d4102 drept comercial
DESCRIPTION
cursTRANSCRIPT
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
1
TRAIAN LASZLO
DREPT COMERCIAL
Suport de curs
2012
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
2
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
3
CUPRINS
CAP. 1 SOCIETATILE COMERCIALE
I.SOCIETATEA N NUME COLECTIV .............................................................. 9 1. Noiune, istoric, trsturi. ...................................................................................... 9 2. Constituirea societii n nume colectiv ............................................................... 10 3. Funcionarea i administrarea societii n nume colectiv .................................. 11 4. Dizolvarea i lichidarea societii n nume colectiv ............................................ 11 II. SOCIETATEA N COMANDIT SIMPL .................................................. 13 1. Constituirea societii ........................................................................................... 13 2. Funcionarea i administrarea societii n comandit simpl ............................ 14 3. Dizolvarea i lichidarea societii n comandit simpl ...................................... 16 III. SOCIETATEA CU RSPUNDERE LIMITAT ....................................... 16 1 Noiune, trsturi .................................................................................................. 16 2. Constituirea societii ........................................................................................... 16 3. Funcionarea i administrarea societii .............................................................. 17 4. Dizolvarea i lichidarea societii ........................................................................ 20 IV. SOCIETATEA PE ACIUNI 19 1. Notiuni generale ................................................................................................... 21
2. Constituirea societatii pe actiuni .......................................................................... 22
Modalitati de constituire ........................................................................................... 22
a. Constituirea simultana .......................................................................................... 22
b. Constituirea succesiva (prin subscriptie publica) ................................................. 23
Prospectul de emisiune ............................................................................................. 23
Subscrierea actiunilor ............................................................................................... 24
3. Functionarea societatii pe actiuni ........................................................................ 24
Actiunile ................................................................................................................... 25
Modalitati de transmitere a actiunilor ...................................................................... 26
Caracteristicile dreptului la vot al actionarilor ......................................................... 26
4. Administrarea societatii pe actiuni ....................................................................... 27
A. Administrarea n sistemul unitar ......................................................................... 27 B. Administrarea n sistem dualist ........................................................................... 27 Directoratul ............................................................................................................... 28
Auditorii financiari ................................................................................................... 29
Cenzorii societatii ..................................................................................................... 30
2. Lichidarea societatii pe actiuni ............................................................................. 32
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
4
V. SOCIETATEA N COMANDIT PE ACIUNI .......................................... 32 Noiune ..................................................................................................................... 32 Raspunderi diferite pentru datoriile societatii .......................................................... 33
Adunarea generala a actionarilor .............................................................................. 33
Administrarea societatii ............................................................................................ 34
CAP. 2. INSOLVENTA
1. Notiunea de insolventa si de procedura a insolventei ................................... 37 2. Formele procedurii insolventei ............................................................................. 38
3. Caracterele juridice ale procedurii insolventei ..................................................... 39
2. Conditiile legale necesare n vederea aplicarii procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006 ................................................................................................................ 39
1. Insolventa debitorului ........................................................................................... 39
2. Categoriile de persoane carora li se aplica procedura insolventei ....................... 40
3. Participantii la procedura insolventei ................................................................... 41
1. Instantele judecatoresti ......................................................................................... 41
2. Judecatorul-sindic ................................................................................................. 41
3. Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor ...................................................... 43
4. Administratorul special ........................................................................................ 44
5. Administratorul judiciar ....................................................................................... 45
6. Lichidatorul .......................................................................................................... 46
Cererile introductive ................................................................................................. 46
Deschiderea procedurii insolventei si efectele acesteia ........................................... 47
Planul de reorganizare .............................................................................................. 49
Falimentul ................................................................................................................. 51
nchiderea procedurii ................................................................................................ 59 Raspunderea membrilor organelor de conducere ..................................................... 59
Infractiuni si pedepse n legatura cu aplicarea ......................................................... 61 procedurii insolventei ............................................................................................... 61
Rspunderea contravenional .................................................................................. 63
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
5
INTRODUCERE
Stimate cursant,
Acest curs incearca sa sintetizeze un domeniu vast numit Drept comercial si
urmrete s contureze o imagine ct mai cuprinztoare asupra sistemelor actuale de reglementare interna si internationala.
Sper ca acest curs va fi util tuturor celor il rasfoiesc , nu neparat numai celor
care desfasoara activitati didactice sau administrative ci si celor care sunt interesati
de dobandirea unor cunostinte specifice in acest domeniu.
OBIECTIVELE CURSULUI
Obiectivul central al cursului este familiarizarea cursantilor cu problematica
generala si conceptele esentiale ale dreptului comercial, care sa le permita
implementarea in mod direct a prerogat ivelor con fer i te de dreptul in tern
i recunoscute de dreptul in terna ional f iecrui individ , n raportur i le sa le cu colect iv i ta tea i cu s ta tu l , n contextul economico-social, politic, cultural i istoric, a unei anumite societi.
Prin prezentarea aspectelor menionate, cursul i propune s contribuie la formarea unui nivel de evaluare analitic a legislaiei i practicii n raport cu reglementarile interne n materia dreptului comercial, a societatilor comerciale si a legislatiei.
Cum ti se par aceste obiective ? Sper ca ele corespund in mare masura cu
asteptarile tale despre acest curs.Daca nu te rog sa ma informezi cu ocazia primei
lucrari de verificare .
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
6
MODUL IN CARE CURSUL ESTE CONCEPUT
Prezentul curs este prin structura sa un curs de educatie prin corespondenta.
Cursul necesita aproximativ 10 ore de studiu individual.Timpul precizat poate fi
mai scurt sau mai lung in functie de cunostintele anterioare ale cursantului, de
cantitatea de munca a subiectului in studiu pe care cursantul este dispus sa o aloce.
Cursul este divizat in doua unitati de studiu care se numesc capitole si
cuprinde o lucrare de verificare care va fi transmisa pentru corectare si comentarii
titularului de curs, dupa finalizarea studiului intregului curs si este parte integranta
din evaluarea continua a cursantilor. In cazul prezentului curs prin Lucrarea de
verificare se realizeaza si verificarea finala.
Cursul este structurat pe doua unitati de invatare, fiecare unitate abordand o
problematica importanta a studierii dreptului comercial.
Fiecare unitate contine: obiectivele, structura tematica si analiza fiecarei
probleme, teste de autoevaluare care asigura intr-o oarecare masura comunicarea
simulata cu cursantul si o bibliografie de referinta.La finalul cursului se afla o
lucrare de verificare si o bibliografie minimala.
In cadrul fiecarei unitati de invatare, Obiectivele enunta cunostintele ce urmeaza a fi dobandite pe parcursul acesteia. Continutul fiecarei unitati de invatare
este structurat astfel incat cantitatea de informatie noua pe unitatea de invatare sa
fie accesibila si asimilabila in conditiile educatiei la distanta.Pentru a realiza aceste
deziderate s-a urmarit ca structura continutului unitatilor sa fie in concordanta cu
cerintele unei educatii active.
Testele de autoevaluare reprezinta un exemplu tipic de sarcini de invatare,
avand un rol specific, acela de a testa daca obiectivele educationale au fost
realizate.
Probele cuprinse in Lucrarea de verificare , plasata la sfarsitul cursului sunt
proiectate sa cuantifice in mod adecvat nivelul de performanta atins in formarea
fiecarei competente vizate de obiectivele intregului curs.
Cursul are o structura si un mod de asezare diferit in pagina fata de alte
cursuri traditionale. Conceptul care sta la baza acestei abordari este specifica
cursurilor destinate Educatiei la Distanta, este studiul individual activ completat cu
un dialog la distanta cu titularul de curs.
Manseta alba de circa 3 cm. lasata libera in stanga paginii are un rol dublu si
anume:
-adnotarile inscrise aici atrag atentia si te ajuta la identificarea sau
consolidarea unor infirmatii importante;
-spatiul alb poate fi folosit pentru notite, completari, observatii samd.
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
7
ATENTIE !! Utilizeaza manseta alba !!! Ea are rolul de a te ajuta la
invatare .
Continutul cursului este intrerupt din loc in lod de diferite sarcini de lucru,
care sunt cuprinse in chenar si sunt anuntate prin titluri specifice si prin imagini
sugestive.
Este util sa raspunzi cu consecventa la intrebarile formukate in testee de
evaluare si sarcinile de evaluare imediat dupa ce ai parcurs cursurile tematice. In
acest fel este mai usor sa raspunzi la lucrarile de verificare precum si evaluarea
finala.
Raspunsurile la sarcinile de lucru se gasesc la sfarsitul cursului, in sectiunea
raspunsuri si cometarii la teste de autoevaluare si sunt asociate cu un simbol grafic.
Lucrarile de evaluare rezolvate individual vor fi transmise tutorelui in modul
si datele anuntate la inceputul semestrului.
Evaluarea finala va tine cont de intreaga activitate desfasurata de cursant pe
parcurs prin participarea activa la dialogul la distanta initiat de titular si de
raspunsurile oferite in lucrarea de verificare.
Studiu individual
Ajungand la acest moment va recomand sa va rezervati timp pentru a
parcurge acest curs si sa va faceti o imagine globala asupra modului in care acesta a
fost conceput.
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
8
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
9
CAPITOLUL I
OBIECTIVELE Capitolului 1 Dupa studiul capitolului 1 vei fi capabil sa demonstrezi ca ai dobandit suficiente
cunostinte pentru :
nsuirea cunotinelor teoretice fundamentale privind raporturile juridice de drept comercial;
Delimitarea dintre diferite tipuri de societati comerciale, care constituie principalele parghii pentru functionalitatea economiei in general;
Consolidarea cunostintelor prin aprofundarea trasaturilor esentiale care diferentiaza tipurile de societati comerciale si modalitatea acestora de
constituire, functionare si dizolvare si lichidare.
S O C I E T I L E C O M E R C I A L E
I.SOCIETATEA N NUME COLECTIV
1. Noiune, istoric, trsturi1.
Societatea n nume colectiv este acel tip de societate comercial n care
obligaiile angajate de societate sunt garantate cu patrimoniul social i cu
rspunderea nelimitat i solidar a asociailor, dat fiind caracterul ei social.
Trsturi eseniale:
1 A se vedea: Simona Georgeta Bonta, Drept comercial Note de curs, Univeristatea George Bacovia, Bacu,
2006, pp. 49-50;
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
10
Caracterul asocierii este unul intuitu personae.
obligaiile societii sunt garantate cu patrimoniul societii i cu rspunderea
nelimitat i solidar a tuturor asociailor.
caracter personal, evideniat prin faptul c firma societii se compune
ntotdeauna din numele cel puin a unuia dintre asociai se adaug, obligatoriu,
meniunea scris n ntregime societate n nume colectiv pentru a evidenia
tipul de societate care se constituie.
patrimoniul societii se constituie din aporturile personale ale fiecrui asociat.
n principiu, nu este admis cesiunea aportului de capital dect dac acest lucru
se prevede n mod expres n actul constitutiv
2. Constituirea societii n nume colectiv
Societatea n nume colectiv se constituie prin ncheierea unui contract de
societate, numit act constitutiv, care este semnat de ctre toi asociaii i supus
autentificrii de ctre notar.
Actul constitutiv al societii n nume colectiv va cuprinde:
a) numele i prenumele, codul numeric personal, locul i data naterii, domiciliul
i cetenia asociailor persoane fizice; denumirea, sediul i naionalitatea
asociailor persoane juridice; numrul de nregistrare n registrul comerului sau
codul unic de nregistrare, potrivit legii naionale; la societatea n comandit simpl
se vor arta asociaii comanditari, asociaii comanditai, precum i reprezentantul
fiscal, dac este cazul;
b) forma, denumirea, sediul i, dac este cazul, emblema societii;
c) obiectul de activitate al societii, cu precizarea domeniului i a activitii
principale;
d) capitalul social subscris i cel vrsat, cu menionarea aportului fiecrui
asociat, n numerar sau n natur, valoarea aportului n natur i modul evalurii,
precum i data la care se va vrsa integral capitalul social subscris. La societile cu
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
11
rspundere limitat se vor preciza numrul i valoarea nominal a prilor sociale,
precum i numrul prilor sociale atribuite fiecrui asociat pentru aportul su;
e) asociaii care reprezint i administreaz societatea sau administratorii
neasociai, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit i dac ei urmeaz
s le exercite mpreun sau separat;
f) partea fiecrui asociat la beneficii i la pierderi;
g) sediile secundare - sucursale, agenii, reprezentane sau alte asemenea uniti
fr personalitate juridic -, atunci cnd se nfiineaz o dat cu societatea, sau
condiiile pentru nfiinarea lor ulterioar, dac se are n vedere o atare nfiinare;
h) durata societii;
i) modul de dizolvare i de lichidare a societii.
3. Funcionarea i administrarea societii n nume colectiv
Administrarea societii poate fi fcut de unul sau mai muli administratori,
membri asociai sau neasociai, care pot fi numii prin actul constitutiv sau ulterior,
de ctre adunarea general a asociailor.
4. Dizolvarea i lichidarea societii n nume colectiv
Societatea se dizolv prin:
a) trecerea timpului stabilit pentru durata societii;
b) imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea
acestuia;
c) declararea nulitii societii;
d) hotrrea adunrii generale;
e) hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice,
precum nenelegerile grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii;
f) falimentul societii;
g) alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii.
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
12
n cazul situaiei precizate la lit. a) (trecerea timpului stabilit pentru durata
societii) , asociaii trebuie s fie consultai de administratori, cu cel puin 3 luni
nainte de expirarea duratei societii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia.
n lips, la cererea oricruia dintre asociai, tribunalul va putea dispune, prin
ncheiere, efectuarea consultrii, conform art. 119 din Legea nr. 31/1990.
Dizolvarea societii are ca efect deschiderea procedurii de lichidare.
Lichidarea presupune un ansamblu de operaii financiare, economice,
administrative i juridice al crui scop este realizarea activului social, achitarea
pasivului i distribuirea valorii rmase.
Pentru lichidarea i repartizarea patrimoniului social, chiar dac n actul
constitutiv se prevd norme n acest scop, sunt obligatorii urmtoarele reguli:
a) pn la preluarea funciei de ctre lichidatori, administratorii continu
mandatul lor, cu excepia celor prevzute la art. 233 din Legea nr. 31/1990;
b) actul de numire a lichidatorilor sau sentina care i ine locul i orice act
ulterior, care ar aduce schimbri n persoana acestora, trebuie depuse, prin grija
lichidatorilor, la oficiul registrului comerului, pentru a fi nscrise de ndat i
publicate n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a.
Numai dup ndeplinirea formalitilor precizate mai sus lichidatorii vor depune
semntura lor n registrul comerului i vor exercita aceast funcie, iar dup
aceast dat nici o aciune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia
dect n numele lichidatorilor sau mpotriva lor.
Menionm c pe lng prevederile precizate la art. 252 din Legea nr. 31/1990,
societilor n lichidare se aplic regulile stabilite prin actul constitutiv i prin lege,
n msura n care nu sunt incompatibile cu lichidarea.
De asemenea, pe toate actele emannd de la societate trebuie s arate c aceasta
este n lichidare.
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
13
II. SOCIETATEA N COMANDIT SIMPL
Societatea n comandit simpl este societatea comercial ale crei obligaii
sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu rspunderea nelimitat i solidar
a asociailor comanditai; comanditaii rspund numai pn la concurena aportului
lor. Societatea in comandita simpla apare astfel ca fiind societatea comerciala care
se constituie prin asocierea, pe baza deplinei increderi, a uneia sau mai multor
persoane, numite comanditati, care asigura gestiunea si conducerea societatii si
raspund pentru obligatiile sociale, solidar si nelimitat, cu una sau mai multe
persoane, numite comanditari, care nu participa la conducerea societatii si raspund
pentru obligatiile sociale, numai in limita aportului lor la capitalul societatii2.
1. Constituirea societii
Constituirea societii n comandit simpl este supus acelorai reguli i proceduri
valabile pentru societate n nume colectiv, respectiv condiiilor de fond, de form i
de publicitate cu evidenierea unor particulariti specifice determinate de regimul
juridic special al acestui tip de societate.
Asa cum rezulta din prevederile art. 5 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, societatea in
comandita simpla se constituie "prin contract de societate", asociatii putand fi atat
persoane fizice cat si persoane juridice. Desi legea nu stabileste printr-o dispozitie
expresa un plafon minim al numarului de asociati care pot infiinta o asemenea
societate, din ansamblul reglementarii legale care ii este consacrata (care prevede
constituirea pe baza de contract si necesitatea coexistentei celor doua categorii de
asociati) rezulta - indubitabil - ca numai cel putin doua persoane (un comanditar si
un comanditat) vor putea constitui o societate in comandita simpla3.
2 Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 191
3 Mircea Stefan Minea, Constituirea societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 1996, pag. 150-151
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
14
Nici in cazul societatii in comandita simpla legea nu cere un minim
obligatoriu de capital social lasand la libera apreciere a partilor stabilirea
cuantumului capitalului social, in fiecare caz in parte.
Cu toate acestea, nu este posibila constituirea unei societati comerciale de persoane
lipsita de orice capital social, deoarece existenta capitalului social reprezinta o
cerinta esentiala pentru infiintarea si existenta oricarei societati comerciale
(societatea in nume colectiv este o exceptie doar aparenta, deoarece asociatii
raspund cu intreg patrimoniul lor personal, asadar exista o garantie pentru creditorii
societatii). Tot astfel, nu este posibila nici constituirea unei societati comerciale cu
un capital simbolic, deoarece, intr-o atare ipoteza, respectiva societate ar fi lipsita
din start de instrumentul economic principal pentru realizarea obiectului ei de
activitate si, deci, pentru atingerea finalitatii in vederea careia a fost infiintata. Asa
fiind, asociatii fondatori au obligatia sa convina un capital rezonabil in raport cu
nevoile de realizare a scopului societatii caruia intotdeauna ii este circumscris
obiectul ei de activitate4.
2. Funcionarea i administrarea societii n comandit simpl
Legea nr.31/1990 stabilete regulile privind administrarea societii n
comandit simpl, care poate fi efectuat de ctre specialiti neasociai sau de ctre
asociaii comanditai.
Numai comanditatii au dreptul sa administreze societatea in comandita simpla. Din
coroborarea art. 90 cu art. 75, art. 76 alin, 1, art. 77, 79. 83, 84, 86 si 87, precum si
cu art. 80, 81, 82 si 85, (aplicabile asociatilor comanditati) din Legea nr. 31/1990,
rezulta c:
- dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui comanditat, afara de
stipulatie contrara in actul constitutiv;
4 Mircea Costin, Corina Aura Jeflea, Societatile comerciale de persoane, Editura Lumina Lex, 1999, pag. 26
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
15
- atunci cand prin actul constitutiv se stipuleaza ca, in exercitarea prerogativelor
de administratori ai societatii, comanditatii vor lucra impreuna, decizia privind
efectuarea oricarui act de administrare trebuie sa fie adoptata cu consimtamantul
unanim al acestora: in caz de divergenta, vor decide comanditarii care reprezinta
majoritatea absoluta a capitalului social;
- comanditatul care intr-o operatiune determinata, are, pe cont propriu sau pe
contul altuia interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nicio
deliberare sau decizie privind acea operatiune; comanditatul care contravine acestei
reguli este raspunzator de daunele societatii daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut
majoritatea ceruta;
- comanditatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati,
intrebuinteaza capitalul. bunurile sau creditul societatii in folosul sau. sau in acela
al unei alte persoane, este obligat sa restituie societatii beneficiile, ce au rezultat si
sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate (art. 80);
- niciun comanditat nu poate lua din fondurile societatii mai mult decat i s-a fixat
pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca in interesul
societatii; comanditatul care contravine acestei interdictii este raspunzator de
sumele luate si de daune (art. 81 alin. 1 si 2);
- prin actul constitutiv se poate stipula ca asociatii comanditati au dreptul sa la
din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare (art. 81 alin. 3);
- comanditatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte
societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca operatiuni in
contul lor sau al altora in acelasi fel de comert sau in unul asemanator, fara
consimtamantul celorlalti asociati (art.82 alin.1 );
- consimtamantul se socoteste dat daca participarea sau operatiunile, fiind
anterioare actului constitutiv, au fost cunoscute de ceilalti asociati si acestia nu au
interzis continuarea lor (art. 82 alin. 2);
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
16
- comanditatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile indeplinite in
numele societatii de persoanele care o reprezinta; hotararea judecatoreasca obtinuta
impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat.
3. Dizolvarea i lichidarea societii n comandit simpl
Cauzele generale de dizolvarea sunt operante i n cazul societii n comandit
simpl la care pot fi adugate i altele specifice determinate de structura mixt i
statutul juridic diferit al acestui tip de societate5.
III. SOCIETATEA CU RSPUNDERE LIMITAT
1 Noiune, trsturi
Societatea cu raspundere limitata este definita ca o societate ce se constituie,
pe baza deplinei increderi, de doua sau mai multe persoane, care pun in comun
anumite bunuri pentru a desfasura o activitate comerciala, in vederea dobandirii si
impartirii beneficiilor si care raspund pentru obligatiile societatii, in limita
aporturilor6.
Caracterele societatii cu raspundere limitata sunt7 :
1. caracterul intuitu personae al contractului de societate
2. impartirea capitalului in fractiuni numite parti sociale care nu sunt negociabile
3. raspunderea asociatilor pentru obligatiile sociale limitata la aportul prestat.
2. Constituirea societii
Societatea cu rspundere limitat trebuie s se supun att condiiilor de
fond ct i condiiilor de form i publicitate impuse de legislaia n vigoare.
5 A se vedea, Simona Georgeta Bonta, op. cit., p. 62
6 Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 246
7 Elena Carcei, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 2000, pag. 241
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
17
Regulile specifice la constituirea societii cu rspundere se refera la numarul
asociatilor, obiectul societatii, capitalul social, aportul asociatilor, partile sociale,
forma societatii, statutul societatii, publicitatea.
Numrul minim al asocieailor este de unu, iar numarul maxim de asociai
este 50. Aceasta limitare a participantilor la constituirea entitatii juridice este
explicabila avand in vedere atat asemanarea ei cu societatile de capitaluri (in cazul
carora - de regula - numarul asociatilor este foarte mare), cat si cu cele de persoane,
ratiunea ei fiind asigurarea pastrarii caracterului intuitu personae al societatii8.
O alt condiie care se impune are n vedere valoarea minim a capitalului
social care nu poate fi mai mic de 200 lei. Capitalul social se divide n pri sociale
egale care nu pot fi mai mici de 10 lei.
3. Funcionarea i administrarea societii
Asociatii alcatuiesc organul de conducere al societatii comerciale, respectiv
adunarea generala. In cadrul ei se iau toate hotararile asociatilor, care devin acte
juridice ale societatii, conform art. 191 alin. 1 din Legea 31/1990.
In cazul societatilor cu raspundere limitata cu asociat unic, acesta va exercita
atributiile adunarii generale a asociatilor societatii. In aceasta situatie asociatul unic
va consemna de indata, in scris, orice decizie adoptata.
Adunarea generala este organul institutional cu plenitudine de competenta in
viata societara. Hotararile sale exprima vointa societatii comerciale, distincta de cea
a asociatilor, atribut al unei persoane juridice distincte, cu patrimoniu propriu9.
In conformitate cu art.192 alin.(2) din Legea nr.31/1990 privind societatile
comerciale, pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv, este
necesar votul tuturor asociatilor, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv
prevede altfel.
8 Stanciu Carpenaru, Drept comercial roman, Editura Atlas Lex, 1993, pag. 245.
9 Cristian Gheorghe, Adunarile generale ale societatilor comerciale. Competente si principii, in Revista de Drept Comercial nr. 2/2003, pag. 63.
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
18
Potrivit art.193 alin.(3) din Legea nr.31/1990, daca adunarea legal constituita nu
poate lua o hotarare valabila din cauza neintrunirii majoritatii cerute, adunarea
convocata din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numarul de
asociati si partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti.
De asemenea, in cazul in care un asociat nu este de acord cu modificarea actului
constitutiv, el se poate retrage din societate, daca in actul constitutiv s-a prevazut
acest drept.
Asociatului retras in acest conditii ii sunt aplicabile dispozitiile art. 224 si 225
referitoare la angajarea raspunderii pentru operatiunile societatii si la drepturile ce i
se cuvin10
.
Pentru ca asociatul sa se poata retrage, trebuie sa fie indeplinite urmatoarele
conditii 11
:
- sa fie vorba de o hotarare a adunarii generale prin care s-a decis modificarea
actului constitutiv; hotararea nu trebuie sa fie nelegala, fiind suficient ca asociatul
sa nu fie de acord cu aceasta;
- asociatul sa nu fie de acord cu modificarea facuta; in cazul in care acesta a
votat "pentru", conditia nu mai poate fi considerata indeplinita;
- dreptul de retragere sa fie prevazut in actul constitutiv;
- asociatul sa nu fi atacat hotararea pe calea actiunii in anulare.
Retragerea asociatului din societate se poate realiza pe doua cai: voluntara si
judecatoreasca. Regula o constituie retragerea asociatului pe cale conventionala, iar
retragerea judecatoreasca reprezinta exceptia12
.
Asociatul este obligat sa suporte consecintele retragerii sale, in sensul ca13
:
10
Elena Carcei, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 2000, pag. 243. 11
Marius Scheaua, Legea societatilor comerciale comentata si adnotata, Editura All-Beck, 2000, pag. 401 12
Radu Cataniciu, Procedura prealabila a retragerii pe cale judecatoreasca a asociatului din societatile cu raspundere
limitata, in Revista de Drept Comercial nr. 10/2001, pag. 71. 13
Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 259.
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
19
- nu-si poate retrage ce i se cuvine, decat dupa terminarea operatiilor in curs de
executare la data retragerii;
- asociatul retras ramane obligat fata de terti pentru operatiile facute de societate
pana in ziua retragerii (art. 225).
Retragerea asociatului este reglementata in art. 226 si art. 229 din Legea nr.
31/1990 republicata. Retragerea pe cale conventionala este prevazuta in art. 194
alin. 2 si art. 226 alin. 1 lit. a) si b) din Legea 31/1990.
Cenzorii societatii cu raspundere limitata si auditul financiar
Numirea unor cenzori este obligatorie la societatile cu raspundere limitata
numai daca numarul asociatilor societatii este mai mare de 15 (art. 199 alin. 3).
Adunarea asociatilor poate numi un auditor financiar (art. 199 alin. 2).
Indatoririle cenzorilor se refera in special la supravegherea gestiunii societatii, la
regulata intocmire a bilantului contabil, contului de profit si pierderi, a registrelor
obligatorii ale societatii, la corecta evaluare a patrimoniului societatii.
Legea le mai stabileste si alte indatoriri14
:
a) sa faca, in fiecare luna si pe neasteptate, inspectii casei si sa verifice existenta
titlurilor sau valorilor ce sunt proprietatea societatii sau au fost primite in gaj,
cautiune ori depozit;
b) sa convoace adunarea ordinara si extraordinara, cand n-a fost convocata de
administratori;
c) sa ia parte la adunarile ordinare si extraordinare, putand face sa se insereze in
ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare;
d) sa constate regulata depunere a garantiei din partea administratorilor;
e) sa vegheze ca dispozitiile legii si ale actului constitutiv sa fie indeplinite de
administratori si lichidatori.
14
Cristian Gheorghe, Vointa asociatilor si vointa sociala in functionarea societatilor comerciale (II), in Revista de
Drept Comercial nr. 6/2001, pag. 110.
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
20
4. Dizolvarea i lichidarea societii
Art. 227, 229, 237 din Legea societatilor comerciale prevad cazurile de
dizolvare a soceitatii cu raspundere limitata..
n privinta societatii cu raspundere limitata cu raspundere limitata cu asociat
unic se dizolva si in cazul in care au fost incalcate dispozitiile art. 14 alin. 1 si 2 din
Legea nr. 31/1990, respectiv daca o persoana fizica sau juridica mai este asociat
unic si in alta societate. Dizolvarea se poate cere de catre orice persoana interesata
si de stat, prin Ministerul Finantelor (art. 14 alin. 3 ).
Art. 237 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990, republicata face precizarea c
"la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al
Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatilor in
cauzele in care societatea nu a depus in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor
legale situatiile financiare anuale sau alte acte care potrivit legii se depun la oficiul
registrului comertului.
Cu toate acestea, legiuitorul nu a prevazut i o alt sanctiune, ci doar posibilitatea
dizolvarii judiciare la cererea oricarei persoane interesate si a Oficiului National al
Registrului Comertului.
Lichidarea societatii cu raspundere limitata prezinta o singura particularitate:
dizolvarea unei societati cu raspundere limitata cu asociat unic atrage transmiterea
universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic, fara lichidare15
.
15
Elena Carcei, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 2000, pag. 245.
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
21
IV. SOCIETATEA PE ACTIUNI
1. Notiuni generale
Societatea pe actiuni, este cea mai complexa si mai evoluata forma de societate
comerciala. Forta sa atractiva sta in raspunderea sa, limitata exclusiv la capitalul
investit, de natura reala, cat si in posibilitatea asociatilor de a iesi oricand din
societate, vanzand actiunile pe care le poseda. In aceasta forma de societate, rolul
esenltial revine capitalului, format din aporturile a numerosi asociati, ale caror
calitati personale sunt fara semnificatie.
Principalele note de specificitate ale societatii pe actiuni ar putea fi sintetizate
dupa cum urmeaza16
:
a. Factorul decisiv la constituirea sa este ideea de capital, iar nu persoana celor
care se asociaza si nici calitatile ei. De aceea un actionar nu poate fi exclus din
societate, spre deosebire de asociatul dintr-o societate in nume colectiv, unde
elementul personal este mult mai pregnant.
b. Asociatii din cadrul societatii pe actiuni sunt posesori de actiuni emise de
asemenea societati. Ei se numesc generic actionari.
c. Raspunderea actionarilor pentru datoriile sociale este limitata la valoarea
aportului de capital subscris de acestia. Creditorii sociali nu-i pot urmari pentru
datoriile ajunse la scadenta lipsite de acoperire in activul patrimonial social.
d. Legea stabileste, prin dispozitii imperative, conditii generale minimale pentru
constituirea societatilor pe actiuni. Aceste conditii privesc numarul minim de
asociati, care este fixat la 2 si valoarea minima capitalului initial, care este de 90.
000 lei (Ron17
)
16
Mircea Costin, Corina Aura Jeflea, Societatile comerciale de persoane, Editura Lumina Lex, 1999, pag. 28-29 17
Potrivit art. 10 din legea societatilor comerciale, capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 90. 000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2 ani,
valoarea minima a capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte
echivalentul in lei al sumei de 25. 000 euro.
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
22
e. Actul constitutiv al acestui tip de societate cuprinde obligatoriu doua
componente esentiale, anume: contractul de societate si statutul societatii. Potrivit
art. 5 alin. 3 din Legea 31/1990, contractul de societate si statutul pot fi incheiate
sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv
Dincolo de aceste elemente obligatorii, elementul esential este cota de capital
investita de asociat (intuitu pecuniae) reprezentate prin actiuni care sunt
negociabile si transferabile. Asociatii raspund pentru obligatiile sociale in limitele
contributiei la capitalul social .
2. Constituirea societatii pe actiuni
Modalitati de constituire
Constituirea societatilor pe actiuni este reglementata de Legea nr. 31/1990 sub
doua modalitati:
a) constituirea obisnuita, prin aporturile asociatilor numita si constituire
simultana sau fara apel la public;
b) constituirea succesiva prin subscriptie publica.
a. Constituirea simultana
Constituirea simultana consta in redactarea si semnarea contractului de societate
si a statutului in forma autentica, subscrierea integrala a capitalului si varsarea a cel
putin 30% din capitalul social subscris de catre fondatori (art. 9 alin. 2 din Legea
societatilor comerciale), numirea prin contract si statut a administratorilor si
cenzorilor, autorizarea functionarii de catre judecatorul delegat, publicarea in
Monitorul Oficial al Romaniei, inmatricularea in Registrul Comertului si
inregistrarea la Administratia Financiara, in circumscriptia careia se afla sediul
societatii.
Contractul si statutul sunt semnate nu mai putin de doi de fondatori conform art.
10 alin. 3 din Legea 31/1990, iar capitalul social este de 90. 000 lei (a se vedea nota
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
23
de subsol 17 ). n conformitate cu prev. art. 9 alin. 2, la momentul constituirii,
varsamantul total trebuie sa fie de cel putin 30% din capitalul social subscris.
Evaluarea aporturilor in natura se face prin consensul fondatorilor sau prin
expertiza, la cererea lor18
.
b. Constituirea succesiva (prin subscriptie publica)
Constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica presupune apelarea la
resursele financiare ale populatiei, fondatorii adresand in acest scop celor interesati
o oferta de subscriere. Prin instituirea unor reguli precise, de ordine publica, s-a
incercat sa se impiedice crearea de societati fictive sau neviabile, pe de o parte, iar
pe de alta parte s-a urmarit protejarea micilor investitori ispititi de castigurile
manoase, promise de fondatorii lipsiti de scrupule sau nepriceputi19
.
Prospectul de emisiune
Membrii fondatori au obligatia de a redacta statutul societatii si prospectul de
emisiune a actiunilor care sunt aduse la cunostinta publicului. Diferenta intre statut
si prospect (care contin aceleasi elemente, prevazute in art. 8 - a se vedea art. 18
alin. 1 din Legea societatilor comerciale) este ca statutul se refera la organizarea si
functionarea interna a societatii, pe cand prospectul este o oferta unilaterala
adresata publicului pentru subscrierea la actiunile societatii20
Din punct de vedere juridic prospectul se analizeaza ca o oferta unilaterala de
a contracta, adresata unor destinatari deocamdata neidentificati21
.
Prospectul de emisiune trebuie sa imbrace forma autentica (art. 18 alin. 2) si sa
fie semnat de fondatori. Lipsa formei autentice nu este sanctionata expres cu
18
A se vedea: Marius Scheaua, Legea societatilor comerciale comentata si adnotata, Editura All-Beck, 2000, pag. 44. 19
idem, pag. 53. 20
Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 205.
21 Octavian Capatina, Societatile comerciale, Editia a II-a, Editura Lumina Lex, 1996, pag. 199.
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
24
nulitatea, dar ea rezulta implicit din logica formalitatilor, astfel cum sunt ele
reglementate22
.
Legea nu conditioneaza publicarea prospectului de anumite forme procedurale,
astfel ca aceasta se va realiza prin presa, alte mijloace publicitare; prospectul poate
fi publicat in orice mod, in presa, la radio sau la televiziune, prin afisare etc.23
.
Subscrierea actiunilor
Prin subscriere se intelege aderarea unei persoane la conditiile prevazute in
prospecte si cererea adresata fondatorilor de a i se elibera una sau mai multe
actiuni, de o valoare nominala egala24
.
Prin subscriptie se va constitui capitalul social. Subscrierea actiunilor
trebuie sa indeplineasca conditiile legii. Societatea se poate constitui numai daca
intregul capital social a fost subscris (art. 21).
Din ansamblul dispozitiilor legale incidente rezulta ca subscrierea este un
angajament prin care acceptantul isi manifesta vointa de a deveni actionar
(constituindu-si aportul sau la capitalul social al societatii pe cale de constituire).
Rezult c, intre subscriitori si fondatori nu se stabileste in mod direct niciun
raport juridic. Acceptantul nu este obligat fata de fondatori, ci fata de societate,
care ii va putea pretinde sa verse cat a subscris. Conform art. 16 alin. 3 din Legea
31/1990 aportul in creante nu este admis in cadrul subscriptiei publice, motivat de
dificultatile care pot apare in valorificarea lor .
3. Functionarea societatii pe actiuni
Societatea pe actiuni isi indeplineste functiile prin organele sale care sunt:
adunarea generala, administratorii si cenzorii sau auditorii financiari (in sistemul
unitar), respectiv adunarea generala, membrii directoratului, Consiliul de
supraveghere si auditorii financiari (in sistemul dualist), fiecare cu atributii diferite,
22
Elena Carcei, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 2000, pag. 206. 23
Ion Turcu, Teoria si practica dreptului comercial roman, vol. I, Editura Lumina Lex, 1998, pag. 457. 24
Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 206
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
25
si prin elementele materiale care sunt: actiunile si obligatiunile, ce formeaza
capitalul social.
Actiunile
Actiunile sunt titluri reprezentative ale unui drept de proprietate asupra unei
cote-parti din activul social al emitentului. Actiunile acorda proprietarului anumite
drepturi de gestiune sau, cel putin, drepturi de control asupra patrimoniului social,
drepturi (cel putin teoretice) asupra beneficiilor, de a primi in fiecare an o cota-
parte din profitul net, sub forma de dividende, dreptul la o cota parte din activul net
existent, in cazul in care societatea emitenta este lichidata25
, dreptul de a ataca
hotararile adunarii generale, dreptul de informare26
.
Cand discutam despre valoarea actiunii avem in vedere mai multe acceptiuni:
a) Valoarea nominala a actiunii este reprezentata prin partea de capital social
asupra caruia se confera dreptul de proprietate . In scurt timp, valoarea nominala a
actiunilor, care corespunde valorii de aport, devine fara semnificatie economica .
b) Valoarea pentru actiunile cotate de bursa exprima valoarea de schimb pe care o
poseda o actiune la un moment dat.
c) Valoarea de bilant se stabileste pentru actiunile necotate la bursa care poate fi
mai mica sau mai mare decat valoarea nominala.
Actiunile nu pot fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala, ci
numai pentru o valoare egala sau mai mare. Justificarea regulii este usor de inteles.
Capitalul nominal trebuie sa corespunda capitalul real; numai astfel creditorii
sociali nu sunt inselati. Dupa cum am vazut, insa, contrariul este permis. Se pot
emite actiuni la o valoare superioara celei nominale fiindca, in acest caz,
25
Bogdan Ghilic-Micu, Bursa de valori, Editura Economica, 1997, pag. 20.
26 Stanciu Carpenaru, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 1998, pag. 195-196.
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
26
patrimoniul societatii, in care intra surplusul, ofera creditorilor garantii mai
serioase.
Modalitati de transmitere a actiunilor
a) Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative se transmite prin
declaratia facuta in registrul actionarilor a emitentului, subscrisa de cedent si de
cesionari sau de mandatarii lor si prin mentiunea facuta pe actiune, potrivit art. 98
din Legea 31/1990.
b) Transmiterea actiunilor la purtator se face prin simpla traditie a acestora (art.
99 din lege. ).
Caracteristicile dreptului la vot al actionarilor
Dreptul de vot in cadrul adunarii generale a actionarilor, astfel cum este
reglementat de Legea nr. 31/1990, este un drept absolut, nepatrimonial. Este un
drept absolut pentru ca titularul nu poate avea o anumita conduita, fara a avea
nevoie de concursul altcuiva pentru a si-l exercita. Este un drept nepatrimonial
intrucat continutul sau nu poate fi exprimat in bani. Pe de alta parte, Legea nr.
31/1990 instituie regula calitatii in exercitarea dreptului de vot (intrucat art. 101
alin. 1 prevede ca orice actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala) si
a proportionalitatii (intrucat art. 120 prevede ca actionarii exercita dreptul lor de vot
in adunarea generala proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda)27
.
Art. 101 din Legea societatilor comerciale precizeaza situatia in care
actionarii care poseda mai mult de o actiune, li se poate limita votul in adunarea
generala fie prin contractul de societate fie prin statut.
27
Freddy Garbaci, Consideratii privind suspendarea dreptului de vot in adunarea generala a actionarilor, in Revista
de Drept Comercial nr. 10/2001, pag. 123-124.
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
27
4. Administrarea societatii pe actiuni
A. Administrarea n sistemul unitar
Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori,
numarul acestora fiind totdeauna impar. Cand sunt mai multi administratori, ei
constituie un consiliu de administratie.
Numarul impar este necesar pentru a se evita situatia paritatii de optiuni fata
de una sau alta din situatiile aduse la cunostinta Consiliului de Administratie. Legea
prevede expres ca societatile pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac
obiectul unei obligatii legale de auditare sunt administrate de cel putin 3
administratori.
Ca regula, administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara
a actionarilor, cu exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul
constitutiv.
Administratorii pot fi revocati oricand de catre adunarea generala ordinara a
actionarilor. In cazul in care revocarea survine fara justa cauza, administratorul este
indreptatit la plata unor daune-interese (art. 137^1 din Legea 31/1990).
B. Administrarea n sistem dualist
Prin actul constitutiv se poate stipula ca societatea pe actiuni este
administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere. Locul Consiliului
de Administratie din sistemul unitar de administrare este asadar luat de Consiliul de
supraveghere. De asemenea, locul cenzorilor este luat de auditorii financiari (art.
153 alin. 3 din legea 31/1990).
Sistemul dualist este o optiune, iar nu o obligativitate pentru un tip sau altul
de societati pe actiuni.
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
28
Directoratul
Conducerea societatii pe actiuni revine in sistemul dual in exclusivitate
directoratului, care:
- isi exercita atributiile sub controlul consiliului de supraveghere
- indeplineste actele necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al
societatii (asadar preia roul administratorilor din sistemul unitar), cu exceptia celor
rezervate de lege in sarcina consiliului de supraveghere si a adunarii generale a
actionarilor.
Directoratul, chiar daca preia o mare parte din sarcinile Consiliului de
Administratie, nu se supune direct Adunarii Generale, ci Consiliului de
Supraveghere.
Consiliul de supraveghere
Consiliul de supraveghere apare ca un intermediar intre Adunarea Generala
si Directoratul cu atributii si puteri apropiate de cele ale administratorilor din
sistemul unitar.
Membrii consiliului de supraveghere (in numar de 3 - 11) sunt numiti de
catre adunarea generala a actionarilor, cu exceptia primilor membri, care sunt
numiti prin actul constitutiv. Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de
supraveghere sunt nominalizati de catre membrii existenti ai consiliului sau de catre
actionari.
Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea
generala a actionarilor, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul
voturilor actionarilor prezenti. In cazul vacantei unui post de membru in consiliul
de supraveghere, consiliul poate proceda la numirea unui membru provizoriu, pana
la intrunirea adunarii generale. Daca vacanta determina scaderea numarului
membrilor consiliului de supraveghere sub minimul legal, directoratul trebuie sa
convoace fara intarziere adunarea generala pentru completarea locurilor vacante.
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
29
Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai
directoratului. De asemenea, ei nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de
supraveghere cu cea de salariat al societatii.
Auditorii financiari
Societatile pe actiuni administrate in sistem unitar au optiune intre controlul
cenzorilor si controlul auditorilor financiari. Societatile pe actiuni care opteaza
pentru sistemul dualist de administrare (societatea pe actiuni este administrata de
un directorat si de un consiliu de supraveghere) si vor fi supuse auditului financiar
(art. 153 alin. 3 si art. 160 alin. 1 ^1 din Legea societatilor comerciale). La
societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit
legii, auditului financiar, adunarea generala ordinara a actionarilor va hotari
contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, dupa caz.
Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare sunt supuse auditului
financiar, potrivit legii sau optiunii, in acest sens, a actionarilor pot sa nu aplice
prevederile referitoare la activitatea cenzorilor, hotararea in acest sens fiind luata de
adunarea generala a actionarilor.
Societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale sunt supuse
auditului financiar, potrivit legii sau hotararii actionarilor, vor organiza auditul
intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania.
Importanta rolului auditorilor financiari se vede prin aceea ca Adunarea generala
poate aproba situatiile financiare anuale numai daca acestea sunt insotite de
raportul auditorilor financiari.
Mai mult, in cazul societatilor in care au fost desemnati auditori interni,
potrivit legii, orice actionar are dreptul sa reclame acestora faptele despre care cred
ca trebuie verificate. Auditorii interni le vor avea in vedere la intocmirea raportului
catre consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere. In cazul in care
reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
30
5% din capitalul social ori o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel,
auditorii interni sunt obligati sa verifice faptele reclamate, iar in cazul in care sunt
confirmate, fiind consemnate intr-un raport ce va fi comunicat consiliului de
administratie, respectiv consiliului de supraveghere, si pus la dispozitie adunarii
generale; in acest caz, consiliul de administratie, respectiv consiliul de
supraveghere, este obligat sa convoace adunarea generala.
Cenzorii societatii
Cenzorii sunt organele de control si de supraveghere a societatii. Ei sunt
tinuti sa observe daca organele executive - administratorii - isi indeplinesc intocmai
indatoririle si sa controleze gestiunea societatii. Societatile pe actiuni administrate
in sistem unitar au optiune intre controlul cenzorilor si controlul auditorilor
financiari.
Cenzorii nu sunt un organ de decizie. Ei verifica numai daca cei abilitati sa
faca acte juridice respecta legea. Verificarile lor nu sunt pur contemplative. Ele se
finalizeaza in rapoarte prin intermediul carora cenzorii informeaza asociatii, in
adunarile generale sau pe administratori, in sedintele consiliului de administratie,
cu cele constatate. In situatii exceptionale sunt abilitati si obligati sa convoace
adunarea generala, iar atunci cand se impune, impreuna cu administratorii, sa
numeasca un administrator provizoriu28
.
Importanta rolului cenzorilor se vede prin aceea ca Adunarea generala poate
aproba situatiile financiare anuale numai daca acestea sunt insotite de raportul
cenzorilor sau, dupa caz, al auditorilor financiari.
5. Dizolvarea si lichidarea societatii pe actiuni
1. Dizolvarea societatii pe actiuni
28
Elena Carcei, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 2000, pag. 147.
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
31
Dizolvarea societatii pe actiuni poate avea loc pentru cauzele comune
prevazute de lege pentru orice societate comerciala:
- trecerea timpului stabilit pentru durata societatii sau realizarea acestuia,
- hotararea adunarii generale
- falimentul societatii
- fuziunea cu alte societatii
- declararea nulitatii societatii
- hotararea tribunalului la cererea oricarui asociat pentru motive temeinice,
precum neintelegerile care au loc intre asociati si care impiedica functionarea
societatii; (art. 227 alin. 1 lit. a-f)
- alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.
- societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni (art. 237
alin. 1 lit. a);
- societatea nu a depus timp de sase luni de la expirarea termenelor legale,
situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul
registrului comertului (art. 237 alin. 1 lit. b);
- societatea si-a incetat activitatea, nu are sediu cunoscut;
- asociatii au disparut sau nu au domiciliu ori resedinta cunoscuta, cu exceptia
societatilor care si-au incetat activitatea temporar.
- societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii (art. 237 alin. 1
din Legea soc. Comerciale).
Conditii specifice de dizolvare a societatii pe actiuni:
a) pierderea unei jumatati din capitalul social, daca actionarii nu decid
completarea lui.
b) reducerea numarului de actionari sub doi, daca au trecut mai mult de noua luni
si nu a fost completat. Societatea pe actiuni se dizolva si in cazul reducerii
numarului de actionari sub numarul legal, deci sub doi actionari, cu exceptia
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
32
cazului in care in termen de 9 luni de la constatarea reducerii numarului actionarilor
sub minimul legal, acest numar a fost completat (art. 228 alin. 1 lit. (b) coroborat cu
art. 10 alin. 3 Legea 31/1990).
2. Lichidarea societatii pe actiuni
Societatea pe actiuni se lichideaza potrivit Legii nr. 31/1990, a prevederilor
actelor constitutive si a hotararilor adunarii generale. Numirea lichidatorilor se face
de catre adunarea generala, in cvorumul necesar pentru modificarea actelor
constitutive, iar daca acesta nu se poate obtine, prin sentinta judecatoreasca,
recurabila in 15 zile de la pronuntare. Lichidatorii au puteri mai largi decat
administratorii, se subroga in atributiile acestora si sunt supusi acelorasi reguli si
raspunderi ca si administratorii. Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau
juridice. Ei trebuie sa fie autorizati, in conditiile legii. Dupa intrarea in functie,
impreuna cu administratorii, vor intocmi un bilant care sa constate situatia activului
si a pasivului si un inventar, pe care sa le semneze. Pe toata perioada lichidarii, ei
sunt supusi controlului adunarii generale si cenzorilor29
.
V. SOCIETATEA N COMANDIT PE ACIUNI
Noiune
Societatea in comandita pe actiuni apare astfel ca o forma asociativa hibrida,
supusa atat regulilor proprii societatilor in comandita (decurgand din coexistenta
celor doua categorii de asociati), cat si celor specifice societatilor pe actiuni. Ea
poate fi definita ca fiind o societate constituita prin asocierea mai multor persoane,
care participa la formarea capitalului social prin anumite contributii reprezentate
prin actiuni, in vederea desfasurarii unei activitati comerciale, pentru realizarea
unor beneficii si impartirea lor, si care raspund pentru obligatiile sociale, nelimitat
29
Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 238.
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
33
si solidar, in cazul asociatilor comanditati, si numai in limita actiunilor lor, in cazul
asociatilor comanditari30
.
Din acest punct de vedere nu este lipsita de interes observatia ca, in dreptul
modern, tendinta este catre eliminarea din campul relatiilor comerciale a acestui
gen de societati, care erau practice in evul mediu (cand clericii si militarii, care
detineau, de altfel, majoritatea capitalului, neputand exercita in nume propriu un
comert, deoarece acest lucru le era interzis de dreptul canonic sau de regulamentele
militare, apelau la un comerciant, inzestrandu-l cu capital si, in acelasi timp,
obligandu-l sa garanteze datoriile sociale cu propriul patrimoniu si propria
persoana), dar au devenit acum anacronice31
.
Raspunderi diferite pentru datoriile societatii
Elementul esential este cota de capital investita de asociat (intuitu pecuniae)
reprezentate prin actiuni care sunt negociabile si transferabile. Asociatii raspund
pentru obligatiile sociale in limitele contributiei la capitalul social32
.
Caracteristic societatii in comandita pe actiune este faptul ca intinderea riscului
pentru pasivul social difera, in sensul ca asociatii comanditati raspund nelimitat si
solidar pentru datoriile comune, pe cand comanditarii sunt tinuti numai pana la
concurenta aportului convenit. Astfel, comanditatii sunt tratati la fel ca asociatii din
societatile in nume colectiv, pe cand comanditarii se bucura de o conditie juridica
analoaga (sub aspectul in discutie) cu a unor actionari 33
.
Adunarea generala a actionarilor
Potrivit art. 187 din Legea 31/1990, societatile in comandita pe actiuni sunt
reglementate de dispozitiile referitoare la societatile pe actiuni, cu exceptiile
30
Mircea Stefan Minea, Constituirea societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 1996, pag. 167. 31
Stanciu D. Carpenaru, Catalin Predoiu, Sorin David, Gheorghe Piperea, Societatile comerciale.Reglementare,
doctrina, jurisprudenta, Editura All Beck, 2002, pag. 40-41. 32
Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 77. 33
Octavian Capatina, Societatile comerciale, Editia a II-a, Editura Lumina Lex, 1996, pag. 79.
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
34
referitoare la sistemul dualist de administrare. Deoarece in materia adunarilor
generale nu se prevad exceptii, acestea sunt convocate si isi deruleaza activitatea
conform principiilor stabilite la societatile pe actiuni.
Administrarea societatii
Societatea in comandita pe actiuni nu poate fi administrata decat de unul sau
mai multi asociati comanditati. Aceasta inseamna ca un tert nu va putea fi numit in
functia de administrator. In acelasi timp, insa, administratorii vor putea fi
desemnati si din randul comanditarilor; in acest caz, ei vor pierde calitatea de
asociati comanditari, devenind comanditati.
Regula se justifica, in primul rand, prin aceea ca asociatii comanditati,
riscandu-si intregul lor patrimoniu, este firesc sa le fie incredintata gestiunea
afacerilor sociale. Pe de alta parte, acestia prezinta mai multa credibilitate fata de
terti, tot datorita raspunderii nemarginite34
.
Societatii in comandita pe actiuni nu i se aplica dispozitiile legale referitoare la
sistemul dualist (art. 187 din Legea societatilor comerciale), astfel c
administratorii acestui tip de societate nu pot fi inlocuiti cu membri ai directoratului
(situaie permis doar n cazul societatilor pe actiuni).
Dizolvarea si lichidarea societati in comandita pe actiuni
Dizolvarea si lichidarea societati in comandita pe actiuni are loc dupa regulile
generale prevazute de lege pentru dizolvarea si lichidarea oricarei societati
comerciale, precum si celelalte, stabilite pentru lichidarea si dizolvarea societatii pe
actiuni.
Pe langa cauzele de dizolvare generale, societatea in comandita pe actiuni se
mai dizolva si in cazurile prevazute de art. 228 din Legea nr. 31/1990.
34
Marius Scheaua, Legea societatilor comerciale comentata si adnotata, Editura All-Beck, 2000, pag. 393-394.
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
35
TEST DE AUTOEVALUARE NR.1
Din lista celor enumerate mai jos incercuiti pe cele pe care le considerati
corecte :
1.Administratorii sunt obligati sa depuna nainte deintrarea n functie o garantie care nu poate fi maimica dect dublul remuneratiei lunare n cazul: a) societatii n nume colectiv; b) societatii n comandita simpla; c) societatii n comandita pe actiuni, d) societatii cu raspundere limitata;
e) societatii pe actiuni.
2. Raspund nelimitat si solidar pentru pasivul social:
a) asociatul unic n societatea cu raspundere limitata cuasociat unic; b) asociatii n societatea cu raspundere limitata; c) asociatii comanditari n societatea n comanditasimpla; d) asociatii comanditati n societatea n comandita peactiuni; e) actionarii n societatea pe actiuni.
3. Pot avea cel mult 50 de asociati:
a) societatea n nume colectiv; b) societatea n comandita simpla; c) societatea cu raspundere limitata;
d) societatea pe actiuni;
e) societatea n comandita simpla.
4. Au cel putin cinci asociati:
a) societatea cu raspundere limitata;
b) societatea n nume colectiv,c) societatea n comandita simpla; d) societatea pe actiuni;
e) societatile civile.
5. Actul constitutiv consta numai din statut la:
a) societatea n nume colectiv; b) societatea n comandita simpla; c) societatea cu raspundere limitata cu mai multi asociati;
d) societatea cu raspundere limitata cu un singur asociat;
e) societatea pe actiuni.
Raspunsurile si comentariile la testul de autoevaluare le poti gasi la pag. 68
Scrieti raspunsurile in spatiile libere din chenar !
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
36
Bibliografie
Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000
I. L. Georgescu, Drept comercial roman, vol. II, Editura Socec & Co., Bucuresti,
1948.
D. A. Popescu, Natura juridica si conditiile de valabilitate ale contractului de
societate, in Revista de Drept comercial nr. 5/1993, pag. 211.
Stanciu D. Carpenaru, Catalin Predoiu, Sorin David, Gheorghe Piperea,
Societatile comerciale. Reglementare, doctrina, jurisprudenta, Editura All Beck,
2002.
Elena Carcei, Adunarea constitutiva a societatii comerciale pe actiuni, in Revista
de drept comercial nr. 6/1995
Elena Carcei, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 2000.
Ion Turcu, Teoria si practica dreptului comercial roman, vol. I, Editura Lumina
Lex, 1998
Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000.
Bogdan Ghilic-Micu, Bursa de valori, Editura Economica, 1997.
Stanciu Carpenaru, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 1998.
Mircea Costin, Corina Aura Jeflea, Societatile comerciale de persoane, Editura
Lumina Lex, 1999;
Octavian Capatina, Societatile comerciale, Editia a II-a, Editura Lumina Lex.
Mircea Stefan Minea, Constituirea societatilor comerciale, Editura Lumina Lex,
1996
Freddy Garbaci, Consideratii privind suspendarea dreptului de vot in adunarea
generala a actionarilor, in Revista de Drept Comercial nr. 10/2001
Marius Scheaua, Legea societatilor comerciale comentata si adnotata, Editura All-
Beck, 2000
Cristian Gheorghe, Vointa asociatilor si vointa sociala in functionarea societatilor
comerciale (II), in Revista de Drept Comercial nr. 6/2001
Simona Georgeta Bonta, Drept comercial Note de curs, Univeristatea George Bacovia, Bacu, 2006
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
37
CAPITOLUL 2
OBIECTIVELE Capitolului 2
Dupa studiul capitolului 2 vei fi capabil sa demonstrezi ca ai dobandit suficiente
cunostinte pentru :
nsuirea cunotinelor teoretice fundamentale privind procedura insolventei;
Evaluarea pe baza analizei comparate a institutiilor aferente procedurii insolventei, a diferentierilor existente si a campului de aplicare;
Raspunderea , categoriile de raspundere, infractiuni si pedepse in legatura cu aplicarea procedurii insolventei.
1. Notiunea de insolventa si de procedura a insolventei
Potrivit prevederilor Legii nr. 85/2006, insolventa reprezinta acea stare a
patriomoniului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti
disponibile pentru plata datoriilor certe lichide si exigibile (art. 3 alin. 1 din lege).
Reintroducerea termenului de insolventa este n concordanta cu
terminologia europeana actuala, dar si cu traditia dreptului romnesc din sec. al
XIX-lea. Asa cum se arata n doctrina, termenul era uzual pe la mijlocul secolului
al XIX-lea n practica relatiilor comerciale din Principatele Romne, fiind
mprumutat din dreptul comercial italian (lo stato d insolvenza).
Din ansamblul prevederilor legale putem desprinde o posibila definitie a
procedurii insolventei. Astfel, putem defini procedura insolventei ca fiind un
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
38
ansamblu de norme juridice care reglementeaza modul prin care se poate realiza
acoperirea pasivului debitorului aflat n insolventa vadita sau iminenta, fie prin
reorganizare judiciara, fie prin faliment.
2. Formele procedurii insolventei
Formele n care se realizeaza procedura insolventei potrivit Legii
nr. 85/2006 sunt urmatoarele:
- procedura generala si
- procedura simplificata.
A. Procedura generala reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin
care un debitor care indeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (1), fara a le
indeplini simultan si pe cele de la art. 1 alin. (2), intra, dupa perioada de observatie,
succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau,
separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului;
Explicarea ternimologiei de: reorganizare judiciara, procedura falimentului
si perioada de observatie
Potrivit pct. 20 din Legea nr. 85/2006 reorganizarea judiciara este
procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor
acestuia, conform programului de plata a creantelor.
Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si
respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna
sau separat:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;
c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;
Potrivit pct. 23 din Legea nr. 86/2006 prin procedura falimentului se intelege
procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
39
in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de
radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat.
Perioada de observatie este perioada cuprinsa intre data deschiderii
procedurii si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii in faliment;
B. Procedura simplificat reprezint procedura prevzut de prezenta lege,
prin care debitorul care ndeplinete condiiile prevzute la art. 1 alin. (2) intr
direct n procedura falimentului, fie odat cu deschiderea procedurii insolvenei, fie
dup o perioad de observaie de maximum 50 de zile, perioad n care vor fi
analizate elementele prevzute la art. 1 alin. (2) lit. c) i d);
3. Caracterele juridice ale procedurii insolventei
Procedura insolventei, asa cum este reglementata prin Legea nr.85/2006, prezinta
urmatoarele caractere juridice:
1) caracterul judiciar
2) caracterul colectiv (concursual)
3) caracterul reformator sau de lichidare judiciara
Conditiile legale necesare n vederea aplicarii procedurii reglementate de
Legea nr. 85/2006
1. Insolventa debitorului
Potrivit pct. 1 al alin. 3 din legea 85/2006 insolvena este acea stare a
patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bneti
disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide i exigibile.
Lipsa de lichiditati poate fi totala sau partiala.
Legea nr. 85/2006 reglementeaza doua tipuri de insolventa, si anume:
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
40
- insolventa vadita insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cnd
debitorul, dup 90 de zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de creditor;
prezumia este relativ;
- insolventa iminenta atunci cnd se dovedeste ca debitorul nu
va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti
disponibile la data scadentei.
2. Categoriile de persoane carora li se aplica procedura insolventei
Procedura generala, reglementata de Legea nr. 85/2006, se va aplica
urmatoarelor categorii de debitori, enumerati n art. 1 alin. 1 din lege:
1. societatile comerciale;
2. societatile cooperative;
3. organizatiile cooperatiste;
4. societatile agricole;
5. grupurile de interes economic;
6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati
economice.
Procedura simplificata se aplica, potrivit legii, debitorilor aflati n stare de
insolventa, care se ncadreaza n una din urmatoarele categorii:
1. comercianti, persoane fizice, actionand individual;
2. asociatii familiale;
3. debitorii care fac parte din categoriile prevzute la alin. (1) i ndeplinesc
una dintre urmtoarele condiii:
a) nu detin nici un bun in patrimoniul lor;
b) actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;
c) administratorul nu poate fi gasit;
d) sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul
comertului;
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
41
4. debitori care fac parte din categoriile prevzute la alin. (1), care nu au prezentat
documentele prevzute la art. 28 alin. (1) lit. a)-f) i h) n termenul prevzut de
lege;
5. societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive;
6. debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in
faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare
judiciara prevazuta de prezenta lege.
3. Participantii la procedura insolventei
Organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic,
administratorul judiciar si lichidatorul.
1. Instantele judecatoresti
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei reglementeaza desfasurarea
procedurilor colective sub controlul si participarea instantelor judecatoresti.
Caracterul judiciar al procedurii insolventei este dat de aceasta participare a
instantei de judecata n scopul ocrotirii interesului public, dar si n vederea
solutionarii eventualelor litigii ce se pot ivi ntre parti n legatura cu aplicarea legii.
Potrivit reglementarii actuale a insolventei, instantele judecatoresti chemate sa
supravegheze modul de aplicare a legii si sa solutioneze litigiile dintre parti n
aceasta materie sunt tribunalul si curtea de apel.
2. Judecatorul-sindic
Principalele atributii ale judecatorului-sindic sunt urmatoarele:
a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz,
de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura
simplificata;
b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a
creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la
deschiderea procedurii;
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
42
c) desemnarea motivat, prin sentina de deschidere a procedurii, dintre
practicienii n insolven compatibili care au depus ofert de servicii n acest sens la
dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dup caz, a
lichidatorului care va administra procedura pn la confirmarea ori, dup caz,
nlocuirea sa de ctre adunarea creditorilor sau creditorul care deine cel puin 50%
din valoarea creanelor, fixarea remuneraiei n conformitate cu criteriile stabilite de
legea de organizare a activitii practicienilor n insolven, precum i a atribuiilor
acestuia pentru aceast perioad.
d) confirmarea, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau a
lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care deine mai
mult de 50% din valoarea creanelor, precum i a onorariului negociat.
e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului
judiciar sau a lichidatorului;
f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce
activitatea;
g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de
conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 138,
sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor
prevazute la art. 143-147;
h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator
pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter
patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale
oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar
sau de lichidator;
j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de
lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
43
k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului
creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in
faliment;
l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului
judiciar sau ale lichidatorului;
m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;
n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.
Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al
activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile
de natura judiciara aferente procedurii insolventei.
Cu privire la atributiile manageriale acestea apartin administratorului judiciar
ori lichidatorului sau, in mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat
dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub
aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora.
3. Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor
A. Adunarea creditorilor
Adunarea creditorilor este alcatuita din toti creditorii cunoscuti ai aceluiasi
debitor si este convocata de catre administratorul/lichidatorul judiciar n cazurile
prevazute expres de lege sau ori de cte ori este necesar (art. 13 alin. 1 si 2 din
Legea nr. 85/2006).
De asemenea, adunarea creditorilor mai poate fi convocata, potrivit legii, si
de catre comitetul creditorilor sau de catre creditorii care detin cel putin 30% din
valoarea totala a creantelor (art. 13 alin. 3 din lege).
B. Comitetul creditorilor
Primul comitet al creditorilor este desemnat, potrivit Legii nr. 85/2006, de catre
judecatorul-sindic printr-o ncheiere, dupa ntocmirea tabelului preliminar al
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
44
creantelor, dintre creditorii cu cele mai mari creante garantate, bugetare ori
chirografare (art. 16 din lege). Acest comitet va fi format din 3 7 creditori si va
beneficia de calitate procesuala deoarece, potrivit legii, comitetul creditorilor se
citeaza n persoana presedintelui, iar n lipsa, prin oricare dintre membrii sai (art.
16 alin. 3).
n cadrul primei edine a adunrii creditorilor, acetia vor putea alege un
comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creane garantate, bugetari i cei
chirografari, dintre primii 20 de creditori n ordinea valorii, care se ofer voluntar;
comitetul astfel desemnat va nlocui comitetul desemnat anterior de judectorul-
sindic.
Comitetul creditorilor se intruneste lunar si, la cererea administratorului
judiciar sau a lichidatorului, dupa caz, ori a cel putin 2 dintre membrii sai, ori de
cate ori este necesar.
Deliberarile comitetului creditorilor vor avea loc in prezenta
administratorului judiciar/lichidatorului si vor fi consemnate intr-un proces-verbal,
care va retine pe scurt continutul deliberarilor, precum si hotararile luate.
Deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simpla din totalul numarului
de membri ai acestuia.
Daca un membru al comitetului creditorilor se afla, datorita interesului propriu, in
conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura,
acesta se va abtine de la vot.
4. Administratorul special
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei a introdus notiunea de
administrator special, prin care este desemnat reprezentantul asociatilor
/actionarilor din vechea reglementare cuprinsa n art. 19 22 din Legea nr.
64/1995.
-
Drept comercial
______________________________________________________________________________
45
Administratorul special poate fi persoana fizica sau persoana juridica si este
desemnat de catre adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului
persoana juridica n scopul de a reprezenta interesele societatii si ale asociatilor si
de a participa la procedura pe seama debitorului.
Raporturile din adunarea generala a asociatilor/actionarilor din societatea
comerciala debitoare si administratorul special au natura juridica a contractului de
mandat, al carui continut variaza n functie de etapele procedurii de insolventa.
5. Administratorul judiciar
Administratorul judiciar poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica si este
desemnat sa exercite atributiile prevazute de Legea nr. 85/2006 att pe durata
perioadei de observatie, ct si n perioada de reorganizare a debitorului.
Administratorul judiciar, persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv
reprezentantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa, potrivit
legii.
Practicienii in insolventa interesati vor depune la dosar o oferta de preluare a
pozitiei de administrator judiciar in dosarul respectiv, la care vor anexa dovada
calitat