de la conformitate la excelenŢĂ studiu privind …

Managementul calității totale ‒ un mod de conducere a unei organizaţii centrat pe calitate

AE

Vol. 19 • Nr. Special 11 • Noiembrie 2017 697

DE LA CONFORMITATE LA EXCELENŢĂ – STUDIU PRIVIND CALITATEA

SERVICIILOR ÎN PROFESIA CONTABILĂ DIN ROMÂNIA

Costin Daniel Avram1*, Greti Daniela Ţogoe2 şi Alexandru Avram3

1),Universitatea din Craiova, România 2) Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Drobeta Turnu Severin,

România 3)Universitatea de Vest din Timişoara, România

Vă rugăm să citați acest articol astfel:

Avram, C.D., Ţogoe, G.D. and Avram, A., 2017. From

Conformity to Excellence – Study on Quality of Services

in Accounting Profession in Romania. Amfiteatru

Economic, 19(Special No. 11), pp. 1077-1090.

Istoria articolului Primit: Revizuit: Acceptat:

Rezumat Organismele profesionale care gestionează segmente distincte ale profesiei contabile în România, respectiv CECCAR, CAFR, CCF şi ANEVAR, urmăresc interesul public şi aşteptările mediului de afaceri. Calitatea serviciilor specifice profesiei contabile vizează în primul rând conformitatea cu standardele etice şi profesionale, fără a depinde doar de activităţile de reglementare şi de monitorizare exercitate de organismele profesionale, aceasta fiind determinată de mentalitatea profesioniştilor şi capacitatea lor de a răspunde aşteptărilor clienţilor şi de a estima nevoile viitoare ale acestora. În cercetarea noastră am analizat evoluţia claselor de calitate obţinute în cadrul fiecărui organism profesional, în perioada 2009-2014, prin ierarhizarea performanţelor entităţilor supuse auditului de calitate. Deşi am constatat un trend ascendent de promovare în clasele superioare de calitate, apreciem că monitorizarea urmăreşte doar gradul de conformare cu standardele profesionale şi deontologice în materie. Exigenţele competiţiei în profesia contabilă în era digitală, globalizarea pieţelor, standardizarea comunicării financiare la nivel regional şi mondial, cer de la profesionistul contabil mai mult decât conformarea cu standardele existente. Pentru a studia potenţialul de trecere de la conformitate la excelenţă în profesia contabilă am efectuat un studiu empiric utilizând sondajul ca metodă cantitativă de cercetare. Rezultatele sondajului au relevat faptul că marea majoritate a celor chestionaţi funcţionează în cabinete individuale şi nu au proceduri proprii de control al calităţii şi doar o mică parte din respondenţi au considerat necesară implementarea unui sistem de management al calităţii. Am aprofundat cercetările şi am identificat o compatibilitate a standardelor profesionale cu exigenţele unui sistem de management al calităţii bazat pe ciclul PEVA şi am ajuns la concluzia că pasul decisiv de la conformare la excelenţă se poate realiza printr-un efect de talie odată cu asocierea profesioniştilor contabili în entităţi mici şi mijlocii şi prin asumarea unei culturi a calităţii la nivelul firmelor prestatoare de servicii contabile.

Cuvinte-cheie: conformitate, calitate, organism profesional, excelenţă, clase de calitate, standarde de calitate.

Clasificare JEL: M41, M49

*Autor de contact, Costin Daniel Avram – [email protected]

AE De la conformitate la excelenţă – studiu privind calitatea serviciilor în profesia contabilă din România

698 Amfiteatru Economic

Introducere

Anul 2007, moment al aderării României la Uniunea Europeana, a constituit un

reper important în dezvoltarea societăţii româneşti prin deschiderea pieţelor europene şi

libera circulaţie a capitalului, bunurilor, serviciilor şi a forţei de muncă. Aceste modificări

au exercitat presiuni şi schimbări profunde asupra entităţilor economice, generate în acelaşi

timp şi de tehnologiile avansate în domeniul contabil (Avram, 2016). Contextul

europenizării şi mondializării extinde necesitatea armonizării profesiei contabile,

responsabilitatea acesteia raportându-se la înalte standarde de calitate şi de etică

profesională. Strategia Asociaţiei Internaţionale a Contabililor, subordonată interesului

public şi în acelaşi timp perfecţionării comunicării financiar – contabile într-o lume înscrisă

pe traiectoria regionalizării şi globalizării, este orientată clar spre consolidarea profesiei

contabile şi creşterea calităţii serviciilor prestate de profesioniştii contabili.

Organismele profesionale cu rol de monitorizare şi coordonare a profesiei

contabile din România sunt recunoscute pe plan naţional şi internaţional ca entităţi de

interes public, autonome şi non-profit. Responsabilitatea socială şi rolul acestor organisme

profesionale generează obiectivele lor fundamentale (Toma and Potdevin, 2008):

educaţia este cea care asigură pregătirea iniţială şi pregătirea profesională continuă a

membrilor;

etica presupune valori, comportament deontologic şi atitudine profesională ale

profesioniştilor contabili;

calitatea impune cu necesitate standarde profesionale înalte şi valorizarea celor mai

bune performanţe în domeniu.

Educaţia iniţială şi pregătirea profesională continuă reprezintă doi piloni de bază

care asigură creşterea calităţii serviciilor furnizate de profesioniştii contabili şi pe această

bază deschide calea de acces spre excelenţa în profesie, pe o piaţă atomizată în care

activează liderii mondiali din big four, societăţi mici şi mijlocii şi numeroase cabinete

individuale.

1. Stadiul actual al cunoaşterii

Calitatea „nu este altceva decât conformitatea cu anumite caracteristici impuse sau

convenite” (Cosmescu, 2008). Serviciile contabile ca orice serviciu, trebuie prestate la

standarde înalte de calitate, standarde elaborate şi monitorizate de organismele profesionale

de profil, a căror realizare este asigurată de instruirea şi pregătirea continuă a

profesioniştilor contabili. „Dezvoltarea profesională se axează pe progresul persoanei și se

referă la dobândirea de competențe intelectuale prin activități și experiențe planificate.”

(Popescu et al., 2014)

În literatura de specialitate, în general, s-au conturat, în domeniul conformităţii,

două concepţii:

concordanţa cu specificaţiile - viziunea americană (Garvin, 1988),

funcţia pierderilor – viziunea producătorilor japonezi, sintetizată de Taguchi

(Taguchi, 1986).

Pornind de la caracteristicile calităţii stabilite de Garvin şi Taguchi, ne propunem

în cercetarea noastră să identificăm cele mai relevante caracteristici ale calităţii pentru


AE


serviciile profesiei contabile. În domeniul serviciilor există patru niveluri care pot conduce

la mulţumirea clientului (Avram and Avram, 2007):

precizie (exactitate, acurateţe) – nivel caracterizat printr-o calitate a serviciilor

conformă cu standardele consacrate în domeniu;

accesibilitate (acoperire, disponibilitate) – serviciile contabile să poată fi oferite

peste tot în timp şi spaţiu fără costuri suplimentare de deplasare sau de aşteptare;

parteneriat – clienţii se aşteaptă ca profesioniştii să înţeleagă şi să rezolve misiunile

conform clauzelor contractuale;

consiliere – clienţii sunt încântaţi să recunoască în profesionistul contabil un

consultant care îi ajută să câştige împreună.

Primele două niveluri dau măsură calităţii şi cantităţii serviciilor prestate, în timp

ce următoarele două se dovedesc esenţiale pentru fidelizarea clientelei şi pentru excelenţă.

Astfel, considerăm că performanţa ca şi caracteristică primară este cea mai importantă

pentru serviciile contabile, însoţită de fiabilitate, ceea ce presupune prestarea serviciilor

contabile într-un interval de timp optim, ştiut fiind faptul că produsele profesiei contabile

(raportări financiare, situaţii financiare, declaraţii fiscale, rapoarte de audit, rapoarte de

expertiză contabilă, analiză diagnostic, evaluări etc.) sunt elaborate în baza unor norme

şi/sau reglementări legale precise.

Calitatea serviciilor promovate de profesia contabilă poate fi asociată cu o

“performanţă organizaţională crescută“ (Albu and Albu, 2016) resimţită de către

beneficiarii acestor servicii. Este o motivaţie suplimentară pentru a aprofunda mecanismul

prin care se poate trece de la conformitate la excelenţă în profesia contabilă, în condiţiile în

care studii întreprinse la nivel mondial confirmă o relaţie directă între calitatea serviciilor

contabile şi performanţa organizaţională. Impactul serviciilor contabile asupra

performanţelor întreprinderilor mici şi mijlocii a fost pus în evidenţă de studii efectuate în

Franţa (Delanoe, 2013), Italia (Soriano and Castrogiovanni, 2012), Marea Britanie (Berry et

al, 2006) şi Australia (Barbera and Hasso, 2013).

Pentru impactul serviciilor contabile asupra performanţei realizate de marile

companii au fost identificate în literatura de specialitate studii din care vom enumera pe

cele mai semnificative, astfel:

în Olanda a fost efectuat un studiu prin care au fost investigate 41 de companii

(Braam and Nijsssen, 2004),

în Statele Unite ale Americii a fost efectuat un studiu la care au participat 122 de

companii (Widener, 2007);

în Japonia s-a efectuat un studiu la care au participat 1000 de companii (Saka and

Oshika, 2014);

în Franţa au fost investigate 25 de companii (Cheffi and Beldi, 2012).

Toate aceste studii au confirmat o relaţie puternică între calitatea serviciilor

contabile şi performanţa organizaţională, fapt reflectat şi de abordările la nivel global

(KPMG, 2006; Kim et al., 2012).

2. Metodologia cercetării

Studiul nostru vizează aprofundarea cunoaşterii legate de calitatea serviciilor

promovate de profesia contabilă din România pe trei paliere, astfel:

O cercetare a modului de exercitare a controlului de calitate efectuat de organismele

profesionale din România prin analiza datelor disponibile pe site-urile



acestora.Organismele profesionale se poziţionează între interesul publicului de a beneficia

de servicii de calitate şi interesul profesioniştilor contabili de a oferi aceste servicii la

standarde recunoscute şi apreciate ca atare. Din această perspectivă înţelegem că

organismele profesionale urmăresc încă de la accesul în profesie şi pe întreaga perioadă

activă a profesionistului contabil cunoaşterea şi respectarea standardelor profesionale,

precum şi conformitatea cu normele etice şi deontologice specifice.

Un studiu empiric privind îmbunătăţirea calităţii serviciilor contabile, concretizat

întrun chestionar aplicat pe un eşantion reprezentativ de profesionişti. Obiectivele urmărite

sunt:

- cunoaşterea preocupărilor profesioniştilor contabili legate de organizarea internă a

controlului de calitate;

- atenţia acordată de respondenţi programelor de pregătire profesională;

- necesitatea unor sisteme de management al calităţii.

Modul de eşantionare şi de aplicare a chestionarului sunt prezentate detaliat in

paragraful patru.

O verificare a compatibilităţii standardelor profesionale cu un sistem de management

al calităţii, respectiv ciclul PEVA, necesară prin prisma eliminării obstacolelor ce pot

interveni pe fondul unor deficienţe ale culturii organizaţionale.

3. Exercitarea controlului calităţii de către organismele profesionale

Controlul de calitate exercitat de organismele profesionale urmăreşte modul în care

profesionistul se conformează unei largi palete de reglementări care cuprind:

norme legale;

norme (standarde) profesionale, naţionale şi/sau internaţionale;

norme (coduri) etice şi/sau deontologice;

proceduri interne, elaborate în concordanţă cu normele prezentate mai sus.

Controlul calităţii efectuat de către organismul profesional CECCAR

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), ca

membru IFAC (Federaţia Internaţională a Contabililor), cu drepturi depline din anul 1998,

acordă o importanţă deosebită aspectelor privind calitatea serviciilor contabile furnizate de

membrii săi. Controlul calităţii este realizat de către organismul profesional CECCAR în

baza Standardelor Internaţionale emise de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC),

precum şi în baza Recomandarii şi Metodologiei Comisiei Europene în materie de control

de calitate al serviciilor profesionale şi nu în ultimul rând în baza reglementărilor naţionale

în domeniu. Gradul de conformare se măsoară cu ajutorul unor grile de punctaj şi „în

funcţie de rezultatele auditului de calitate cabinetul auditat poate fi încadrat în una dintre

următoarele clase de calitate:

clasa A: peste 95 de puncte calitative;

clasa B: 80-95 de puncte calitative;

clasa C: 50-79 de puncte calitative;

clasa D: 25-49 de puncte calitative;


AE


clasa E: sub 25 de puncte calitative” (CECCAR, 2017).

În raport de clasa de calitate în care a fost încadrat cabinetul, se pot lua măsuri de

remediere a deficienţelor constate, aşa cum se poate observa şi în figura nr.1.

Figura nr. 1: Măsuri de remediere a deficienţelor constatate

În urma realizării auditului de calitate, în perioada 2009 - 2014, se poate observa

un trend ascendent al claselor de calitate spre clasele superioare, cabintele/firmele tinzând

spre posibilitatea obţinerii calificativului A şi B, aşa cum se poate observa în tabelul nr. 1.

Tabel nr.1: Evoluţia claselor de calitate în perioada 2009-2014 – CECCAR (%)

Perioada /

Calificativ

2009 2010 2011 2012 2013 2014

A - - - - - 0,08

B 49,22 50,33 60,00 71,34 78,20 77,93

C 41,19 44,89 34,00 28,09 21,4 21,40

D 9,59 4,78 6,00 0,57 0,40 0,59

E - - - - - -

Sursa: prelucrare proprie după CECCAR, 2017

În concluzie, analizând nivelul claselor de calitate acordate în perioada 2009 –

2014, se observă îmbunătăţirea evidentă a claselor de calitate obţinute de membrii

CECCAR, clasa B înregistrând progrese semnificative de la un an la altul, în timp ce clasa

C are o tendinţă descendentă pe parcursul anilor 2009 – 2014, ceea ce semnifică o eficienţă

crescută a organizării activităţii profesionale. Aşa cum se poate observa în anul 2014

activitatea profesioniştilor contabili a vizat îmbunătăţirea calităţii în exercitarea misiunilor



prestate precum şi asigurarea prestigiului profesiei contabile exercitată pentru publicul larg

cât şi pentru mediul economic.

Monitorizarea şi asigurarea calităţii serviciilor prestate de auditorii financiari

Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) este organismul profesional

care coordonează activitatea membrilor săi, auditori financiari, realizând verificări privind

asigurarea calităţii serviciilor prestate de membrii Camerei, emite norme şi proceduri de

inspecţie a calităţii activităţii de audit financiar. În conformitate cu Regulamentul de

Organizare şi Funcţionare al Camerei, verificarea calităţii misiunilor realizate de către

auditorii financiari se realizează de către Departamentul de Monitorizare şi Competenţă

Profesională (DMCP). Din analiza informaţiilor furnizate pe site-ul Camerei, evoluţia

claselor de calitate, în urma verificărilor realizate în perioada 2009 – 2014, se observă un

trend ascendent al claselor superioare de calitate (Tabelul nr.2).

Tabel nr. 2: Evoluţia claselor de calitate în perioada 2009-2014 – CAFR

(nr. entităţi controlate)

Perioada/

Calificativ

2009 2010 2011 2012 2013 2014

A 34 50 55 53 49 75

B 32 32 30 30 29 12

C 22 14 6 9 7 4

D 5 1 1 1 1 1

Sursa: prelucrare după CAFR, 2017

Monitorizarea şi verificarea calităţii privind activitatea de evaluare efectuată de către

organismul profesional ANEVAR

Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România este organismul

profesional care are ca obiective organizarea, coordonarea și autorizarea exercitării

profesiei de evaluator autorizat în România, precum şi reprezentarea şi protejarea

intereselor profesionale ale membrilor săi.

Ca organism profesional, ANEVAR, urmăreşte respectarea deontologiei

profesionale de către membrii săi şi realizarea unor lucrări de calitate superioară, cu

respectarea normelor, standardelor, metodelor şi tehnicilor de evaluare de către evaluatorii

autorizați.

Monitorizarea şi verificarea calităţii activităţii de evaluare realizată de către

membrii Asociaţiei este coordonată de Comisia de Verificare şi Monitorizare (CVM).

Asociaţia, prin departamentele abilitate, verifică respectarea regulilor şi principiilor

deontologice care guvernează activitatea evaluatorilor autorizaţi, şi a procedurilor şi

politicilor aplicate de evaluatorii autorizaţi, respectarea Standardelor de evaluare

obligatorii.

Considerăm că, procesul de verificare şi monitorizare a calităţii în activitatea de

evaluare este un proces pe cât de complex pe atât de necesar. Pentru asigurarea şi

menţinerea standardelor de calitate, în conformitate cu Normele ANEVAR, procedura de


AE


verificare şi monitorizare a calităţii trebuie să parcurgă, într-o succesiune logică,

următoarele etape:

depunerea rapoartelor de activitate anuale pentru anul precedent;

planificarea activităţii de inspecţie;

efectuarea inspecţiei;

aprobarea calificativului de verificare şi aplicarea unor măsuri corective;

monitorizarea implementării măsurilor corective aplicate.

Evaluatorii trebuie să parcurgă, în cadrul fiecărei etape, o serie de paşi care asigură

un nivel înalt de calitate al misiunilor de evaluare.

Monitorizarea şi controlul activităţii consultanţilor fiscali

Camera Consultanţilor Fiscali (CCF) este organizaţia profesională de utilitate

publică, a cărei funcţionare este reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001,

aprobată cu unele modificări prin Legea 198/2002.

Camera are ca principal obiectiv verificarea calităţii serviciilor prestate de către

membrii săi, înscrişi în Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de

consultanţă fiscală. Activitatea consultanţilor fiscali este monitorizată în conformitate cu

reglementarile CCF.

În vederea desfăşurării acţiunii de control, Direcţia de Monitorizare, Control şi

Competenţă Profesională are atribuţiile prezentate în figura nr.2:

Figura nr. 2: Atribuţiile privind controlul consultanţilor fiscali

În concluzie putem afirma că prin modalităţile de organizare a controlului calităţii,

organismele profesionale se pun în slujba comandamentelor legate de respectarea

interesului public. Acest control poate fi privit ca o condiţie necesară dar nu şi suficientă

pentru a obţine excelenţa în profesie.

4. Studiu empiric privind îmbunătăţirea calităţii serviciilor contabile

În continuarea demersului nostru ştiinţific am considerat necesară focalizarea

cercetării începute prin analiza controlului calităţii efectuat de către organismele

profesionale către înţelegerea mediului de control al furnizorilor de servicii specifice

profesiei contabile.

Ipotezele cercetării pornesc de la înţelegerea faptului că excelenţa se poate atinge

atunci când entitatea prestatoare nu se limitează la controlul periodic efectuat de



organismele profesionale, ci dimpotrivă acordă atenţie permanentă programului de

pregătire continuă, dezvoltă programe şi proceduri interne de control al calităţii şi, nu în

ultimul rând, implementează un sistem de management al calităţii.

În cadrul populaţiei statistice alese, la finele anului 2014, potrivit site-urilor

organsimelor profesionale, respectiv, CECCAR, CAFR, CCF, ANEVAR au fost identificaţi

un număr de 5456 profesionişti contabili – persoane fizice şi 1135 profesionişti contabili –

persoane juridice, membri în cel puţin două organisme profesionale din România. Au fost

aleşi profesionişti contabili din judeţele Timiş, Cluj, Iaşi, Mehedinţi, Argeş, Tulcea, Ilfov,

Sibiu. A fost ales câte un judeţ din fiecare regiune de dezvoltare astfel: trei judeţe în care se

află reşedinţa regiunii de dezvoltare (Timiş, Cluj, Iaşi), trei judeţe considerate de nivel

mediu în regiune (Argeş, Ilfov, Sibiu) şi două judeţe mai puţin dezvoltate în cadrul regiunii

(Mehedinţi, Tulcea).

Am considerat necesar să alegem ca tehnică de eşantionare procedeul mecanic,

care presupune „extragerea aleatoare doar a primei unităţi care va fi inclusă în eşantion

(Balaure et al, 2002). Restul unităţilor ce vor forma eşantionul se determină mecanic.

După ce s-a stabilit dimensiunea şi structura eşantionului, s-a trecut la identificarea

profesioniştilor contabili selectaţi pentru a răspunde la chestionar, potrivit următoarelor

reguli:

Baza de date o reprezintă situaţia membrilor persoane fizice şi juridice înregistrată pe

site-urile organismelor profesionale, respectiv:

- Tabloul membrilor CECCAR;

- Registrul Public Electronic al Auditorilor Financiari – Persoane fizice şi juridice;

- Registrul Consultanţilor Fiscali;

- Tabloul ANEVAR.

Selectarea s-a făcut în ordine alfabetică, respectând pasul de la unu la 20, iar în

situaţia în care acelaşi profesionist a fost anterior selectat în cadrul unui organism

profesional şi exista posibilitatea selectării pentru un alt organism profesional, era selectat

profesionistul următor. Această măsură de precauţie a fost avută în vedere şi în situaţia în

care administratorul/asociatul unei societăţi comerciale fusese deja selectat ca şi persoană

fizică.

Chestionarele au fost transmise prin intermediul poştei electronice la adresele

declarate de profesionişti la organismul profesional.

Chestionarul conţine un set de 18 întrebări, din care 15 întrebări închise şi trei

întrebări deschise. În aceste condiţii s-a reuşit obţinerea unui număr de 103 răspunsuri,

corespunzător unui număr de 330 chestionare expediate prin poşta electronică,

înregistrându-se astfel o rată de răspuns de aproximativ 31,21%. Cunoscută fiind rata

relativ scăzută a răspunsurilor care se obţine în cazul chestionarului expediat prin poşta

electronică, am considerat că rata de 31,21% este relevantă.

Analiza datelor obţinute

În procesul de analiză a datelor ne vom opri doar la întrebările care au un impact

major asupra aspectelor legate de îmbunătăţirea calităţii serviciilor contabile.

La întrebarea „Cabinetul/firma a fost supus/supusă controlului de calitate?”,

81,55% dintre respondenţi au precizat că au fost supuşi controlului de calitate şi doar

18,45% dintre respondenţi au precizat că nu au fost verificaţi din punct de vedere calitativ

de organismul profesional (Tabelul nr. 3).


AE


Tabel nr. 3: Efectuarea controlului de calitate

Efectuarea controlului de calitate Nr. respondenţi Ponderea - %

DA 84 81,55

NU 19 18,45

Total 103 100,00

La întrebarea „Consideraţi că standardele privind calitatea ar putea fi

îmbunătăţite?, iar dacă DA detaliaţi”, 71,84% dintre respondenţi consideră că standardele

privind calitatea necesită îmbunătăţiri fără însă a detalia aceste aspecte, în timp ce 28,16%

consideră că actualele standarde nu necesită îmbunătăţiri (Tabelul nr. 4).

Tabel nr. 4: Îmbunătăţirea standardelor de calitate

Îmbunătăţirea standardelor de

calitate Nr. respondenţi Ponderea - %

DA 74 71,84

NU 29 28,16

Total 103 100,00

Pornind de la contribuţia pregătirii profesionale în creşterea calităţii serviciilor

contabile, în studiul nostru empiric am adresat respondenţilor întrebarea „În ce măsură

contribuie programul de pregătire continuă la creşterea calităţii?” şi am constatat că

majoritatea sunt convinşi de necesitatea pregătirii profesionale continue, ca urmare a

modificărilor atât în legislaţia contabilă cât şi în legislaţia fiscală. Astfel, 49,51% dintre

respondenţi consideră că pregătirea profesională contribuie foarte mult la creşterea calităţii

serviciilor contabile; 33,01% consideră că pregătirea profesională contribuie mult; 13,59%

consideră că aceasta are o contribuţie semnificativă, şi doar 3,88% consideră că pregătirea

profesională are o contribuţie nesemnificativă asupra calităţii (Tabelul nr. 5).

Tabel nr. 5: Contribuţia pregătirii profesionale

Contribuţia pregătirii profesionale Nr. respondenţi Ponderea - %

Foarte mult 51 49.51

Mult 34 33.01

Semnificativă 14 13.59

Nesemnificativă 4 3.88

Total 103 100,00

Aprofundând climatul existent în cabinetele şi firmele prestatoare de servicii

contabile, ne-a preocupat modul de organizare a sistemului de control al calităţii şi la

întrebarea „Există un sistem de control al calităţii în cadrul cabinetului/firmei? Detaliaţi”,

33,01% dintre respondenţi au confirmat existenţa unui astfel de control şi 66,99%

realizează autocontrol deoarece îşi desfăşoară activitatea ca şi cabinete individuale fără

salariaţi (Tabelul nr. 6).



Tabel nr. 6: Sistemul de control

Sistem de control Nr.

respondenţi Ponderea - %

DA 34 33,01

NU 69 66,99

Total 103 100,00

Având în vedere importanţa sistemelor de management al calităţii am considerat

utilă întrebarea „Consideraţi că este necesară implementarea unui sistem de management al

calităţii in cadrul entităţii dvs.?”. La această întrebare doar 17% dintre respondenţi au

conştientizat necesitatea implementării unui sistem de management al calităţii (Tabelul nr.

7).

Tabel nr. 7: Sistemul de management al calităţii

Sistem de management al calităţii Nr.

respondenţi Ponderea - %

DA 18 17,00

NU 85 83,00

Total 103 100,00

La întrebarea deschisă „Ce propuneri aveţi pentru creşterea calităţii serviciilor

contabile?”, profesioniştii contabili au efectuat următoarele propuneri:

stabilitate în reglementările contabile şi fiscale;

eliminarea formalismului în pregătirea profesională continuă;

reprezentarea în litigii a profesioniştilor contabili de către reprezentanţii juridici ai

organismului profesional;

sancţionarea prestării de servicii contabile prin eludarea legii (muncă la negru,

prestări fără contract etc.);

eliminarea concurenţei neloiale de pe piaţa serviciilor contabile.

Răspunsurile persoanelor intervievate la întrebarea despre propunerile privind

creşterea calităţii serviciilor contabile au fost centralizate în Tabelul nr.8.

Tabel nr. 8: Propuneri pentru creşterea calităţii serviciilor contabile

Propuneri pentru creşterea calităţii serviciilor contabile Nr. respondenţi Ponderea - %

Stabilitate în reglementările contabile şi fiscale 18 17,48

Eliminarea formalismului în pregătirea profesională continuă 13 12,62

Reprezentarea în litigii a profesioniştilor contabili de către

organism 8 7,77

Sancţionarea prestării de servicii contabile prin eludarea legii

(muncă la negru, prestări fără contract etc.) 26 25,24

Eliminarea concurenţei neloiale de pe piaţa serviciilor

contabile 28 27,18

Altele 10 9,71

Total 103 100,00


AE


Din analiza acestor răspunsuri se constată că majoritatea respondenţilor consideră

că trebuie sancţionaţi şi eliminaţi de pe piaţa serviciilor contabile cei care eludează legea şi

realizează o concurenţă neloială profesioniştilor contabili, aducând un prejudiciu de

imagine calităţii serviciilor contabile şi profesiei contabile în ansamblul său.

5. Compatibilitatea standardelor profesionale cu exigenţele unui sistem de

management al calităţii

Pornind de la faptul că doar 17% din respondenţi au conştientizat necesitatea

implementării unui sistem de management al calităţii a fost testată compatibilitatea

standardelor profesionale cu exigenţele noului sistem de management al calităţii aşa cum au

fost ele definite în ediţia din anul 2015 a standardelor ISO 9000 prin ciclul Planifică –

Efectuează – Verifică – Acţionează (PEVA).

Apreciem că pentru profesia contabilă sistemele de management al calităţii pot fi

implementate deoarece ciclul PEVA este compatibil cu standardele internaţionale de audit

şi cu normele profesionale. Exemplificăm cu o serie de servicii din oferta profesioniştilor

contabili în Tabelele nr. 9 - 12.

Standardele profesionale acordă o importanţă majoră etapei de planificare în

misiunile şi angajamentele profesioniştilor contabili.

Tabel nr. 9: PLANIFICARE Nr.

crt.

Oferta de produs Profesia Standarde

1. Audit statutar Auditor ISA 300 – Planificarea unui audit al situaţiilor

financiare

2. Servicii de evidenţă

contabilă

Contabil SP 21 – Norma de lucru 2121 – Programarea

lucrărilor

3. Servicii de examinare a

evidenţei contabile

Contabil SP 22 – Norma de lucru 2224 – Programarea

lucrărilor

4. Servicii de evaluarea

întreprinderii

Evaluator SP 37 – Norma de lucru 3723 – Programarea

lucrărilor

Efectuarea lucrărilor este descrisă în standardele profesionale potrivit specificului

fiecărei misiuni.

Tabel nr. 10: EFECTUARE Nr.

crt.


1. Audit statutar Auditor ISA 330 – Proceduri de audit

ISA 500 – Probe de audit


contabilă

Contabil SP 21 – Norma de lucru 2124 – Organizarea

contabilităţii



Contabil SP 22 – Norma de lucru 2227 – Întocmirea situaţiilor

financiare


întreprinderii

Evaluator SP 37 – Norma de lucru 3727 – Metode de evaluare

Standardele profesionale acordă spaţii ample procedurilor de verificare a

lucrărilor.



Tabel nr. 11: VERIFICARE Nr.

crt.


1. Audit statutar Auditor ISQC1 – Controlul calităţii pentru firmele care

efectuează servicii de audit


contabilă

Contabil SP 21 – Norma de lucru 2127 – Analiza critică



Contabil SP 22 – Norma de lucru 2229 – Documentarea

lucrărilor


întreprinderii

Evaluator SP 37 – Norma de lucru 3713 – Calitatea lucrărilor

Finalizarea lucrărilor se concretizează în formatul rapoartelor standardizat pentru

fiecare misiune din oferta de produs.

Tabel nr. 12: ACŢIONEAZĂ Nr.

crt.


1. Audit statutar Auditor ISA 700 –Raportul auditorilor asupra situaţiilor

financiare


contabilă

Contabil SP 21 – Norma de lucru 2130 – Norma de

raportare

3. Servicii de examinare

a evidenţei contabile

Contabil SP 22 – Norma de lucru 2231 – Norma de

prezentare; 2232 – Norma de raportare


întreprinderii

Evaluator SP 37 – Norma de lucru 3731 – Elaborarea normei

de sinteză; 3732 – Conţinutul raportului de

evaluare

În concluzie, reticenţele profesioniştilor contabili legate de implementarea

sistemelor de management al calităţii nu sunt generate de un fenomen de respingere

provenit din deficienţe ale culturii organizaţionale, explicaţia ţinând de formele de

organizare ale profesiei contabile, marea majoritate a profesioniştilor fiind organizaţi în

cabinete individuale. Pentru majoritatea profesioniştilor care lucrează în cabinete

individuale, principala preocupare rămâne la stadiul de conformare cu exigenţele

standardelor profesionale, etice şi deontologice, ceea ce le menţine departe de atingerea

nivelului de excelenţă în profesie. Preocupările legate de atingerea nivelului de excelenţă şi

de dezvoltare a unei culturi a calităţii cresc odată cu talia entităţilor prestatoare de servicii

contabile.

Concluzii

Calitatea serviciilor promovate de profesia contabilă este strâns legată de

performanţele organizaţionale realizate de beneficiarii acestor servicii. Relaţiile de

parteneriat şi consiliere devin posibile doar într-un climat în care calitatea contribuie direct

la creşterea valorii adăugate. In acest sens, auditul de calitate efectuat de către organismele

profesionale măsoară gradul de conformitate a calităţii serviciilor prestate de profesioniştii

contabili cu exigenţele standardelor specifice. Pentru marea majoritate a cabinetelor


AE


individuale, studiul nostru relevă faptul că monitorizarea efectuată de organismele

profesionale este şi singura modalitate de control al calităţii serviciilor prestate.

Procedurile de verificare a calității serviciilor prestate în cabinetele individuale țin

închisă calea acestora spre excelență. O atenție deosebită trebuie acordată, de organismele

profesionale, propunerilor avansate de profesioniștii contabili referitoare la:

• Eliminarea concurenței neloiale de pe piața serviciilor contabile,

• Sancționarea prestării de servicii contabile prin eludarea legii (munca la negru,

prestări fără contract etc.),

• Stabilitate și predictibilitate în reglementările contabile și fiscale,

• Eliminarea formalismului în pregătirea profesională continuă,

• Reprezentarea în litigii cu terții a profesioniștilor contabili de către organismul

profesional.

Deşi, organismele profesionale, CECCAR, CAFR, CCF, ANEVAR, se preocupă

de formarea continuă a membrilor şi organizează conferinţe, congrese ale profesiei şi

întâlniri de lucru şi mese rotunde cu reprezentanţi ai puterii publice locale, ai mediului

academic şi ai mediului de afaceri, nu este suficient pentru dezvoltarea unuei culturi a

calitaţii şi atingerea excelenţei în profesie. Drumul spre excelenţă începe odată cu agregarea

unor colective de profesionişti, cu asumarea unor proceduri proprii de control al calităţii şi

cu implementarea unor sisteme de management al calităţii.

Construcţia unor entităţi capabile să promoveze calitatea în mod creator şi durabil,

prin intermediul unor valori culturale care transcend certificarea formală, este posibilă în

condiţiile în care standardele profesionale sunt compatibile cu exigenţele unui sistem de

management al calităţii aşa cum au fost definite prin ciclul PEVA.

Viitorul profesiei contabile şi excelenţa în profesie nu depind doar de aspiraţiile

profesioniştilor contabili, motiv pentru care ne-am propus să continuăm cercetarea prin

investigarea aşteptărilor beneficiarilor de servicii financiar – contabile, ale mediului de

afaceri în primul rând, cu privire la profilul profesionistului contabil de excelenţă.

Bibliografie

Albu, C. and Albu, N., 2016. Serviciile contabile şi performanţa organizaţională-rezultatele

cercetărilor pe plan internaţional. Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, iss. 11,

pp. 63-64.

ANEVAR, 2017. ANEVAR. [online] Available at: <http://nou.anevar.ro/ > [Accessed 20

September 2017].

Avram, G.D., 2016. Deontologie, calitateşicoopetiţie – piloni de bazăaiprofesieicontabile.

Craiova: Ed. Universitaria.

Avram, V. and Avram, C.D., 2007. Marketing financiarbancar. Craiova: Ed. Universitaria.

Balaure, V., Adăscăliţei, V., Bălan, C., Boboc, S.T., Cătoiu, I., Olteanu, V., Al. Pop, N. and

Teodorescu, N., 2002. Marketing. 2nded. Bucharest: Ed. Uranus.

Barbera, F. and Hasso, T., 2013. Do We Need to Use an Accountant? The Sales Growth

and Survival Benefits to Family SMEs. Family Business Review, 26(3), pp. 271-292.

Berry, A.J., Sweeting, R. and Goto, J., 2006. The Effect of Business Advisers on the

Performance of SMEs. Journal of Small Business and Enterprise Development, 13(1),

pp. 33-47.



Braam, G.J.M. and Nijssen, E.J., 2004. Performance Effects of Using the Balanced

Scorecard: A Note on the Dutch Experience. Long Range Planning, 37, pp. 335-349.

CAFR, 2017. CAFR. [online] Available at: < http://www.cafr.ro > [Accessed 20 September

2017].

Camera Consultantilor Fiscali, 2012. Camera Consultantilor Fiscali. [online] Available at:

< http://www.ccfiscali.ro/> [Accessed 20 September 2017].

CECCAR, 2017. CECCAR. [online] Available at: <http://ceccar.ro/ro/ > [Accessed 20

September 2017].

CECCAR, 2011a. Standardul professional nr.21. Bucureşti: Ed. CECCAR.

CECCAR, 2011b. Standardul professional nr.22. Bucureşti: Ed. CECCAR.

CECCAR, 2011c. Standardul professional nr.37. Bucureşti: Ed. CECCAR.

Cheffi, W. and Beldi, A., 2012. An Analysis of Managers' Use of Management Accounting.

International Journal of Business, 17(2), pp. 114-125.

Cosmescu, I., 2008. Calitatea serviciilor în contextul exigenţelor internaţionale – Note de

curs. Sibiu: Ed. ULBS.

Delanoe, S., 2013. From Intention to Start-up: The Effect of Professional Support. Journal

of Small Business and Enterprise Development, 20(2), pp. 383-398.

Garvin, D.A., 1988. Managing Quality. The Strategic and Competitive Edge. New York:

The Free Press.

IFAC, 2007. Audit financiar2006 – Standarde şi codul etic. Bucharest: Ed. IRECSON.

Juran, J.M., 1989. Juran and Leadership for Quality. New York: The Free Press.

Kim, J., Hatcher, C. and Newton, C., 2012. Professional Identity of Management

Accountants: Leadership in Changing Environments. s.l: Chartered Institute of

Management Accountants (CIMA).

KPMG International, 2006. Being the Best. Insights from Leading Finance Functions. s.l:

s.n.

Popescu, L., Iancu, A., Vasile, T. and Popescu, V., 2014. Study Regarding the Impact of

Sector Operational Programs on Training and Professional Development of Human

Resources in Romanian Tourism. Revista de Management şi Inginerie Economica,

13(4), pp. 694 – 700.

Saka, C. and Oshika, T., 2014. Disclosure Effects, Carbon Emissions and Corporate Value.

Sustainability Accounting, Management and Policy Journal, 5(1), pp. 22-45.

Soriano, D.R. and Castrogiovanni, G.J., 2012. The Impact of Education, Experience and

Inner Circle Advisors on SME Performance: Insights from a Study of Public

Development Centers. Small Business Economics, 8(3), pp. 333-349.

Taguchi, G., 1986. Introduction to quality engineering: designing quality into products and

processes. Dearborn, MI: American Supplier Institute.

Toma, M. and Potdevin, J., 2008. Elemente de doctrinăşideontologie a profesiei contabile.

Bucharest: Ed. CECCAR.

Widener, S.K., 2007. An Empirical Analysis of the Levers of Control Framework.

Accounting, Organizations and Society, 32, pp. 757-788.

de la conformitate la excelenŢĂ studiu privind …

Documents