Preotul profesor DUMITRU STANILOAE

OPERE COMPLETEx

de rector almtmisteuruindu-l

rnrl l1X9 air data de 4reirtegratlassrltantIbsalqfc,

Odor4 SUA(1976),

Pads (1%1,apoi tih:lar

7i ronnnbmIisus Hnsfos

avol 1-3

u.(DsVred Amour

Eler€epia,ct aerience

iltdoxdd- l-3 (trad.:

(Paris,al lui

al lui lisnsOWil; Sftnta

in reyiste

(1e30);Pdnnli

198; vol.i kriitori

*rierii@ roL, 1987

Sf. Crigorie

REFLECTII)

DE SPRE

SPIRITUALITATEAPOPORULUI

ROMAN

CARTE PUBLICATA CU BINECUVANTAREAPREAFERICITULUI PARINTE

DANIETPATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE

Editura BASILICA a Patriarhiei RomAne

Bucureqti - 201 8

-

CUPRINS

Cuztint inainte

t DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom6ne ........................... 5

Cronologie '.'.'.......'.. 9

I. CATEVA GANDURI DESPRE ONTOLOGIAsprRrruAl-rrAlr nouANEgTI .............77

1. inrdddcinarea in spaliul propriu .......................... 17

2. Cultura individualisti sau panteistd occidentaligi spiritul de comuniune interpersonal5al culturii romAnesti .........................32

II. UNELE DINTRE DIMENSIUNILEETHOSULUI NOSTRU ....... 57

1. Echilibrul ca dimensiune generalda spiritului romAnesc ........................ 57

2. Armonia complexd sau gralia gi seriozitateain creafiile etnice de duratiale echilibrului nostru ......................72

3. Luciditate gi duioqie .........................99

4. Ironia gi umorul romAnesc ............ 111

5. Dorul ..... 130

6. Omenia .......................141

7. Ospitalitatea, raporturile cu strXiniigi conqtiinla propriei valori ..........

8. Universalul, intr-o superioari sintezd gi umanizare9.Spiritualitatea strdveziegitransfiguratoare

a satului romAnesc

151

1,56

1.63

III. CATEVTRo\rAlrl

1. Ped2. Cd

prindes

3. Dorrca PraPa

IV. SPIRIruRO\tAI{DI\TRE

ANELi:

ALIESPIR.ti

Ortodo

Cregin

Tara -Legea I

Lituttl

Rolul(PoPqr

1.Uq

LCs

\-ediirin so[d.

CUPRINS

rrr. cATEVA TEME cREgrrNE lN rolcroRulnouA,Nnsc

1. Pe cAnd umbla Dumnezeu pe pimAnt2. Contribufia omului la mAntuirea sa,

prin responsabilitatea qi cuvAntul creatorde comuniune, fir folclorul romAnesc

3. Dorul ca sete dupd comuniunea cu cei depdrtafi,ca putere de transfigurare reciprocia persoanelor umane gi de biruire a morfii .............................

rV. SPIRITUALITATEA CRE$TINA A POPORULUIRoMAN rArcurrA lNl cArsveDINTRE EXPRESTTLE gr DATTNILE LLI .............

503

1.67

1.67

175

t96

241,17

17

.............,....,....,... 32

oo

.................... 130

57

57

ANEXA:

ALTE STUDII $I ARTICOLE DESPRE- SPIRITUALITATEA POPORULUI ROMAN .......,......-,.....247I

Ortodoxi4 modul spiritualitdlii rom6negti ..........249

Cregtinism qi tradifie ir:r viala nafionald ................ 269

fara ............. ....................28d

Legea neamului ................ ................... 303

Liturghia gi unitatea religioasd a poporului romAn .................. 322

Rolul Ortodoxiei in formarea gi p5strarea fiinleipoporului romAn qi a unitd{ii nafionale ................ 342

1. Mdrturii lingvistice despre vechimeacregtinismului la romAni ............342

2. Contribulia Ortodoxiei la pdstrarea fiinleigi unit5fii nafionale a poporului rom6n .......... 360

Vedrimea gi spiritualitatea termenilor cregtini romAni,in solidaritate cu ai limbii rom6ne in general .......................................... 380

141

151

156

1.63

rf

-i,,,,;r,,.ifllt

CUPRINS

Spiritualitatea gi cultura romAneascd

i:r lumina credinlei ortodoxe ...........'......... 4131

Ortodoxia romSneascd qi patria .-.............. WGanduri despre firea romAneasc[.Buna-cuoiinld, formd a noblepi .....-............... M6

Spiritualitatea rom6neasclBun gi ralioral ........................ 4148

Persoand gi comuniune ...... 450

Unitatea spiritualf, a neamuluinosku gi libertatea .......................:;........'...................:.'..........-..-................... 462

Neamul rom6nesc qi-a luminat istoria, pentru el inzugi qi pentrulumeaintreagS, prin jerffele pentru Hristos ale tinerehrlui siu '.....'.'.' 466

Prigonirea Bisericii ftodoxestrEmoqeqti sub comunism ...!.................'.. ................-........ 470

De ce suntem ortodocgi? .r....'.".'....'................-.................... 475

Tinerii martiri ai neamului ......................... 499

,llffi

IcArsva cAxnuRr DESPRE

oNToLoGrA sPrRrruarruArunoHaAxESTrt

1. fnrdddcinarea in spafiul propriu

Peste teritoriul poporului romAn au trecut multe po-poare. Poporul romAn nu li s-a opus cAnd ele treceau in in-tregime, fdrd intenfii pan-imperialiste, fdrd. a cluta si punistlpAnire pe teritoriul lui. Acestea pAn5la urmd s-au intorsin Orientul de unde plecaserd sau gi-au gdsit un nou spaliu,printre alte popoare, gi s-au asimilat culturii occidentale.De asemenea, poporul romAn a permis altor popula{ii sd

se infiltreze in anumite pdr{i ale teritoriului sdu, cAnd nufdceau aceasta cu intenlia de a-l scoate pe el din acest terito-riu sau nu ameninfau existen{a lui. CAnd observa cd unelepopulalii erau aEezate pe teritoriul siu cu forla de state ve-cine sau de stdpAnitori vremelnici, din punct de vedere po-litic, asupra vreunei pdrfi din teritoriul sdu, cu plan de cu-cerire treptatd a acestui teritoriu, igi lua misuri de apirare.Popula{iile ce s-au infiltrat fird un asemenea plan au fost,dupd o vreme, romAnizate, dar poporul romAn insusi nuqi-a pdrdsit niciodatd teritoriul sdu. El n-a putut face aceas-

ta in primul rAnd pentru cI aici s-a pomenit din vremea

Ihm

+€'?+-.+ffiffiffiffi#

18 PREOTUL PROFESOR DUMITRU STANILOAE

form5rii identitdfii sale lingvistice gi spirituale geto-dacice,ba se poate spune ci din vremuri imemoriale. Spaliul pecare-l locuiegte s-a imprimat in fiinfa lui. El nu poartd ur-mele memoriei nici unui alt spafiu. El ii considerd pe mem-brii oricdrei alte populafii, care trece pe aici sau se infiltrea-zd aici, ca ,,striini" nu numai fald de sine, ci gi fa[5 de loculacesta. Desigur, dupi un timp indelungat de petrecere aici,romAnii le recunosc dreptul de a sta pe acest teritoriu ca inpatria 1or. Dar nu uit6 cd aceia au venit din altl parte, pecAnd ei sunt de aici. Poporul romAn ii primegte qiiitrateazl.- cAnd nu au de gAnd sd-l inldture de aici sau sX-l st[pA-neascd - cu bundvoinla cu care gtie romAnul sd primeascigi sd trateze pe oaspefi. Le oferd adeseori situalii mai buneca ale sale. Dar tocmai in aceasta se vede cd ii considerd cIau venit odatd aici ca ,,oaspefi". CAnd incep s5-gi aroge insddreptul de stdpAni, atunci ii eticheteazd cu un cuvAnt princare vrea sf, arate cd le contestd acest drept: oenetici.

El caracterrzeazd, legdtura mai putin adAncd a celorce au venit de altundeva pe acest teritoriu gi legdtura sa

de neclintit cu el prin zicala: ,,Apa trece, pietrele rdmAn".Eminescu a exprimat inrddicinarea poporului romAn inspa{iul siu prin versurile nemuritoare:

,,Dar noi locului ne {inem,Cum am fost asa rdmAnem."

Ba se poate spune c[ in aceste versuri este exprimatd nunumai inrddicinarea poporului romAn in spaliul siu, pentruci viefuiegte in el din vremuri imemoriale, ci gi un al doileamotiv al acestei inrlddcindri: persistenla poporului nostru inacest spaliu corespunde unui anumit mod de a fi allui.

,r,offi,

REFLECTII DESP]

El std aici pentru ci Ide grani!5 intre Orient si (lateral occidental sau unilacest spatiu de granita, e:. si<acesta inseamnd pentru prea unui loc strlvechi. ci cmulte popoare din Europ15,, find prea multe schimbnu se caractetizeaza ca offiu-punte. Ele igi pot menlfiinla lor relativ mai simpaceste spatii le permite mt5[i. Daci se aqazd in Occisau dacd se agazd in Oriendup[ ce au trdit in Occidersimplificat[, nefiind obiigao formulS simpla prinrr-upot sd-qi menlind simplitattare de suprafat5, care o trpot aseza in Occident firiputut face popoare intreglrelor. Fixate in simplitatease pistreze oriunde se duqne fie numai Orientului, firiald, fiecare dintre aceste IiEi are simplitatea proprie r

sunt doud categorii de sirUn popor cu o simplitatementind insd gi in Occiderrpliteli, opuse, ce-i drept, csub raportul acesta, si deci

rf,.L STA\ILOAE

f spirituale geto-dacice,i imemoriale. Spaliul pe

Fts loi. El nu poartd ur-yEl ii consider[ pe mem-l.

-pe aici sau se infiltrea-h sine, ci ;i fald de loculNungat de petrecere aici,b pe acest teritoriu ca in. Y€nit din altd parte, perfi primegte gi ii trateazie de aici sau s5-1 stipA-tromAnul si primeascilcseori situalii mai bunepvede ci ii consideri cd

nd incep sd-gi aroge insdtrazd cu un cuvAnt prinrt drept: oenetici.

ri prtin adAnci a celort teritoriu si legdtura sa

I trece, pietrele rdmAn".f,a poporului romAn inEE:

,crsuri este exprimatd nuffu in spafiul sdu, pentruEriale, ci si un al doileaEqa poporuluinostruinitmod de a fi al lui.

REFLECTII DESPRE SPIRITUALITATEA... 19

El std aici pentru cd fiin{a lui s-a structurat ca o fiintdde grani{d intre Orient gi Occident. El nu poate deveni uni-lateral occidental sau unilateral oriental. Dacd s-ar muta dinacest spaliu de grani[d, el gi-ar pierde fiinla. Pdrdsirea spafiuluiacesta inseamnd pentru poporul romAn nu numai pdrlsi-rea unui loc strdvechi, ci o pierdere a fiinlei sale. Cele maimuite popoare din Europa gi-au schimbat locul cu ugurin-16, fdrd, prea multe schimblri in fiin{a 1or, pentru cI aceastanu se caracterizeazd ca o fiinfi-punte, susfinutd de un spa-

fiu-punte. Ele iqi pot mentine fie in Orient, fie in Occidentfiinla lor relativ mai simplihcatd,, pentru cd oricare dintreaceste spalii le permite mentinerea acestei relative simpli-td!i. Dacd se aqazd. in Occident dupi ce au tr[it in Orien!sau dacX se agazd in Orient sau in Orientul mai indepdrtat,dupi ce au trdit in Occident ele pot sd-gi pdstreze fiinfa lorsimplificatd, nefiind obligate sd-gi schimbe aceastd fiin!5 deo formuld simpld printr-una de sintez5, mai complex5, sipot si-qi mentind simplitatea lor fundamental5 intr-o adap-tare de suprafald, care o mentine. Evreii, armenii, grecii sepot ageza in Occident fdrd sI se piard5. Acelagi lucru l-auputut face popoare intregi in perioada migratiunii popoa-relor. Fixate in simplitatea lor specificd, alte popoare pot sIse pistreze oriunde se duc, adicd in orice spaliu care aparti-ne fie numai Orientului, fie numai Occidentului. FXrd indo-iald, fiecare dintre aceste popoare din Orient sau Occidentigi are simplitatea proprie deosebitd de a altor popoare. Darsunt doud categorii de simplitdli: orientale qi occidentale.Un popor cu o simplitate formatd in Orient poate si gi-omen{ind insd gi in Occident, pentru ci di acolo de alte sim-plitdfi, opuse, ce-i drept, celei proprii, dar inrudite cu a sasub raportul acesta, Ei deci poate imbrdca peste simplitatea

ffi

20 PREOTUL PROFESOR DUMITRU STANILOAE

sa fundamentali una mai de suprafa\d., adaptat5 loculuinou unde s-a agezat. Popoarele germanice mutate in Occi-dent au rdmas cu simplitatea 1or originard, dar au imbr[catpeste ea simplitatea occidental5.

RomAnii nu pot face aceasta fdr6. pierderea fiin(ei 1or.

Trecerea la o simplitate conformd fie Orientului, fie Occi-dentului inseamnd o modificare esenliald a fiinfei 1or. Oricesimplitate este o simplitate etnicd originard, datd impreundcu locul in care s-a format. RomAnii se men{in in comple-xitatea fiinlei lor numai prin acest spafiu-punte, aga cumanumi{i pomi nu se pot menfine decAt la rdscrucea vAntu-rilor. Pe teritoriul poporului romAn se intAlnesc gi se tem-pereazd vAnturile din apus, din nord-est, dinspre Medite-rand. De aceea, o laturi a fiinlei lor e lesne coplegitd, prinmutarea in Occident sau in Orient, de latura spirituaHteliicorespunzltoare locului unde s-au mutat, producAnd des-fiinlarea specificului fiinlei lor de fiin(d de sintezd.

Fiinfa romAneascd se men{ine stAnd intre Orient gi Oc-cident. Pentru cf, s-a format in acest spaliu specific, niciofiinfd nu este atAt de legatd de spaliul sdu ca cea a poporu-lui romAn. De aceea, romAnii se leagd prin instinct de locullor ambivalent ca de suportul fiinfei ior complex ambiva-lente. Ei emigreazi numai sporadic, ca indivizi, nu in gru-puri mai compacte. Iar acegti indivizi suferd de o nostalgiedureroasd, pAnd cAnd fiii lor se deznalionalizeazb. in masastrdind in care trdiesc. RomAnul ,,tAnjeEte" intre strdini. Elnu mai este om intreg, atAta vreme cAt este departe de !ar5.

Este de remarcat ca, in cazul in care unii indivizi dinpoporul romAn accentueazd in fiinla lor latura uneia dintrespiritualitifile ce intr[ in sinteza romAneasc5, ei pierd legd-tura interioard intensd cu spa{iuI romAnesc ambivalent si

RET

emigreazi min masa pops-a intAmpLanogtri, care g

tal. Chiar refiAstfel, s

mAnegti se mde milenii sa

teza originarlui",,rimArxam fost", ,,rr

Complelnoastre implicol de pierdece, gi prin aa

Aceea5i r

dat cd ne defraport cu uSlriscul de a tnponentele fi"nldsAndu-ne frce, de a imitcum se lisaunul din popo

Din amlmAneascd, inoccidentali g

Orientului gilui nostru palimbile strdininii. CAtd vre

IILOAE

Ptate loculuiutate in Occi-rau imbrdcat

rta tiintei 1or.

nhri, fie Occi-

@i lor. Oricehti impreund

lin in comple-mte, aga cumEmcea vAntu-nsc si se tem-Ispre Medite-mplesitd, prinrspiritualitdliioducAnd des-trz].tOrient gi Oc-qrecific, niciooea a Poporu-*inct de locul

rylex ambiva-izl nu i:r gru-de o nostalgiereazd in masailre strdini. El

ryarte de !ar5.ii indivizi dinauneia dintre,d pierd legd-mrbivalent gi

REFLECTII DESPRE SPIRITUALITATEA... 21

emigreazd mai ugor.Iar aceasta are ca urmare pierderea lorin masa poporului in mijlocul cdruia s-au asezat. Aceastas-a intAmplat in ultimul secol cu mul1i dintre intelectualiinogtri, care s-au atagat aproape exclusiv spiritului occiden-tal. Chiar reintorgi in lar6,, ei au fdcut aici figurd de striini.

Astfel, se poate spune cd sinteza originard a fiintei ro-mAnegti se men{ine prin alipirea de locul in care ddinuieqtede milenii sau, invers, alipirea la locul acesta menline sin-teza originari a fiintei romAnegti. Numai,,tinAndu-ne locu-luI" ,,rdmilnem cum am fost", sau numai ,,rdmAnAnd cumam fost" ,,,ne tinem locului".

Complexitatea sau ambivalenla fundamentald a fiinleinoastre impiicd gi o anumitd fragilitate a ei, un anumit peri-col de pierdere a echilibrului intre componentele ei antiteti-ce, qi prin aceasta de pierdere a echilibrului ei.

Aceeaqi ambivalenfd fundamentald explicd faptul ciu-dat cd ne definim atAt de greu in fata propriei constiinte inraport cu ugurinfa altor popoare de a se defini, sau ispita giriscul de a trece cu vederea peste una sau alta dintre com-ponentele fundamentale ale sintezei noastre ambivalente,ldsAndu-ne foarte mulli ispiti{i, mai ales de un secol incoa-ce, de a imita excesiv vreunul din popoarele occidentale,cum se ldsau ispitifi in trecut boierii nostri de a imita vreu-nul din popoarele orientale.

Din ambivalenta complexd, oriental-occidentald, ro-mAneascX, in care intrd nu numai o structurd orientald sioccidentald generald, ci multe din variatele simplitdfi aleOrientului si Occidentului se explicd deschiderea poporu-lui nostru pentru modurile de trai, pentru culturile, pentrulimbile strdine si proverbiala lui inlelegere pentru to{i strd-inii. CAtd vreme alte popoare sunt oarecum incapsulate in

m

22 pREoruL pRoFESoR DUMITRU srANtroeg

modul lor unilateral de a fi, romAnii dovedesc o deschide-re excepfionald in toate laturile. Nu gtiu daci existi poporcare si invefe atAt de ugor limbile strdine ca poporul romAn.

RomAnii pot sd imite caricatural pe al1ii, tocmai pentru cd

le pot inv5fa graiul si manierele. De aceea, romAnii cAgtigX

sufletegte cu ugurin!5 pe strdini, dar se Ei deznationalizeazl'cu ugurinld cAnd se afld printre striini. Ei pot juca, de ace-

ea, pe multe planuri, fapt care uneori ii salveazd, alteori iiispiteqte la rdu.

Atenuarea uneia dintre componentele fundamentaleale specificului nostru prin alta are ca reztltat o comple-xitate spiritual5 foarte subtild, strdind de forma ingrogatda formulelor spirituale simple gi unilaterale ale altor po-poare, ingrogatd chiar cAnd constl in inteligenfd. Aceastisubtilitate necesitd un asculit spirit de observafie pentru a-isesiza componenfele, pentru a-i scoate la ivealS reliefurilesubliate gi sintetizate, cuprinse in ea.

inrdddcinarea in spaliul propriu implicd in ea apdrarea

cu disperare a acestui spaliu, prin prinderea cu unghiile de

pdmAntul propriu. RomAnii, care nu iubesc rdzboiul, care

nu ndzuiesc s[ cucereascd alt spafiu, iEi apird cu supremiincordare spafiul lor, simfind cd nu pot trdi in altul gi c5,

ap5rAndu-qi pdmAntul, igi apiri ins5gi fiinla 1or. ,,Pe aici nuse trece" a fost la Oitttz, in rdzboiul din 7917, strigdtul care

echivala cu hotdrArea disperatd de a se face mai bine una cu

pdmAntul in apdrarea lui, decAt a-l plrdsi.Identificarea romAnului cu spa{iul propriu nagte in el

- atunci cAnd este rupt de acest spafiu -, cu o intensitatedeosebit de accentuatd, dorul, care este pentru el o adevd-ratd boald. Dorul lui nu se referd numai la persoane, ci gi

la locul, la satul propriu. Dorul il cheamd continuu si se

ffi.ruRE F. EC]

intoarci la sca$unului", scrie o rune romAnesti. friczNumai intelectualpropriu, sut-iehrlabstracti. uniforn

Tofusi. rom.ipriu si de hotanrispafiul satelor dintr-un intreg. Ei semai vechi al cul'&etc. CAnd impreiuochii sufletului loca dupi casi in sela orizont, de r.rnd

Liar hotarului r-iztrecut numai nis-te

uniteti aiectir-e"Dar pistoritu

parti ale tarii, rizitimentul de patriene de educatie, pride tara intreagi- [ale tdrii, con-<tat5 r

ilor, a sufletului ncunoaste cd munfizare se intind pesttate de paduri. detRiurile din ses le q

insugi il vede intildau rodnicia porn

I

f,I ST.I\ILOAE

ilm-edesc o deschide-

[u daca existl poporh ca poporul romAn.l;il tocrnai pentru ciEea. romAnii cAgtigiI Ei deznati onalizeazd,L Ei pot juca, de ace-ifi salveazd, alteori ii

grtele fundamentalea rezultat o comple-I de forma ingrogatdilnterale ale altor po-n inteligen!f,. Aceastdtobsen'atie pentru a-its la iveald reliefurile

hnplici in ea apdrareaiderea cu unghiile detiubesc rizboiuf care

S apird cu supremdpot trei in altul Ei c5,

ifiinta 1or. ,,Pe aici nulfur 1977 , strigitul careeface mai bine una cuhIsi.iul propriu nagte in el

Fr -, cu o intensitaterle pentru el o adev5-nnai la persoane, ci Eihme continuu sH se

REFLECTII DESPRE SPiRITUALITATEA... 23

intoarcd la spa{iul sdu originar. ,,Mi-e dor de gardul veci-nului", scrie o romAncd emigrati in America. in multe doi-ne romAnegti, fiica isi mustrd mama ci a mdritat-o in alt sat.Numai intelectualul se rupe cu o relativd uEurin!5 de satulpropriu, sufletul fiindu-i luat in stdpAnire de o ideologieabstract5, uniform universalist5.

Totuqi, romAnii nu se simt legali numai de satul pro-priu qi de hotarul lui. Locuitorii unui sat se migcd des inspaliul satelor din jur, din care face parte si satul lor ca din-tr-un intreg. Ei se simt cd fac parte dintr-o ,,!ard" , in sensulmai vechi al cuvAntului: din,,tara Oltului", ,,tata OaEului"etc. CAnd imprejurdrile ii silesc sd se depdrteze, ei vid cuochii sufletului lor contextul ,,!drl7" 1or qi se doresc dupi eaca dupd casd in sens mai larg. Ei vid satul lor cu munlii dela orizont, de unde vin ploile, care conferd un cadru fami-liar hotarului vdzut de ochii 1or. Aceste ,,ldri" n-au fost intrecut numai niste unitd{i politico-administrative, ci gi niqteunitili afective.

Dar pdstoritul, cdrdusia sau angajarea (mai nou) in altepdr{i ale fdrii, vizitarea unor rudenii din alte localitdfi, sen-timentul de patrie cultivat in qcoald prin mijloacele moder-ne de educatie, prin excursii, i-au legat pe romAni sufleteqtede lara intreagd. Ei constatd legdtura dintre diferitele pdrliale fdrii, constatd unitatea spafiului ei, a graiului, a traditi-ilor, a sufletului romAnesc din toate aceste pdrli. RomAnulcunoaqte cd munlii care inconjoard satul sdu sau se v5d inzare se intind peste mijlocul {5rii lui intregi, intr-o continui-tate de piduri, de poieni, care n-ar putea fi unele fdrd altele.RAurile din qes le qtie pornind din munlii dinzare, iar gesulinsugi il vede intinzAndu-se departe gi gtie c5 ploile care-idau rodnicia pornesc din mun{ii intingi gi din pddurile 1or.

lta

24 PREOTUL PROFESOR DUMITRU STANILOAE

El constatd astfel cd spaliul ldrii sale este o unitatecomplexd, armonioasd si generoasd de munli, de dealuri,de vdi, de gesuri, de piduri, de holde, de vii, de grddini.Nimic nu-i lipsegte fdrii sale ca sI fie o unitate comple-xd, in chipurile si in darurile pdrlilor care o alcdtuiesc, gi

totugi moderat5: generoasd Ia ges, cu grAnele gi porum-burile ei, generoas5 la dealuri, cu podgoriile Ei cu pomiiei, generoasd Ia munte, cu pidurile, cu pajigtile ei bogate,hrlnitoare de turme, generoasd in bogd{iile subsolului ei.Nu este in ea nicio parte uscatd, inutild, obositoare, lipsitdde farmec. Toati il hrdneqte, il odihnegte gi il desfati. El oiubeEte in totalitatea ei, gi cAnd este departe de ea o doreg-te in totalitatea ei:

,,Haide, pui de turturea,De-mi aratd. cdrarea,Sd md duc in tara mea,

Jara mea e lapte dulce

$i din ea nu m-ag mai duce."

Fdrd indoiald, chipul lXrii nu poate fi despdr{it de chi-pul celor dragi gr, in general, de chipul romAnesc. Existi ocoresponden!5 intre zAmbetul peisajului romAnesc Ei zdm-betul felei romAnegti: unul s-a imprimat in cel51a1t. Existi o

coresponden!5 intre varietatea armonioasX a peisajului liriisi varietatea armonioasd a sufletului romAnesg intre gene-rozitateapimAntului gi generozitatea poporului, intre doinameditativd gi peisajele de pe plaiuri, intre brAulelul vijeliosgi pAraiele iufi ale munfilor, intre prispa casei romAnegti gi

gazda care primegte cu bucurie pe colinddtorul cu cdciulaindesatd pAnd peste urechi, intre fluieratui sturzului gi cel al

R:: LEC

naiului. Canci dntirii sale, r-ede [ate un alt romarL rministirile \tddtele palisti in-$rilmures€ne irnpndle lor a-scutite. Feexpresia lui unacu ospitalitatea lusi poarti vsm&rpeisaiul tarii. peitarii e spatiul uuin fata romeneasfamiliaritatea rmseste kisiturile ilobiectir-i. 5hrn'-frte preoti, brazii pi

niste liutari. soanuni striluritoricdsitoreste. mioanizare sau trandimprimare a natrteist pagAn, ci sera cosmosului der

fuiui, in spre,-ial deste scildat in coiubesc si se doreTotul este incadnsine ietele l,rr. Drprie raporluiui pne: ,Ierorizat dt

IIf,ITRU STANILOAE

d -tirii sale este o unitatemsi de mun{i, de dealuri,r lrclde, de vii, de grddini.n si tie o unitate comple-iln$lor care o alcdtuiesc, gi

rFs, flr grAnele qi porum-rcu podgoriile gi cu pomiiurile, cu pajigtile ei bogate,I in bogdtiile subsolului ei.

; inutili, obositoare, lipsitHodihneste gi il desfatd. El ocste departe de ea o doreg-

)u'

lr poate fi despdrlit de chi-e dripul romAnesc. Existd o

Flsaiului romAnesc gi zAm-

ryrimat in celdlalt. Existi omronioasd a peisajului liriiiului romAnesg irtre gene-ilatea poporului, intre doinaiuri, intre brAulelul vijelios[e prispa casei romAnegti gi

r pe colinditorul cu cdciulaefluieratul sturzului si cel al

REFLECTII DESPRE SPIRITUALITATEA... 25

naiului. CAnd vine din strlin[tate, romAnul, vdzindpeisajul

ldrii sale, vede fafa romAneascd sau, intAlnind in striinlta-te un alt romAry vede peisajul lirii sale. Nu-!i poli inchipuimdnistirile Moldovei fird dealurile cu verzile gi proaspe-tele pajiqti insorite din jurul 1or, nici vdile qi culmile mara-muregene imphdurite cubrazi flrd bisericutele cu tumuri-le lor asculite. Felele omeneqti risar din peisajul fdrii, sunt

expresia lui uman5, sunt peisaiul care grdieqte 9i te imbiecu ospitalitatea lui; peisajul !5rii are fald umand romAneasci

gi poarti vegmAnt romAnesc. Fala omului s-a imprimat inpeisajul !5rii, peisajul s-a imprimat in fala omului. Spa{iul

ldrii e spafiul umanizat in mod romAnesc sau transfiguratin fali romAneascd, dat fiind ci el cap5t5, prin afecfiunea gi

familiaritatea rom6nului fald de el, o frumusele care dep5-

gegte trdsdturile inexpresive ale unei naturi vdzute prin ochiobiectivi, gtiinlifici, neutri. Astfel, ,,munfii mari" apar ca niE-

te preofi, brazli gi paltinii ca niEte nuntaqi zvelli, pds[rile ca

nigte ldutari, soarele gi luna de pe cerul romAnesc ca nigte

nuni strdlucitor inveqmAntali, care {in cununa perechii ce se

cdsdtoregte, mioara ia glas omenesc (Miorila). Aceastd uma-

nizare sau transfigurare romAneascd a naturii sau aceast5

imprimare a naturii in fala romAneascd nu are caracter pan-

teist pdgAn, ci se resimte de viziunea personalistd gi liturgicia cosmosului dezvoltatd de spiritualitatea cregtind. aBizan'

fului, in special de SfAntul Maxim Mdrturisitorul. Cosmosuleste sc5ldat in comuniunea personalistd intre oameni ce se

iubesc Ei se doresc. Toate amintesc in Miori{a de persoane.

Totul este incadrat in relaliile dintre ele gi are imprimate insine felele 1or. Despre viziunea liturgicd a cosmosului, pro-prie raportului poporului romAn cu el, Mircea Eliade spu-ne: ,,Terorizat de evenimentele istorice, geniul neamului

*ffi,',,,|tti,,