifare esteobligatorie, se poate modifica?”, a subliniat Costel Avram.

Rãspunsul ministrului FondurilorEuropene a fost fãrã echivoc. Regulilenu se pot schimba în timpul jocului.

“Dacã trebuie respectate politicile tar-ifare de la momentul semnãrii con-tractelor, DA este o condiþie obligatorie,Comisia Europeanã nu acceptã schim-bãrile în timpul jocului, dar a mai ridi-

catã problema dacã ºi pe viitor 2014-2020 creºte procentul de cofinanþare pen-tru realizarea acestor proiecte. Suntem întratative cu JASPER ºi Comisia Europea-nã ºi va fi elaborate un ghid post beneficiudin care va rezulta acest procees de cofi-nanþare. Din discuþiile la momentul acesta,nu va creºte acest procent de cofinanþare”,a declarat Marius Nica, ministrulFondurilor Europene.

Contractele finanþate din bani europeninu mai pot fi renegociate, nici în timpulderulãrii proiectului ºi nici ulterior. Maimult, nerespectarea prevederilor asumate,poate duce chiar la pierderea finanþãrilor.Avram spune cã ignorarea evoluþiueiPlanului Tarifar, în conformitatecuprevederile asumate de ADI Apa ValeaJiului în 2011 cu organismele de finanþareeuropeanã, ar putea atrage dupã sinesancþionarea Primãriilor din ValeaJiului ºi a Consiliului Juideþean, care ar putea fiobligate la returnarea celor peste 60 demilioane de euro puºi la dispoziþie de UEpentru investiþii în ultimii 4 ani.

Monika BACIU Monika BACIU

Scene tragi-comice la intrareaîn Defileul Jiului,unde mai mulþicopiii cerºesc lasemafoarele caredirijeazã circulaþiape drumul naþionalce leagã Hunedoarade Gorj. Pentru cãsunt exploataþi deproprii pãrinþi,poliþiºtii dinAninoasa au fãcut overificare în zonã,însã la apariþia lortoþi cerºetorii aufugit sub un pod depe malul Jiului de

Vest, sperând cã-ºivor pierde urma învegetaþia deasã.Oamenii legii aucoborât dupã ei însãcei mai mulþi aureuºit sã fugã. Dacãtot erau prin zonã,un tânãr dinPetroºani care-ºicãuta consoarta s-agândit cã are ºansemai mari sã ogãseascã împreunãcu ei. „A plecat deacasã, stã pe aici cucopiii care cerºescla semafor. Amvãzut-o, dar a fugit

când a vãzut poliþia.Tot a mai plecat deacasã ºi dãdeam deea aici, stã la pod,la cerºit. Acum s-asperiat, cã a maifost luatã pentrucerºit ºi când avãzut cã vin poliþiºtiicred cã a trecut Jiul.Am cãutat-o ºi prinapã, dar e micã ºinu avea cum sã seînece. S-a ascunsprin bãlãrii”, a spustânãrul. Poliþiºtii auscotocit zona dar nuau reuºit sã dea deurma ei ori acerºetorilor care,profitând de vege-taþia deasã, ºi-augãsit ascunzãtori. Laplecarea oamenilorlegii, femeia a ieºitdin ascunzãtoare ºis-a instalat iarãºi lacerºit. Poliþiºtii dinAninoasa au fãcutmai multe verificãri,pe parcursul sãp-tãmânii trecute, laintrarea în DefileulJiului, pentru a-iprinde în flagrantpe cei care-ºi puncopiii sã cerºeascã.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni 6 iulie 2015 Actualitate 3

Conducerea INSEMEXa discutat cu ministrulFondurilor Europeneposibilitatea de a con-cretiza finanþarea unuiproiect de investiþii. Estevorba despre o investiþieîn infrastructurã la carecercetãtorii de aici dejalucreazã ºi va putea fiaccesat în perioadaurmãtoare. „Întreg colec-tivul institutului nostrulucreazã la o propunere eproiect în cadrulProgramului OperativCompetiþional, axa dedezvoltare 1, la unproiect de dezvoltare ºimodernizare a insfras-

tructurii institutelor decercetare ºi univer-sitãþilor. Sperãm sãatragem prin acestproiect investiþii ºi dotãricu echipamente în

valoare de aproximativ 5 milioane de euro”, aspus la întâlnirea cu ministrul Marius Nica,Artur Gãman, directorgeneral INSEMEX.

Toate aceste investiþiiîi vor ajuta pe cercetãtoriide aici sã se ridice lanivelul european la careparticipã în cadrul tuturorproiectelor de cercetareºi nu numai. Practic, vor-bim de dotãri atât cuaparaturã de ultimã orã alaboratoarelor, dar ºi cuechipamente perfor-mante de intervenþie.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

P rimarul oraºuluiUricani, Dãnuþ

Buhãescu, este foc ºi parãpe parlamentarii hune-doreni care de-a lungulanilor au promis multe ºinu au fãcut mai nimic.

Edilul i-a apostrofat pe politicieni chiar de faþã cu ministrul Fondurilor Europene.“Guvernanþii nu ne-au ajutat cunimic. Este insuportabil. În interiorul judeþului suntem ca oenclavã. Reprezentanþii uitã deValea Jiului. Pe spinarea noastrãa celor de aici iau bani în judeþ.Valea Jiului a fost ca o monedãde schimb pentru politicienicare nici nu au trecut de Defileu ºi au uitat de ValeaJiului”, a spus în faþa ministru-lui Fondurilor Europene ºi acâtorva parlamentari hune-doreni, primarul oraºuluiUricani, Dãnuþ Buhãescu.

Edilul a mai subliniat cã situaþia din zonã este extrem degravã ºi cere bani europeni pentru a dezvolta Valea Jiului.

“Situaþia este extrem degravã. Ceasul se învârte. Noi nuavem bani sã aplicãm proiectepentru a dezvolta aceste zone.Uniunea Europeanã sã scoatãzeci de milioane de euro dinportbagaj pentru a ajuta ValeaJiului. Trebuie sã fim sprijiniþipentru a pune ceva în loculmineritului care încet-încet sestinge”, a mai subliniat edilul.

Primarul oraºului Uricani s-adeclarat dezamãgit de parlamen-tarii hunedoreni care nu aufãcut altceva decât sã promitã,dar de înfãptuit nu au înfãptuitnimic. Acesta nu a þinut cont defaptul cã majoritatea oamenilorpolitici din salã aveau aceeaºiculoare politicã cu a lui (PSD) ºiºi-a declarat nemulþumirile.

Monika BACIU Monika BACIU

INSEMEX investeºte îninfrastructurãC el mai mare institut de cercetare din

Hunedoara ºi unicul la nivel naþionalvrea sã investeascã în infrastructurã. INSEMEX Petroºani intenþioneazã sã acce-seze fonduri europene cu care sã dezvolte bazape care o au acum cercetãtorii, aºa încât peviitor sã putem vorbi de performanþe ºi mainotabile ale celor de aici.

ªi-a pierdut nevastape malul Jiului

U n tânãr din Petroºani ºi-a pier-dut soþia ºi le-a cerut ajutor

poliþiºtilor care veniserã sã prindãcerºetorii ce-ºi fac veacul la semafoa-rele de la intrarea în Defileul Jiului.

Valea Jiului, monedã de schimb pentru politicieni

Dãnuþ Buhãescu îi ceartã peparlamentarii, colegi de partid

R eprezentanþiiPrimãriei

Petroºani solicitã fon-duri europene pentrumodernizarea ºoseleide centurã care strãbate localitatea.

Circulaþia rutierã pecentura Petroºaniuluieste un adevãrat calvardin cauza gropilor, unelecu o adâncime ºi de 30de centimetri. Situaþiaeste criticã în zonacartierului Aeroport, darºi în cea unde se aflãautogara, gropile dinasfalt fiind aproapeimposibil de evitat deºoferi. Drumul naþionalse aflã în proprietateaCompaniei Naþionale deDrumuri ºi Autostrãzi,însã este administrat demunicipalitateaPetroºani, iar reparaþiilear trebui efectuate deprimãrie. Prezenþi laîntâlnirea cu ministrulFondurilor Europene,reprezentanþii municipa-litãþii de la Petroºani aucerut fonduri europenepentru acest drum.

“Trebuie sã analizãmposibilitatea de a accesafonduri europene pentrumodernizarea ºoselei decenturã a municipiuluiPetroºani”, a spus laîntâlnire, Paula Dragoº,director executiv încadurl PrimãrieiPetroºani.

Ministrul Marius Nica

a precizat cã va cãutasoluþii pentru acest tronson de drum.

“Vom vedea împreunãcu colegii de la CNAD-NR, ce soluþii se pot gãsi pentru finanþareadrumului spre BãileHerculane ºi a drumuluide centurã de laPetroºani”, a declaratministrul Marius Nica.

Cei câþiva kilometridin DN66, care strãbatmunicipiul Petroºani, nu au fost incluºi înproiectul de reabilita-re a Defileului Jiului.Guvernul nu are niciosoluþie pentru DrumulNaþional, care estepãsat de la MinisterulTransporturilor laDepartamentulMarilor Proiecte.

”În cadrul acestuicontract (de moder-nizare a DefileuluiJiului-n.r.), nu a fostcuprinsã în proiectuliniþial reabilitarea sec-torului de drum caretraverseazã municipiul

Petroºani, care în con-formitate cu art.21, alin.2, din OUG nr.43/1997

privind regimul dru-murilor, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare:”sectoarele de drumurinaþionale, incluzând ºi lucrãrile de artã, amenajãrile ºi accesoriileaferente, situate înintravilanul reºedinþelorde judeþ ºi al municipi-ilor, sunt în administrareaconsiliilor locale respec-tive”, se arãta într-undocument al CNADRN.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 iulie 20154 Actualitate Actualitate 5

“Compania de apã dinValea Jiului este în topulnaþional”, a declarat ministrul FondurilorEuropene, Marius Nica.

Investiþiile care se vorderula în etapa a doua aacestui program definanþare europeanã, voravea cea mai micã cotã decofinanþare localã din celeaplicate pe acest gen deproiecte în România.

“Am beneficiat de fonduri europene, a fost uncontract bun, pe care l-amºi terminat. Am fãcuteconomii de 1,5 miloanede euro ºi la data de 31decembrie suntem gata cutoate lucrãrile. În plus nuam avut nici corecþii finan-ciare. Pentru perioada2014-202 scoatem la lici-taþie lucrãrile de 63 de mili-oane de euro”, a subliniat

Costel Avram, directorulgeneral al SC ApaServValea Jiului.

De-a lungul ultimilorpatru ani, societatea deapã din Valea Jiului adepus eforturi considera-bile pentru a creºtesimþitor calitatea servici-ilor oferite beneficiarilor.Banii au venit atât de laUniunea Europeanã câtºi de la bugetul de stat.vorbim de o sumã de

143.225.000 de lei de laUniunea Europeanã la cares-au adãugat 21.905.000de lei de la bugetul de statºi încã 3.370.000 de lei dela bugetul local al acþionari-lor ASVJ, au fost realizateinvestiþii care au transfor-mat radical calitatea ºicondiþiile de furnizare aapei potabile în ValeaJiului. În urma acestuiproiect, reþeaua de alimen-tare cu apã potabilã s-amãrit cu 27.903 km, alþi2.008 km fiind reabilitaþi ºimodernizaþi astfel încâtnumãrul beneficiarilor dealimentare cu apã la robi-net a crescut la 91.356 depersoane ºi aproape 3000de persoane juridice. Osursã de apã ºi 2 staþii detratare a apei potabile aufost reabilitate, iar unmodern sistem de moni-torizare a consumurilor ºidefectelor (de tip SCADA)face acum posibilã inter-venþia sectorialã imediatã,controlul permanent alcalitãþii apei ºi ges-tionarea consumurilor realedin sistem. Nu doar reþeauade apã potabilã a suferitîmbunãtãþiri, cât ºi sis-temul de canalizare care afost extins cu 61.645 km,alte 2.827 km fiind moder-nizate.De asemenea au fost construite 9 staþii depompare a apelor uzate ºia fostreabilitatã ºi moder-nizatã la cele mai înaltestandarde europene înmaterie staþia de epurarede la Dãnuþoni.


M unicipiul Petroºanieste declarat staþiune

de interes naþional, dar oficialii MinistreuluiTransporturilor nu fac nimicpentru garã, chiar dacãaceasta este poarta deintrare în oraº.

Dupã 10 ani de memorii, Garadin municipiul Petroºani, poartade intrare în oraºul declarat staþiu-ne de interes naþional, rãmâne toto ruinã. Responsabilii CFR sau aiMinisterului Trasporturilor nu semai obosesc nici mãcar sãrãspundã la adresele oficialilor dinadminsitraþia publicã localã.

Reprezentanþii administraþieipublice locale fac degeaba memo-rii pentru salvarea Staþiei CFRPetroºani, pentru cã cei de laMinisterul Tranporturilor sau de laCFR nu se obosesc în ultimaperioadã nici mãcar sã rãspunã.Prin 2013 responsabilii ministe-rial dãdeau speranþe celor dinPrimãria Petroºani cã situaþia gãriiva fi rezolvatã. Ulterior, auanunþat cã nu sunt bani,iar mai apoi s-a aºternuttãcearea mormântalã.

“Începând din anul2005, de când eraviceprimar, primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob – Ridzi afãcut numeroase demer-suri cãtre instituþiile abili-tate, dar în ultimii ani nu a mai fost primit niciunrãspuns”, a declarat Nicu

Taºcã, purtãtor de cuvânt alPrimãriei Municipiului Petroºani.

Aflatã într-o avansatã stare dedegradare, Staþia CFR Petroºaniar avea nevoie de un programurgent de reabilitare, însã nimenide la nivel de decizie nu pareinteresat sã finanþeze o astfel delucrare. Prin 2013 MinisterulTransporturilor a anunþat cã nusunt bani.

O intenþie de reabilitare a gãriia existat în trecut, dar nu s-a finalizat. A fost fãcutã o infuzieserioasã de bani în dotarea clãdiriiaflate în ruinã cu geamuri ºi uºide tip termopan, dar mai apoi nus-au mai gãsit fonduri ºi pentrufinalizarea investiþiei.În cele dinurmã, CFR Cãlãtori a decis sãrenunþe la a mai funcþiona înclãdirea fostei staþii, care a fostîncuiatã. La începutul anului2011 se anunþa cã garã va intrãîn reparaþii, dar proiectul a fostamânat, pe motiv cã este maicostisitor decât se credea iniþial.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Blocajul pentruconstruirea acestuidrum extrem deimportant pentru turismul ecumenicdin judeþulHunedoara a apãrutodatã cu raportulcorpului de control alMinisterului Apelor ºiPãdurilor, în urmacãruia s-a dispus stoparea tuturorinvestiþiilor în ariileprotejate unde nuexistã plan de mana-gement aprobat.

„În urma unuicontrol, au fost suspendate toateavizele în curs, toateprocedurile în cursau fost, de aseme-nea, suspendate.Asta ne împieta penoi sã mai dezvoltãmîn ariile protejate,care însumeazãnumai 40% dinsuprafaþa judeþuluinostru. Vineri, minis-terul a anulat aceastãprevedere. Nu maiavem nimic în cale

pentru a construi ºimoderniza Drumulde la Prislop ºicelalalte entitãþi eco-nomice ºi administra-tive îºi pot desfãºuraactivitatea curentãfãrã opreliºti dinacest punct devedere”, a spusAdrian David,preºedintele C JHunedoara.

Traficul pe DJ687K se deruleazã înprezent cu dificultatedin cauzã cã, pe o

distanþã de 2,37 kilometri, drumul are o lãþime de 3,5metri, fãcândaproape imposibilãdeplasarea automo-bilelor pe ambelesensuri.

Dupã moderniza-re, traficul întreSilvaºul de Jos ºiMânãstirea Prislop se

va desfãºura pe undrum lat de aproxi-mativ 6 metri. Pe oporþiune de un kilometru, între km10,4 ºi km 11,4,drumul va avea obandã suplimentarãdestinatã traficuluigreu, astfel încâtlãþimea drumului va fide nouã metri.

Ideea unui parc dedistracþii la Aninoasanu a fost abandonatãA dministraþia localã nu va finanþa

un asemenea obiectiv pentru cãnu-ºi poate permite în condiþiile încare sunt alte proiecte de extremãurgenþã, însã parcul de distracþii arputea fi realizat de italieni.

Administraþia localãdin Aninoasa a pusterenul necesar la dis-poziþia investitorului,acesta din urmãurmând sã realizeze ºio fermã iar pânã alfinele acestei luni vaavea loc o întâlnirepentru a fi stabilitedetaliile.

„Noi am dat terenul ºi ne-am asociat cu ofirmã, am înþeles cã sunt plecaþi în Germaniaºi peste vreo douã sãptãmâni ar trebui sãvinã la Aninoasa. Îi aºteptãm la discuþiiserioase, iar dacã ar da drumul la investiþievreo zece oameni ºi-ar gãsi de lucru. Lângãaceastã fermã vor sã facã ºi o tabãrã pentrutineret, deci ar fi mai multe persoane anga-jate. Aºteaptã ºi ei sã vadã ghidurile definanþare care ies acum ºi apoi sã decidã pece ghid intrã ca sã obþinã fonduri europene”,a declarat primarul localitãþii Aninoasa,Nicolae Dunca. Ideea unui parc de distracþii,chiar dacã la altã dimensiune, a mai existatpe timpul fostului primar însã nu s-a mairealizat. Parcul din Aninoasa urma sã seîntindã pe o suprafaþã de aproximativ 10-15hectare ºi cuprindea dar ºi un muzeu almineritului, proiect care costa mai mult dedouã milioane de dolari ºi era unic înEuropa., însã totul a rãmas doar pe hârtie.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Mii de anvelopesecond handoprite de lacomercializareA tenþie la anvelopele pe care

le cumpãraþi. Chiar dacãsunt second – hand trebuie sãrespecte normele legale.Inspectorii de la ProtecþiaConsumatorului au oprit de lacomercializare mii de anvelopedin cauza neregulilor constatate.

Peste 3.200 de avelope au fostoprite definitiv dela comecializarede inspectorii ANPC din cauzaneregulilor descoperite. ProtecþiaConsumatorului a fãcut o serie decontroale iar neregulile descoperite,inclusiv în judeþul Hunedoara, nuau fost deloc puþine.

În total, au fost controlaþi 289

operatori economici, dintre care laun numãr de 192 operatori eco-nomici (64,4%) au fost constatateabateri. Ca atare, s-a dispus opri-rea temporarã de la comercializarea 2.772 anvelope second- hand,oprirea definitivã de la comercia-lizare a 3.234 anvelope second- hand, precum ºi aplicareade 205 sancþiuni contravenþionale,dintre care 88 amenzi în valoarede 255.300 lei ºi 117 avertis-mente, toate pentru încãlcareareglementãrilor privind protecþiaconsumatorilor.

Potrivit ANPC, mai mulþi opera-tori economici funcþionau deºi nuaveau autorizaþie, ori în ascundeau

chiar numele societãþii, aºa cãclientul nu ºtia nici mãcar de ºacine cumpãrã. În plus, au fostdescoperite la vânzare anvelope cutãieturi profunde, crãpãturi cu deteriorãri ºi uzurã neuniformapronunþatã, ori fãrã certificat degaranþie- jud. Bacãu, Mehedinþi,Prahova, Albã, Maramureº, Bihor.Nici preþul nu era întptdeaunaafiºat, aºa cã vânzãtorul putealiniºit sã facã tarnzacþia în funcþiede aspectul clientului.

Autoritatea Naþionalã pentruProtecþia Consumatorilor sfãtuieºteconsumatorii sã refuze anvelopelesecond-hand care au deteriorãri ºiuzurã neuniforma pronunþatã (tãie-turi profunde, crãpãturi) sau carenu au vizibile informaþiile de bazãconþinute pe peretele lateral (flan-cul) al anvelopei: lãþimea secþiuniianvelopei în mm, construcþiaanvelopei diametrul jantei ºi datade fabricaþie (sãptãmâna, anul).

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

ApaServ, nota 10 de la ministrul Fondurilor EuropeneA paServ Valea Jiului, prima societate de apã

din þarã care acceseazã bani europeni dinperioada 2014-2020. Aflat la o întrevedere înValea Jiului, ministrul Fondurilor EuropeneMarius Nica a precizat cã ApaServ Valea Jiuluieste în topul firmelor de apã din þarã care ademarat procedurile pentru atragerea fonduriloreuropene din perioada 2014-2020.

Gara din Petroºani, lãsatã de izbeliºtede Ministerul Transporturilor

Drumul spre Prislop poate fi reabilitat

N u mai sunt opreliºti pentru construirea drumului sprePrislop. Artera a devenit una extrem de circulatã, dar

avizele au fost suspendate pânã vineri. De azi se poate lucrafãrã opreliºti la modernizarea acestui drum ºi responsabilii dela Consiliul Judeþean spun cã au deblocat total situaþia.

Fonduri europene pentru centura Petroºaniului

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 iulie 20156 Invatamant

Drumul luiBãsescu, cum a fost numit genericdrumul dintreCâmpu lui Neag ºiHerculane a fost ºiel pe agenda de dis-cuþii de la Aninoasa.Dãnuþ Buhãescu acerut ºi ministruluiMarius Nica sã îlsprijine ca sã obþinãdin nou bani. Astadupã ce anul trecuta pierdut banii dincauza procesului pecare l-a avut cu

ecologiºtii. „Drumul spre

Herculane trebuiepus din nou pefinanþare, aºa cumfost prins în 2014în buget. ªi vomrelua ºi nu ne vomlãsa în demersulacesta ca sãîncepem lucrãrile”,a spus DãnuþBuhãescu, primaruloraºului Uricani.

Anul trecut s-aupierdut nu maipuþin de 59,4

milioane de euro,bani care nu au maifost acum prinºi înbuget ºi în 2015,pentru cã existaacest proces inten-tat de ecologiºtiiAgent Green, carenu vor continuarealucrãrilor.

Mai sunt de realizat circa 19 kilometri, întreCâmpu lui Neag ºiCerna, lucrarea estedificilã, pe traseulstabilit fiind necesarã, între

altele, construireaunui pod pesteCerna, a 82 depodeþe ºi a unuiviaduct de coastã cusuprastructura înconsolã. De aseme-nea, pentru prote-jarea faunei, suntprevãzute ºase via-ducte pentru traver-sarea drumului decãtre animalele mariºi un podeþ în zonade reproducere aamfibienilor

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Locurile dejoacã dinLupeni, înatenþiaautoritãþilorlocaleL ocurile de joacã

de pe razamunicipiului Lupeniau intrat într-unamplu proces de reparareºi modernizare.

Încã de la sfârºitul sãptãmânii trecute autoritãþilelocale au început sã executelucrãri pentru înfrumuseþareaparcului din zona CAP-ului,respectiv repararea ºi moder-nizarea locurilor de joacã pen-tru copii. Potrivit deputatuluiCristian Resmeriþã toate aces-te lucrãri vin în sprijinul cetãþe-nilor municipiului Lupeni ºi auca scop creºterea confortuluilocuitorilor. “Continuãm derularea proiectelor care duc la creºterea confortuluicetãþenilor din localitate. Unuldin proiecte vizeazã repararealocurilor de joacã ºi moderni-

zarea parcurilor din municipiulLupeni, astfel cã de vineriautoritãþile locale au începutsã execute lucrãri pentru înfru-museþarea parcului din zonaCAP-ului, lucrãri de reparaþiila locurile de joacã pentrucopii, instalarea unei ciºmelede apa pentru a veni în spri-jinul cetãþenilor în zilele toridede varã, refacerea bãncilordeteriorate, amenajareazonelor verzi, pornirea fân-tânii arteziene. Aceastã zonãeste des frecventatã atât depãrinþi cu copii, dar ºi devârstnici”, ne-a declaratCristian Resmeriþã.

HOTÃRÂREANR. 73/2015

privind aprobarea con-tractului de asociere în

participaþiune dintreMunicipiul Lupeni ºi

Asociaþia PRO STRAJALupeni

hotãrârea a fost aprobatãprin vot liber exprimat cu

unanimitate de voturi

Consiliul Local alMunicipiului Lupeni

Analizând Nota de funda-mentare a ViceprimaruluiMunicipiului Lupeni, dom-nul prof. Cornel DamonLungan prin care propuneîncheierea unui contract deasociere în participaþiune

prin care sã se asigurefuncþionalitatea reþelei elec-trice de alimentare aStaþiunii Turistice StrajaLupeni;

Având în vedere Raportulcompartimentului de resortprecum ºi avizul favorabil alComisiei de specialitate aConsiliului local alMunicipiului Lupeni;

Þinând cont de preveder-ile articolelor 1949-1954din Codul civil Român pre-cum ºi de prevederile arti-colului 10 litera “f” al Legiiparteneriatului public-privatnr. 178/ 2010;

În temeiul prevederilorale articolelor 36 alin. (1),alin. (2) litera “c”, “d” ºi “e”alin. (6) lit. “a” pct. 11,alin. (7) litera “a” din Legeaadministraþiei publice locale

nr. 215/ 2001, republicatã,cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare

HOTÃRÃªTE:Art. 1 Se aprobã con-

tractul de asociere în partic-ipaþiune încheiat întreMunicipiul Lupeni ºiAsociaþia PRO STRAJALupeni prezentat în anexanr. 1 la hotãrâre.

Art. 2 În vedereanegocierii unor condiþii câtmai avantajoase pentruMunicipiul Lupeni sedesemneazã urmãtoareaComisie:

- Lungan Cornel Damon- Viceprimar – Preºedinte;

- Romoºan Ilie Adrian –consilier local – Membru;

- Perþa Tãnase - consilierlocal - Membru;

- Mesaroº Iacob Viorel –consilier local – Membru;

- Manolache Gheorghiþã– consilier local – Membru;

Art. 3 Viceprimarul

Municipiului Lupeni esteîmputernicit sã semnezecontractul de asociere înforma finalã negociatã deComisia desemnatã potrivitprevederilor articolului 2 alhotãrârii.

Art. 4 Hotãrârea se vacomunica InstituþieiPrefectului JudeþuluiHunedoara în vedereaexercitãrii controlului cuprivire la legalitate fiindadusã la îndeplinire decãtre ViceprimarulMunicipiului Lupeni ºiComisia desemnatã ºi lacunoºtinþã publicã prin grijaSecretarului MunicipiuluiLupeni.

Lupeni, 23 iunie 2015

Preºedinte de ºedinþãProf. Vasile Viorel

HODORContrasemneazã –

Secretar Jr. Marius Claudiu BÃLOI

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 iulie 2015 Administratie 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Asociaþia pentru educaþieºi pregãtire profesionalãPetroºani cu sediul înPetroºani, la Casa deCulturã a Sindicatelororganizeazã cursuri

de Noþiuni Fundamentalede Igienã.

RELAÞII LA TELEFON0722448428

ANGAJÃRIHotel Palace angajeazã

director marketing, bucãtar ºi contabilã.

Salariu motivant. Detalii latelefon 0751.199.100

Demersuri pentru „Drumul lui Bãsescu”N u va fi abandonatã ideea cã

drumul din Uricani spreHerculane este o prioritate. Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºuluidin Vestul Vãii Jiului spuen cã va face tot ce îi stã în putinþã ca sã primeascã ºi finanþare.

N ãscut la 13noiembrie

1951 la Botoroaga(Ilfov), Gigi Mulþescua ajuns în 1963, în echipele dejuniori ale Stelei, deunde ajunge în 1971la Jiul Petroºani.Nu împlinise 20 deani, dar acesta va fi momentul deînceput al unei maricariere fotbalistice.

„Am ales întreTârgoviºte ºiPetroºani”

Reporter: Gigi, cum ai ajunsla Petroºani?

Gigi Mulþescu: Mi s-a propus sã mergacolo împreunã cuportarul Vasile Suciu ºi„Paloma” Gligore, sã„completãm” unschimb pentru golge-terul Ion Constantincare fusese adus laSteaua. Mai aveam ovariantã la Târgoviºte,dar mã atrãgea ideea

la Petroºani, ºtiind cã,totuºi, Jiul e o echipãde Divizia „A” ºi cãaltele sunt perspec-tivele de aici.

Rep.: A venitdebutul în „A”...

G.M.: Exact, era pe22 august 1971, laOradea, cu Criºul, 0-0, cu acel excelentantrenor EugenIordache la cârmaJiului. Eram, unmingicar, mi-a spus sãþin mingea cât maimult ºi m-am confor-mat. Am dat în acelcampionat 5 goluri, cuunul mai puþin decâtvârful Miticã Stoian.

Rep.: Cum te-auacceptat greii cam-pionatului, Tonca,Stocker, Peronescu,

Libardi, Naidin...G.M.: Excelent!

Eram acea patã deinventivitate, îmiplãcea driblingul, m-auprimit cu bucurie.

Rep.: Ai rãmas laJiul opt campionate,pânã în 1979. Timp în care ai avut numeroasemomente de glorie.Hai sã le punctãm.

G.M.: Am fost luatimediat în vizorulNaþionalei de tineret,U.23. Un primmoment important laJiul, finala CupeiRomâniei în 1972,pierdutã, 0-2 cuRapid, dar ne-amrevanºat în 1974, 4-2cu „Poli” Timiºoara ºicâºtigarea trofeului.

Între timp am câºtigatBalcaniada de tineretºi CampionatulMondial Universitardin Franþa.

Rep.: Cu siguranþã,succese care au atrasatenþia ºi altorechipe...

G.M.: Aºa e,

Universitatea Craiovaºi „U” Cluj m-au doritenorm, dar eu eramlegat de familie, defacultate ºi în plus,devenisem liderulechipei. Deci, nuaveam motive sãpãrãsesc Petroºaniul.

Rep.: ªi totuºi,în 1979...

G.M.: Da, aveamaproape 28 de ani, m-am gândit cã aºputea juca vreo câþivaani la nivel înalt, deaceea am ales DinamoBucureºti. Am câºtigatacolo trei titluri ºi douã

Cupe ale României,am atins 15 jocuri înNaþionalã ºi o semifi-nalã în C.C.E. Ce mi-aº fi dorit mai mult?

Rep.: Sãrevenim la Jiul...

G.M.: Este echipacare va rãmane mereu

în inima mea! A fost oprovocare pentru mineºi la revenirea în 1985– iatã, au trecut 30 deani de atunci! – cândam pornit în cursaunei promovãri,reuºitã la golaverajîntr-o luptã cu BaiaMare, cu o echipã încare evoluau jucãtoride valoare, precumCristi Florescu,Szekely, Bãluþã,Vancea, Lasconi. Amrezistat numai un an în„A”, jocurile de culiseºi arbitrajele în

favoarea FlacãriiMoreni ne-au termi-nat. Am mai avut oîncercare, în returul2004-2005, dar dupã2-0 cu U.T.A. – erampe primul loc... –,patronul Alin Simotas-a debarasat de mine,pe motiv cã impuneamjucãtorilor o disciplinãde fier!?

Rep.: Acum?G.M.: Acum stau

cât pot de mult înaceastã oazã de liniºtede la Subcetate, ºivom mai vedea.Capitolul Jiul rãmânepentru mine oricânddeschis...

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 iulie 20158 Sport

Am avut privilegiulca zilele acestea sã staude vorbã, într-un inter-viu pentru televiziune ºipentru ziar, cu GigiMulþescu, cel carevreme de mulþi ani afost simbolul fotbalului

petroºenean, în anii`70, `80 ºi dupã 2000.Ca jucãtor ºi apoi caantrenor, Gigi Mulþescua fost mereu o pildãpentru toþi cei implicaþiîn fotbal. El a cunoscutgloria sportivã în

echipele Naþionale, detineret, olimpicã sauNaþionala A, a câºtigatcupe ºi campionate cu Jiul ºi DinamoBucureºti, a câºtigat untitlu balcanic ºi unulunviersitar european, afost mereu în prim-planul competiþiei.

Iatã cã, acum la 64de ani, Gigi Mulþescu

are amintiri „la zi”,legate de momentelepetrecute la JiulPetroºani, cu bune curele, o echipã de cares-a simþit mereu legat ºi la care ar revenioricând cu plãcere. Mai ales cã, ºi-a stabilito reºedinþã de varã la Subcetate, lângãHaþeg, acolo unde

spune cã ºi-a gãsitadevãrata liniºte.

La doi paºi dePetroºani, GigiMulþescu mai credecã fotbalul jiulist arputea sã renascã.Când ºi cum, maigreu de anticipat,dar el ar fi gataoricând sã fie alãturide alb-negri.

Henþ cu mâna Dincolo de glorie

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Având în spate o carierã fabuloasã ca jucãtor ºi antrenor

Gigi Mulþescu are mereu în inimã echipa Jiul Petroºani

Echipa Jiul în campionatul 1971-72, primul pentru Gigi Mulþescu (în medalion) Gigi Mulþescu în acþiune,

în anii `70

23 iunie 1974, momentul câºtigãrii Cupei României de cãtre echipa Jiul, cu Gigi Mulþescu (în medalion) în formaþie

cvj nr 892,luni6iulie

Documents