'd'"

-.'''",,

R-OBIN HO

Frima parte din tril*gia $.AR$fiHR

NAU T 'LUS$arnsx#V,',,,,,,,,r 'r:ii,-i i', "

enicuLrsinulul

ROBIN HCBB+cenlcu

Edilia a tr-a

Traducere din limba en{ezd

ANruzn Grrvrscu

sinulufr

NEMIRA

Capitolul ICapitolul tr

Capitolul Itr

Capitolul IV

Capitolul V

Capitolul VI

Capitolul VII

Capitolul VItr

Capitolul tX

Capitolul X

Capitolul XI

Capitolul Xtr

Capitolul XItr

Capitolul XIV

Capitolul XV

Capitolul XVI

Capitolul XVII

Capitolul XVItr

Capitolul XD(

Capitolul )O(

Capitolul XXI

Capitolul XXII

Capitolul XXItr

CapitolulXKV

EPILOG

352

368

381

398

413

420

v-.8",a\IsH

$€$y

l''zc<(tr.im,''

.lo L

*dq(r\i, ]^fl^"t'l

=iOLJktr.r5z:lrl -lc=

ris 3 t51F E $,-) fi it<di\l lr rq

'-q dfrK1#*

Capitolull

irucePUTURtLE PovESTn

Isnria celor $ase Ducatc ate, netndniclnic, isnriafamiliei conducd'

nrilor lor, a neamului Farsed. Dacd e ca.poaestea lor safie ryusa in

intrqime, atunci eanebuic d inceapdde dernub,dinainte dc tnternein-

rea Primului Ducat, Si., dacd nu curnva li s'au uitat numele, ar trehui

sd-i pornmeascd pe Strdinii cdre oeneau pe mare Si, pirapifiind, i.noa'

daa. un ;dnn mai H"And. si nai priminr decit malurile reci' ahe Insulelor

Strdine. Dar nu canoattenT nurnele acator strdmogi indeparupi.

Iar despre primul rege adeodrat pupine se cunosc, tn afard de

nurnele sdu si citeva tegende ndstrusnice, il ,hr*o, simpla, Takd,

si poate cd asa s-a inrdddcinat obiceiul dc a-i' boteza pe fiii si pe fi.icele

care se trag din el cu nume care sd le or,induiascd vi.apa 5i fi.inpa.

Credinpa populard Eune cd numele srau legate de nou'ndscupi prin

arajd si cd odraslele regqti nu puteaa trdda airtupile ale cdror nume

le purtaa. Erau trecute prin foc, scufundate tn apd sdratd Si pinute

tn bauia ointului.; astfel se legau nurnele de acei prunci. alesi. Asa

se poaestEte. O legmdafrumoasd, cdre poate cd 4fost, chndrta, mai

muh dec,it un simplu ri.tual, dar istoria ne aratd cd nu e tntotdeauna

destal sa legi. copilul dc o oirtute al cdrei nume tl poartd...

1 Prevestitor (n. tr.).2 Acaparatorul (n. tr.).

8 HOBIN HT]BB

Condeiul tremurd, pe urml imi aluneci printre degetele indoite,lasAnd o dAre de cerneall cAt un vierme pe hArtia lui Fedwren.Am prdpddit incd o bunitate de coali pe ceea ce presupun ci se

va dovedi o stridanie zadarnicd. Mi intreb daci sunt in stare sdscriu povestea aceasta sau dacd in fiecare pagrnd a ei se va $trecurao undi de amirdciune pe care am crezvt-o de mult displruti.M-am crezut vindecat de toati ranchiuna, dar de tndatd ce punmAna pe condei gi pe hArtie, din inima biiatului

""r. "* lortdurerea tncepe sd curgi in stropii de cerneali, asemenea icrelorpe fundul mtrrii, pAnd cAnd fiecare literi scrisi cu miiesrrie seintdregte ca o crusti peste cAte-o veche rand stacojie.

Fedwren gi Patience se arirau amAndoi atat de entuziasmapi oride cate ori se discuta despre o istorie scrisi a celor $ase Ducate,incAt m-am convins singur cd meriti efortul si o pun pe hArde.M-am incredinlat ci exercilitrl imi va abate gandurile de la durereqi ci va face timpul si se scurgl mai ugor, dar fiecare evenimentistoric la care mI opresc nu face decAt se trezexcd.din somn pro-priile fantome ale singuritdlii Ei ale pierderii. Mi tem ce voi fi ne-voit sr renunt cu totul la aceasti tndeletnicire, altfel ii voi crdea inmreje gi voi stirui inci o dati asupra tuturor celor ce m-au trans-format in omul de acum. Aqa ci o iau de la capdt, iaregi gi iaragi,dar imi dau seama de fiecare datj.citscriu despre tnceputurile mele,in loc sr mi aplec asupra inceputurilor acestui tiram. Nici micarnu gtiu cui incerc si mi justific. Yiaga mea este un pnienjenig detaine, taine periculos a fi dezvdluite chiar qi acum. Si le agtern petoate pe hAnie fini, doar ca sd. stArnesc prdpdd de flacari gi scruml

Primele amintiri le am de la vArsta de gase ani. Despre aniidinainte nu gtiu absolut nimic, parcd ar fr cdzut tntr-o capcaneadincd, pe care mintea mea nu reu$este s-o stripunge, oricAt s-arstrddui. Inainte deziuaaceealaMoonseye, nu-i decAt un gol. Darde atunci amintirile incep dintr-odatd,,de o limpezime gi amen,rrr-lime coplegitoare. Uneori.mi se par prea clare gi mt intreb dacisunt cu adevdratale mele. imi amintescziuaaceea eu insumi, sauo refac dupi zecile de istorisiri auzite delapvzderia de slujitoarede la bucdtdrie, sumedenia de servitori gi mullimea de gr{1dari,

uc€nicul asasinului S

in timp ce-gi explicau prezentamea unul altuia? Poate ci amauzitpovestea de atiteaori gi din atateasurse, incAt acum am impresiacd e propria mea amintire. Si fie oare amdnunlimea reztltatulcelor absorbite de un copil de qase ani din faptele petrecute injurul lui? Se fie memoria perfectl masca strilucitoare a

Megtequgului, a leacurilor de mai tirziu pe care le ia cineva ca sinu ajungi dependent de el, leacurile acelea care provoacd dureregi dorinle noi? Mai degrab; asta. Se prea poate. Probabil, chiar.Dar si sperdm ci nu e cazul.

Amintirea e aproape o senzalie fiziclt: ziua cenugie gi rece,

ploaia necrufatoare care mi mura, pierele reci ca gheala de pe

strdzile oragului straniu, pAna gi asprimea uriaqei palme bititoritecare o strAngea pe a mea. Grea gi aspri, prinzAndu-mi in ea ca

intr-o capcana. Cu toate acestea, caldi nu iipsita de blAndege. lnsnfermd. Nu mi ldsa str alunec pe strdzile inghegate, dar nici si eva-

dez din propria mea soarti. Era implacabili ca stropii de ploalereci gi gri care fdceau sI sclipeascd zdpada 9i gheala betute de pe

aleea pietruite din fala imenselor po4i de lemn ale cledirii interitece se inil1a ca o cetate in mijlocul oraqului.

Po4ile erau inalte nu doar pentru un beiepl de gase ani, cidestul de mari incAt si poati cuprinde nigte uriaqi, destul de mariincAt si il facl' si pari un pitic gi pe batrAnul care mI privea de

sus de tot. Dupi mine, erau tare ciudate, degi nu mi-ag puteaaminti ce fel de po4i sau locuinle mi s-ar fi perut familiare atunci.

$tiu doar ci nu mai vdzusem asemenea po4i, cioplite gi prinse tnbalamale negre de fier, decorate cu un cap de cdprior gi inel de

aland scAnteietoare. Imi aduc aminte cd lapoviga imi pitrunseseprin haine gi imi era frig la picioarele ude. Totuqi, repet, nu-miamintesc si fi infruntat pe jos ultimele rrbufniri ale iernii, nici sifi fost cirat in vreun fel. Nu, totul incepe de acolo, din f4a por-

fllor fortiregei, in timp ce barbatul mi fnea strAns de minuqS.Parci e inceputul unei piese de la teatrul de pdpugi. Da, aga

mi-l tnchipui. Cortina s-a dat la o parte qi ne-am pomenit infalaporEilor uriaqe. BitrAnul a ridicat inelul de alaml qi a izbit cu el

o datd, de doui ori, de trei ori tn tabla care rdsuna de lovituri.

IO ROBIN HOBB

Pe urmd s-a auzit o voce din culise. Nu din spatele ugilor, ci dinspatele nostru, de unde veniserim.

-Tatd, te rog, implora o voce de femeie.

M-am tntors s-o privesc, dar tncepuse din nou sI ningi, un voalde fulgi dantelat care se agtla de sprAncene gi de mAnecile hainei.Nu fln minte str fi vizut pe cineva. Sigur nu m-am luptat sI scap

din strAnsoarea betrinului, nici n-am strigat: ,Mamd, mami!" Amrimas pe loc, spectator, gi am auzit umblet de bocanci in turn gi

incuietoarea po4ii datd,la o parte.Femeia strigi pentru ultima oari. $i acum ii aud perfect cuvin-

tele, disperarea din voce a c re astdziar suna tAnird urechilor mele.

-TatL, te rog, te implor!MAna care mi linea tremuri scurt, de mAnie sau din alt motiv,

nu voi gti niciodati. Iute precum corbul cel negru care se repedesi ingface o firimituri de pAine, betrAnul se aplecl 9i inhdle unbulglr murdar. il azvirli fdre cuvinte, .,, fo4e, mAnios, iar eum-am fdcut mic acolo unde mi aflam. N-am auzit niciun lipdt,niciun zgomot de trup lovit, dar imi amintesc cI po4ile s-au datla o parte, astfel incAt batrAnul fu nevoit si plgeascd inapoi de-grabtr, tArAndu-md dupr el.

$i iati ce se tntl.mpla. Barbatul care deschise uga nu era serviror,cum mi-aq inchipui daci doar aS auzipovestea aceasta. Nu, amin-tirea imi aduce in fala ochilor nu un slujitor invipat cu manierele,ci un ostag, un rizboinic pulin cirunt, cu burdihanul umflat maidegrabl de grisime decAt de mugchi. Se uiti gi la batrAn, qi la minecu suspiciune de ostag, apoi rlmase pe loc in linigte, a$repdnd se-i

spunem noi ce voiam.Cred ctr batrinul rimase cu gura ciscatd gi nu se sperie, ci se

infurie. Pentru cd mi lisl de minl dintr-odatd,mi apucd din spatede haini gi mtr azvArli inainte, ca pe un pui de cAine unui posibilviitor stipAn.

- Ti-a- adus btriatul, zise el cu glas gros.

$i, vlzind cd,paznicul casei se holba la el in continuare, feres, protesteze sau micar sI se arate curios, ii dedu amenunte:

uconlcul asasinului 11

- L-am hrlnit la masa mea timp de $ase ani. in toattr vremea asta,

tatil lui nu mi-a trimis nicio vorbi, niciun ban, n-a venit in vizitd,degi am inleles de la fiica mea ci gtie ci el e tatil bastardului. Nuvreau sIJ hrinesc mai departe, nici si-mi rup spatele trigAnd la plugca sI aibi cu ee se imbrica. Sel hrineasci cine l-a facut. Eu am des-

tule pe cap, muierea mea imbitrAnegte gi o am gi pe mama Istuia de

linut gi hrinit. Cdci acuma nu vrea s-o mai ia niciun alt birbat, cu

ctrgelul dsta coadd dupi ea. Aga cd ial tu 9i duJ la taici-siu.Imi dadu drumul dintr-odati. Am cdzut lat pe pragul de piatrd,

la picioarele gdrzii, M-am a$ezat in fund, nu mi durea nimic, dincAte 1in minte, 9i am ridicat ochii ca si vid ce urma si se intAmplemai departe intre cei doi barbagi.

Garda se uiti la mine cu buzele ugor luguiate, nu ca sd mdjudece, ci ca si hotirasctr tn ce fel sd mi categoriseasci.

- A cui odrasli e? intrebi pe un ton nu atAt curios, cAt al cuivacare vrea sI afle informalii mai precise despre o situagie, ca si qtie

ce sd raporteze superiorilor.

- A lui Chivalry, rlspunse bdtrAnul, care se risucea deja cuspatele la mine, pngind prudent pe trepte, spre aleea pietruite.A prinplui Chivalry, addugdel titlul, ferd sd se intoarctr. Ala dearesI fie rege. Ala l-a ficut. Aga ci el si se ocupe de baiat 9i sd fiebucuros cd a reugit sd factr un copil pe undeva.

Prej de-o clipd, garda il urmiri pe betrAn cum se indepdneazi.Pe urmd, ferd o vorbi, se apleci, mI prinse de guler gi mi trase

din drum, ca str poati inchide poarta. i-i dad" drumul in pulinelemomente cAt trase incuietoarea. Apoi se uitl in jos, la mine. Nucu uimire adevdratd, ci cu stoicismul cu care un soldat accepttr

sarcinile mai neobignuite.

- Sus, biiete, de-i drumul gi mergi, imi spuse.

Aga cI l-am urmat pe un coridor slab luminat, pe lAnga odeicu mobilier pu1in, cu obloanele trase la ferestre ca si nu intrefrigul iernii gi, tn cele din urmi, pe lAngn mai multe ugi inchise,din lemn scump, moale^, cioplit foane frumos. Ostagul se oprigi-gi aranja scurt tinuta. Imi aduc aminte foarte clar cum s-a lesat

intr-un genunchi ca si-mi tndrepte cimaga gi si-mi aqeze pirul,

.12 FOBIN HT]BB

mingiindu-l stAngaci de citeva ori, dar daci o fecea pentru cd.erabun la inimi gi voia ca eu si fac o impresie buni ori pentru cinu-l interesa decAt ca opacherul" si arare bine ingrijit, nu voi gtiniciodati. Se ridici 9i batu o datd.in uga duble. O impinse fdrd,sefie chemat - cel pulin eu nu anr auzit nicio invitalie -, mi im-brAnci in fala lui qi o inchise.

Odaia era pe atAt de cald5, pe cAt de rece fusese coridorul gi

pe adt de plini de via1i, pe cAt de pustii fuseseri celelalte inci-peri. Gemea de mobile, avea covoare qi draperii, rafturi gi suluriimprigtiate peste ror, intr-o dezordine caracteristici oricdreicamere practice gi confortabile. tn ciminul masiv ardea focul,rispAndind cilduri gi miros plicut de rlgind. LAngd foc se aflao masi imensl, iarla eastdtea a$ezat un berbat indesat, cu sprAn-cenele incrunrare deasupra unui malder de hArtii. Nu ridiclprivirea imediat, aga ci am avut vreme si-i studiez claia neagrd.,stufoasi gi nepieptinate, ca o tufd.

Cand, in sfArgit, inalla spre noi ochii negri, am avut impresiaci ne cuprinde gi pe mine, gi pe ostat, dintr-o singuri privire.

- Ei, Jason? intrebi el 9i chiar la vArsta aceea fragedi am simlitcI se resemna cu intreruperea supiritoare. Ce-i asta?

Soldatul md impinse u$or pe umlr qi mI apropie de el cu cAlivacentimetri.

- L-o lasat un plugar betrAn, prinle Verity. Zice cn-ipruncu'bastard a lu'prinlu' Chivalry.

CAteva momente, barbatul chinuit din spatele mesei continuisi mi priveascd nedumerit. Pe urmi, trlsdturile i se luminariintr-un zdmbet distrat. Se ridicd, ocoli masa, igi puse miinile ingolduri qi se uiti la mine. Nu m-am simlir ameninqat de ochii siicercetitori; tn schimb, am avut impresia cI ceva anume din infe-ligarea mea ii plicea in mod exagerat. Am innllat curios privirilespre el. Avea o barbl neagrd. gi scurri, deasi gi dezotdonatd. capirul, iar obralii ii erau scofilcili. Deasupra ochilor i se arcuiaudoui sprAncene dese. Avea pieptul cAt ursul gi umeri lagi, depocnea cimaga pe ei. Pumnii colprogi ardtat muncipi, tnsd pevArfurile degetelor se vedeau pete de cerneali. tn timp ce mi

uc8nlcul asasinului 13

examina, zimbetul i se lergi treptat, pina cAnd, in cele din urmi,scoase un soi de pufnet.

- Si fiu al naibii, rosti el, intr-un sfArgit. Biiatul chiar seaminicu Chiv, nu-i aga? Pe Eda cea fecundi! Cine-ar fi crenx cd tra-te-meu cel ilustru gi virtuos e in stare de aga ceva?

Ostagul nu rispunse gi nici nu era de agteptat s-o faci. Stetea

mai departe in picioare, in alerti, a$tepdnd ordinul urmdtor. unadevlrat ostag.

Blrbatul md examina cu aceeagi curiozitate.

- Citi ani are? vru el si qtie.

- Plugaru' itce cd gase. Ostagul ridicl mAna str se scarpine pe

obraz, apoi piru cd igi amintegte brusc cd ddraportul. Domnule,adlugi el.

B*batul ii ignori lipsa de disciplini. Ochii negri cdzuri dinnou asupra mea, iar zAmbetul am:uzat se 14r mai tare.

- Pdi, si zicemgapte ani, ca si socotim gi cit i-a trebuit pAnte-

celui si se umfle. Lanuba.Da. A fost primul an cAnd chyurda au

incercat si inchida ffecatoarea. Chivalry a petrecut acolo trei-pa-

tru luni, obligAndu-i s-o deschida pentru noi. Se pare ci nu e sin-

gurul lucru pe care l-a deschis. La naiba. Cine s-ar fi agteptat la una

ca asta de la el? Cine-i mama? inueba el brusc, dupi o micdpauzd.

Ostagul se foi stAnjenit.

- Nu gtiu, domnule. Numa'plugaru' era in prag gi nu mi-o zis

decAt ci ista-i bastardu' lu prinlu' Chivalry 9i cd n-are de gAnd

sl-i mai dea de mincare ori si-l imbrace. Ziceacdcine l-o ficut sa

aibi de-acum grija de el.

Birbatul scuturi din umeri, de parcl ar fi fost la mijloc o Pro-blemi de micl insemnitate.

- Beiatul pare bine ingrijit. Eu zic ci nu trece nici o sdptdmlntr,

hai, doui, qi-o s-o vedem pe maici-sa smiorciindu-se pe la buci-ttrrie ci-i e dor de pruncul ei. O sd aflu atunci cine e, dacl nu mai

repede. Hei, bfiete, cum i1i zice?

Vesta birbatului se inchidea cu o cataraml cu model complicat,

in formi de cap de ciprior. Era cAnd arimie, cAnd aurie, cAnd

rogie, dupi cum se reflectau pe ea fllcarile din cdmin.

ROBIN HOBB

- Btriat, am rdspunsNu gtiu daci repetam pur gi simplu cuvAntul cu care mi se

adresaserd gi el, gi ostagul sau dactr, intr-adevir, nu aveam niciunnume tn afard de cuvAntul respectiv. O clipl, b*batul piru sur-prins, iar pe faqd ii apdru o expresie de mila, probabil, care segterse repede, fiind inlocuiti cu una de jeni sau ugoari iritare. Se

uitd la harta care il aStepta pe masi.- Pii, rosti el, spirgAnd linigtea, trebuie sd facem ceva cu el,

cel pulin pAni se intoarce Chiv. Jason, ocupi-te sd i se dea demAncare gi si primeascd un pat pe undeva, la noapte. O sd migAndesc mAine ce-i de ficut. Nu purem ldsa bastarzii rege$ti sialerge de colo colo unul dupi altul, pelalard,.

- Domnule, rosti Jason, pe un ton care nu exprima nici acor-dul, nici dezacordul, ci simpla acceptare a ordinului. tmi puseminagreape umdr gi mi rdsuci spre ugi. Am plecat oarecum go-vdind, pentru c6 odaia eraluminoastr, plicuti gi inceJzite.picioarelemele inghelate incepuseri sI mi furnice 9i gtiam cd, dacdag mai fiputut rimAne pufin, mi s-ar fiincelzjt numai bine. Dar mAna os-tagului era de neinduplecat gi am fost scos din odaia calde 9i dusinapoi pe coridoarele posomorAte, cu lumind zgircitd,gi rece.

Mi s-au pirut gi mai intunecate dupl cildura gi lumina dinodaie gi nu le puteam vedea sfA4itul in timp ce md striduiam si1in pasul cu garda care gerpuia prin ele. poate ci am scAncit saupoate cd se siturase de pasul meu mai lent, pentru ci se risucidintr-odatil, mi apuci gi mi ageztr pe umerii lui cu atAta ugurinld,de parci n-ag fi cAntirit mai mult decit o pani.

- Egti un clgel plouat, observd el fere urmi de rlutate, apoimi cirl pe coridoare, coti, cobori gi urci trepte pAna cAnd ajunselntr-o buctrtlrie spafioasl cu luminl gilbuie.

Am vizut vreo $ase ostagi agezagi pe banchete, mAncAnd gibAnd la o masl zgAriatd, in fala unui foc de doutr ori mai maredecat cel din odaia in care fusesem inainte. tn camerr mirosea amAncare, a bere gi a transpiragie de blrbat, a haine de lAnI ude,a lemn de foc ai a unturi arsi. La perete stiteau aliniate butoaiegi butoiage, iar hllcile de carne afumati care ararnau de clpriori

Uornlcul asesinului 15

plreau nigte siluete negre. Pe masl, o grlmadl de mAncare gi vase.

O bucatl de carne infiptl pe-o frigare fu luati de pe flacirl 9i

rtropii de grlsime cdzurdpe clminul de piatri. CAnd am simgit

mirosul, stomacul mi s-a lipit imediat de spate. Jason ml agezi

ferm pe coljul mesei cel mai apropiat de foc qi-i dldu un ghiontblrbatului cu f.aga ascunstr dupi o halba.

- Hei, Burrich, lincu' Ista-i pentru tine, zise Jason fIrI alte

introducere.Se intoarse cu spatele la mine. M-am uitat curios cum a ruPt

dintr-o pAine neagrtr un coll mare cAt pumnul, iar pe urml scoase

cupitul de la curea ca si taie o felie dintr-o roati de brAnze. Mi leindesl pe amAndoud in palmd. Dupi aceea, mergAnd lAngtr foc, tliedin halca atirnatd o po4ie de carne, mare cAt Pentru un blrbat.N-am stat pe gAnduri gi mi-am umplut gura cu pAine 9i br|nzd.LAngI mine, berbatul pe nume Burrich puse halba pe masi gi se

uitl laJason.

- Ce-i CItal il intrebe el, pe un ton foarte aseminitor cu al btrr-

batului din odaia caldi. Avea aceleaSi plete negre 9i aceeagi barba

incAlcitl, dar trisituri mai aspre qi mai lunguiele. Culoarea pieliisale spunea ci era un om care petrecea mult timp in aer liber. Ochiilui erau mai degrabE cdprui decAt negri, iar mAinile aveau degete

lungi 9i iscusite. Miioseaa cal, qi a cAine, 9i a sAnge, $ a piele dbrcite.

- E-al tiu, tre' si ai grijn de el, Burrich. Aga o zis prinlu' Verity.

- De ce?

- PIi, eqti omu' lui Chivalry, nu? Nu tu ai grijl de calu' lui,de ogarii lui, de qoimii lui?

- $i?

- $i primegti 9i bastardu' Ista mic, micar pAnd vine Chivalryinapoi gi face altceva cu el.

Jason imi oferi halca din care curgea grlsimea. M-am uitat lapAine, pe urmi labrinzd, nevrAnd sI renun{ la niciuna, dar pof-

tind 9i la carneafierbinte. El ridici din umeri vizAndu-mi in in-curctrturi gi, cu sirqlul practic al luptitorului, trAnti carnea Pe

masi, lAngi goldul meu. Mi-am tndesat in gurtr cAti pAine am

putut gi m-am intors ca str stau cu ochii Pe carne.