cvj nr 893,marti7iulie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 893

Marti, 7 Iulie 2015

D e cel puþin 5 ani de zile, cel care ar trebui sã se ocupede bunul mers într-o staþiune turisticã a Vãii Jiului,

Cornel Lungan, nimeni altul decât viceprimarul municipiuluiLupeni, terorizeazã pur ºi simplu staþiunea

>>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

2,5 km de drum =4,2 milioane de lei P este patru milioane de lei

costã 2,5 kilometri dedrum, la Aninoasa. Edilii localide la Aninoasa au în vederereabilitarea a doi kilometri ºijumãtate de drum judeþean.

Este vorba de jumãtatea de drumjudeþean care se aflã în administrareaautoritãþilor locale. “Urmeazã sã urcãmdocumentaþia pe SEAP pentru drumuljudeþean 666B. Este vorba de proiectulde modernizare care include asflatare,borduri, dar ºi alte lucrãri tehnice.Valoarea lucãrilor este undeva la4.200.000 de lei cu TVA inclus”, a

declarat Nicolae Dunca, primaruloraºului Aninoasa.

Dupã mai bine de douã decenii încare reabilitarea drumului judeþeanIscroni-Aninoasa a fost doar “temã de campanie”, iar autoritãþile locale ºi judeþene ºi-au pasat sistematicresponsabilitatea investiþiei.

În acest scop, Consiliul judeþeanHunedoara ºi Primãria oraºuluiAninoasa au ajuns la un consens, convenind sã-ºi asume în comunresponsabilitatea modernizãrii celor5 kilometri de drum. Astfel, imediat ce vremea va permite, Consiliuljudeþean va demara lucrãrile pentrumodernizarea a 2,5 km din acest drum,urmând ca cealaltã jumãtate sã cadã însarcina administraþiei locale a oraºuluiAninoasa.

Monika BACIUMonika BACIU

În anul care a trecut,în total, deputaþii au declarat cãau de recuperat de la diversecunostinþe, cãrora le-au acordatîmprumuturi, peste 119 mili-oane de euro. ªi senatorii ºi-auajutat rudele ºi prietenii cu peste8,5 milioane de euro, potrivit propriilor declaraþii date pe proprie rãspundere.

Iar judeþul Hunedoara nuavea cum sã facã excepþie, dare drept cã doar doi aleºi ºi-audeschis baierile pungii.

Cel mai darnic este, în con-tinuare, senatorul HaralambieVochiþoiu care pare sã aibã opoliticã de viaþã maineobiºnuitã. Nu îºi cumpãrãbunuri, nu þine banii în conturi,ci “investeºte” în firmele apro-piate lui, pe care le împrumutcu largheþe. Nu are alte venituridecât salariul de senator, la carese adaugã câltigurile soþiei lui,nu are terenuri, nici maºini sau conturi în bancã ºi deþine unsingur apartament în Petroºaniîmpreunã cu soþia sa.

În schimb are douã împrumuturi bancare, ultimulcontractat chiar anul trecut, învaloare totalã de 34.750 deeuro ºi 80.000 de lei.

Are, însã, de recuperat de laEuro Jobs SRL peste 324.000de lei, de la Art ForestCompany – aproape 404.00de lei – împrumuturi acordate înanii precedenþi ºi, din câte sevede, nerecuperate încã - ºi,mai nou, 65.652 de lei de la

Centrul Medical LaserterapieSRL. Haralambie Vochiþoiu este acum preºedinte al UNPRHunedoara, dar în senat a ajunspe listele PP-DD, de unde a plecat anul trecut. A renunþat,în acte, la firmele în care eraimplicat, dar este suspectat cã le controleazã în continuare ºiVochiþoiu a intrat ºi în atenþiacelor de la România Curatã,care scriu despre “Senatorulcare împrumutã firme cu sute de mii de lei”.

Referindu-se la sumele substanþiale împrumutate cãtre Euro Jobs ºi Art ForestCompany SenatorulHaralambie Vochiþoiu declarãcã „acele împrumuturi nu aulegãturã cu mandatul de senator. Au fost fãcute înaintede a candida”

ªi deputatul PNL CarmenHãrãu se dovedeºte largã lapungã. Înainte de a fi ompolitic, Carmen Hãrãu s-a ocupat cu succes de afacerilecontinuate acum de familia sa.ªi, dacã afacerile tot i-au mersbine, a acordat, la rândul sãu,un împrumut în valoare de200.000 de euro.

Parlamentarul liberal poate ficonsiderat printre cei mai bogaþialeºi, raprotat la declaraþia deavere postatã recent pe site-ulCamerei Deputaþilor, având înproprietate mai multe terenuri,clãdiri, bijuterii, tablouri, conturisau depozite bancare.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Viceprimarul dinLupeni „terorist”

în StrajaA leºii neamului au transformat Parlamentulîntr-o instituþie pe jumãtate bancarã, pe

jumatate caritabilã. Suflete milioase ºi deschiºi lapungã, senatorii ºi deputaþii ºi-au împrumutatcunoscuþii cu aproape 130 de milioane de euro. Iarjudeþul Hunedoara nu avea cum sã facã excepþie.Cel mai darnic este Haralambie Vochiþoiu care aîmprumutat toate firmele apropiate lui.

Parlamentari avuþi ºi largi la pungã

Cei mai darnici senatoriºi deputaþi din judeþulHunedoara

T

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 iulie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

U n consilierjudeþean

datoreazã peste unmiliard de lei vechiautoritãþilor localede la Lupeni.

Consilierul judeþeanNicolae Ivãnuº a fostchemat în judecatã deautoritãþile locale de laLupeni pentru plata uneiconcesiuni care dateazãdin anii 2010 – 2013.Peste 100 de mii de leiar trebui sã achite con-silierul judeþean cãtreadministraþia localã.

“Admite acþiuneaformulatã de reclaman-tul Municipiul Lupeni -prin primar în contra-dictoriu cu pârâtul

Ivãnuº Nicolae ºi înconsecinþã: obligã pârâ-tul la plata sumei de104.202,88 lei repre-zentând redevenþã încuantum de 3.076,5 leiºi penalitãþi de întârzierede 101.126,38 lei cal-culate conform clauzelorprevãzute în contractulde concesiune pentruperioada trimestrul III2010 - IV 2013 pânã

la data promovãrii acþi-unii, reactualizarea înraport cu rata inflaþieila data plãþii efective întermen de 30 de zilede la rãmânerea irevo-cabilã a prezentei sen-tinþe. Respinge cerereareconvenþionalã”, se aratã în soluþiaTribunaluluiHunedoara.

Consilierul judeþeanNicolae Ivãnuº a conte-stat decizia TribunaluluiHunedoara la Curteade Apel Alba Iulia carea retrimis dosarul sprejudecare.

“Admite recursuldeclarat de reclamantulI.N. împotriva sentinþeinr. 39/CA/2015 pro-

nunþatã de Secþia de contenciosadministrativ ºi fiscal a TribunaluluiHunedoara. Caseazãsentinþa atacatã ºi tri-mite cauza spre rejude-care aceleiaºi instante.Definitivã”, se aratã îndecizia Curtþii de ApelAlba Iulia.

P oveste veche

Nicolae Ivãnuºsusþine cã povesteaeste una veche caredateazã de prin anii2003 când a concesio-nat un teren în staþiu-nea montanã Straja.

“Prin 2003 am con-cesionat o porþiune deteren, dar fãrã proces

verbal. Vroiam unteren fiind consilierlocal la acel moment.Am vorbit cu cel careavea terenul acolo ºiam convenit sã îmi predea o bucatã. Astase întâmpla pe timpulcând Nãpãu era primar. Mi-am plãtitconcesiunea pentru cã am convenit cu contabila sã îmi tragãdin indemnizaþie”, adeclarat Nicolae Ivãnuº.

Consilierul judeþeansusþine cã dupã anul2008 pe acel teren a

apãrut o construcþie ºi a refuzat sã maiplãteascã concesiuneadrept pentru care a ºifost executat silit.

“M-am tot judecat cu ei, am ºi pierdut ºimi-au pus poprire pe pensie”, a mai subliniat sursa citatã.

Nicolae Ivãnuºspune cã are un teren de 100 de metripãtraþi concesionat înstaþiunea montanãStraja de câteva luni pecare ar vrea sã îºi con-struiascã o cabanã.


G heorghe Ile, a adus îndiscuþie acest subiect

încã de acum câteva lunibune, dupã ce a constatatcã zonele mãrginaºe alelocalitãþilor ar trebui sã fiecatalogate de Guvern dreptrurale, aceasta fiind singu-ra ºansã pentru atragereafondurilor europene ºicrearea de locuri de muncã.

“Municipiul Vulcan trebuieluat în contextul Vãii Jiului pen-tru cã nu poate sã fie separat.Tot ceea ce se face la Vulcantrebuie sã se facã în toatã ValeaJiului. Dat fiind faptul cã sepropune închiderea totalã aminelelor în Valea Jiului, pemasã Guvernului trebuie sã fieîn amplu proiect de a rezolva

problemele în Valea Jiului ºi dea pune ceva în loc pânã cândvor fi închise minele. Acestlucru trebuie sã fie din maimulte domenii pentru cã nuputem sã mergem pe un singurdomeniu aºa cum a fost pânãîn prezent. În primul rând avemo iniþiativã ºi am sã convoc toþicolegii primari ºi oameni deafaceri din Valea Jiului ºi o sãle propun un program cu caresã mergem la Guvern ºi sã sta-bilim împreunã cu Guvernul caîn Valea Jiului sã fie toate loca-litãþile aparþinãtoare oraºelorsau municipilor, cum ar fi DealuBabii, Paroºeniul sau Câmpullui Neag. Toate aceste localitãþisã fie trecute în domeniul rural.Ele sunt aparþinãtoare de oraºedar nu putem sã accesãm fon-duri pentru a învesti în acestezone”, a declarat în urmã cu ceva timp, Gheorghe Ile,primarul municipiului Vulcan.

ªi ceilalþi primari din ValeaJiului insistã pe dezvoltareazonelor periurbane, dat fiindfaptul cã declararea zonelorlimitrofe oraºelor drept ruralear putea atrage fondurieuropene pentru dezvoltare.Edilii au cerut implicare guver-namentalã pentru rezolvarea

acestei probleme. “Este o chestiune pe care

o vom aborda împreunã cudomnul prefect, cu parlamen-tarii din zonã ºi cu ministrulAgriculturii joi, într-o întrevedrecomunã pe care o vom face lasediul Ministerului FondurilorEuropene. Cred cã putem ela-bora un pachet legislativ caresã rãspundã acestei chestiuni cepoate extinde aria de eligibili-tate a unor programe europeneºi pentru Valea Jiului”, arãspuns, prompt acestei pro-bleme, ministrul Marius Nica.


„Mãcelarul dinPetroºani” s-a pus pescris cãrþi în închisoare

Dupã ce a ucis ºi tranºat cu sânge rece o adolescentã de numai 17 ani,Aurel Enea, supranumit „mãcelarul dinPetroºani” s-a apucat de scris cãrþi dupã gratii. S-a declarat ateu ºi susþineteoria evoluþionismului.

Aurel Enea a publicat recent volumul„Evoluþie vs. Creaþie: 33 de argumente înfavoarea teoriei ºtiinþifice a apariþiei vieþiiprin evoluþie”, apãrut la edituraGutenberg Univers, 2015, pe care l-ascris în Penitenciarul Arad, dupã cumnoteazã cotidianul Adevãrul. ªi, înaintede a publica volumul în care doreºte sãargumenteze teoria evoluþiei omului,Aurel Enea a anunþat oficial, din puºcãrie,cã a devenit ateu. Informaþia a fost publi-catã pe blogul sãu ºi este motivatã astfel:

„pentru cã ºtiinþa susþine ateismul”.Printre argumentele pe care Aurel Eneale-a enumerat în sprijinul „teorieievoluþiei” – subiectul operei sale, este„observaþia cã, dintre toate rasele umane,africanii au apãrut primii ºi cã aceºtiaseamãnã cel mai mult cu primatele”.

Lucrarea condamnatului îi va reduceacestuia din zilele de închisoare pecare trebuie sã le ispãºeascã pentrucrima odioasã comisã în anul 2007,mai scrie Adevãrul.

La începutul anului 2010, AurelEnea a fost condamnat definitiv la 20de ani de închisoare pentru omor cali-ficat ºi pentru profanare de cadavru,dupã ce, în 2007, a omorât cu bestiali-tate o adolescentã, chiar în locuinþa sadin Petroºani. Ca sã scape nepedepsit,acesta a tranºat cadavrul tinerei, pãrþidin acesta fiind gãsite în judeþul Alba,pe malul râului Mureº.


Primarul Gheorghe Ile propunedezvoltarea zonelor limitrofe printrecerea lor în domeniul rural

Primãria Lupeni cere 100 de mii de lei de la un consilier judeþean

Cronica Vãii Jiului | Marti 7 iulie 2015 Actualitate 3

Pânã cel târziuvineri în aceastã sãptãmânã se voranunþa peste 500 dedisponibilizãri de laComplexul EnergeticHunedoara.

Pleacã mai multenergeticienii, care numai au de lucru ºi oparte din personalulTESA, iar sindicaliºtiispun cã totul va fiposibil imediat ce

ajutorul de stat vaajunge la Complexuldin Hunedoara.

„Dupã ce ajutorulde stat de 97 de milioane va fi accesat,atunci vor fi ºi fondu-rile pentru plata salari-ilor compensatorii. Aurãmas în picioare cele540 de persoane carevor urma acest pro-gram, cu prepon-derenþã din sectorul

energetic ºi din zonaTESA a sectoruluiminier. Sunt dintre ceicare nu îºi mai regã-sesc obiectul activitãþiiîn actuala conjunctu-rã”, a precizat PetreNica, preºedinteleSindicatului Muntele.

Petre Nica a þinut sãsublinieze cã, mãcaracum se vor facedisponibilizãri pe pos-turi ºi nu pe persoane,pentru a pãstraoamenii care dau producþie, cum suntminerii din subtern.Disponibilizaþii, însã,ar putea fi avantajaþide prevederile nouluicontract colectiv ce vafi negociat pânã ce ei

vor pleca. „În CCMavem prevãzute între 3 ºi 12 salarii mediibrute pe CEH, lanivelul anului trecut,însã, vor fi salariile pecare le vom negocia înviitorul CCM, pentrucã acesta expirã ladata de 1 august ºipânã la 1 august numai este timpul

necesar sã plece înconcedierea colectivã.Se vor bucura de un sprijin financiarconform cu ce vomnegocia pentru contractul viitor”, amai spus Nica.

Ajutorul de stat vaputea fi accesat deCEH pânã la fineleacestei sãptãmâni, aºaîncât, în luna augustangajaþii sã poatã intraîn preavize.

Societatea deÎnchieri de Mine concediazã acum 225 de oameni, dar,dacã cxei din ComisiaEuropeanã nu voragrea acest numãr,atunci, pânã la fineleacestui an vor maipleca cel puþin 400 deoameni ºi de la Petrila,Paroºeni sau Uricani.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

În lichidarevoluntarã ºicu cereri deinsolvenþã27 de creditori, un

singur debitor. Pe rolul tribunaluluiHunedoara a fost înregistratã o cerere deinsolvenþã îndreptatãîmpotriva CompanieiNaþionale a Huilei.

Nu mai puþin de 27 decreditori s-au înscris pânãacum pe lista celor care cerinsolvenþa defunctei CNH.Printre cei care cer insolvenþaCNH se numãrã SpitalulClinic de Urgenþã ChirurgiePlasticã Reparatorii ºi Arsuri,Institutul de Cercetãri ºiProiectãri Ainiere, CompaniaNaþionalã de Cãi Ferate CFR,

Agenþia Naþionalã deAdministrare Fiscalã,Autoritatea Naþionalã deReglementare în DomeniulEnergiei ºi cinci primãrii dinjudeþ pritnre care PrimãriaLupeni, Vulcan, Uricani,Petrila ºi Brad.

Compania Naþionalã aHuilei a funcþionat pânã îndecembrie 2012, având însubordine minele de cãrbunedin Valea Jiului. În perspectivaformãrii Complexului Ener-getic Hunedoara, exploatãrile

de huilã au fost împãrþite înmine viabile ºi neviabile.Minele rentabile – Lupeni,Lonea, Livezeni ºi Vulcan – au fost incluse, ulterior, înSocietatea Naþionalã a Huilei,care a fost absorbitã, pe par-cursul anului 2013, de CEH.

Celelalte mine, apreciate caneviabile – Uricani, Paroºeniºi Petrila – fac parte dinSocietatea Naþionalã ÎnchideriMine Valea Jiului ºi vor fiînchise operaþional pânã înanul 2018.

Conform datelor de laANAF, CNH se menþine printre cei mai mari restanþieriai statului. pe primul loc înclasamentul marilor datornicise aflã Compania Naþionalã aHuilei care a acumulat datoriimai mari de un miliard deeuro, peste jumãtate dintreacestea fiind la bugetul de pen-sii, respectiv 578,3 de milioanede euro. De menþionat însã cãfostã companie a huilei este înplin proces de lichidare.


U n hunedorean denumai 26 de ani ºi-a

gãsit sfârºitul dupã ce s-aizbit cu motocicleta de unautoturism. În accident a fostgrav rãnitã ºi o fatã de 19ani, pasagerã pe motocicletã.

Cumplitul accident s-a pro-dus pe DJ 175, pe raza

comunei Breaza, iar de vine,spun poliþiºtii este chiar victima, care nu avea permisde conducere, dar chiar ºi aºaa plecat la drum.

“Nu a adaptat viteza într-ocurbã periculoasã la dreapta, a pierdut controlul asupradirecþiei de mers ºi a intrat încoliziune frontalã cu autoturis-mul condus regulamentar de o

femeie de 42 ani din munici-piul Cîmpulung Moldovenesc.

În urma impactului, conducãtorul motocicletei adecedat, iar o tânãrã de 19 ani din judeþul Hunedoara,pasagerã pe motocicletã a fostrãnitã grav”, spun poliþiºtii.

Conducãtoarea auto a fosttestatã cu aparatul etilotest,rezultatul fiind negativ, dupãcare, la spital, i s-au recoltatprobe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. În cauzã s-a întocmit dosar penal, ce vafi soluþionat procedural.


500 de oameni pleacã din CEHC EH disponibilizeazã aproape dublu

cât Societatea de Închideri de Mine.Vor pleca, spun sindicaliºtii, mai mulþienergeticieni ºi personal TESA, pentru cã în subteran este nevoie de mineri.Fiecare, însã, va primi între 3 ºi 12salarii compensatorii.

Sfârºit tragic pentru un hunedorean

A murit dupã ce a intrat cumotocicleta într-un autoturism

O delegaþie aBãncii

Mondiale s-a aflatîn cursul zilei de ierila mina Petrila. Ofi-cialii bãncii au vizi-tat perimetrul mi-nei, dar ºi subtera-nul pentru a vedeacum se deruleazãlucrãrile de închidere.

“Este o delegaþie aBãncii Mondiale laPetrila. Este vorba de ovizitã informalã.Domnul Blaj care are olegãturã mai veche cuei i-a adus aici. Vor sãvadã o minã care seînchide ºi ce reprezintãacest lucru”, a declaratAurel Anghel, direc-torul general al

SNÎMVJ. Dupã mai bine de

150 de funcþionareneîntreruptã, minaPetrila se închide pentru totdeauna înoctombrie ºi totul va fipus la pãmânt, chiardacã un grup local deiniþiativã, în frunte cuartistul Ion Barbu, aîncercat din rãsputeripãstrarea clãdirilor desuprafaþã, unele în patrimoniul industrialnaþional. Cei doi ani dedemersuri i-au adus luiIon Barbu un premiude excelenþã la galaSocietãþii Civile, dar ºiînscrierea câtorva imobile din curteaminei în cadrul celorde patrimoniu.


Reprezentanþii BãnciiMondiale, la Mina Petrila

D e cel puþin 5 ani de zile,

cel care ar trebui sãse ocupe de bunulmers într-o staþiuneturisticã a VãiiJiului, CornelLungan, nimeni altuldecât viceprimarulmunicipiului Lupeni,terorizeazã pur ºisimplu staþiunea.

Tone de deºeuri teîntâmpinã chiar laintrarea în staþiune ºi,indiferent cu ce mijlocde transport ajungi înstaþiunea de interesnaþional, dai cu nasul de mizeria celui care artrebui sã se ocupe detot ce înseamnã curãþenie aici.

Aºa l-am gãsit ºi lafinele sãptãmânii tre-cute pe Cornel Lungan,viceprimar de mai multemandate, lungit pe oterasã improvizatã acabanei proprietate per-sonalã, fãcând gãlãgie ºifãrã sã îi pese de mize-ria din jurul lui. Maigrav este cã, atât ºoferii

care urcã pe drum suntîncurcaþi de mizeriileacestui individ, cât ºi ceicare ar urca cu goldola.ªi asta de un cincinal,fãrã ca cineva sã poatãface ceva. „Nu mai ºtimce sã facem. Ne-aterirorizat pur ºi simplu.A adus joia trecutã lem-nele din faþa cabanei ºi

acolo le-a lãsat. Darasta este ultima ispravãa viceprimarului. De 5ani carã deºeuri ºi, cândplouã acestea sunt luatede ape în drumul princi-pal, care este asfaltat. A înfundat, cu mizeriileastea, scurgerile ºinimeni nu îi poate facenimic”, spun cei care aucabane în vecinãtateaacestui edil, cu pretenþiide om de afaceri.

Cabana lui CornelLungan este fix la staþiade îmbarcare a telegon-dolei ºi peisajul esteabsolut dezolant.Omului i-au atrasatenþia ºi cabanierii dinAsociaþia Pro Straja,dar degeaba. „Sunt, lauºa construcþiei sale,deºeuri vechi de ani de

zile: pietre, lemne,moloz, de toate. El totconstruieºte ºi, nuvedeþi? Are cabana deculoarea albastrã, aºacum a fost zugrãvitã ºiprimãria. Curios, nu?”,ne-a spus un alt caba-nier din zona Straja.

Degeaba se plângcabanierii, care spuncã, ultima datã când auvenit în tabãrã copiii dela concursul dematematicã Canguru,au fãcut ei un efort sãascundã mizeria edilului.„Am pus noi, mânã dela mânã ºi am împrej-muit cu plasã din aceeapentru construcþii loculdin preajma cabaneisale, ca sã nu vadã ºicopiii ºi cei care i-auînsoþit mizeria ºi sã nuse accidenteze cei mici,care ar fi trecut peacolo”, ne-a mãrturisitunul dintre cei care, la

finele sãptãmânii tre-cute i-a cerut vicepri-marului Cornel Lungansã îºi depoziteze buturugile uriaºe dinfaþa cabanei în alt loc.

Cornel Lungan arãmas deocamdatã sin-gur sã gestioneze oraºulLupeni, iar acum sepoartã ca pe moºia lui.Nu-i pasã de nimeni ºinici nu se oboseºte sãfacã ceva spre bineletuturor. De altfel, nici nuar avea ce explicaþie sãmai dea, în condiþiile încare situaþia treneazã deani de zile, fãrã ca cine-va sã îl poatã convinge,ori constrânge cumva.

Solicitãm pe aceastãcale celor de Garda deMediu un control înstaþiunea de interesnaþional Straja dinLupeni, poate cineva va putea stopa ceea cese întâmplã acolo înultimul cincinal.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE U n grup de tineri elevi

la licee din Italia suntla Petroºani cu vânãtorii demunte din Beluno, ca sãconstruiascã sere de legumepentru copiii de aici. Totulface parte dintr-un programde voluntariat bine pus lapunct, iar pânã în toamnã,în acest an, cei mici vormânca primele legume.

De 12 ani, voluntarii belunezivin la Petroºani sã le dea omânã de ajutor copiilor de lacasa Pollicino. Au construit, auvãruit, au desfãºurat activitãþi de voluntariat, iar acum le fac

copiilor o serã. Lucrul deja aînceput, iar italienii se declarãîncântaþi cã îi ajutã pe copiii de aici.

„Am venit aici la Petroºani casã facem o serã la Pollicino,împreunã cu bãieþii care sunt laora aceasta oaspeþi la Pollicino.Anul acesta,pentru cã este târziu,o sã plantãm doar varzã. Anulviitor vom acoperi sera cu unnailon ºi vom face de la începuttreaba ºi vom planta roºii, ardei,dovlecei, castraveþi ºi fasole, înacord permanent cu bucãtãrese-le, pentru cã produsele ce vor firecoltate de aici se vor duce înbucãtãria centrului”, a declaratLuigi Bicego, voluntar venit dinItalia la lucru în România.

Alpinii din Verona, cum senumesc omologii italieni ai vânãtorilor de munte de la noi, sunt acum voluntari ºi totvoluntar lucreazã ºi câþiva tineribeneficiari ai serviciilor de laPollicino, pentru cã nu ar puteasã stea cu mâinile în sân. Maiîncolo, toþi le vor aprecia munca

ºi vor lucra în sera construitãacum. „Suntem de 7 aniîmpreunã cu italienii ºi, în totacest timp, am avut activitãþimultiple susþinute în proporþiecovârºitoare de comitatulPollicino Beluno. Acum sunt înpracticã veniþi ca sã dea o mânãde ajutor la construirea serei unnumãr de 9 elevi de la ºcoalaprofesionalã din Beluno, împreunã cu profesorul care îiînsoþeºte ºi, de asemenea, alãturile sunt ºi 3 tineri de ai noºtri,care au deja 17 ani ºi lucreazãîmpreunã”, a precizat ºiFlorentina Presecan, director laCasa Pollicino din Petroºani.

La Pollicino vin zilnic copii cudiverse afecþiuni, de la SindromulDown, la autism, copii cu defi-cienþe motorii, ori chiar copii din familii sãrace. Aici primescmâncare, sunt consiliaþi ºi ajutaþisã rãzbatã în viaþã, iar voluntariiitalieni, care au ºi construit acest centru, vin an de an sã îisusþinã în activitãþile lor.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Tabãra de voluntariata ajuns la ediþia cunumãrul 12 ºi, pentruprima datã, voluntariisunt la Petroºani. Vorface curãþenie, vorzugrãvi ºi amenjata

spaþii în grãdiniþe, vorvopsi un pod din centrulPetroºaniului ºi vor fiprezenþi alãturi debãtrânii fãrã ajutor.Totul, sub formã de voluntariat ºi fãrã nicio

pretenþie. „Voluntari dintoatã þara, dar ºi dinAustria ºi Germania,vor sta timp de 5 zile laPetroºani ºi vor facemuncã în folosul comu-nitãþii. Ne împãrþim îngrupe. Avem grãdiniþe,cãrora vrem sã le ame-najãm spaþiul înconjurã-tor, spaþiile de joacã,podurile pe care vremsã le facem ajutãm îngospodãrie persoaneleimobilizate la pat. Avemcentrul de zi pentrucopii Maria Stein, pe

care vrem sã îlzugrãvim...”, a spusAlexandru Kelemen,coordonator al activitãþiidin Valea Jiului.

Voluntarii sunt cazaþiîn sala de sport, undevor dormi noaptea pesaltele, iar ziua, vorlucra. îi vom gãsi în

oraº. Deja o parte dintre ei au sosit ºipregãtirile sunt în toi.

„Avem o experienþãfoarte bunã ºi credemcã ºi aici vom avea otabãrã foarte bunã, pentru beneficiul comu-nitãþii locale. Avem vo-luntari tineri între 15 ºi22 de ani, foarte moti-vaþi sã se implice ºi credem cã vor face tre-

abã”, a completat ºiIudith Molnar, voluntardin Târgu Mureº.

Ca voluntari sunt ºi 40 de tineri dinPetroºani. Ei li se voralãtura celor 120 ce vindin restul þãrii ºi dinGermania, ori Austria.Ideea de voluntariat nueste bine împãmânten-itã la noi, dar cu o astfelde tabãrã avem ºanse sãmobilizãm tinerii sã seimplice, pentru cã estemare nevoie de ei.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 iulie 20154 Actualitate Actualitate 5

Ajutor de urgenþã pentrueliminarea excluziuniisociale

Consilier localde la Uricani,10.000 de leide la GuvernU n consilier local de la

Uricani, risc de excluziunesocialã. În ºedinþa de Guvern desãptãmâna trecutã au fost alocaþi498.900 de lei ca ajutor guverna-mental de urgenþã pentru 148 defamilii ºi persoane singure, lapropunerea Ministerului Muncii,Familiei, Protecþiei Sociale ºiPersoanelor Vârstnice.

Printre beneficiarii acestor ajutoarede urgenþã se numãrã ºi un consilierlocal de la Uricani. Nu mai puþin de10.000 de lei au fost alocaþi pentruconsilierul independent Ion Stãnescu.

A nchetã socialã pentrualocarea banilor

Potrivit Guvernului ajutoarele deurgenþã au fost acordate dupã efectuarea unor anchete sociale.

Între beneficiarii ajutorului se regãsesc 120 de familii ºi persoanedin 21 de judeþe ale þãrii ºi municipiulBucureºti, care se confruntã cu "situaþii deosebite din cauza stãrii desãnãtate sau a altor cauze care potduce la excluziune socialã". Consilierullocal de la Uricani s-a confruntat la

finele anului trecut cu o problemãmajorã. Chiar în noaptea dintre ani,casa acestuia a fost mistuitã de flãcãri.La data de 31 decembrie 2014,incendiul care a izbucnit la casa consilierului local a distrus o mareparte din casa cea nouã, producând opagubã extrem de mare. Informaþiilede la acea vreme au arãtat cã în urmaincendiului, consilierul local a pierdutmare parte din agoniseala strânsã îndecursul anilor.

Conform datelor Guvernului de ajutoarele de urgenþã beneficiazã“familiile ºi persoanele singure aflateîn situaþii de necesitate cauzate deincendii, calamitãþi naturale, alunecãride teren, stare gravã de sãnãtate orialte cauze care pot duce la riscul deexcluziune socialã”.


Bani nerambursabilipentru afaceri

P utem accesa fonduri pentru afaceri, bani pe

care orice firmã înfiinþatã de celpuþin doi ani, va avea posibilita-tea sã îi obþinã prin programulon-line COMERÞ 2015.

De luni, 6 iulie, orice firmã poateaccesa acest program de finanþare,iar termenul maxim este 15 iulie.

Potrivit regulamentului,dupã ce se depun planurilede afaceri, dacã sunt proiectecu acelaºi punctaj, atuncidepartajarea între aplicanþi seface în funcþie de numãrul denoi locuri de muncã ce vor ficreate ºi de alte criterii de afaceri.

Firmele interesate pot primi de lastat un ajutor nerambursabil de pânãla 135.000 de lei, pentru a-ºi finanþadiverse investiþii. Luni a fost lansatprogramul de servicii de piaþã, iarînscrierile firmelor în cadrul acestuiprogram se pot face doar on-linepânã pe 15.07.2015, inclusiv.

Suma de la stat de pânã la135.000 de lei, numitã alocaþiefinanciarã nerambursabilã, reprezintã90% din valoarea unui proiect.

Societatea eligibilã trebuie sã participe cu 10% la realizareainvestiþiilor respective.

Firmele eligibile trebuie sã fi fostînfiinþate de cel puþin doi ani, sã fiobþinut profit în anul 2014, sã nuaibã datorii cãtre bugetul local saucãtre bugetul de stat, dar ºi sã fi avutcel puþin trei angajaþi înainte de datala care aplicã pentru banii pe programul COMERÞ 2015.

Cu banii nerambursabili, aceste firme pot achiziþiona diverseechipamente, de la calculatoare, case de marcat, cântare ºi pânã laechipamente de lucru ºi utilaje,

autoutilitare, motostivuitoare etc,toate detaliile fiind disponibile de pesite-ul www.aippimm.ro, secþiuneaprograme 2015. Aplicaþia însã, nueste eligibilã pentru firmele care auobiect de activitate domeniul asigu-rãrilor, firme care comercializeazãalcool ºi tutun ºi nici firmele caresunt producãtoare primare de ali-mente (deci micii agricultori), pentrucã acestora din urmã li se adreseazãalte programe de finanþare.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Nici mãcar nu ºtiu sã mãture

Primãria Petroºanicautã cu disperarefemeie de serviciuI ncredibil. Nici cu mãtura

nu ºtiu sã dea. ªase candidate pentru postul defemeie de serviciu ºi niciunanu a reuºit sã treacã de proba practicã.

Administraþia localã de laPetroºani încearcã de ceva timp sãangajeze douã femei de serviciuînsã fãrã niciun rezultat. La con-cursul de urlima datã au fostdepuse ºapte dosare, dintre careunul dintre candidaþi a renunþat, iaraltul nu s-a prezentat. Din cele cincipersoane care au susþinut proba

practicã niciuna nu s-a calificat. “Au fost depuse ºapte dosare.

O persoanã a renunþat, una nu s-aprezentat, iar cele cinci care au dat proba practicã nu au reuºit sãtreacã de aceasta. Au trebuit sãfacã curãteþnie în grupurile sanitareºi în birouri ºi nu au fãcut cum trebuia”, a declarat Adrian Negoe,secretarul Primãriei Petroºani.

Conform ClasificãrilorOcupaþiilor din România, femeia deserviciu “mãtura, aspirã praful,curãþã, lustruieºte, îngrijeºte ºi spalãlenjeria de uz casnic, cumpãra rezerve de uz casnic, efectueazãdiferite sarcini cu scopul de amenþine curãþenia ºi ordinea inte-rioarelor ºi mobilierului hotelurilor,birourilor ºi a altor unitãþi, precumºi în aeronave, trenuri, autobuze ºivehicule similare”.


Voluntarii ies pe stradã la Petroºani160 de tineri încep de marþi lucrul.

Sunt voluntari veniþi din maimulte pãrþi ale þãrii, din Germania sauGermania, ºi sunt pentru prima datã laPetroºani. Tabãra a campat la salasportivã a ªcolii Avram Stanca, acolo undeau încropit un dormitor imens ºi muncaîncepe în mai multe locaþii.

Voluntari italieni construiesc o serã pentru copii

Viceprimarul din Lupeni „terorist” în Straja

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 iulie 20156 Invatamant

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 iulie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri

de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON0722448428

ANGAJÃRIHotel Palace angajeazã

director marketing, bucãtar ºi contabilã.

Salariu motivant. Detalii latelefon 0751.199.100

În municipiulPetroºani vor fideschise trei puncte încare trecãtorii sã sepoatã hidrata ºi feri decãldura sufocantã.Unul deja existã lasediul municipalitãþii ºiodatã cu prima averti-zare de caniculã vadeservi ºi punctul deprim ajutor ºihidratare.

“Încã nu s-a primitnici o avertizare decaniculã, însã cum vaajunge la noi o aseme-nea informare, vor fideschise trei puncte dehidratare. Unul va fi însediul PrimãrieiPetroºani, al doilea laBiblioteca MunicipalãPetroºani ºi ultimul la

Biroul de Taxe ºiImpozite Locale dincadrul PrimãrieiPetroºani”, a declaratNicu Taºcã, purtãtorulde cuvânt al municipa-litãþii. Ieri dimineaþã, ºi în faþa sediuluimunicipalitãþii Vulcan,edilii pregãteauamplasarea unui cort

în care trecãtorii sã se poatã hidrata dacãau nevoie.

Medicii avertizeazãpopulaþia cu privire lariscurile prezentate decãldura sufocantã. Pestrãzile cu asfalt încinsºi printre blocurile ceradiazã cãldura chiar ºicel mai sãnãtos organ-ism poate sã cedeze,iar fãrã o hidratarecorespunzãtoare pot

apãrea crampele decãldurã, insolaþie, epui-zare sau ºoc hiperter-mic spun aceºtia. Esti-mãrile meteorologiloraratã cã la nivelul VãiiJiului, marþi ºi mier-curi, vor fi atinse tem-peraturi de pânã la 35de grade Celsius, însãcea resimþitã de corpuluman va fi mai mare.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

ª efii de inspec-torate ºcolare

din Regiunea deNord-Vest, inclusivHunedoara, propunministerului deresort sã reintro-ducã salariul demerit ºi scurtareaperioadei dedesfãºurare abacalaureatului.

„S-a apreciat cã onouã lege a Educaþieitrebuie reconstruitã petrei piloni: finanþareaadecvatã a sistemuluide învãþãmânt prin utilizarea unui coststandard/elev care sãacopere în mod realcheltuielile în cazulfiecãrui tip deînvãþãmânt, adaptareapregãtirii ºcolare la

necesitãþile pieþeimuncii ºi conturareaunor variante de recompensare realã aperformanþei cadrelordidactice ºi elevilor.Pornind de la acesteprincipii, au fostenunþate mai multepropuneri, cum ar fireintroducerea salariu-lui de merit ºi a fondu-lui de premiere lanivelul unitãþii deînvãþãmânt, la dispo-ziþia Consiliului deAdministraþie al ºcolii,ºi scurtarea perioadeide desfãºurare a examenului debacalaureat prin orga-nizarea probelor decompetenþe în timpulanului ºcolar”, se aratãîn documentul propus.Inspectorii generalimai propun ºi intro-

ducerea din clasele aIII-a ºi a IV-a a evaluã-rii prin note pentrufacilitarea adaptãriielevilor în clasa a V-a,dar ºi recunoaºtereacu nota 10 a probelorde evaluare naþionalã/bacalaureat la careelevii au obþinut rezul-tate la fazele naþionaleale olimpiadelor înultimii doi ani.

La ConferinþaRegionalã aInspectorilor ªcolariGenerali din Regiuneade Nord-Vest,desfãºuratã la Cluj-Napoca, au participatinspectorii ºcolari generali din judeþeleAlba, Arad, Bistriþa-Nãsãud, Bihor, Cluj,Hunedoara, Maramu-reº, Mureº, Satu-Mare,Sãlaj ºi Timiº. Prinproiect sunt propusemai multe modificãri,unele fiind o revenire lasistemul existent cu maimulþi ani ani în urmã,cum ar fi grupa pregãti-toare la grãdiniþã, dar ºievaluarea la finalul cla-sei a VIII-a la mai multematerii, cu unele probesusþinute în timpul anului ºcolar.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

UniversitateaPetroºani atragestudenþii basarabeni

A bsolvenþii de liceu dinRepublica Moldova sunt

atraºi cãtre Petroºani prinmai multe campanii de promovare derulate de instituþia deînvãþãmânt superiordin Valea Jiului.

„Am fost la o campanie demediatizare a Universitãþii dinPetroºani împreunã cu colegii mei.Eu am fost cu o echipã formatãdin studenþi basarabeni care studiazã la noi, dar ºi studenþiromâni, în douã oraºe.

În Cãuºeni ne-am întâlnit cu pri-marul ºi tinerii absolvenþi, dar ºi cupreºedintele de Raion cum se

cheamã la ei, de fapt este un fel depreºedinte de consiliu judeþean, dinaltã parte. Am stabilit cu ei modali-tatea de atragere a absolvenþilor deliceu la Universitatea din Petroºani.Ne-am întâlnit ºi cu reprezentanþiiabsolvenþilor de liceu de acolo, am

vorbit cu aproximativ 100 deconducãtori ai elevilor

ºi le-am prezentatoferta noastrã”, adeclarat DacianCiodaru, directoradministrativUniversitatea din

Petroºani. Interesultinerilor basarabeni

pentru universitatea dinValea Jiului este foarte mare, maiales cã la Petroºani au absolvitfoarte mulþi tineri din RepublicaMoldova, de când instituþia ºi-aînceput programul de educaþie destinat basarabenilor.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cãldura sufocantã pune autoritãþile în alertãA utoritãþile locale din Valea Jiului s-au

mobilizat pentru perioada canicularãanunþatã de meteorologi pentru acestezile. La Vulcan ºi Petroºani vor fi deschisepunctele de prim ajutor ºi hidratare.

Dascãlii vor bacalaureat mai scurt,reintroducerea salariului de meritºi finanþarea învãþãmântului

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 iulie 20158 Sport

La 61 de ani, MironCozma continuã sã fieo mare figurã. Dupãtendinþe de disc-jockeyîn anii `70, profesor dematematicã în anii `80,lider de sindicat derezonanþã mondialã înanii `90, puºcãriaº de

frunte în anii `90… ºiceva, tentative depoliticã mai încoa`, iatãcã Miron Cozma, fostulminer de la Lonea –care a repus, e adevãrat, pe picioareechipa de fotbal JiulPetroºani – are un nou

hobby, televiziunea.„Luceafãrul Huilei” l-aconvins pe un om deafaceri, Nicu Vãtafu, sãinvesteascã într-un postlocal de televiziune,care va emite, deocam-datã online, locul fapteifiind Popeºti-Leordeni.Televiziunea se vanumit Vãtafu TV,prezentatorii ºi reali-zatorii trebuind sã-ºi

gãseascã sponsori pentru a putea câºtigabani. Nume sonore,precum Rita Mureºan,Cãlin Popescu-Tãriceanu sau fosta sanevastã (volumul 2),Marinela Niþu (43 ani)ºi-au anunþat intenþiade a colabora cu postuldin Popeºti-Leordeni.

Un proiect intere-sant, pentru un

personaj care s-aînvârtit toatã viaþaîntre monden ºificþiune, care a ºtiut mereu sã-ºiexploateze imagineaºi sã profite de tren-durile la zi. Aºadar,Miron Cozma con-tinuã sã þinã treazinteresul media, dedata asta chiar cuarmele ei.

Henþ cu mâna

TELESTARUL MIRON

V eteranul competiþiei

„Red Bull X-Alps”,petroºeneanul Tomi Coconea (39ani), a luat startulla miezul zilei deduminicã, 5 iulie2015, într-o nouãaventurã „aerianã”ºi terestrã, zborulcu parapanta, din Austria pânã peCoasta de Azur.

Startul s-a dat dinPiaþa Mozart dinSalzburg (Austria),spre un traseu de1.038 km pânã la

Monaco, cu un numãrde 33 de sportivi,printre care ºi douãfemei. Alãturi de TomiCoconea, la sol se aflãantrenorul sãu, DanielPisicã, care estedefapt, un factotum:

ghid montan, expertmeteo, ºofer, mecanic,cameraman, fotograf,translator, psiholog,valet etc. Acest concurs înseamnãzbor cu parapanta ºimers pe jos.

Tomi Coconea, cucele opt kilograme deechipament în spate,a luat startul, ajungândpe locul 6 în vârfulZwolfe Horn, lansându-se cu parapanta, prinzându-idin urmã pe cei care se lanseazã dejaînaintea lui.

V eteranulcompetiþiei

Tomi Coconea aparticipat la toateediþiile anterioare,ieºind de douã ori pelocul 2, elveþianulChristian Maurercâºtigând competiþiade trei ori.

Pe moment, ºi conform prognozelormeteo, timpul de zbor este ideal, atuncicând ziua este cald ºinoaptea rece, norii fiind mai sus,concurenþii putând sã urce cu parapantelepânã la baza lor.

Existã ºi zone dificile de traversare,în Elveþia, în masivulZermatt, apoi în Mont Blanc ºi AlpiiDolomiþi.

Toma Coconea azburat ºi opt orelegate, dar asta seîntâmplã foarte rar.

„Au fost momentecând am ºi mâncat întimpul zborului, amvorbit ºi la telefon,uneori te ia ºi somnul”a declarat TomiCoconea.

A u trecut 12 ani...

...de la prima cursãa lui Tomi CoconeaRed Bull X-Alps adevenit un mod deviaþã, mereu o provo-care. Practic, pentruTomi Coconea nu maieste o necunoscutãacest traseu. Un traseuîn care nu ai voie sãfoloseºti numai para-pante ºi mersul saualrgatul pe picioare.Aici se ajunge dupã ce au fost trecute niºteteste dure, fizice ºi psihice, cei mai bunisportivi ajungând ºi la100 de kilometri pe zi.De traseul din Austriapânã în Monaco existãzece puncte obligatoriicare trebuie atinse de-a lungul cursei.

Evoluþia lui TomiCoconea la Red BullX-Alps 2015 poate fiurmãritã pe site-ul:www.redbullxalps.com/live-tracking.html

FOTBAL

Sãptãmânafotbalului

De mâine, Româniaintrã în zodia fotbalului. Înfiecare zi, pânã marþi 14iulie, nu mai puþin de zecemeciuri se vor derula pe

micile ecrane ºi în realitate,în Liga I ºi în cupeleeuropene.

Dar startul noului sezonse dã cu un meci, practic,din sezonul trecut, supercu-

pa României, meciul dintreSteaua ºi ASA Tg. Mureº.

Joi, în Europa League(turul I), FC Botoºani vaîncerca sã batã în Georgiape Þkhinvali pentru a se

califica, iar vineri, 10 iulie,se dã startul oficial însezonul al 98-lea al Ligii I,primul joc, între nou-promovata FC Voluntari ºi CSMS Iaºi.

Steaua are douã apariþiiîn patru zile, meciul decampionat cu PetrolulPloieºti (sâmbãtã) ºi debutulîn Champions League (turulII), cu Trencin.

Din oraºul lui Mozart, TOMI COCONEAa pornit în zbor spre Coasta de Azur

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Toma Coconea la startul din Salzburg

Mereu mândru de tricolorul românesc

Pregãtirea pentru plecarea în zbor cu parapanta

cvj nr 893,marti7iulie

Documents