de studiu business și administrare · piaţa muncii, condiţii optime de studiu, materiale,...
TRANSCRIPT
561884-EPP-1-2015-1-DK-EPPKA2-CBHE-JP
Introducerea în R. Moldova a metodelor de învățare
bazate pe probleme: Sporirea competitivității și
angajabilității studenților (PBLMD)
www.pblmd.aau.dk
Pachetul de lucru 2. Raport Benchmarking
Analiza comparativă privind Programul instituțional
de studiu Business și Administrare
Elaborat: Cotelnic Ala, Dr.hab., Profesor universitar, ASEM (lider de echipă)
Solcan Angela, Dr., Conferențiar universitar, ASEM
Timbaliuc Natalia, lector superior, ASEM
Gaugas Tatiana, lector superiorr, ASEM
Evaluat: Olav Jull Sørensen, Profesor, Departamentul Business și Management, AAU
Colin Simpson, Lector Superior în Business Internațional, UoG
"Acest proiect este finanțat de Comisia Europeană. Suportul financiar din partea Comisiei Europene pentru
acest proiect nu constituie o andosare a conținutului care reflectă doar părerile autorilor, și Comisia nu poate
purta răspundere pentru orice mod de utilizare a informației incluse în prezentul proiect de document."
Proiect inițial:
Revizuit:
Proiect final:
Chișinău, 2016
i
CUPRINS
1. INTRODUCERE ............................................................................................................................. 3
2. METODOLOGIE ............................................................................................................................ 4
2.1 Cadrul metodologic ................................................................................................................. 4
2.2 Colectarea datelor .................................................................................................................... 4
2.3 Analiza datelor ........................................................................................................................ 5
3. Programul de studii în Business și Administrare la Universitatea din Aalborg .............................. 6
3.1. Introducere............................................................................................................................... 6
3.1 Nivel de sistem. ....................................................................................................................... 6
3.2 Nivelul Conducerii Universității ............................................................................................. 9
3.3 Nivelul Facultate/Departament .............................................................................................. 14
3.4 Nivelul Consiliului de Studii ................................................................................................. 14
3.5 Integrarea studenților cu dizabilități ...................................................................................... 16
3.6 Mediul fizic ........................................................................................................................... 17
3.7 Nivelul pregătirii pedagogice ................................................................................................ 21
4. Programul de studii in Business și Administrare la Universitatea Gloucestershire ...................... 23
4.1 Introducere............................................................................................................................. 23
4.2 Nivel de sistem ...................................................................................................................... 23
4.3 Nivelul Managementului universității ................................................................................... 26
4.4 Nivelul Facultății/Departamentului ....................................................................................... 32
4.5 Nivelul Consiliului de Studii ................................................................................................. 32
4.6 Integrarea persoanelor cu dezabilități .................................................................................... 33
4.7 Mediul fizic ........................................................................................................................... 35
4.8 Nivelul Programului de Studiu Business și Management ..................................................... 36
4.9 Nivelul pregătirii pedagogice ................................................................................................ 41
5. Analiza datelor și interpretarea ...................................................................................................... 44
5.1 Introducere............................................................................................................................. 44
5.2. Criterii, proprietăţi şi indicatori ........................................................................................... 44
5.3. Modele emergente ................................................................................................................. 45
6. Concluzii finale ............................................................................................................................. 53
Referințe: ............................................................................................................................................... 55
ii
Lista Tabelelor
Tabel 1: Echipa de Lucru ........................................................................................................................ 3
Tabel 2: Vizitele de studii la partenerii din UE ....................................................................................... 5
Tabel 3:Model de raportare a datelor ...................................................................................................... 5
Tabel 4: Șablon și orientări pentru elaborarea unor criterii de referință, proprietăți și indicatori ........... 6
Tabel 5: Model de reducere a datelor ...................................................................................................... 6
Tabel 6: Modele emergente ................................................................................................................... 45
Lista Anexelor
Anexa 1: Metodologia șablon ................................................................................................................ 57
Anexa 2: Date colectate la Universitatea din Aalborg .......................................................................... 64
Anexa 3: Date colectate la Universitatea Gloucestershire ..................................................................... 75
Anexa 4: Structura programului la AAU............................................................................................... 86
Anexa 5: Structura programului la UoG ............................................................................................... 87
Anexa 6: Criterii, proprietăți și indicatori ............................................................................................ 89
3
1. INTRODUCERE
În vederea elaborării raportului, a fost studiată literatura cu referire la esența și
modalitățile de aplicare a învățării bazate pe probleme în învățământul superior. Astfel, am
constatat, că învățarea bazată pe probleme (PBL) este una din metodele de învățare active,
centrate pe student.
În condițiile actuale, de schimbări rapide în toate domeniile vieții, inclusiv, ale științei,
tehnicii şi pieței muncii, sistemul de învățământ superior trebuie să ofere oportunități de
învăţare şi formare adaptate continuu la aceste schimbări. Acest lucru presupune asigurarea
compatibilității curriculare, care să ofere posibilitatea formării de competenţe necesare pe
piaţa muncii, condiţii optime de studiu, materiale, echipamente şi metode moderne, relaţie de
parteneriat între profesor și student, centrare pe student, consiliere în vederea orientării
academice şi a carierei. Anume aceste și reprezintă principalele caracteristici, care evidențiază
învățarea centrată pe student.
Învățarea PBL presupune, că studenții învață despre un subiect prin experiența de
rezolvare a unei probleme deschise. Studenții învață strategii de gândire și cunoaștere în
domeniu. Scopurile PBL sunt de a ajuta pe elevi să dezvolte cunoștințe flexibile, eficiente
abilități de rezolvare a problemelor, învățarea auto-dirijată, abilități de colaborare eficiente și
motivația intrinsecă1. învățarea bazată pe Problema este un stil de învățare activă.
Apărută în anul 1960, în Canada, această metodă a suferit multe adaptări și modificări,
în funcție de particularitățile sistemului de învățământ în care era importată, dar și de
domeniul de studii. Pentru a avea un tablou mai clar despre ceea ce reprezintă această metodă
și cum am ar putea fi aplicată în Republica Moldova, am studiat particularitățile utilizării
acesteia în 2 țări: Danemarca și Marea Britanie, mai exact în două universități din aceste țări,
respectiv Universitatea din Aalborg și Universitatea din Gloucestershire.
După cum am menționat mai sus, utilizarea metodei PBL are particularități și în funcție
de domeniul de învățare. În acest raport ne-am referit la domeniul Business și Administrare.
Echipa de lucru asupra acestui raport a fost formată din:
Tabel 1. Echipa de lucru asupra Raportului
Nr.
d/o
Numele, prenumele Titlu, funcția în ASEM Poziția în echipă
1. Cotelnic Ala Profesor universitar,
Primprorector cu activitate didactică
Lider de echipă
2. Solcan Angela Conferențiar universitar, decan al
Facultății Business și Administrarea
Afacerilor
Membru al echipei
3. Gaugaș Tatiana Lector superior universitar, catedra
Marketing și Logistică
Membru al echipei
4. Țîmbaliuc Natalia Lector superior universitar, catedra
Management
Membru al echipei
1 Hmelo-Silver, Cindy E. (2004). "Problem-Based Learning: What and How Do Students Learn?". Educational
Psychology Review 16 (3): 235–266
4
2. METODOLOGIE
2.1 Cadrul metodologic
Scopul acestui raport este de a efectua o analiză de referință a învățării bazate pe
probleme în țările-partenere ale Uniunii Europene: Danemarca și Marea Britanie. În acest
scop a fost elaborată o metodologie-tip. Aceasta vizează explorarea raportului dintre
structurile interne ale universității și programele de studiu, inclusiv modul în care elaborarea
și susținerea programului de studiu sunt integrate în întreaga universitate. Coeziunea
elaborării programului de studiu cu susținerea acestuia va fi examinată la diferite niveluri ale
instituției: nivelul sistemului, nivelul conducerii universității, facultății, precum și la nivelul
Programului de Studiu. De asemenea vor fi studiate probleme ce țin de integrarea grupurilor
de studenți dezavantajați, precum și mediul fizic disponibil.
Utilizarea metodologiei-tip pentru elaborarea prezentului raport a fost necesară pentru a
realiza o înțelegere de referință a modului în care predarea și învățarea axată pe student la
universitățile partenere din UE este incorporată în structurile instituționale generale și cum
relaționează cu acestea, iar mai apoi pentru a explora aceiași relație, potrivită scopului la
universitățile proprii.
Metodologia – tip presupune evidențierea a 6 niveluri: Nivelul Sistemului, Nivelul
Conducerii Universității, Nivelul Facultății; Nivelul Consiliului de Studii; Grupurile
dezavantajate; Mediul fizic. În mod normal, este posibilă o careva suprapunere între niveluri.
În alte cazuri, informația a fost prezentată doar întrun compartiment pentru a evita repetările.
Este important ca atunci când abordăm o problemă, să luăm în considerație raportul acesteia
cu alte niveluri și impactul pe care l-ar putea avea asupra domeniilor în cadrul acestora și la
nivel transversal.
2.2 Colectarea datelor
În vederea elaborării Raportului, urmând Metodologia expusă mai sus, au fost colectate
date din două universități: Universitatea din Aalborg, Danemarca și Universitatea
Gloucestershire, Marea Britanie. Acest lucru a fost posibil prin vizitarea universităților
(A.Cotelnic, T.Gaugaș - Universitatea din Aalborg; A.Cotelnic, N.Țîmbaliuc - Universitatea
Gloucestershire), realizarea completă a Agendei, care a inclus diverse întîlniri cu factori de
decizie din universități, cu persoane competente pentru un anumit nivel de abordare a
problemei. Ca urmare a vizitei de studiu au fost elaborate rapoarte pentru fiecare universitate
de către fiecare persoană, care a fost acolo. Aceste materiale, împreună cu reflecțiile
respective, au fost de real folos în vederea elaborării prezentului Raport. Au fost consultate
toate materialele expuse pe intranetul proiectului, dar și alte surse din internet, la care se face
referință în Raport.
Tabelul 2: Vizite de studiu la partenerii din UE
Nr
d/o
Universitatea vizitată Perioada Persoanele implicate
1. Universitatea din Aalborg, Danemarca 8-12 februarie 2016 A.Cotelnic
T.Gaugaș
2. Universitatea Gloucestershire 29 februarie – 4
martie 2016
A.Cotelnic
N.Țîmbaliuc
5
În urma vizitelor de studii au fost colectate diverse informații necesare pentru elaborarea
Raportului, care au fost expuse în Reflecțiile în urma fiecărei vizite (Anexa 2- pentru
Universitatea din Aalborg și Anexa 3 – pentru Universitatea din Gloucestershire). Tot în
aceste anexe se conțin și tabele de raportare a datelor, conform modelului de mai jos.
Tabel 3: Model de raportare a datelor (Data reporting template)
Întrebare/Problemă Sursa consultată Constatări Reflecții
L1: Nivel de sistem
L2: Nivel al
managementului
universității
L3: Nivel
Facultate/Departament
L4: Nivel Consiliul de
Studii
L5: Integrarea studenților
dezavantajați
L6: Infrastructura (mediul
fizic)
L7: Nivelul Programului
de studii
L8: Nivelul formării
Pedagogice
2.3 Analiza datelor
În vederea analizei datelor, echipa de lucru, a utilizat metodologia studiilor de caz
multiple, fiecare ţară-parteneră din Uniunea Europeană fiind considerată un studiu de caz
separat. Analiza a demarat cu efectuarea de către echipele menționate din cadrul
universităților din Republica Moldova, care au participat la vizite de lucru la universitățile-
partenere din UE a unei analize de caz pe interior a programelor de studii la specialitatea
Business și Administrarea din țara respectivă (Danemarca și Marea Britanie) pe baza unor
criterii, proprietăți şi indicatori.
Analiză încrucişată de caz, aşa cum este prezentat în şablonul comparativ (tabel 4), a
permis reformularea criteriilor, proprietăţilor şi a indicatorilor pentru fiecare nivel.
Având ca bază metodologia propusă, echipa a colectat și analizat datele, a elaborat rapoarte de
referință pentru programul de studiu analizat.
Tabelul 4: Șablon și orientări pentru elaborarea unor criterii de referință, proprietăți și
indicatori
AAU UoG Criterii, proprietăți,
indicatori
Constatări de bază pe niveluri
compararea încrucișată a
datelor care au generat
criterii, proprietăți și
Constatări de bază pe niveluri Nivelul 1, criterii etc.
6
indicatori pentru fiecare nivel
Pe parcursul analizei detaliate a cazurilor au fost evidențiate mai multe idei, concepte,
principii, ceea ce a permis înregistrarea anumitor constatări. În cadrul acestor activităţi au fost
căutate modele comune, dar şi diferenţe, ce exprimă particularitățile fiecărui sistem de
învățământ în funcție de țară. În acest scop a fost elaborat un şablon redus al datelor prezentat
în tabelul 5.
Tabelul 5: Model de reducere a datelor
Modele comune Particularități
L1: Nivelul sistemului
Criteriul 1
Criteriul 2
Criteriul 3
3. Programul de studii în Business și Administrare la Universitatea din Aalborg
3.1. Introducere
Universitatea din Aalborg susține și promovează implementarea și dezvoltarea
modelului PBL , fiind considerată universitate-veteran în aplicarea acestuia. În acțiunile
incluse în strategia de dezvoltare 2016-2021 a Universității din Aalborg putem sublinia
utilizarea PBL pentru dezvoltarea tuturor programelor de studii, integrarea acestuia ca
obiectiv de învățare în toate curriculele, principiile PBL fiind parte importantă în asigurarea
calității. Se merită de menționat, că motivarea profesorilor și a studenților este o componentă
importantă a acestui model, astfel profesorii noi și toți studenții au parte de cursuri sistematice
de introducere în PBL. Din prezentările pe care de care am beneficiat în timpul vizitei am
remarcat că toți profesorii subliniau importanța și avantajele modelului PBL în cadrul
universității, fiind foarte motivați să dezvolte acest model. Printre avantajele menționate
remarcăm: rolul profesorilor devine mai important deoarece nu doar transferă cunoștințe, ci
participă la dezvoltarea intelectuală a tinerilor încurajând creativitatea și colaborarea în grup.
Proiectele, fiind interdisciplinare, impun dezvoltarea atât a cunoștințelor teoretice, cât și a
aplicării cercetării în cunoașterea mediului real din partea profesorilor.
Expunerea informației colectate și analizate pentru programul Business și Administrare
de la Universitatea din Aalborg se prezintă mai jos. După cum am indicat anterior, acest lucru
a fost posibil prin consultarea surselor primare de la universitate, disponibile pe intranetul
proiectului, precum și în urma discuțiilor avute cu persoane implicate în cadrul vizitei de
studii la Universitate.
În acest compartiment vor fi expuse datele colectate în conformitate cu criteriile
formulate. Datele esențiale sunt incluse în Anexa 2. Structura programului de studii la
Programul Business și Administrare, Universitatea din Aalborg, este inclusă în Anexa 4.
3.1 Nivel de sistem
În Danemarca Legea de bază, care reglementează activitatea în cadrul universităților
7
daneze este Actul Universitar2. Conform acesteia, universitatea poate acorda grade pentru
studiile la ciclul I de 3 ani și ciclul II , master cu durata de 2 ani, precum și la ciclul III-
doctorat. Actul Universitar stabilește că universitatea este liberă să decidă ce programe de
studii bazate pe cercetare dorește să ofere în Danemarca în domeniul său academic.
Programele oferite trebuie să fie acreditate de către Consiliul de Acreditare ( Legea privind
Agenție de Acreditare pentru Învățământul Superior3). Acreditarea este obligatorie pentru
toate programele. Pentru instituțiile de stat , acreditarea este criteriul de bază pentru finanțarea
din buget.
Pentru evaluarea externă și acreditarea programelor de studii (existente și cele noi), în
2007 a fost creată Agenție de Acreditare de către Ministerul Științei, Inovării și
Învățământului Superior (MSIIS) ca organ public independent și constă din Consiliul de
Acreditare (CA), Secretariatul Consiliului și Secretariatul Academic (SA) cu funcții de
evaluare. CA ia decizii referitor la acreditare, acreditare constituțională sau de neacreditare.
Consiliul este constituit din președinte (chairman), numit de ministru, 8 membri numiți la
propunerea MSIIS (3 pers.), Ministerul Educației (3 pers.), Ministerul Culturii (1 pers.),
Asociația studenților (1 pers.), termen de eligibilitate- 4 ani, studentul- 1 an4.
Agenția de acreditare este compusă din două entități: Consiliul de Acreditare, care este
însărcinat cu acreditarea și aprobarea programelor de studii universitare; și agenția, ACE
Danemarca, care este responsabil pentru analiza și evaluarea preliminară a programelor.
Instituția efectuează pre-acreditare, acreditare și aprobarea programelor la nivel de învățământ
superior. Mai mult decât atât, instituția, printre altele, lucrează la elaborarea unor metode și
tehnici de asigurare a calității, colectarea și diseminarea experiențelor relevante naționale și
internaționale de acreditare, precum și va contribuie la dezvoltarea în continuare la
dezvoltarea conceptului de acreditare.
Procedurile de evaluare externă a programelor și criteriile de calitate și relevanță sunt
aprobate prin ordin ministerial. Evaluarea se bazează pe 5 criterii fundamentale:
1. Cererea pentru programul de studiu pe piața forței de muncă;
2. Program de studii bazat pe cercetare și în legătură cu un mediu activ de cercetare de
înaltă calitate;
3. Profilul academic al programului de studiu și scopul rezultatelor învățării;
4. Structura și organizarea programului de studiu;
5. Asigurarea continuă a calității interne a programului de studiu.
2 The Danish (Consolidation) Act on Universities (the University Act), diponibil la
http://www.au.dk/fileadmin/www.au.dk/Regelsamlingen/2014/EN_Bekendtgoerelse_af_lov_om_universiteter
_367.pdf 3 Act on the Accreditation of Institution of Higher Education, disponibil la
http://ufm.dk/en/legislation/prevailing-laws-and-regulations/accreditation/accreditation 4 Analiza comparativă a autonomiei universitare instituționale în Danemarca, Lituania, România, Scoția și
Suedia, Chișinău, 2015, pag.475
8
O descriere detaliată a criteriilor de performanță și a etapelor procesului de evaluare
externă și de acreditare a programelor existente și a celor noi, dar și a instituției în întregime
se regăsește în Ghidurile respective, aprobate în anul 2013.5”
Acreditarea este obligatorie pentru toate programele. Pentru toate instituțiile de stat,
acreditarea este criteriul de bază pentru finanțarea din buget.
Pentru un program existent, Secretariatul Academic formează o echipă de acreditare din
experți relevanți, inclusiv invitați din străinătate. În baza rezultatelor prezentate de echipă,
Secretariatul Academic întocmește raportul de evaluare. Durata de validitate a acreditării se
stabilește de către Consiliul de Acreditare, de regulă 4-5 ani pentru programele noi,
Secretariatul Academic alcătuiește raportul de evaluare în baza documentelor prezentate de
către instituție. În unele cazuri, consiliul poate decide formarea unei echipe de evaluare.6
Acreditarea are loc pe baza disciplinelor, dar în Danemarca, începând cu anul 2013, a
demarat procesul de acreditare a instituțiilor în întregime. Evaluarea și acreditarea repetată a
programelor se va încredința universităților. Procedurii de acreditare vor fi supuse doar
programele noi.
Dacă ne referim la factorii implicați din punct de vedere al angajatorilor şi personalului
academic, atunci toţi au o opinie pozitivă faţă de procesul de acreditare şi înţeleg importanţa
acestuia. La nivel de fiecare facultate există un oficiu ( unitate), responsabilă pentru controlul
calităţii, care este parte a procesului de acreditare.
Structura și funcțiile sistemului de asigurare continuă a calității în universitate sunt
predeterminate de criteriile definite la general în Actul Universitar și în Ordinul Ministrului
”Criteria for the Revelance and Quality of University Study Programmes and on Procedures
for Approval of University Study Programmes”. Prin evaluarea externă și acreditarea
programelor de studii ( existente și cele noi), MSIIS a creat Agenția de Acreditare pentru
Învățămîntul Superior, ca organ public independent. Procedurile de evaluare externă a
programelor și criteriile de calitate și relevanță sunt aprobate prin ordin ministerial.
Universitatea trebuie să țină cont de criteriile de calitate și să elaboreze programe de
studii și curriculum în conformitate cu ele. Pentru universitate este important să primească
aprobarea Agenţiei de Acreditare, se trece de la acreditarea programului la acreditarea
instituţiei. Asigurarea calităţii este o parte a procesului de acreditare a predării şi cercetării, în
scopul argumentării resurselor pentru cercetare.
Unul din criterii impuse de minister este asigurarea continuă a calității interne a
programului de studiu. CA a elaborat criteriile de relevanță și calitate a programelor de studii,
care au fost aprobate prin ordinul MSII. În baza acestor criterii începând cu 01.01.2010 sunt
evaluate toate tipurile de programe de studii superioare.
Agenţia de acreditare elaborează ghiduri şi şabloane pentru prezentarea programelor.
Nu există organe profesionale care contribuie la validarea programelor sau la modul în care
sunt desfăşurate, dar în cadrul universităţii există organe de consultanţă la nivel de fiecare
Consiliul de Studiu, din componenţa cărora fac parte persoane externe competente şi notorii.
5 http://en.akkr.dk/guides/ 6 Analiza comparativă a autonomiei universitare instituționale în Danemarca, Lituania, România, Scoția și
Suedia, Chișinău, 2015, pag.474
9
Programele de învățământ superior din cadrul Ministerului Științei, Inovării și
Învățământului Superior, Agenția de Acreditare pentru Învățământul Superior (ACE) din
Danemarca pregătește raportul de acreditare, iar CA ia decizia de acreditare în baza unui
raport elaborat de operatorii numiți de pentru programele din cadrul instituțiilor subordonate
MSIIS sau de experții Institutului Danez pentru Evaluare (EVA). Având în vedere
considerentele academice sau pentru a testa competitivitatea ACE Danemarca, CA poate
decide să utilizeze o instituție recunoscută pe plan internațional, alta decât ACE Danemarca,
pentru pregătirea rapoartelor de acreditare. Din propria inițiativă sau în baza unei cereri de la
universitate, Consiliul poate baza decizia de acreditare – în întregime sau parțial – pe un
raport de acreditare de la o altă instituție recunoscută pe plan internațional, în măsură în care
raportul este întocmit în conformitate cu criteriile de calitate și de relevanță stabilite de
ministerul de resort.
Nu există aranjamente pentru acordarea compensaţiilor duble sau recunoaştere
profesională. Organele profesionale sunt responsabile de procesul de audit al asigurării
calităţii.
3.2 Nivelul Conducerii Universității
Structura de organizare a universității o vom prezenta prin principalele organe, care se
includ în structura acesteia:
Consiliul (Board) este organul de guvernare al universității, stabilește liniile directoare
pentru organizarea, dezvoltarea și activitățile pe termen lung. El constă din 9-11 membri
(externi și interni). Internii reprezintă comunitatea academică, și includ inclusiv doctoranzi
salariați, personal tehnic și administrativ și studenți. În componența Consiliului majoritatea,
totuși, este reprezentată de membrii externi. Consiliul își alege președintele din rândul
membrilor externi. În cadrul stabilit de consiliu, rectorul este responsabil pe managementul de
zi cu zi al universității. El este șeful conducerii executive. El deleghează sarcini și
responsabilități de lucru membrilor echipei de conducere executive, care constă din rector,
prorectori, directorul universității și decani. Echipa de conducere este responsabilă pentru
funcționarea universității, precum și pentru realizarea strategiei și atingerea obiectivelor
universității. În scopul gestionării eficiente a tuturor aspectelor activității academice, rectorul
instituie unul sau mai multe Consilii academice. Aceste consilii pot fi instituite la diferite
niveluri de organizare (la nivel de universitate, facultate, departament).
Structura internă include :
1. Consiliul Academic
2. Facultate
3. Departament (în cadrul căruia pot fi organizate grupuri de cercetare)
4. Școala
5. Consiliile de studii
Universitatea Aalborg are o strategie instituțională de dezvoltare care încorporează
strategia curriculară cu accentul pe învățarea axată pe studenți. Există un angajament
instituțional față de învățare și predarea inovatoare care este stipulat în strategia universitară
10
2016-20217, în care, în special se pune accentul pe învățarea bazată pe probleme. Astfel
misiunea universității este de a educa studenți pentru viitor, de a adapta procesului de
învățare, predare și cercetare la dinamismul societății. Universitatea pune accent și pe
angajabilitatea studenților, acesta fiind avantajul modelului PBL (învățarea bazată pe
probleme) din Aalborg, care permite studenților o pregătire practică mai bună prin
conlucrarea în cadrul proiectelor cu mediul de afaceri, identificarea și soluționarea
problemelor reale ale companiilor și societății. Trebuie de menționat, că lucrul în grup la
proiect, la fel permite acumularea de abilități de a lucra în echipă și astfel, conform opiniilor
expuse de reprezentanții businessului, oferă studenților șanse mai mari de a se adapta mai
rapid și mai ușor după angajare. Universitatea din Aalborg este angajată în dezvoltarea și
implementarea învățării centrate pe studenți și bazate pe probleme. Școlile vor dezvolta
programele bazându-se pe principiile PBL, actualizate în 2015. Integrarea PBL ca un obiectiv
de învățare în curriculum tuturor programelor de studii trebuie să fie asigurată. Tehnologiile
informaționale sunt o parte componentă a învățării bazate pe probleme și proiecte, și trebuie
integrate direct în acest model.
Universitatea Aalborg pune accentul și pe internaționalizarea curriculei, astfel atât la
ciclul I, cât și la ciclul II sunt programe de studii predate în limba engleză, se încurajează
mobilitatea studenților danezi în alte universități de peste hotare, în special în semestrul IV.
În cadrul universității din Aalborg este creată ”Academia PBL” care este responsabilă
de dezvoltarea și implementarea modelului PBN la nivel de universitate, la baza căruia este
învățarea centrată pe student. Acest organ are responsabilitatea de a coordona și a coopera cu
școlile și consiliile de studii în asigurarea utilizării modelului PBL la toate nivelurile. Școlile
și consiliile sunt responsabile pentru elaborarea curriculumului. Toate informațiile cu privire
la principiile învățării și predării bazate pe probleme, recomandările sunt publicate pe site-ul
universității www.pbl.aau.dk și pe platforma moodle pentru utilizatorii interni.
Curriculumul trebuie să cuprindă următoarele compartimente: Baza legală (ordinele
sau actele ministeriale, facultatea și boardul de studii la care va fi afiliat), Condițiile de
admitere, Gradul oferit, Durata și competențele de profil (cunoștințe, aptitudini, competențe
profesionale), Structura pe semestre și module, Descrierea modulelor ( obiective, activități,
forme de examinare, criterii de evaluare), Reguli privind lucrările scrise, inclusiv proiectul de
licență, Reguli privind transferul de credite, inclusiv posibilitatea de alegere a modulelor-părți
componente la alt program de la o universitate din Danemarca sau din străinătate, Reguli care
se referă la progresul programelor de licență sau masterat, realizarea proiectelor, reguli de
examinare.
Curriculum este elaborat urmând prevederile actelor legale emise de ministerul de
resort: Actul Universitar, Ordinul de examinare, Ordinul ministrului privind programele de
studii, Ordinul de admitere, Ordinul ministrului privind scala de gradare și actele normative la
nivel de universitate și facultate.
7 KNOWLEDGE FOR THE WORLD. Aalborg University Strategy, disponibil la http://www.e-
pages.dk/aalborguniversitet/383/
11
În cadrul universității există un Grup responsabil pentru asigurarea și dezvoltarea
calității (University's Steering Group for quality assurance and development). Acest Grup este
responsabil de supravegherea sistematică a calității pe intern și pentru îmbunătățirea
sistemului de calitate, dezvoltarea domeniilor calității în cadrul universității.
Propunerile în curriculum universității pot veni din partea cadrului didactic, unui
colectiv care formează echipa de program sau la inițiativa grupurilor de cercetare. Deciziile
administrative vizând programele de studii sunt luate la nivel de școli și consilii de studii. În
cadrul fiecărui program sunt numiți coordonatori de semestre, care la fel se ocupă de
organizarea procesului de studii și sunt la curent cu toate detaliile programului pe semestrul
dat.
Curriculumul este aprobat de decan, apoi este supus evaluării la nivel de Consiliu
Academic. Organizațiile studențești tot pot avea propuneri față de curriculum. Studenții
participă în perfecționarea curriculumului prin evaluarea sistematică și prin participarea lor în
consiliile de studii și consiliul academic. Reprezentanții mediului de afaceri sau ai altor
organizații exterioare la fel pot veni cu propuneri, deoarece în cadrul învățării bazate pe
probleme, există o colaborare activă între universitate și mediul de afaceri. Ei pot propune
actualizarea sau chiar schimbarea curriculumului în scopul adaptării la cerințele sectorului
real, identificării și soluționării problemelor reale din societate. Curriculum trebuie să
corespundă planului strategic al universității, trebuie aprobat de decan și consiliului de studiu
la nivelul facultății. Nu necesită consultarea departamentului de finanțe, patrimoniu, deoarece
universitatea are autonomie financiară la nivel de facultate și departament. Nu necesită
consultarea cu biblioteca, în cadrul universității nu există departament de dezvoltare a carierei
care ar putea fi consultat.
Trebuie de menționat că în cadrul facultății este o persoană cu experiență privind
reglementările legale în învățământ, care ajută echipa la crearea pachetului de documente în
cazul elaborării unui program de studii noi, deoarece este nevoie de un control juridic riguros.
La Universitatea Aalborg este folosit modelul PBL ca metodă de predare și învățare, el
este implementat în toate programele de studii, dar există diferențe de organizare și
implementare în cadrul diferitor domenii (de ex. Economie – 50% bazat pe proiecte, PBL
utilizat din primul an de studii, Drept – mini proiecte în primii ani de studii și abia în anul 3
proiect).
În cadrul universității nu există o școală postuniversitară instituțională responsabilă de
ciclul II și III. Studiile de doctorat sunt organizate în școli doctorale la nivel de facultate sau
departament. Decanul este responsabil de instituirea și desființarea școlilor doctorale/
centrelor de studii de doctorat în cadrul facultății. Fiecare școală doctorală este condusă de un
director, care este numit și eliberat din funcție de către decan. Directorii școlii doctorale
trebuie să fie cercetători recunoscuți, cu experiență în desfășurarea studiilor de doctorat.
Pentru fiecare școală doctorală, decanul instituie o comisie de doctorat, având ca membri
reprezentanți aleși de către și din rândul personalului academic, cu durata mandatului de 3-4
ani, și doctoranzi , cu durata mandatului de un an. Comisia este creată pentru a asigura
influența studenților și a personalului academic asupra întregului proces de elaborare,
modernizare și predare a programelor de doctorat. Numărul de membri ai comisiei este
determinat de către decan, ca urmare a recomandării comisiei de doctorat, decanul numește
12
președintele și , dacă e cazul vicepreședintele comisiei de doctorat. Programul de doctorat
cuprinde 180 de credite ECTS.
Universitatea oferă informații publice ce se referă la descrierea programelor de studii
pentru ciclul I și II, conținutul curriculumului universitar. Regulile de admitere la ciclul I, II și
III trebuie să fie făcute publice, pe site-ul universității.
Toate programele și modulele conțin descrieri clare privind conținutul , obiectivele,
profilul programului. Sunt specificate rezultatele anticipate ale învățării, la nivel de
cunoștințe, abilități și competențe. Programele conțin descrierea metodelor de învățare și
predare, precum și cele de evaluare. Programele nu conțin descrierea căilor potențiale de
angajare după absolvire.
Până în anul 2007, în instituțiile de învățământ superior din Danemarca nu exista
noțiunea de carieră academică, ceea ce însemna că salariații nu aveau garanția că se vor
încheia contracte de muncă după finalizarea activității în posturi de postdoctorat sau profesor
asistent. Începând cu 1 ianuarie 2007, au fost elaborate noile tipuri de contracte de muncă,
care permit o continuitate în cadrul carierei academice. Cariera academică semnifică
continuitatea în funcții academice de la una de nivel începător până la cel mai înalt post în
cadrul aceleași instituții. În general, Consiliul de studiu este responsabil de stabilirea
numărului necesar de posturi pentru un anumit program de studii. Aplicațiile sunt evaluate de
o comisie pentru angajări, aprobarea căreia este necesară pentru aplicarea la pozițiile vacante.
Instituirea unor condiții minime pentru a accede la cariera academică prin Memorandumul
privind structura posturilor didactice, care conțin o descriere unificată pentru toate instituțiile
de învățământ a posturilor didactice, vine să susțină ideea că autonomia universitară în
domeniul resurselor umane trebuie să fie corelată cu principiul responsabilității publice a
instituției, universitatea fiind liberă să-și selecteze personalul, să instituie propriile criterii,
care nu vor fi mai mici de cele stabilite de lege, dar selecția trebuie făcută printre cei mai buni
candidați.
În dezvoltarea și instruirea personalului academic nu este implicat Departamentul de
Resurse Umane. În cadrul universității este creat un Laborator de Învățare ( Learning Lab)8,
care oferă calificări pedagogice obținute prin Adjunktpaedagogikum (calificare la nivel
național) și posibilitatea învățării continue. La fel, sunt prezentate noi activități pedagogice și
inovările în predare. Pentru angajații noi, Laboratorul oferă cursuri fundamentale în pedagogie
în cadrul învățământului superior, precum și cursuri de inițiere în modelul PBL. Pentru
angajații cu experiență, Laboratorul oferă workshopuri cu diferite tematici, în cadrul cărora au
posibilitatea de a partaja cunoștințe și experiențe noi de predare sau a discuta careva
neclarități. Aceste workshopuri variază ca tematică, dar ca și durată, ele pot fi organizate într-
o singură zi sau pe parcursul a mai multor zile. Se propun și activități on-line pentru a oferi
calificări pedagogice mai flexibile, se oferă și certificarea de predare în limba engleză.
Laboratorul este conectat cu o varietate de grupuri , rețele cu specialiști de la diferite facultăți
în cadrul universității, ținând cont de scopul și resursele necesare pentru perfecționarea
8 http://www.learninglab.aau.dk/
13
aspectelor pedagogice în cadrul învățământului superior, incluzând VILA – laboratorul de
cercetare video, Academia PBL și Centrul UNESCO din cadrul universității.9
La Universitatea Aalborg, studenții au o contribuție majoră în gestionarea procesului
educațional, fiind reprezentați în consiliul academic și consiliile de studii, în care studenții
constituie 50% din numărul membrilor. Ei sunt aleși din cadrul uniunilor studențești pe
termen de un an.
În cadrul universității din Aalborg există regulamente şi norme pentru alocarea
resurselor financiare, există un set de norme pentru repartizarea pe ore a diferitor tipuri de
activităţi: ore pentru cursuri, seminare, supraveghere, examene.
Uniunea studenților are un rol important și activ în predarea și învățarea centrată pe
student. Ea desemnează reprezentanții studenților în consiliile de studii, organizează reuniuni
în cadrul cărora se discută probleme și propuneri privind perfecționarea sistemului de predare
și învățare.
Misiunea universității susține predarea și învățarea axată pe student. Una din strategiile
de dezvoltare a universității pentru anii 2016-2021 ține de dezvoltarea și implementarea
principiilor PBL în procesul de predare și învățare. Unul din pilonii principali ai modelului
PBL este predarea și învățarea centrată pe student, se pune accent pe proiecte în grup, în
cadrul cărora studenții singuri trebuie să identifice problema cercetată, să organizeze lucrul în
grup și să identifice soluții pentru problemele reale.10
Predarea și învățarea centrată pe student este promovată în toată universitatea, toate
programele de studii trebuie să fie bazate pe PBL, deci să fie axate pe student. Studenților noi
li se predă un curs de inițiere în PBL. Studenții participă activ în elaborarea curriculumului
prin evaluarea sistematică și participarea în consiliile de studii. Principiile PBL fac parte din
sistemul de asigurare a calității în cadrul universității.
În cadrul dezvoltării profesionale continue cadrele didactice trebuie să treacă prin
programul de dezvoltare pedagogică, cu participarea persoanelor cu experienţă în domeniul
pedagogic şi alţi profesori cu o experienţă mai mare. Acest program finalizează cu certificare.
În scopul susţinerii predării şi învăţării centrate pe student, la nivel de facultate se alocă
finanţare pentru experienţa în PBL şi se oferă curs de iniţiere în PBL pentru tinerii profesori.
Susținerea financiară și administrativă pentru promovarea predării și învățării centrate
pe student se efectuează prin finanțarea și organizarea Laboratorului de Învățare, Academiei
PBL, care ajută personalul academic să utilizeze mai eficient predarea și învățarea axată pe
student, organizează cursuri de inițiere în PBL pentru studenții și profesorii noi, dar și
workshopuri privind noi metode în pedagogie pentru cei cu experiență. Se oferă organizarea
observărilor în timpul orelor și evaluări din partea colegilor. La nivel de universitate s-a
stabilit drept scop de a identifica rezultatele cercetărilor existente în practica utilizării PBL.
9 Analiza comparativă a autonomiei universitare instituționale în Danemarca, Lituania, România,
Scoția și Suedia, Chișinău, 2015, pag.304-306 10 KNOWLEDGE FOR THE WORLD. Aalborg University Strategy, disponibil la http://www.e-
pages.dk/aalborguniversitet/383/
14
Mai mult, câteva proiecte de cercetare și dezvoltare educațională vor fi lansate, scopul
acestora fiind explorarea mai detaliată a modelului PBL din Universitatea Aalborg și
identificarea căilor de dezvoltare a acestei practici. O altă prioritate a universității este
utilizarea tehnologiilor informaționale în procesul de predare și învățare centrată pe student,
precum și motivarea studenților. La nivel de facultate, școli și consilii de studii se organizează
grupuri de cercetare pentru îmbunătățirea curriculumului la programele de studii și motivarea
profesorilor privind utilizarea și perfecționarea predării și învățării axate pe student.
Școlile și consiliile de studii trebuie să elaboreze programele academice care includ
predarea, învățarea și evaluarea . Toate programele trebuie să fie orientate spre PBL și să fie
actualizate în 2015.
3.3 Nivelul Facultate/Departament
După cum am menționat anterior, Facultățile și Departamentele sunt părți componente
ale structurii interne a Universității din Aalborg. Structurile de comunicare dintre nivelul de
top management și nivelul facultății sunt: Academia PBL – la nivel universitar și grupurile de
cercetare - la nivel de fiecare departament. Ele lucrează pentru a înnoi strategia de învățare și
predare a modelului PBL. La nivel de școli și consilii de studii se lucrează la elaborarea și
perfecționarea programelor de studii, fiecare consiliu de studiu trebuie să aibă un comitet de
consultanță pentru a dezvolta învățarea, predarea axată pe student.
Inițiativa de a crea un nou program la cilul I și II vine, de regulă, de la un cadru didactic
sau colectiv care formează echipa de program. La facultate este o persoană cu experiență
privind reglementările legale în învățământ, care ajută echipa la elaborarea pachetului de
documente. Decanul semnează acest pachet după un control juridic riguros. Programul este
aprobat de decan, apoi supus evaluării la nivelul consiliului academic.
La nivel de facultate sunt organizate întâlniri în cadrul cărora sunt partajate exemple de
bună practică și performanțe obținute în predarea și învățarea axată pe student. Aceste
informații se diseminează prin Moodle pentru utilizatorii interni și sunt făcute publice pe site-
ul universității la nivel de facultate.
3.4 Nivelul Consiliului de Studii
Consiliile de studii gestionează una sau mai multe programe de studii și sunt instituite și
desființate de către decanul facultății, după o consultare cu membrii departamentelor
responsabile de aceste programe. Numărul de membri în consiliu este determinat de către
decan. Fiecare consiliu de studii trebuie să includă un număr egal ( 50/50) de reprezentanți ai
cadrelor didactice și ai studenților, aleși de către personalul academic, și respectiv, studenți.
Consiliul de studii își alege președintele pentru un mandat de un an, el este ales din rândul
cadrelor academice angajate pe o normă întreagă, membri ai consiliului de studii. Principala
responsabilitate a consiliului de studii este asigurarea organizării, performanței și desfășurării
procesului de predare-învățare. Consiliile de studii aferente unui domeniu sunt organizate în
școli, care sunt aprobate de către rector la recomandarea decanului facultății. Fiecare școală
este administrată de către șeful școlii. Decanul, la recomandarea consiliului de studii
respectiv, numește și demite șeful școlii. Candidatul la funcția de șef al școlii trebuie să fie un
15
cercetător recunoscut, să cunoască domeniile academice de care e responsabilă școala, să
posede aptitudini de manager și experiență de predare. El este responsabil de:
elaborarea și implementarea politicilor și strategiilor școlii;
prezentarea recomandărilor decanului privind bugetele școlii și a consiliilor sale de
studii;
în cooperare cu consiliul de studii, șeful școlii asigură planificarea și organizarea
practică a procesului de predare, a testărilor și a altor evaluări incluse în examinare;
împreună cu șefii de departamente și consiliile de studii, șeful școlii monitorizează
evaluarea programelor de studii și procesul de predare;
coordonarea tuturor activităților școlii și asigurarea calității acestora.
În cadrul universității se încurajează elaborarea programelor interdisciplinare sau
multidisciplinare. În acest caz, programul de studiu nu este asigurat de echipa din cadrul unui
departament, ci pentru unele module se apelează la alte departamente sau profesori cu renume
invitați. Pentru elaborarea programelor interdisciplinare nu există o procedură separată, nu
sunt create consilii comune. La crearea programelor pot apărea probleme legate de cerinţe şi
organizarea programelor între diferite facultăţi.
Analiza aprofundată a practicii de evaluare în cadrul universității a permis identificarea
unor metode inovatoare de evaluare, de exemplu, evaluarea colegilor, video din timpul orelor,
evaluarea din partea studenților, monitorizarea evaluării, pentru a asigura ca aceasta să fie
efectivă în ce privește rezultatele învățării, combinarea evaluării scrise și orale, criterii clare
pentru acordarea notelor atât pentru raportul scris, cât și pentru evaluarea orală. Utilizarea
examinatorului din exterior la evaluarea orală și evaluarea individuală, chiar și în cadrul
proiectului de grup.
Nu există diferențe între aprobarea unui program de studiu nou la ciclul I și II,
programul de doctorat este un program de cercetare care vizează instruirea studenților-
doctoranzi la nivel internațional. El cuprinde formarea activă în domeniul cercetării sub
supraveghere. Pentru schimbările minore este necesar acordul Consiliului de studii, pentru
schimbări mai importante este nevoie şi de aprobarea la nivel de departament sau facultate.
Modificarea unui program existent poate să dureze de la 6 până la 12 luni.
Studenții joacă un rol activ și important în planificarea și elaborarea curriculumului,
prin participarea în consiliile de studii (50%) și prin evaluările sistematice a modulelor,
semestrelor și programelor. Studenții sunt aleși în cadrul uniunilor studențești și tot acolo
raportează rezultatele activității lor. Diferența între cicluri se referă la faptul că doctoranzii nu
participă la consiliile de studii.
Inițiativa de a crea un nou program la cilul I și II vine, de regulă, de la un cadru
didactic, colectiv care formează echipa de program sau de la un grup de cercetare . La
facultate este o persoană cu experiență privind reglementările legale în învățământ , care ajută
echipa la crearea pachetului de documente. Decanul semnează acest pachet după un control
juridic riguros. Programul este aprobat de decan, apoi supus evaluării la nivelul consiliului
academic.
În cadrul universității nu se oferă studii la distanță, învățarea electronică este
implementată prin portalul VBN- un portal de cercetare, baze de date , folosit pentru a
prezenta cercetările cercetătorilor din cadrul universității și pentru a testa proiectele la nivelul
16
de plagiat. Trebuie de menționat că universitatea utilizează activ Moodle în procesul de
predare - învățare. În cadrul platformei Moodle se folosesc așa instrumente ca: forumuri,
bloguri, filuri, qiuz, dialoguri și feedback. Conținutul cursurilor, literatura pentru modul,
curriculum, regulamentul pentru examinare sunt plasate pe Moodle. Pentru examinarea orală
poate fi folosit skype-ul, iar pentru lucrul în grup – rețelele de socializare.
În cadrul unui program de studii particular, în gestionarea și coordonarea programului
sunt implicați: coordonatorul de program ( ales de consiliu de studii respectiv), de regulă este
unul pentru programul în limba daneză și unul pentru programul în limba engleză,
coordonatorul de semestru, care este responsabil de organizarea modulelor, găsirea
profesorilor, calitatea programelor, supravegherea cursurilor și a plângerilor, dacă apar etc.
Coordonatorii sunt aleși din cadrul profesorilor și nu a personalului administrativ. Secretara
de studii se ocupă cu aspectele tehnice de organizare a procesului de studii: orarul ,
auditoriile, etc.
Supervizorii sunt persoanele din cadrul personalului academic care supraveghează
lucrul în grup în cadrul proiectelor, ei se întâlnesc cu fiecare grup săptămânal pentru 1-1,5 h.
Procesul pentru monitorizarea anuală și analiza periodică a programelor presupune
evaluarea de către studenți a modulelor, semestrelor și a programului în general, prin
chestionare anonime administrate direct sau prin sondaje mici prin Moodle. Rezultatele sunt
analizate de către coordonatorii de semestre, coordonatorii de program, iar raportul este
prezentat consiliilor de studii. Fiecare disciplină și responsabilul acesteia trebuie să treacă prin
evaluare formală organizată în cadrul consiliului de studii. La fel, se folosesc pe larg
evaluările colegilor. Revizuirea programelor se face în fiecare semestru, în acest scop se
organizează 8 adunări anuale.
Ca indicatori de performanţă sunt folosiţi evaluarea studenţilor, evaluarea profesorilor,
numărul de plângeri, distribuţia notelor obţinute de studenţi.
Feedback-ul studenților se obține evaluarea de către studenți a modulelor, semestrelor și
a programului în general, prin chestionare anonime administrate direct sau prin sondaje mici
prin Moodle. Rezultatele sunt analizate de către coordonatorii de semestre, coordonatorii de
program, iar raportul este prezentat consiliilor de studii. Deci, rolul studenților este dublu:
participă și influențează direct evaluarea profesorilor și a programelor și au posibilitatea de a
influența evaluarea și prin participarea în cadrul consiliului de studii.
3.5 Integrarea studenților cu dizabilități
Strategia Universității Aalborg pentru perioada 2016-2021 prevede crearea unui mediu
favorabil pentru învățare pentru toți studenții. În acest sens, la moment deja sunt create
anumite facilități pentru studenți cu dizabilități fizice. Se vede foarte bine, că studenții cu
dezabilități se simt în Universitate în rând cu studenții fără dizabilități. Astfel, ei pot fără nici
un impediment să intre în blocurile de studii. Clasele de studii sunt amplasate la etajul I,
facilitând accesul persoanelor dezavantajate. Există acces liber pentru ei. Sălile de clasă,
blocurile sanitare, de asemenea sunt prevăzute pentru accesul a astfel de persoane. De
asemenea există anumite facilități și pentru accesul persoanelor cu vedere slabă, deși
Universitatea nu dispune de oficiu dedicat pentru studenţii cu dizabilități.
17
Studenţii cu dizabilităţi au posibilitatea de a aplica pentru o scutire a nr. de 30 de credite
minimale pe semestru, atât pentru un semestru cât şi pentru mai multe în dependenţă de
gravitatea situaţiei. Se depune o cerere de scutire a cursului cu documentele ce demonstrează
incapacitatea studentului către consiliul de studiu.
3.6 Mediul fizic
Universitatea din Aalborg este dotată cu blocuri de studii moderne, cu tehnologii
moderne, care permit crearea unui mediu fizic favorabil pentru învățare-predare. Acestea vin
în susținerea predării bazate pe probleme. Sălile sunt bine amenajate, dotate cu tehnica
corespunzătoare. Există atât săli mari pentru cursuri, cât și mici, pentru lucru în echipă.
Biblioteca are suficiente surse pentru a asigura necesitățile studenților. Studenții au acces la
WiFi în campus. Utilizarea pe larg a platformei Moodle, a rețelelor de socializare și a Skype-
lui în special în organizarea lucrului în grup, oferirea sălilor de studiu în grup la alegerea
studenților, conexiune WiFi gratis în cadrul campusului, accesul în biblioteca universității
până la ora 10 seara, asistență TI pentru studenți, dar și în coordonarea lucrului cu
supraveghetorul, poate facilita participarea persoanelor cu dezabilități. Studiile sunt asigurate
financiar de către stat. Studenții suportă cheltuielile cu cazarea și întreținerea. Procesul de
studii favorizează învățarea prin faptul, că studenții, care nu reușesc să susțină examenele în
termen au posibilitatea de a le susține în următorii ani.
3.7. Nivelul Programului de Studiu
Programul de studiu reflectă strategia instituțională. După cum s-a menționat strategia
de dezvoltare a universității se bazează pe dezvoltarea modelului învățării axate pe probleme
(PBL) și implementarea modelului în elaborarea curriculumului. În acest context, programul
la ciclul I Business și Administrare poate fi considerat unul din liderii universității, program,
care a reușit să introducă învățarea bazată pe probleme în toate cursurile, iar proiectele au o
pondere de 50% din totalul creditelor ECTS pentru studii.
Programele sunt bazate mai mult pe investigarea pieței muncii, decât pe
benchmarkingul cu alte programe, deoarece modelul PBL este greu de comparat, el fiind
adaptat la specificul fiecărei universităţi şi chiar fiecărui program, fiind axat pe angajabilitate.
Programul de studiu se bazează pe competență, toți profesorii (cu excepția angajaților
prin cumul) combină activitatea de predare și cea de cercetare, cota activității de cercetare
fiind de 40%. Trebuie de menționat că activitatea de cercetare nu mai este una pur teoretică,
dar este integrată în cercetare pentru o educație mai bună.
Programul de studiu se actualizează și se perfectează permanent, adică este în continuă
dezvoltare. Consiliul trebuie să aibă și un Comitet consultant, care să includă reprezentanții
mediului de afaceri. Astfel, ei pot interveni cu propuneri privind actualitatea programului și
adaptarea lui la cerințele angajatorilor. Trebuie de menționat ca fiecare semestru include un
proiect , scopul căruia este de a identifica și soluționa probleme reale din cadrul companiilor.
Există o cooperare activă dintre universitate și angajatori. La fel, studenții interacționează cu
companii reale și cunosc realitatea mediului de afaceri, astfel ei devin mai pregătiți pentru
ulterioara angajare.
Programul de studiu Business și Administrare are nevoie de acreditare academică, și nu
18
are acreditare profesională. În prezent, se implementează noi metode de acreditare ce permit
trecerea de la acreditarea programului la acreditarea instituției.
Programul de studiu accentuează inovațiile, prin actualizarea disciplinelor, conținutului
lor, dar și prin proiecte ce presupun analiza problemelor reale și actuale ale societății și
încurajarea studenților pentru identificarea soluțiilor noi și creative. Programul se axează pe
învățarea ghidată de cercetare, astfel predarea este bazată pe cercetare. Studenții singuri
trebuie să identifice abordările teoretice de care vor avea nevoie pentru realizarea proiectului,
deci ei explorează și teoria existentă și efectuează cercetare în cadrul proiectului. Lucrând în
echipă și în cadrul companiilor reale, se dezvoltată și calitatea de întreprinzător a studenților.
Programul pune accent și pe internaționalizare, având discipline și programe predate integral
în limba engleză.
Programul de învățământ nu are studii la distanță, dar utilizează tehnologiile
informaționale în procesul de predare-învățare. Pentru predarea formală, tehnologiile
informaționale se pot utiliza prin organizarea evaluării la calculator ( de regulă, examenul la
calculator durează patru ore și rezultatele se înregistrează direct în calculator). Se folosește și
platforma Moodle , pentru plasarea suportului de curs și a materialelor teoretice. În cazul
PBL, rolul tehnologiilor informaționale este și mai mare: pentru supravegherea lucrului în
grup asupra proiectelor se folosesc și conferințele video, skype, Moodle prin bloguri, chat și
dialog. Se organizează și examene video, în caz de necesitate.
Programul de studiu Business și Administrare durează 3 ani și este organizat în 6
semestre. Fiecare semestru are 30 de credite ECTS, deci în total programul are 180 de puncte
credite. Jumătate din credite sunt alocate pentru realizarea proiectelor. În primul semestru
studenții realizează un proiect mai simplu, iar semestrul 6 se încheie cu elaborarea tezei de
licență, de o complexitate mai mare.
Inițierea unui program de studiu poate porni de la orice nivel: la inițiativa unui profesor,
unei echipe sau a unui grup de cercetare, de la consiliul de studii sau de la Comitetul de
consultanță (mai rar, deoarece el discută mai mult îmbunătățirea programului). Elaborarea
programului nou, schimbarea și gestionarea lui este sarcina Consiliului de studii, alcătuit 50%
profesori aleși pe termen de 3 ani și 50% studenți aleși pe un an. Deci, putem constata că
studenții au un rol activ în acest proces, la fel ei pot influența programul de studiu prin
evaluarea disciplinelor, semestrelor și a programului la care participă. Patronii /angajatorii au
și ei un rol important, deoarece participă în derularea proiectelor și pot fi examinatori externi.
Comitetul de consultanță are în componența sa reprezentanții mediului de afaceri, de obicei
absolvenții universității, care pot veni cu idei și soluții pentru îmbunătățirea programului.
Foștii absolvenți sunt invitați să colaboreze cu universitatea și să accepte proiectele în
compania în care sunt angajați. Ei pot fi invitați și în calitate de examinatori exteriori, ca
profesori prin cumul sau ca profesor invitat pentru a oferi consultanță.
În cadrul unui program de studii particular, în gestionarea și coordonarea programului
sunt implicați: coordonatorul de program ( ales de consiliu de studii respectiv),de regulă este
unul pentru programul în limba daneză și unul pentru programul în limba engleză,
coordonatorul de semestru, care este responsabil de organizarea modulelor, găsirea
profesorilor, calitatea programelor, supravegherea cursurilor și a contestațiilor, dacă apar etc.
Coordonatorii sunt aleși din cadrul profesorilor și nu a personalului administrativ. Secretara
19
de studii se ocupă cu aspectele tehnice de organizare a procesului de studii: orarul ,
auditoriile, etc. Cadrele didactice răspund de elaborarea și calitatea cursului, ele beneficiază
de libertate în predare, care presupune dreptul acestora de a alege materialul didactic necesar
și de a selecta stilul propriu de predare.
Ca documente de însoțire a programului de studiu sunt descrierea cursurilor, descrierea
programului pe semestre, ghiduri și regulamente de studiu. Ele sunt disponibile public,
deoarece sunt tipărite și puse la dispoziția studenților și sunt publicate pe site-ul universității
și pe platforma Moodle.
Consiliul de studiu este responsabil pentru respectarea reglementărilor programului.
Monitorizarea programului se face prin evaluarea sistematică a programului şi
cursurilor din partea studenţilor şi evaluarea colegilor. Rezultatele sunt analizate de consiliile
de studii, dacă apar probleme sunt discutate şi la nivel de facultate. La nivel de facultate
programele sunt revizuite o data la jumătate de an şi sunt organizate 8 adunări anuale. Pentru
îmbunătăţirea programului pot fi folosite şi opiniile studenţilor sau propunerile mediului de
afaceri.
Volumul anual de muncă al cadrelor didactice este de 1000 ore. Săptămâna de muncă
este de 37 ore. Aproximativ 492 ore/semestru sunt destinate predării, o altă parte este
destinată supervizării și evaluării. Pentru o grupă se alocă 20 ore , ce presupune
supravegherea lucrului echipei în proiect și întâlniri săptămânale pentru 1 oră - 1,5 ore, pentru
proiectul din semestrul V se alocă 55 ore /grup. Pentru pregătirea materialelor se folosește
coeficientul 1:4ore. Profesorilor cumularzi se pot repartiza maximum 780 ore pe an, în acest
caz pentru o oră de predare se alocă 2,30 ore pentru pregătire. În cazul evaluării, pentru
elaborarea examenului în scris se alocă 10 ore și 0,5 ore/student pentru evaluare, iar pentru
examinarea orală 0,7 ore/student.
Volumul de lucru al studenților se măsoară în credite transferabile. Astfel, un credit
ECTS este egal cu 27 ore de lucru pentru studenți.
Rezultatele anticipate ale învățării presupun acumularea cunoștințelor, abilităților și
competențelor în domeniul dat. Ele sunt formulate și prezentate în descrierea curriculumului
cursului.
Evaluarea studenților poate avea diverse forme: examene scurte, lungi, scrise cu
întrebări deschise, teste cu răspunsuri multiple, examene orale. În contextul PBL toate
examenele sunt în formă de proiect, care constau din prezentarea raportului scris și
examinarea orală individuală. Avantajul acestui model constă în combinarea lucrului în grup,
soluționarea problemei, abordarea holistică (problemă-teorie-metodologie), reflecții,
comunicare și abilități. Sunt utilizate și forme de evaluare inovatoare, spre ex.: examen la
calculator, video examen, evaluarea colegilor prin platforma Moodle.
Universitatea înaintează anumite cerințe pentru progresie, care se reduc la:
modelul linear de învățare , ce oferă o progresie analitică, de la macro spre micro
nivel, fiecare modul de învățare e bazat pe cele anterioare;
de la elementele fundamentale spre cele de domeniu, specialitate;
progresia holistică - soluționarea problemelor reale din business din prima zi,
majorând complexitatea problemelor , modelul circular de învățare.
20
La nivel de Universitate există elaborat și se utilizează regulamentul anti-plagiat, care
stipulează strict toate sancțiunile pentru trișare sau plagiere. În cadrul universității există un
portal special VBN care testează la nivelul de plagiere toate proiectele, tezele de licență și
master. S-au constatat trei situații reieșind din gravitatea plagierii:
plagiat grav(gross) – mai mult de 5% este copie exactă sau dacă mai mult de 50%
include alte forme de plagiat, în acest caz studentul este exmatriculat din universitate;
plagiat – mai puțin de 5 % copiere exactă, de la 5 până la 50% alte forme de plagiere,
în acest caz este dat afară de la examen;
plagiat simplu - mai puțin de 5% copiere exactă, studentului i se face o avertizare.11
În cazul contestațiilor, studentul scrie o plângere Consiliului de studiu cu descrierea
situației și argumentarea contestației. Consiliul anunță examinatorii despre această plângere și
ei scriu o explicație sau, mai bine zis, o argumentare a aprecierii respective, care se prezintă
studentului. După analiza ei, studentul decide să meargă mai departe sau să cadă de acord cu
opinia examinatorilor. În cazul când studentul decide să urmeze contestația, este creat un
comitet care decide să reexamineze studentul sau să rămână aceeași notă. Reclamația trebuie
să fie în scris și să includă o explicație cu privire la motivele plângerii, iar termenul limită
pentru depunerea unei plângeri este de două săptămâni după publicarea rezultatului
examenului în cauză. În cazul în care plângerea se referă la baza evaluării sau a procesului de
examinare, de îndată ce biroul facultății primește reclamația le va transmite evaluatorilor.
Evaluatorii au două săptămâni să prezinte un aviz cu privire la obiecțiile expuse în plângere.
Biroul facultății trimite apoi avizul studentului și oferă acestuia posibilitatea de a comenta
asupra opiniei evaluatorilor într-un termen de cel puțin o săptămână. Universitatea poate
decide:
Pentru a oferi o nouă evaluare (reevaluare) cu noi evaluatori - numai examene scrise;
Pentru a oferi o nouă examinare (re-examen), cu noi evaluatori;
Fără a oferi posibilitatea de reevaluare.
Procedura este descrisă în documente interne12.
În Danemarca se folosește sistemul de notare bazat pe 7 scale, care constă din cinci note
pozitive 0,2,4,7,10,12 și două note negative 00 și -3.
După cum am menționat mai sus, în cadrul evaluării proiectelor conform modelului
PBL, este invitat și un profesor din exterior.
Mobilitatea studenților este încorporată în structura programului, astfel studenții sunt
încurajați să plece în mobilitate în semestrul 4, aceasta fiind facilitată prin faptul că li se oferă
posibilitatea să nu scrie proiectul.
Fiecare curs și profesor trebuie să treacă prin evaluarea formală organizată de consiliul
de studii. Studenții participă la evaluarea profesorilor prin completarea periodică a
chestionarelor și apreciază calitatea predării disciplinei, semestrul și programul în întregime.
11 Guidelines on Rules regarding disciplinary measures for students at Aalborg University
(Translation), p.2. Document disponibil pe intranetul Proiectului 12 Complaints procedure for examination complaints at the Faculty of Social Sciences, Aalborg
University. Disponibil pe Intranetul Proiectului
21
Evaluările sunt analizate în cadrul consiliului de studiu.
Pentru a intra în program, studenții trebuie să țină cont de cerințele impuse de
regulamentul de admitere. Cerințele de admitere sunt stabilite de către Minister, la
recomandarea universității.
Studenții contribuie în măsură mare la elaborarea programului, în primul rând prin
evaluări directe și prin participarea la consiliul ( 50% sunt studenți)
În cadrul universităţii administratorii analizează evaluările studenţilor şi plângerile, în
scopul soluţionării lor.
Nu există o structură internă care ar fi responsabilă de supravegherea angajării
absolvenților. Angajabilitatea este discutată în cadrul uniunilor studențești și a Biroului de
Angajare.
După cum am mai menționat, în cadrul programului nu este folosită învățarea la
distanță, dar tehnologiile ocupă un rol important în organizarea procesului de predare -
învățare. Sunt folosite platforma Moodle (26. 631 de utilizatori, 2146 de discipline și 209
personal administrativ), Mahara o platformă e-portofoliu folosită pentru lucrul în grup și
supraveghere. Sunt utilizate activ forumurile, quiz, accesul la fișiere, skype și rețelele sociale.
Pentru a face verificări anti-plagiat, universitatea a dezvoltat o platformă specială – VBN, un
portal de cercetare și baze de date.
3.7 Nivelul pregătirii pedagogice
Fiecare cadru didactic trebuie să treacă prin programul de dezvoltare pedagogică, cu
participarea persoanelor cu experienţă în domeniul pedagogic şi alţi profesori cu o experienţă
mai mare. Acest program finalizează cu certificare. În scopul susţinerii predării şi învăţării
centrate pe student, la nivel de facultate se alocă finanţare pentru experienţa în PBL şi se oferă
curs de iniţiere în PBL pentru tinerii profesori.
Susținerea financiară și administrativă pentru promovarea predării și învățării centrate
pe student se efectuează prin finanțarea și organizarea Laboratorului de Învățare, a Academiei
PBL, care ajută personalul academic să utilizeze mai eficient predarea și învățarea axată pe
student, organizează cursuri de inițiere în PBL pentru studenții și profesorii noi, dar și
workshopuri privind noi metode în pedagogie pentru cei cu experiență.
Laboratorul de Învățare ( Learning Lab) oferă calificări pedagogice obținute prin
Adjunktpaedagogikum (calificare la nivel național) și posibilitatea învățării continue. La fel,
sunt prezentate noi activități pedagogice și inovările în predare. Pentru angajații noi,
Laboratorul oferă cursuri fundamentale în pedagogie în cadrul învățământului superior,
precum și cursuri de inițiere în modelul PBL. Pentru angajații cu experiență, Laboratorul
oferă workshopuri cu diferite tematici, în cadrul cărora au posibilitatea de a partaja cunoștințe
și experiențe noi de predare sau a discuta careva neclarități. Aceste workshopuri variază ca
tematică, dar ca și durată, ele pot fi organizate într-o singură zi sau pe parcursul a mai multor
zile. Se propun și activități on-line pentru a oferi calificări pedagogice mai flexibile, se oferă
și certificarea de predare în limba engleză. Laboratorul este conectat cu o varietate de grupuri,
rețele cu specialiști de la diferite facultăți în cadrul universității, ținând cont de scopul și
resursele necesare pentru perfecționarea aspectelor pedagogice în cadrul învățământului
22
superior, incluzând VILA – laboratorul de cercetare video, Academia PBL și Centrul
UNESCO din cadrul universității.13
Se oferă organizarea observărilor în timpul orelor și evaluări din partea colegilor. La
nivel de universitate s-a stabilit drept scop de a identifica rezultatele cercetărilor existente în
practica utilizării PBL. Mai mult, câteva proiecte de cercetare și dezvoltare educațională vor fi
lansate, scopul acestora fiind explorarea mai detaliată a modelului PBL din Universitatea
Aalborg și identificarea căilor de dezvoltare a acestei practici. O altă prioritate a universității
este utilizarea tehnologiilor informaționale în procesul de predare și învățare centrată pe
student, precum și motivarea studenților. La nivel de facultate, școli și consilii de studii se
organizează grupuri de cercetare pentru îmbunătățirea curriculumului la programele de studii
și motivarea profesorilor privind utilizarea și perfecționarea predării și învățării axate pe
student.
În dezvoltarea și instruirea personalului academic nu este implicat Departamentul de
Resurse Umane. În cadrul universității este creat un Laborator de Învățare.
Predarea și învățarea centrată pe student este promovată în toată universitatea, toate
programele de studii trebuie să fie bazate pe PBL, deci să fie axate pe student. Studenților noi
li se predă un curs de inițiere în PBL. Studenții participă activ în elaborarea curriculumului
prin evaluarea sistematică și participarea în consiliile de studii. Principiile PBL fac parte din
sistemul de asigurare a calității în cadrul universității.
13 Analiza comparativă a autonomiei universitare instituționale în Danemarca, Lituania, România,
Scoția și Suedia, Chișinău, 2015, pag.304-306
23
4. Programul de studii in Business și Administrare la Universitatea Gloucestershire
4.1 Introducere
Universitatea Gloucestershire din Cheltenham, Marea Britanie este una clasică, care
include 10 facultăți (se numesc școli, inclusiv Școala de Business). Universitatea are trei
campusuri în centrul orașelor Cheltenham și Gloucester. În cadrul vizitei la instituţia
menționată, am avut posibilitatea să asistăm la ore, să discutăm cu angajaţii universităţii din
diferite departamente, precum şi cu studenţii aflaţi atât la ciclul I, licenţă, cât şi la ciclul II,
masterat. A fost o experienţă interesantă şi utilă din punct de vedere profesional, didactic şi
academic. Apoi, studierea și prelucrarea diverselor regulamente, ghiduri, instrucțiuni interne
ale universității ne-au permis să efectuăm analiza de mai jos.
Cu referire la compartimentul 4 au fost întocmite Anexa 3, care prevede informația
colectată de la Universitatea Gloucestershire, elementele de bază ce caracterizează studiile la
licenţă în Marea Britanie, precum şi Anexa 5, care cuprinde structura programului de licenţă
la programul Business și Administrare a Universităţii din Gloucestershire.
4.2 Nivel de sistem
Universitatea din Gloucestershire nu se supune altor organe pentru a putea oferi
grade/calificative (A, B, C…)/diplome.
În codul de asigurare a calităţii în Marea Britanie nu sunt reguli, ci aşteptări şi ele nu
determină procesul (adică nu sunt detaliate sau nu constrâng profesorii să predea într-un
anumit mod).
Totuşi, schimbările pe care le face universitatea trebuie să fie aprobate (schimbările
minore se aprobă intern, iar dacă schimbările sunt majore şi vor afecta o specialitate întreagă,
atunci ele trebuie aprobate de Agenția de Asigurare a Calității (QAA).
Astfel Universitatea prevede realizarea, și confirmă în numele său14, un
set de certificate și diplome, în conformitate cu Cadrul Național al Calificărilor din Regatul
Unit (NQF), care include Cadrul calificărilor de învățământ superior din Anglia,
Țara Galilor și Irlanda de Nord (FHEQ). Mențiunile de finalitate sunt conferite în baza
realizării creditelor specificate, iar aceste credite pot fi acumulate prin
finalizarea cu succes a modulelor specificate. Documentele Universității sunt aprobate de
către Consiliul Academic. Gama de posibile documente oferite de Universitate, precum și
nivelul lor în cadrul FHEQ, sunt(pentru anul universitar 2015-2016) prezentate mai jos:
Titlul acordat Nivelul NQF/FHE Q Numărul minim de
credite pentru acordare
Numărul minim de
credite pentru nivel
Certificat de Studii În
Fundație
3 120 120 credite la nivelul 3
Certificat de Studii
Profesionale
Se definește individual Se definește individual Se definește individual
Certificat Universitar 4 60 60 la nivelul 4
Certificat Național Superior 4 150 90 la Nivelul 4 și 60 la
Nivelul 5
Certificat de Învățământ
Superior
4 120 120 la Nivelul 4 4
14 Academic Regulations for Taught Provision
24
Grad de Fundație (FdA;
FdSc; FdEng)
5 240 120 la Nivelul 4 și 120 la
Nivelul 5
Diplomă Universitară 5 sau 6 60 60 la Nivelul 5 sau 6
Diplomă Superioară
Națională
5 240 120 la Nivelul 4 și 120 la
Nivelul 5
Diplomă de Studii
Superioare
5 240 120 la Nivelul 4 și 120 la
Nivelul 5
Diplomă de Absolvire 6 120 90 la Nivelul 6
BA; BSc; BEd; LLB; BEng;
BFA
6 300 120 la Nivelul 4, 120 la
Nivelul 5 și 60 la Nivelul 6
6 420 120 la Nivelul 4, 240 la
Nivelul 5 și 60 la Nivelul 6
BA cu Fundație,
BSc cu Fundație;
LLB cu Fundație;
BEng cu Fundație
6 420 (pentru conferiri
Nivelul 3)
120 la Nivelul 3; 120 la
Nivelul 4, 120 la Nivelul 5
și 60 la Nivelul 6
6 540 (pentru conferiri cu
Nivelul 3 și stagii cu
durata de 1 an)
120 pentru Nivelul 3; 120
pentru Nivelul 4, 240
pentru Nivelul 5 și 60
pentru nivelul 6
BA; BSc; BEd; LLB; BEng;
BFA (cu onoruri)
6 360 120 pentru Nivelul 4, 120
pentru Nivelul 5 și 120
pentru Nivelul 6
6 480 (pentru conferiri cu
stagii cu durata de 1 an)
120 pentru Nivelul 4, 240
pentru Nivelul 5 și 120
pentru Nivelul 6
BA (cu onoruri) cu
Fundație; LLB (cu onoruri)
cu Fundație: BSc (cu
onoruri) cu Fundație; BEng
(cu onoruri) cu Fundație
6 480 (pentru conferiri cu
Nivelul 3)
120 pentru Nivelul 3; 120
pentru Nivelul 4, 120
pentru Nivelul 5 și 120
pentru Nivelul 6
6 600 (pentru conferiri cu
Nivelul 3 și stagii cu
durata de 1 an)
120 pentru Nivelul 3; 120
pentru Nivelul 4, 240
pentru Nivelul 5 și 120
pentru Nivelul 6
Certificat Profesional de
absolvire în Educație
6 60 60 pentru Nivelul 6 (sau 30
pentru Nivelul 6 și 30
pentru Nivelul 7)
Certificat în Studii de
Management (CMS)
6 60 60 pentru Nivelul 6
Diplomă în Studii de
Management (DMS)
7 60 60 pentru Nivelul 7
Certificat de Studii
Postuniversitare în Educație
7 60 60 pentru Nivelul 7
Certificat de Studii
Postuniversitare (PGCert)
7 60 60 pentru Nivelul 7
Diplomă de Studii
Postuniversitare (PGDip)
7 120 120 pentru Nivelul 7
MA; MSc; MEd; MBA;
LLM; MEng
7 180 180 pentru Nivelul 7
MRes 7 Nu sunt creditate Nu sunt creditate
MA/MSc (prin cercetare) 7 Nu sunt creditate Nu sunt creditate
MPhil 7 Nu sunt creditate Nu sunt creditate
PhD 8 Nu sunt creditate Nu sunt creditate
Certificat de studii 8 80 80 la Nivelul 8
25
postuniversitare avansate
Diplomă de studii
postuniversitare avansate
8 160 160 la nivelul 8
Doctorate profesionale cu
componente de studii (EdD,
DBA, DMC, DSE; DEng)
8 Nu sunt creditate Nu sunt creditate
Organul național de Asigurare a Calității este Agenția de Asigurare a Calității în
Învățământul Superior (QAA)15 , care este un organism independent însărcinat cu
monitorizarea și consilierea privind standardele și calitatea învățământului superior din Marea
Britanie.
QAA se dedică verificării faptului că cele trei milioane de studenți care lucrează spre o
calificare din Marea Britanie vor obţine o experiență de învățământ superior la care se
aşteaptă.
Învăţământul superior di Marea Britanie creşte şi se diversifică, iar QAA se angajează
să protejeze standardele și să sprijine îmbunătățirea calității pentru studenți - fie că studiază la
o universitate sau colegiu din Marea Britanie, sau în orice altă locație la nivel mondial în
cazul în care cursurile conduc la calificări de învățământ superior din Marea Britanie.
Scara, forma, structura și scopul furnizării de învățare se schimbă în Marea Britanie și
în întreaga lume. E nevoie de a anticipa şi de a răspunde acestor schimbări, în scopul de a
proteja reputația învățământului superior din Marea Britanie, a susține oportunitatea
economică pentru Marea Britanie, și de a asigura pe cei care investesc în învăţare.
Prin rolul său consultativ, QAA lucrează la nivel guvernamental prin intermediul
organizațiilor individuale. Totuşi rolul QAA se extinde în evoluția internațională a asigurării
calității, prin aderarea în calitate de membru al Asociației Europene pentru Asigurarea
Calității în Învățământul Superior și al Rețelei Internaționale pentru Agenții de Asigurare a
Calității în Învățământul Superior.
Pentru a fi în măsură să atribuie un grad de învățământ superior recunoscut în Marea
Britanie, o organizație trebuie să fi fost autorizată prin statut, prin Royal Charter, de către
Consiliul privat, sau printr-un act al Parlamentului. Consiliul privat este responsabil pentru
deciziile actuale privind acordarea de competențe grad de atribuire (DAP), în Marea Britanie,
precum și dreptul unei instituții de a fi numită o "universitate" sau "colegiu universitar" (titlu
universitar sau UT). 16
Există trei tipuri diferite de putere care pot fi acordate: competențe fundamentale de
atribuire a diplomelor (FDAP), competențe de atribuire a gradelor de predare (DTPa), și
competențe de atribuire a gradelor de cercetare (DTPa).
O organizație care solicită competențe de atribuire a diplomelor (DAP) trebuie să fie în
măsură să demonstreze că este "o comunitate academică de coeziune auto-critică, cu un
angajament dovedit de asigurare a calității susținute de sisteme și îmbunătățire a calității
eficiente" și trebuie să îndeplinească toate condițiile și criteriile stabilite în Ghidul guvernului
în cauză.
15 http://www.qaa.ac.uk 16 http://www.qaa.ac.uk/faqs#DAP
26
Candidații pentru titlul de universitate (UT) în Anglia și Țara Galilor trebuie deja să
aibă experienţă în predarea disciplinelor fundamentale (DTPa). Criteriile sunt stabilite pe site-
ul BIS. Candidații pentru UT din Scoția și Irlanda de Nord trebuie să aibă, de asemenea,
competențe de atribuirea gradelor de cercetare (RDAP) și trebuie să îndeplinească anumite
criterii numerice, așa cum s-a descris în Ghidul 1999.
Solicitanții vor aplica în primă instanță la ministerul guvernului sau la organismul
desemnat (în Anglia, aceasta este Consiliul de Finanțare a Învățământului Superior pentru
Anglia). Solicitarea apoi este transmisă la QAA pentru examinare și control.
Solicitările sunt analizate în corespundere cu criteriile şi ghidul elaborate de Guvern.
Criteriile şi ghidul aplicabil depinde de tipul de puteri (drepturi) pe care îl solicită aplicantul şi
de regiunea (în Marea Britanie) în care se află. În timpul unui control detaliat de către QAA,
probele prezentate de solicitant se evaluează în baza criteriilor.
QAA oferă consiliere confidențială Consiliului Privy. Comitetul consultativ privind
Puterea de atribuire a gradelor (diplomelor) (ACDAP) primește cererile prin intermediul
departamentului relevant din Guvern / corp (în Anglia, aceasta este Consiliul Învățământului
Superior pentru Finanțare) și stabilește dacă solicitarea poate continua. În cazul în care
solicitarea poate continua, QAA numește o echipă pentru a efectua o verificare detaliată și un
raport ACDAP. Pe baza recomandării AAP, Consiliul de QAA oferă apoi careva
sugestii/sfaturi confidențiale.
Comitetul consultativ pentru Acordarea Drepturilor de a Oferi Grade (ACDAP) este
comisia de experți QAA pentru supravegherea cererilor de obţinere a dreptului de a oferi
diplome și pentru a face recomandări consiliului de QAA. Membrii săi reprezintă o serie de
instituţii de învățământ superior, precum și cel puțin două sectoare majore de angajare.
QAA numește o echipă de control care testează probele furnizate de solicitant, pentru a
stabili dacă sunt îndeplinite criteriile stabilite în Ghidul relevant. Acest lucru implică vizite la
organizația solicitantă și un program planificat de observații, discuții și întâlniri.
Odată ce rezultatul unei cereri a fost anunțată, se publică raportul echipei de examinare
pe site-ul QAA. Există o politică de confidenţialitate şi de răspândire a informaţiei cu privire
la înregistrările efectuate de QAA.
Organizațiile din sectorul învățământului superior finanțate din fonduri publice vor avea
competențe de predare și de atribuire de diploma de studii şi de cercetare pe timp
nedeterminat. Toate organizațiile rămase, inclusiv solicitanții de competențe de atribuire a
gradelor de fundație, vor obţine puteri pe o perioadă de şase ani, după care acestea pot aplica
la Consiliul privat pentru reînnoire (în cazul unui rezultat satisfăcător a analizei de evaluare a
calității).
4.3 Nivelul Managementului universității
Comitetul executiv universitar este responsabil pentru toate aspectele legate de
dezvoltarea și conducerea universității. Consiliului este organul de conducere al universității.
Responsabilitățile comitetului executiv includ:17
17 http://www.glos.ac.uk/governance/council/Pages/university-council.aspx
27
• strategia universității
• dispoziție academică
• chestiuni financiare
• probleme de resurse umane
• aspecte legate de marketing, recrutarea de studenți, relații externe și a comunicațiilor
• probleme legate de experiența și bunăstarea studenților
Comitetul executiv al universității cuprinde în prezent nouă membri, inclusiv vice-
cancelar ca președinte.
Consiliului este organul de conducere al universității și este responsabil pentru
caracterul educațional și misiunea universității, aprobarea estimărilor anuale de venituri și
cheltuieli, numirea personalului de conducere, precum și Actul Constitutiv (revizuit
septembrie 2011), în care figurează acorduri formale de guvernare ale universității.
Consiliului cuprinde în prezent 18 membri: 14 membri externi și patru membri ai
comunității universitare, inclusiv vice-cancelar, reprezentanții pentru ambii membri ai
academice și de sprijin ale personalului, precum și președintele Uniunii Studenților.
Consiliul și-a creat următoarele comitete pentru a ajuta la activitatea sa:
• Comitetul de audit
• Consiliu și grupul de fundaţie
• Comitetul politicii de ocupare a forţei de muncă
• Comitetul financiar și în scopuri generale
• Comisia de Guvernare și nominalizări
• Comitetul de remunerare
Universitatea garantează utilizarea adecvată a datelor cu caracter personal și universitare
prin intermediul cadrului său de guvernare informații. Aceasta include politicile legate de
administrarea înregistrărilor, protecția datelor, libertatea de informare și drepturile de autor.
Universitatea Gloucestershire are o politică de gestionare a înregistrărilor care formează
un cadru pentru crearea, păstrarea și eliminarea informațiilor.
Universitatea Gloucestershire oferă informații despre politica de protecție a datelor
universității, modul în care studenţii pot depune o cerere de acces și modul în care să solicite
informații de protecție a datelor.
O solicitare de liberate a informaţiei (FOI) poate fi făcută consultând politica şi
procedurile oficiale ale universităţii, disponibile pe site-ul glos.ac.uk.
Declarația privind drepturile de autor al universității şi alte informații privind drepturile
de autor privind copierea materialelor pentru scopuri academice sunt incluse pe site-ul
universităţii şi prezintă o preocupare a universităţii.
Universitatea are o politică de acces liber la toate activitățile de cercetare publicate de
către angajați și studenți de cercetare postuniversitare.
Universitatea este împărțită academic în facultăți. Universitatea Gloucestershire are trei
facultăți; Facultatea de Științe Aplicate, Facultatea de Business, Educație și Studii
Profesionale și Facultatea de Media, Artă și Tehnologie.
Specialitățile oferite de Universitatea Gloucestershire sunt:
1. Școala de Artă și Design
2. Școala de Afaceri
28
3. Școala de Calcul și Tehnologie
4. Școala de Educație
5. Școala de Sănătate și Asistență Socială
6. Școala Umanistă
7. Şcoală de odihnă
8. Școala de Media
9. Școala de Științe Naturale și Sociale
10. Școala de sport și exerciţii
11. Cercetare la Universitatea Gloucestershire
Universitatea Gloucestershire se mândreşte cu poziţia sa de frunte în furnizarea
diplomelor profesionale în afaceri din Marea Britanie.
Universitatea ţine la legăturile puternice cu organismele profesionale și comunitatea de
afaceri; cursurile conduse de Şcoala de Business sunt concepute pentru a oferi abilitățile
necesare studenţilor ce doresc să activeze în business. Şcoala de Business are o experienţă de
peste 30 de ani şi a reuşit să elaboreze un portofoliu inovator de programe din domeniul
Business, Marketing, Managementul Resurselor Umane, Managementul Aprovizionării.
Școala de Business:
• este în top 10 universităţi din punct de vedere a angajării absolvenţilor
• furnizează programe acreditate de organisme profesionale
• se angajează să dezvolte o gestionare durabilă
• se concentrează pe aspect internaţionale
• oferă diplome și să efectuează cercetări în întreaga lume
• este prima în top pentru DBAs profesional
• pune un mare accent pe cercetare
Universitatea oferă oportunităţi variate pentru studenţii la nivel de licenţă, dar şi
masterat şi doctorat, susţinute de cercetări riguroase în domeniu. În cadrul universităţii se
pune accent pe dezvoltarea abilităţilor practice la studenţi, dar şi pe facilitarea găsirii unui loc
de muncă pentru absolvenţi. Acest lucru este posibil datorită invitării diferiţilor oaspeţi din
domeniul real la ore pentru a oferi cunoştinţe obţinute din experienţă. Universitatea
obişnuieşte să invite persoane juridice, atât pentru scopuri academic, cât şi pentru a facilita
viitoarea angajare a studenţilor. Aceste oportunităţi, împreună cu metodele de predare,
dezvolta abilitățile necesare pentru locul de muncă. Dimensiunile auditoriilor şi mărimea
grupelor încurajează stabilirea relaţiilor între colegi şi asigură acordarea atenţiei din parte
profesorilor fiecărui student. Membrii personalului au atât o pregătire academic, cât și o vastă
experiență practică sau de afaceri, sunt uşor de abordat şi oferă sprijin pretutindeni, creând o
experiență excelentă pentru studenţi.
Universitatea oferă o gamă de facilităţi şi forme de a ajuta studenţii cu problemele pe
care aceştia le întâmpină pe parcursul studiilor:
oferă un tutore personal pentru care vine cu sfaturi academice pe tot parcursul studiilor
ajută în găsirea unei locuinţe fie în campus sau în afara acestuia
29
oferă sprijin în aplicarea pentru finanţare, plata taxelor si a aplica pentru burse
De asemenea, universitatea oferă:
consiliere pentru studenţii cu dezabilități
sprijin cu referire la sănătatea mintală și bunăstarea studenţilor
servicii de consiliere
oferă consiliere de îngrijire a copiilor
ajutor cu întrebări academice și abilități de scriere academice
informații cu privire la serviciile universitare, cum ar fi sportul, muzica, credința și
Uniunea Studenților (sindicatele studenţeşti)
Pentru orice întrebare sau neclaritate, studenţii se pot adresa la Zona de Ajutor
(HelpZone) din campusul său.
Planul strategic al Universității (2012-2017) identifică studenții și Uniunea Studenților
ca fiind unul dintre cele trei parteneriate importante cu studenții, fiind remarcat faptul ca ei
sunt "parteneri critici, care asigură succesul Universității". Carta Studentului publicată în 2012
conține un angajament al Universității și al Uniunii Studenților să lucreze în parteneriat pentru
a spori calitatea învățării și pentru a permite studenților și reprezentanților săi să fie implicați
într-o gamă largă de posibilități în vederea îmbunătățirii programului de studii. Carta
stabilește, de asemenea ce se așteaptă de la studenți în ceea ce privește angajarea lor cu
Universitatea. aranjamente parteneriate de colaborare variază în funcție de natura și mărimea
parteneriatului și a contextului local18.
Implicarea formală a studenților se realizează la toate nivelurile. Există, reprezentarea
studenților în o serie de comitete de nivel universitar, inclusiv Consiliul academic, Standarde
academice și Comitetul de calitate, Comitetul Academic de portofoliu, de învățare și
Comitetul de predare, Comitetul Viața Studențească și Comitetul Universitar în calificări de
cercetare. Campusul Life Grup urmărește să ofere studenților posibilitatea de a reprezenta
punctele de vedere cu privire la o serie de experiențe non-academice bazate pe campus și
pentru furnizorii de servicii pentru a avea informații actualizate pentru studenți cu privire la
evoluția situației. Zonele de Ajutorare a studenților ( Helpzones) existente în fiecare campus
sunt punctul principal de contact pentru studenții și oferă servicii de sprijin studenților. Un
accent puternic este, de asemenea, pus de Universitate pe o cultură de discuții informale cu
studenții, care duce la creșterea oportunităților de învățare.
Universitatea este în permanență preocupată de Asigurarea unei calități înalte întregului
proces de studii, care ar permite pregătirea unor specialiști de înaltă calificare. În vederea
realizării acestui deziderat există o structură de conducere axată pe asigurarea calității.
Componentele structurii de conducere stabilite de universitate pentru a asigura și a crește
calitatea academică sunt după cum urmează19:
18 Higher Education Review of University of Gloucestershire, April 2015, p.31
19 University of Gloucestershire: Academic Quality and Partnerships Handbook
30
1. Consiliile de Studii sunt unitățile primare de asigurare a calității în cadrul
organizațional, și sunt responsabile pentru evaluarea, revizuirea și îmbunătățirea calității și a
standardelor modulelor de curs;
2. Comisia de Examinare este responsabilă pentru asigurarea evaluării coerente
și corecte a studenților asupra modulelor deținute de o comunitate de subiect;
3. Comisia de Adjudecare este responsabilă pentru supravegherea activității
Comisiei de examinare și pentru decizii, precum și pentru coerența acestor decizii, privind
rezultatele finale pentru studenți;
4. Standarde academice a facultăților și Comitetul de calitate (FASQC) sunt
organismele responsabile cu monitorizarea, evaluarea și revizuirea tuturor cursurilor unei
facultăți, și au responsabilități pentru cursuri în regim de franciză pentru parteneri;
5. Standarde academice și Comitetul Calității (ASQC) prevede operarea la
nivel universitar și controlul proceselor de asigurare a calității, în numele Consiliului
academic;
6. Comitetul de Asigurare colaborativă (CPC), care, în numele ASQC, asigură
Universitatea cu un mijloc de monitorizare a abordării sale a calității și a standardelor de
asigurare colaborativă;
7. Comitetul de Reglementare Academică (ARC) revizue și menține
reglementările și procedurile academice ale Universității în numele ASQ;
8. Comitetul de Predare-Învățare (LTC) reprezintă un forum instituțional
pentru îmbunătățirea calității și oferă consultanță Consiliul academic cu privire la chestiuni de
politică legate de experiența de învățare a studenților;
9. Consiliul academic (AB) exercită administrarea generală a calității în cadrul
Universității și are responsabilitatea finală pentru asigurarea standardelor academice.
Supravegherea tuturor procedurilor de asigurare a calității în cadrul Universității se află
în domeniul de competență a Consiliului Academic. Responsabilitatea pentru diverse aspecte
ale acesteia sunt delegate către o serie de sub-comisii la nivel de Universitate, Facultate și
program de studiu.
Universitatea are un set bine stabilit de principii care formează contextul în care
operează aceste structuri și proceduri. Acestea sunt:
1. Evaluarea calității academice este cât mai aproape posibil de procesul efectiv de
predare și învățare;
2. Asigurarea calității în cadrul Universității funcționează ca un proces continuu;
3. Asigurarea Calității în universitate este un proces dinamic și nu unul static, și este strâns
legat de alte procese interne;
4. Asigurarea calității este proactivă și orientată spre viitor, mai degrabă decât
retrospectivă și reactivă;
5. Asigurarea calității și îmbunătățirea calității în Universitate sunt considerate ca fiind
interdependente și reciproce și Universitatea urmărește să se asigure în sprijinului
îmbunătățirii proceselor de asigurare a calității;
6. Asigurarea calității în universitate este receptivă la evoluțiile naționale, și, în special,
este informată de Codul de calitate QAA UK pentru învățământul superior, în timp ce restul
sunt determinate de misiunea și valorile Universității.
31
Auditul intern de calitate (IQA) oferă o oportunitate de a examina mai îndeaproape
aspecte selectate ale funcționării politicilor de asigurare a calității, și funcționează atât ca un
mecanism de asigurare a calității, asigurându-se că procesele funcționează așa cum ar trebui,
cât și ca un mijloc de îmbunătățire a calității, care să permită ca o bună practică să fie
identificată și diseminată. Grupul de audit include, în mod normal, un membru extern și in
student. Recent, Auditul Intern de Calitate a inclus Academic Review Tutors (care a avut ca
rezultat punerea în aplicare a sistemului de tutor Personal,) și gestionarea feedback-ului de
evaluare a Universității.
Dezvoltarea academică a profesorilor
Universitatea Gloucestershire organizează o gamă largă de evenimente şi oportunităţi
pentru angajaţii săi (atât care sunt implicaţi direct în procesul de predare, cât şi pentru cei care
facilitează acest proces), cu scopul de a oferi servicii de calitate şi a îmbunătăţi continuu
calificarea angajaţilor. Angajaţii se pot implica în asemenea evenimente ca:
Discuţii şi workshop-uri cu referire la îmbunătăţirea metodelor de predare-învăţare
Workshop-uri cu privire la tehnologiile aplicate în procesul de predare
Discuţii şi workshop-uri referitoare la activitatea de cercetare
Workshop-uri pentru conducătorii de cercetări
Toţi profesorii sunt încurajaţi să observe activitatea colegilor săi şi să discute
concluziile şi rezultatele obţinute. Anual, sunt efectuate practici de asistare la orele altor
profesori din universitate pentru a căpăta experienţă, a deprinde practici noi sau a oferi sfaturi
şi sugestii pentru colegi. Ca rezultat a vizitelor efectuate, se organizează şedinţe de discutare
şi reflectare asupra punctelor forte şi slabe a profesorilor. Aceste şedinţe pot fi efectuate în
mod individual sau la nivelul întregului departament.
Toţi tinerii specialişti care îşi doresc o carieră academică sunt rugaţi să participe la
anumite evenimente obligatorii ce i-ar ajuta în activităţile următore. Ei sunt rugaţi să participe
la un workshop de o zi organizat de UK PSF şi la un workshop de jumătate de zi orientat spre
abilităţi de prezentare şi oratorie.
Profesorii ce au o experienţă academică mai mică de 3 ani sunt încurajaţi să
documenteze reflecţiile lor cu privire la experienţa acumulată în urma predării, autoanaliză a
punctelor forte şi slabe, notarea scopurilor pe diferite perioade de timp, indicarea măsurilor
luate pentru a atinge aceste scopuri. O metodă bună de a păstra asemenea reflecţii sunt
portofoliile.
Portofoliile sunt o metodă bună de autoevaluare nu doar pentru tinerii profesori, ele sunt
folosite pe larg de profesorii cu diverse grade academice şi experienţă în domeniu. Volumul
portofoliilor variază în dependenţă de poziţia ocupată de angajat şi responsabilităţi pe care le
îndeplineşte, pentru unele poziţii e nevoie de inclus 2 referinţe în portofoliul personal.
Anual se efectuează evaluarea cursurilor şi a metodelor de predare a profesorilor de
către studenţi. Această informaţie este foarte importantă pentru identificarea necesităţilor
studenţilor şi a măsurii în care aceste necesităţi sunt satisfăcute. Rezultatele chestionării ajută
profesorii să ajusteze forma de prezentare sau practicile folosite în următorul an.
Chestionarele date nu au o formă tipizată, nici un volum concret şi sunt incluse selectiv în
descrierea cursului.
32
Studenţii aflaţi în anul 3 (absolvenţii) sunt implicaţi într-o chestionare extensivă,
efectuată la nivel naţional, pentru a stabili raiting-ul universităţilor.
4.4 Nivelul Facultății/Departamentului
Toți studenții aparțin uneia dintre facultățile universității. Fiecare facultate se angajează
în domenii conexe şi este responsabilă pentru anumite domenii, oferă cursuri universitare și
postuniversitare și de cercetare. În afară de conceperea și furnizarea de programe predate,
facultățile sunt responsabile pentru conducerea activităților de cercetare și comerciale ale
universității în domeniile lor. Studenții beneficiază de această concentrare a activității,
cercetare și parteneriate cu organizațiile externe care să asigure că programele predate sunt
relevante și actualizate.
Inițiatorul unui nou program de studii la nivel de licență este Departamentul, în cadrul
căruia se formează20 un comitet de program, care argumentează, apoi elaborează curricula
programului. Programul se discută în cadrul departamentului, apoi al Comitetului academic al
Facultății. Un rol aparte se atribuie asociațiilor profesionale. Avizul acestora este obligatoriu
pentru unele programe, dar nu și pentru programul „Business și Management”. Foarte detaliat
cerințele înaintate față de proiectarea, dezvoltarea și monitorizarea programelor de studii sunt
descrise în Codul Calității.21 Aici se conțin indicatori concreți, care permit evaluarea
programelor. Un indicator este și gradul de implicare a studenților în elaborarea programelor
noi.
4.5 Nivelul Consiliului de Studii
Evaluarea studenților și metodele folosite sunt descrise în compartimentul Nivelul
Programului de Studiu. În afară de evaluarea studenților se utilizează evaluarea profesorilor
de către studenți, evaluarea colegilor.
În ce privește evaluarea, Universitatea are reguli bine stabilite în care se menționează
cum are loc examinarea studenților, adică care sunt cerințele de bază. Dar studenții sunt cei
care trebuie să aibă grijă să cunoască aceste reguli.
Examinările pot îmbrăca mai multe forme și pot fi: Standard (scris, carte nevăzută și
închisă), Văzut (scris), carte deschisă (scris), digital, oral, și practic.)22 Examenele pot avea
loc la sfârșitul unui modul sau ca examinări pe parcurs (numite teste), precum și forma de
examinare este aprobată prin proceduri concrete ale programului de studiu. Examinarea poate
fi individuală sau pentru munca în grup.
De asemenea apare noțiunea de lucrare de curs, care pot fi individuale sau de grup, iar
evaluarea validată va specifica tipul una dintre următoarele variante: Standard (eseuri scrise,
rapoarte sau lucrări similare); Practic (creativ, teren sau pe bază de laborator); portofoliile;
Prezentări sau alte tipuri de evaluare tranzitorie; disertații; Proiecte.
20 Analiza comparativă a autonomiei universitare instituționale în Danemarca, Lituania, România,
Scoția și Suedia, Chișinău, 2015, pag.419 21 UK Quality Cod for Higher Education, . Part B: Assuring and Enhancing Academic Quality.
Chapter 1: Programme Design, Development and Approval 22 University of Gloucestershire at Cheltenham and Gloucester. Assessment: Handbook of Principles and
Procedures, 2015/16, p.4
33
Se ia în considerare și punctul de vedere a unui evaluator extern. Examinatorii externi
nu apreciază cu note lucrările. Notarea este responsabilitatea examinatorilor universitari.
Rolul examinatorului extern este de a consilia Comisia de examinatori, dar deciziile privind
notele sunt cele ale consiliului în ansamblul. Cu toate acestea, Consiliul ar trebui să ia în
considerare, în orice moment opinia examinatorului extern.
În cazul examinatorilor externi (din exteriorul universităţii) se insistă asupra completării
unui formular ce explică şi comentează asupra fiecărui examinator şi a locului unde a avut loc
examinarea.
Până în prezent, rapoarte care au fost prezentate clarifica observațiile referitoare la
fiecare partener care ar trebui să fie mai util pentru parteneri în ceea ce privește primirea
feedback-ul direct despre rolul lor în menținerea standardelor academice și furnizarea
oportunităților de învățare ale studenţilor.
Universitatea a revizuit conţinutul cursurilor care conţin elemente de franciză (adică o
parte a cursului este predate de către o parte externă) astfel încât elementele furnizate de
părţile externe să fie luate în considerare la nivel de curs.
Acest lucru este completat de dezvoltarea relaţiilor de consiliere şi pentru coordonatorii
parteneri (PC) și îndrumătorii academici de legătură (Alts) (cei care fac parte dintr-o
organizaţie parteneră şi care lucrează nemijlocit cu liderii academici ai cursurilor), garantează
că personalul de la organizațiile partenere sunt incluse în examinarea problemelor care au
condus la și care rezultă din procesele de asigurare a calității cheie ale universității.
Aceste responsabilități sunt stabilite în mod clar în planificatorul de livrare de
colaborare și au fost reaprobat la activitățile de colaborare la forumul de parteneriat.
Directorul de parteneriate de colaborare (DCP) și şefii facultăţilor responsabili de asigurarea
calităţii şi standardizare (FHQS) se întrunesc în şedinţe unde se discută problemele legate de
colaborarea cu partenerii locali şi externi.
Problemele legate de monitorizările şi revizuirile anuale (AMR) precum şi evaluarea şi
revalidarea periodică (RPR) sunt abordate prin intermediul reuniunilor periodice ale
consiliului de parteneriat, în scopul de a crea un sentiment mai mare de implicare din partea
personalului partener în procesele cheie de asigurare a calității la universitate.
Au fost făcute modificări în Îndrumarul academic (AQPH) în pentru a include
oportunitatea pentru personalul reprezentativ din organizațiile partenere să fie mai direct
implicat cu echipe de curs UOG la evenimente organizate pentru a discuta despre
monitorizarea și/sau revizuirea cursurilor în care joacă un rol de furnizare de servicii.
Pentru a avea feedbackul studenților, de obicei, li se acordă întrebări deschise la care
aceștia răspund.
4.6 Integrarea persoanelor cu dezabilități
Dezabilitatea este definită în conformitate cu Legea privind discriminarea persoanelor
cu handicap (1995) ca: "o deficiență fizică sau mentală, care are un efect advers substanțial pe
termen lung și influențează capacitatea dumneavoastră de a desfășura activități normale de zi
cu zi". Acesta include dificultăți de învățare specifice, cum ar fi dislexia, dispraxie și
discalculie. Confirmarea unui handicap trebuie să fie validată cu dovezi corespunzătoare,
obținute de la student începând cu 16 ani și în mod ideal, în ultimii 2 ani.
34
Fiecare persoană are nevoi diferite, Universitatea Gloucestershire oferă ajutor şi
consultanţă atât la telefon cât şi prin email (@glos.ac.uk). Studentul trebuie să aducă dovezi
sub forma unei scrisori de la medic sau a unei evaluări profesionale pentru a putea beneficia
de anumite facilităţi şi sprijin.
Serviciul de sprijin a studenţilor cu dezabilități, afecţiuni medicale, dislexie și dificultăţi
de învăţare, precum şi serviciul de sprijin în învățare oferă consiliere individuală şi garantare
confidenţialităţii. Acest serviciu oferă:
vizite de consiliere la universitate înainte de a depune dosarul de admitere
consiliere cu privire la diagnosticarea dificultăților de învățare specifice, cum ar fi
dislexie, dispraxie și discalculie
sprijin cu aplicarea pentru Bursa Studenților cu Dizabilităţi (DSA)
consiliere cu privire la accesul persoanelor cu dezabilități
formare de sensibilizare (awareness training)
legătura cu personalul academic și serviciile pentru studenți în ceea ce privește nevoile
de sprijin
Persoanele cu dezabilități pot beneficia şi de facilităţi financiare prin aplicarea la Bursa
pentru Studenţii cu Dezabilități. Această bursă este disponibilă pentru orice student care vrea
să studieze şi are o dezabilitate fizică sau mintală, sau dificultăţi de învăţare precum dyslexia.
Pentru a putea beneficia de această bursă, e nevoie de completat un formular care se regăseşte
cu uşurinţă pe site-ul universităţii. Studentul poate aplica la bursă după ce a fost deja
înmatriculat la studii sau o poate face din timp, completând formularul DSA1. Studenţii care
învaţă cu frecvenţă redusă de asemenea sunt eligibili pentru bursă, atât timp cât cursul la care
sunt înmatriculaţi durează cel puţin un an. Studenţii care fac studii postuniversitare de
asemenea pot beneficia de o bursă (care va acoperi toate cheltuielile studentului), care este
însă diferită de cea oferită studenţilor universitari.
Sprijin academic oferit persoanelor cu dezabilități constă din consilierea oferită de
specialiștii universităţii cu privire la tipurile de sprijin disponibile pentru a ajuta să-şi
gestioneze studiile. Acest lucru poate include extensii pe sarcini scrise, timp suplimentar
pentru examene și/sau furnizarea beneficiarilor de note, comunicatori, tutori abilități de studiu
și mentori.
Dacă studentul are o dificultate specifică de învățare, va trebui să furnizeze o copie a
evaluării de diagnosticare, pentru a avea acces la sprijin pentru studii. În cazul în care
studentul are nevoie să fie evaluat de un specialist, universitatea poate oferi consiliere în
găsirea unui evaluator calificat în mod corespunzător. Consilieri pentru persoanele cu
dezabilități pot, de asemenea, pot oferi sfaturi cu privire la fonduri speciale şi burse destinate
studenţilor cu dezabilități pentru a-i ajuta să acopere costurile unei evaluări de diagnosticare.
Sălile universității au camere accesibile pe toate campusuri. Aceste camere tind să fie
mai mari decât celelalte, facilitățile de baie sunt mai accesibile și flexibile, pentru a se potrivi
la nivelul de nevoie necesar.
Autobuzul universităţii şi autobuzele locale Stageacoach asigura un acces de nivel
scăzut pentru persoanele cu dificultăți de mobilitate. Unii elevi cu dezabilități pot fi, de
asemenea, dreptul la un permis de parcare accesibil. Există zone de parcare accesibile pe
fiecare campus.
35
Programările pentru a putea vedea unul dintre consilierii pentru studenţii cu dezabilități
se pot face direct sau prin intermediul uneia dintre Zonele de Ajutor din fiecare campus.
Universitatea va pune la dispoziţie toate facilităţile necesare din momentul în care
studentul va informa administraţia despre necesităţile lui. Studenţii se pot adresa la Serviciul
de Sprijin pentru Dezabilități, Dislexie şi Învăţământ înainte de a începe un curs nou, pentru a
se asigura că necesităţile lor vor fi satisfăcute. Viitorii studenți vor trebui să se înregistreze la
acest serviciu pentru ca cel mai optimal sprijin să fie pus la dispoziţia lor.
Universitatea ţine foarte mult la politica de confidenţialitate şi va discuta situaţia
studentului cu dezabilități doar cu acordul acestuia.
4.7 Mediul fizic
Serviciile studențești oferă consiliere și sprijin extinse de-a lungul timpului pe care
studenţii îl petrec la universitate. Fiecare campus are un student în Zona de Ajutor (HelpZone)
care va oferi ajutor şi sprijin. În fiecare campus există şi o echipă de sprijin internațional
pentru studenţi. Uniunea Studenților (Sindicatele Studenţeşti) furnizează, de asemenea, o serie
de sfaturi și servicii.
Peste 500 de calculatoare cu acces liber
Fiecare campus are peste 150 de calculatoare cu acces liber, fie în biblioteci sau în sălile
dedicate, dintre care unele oferă acces 24/7 (în fiecare zi, pe tot parcursul zilei). Sunt
disponibile atât calculatoare Mac, cât şi PC-uri, precum şi majoritatea soft-urilor necesare
pentru îndeplinirea sarcinilor academic. La dispoziţia studenţilor sunt puse servicii de
imprimare, fotocopiere, scanare, foldere etc.
WiFi gratuit
Universitatea oferă acces la internet wireless gratuit pentru personal și studenți care
posedă un nume de utilizator universitar și o parolă validă. Rețeaua wireless este disponibilă
în toate campusurile şi în biblioteci, baruri, cantine şi la multe alte locații în întreaga
universitate. Imprimarea fără fir și scanare este disponibilă la fiecare bibliotecă campus.
Bibliotecă la fiecare campus cu resurse la subiecte relevante.
Fiecare campus are propria bibliotecă cu o echipa de deservire dedicată ajutorului și
specialiști pe discipline. Resursele extinse ale bibliotecilor ajută studenţii din anul întâi de
studio până la doctoranzi.
La dispoziţia studenţilor sunt biblioteci deschise până târziu şi biblioteci virtual care
lucrează non-stop.
Fiecare bibliotecă este deschisă până seara târziu, în timpul semestrelor
Acces 24/7 la o gama largă de e-cărți, reviste și baze de date oriunde în lume
Peste 100 de laptop-uri sunt disponibile în cele trei biblioteci cu perioade de
împrumut de la două ore până la o săptămână
Accesul la o gamă de echipamente media, inclusiv aparate de fotografiat,
camere video și dictafoane, precum și software-ul de editare digitală este accesibilă pe toate
PC-urile bibliotecii
36
Accesul pentru a împrumuta resurse de la alte biblioteci
chat-ul online pentru a răspunde la întrebările studenţilor
zone de studiu de grup cu facilități de cafea
domenii de cercetare în regim de linişte
Calculatoare cu acces deschis și de învățare legate de curs de
Biblioteca nu este doar pentru studenți. Nu e nevoie să fiţi un student sau un membru al
personalului actual pentru a avea acces la bibliotecile universităţii (fizice sau virtuale).
Indivizii sau persoanele juridice care doresc să aibă acces la informaţia din bibliotecile
universităţii o pot face prin aplicarea la poziţia de membru.
4.8 Nivelul Programului de Studiu Business și Management
Programul de studiu Business și Administrare (Business și Management este denumirea
în Universitatea Gloucestershire) are ca scop pregătirea de profesioniști pentru afaceri,
oferindu-le o gamă largă de competențe esențiale în afaceri moderne. Studiul este extrem de
relevant și practic, cu un accent profesional puternic și oferă studenților posibilitatea de a se
diferenția cu adevărat în competiție într-o varietate de domenii de afaceri funcționale, inclusiv
finanțe, marketing și managementul resurselor umane ș.a. Acest program oferă oportunitatea
de a dobândi cunoștințe și înțelegere a întregii game de discipline de afaceri și de management
în curs de pregătire pentru o carieră în management. Primii doi ani studenții învață
principalele zone funcționale ale domeniilor de afaceri și conexe. În ultimul an, ei optează
pentru a-și lărgi și aprofunda înțelegerea într-una dintre aceste zone funcționale. Programul
oferă studenților dezvoltarea atât a cunoștințelor teoretice în probleme de management, de
afaceri, cât și competențe practice, aplicative. Ca urmare, există o abordare puternică
profesională, cu accent pe aplicarea cunoștințelor în situații practice. Acest lucru permite
dezvoltarea unei varietăți de abilități: de analiză, sinteză și de luare a deciziilor - toate acestea
sunt esențiale pentru o carieră în business. Deci, programul de studiu Business și
Administrare se bazează pe competențe, pe oferirea studenților a acelor competențe care le-ar
permite o inserție mai ușoară în câmpul muncii și o angajabilitate mai reală.
Dezvoltarea, validarea, schimbările şi revizuirea cursurilor se fac la fiecare 5 ani.
Monitorizarea şi evaluarea cursurilor (aici nu e vorba de procesul sau metodele de
predare ci de reuşită şi feedbackul studenţilor) se face 1-2 ori pe an.
Se încurajează implicarea studenţilor. Există sindicatele studenţeşti şi “Vocea” (statutul
unui student de a reprezenta o comunitate: specialitate, facultate etc). Sindicatele şi “Vocea”
se întâlnesc lunar cu administraţia pentru a discuta probleme actuale.
Se practică fenomenul “Externality” – la fiecare curs este atribuit un profesor din
exterior (altă universitate) care va evalua metoda de evaluare şi rezultatele oferite de către
profesorul intern studenţilor. Tot în acest proces, profesorul extern va oferi colegului său
sugestii de îmbunătăţire.
Mediul virtual de învățare al Universității este modul principal în care studiază
studenții, și din ce în ce mai mult se referă și la activitățile de cercetare. Aceasta le oferă să
mențină contactul cu liderii de module și pentru a primi feedback-ul în scris asupra sarcinilor.
Toate modulele au o prezenta pe VLE, care prevede, de asemenea, link-uri către resurse de
37
sprijin de învățare și de predare, inclusiv manuale de curs și ghiduri de module, precum și cele
oferite de Bibliotecă și Serviciul de informații cum ar fi publicații periodice și cărți
electronice. Universitatea stabilește cerințele minime pentru informațiile furnizate la curs de
pe VLE. Studenții au comentat în mod favorabil utilizarea mediului virtual ca un mediu de
învățare electronică, ceea ce indică faptul că majoritatea din studenți folosesc zilnic aceste
resurse. Profesorii și gestionarii cursurilor au confirmat calitatea instruirii oferite de echipa
VLE și au răspuns prompt la cererile individuale de ajutor. Universitatea a planificat
actualizarea VLE , creșterea capacității sale de a fi utilizat în mod interactiv și integrarea
utilizării de software de potrivire a textului cu depunerea on-line a muncii pentru studenți.
Universitatea este încurajată să articuleze o strategie instituțională pentru creșterea cerințelor
minime de suport de curs pe VLE.23
Deci, programul Business și Management este prevăzut pentru 3 ani de studii în vederea
obținerii Diplomei de studii superioare. Volumul de lucru total este de 120 CAT(Credit
Accumulation and Transfer Scheme) pe an. 1 ECTS este echivalent cu 2 CATS. Un CAT este
echivalentul a 10 ore efort depus de student. Pentru a obține diploma de licență e nevoie de
acumulat 360 CATS. Fiecare modul are 15 sau 30 CATS. Nu este nevoie ca vreo asociație
profesională să acrediteze acest program.Ca puncte de referință pentru elaborarea acestui
program servesc Cadrul Calificărilor pentru Învățământul Superior (FHEQ)și Declarația de
referință pentru Afaceri Generale și Management.
Strategia de învățare și de predare a programului este susținută de cele patru priorități în
cadrul strategiei de învățare și de predare a universității:
Învățarea independentă și colaborativă. Întregul program se angajează să sprijine
învățarea studenților. Fundamentul abilităților de învățare sunt dezvoltate și consolidate pe
parcursul a 4 module. Aceste module ajută studenții să fie mai eficienți și independenți.
Utilizarea evaluărilor formative constituie o oportunitate pentru a verifica înțelegerea
cunoștințelor fiecăruia.
Învățarea pentru viață și angajare. Este realizată prin utilizarea evaluărilor autentice
care reproduc munca reală efectuată în afaceri, prin oferirea de oportunități de a se angaja cu
studii în întreprinderi reale și de a dezvolta un portofoliu personal și profesional, prin
oportunitatea de a efectua un stagiu cu durata de un an, Utilizarea unor cazuri reale în predare
și evaluare. Studenților li se cere să prezinte o propunere de îmbunătățire a activității unei
organizații locale, în gestionarea operațiunilor de afaceri. Pentru aceasta, trebuie să se implice
în mod activ în organizația în faza de constatare a faptelor.
Învățarea pentru viitor. Utilizarea unor simulări bazate pe utilizarea Tehnologiilor
Informaționale, care permite modelarea situației reale de viață și permite să aplice
cunoștințele, să se adapteze la schimbarea scenariilor în simulare și să se gândească out-of-
the-box, în care se ocupă cu simularea, încorporarea "durabilității" ca o temă de bază, care
necesită să se gândească la probleme mai largi, care se referă la comunități și mediu. Se
axează pe 6 module privind natura strategică și viitorul managementului afacerilor.
23 Higher Education Review of University of Gloucestershire, April 2015, p.26-27
38
Învățarea bazată pe cercetare. În cadrul acestei strategii sunt câteva module. Strategies
for Globally Responsible Leadership este un exemplu de un modul care a fost introdus pentru
a îmbina atât un domeniu de cercetare de interes în creștere, cât și de interesul de cercetare a
staffului. Au fost elaborate materiale didactice, cum ar fi studii de caz. Un alt modul
Gestionarea responsabilității corporative analizează dileme etice actuale și provocările cu care
se confruntă întreprinderile. Asigurarea opțiunii pentru ca studenții să realizeze un modul de
disertație de cercetare. Pentru aceasta se include, de asemenea sesiuni predate cu privire la
metodele de cercetare. Prin utilizarea lucrului în echipă, ceea ce permite gestiunea de către
studenți a propriei învățări, precum și să învețe unii de la alții.
Cele de mai sus demonstrează că, în Universitate, în general, și la programul de studii
Business și Management , în particular, sunt utilizate metode active de învățare, concepute
pentru a angaja studenții într-o serie de activități de învățare, în plus la cursuri, seminarii și
exerciții de grup. Filozofia de predare a universității include utilizare cu exces a studiilor de
caz, proiectelor, precum și utilizarea unei game variate de tehnologii de învățare.
Toate disciplinele predate se divizează în obligatorii, fundamentale și altele. Sunt
indicate cele cu caracter obligatoriu. Ceea ce considerăm important, este că se menționează
care sunt finalitățile de studiu pe care le asigură fiecare disciplină, și, pe de altă parte, care
discipline asigură finalitățile de studii preconizate. Fiecare disciplină de studiu al programului
specifică care metode de învățare va folosi și în ce proporție.
Strategia de evaluare sprijină obiectivele programelor, rezultatele învățării, și strategia
de predare-învățare. Aceasta își propune să permită studenților să demonstreze cunoștințele
teoretice și abilitățile practice în Management prin implicarea activă în probleme de afaceri.
Modalitățile de evaluare vin în sprijinul studenților în dorința lor de angajare.
Punctele-cheie care stau la baza raționamentului sunt, după cum urmează:
1. Matricea de metode de evaluare reflectă natura variată a activității unui profesionist
de afaceri (de exemplu, raport scris, prezentare, planificarea afacerii).
2. Modalități de evaluare care implică pregătirea studenților pentru cunoașterea
mediului internațional din perspectiva activării acestora în companii din alte țări.
3. Evaluarea "autentică", adică utilizarea metodelor, care reproduc lucrul real efectuat
în lumea afacerilor.
4. Caracterul "academic", al unor evaluări (de exemplu, examene) pregătesc studenții
pentru studiile viitoare în vederea evoluției carierei.
5. Evaluările reflectorizante pregătesc studenții pentru a face față complexității în
afaceri, adaptarea la schimbările rapide ale mediului de afaceri.
De asemenea fiecare program reflectă și modalitatea în care se va face evaluarea: oral,
în scris sau altfel.
Universitatea publică principii și proceduri separate pentru evaluarea studenților cu
dezabilități. Acestea nici de cum nu sunt discriminatorii, doar contribuie la o mai bună
pregătire a studenților cu dezabilități. Evaluarea academică a studenților cu handicap se
desfășoară în conformitate cu regulamentele academice ale Universității.
Universitatea, de asemenea, dispune de reguli clare cum trebuie să decurgă examenul,
ce urmează a fi verificat și cum are loc procesul. Procedurile detaliate se conțin în
Assessment: Handbook of Principles and Procedures, 2015/16.
39
Forma de evaluare și data depunerii se comunică studenților prin ghidul la modulul
respectiv. Referatul de evaluare, programul de evaluare și criteriile de evaluare sunt aprobate
de către un grup permanent al Consiliului de Examinatori înaintea începerii fiecărui modul24.
Pe parcursul modulului, studenții vor primi o scurtă evaluare specificând sarcina de a fi
completată și orice alte detalii suplimentare despre cerințele de evaluare. Sarcinile de evaluare
sunt desemnate la fel la cursuri. Studenții sunt obligați să se supună examinării formale la
datele stabilite de Comisia de examinare sau o altă autoritate corespunzătoare. Absența sau ne
expedierea lucrării poate duce la eșec determinat de către Consiliul de examinatori.
Depunerea cu întârziere a lucrărilor fără documente justificative se sancționează în
conformitate cu următoarele criterii:
Până la și inclusiv șapte zile întârziere - punctajul maxim va fi de 40%;
Mai mult de șapte zile întârziere - 0%.
Toate lucrările depuse pentru reevaluare după data scadenței și fără documente și
circumstanțe atenuante aprobate vor primi punctajul 0%.
De asemenea în Regulamentul la care ne referim se menționează, că nota generală de
trecere pentru un modul este de 40%. În cazul în care un modul include două sau mai multe
elemente de evaluare, punctajul final al modulului este exprimat ca un număr întreg. Media
ponderată a elementelor de evaluare este rotunjită conform regulilor aritmetice.
Un student are dreptul la o singură oportunitate pentru reevaluarea notei finale pentru
modulul la care aceasta este în intervalul 30-39%. Dar studentul care a obținut o notă de
trecere nu poate solicita mărirea acesteia.
Sistemul de notare actual este următorul:
Performanță pentru fiecare element de evaluare în cadrul unui modul se clasează după
cum urmează:
Procentul Rezultatul pentru elementul de evaluare Note
70-100 Promovabil A
60-69 Promovabil B
50-59 Promovabil C
40-49 Promovabil D
0-39 Ne promovat F
0 Ne finalizat N
Sau după cum urmează,
Rezultatul pentru elementul evaluat Nota
Satisfăcător S
Nesatisfăcător UF
Nesatisfăcător din cauza nefinalizării UN
Performanța globală a modului este notată, după cum urmează:
Procentajul Rezultatul modulului Nota
70-100 Promovat A
24 Academic Regulations for Taught Provision, p.14
40
60-69 Promovat B
50-59 Promovat C
40-49 Promovat D
40-100 Calificată eșuează; specificat element de bază non-obligatorie a
eșuat - dreptul la o reevaluare
QF
30-39 Eșuat cu dreptul de reevaluare R
0-29 Eșuat fără dreptul de reevaluare F
În universitate există posibilitatea de a înainta anumite contestări. Acestea sunt
reglementate. Astfel sunt prevăzute situațiile în care ar putea fi înaintate contestările:
a. La momentul evaluării, au existat circumstanțe care au afectat în mod negativ
performanțele studentului pe care studentul nu a putut să le comunice consiliului de
Examinatori înainte ca aceștia să ia decizia.
b. A existat o eroare administrativă sau neregulă de procedură în timpul desfășurării
evaluării de natură semnificativă încât să afecteze nota obținută.25
De asemenea procedurile generale de contestare sunt descrise și în Codul Calității
pentru Învățământul Superior.26
Plagiat: Se așteaptă că munca efectuată de student și întruchipată sub formă de lucrare
să fie efectuată de el personal. În Regulamentele interne ale universității se prezintă definiția
clară a ceea ce reprezintă plagiatul , acesta fiind definit ca utilizarea nerecunoscută a muncii
altora. Acest lucru înseamnă că studenții nu trebuie să copieze, parafrazeze sau să prezinte o
altă lucrare ca fiind a lor proprie. De asemenea se prezintă și alte forme care sunt asociate
plagiatului.27
În toamna 2015 a fost declarată folosirea de către Universitatea Gloucestershire a
software-ului de detectare a plagiat Turnitin. Această declaraţie a fost comunicată de către
Unitatea de Dezvoltare Academică (ADU) prin intermediul sesiunilor de personal Turnitin.
Șabloane și orientări pentru elaborarea de ghiduri module, slip de evaluare și manuale de curs
au fost actualizate în mod corespunzător pentru a include declarația. Toate modulele ghiduri,
slip de evaluare și manuale de curs includ aceste informații și acest lucru va fi a reiterat în
septembrie 2016 și la conferințele de personal.
Declarația de utilizare a fost comunicată partenerilor de colaborare prin intermediul
buletinelor lunare transmise de către echipa de parteneriate de colaborare și un podcast
privind plagiatul și Turnitin vor fi aduse la dispoziția tuturor partenerilor de colaborare.
Echipa de colaborare cu partenerii reelaborează Planurile de (CDPS) în manuale de operare
pentru 2016/17, care vor include orientarea anti- plagiat pentru parteneri.
25 University of Gloucestershire at Cheltenham and Gloucester. Assessment: Handbook of Principles
and Procedures, 2015/16, p.13 26 UK Quality Cod for Higher Education. Part B: Assuring and Enhancing Academic Quality. Chapter
9. Academic Appeals and Student Complaints 27 University of Gloucestershire at Cheltenham and Gloucester. Assessment: Handbook of Principles
and Procedures, 2015/16, p.69
41
Universitatea dezvoltă o politică ce ține seama de opțiunile tehnologice actuale de
plagiat și înglobează metode de evaluare mai ample pe parcursul anului de învăţământ 2015-
2016, condus de colegii din cadrul ADU. Implicațiile pentru dezvoltarea politicilor și a
impactului pentru parteneri de colaborare va forma un aspect cheie al acestor evoluții, în
scopul de a sprijini prevenirea și identificarea plagiat și a altor infracțiuni asociate pe
parcursul furnizării serviciilor educaţionale, inclusiv livrate prin intermediul partenerilor.
Progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestor politici vor fi raportate în cadrul
şedinţelor anuale de evaluare, prin discutarea problemelor de asigurare a calităţii atât în
interiorul universităţii, cât şi cu privire la partenerii externi.
Angajabilitatea. Unul dintre cele cinci obiective majore ale Planului Strategic al
Universității este cel de angajare. Strategia Angajabilitatea stabilește modul în care
Universitatea va spori capacitatea de inserție profesională a absolvenților săi, va spori șansele
de a obține locuri de muncă la nivel de absolvent sau va oferi posibilități adecvate pentru a
studia în continuare.
Universitatea a dezvoltat o serie de inițiative menite să sporească șansele de angajare ale
studenților și să le sprijine în planificarea viitoarei lor cariere28. Inițiativa Degreeplus, care a
început în 2012, reunește o serie de sisteme și servicii care includ suport pentru plasament,
stagii, voluntariat și muncă part-time și a dus la o creștere semnificativă a implicării
studenților în aceste oportunități. Inițiativa PLANUL TĂU PENTRU VIITOR, susținută de
un nou centru de carieră on-line, aliniază schema de tutore personal cu planificarea carierei
personale pentru fiecare student. Proiectul An Studențesc Intensiv a contribuit prin curriculum
la dezvoltarea competențelor pentru activitățile de angajare. S-a stabilit o relație puternică cu
angajatorii prin intermediul Parteneriatului Enterprise Local și Growth Hub, care de asemenea
contribuie la dezvoltarea curriculum-ului.
4.9 Nivelul pregătirii pedagogice
În cadrul Universității se utilizează diverse metode centrate pe student, cum ar fi
utilizarea învățământului bazat pe probleme, utilizarea simulărilor, jocuri economice, studii de
caz, platforma de învățare kahoot, flippingul, care este o strategie de instruire și un tip de
învățare mixtă, ce inversează mediul de învățare tradițional prin furnizarea de conținut de
instruire, de multe ori on-line, în afara sălii de clasă. Se deplasează activități, inclusiv cele
care ar fi putut fi considerate în mod tradițional teme în sala de clasă. Studenții vizionează
cursuri on-line, colaborează în discuții on-line, sau efectuează cercetări la domiciliu și se
includ în discuții în clasă, cu îndrumarea unui mentor.
În general, -au fost prezentate mai multe metode posibile de lucru cu studenții:
lucrul individual, ceea ce presupune revizuirea notițelor, citirea, pregătirea
sinestătătoare a răspunsurilor la setul de întrebări;
Lucrul în echipe de 2-3 persoane: pregătirea răspunsurilor la întrebări,
clarificarea ideilor, compararea răspunsurilor individuale și ajungerea la un numitor comun în
echipă;
28 Higher Education Review of University of Gloucestershire, April 2015
42
Lucrul în echipe de câte 4-5 persoane: dezbaterea subiectelor și atingerea
punctului de vedere a echipei, pregătirea răspunsurilor în sesiune plenară, utilizând flip-chart,
prezentarea punctului de vedere a echipei de către unul sau mai mulți membri ai echipei,
„Piramidă” sau „bulgărul de zăpadă) (combinarea grupurilor sau adăugarea
de indivizi la grupuri la un interval de timp): rezolvarea problemelor în grup, întâlniri în grup
pentru a compara împreună lucrul/răspunsurile/punctele de vedere ale grupurilor mici;
constituirea unor grupuri mici, care se focusează pe aspecte particulare ale temei, iar apoi
discutarea acestor aspecte împreună cu tot grupul pentru a forma o imagine de ansamblu;
Acvariu („peștele” discută o problemă, în timp ce observatorii externi notează
criterii utilizate) – rezolvarea/discutarea problemei în grup;
„Observatori” sau „grupuri încrucișate” sau activitate puzzle” - o persoană
din fiecare grup se alătură unui alt grup pentru a injecta idei noi în discuție, grupurile sunt
împărțite, apoi reformate pentru a putea face schimb de idei;
Dezbatere formală.
Universitatea Gloucestershire organizează o gamă largă de evenimente şi oportunităţi
pentru angajaţii săi (atât care sunt implicaţi direct în procesul de predare, cât şi pentru cei care
facilitează acest proces), cu scopul de a oferi servicii de calitate şi a îmbunătăţi continuu
calificarea angajaţilor. Angajaţii se pot implica în asemenea evenimente ca:
Discuţii şi workshop-uri cu referire la îmbunătăţirea metodelor de predare-învăţare
Workshop-uri cu privire la tehnologiile aplicate în procesul de predare
Discuţii şi workshop-uri referitoare la activitatea de cercetare
Workshop-uri pentru conducătorii de cercetări
Toţi profesorii sunt încurajaţi să observe activitatea colegilor săi şi să discute
concluziile şi rezultatele obţinute. Anual, sunt efectuate practici de asistare la orele altor
profesori din universitate pentru a căpăta experienţă, a deprinde practici noi sau a oferi sfaturi
şi sugestii pentru colegi. Ca rezultat al vizitelor efectuate, se organizează şedinţe de discutare
şi reflectare asupra punctelor forte şi slabe ale profesorilor. Aceste şedinţe pot fi efectuate în
mod individual sau la nivelul întregului departament.
Toţi tinerii specialişti care îşi doresc o carieră academică sunt rugaţi să participe la
anumite evenimente obligatorii ce i-ar ajuta în activităţile următoare. Ei sunt rugaţi să
participe la un workshop de o zi organizat de UK PSF şi la un workshop de jumătate de zi
orientat spre abilităţi de prezentare şi oratorie.
Profesorii ce au o experienţă academică mai mică de 3 ani sunt încurajaţi să
documenteze reflecţiile lor cu privire la experienţa acumulată în urma predării, autoanaliză a
punctelor forte şi slabe, notarea scopurilor pe diferite perioade de timp, indicarea măsurilor
luate pentru a atinge aceste scopuri. O metodă bună de a păstra asemenea reflecţii sunt
portofoliile.
Portofoliile sunt o metodă bună de autoevaluare nu doar pentru tinerii profesori, ele sunt
folosite pe larg de profesorii cu diverse grade academice şi experienţă în domeniu. Volumul
portofoliilor variază în dependenţă de poziţia ocupată de angajat şi responsabilităţi pe care le
îndeplineşte, pentru unele poziţii e nevoie de inclus 2 referinţe în portofoliul personal.
43
Anual se efectuează evaluarea cursurilor şi a metodelor de predare a profesorilor de
către studenţi. Această informaţie este foarte importantă pentru identificarea necesităţilor
studenţilor şi a măsurii în care aceste necesităţi sunt satisfăcute. Rezultatele chestionării ajută
profesorii să ajusteze forma de prezentare sau practicile folosite în următorul an.
Chestionarele date nu au o formă tipizată, nici un volum concret şi sunt incluse selectiv în
descrierea cursului.
Studenţii aflaţi în anul 3 (absolvenţii) sunt implicaţi într-o chestionare extensivă,
efectuată la nivel naţional, pentru a stabili raiting-ul universităţilor.
44
5. Analiza datelor și interpretarea
5.1 Introducere
Analiza și interpretarea datelor reprezintă o etapă importantă în oricare studiu realizat.
De obicei, acestea urmează după etapa de colectare a datelor. Analiza datelor presupune un
anumit mod de organizare a acestora. În funcție de faptul cât de corect și adecvat problemei
cercetate a fost făcut acest lucru, depinde, în mare măsură, și veridicitatea rezultatelor
obținute. Interpretarea datelor analizate presupune tragerea concluziilor, determinarea
relațiilor și proceselor care susțin constatările, căutarea unor înțelesuri mai largi ale celor
găsite etc.; Este important, în acest sens, ca interpretările să nu fie eronate, exagerate sau
subapreciate, să fie imparțiale, să nu fie în afara contextului.
În cadrul Pachetului de Lucru 2 a Proiectului a fost înaintat drept scop efectuarea
analizei comparative a datelor colectate cu referire la cadrul instituţional şi specificul
programelor de studiu Business și Administrare la două universități europene.
Această analiză comparativă, precum şi criteriile de comparare sunt reflectate în Anexa
6 la acest raport.
5.2. Criterii, proprietăţi şi indicatori
În baza metodologiei înaintate pentru efectuarea prezentei cercetări au fost stabilite
anumite niveluri de cercetare: nivelul de sistem, nivel de universitate, nivel de facultate,
departament, nivel de consiliu de studii, nivel de grupuri de studenți dezavantajați, nivel de
infrastructură și nivel de Program de studiu. Pentru fiecare nivel au fost evidențiate și
formulate careva criterii, care au permis organizarea și sistematizarea datelor colectate.
Criteriile evidențiate au permis să avem o viziune asupra punctelor comune pentru fiecare
nivel în cele două universități analizate, dar și să evidențiem careva particularități.
La baza evidențierii criteriilor se află în primul rând, metodologia propusă, apoi
relevanța informației pentru fiecare din universități, dar și disponibilitatea informației
respective.
1. Nivel de sistem. Criteriile de bază luate în considerare se referă la:
1.1. Acreditarea programelor de studii;
1.2. Sistemul național de asigurare a calităţii;
1.3. Organe profesionale implicate în acreditare.
Criteriile înaintate ne-au permis să avem o viziune generală asupra sistemului de
asigurare și menținere a calității în Universitățile din Danemarca și Marea Britanie.
2. Nivel de Management al universității. Criteriile, care au fost evidențiate sunt:
2.1. Organele de Guvernare, de Management și organizare a universității;
2.2. Strategia instituțională a universității, care încorporează strategia curriculară cu
accentul pe învățarea axată pe student;
2.3. Organe de Asigurare a Calității la nivel de universitate;
2.4. Formarea Pedagogică a cadrelor didactice și formarea continuă a acestora.
Aceste criterii ne-au permis să analizăm organele de conducere a universității, gradul de
colaborare și nivelurile ierarhice a acestora, să ne apropiem de învățarea bazată pe probleme.
3. Nivel de Facultate/Departament. Drept criteriu de bază sunt:
3.1. Rolul facultății în comunicarea cu părțile implicate în ce privește predarea și
învățarea centrată pe student.
45
Evidențierea acestui criteriu ne-a permis să analizăm gradul de implicare a facultății în
asigurarea unei învățări centrate pe student cât mai eficiente.
4. Nivel de Consiliu de Studii. Criteriile înaintate se referă la:
4.1. Structura organului responsabil de studii;
4.2. Analiza practicii de evaluare;
4.3. Modalitate de elaborare a unui program de studii nou;
4.4. Incorporarea IT în programele de studii;
4.5. Monitorizarea și analiza periodică a programelor.
Criteriile înainte ne-au fost de real folos pentru a înțelege modalitatea de elaborare a
programelor de studii, de implicare a diverselor părți în acest proces, a modalității de evaluare
și implicarea examinatorilor externi.
5. Integrarea grupurilor dezavantajate de studenți. La acest nivel au fost
selectate următoarele criterii:
5.1. Existența unui organ ce se preocupă de studenții cu dezabilități;
5.2. Modalități de lucru cu studenții din mediul dezavantajat în legătură cu
predarea.
Criteriile evidențiate ne-au permis să avem o viziune generală asupra posibilităților pe
care le au studenții ce fac parte din grupa celor dezavantajați de a face studii în rând cu ceilalți
studenți, în ce măsură universitățile asigură condiții favorabile pentru studii acestor persoane.
6. Infrastructura (mediul fizic). Am folosit drept criteriu:
6.1. Asigurarea facilităților adaptate la necesitățile persoanelor cu dezabilități;
6.2. Facilitățile existente pentru studenți în susținerea învățării bazate pe probleme.
Aceste criterii ne-ai permis să analizăm facilitățile create de universități în vederea
asigurării unui mediu favorabil pentru studii.
7. Nivel al Programului de Studiu. La acest nivel au fost formulate o serie de
criterii, elaborate în conformitate cu metodologia înaintată și discutate cu responsabilii de
programul Business și Administrare de la Universitate din Aalborg, Olav Jull Sørensen și de
la Universitatea Gloucestershire, Colin Simpson.
5.3. Modele emergente
Tabelul de mai jos rezumă criterii mai importante pentru studiul efectuat, modele
comune care au apărut în timpul analizei, precum şi variațiile apărute.
Tabelul 6. Modele emergente
Modele comune Variații
L1: Nivel de sistem
Criteriul 1. Acreditarea
programelor de studii
Este necesară acreditarea
programelor de studii, inclusiv
pentru obținerea finanțării de la
stat. La nivel de sistem sunt
specificate metodologia,
procedurile, indicatorii,
perioada de acreditare.
Universitățile pot alege organul
Diferă denumirea organelor
responsabile pentru acreditare.
Există particularități la nivel de
metodologie, indicatori.
În Danemarca pentru evaluarea
externă și acreditarea
programelor de studii (existente
și cele noi), în 2007 a fost creată
46
de acreditare.
Pot fi acreditate atât programele
de studii cât și Universitatea în
întregime
Agenție de Acreditare de către
Ministerul Științei, Inovării și
Învățământului Superior ca
organ public independent și
constă din Consiliul de
Acreditare (CA), Secretariatul
Consiliului și Secretariatul
Academic (SA) cu funcții de
evaluare. CA ia decizii referitor
la acreditare. În anul 2013 a fost
adoptată o nouă lege a
acreditării.
În Marea Britanie: Acreditarea
programelor de studii se face cu
implicare a trei organizații:
Comitetul Privy, Agenţia pentru
Asigurarea Calităţii în
Învăţământul Superior,
Consiliul pentru Finanţarea
Învăţământului Superior din
Anglia.
Criteriul 2. Sistemul național de
asigurare a calităţii
Există organe la nivel
național menite să monitorizeze
și, implicit, să asigure și să
îmbunătățească calitatea
studiilor în universități.
Asigurarea calităţii este o parte
a procesului de acreditare a
predării şi cercetării, în scopul
argumentării resurselor pentru
cercetare.
Unul din criterii impuse de
minister este asigurarea
continuă a calității interne a
programului de studiu.
În Danemarca Agenția de
Acreditare este însărcinată și cu
probleme de asigurare a calității.
Structura și funcțiile sistemului
de asigurare continuă a calității
în universitate sunt
predeterminate de criteriile
definite la general în Actul
Universitar și în Ordinul
Ministrului ” Criterii pentru
relevanța și calitatea
programelor de studiu
universitare și cu privire la
procedurile de aprobare a
programelor de studii
universitare”.
În Marea Britanie Organul
național de Asigurare a Calității
este Agenția de Asigurare a
Calității în Învățământul
Superior (QAA).
Criteriul 3. Organe profesionale
implicate în acreditare
Pentru programul Business și
Administrare nu este necesară
acreditarea de către organele
profesionale
În Danemarca: Nu există
organe profesionale care
contribuie la validarea
programelor sau la modul în
care sunt desfăşurate, dar în
47
cadrul universităţii există organe
de consultanţă la nivel de
fiecare Consiliul de Studiu, din
componenţa cărora fac parte
persoane externe competente şi
notorii.
L2. Nivel de Management al universității
Criteriul 1. Organele de
Guvernare, de Management și
organizare a universității
Există organe de guvernare și
organe de management
Danemarca: Consiliul
universitar şi Rectorul. Este
structură unitară de conducere.
Marea Britanie: Organe de
conducere: Consiliul, Vice-
rector, Comitet Academic,
Secretar, Organizaţii studenţeşti.
Existenţa unui serviciu la nivel
de universitate „Help Zone”care
are competenţa de a asista,
ajuta, ghida studenţii pe tot
parcursul aflării lor la studii
facilitează procesul educaţional.
Criteriul 2. Strategia
instituțională a universității,
care încorporează strategia
curriculară cu accentul pe
învățarea axată pe student
Există astfel de strategii în
ambele universități cu accent
pus pe învățarea centrată pe
student
În Universitatea din Aalborg
există un angajament
instituțional față de învățare și
predarea inovatoare care este
stipulat în strategia universitară
2016-2021, în care, în special se
pune accentul pe învățarea
bazată pe probleme, dar și pe
angajabilitatea studenților.
Planul strategic al UoG (2012-
2017) prevede dezvoltarea
învățământului centrat pe
student.
Criteriul 3. Organe de
Asigurare a Calității la nivel de
universitate
În cadrul universității din
Aalborg există un Grup
responsabil pentru asigurarea și
dezvoltarea calității
(University's Steering Group for
quality assurance and
development). Acest Grup este
responsabil de supravegherea
sistematică a calității pe intern și
pentru îmbunătățirea sistemului
de calitate, dezvoltarea
domeniilor calității în cadrul
48
universității.
UoG este în permanență
preocupată de Asigurarea unei
calități înalte întregului proces
de studii, care ar permite
pregătirea unor specialiști de
înaltă calificare. În vederea
realizării acestui deziderat există
o structură de conducere axată
pe asigurarea calității, dar
supravegherea tuturor
procedurilor de asigurare a
calității în cadrul Universității
se află în domeniul de
competență a Consiliului
Academic.
Criteriul 4. Formarea
Pedagogică a cadrelor
didactice și formarea continuă a
acestora
Cadrele didactice trebuie să
prezinte dovezi a pregătirii
pedagogice. Sunt create condiții
pentru a asigura acest lucru, dar
și pentru formarea continuă a
cadrelor didactice.
În universitatea din Aalborg este
creat un Laborator de Învățare (
Learning Lab), care oferă
calificări pedagogice obținute
prin Adjunktpaedagogikum
(calificare la nivel național) și
posibilitatea învățării continue.
Menționăm și Academia PBL,
care favorizează această
direcție.
În UoG se salută participarea
profesorilor, în deosebi a celor
tineri la diferite evenimente
organizate.
L3. Nivel de Facultate/Departament
Criteriul 1. Rolul facultății în
comunicarea cu părțile
implicate în ce privește
predarea și învățarea centrată
pe student
Facultățile și Departamentele
sunt părți componente ale
organizării interne a
universității, în cadrul cărora
sunt organizate întâlniri în
vederea partajării exemplelor de
bună practică și a
performanțelor obținute în
predarea și învățarea axată pe
student.
L4. Nivel de Consiliu de Studii
Criteriul 1. Structura organului
responsabil de studii
Organ responsabil de elaborare
a programelor de studii
49
Criteriul 2. Analiza practicii de
evaluare
Ambele universități utilizează
metode diverse de evaluare,
evaluarea colegilor,
monitorizarea evaluării,
includerea unui evaluator extern
Criteriul 3. Modalitate de
elaborare a unui program de
studii nou
Există prevederi clare a
modalității de elaborare a unui
program de studii nou
În Universitatea din Aalborg
Inițiativa de a crea un nou
program la ciclul I și II vine, de
regulă, de la un cadru didactic,
colectiv care formează echipa
de program sau de la un grup de
cercetare . La facultate este o
persoană cu experiență privind
reglementările legale în
învățămînt , care ajută echipa la
crearea pachetului de
documente. Decanul semnează
acest pachet după un control
juridic riguros. Programul este
aprobat de decan, apoi supus
evaluării la nivelul consiliului
academic.
Inițiatorul unui nou program de
studii la nivel de licență în UoG
este Departamentul, în cadrul
căruia se formează un comitet
de program, care argumentează,
apoi elaborează curricula
programului. Programul se
discută în cadrul
departamentului, apoi al
Comitetului academic al
Facultății. Un rol aparte se
atribuie asociațiilor
profesionale. Cerințele înaintate
față de proiectarea, dezvoltarea
și monitorizarea programelor de
studii sunt descrise în Codul
Calității.
Criteriul 4. Implicarea
studenților în elaborarea
programului de studii
Studenții sunt activ implicați în
elaborarea programelor de
studii.
În Danemarca studenții sunt
implicați în măsură de 50% în
consiliile de studii, dar și în alte
organe. Rolul studenților este
dublu: participă și influențează
direct evaluarea profesorilor și a
programelor și au posibilitatea
de a influența evaluarea și prin
50
participarea în cadrul consiliului
de studii.
Criteriul 5. Monitorizarea și
analiza periodică a
programelor
Se analizează anual, inclusiv
prin feedbackul de la studenți,
angajatori
În Universitatea din Aalborg
Revizuirea programelor se face
în fiecare semestru, în acest
scop se organizează 8 adunări
anuale.
L5. Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi
Criteriul 1. Existența unui organ
ce se preocupă de studenții cu
dezabilități
În Universitatea din Aalborg nu
am sesizat existența acestui
organ
În UoG este oficiul Help Zone
Criteriul 2. Modalități de lucru
cu studenții din mediul
dezavantajat în legătură cu
predarea
Sunt create toate condițiile
pentru ca aceștia să nu fie
marginalizați
L6. Infrastructura (mediul fizic)
Criteriul 1. Asigurarea
facilităților adaptate la
necesitățile persoanelor cu
dezabilități
Ambele universități au
infrastructură, care asigură
accesul la studii și le oferă
posibilități de învățare
studenților cu dezabilități
Criteriul 2. Facilitățile existente
pentru studenți în susținerea
învățării bazate pe probleme
Ambele universități au o
infrastructură foarte bună, cu
săli de studii, campusuri bine
amenajate, biblioteci, WI—FI,
ș.a.
În Danemarca studiile sunt
asigurate de către stat, în Marea
Britanie – în bază de taxe de
studii
L7. Nivel de program de studii (Business și Administrare)
Criteriul 1. Structura
programului Business și
Administrare
În ambele universități durata
studiilor este de 3 ani, respectiv
6 semestre;
Criteriul 2.Volumul de lucru al
studentului
Volumul de lucru se calculează
în credite transferabile. Pe an
este echivalentul a 60 ECTS.
În Danemarca fiecare an de
studiu este echivalent cu 60
ECTS, respectiv fiecare
semestru, 30 ECTS. 1 ECTS
echivalează cu 27 ore de lucru a
unui student.
În Marea Britanie volumul de
lucru pentru un an este de 120
CAT. 1 ECTS echivalează cu 2
CAT, 1 CAT este echivalent a
10 ore efort depus de student
51
Criteriul 3. Evaluarea
studenților
-Fiecare program conține
informații despre tipurile de
examinări, modalitatea
efectuării acestora, cerințele față
de răspunsurile pe care trebuie
să le ofere studenții.
-Există Regulamente care foarte
detaliat explică fiecare situație
posibilă.
-Evaluarea se bazează pe
anumite competențe de care
trebuie să dea dovadă studenții
În Universitatea din Aalborg
utilizarea pe scară largă a
proiectelor în echipă aduc un
specific și evaluărilor
În UoG se publică principii și
proceduri separate pentru
evaluarea studenților cu
dezabilități.
Criteriul 4. Implicarea cadrelor
didactice, a studenților,
absolvenților, angajatorilor în
elaborarea, gestionarea și
îmbunătățirea programului
În elaborarea, dezvoltarea și
îmbunătățirea unui program de
studiu sunt implicați mai mulți
actori: cadre didactice, studenți,
angajatori, absolvenți
Criteriul 5. Evitarea și
sancționarea trișatului și
plagiatului
La nivel instituțional există
Regulamente, care clarifică ce
reprezintă situația de plagiat,
care sunt consecințele acesteia.
În Universitatea din Aalborg
există un portal special VBN
care testează la nivelul de
plagiere toate proiectele, tezele
de licență și master.
Universitatea Gloucestershire
din toamna anului 2015
folosește software-ul de
detectare a plagiatului Turnitin
Criteriul 6. Contestațiile
studenților
Există Regulamente care
stipulează condițiile când pot fi
depuse contestațiile, modalitatea
de soluționare a acestora.
Criteriul 7. Sistemul de notare
actual
Există prevederi clare care este
sistemul de notare, care sunt
cerințele pentru a obține fiecare
din notele respective, care este
nota de promovare
În Danemarca se folosește
sistemul de notare bazat pe 7
scale, care constă din cinci note
pozitive 0,2,4,7,10,12 și două
note negative 00 și -3.
În Marea Britanie sistemul de
notare este exprimat în procente
și cu litere. Astfel 70-100%
echivalează cu nota A, 60-69% -
B; 50-59 –C; 40-49 – D.
Acestea sunt notele de
promovare. Mai jos de 40% nu
sunt de promovare
52
Criteriul 8. Rolul
examinatorului din exterior
Examinatorul extern este
obligatoriu în ambele
universități pentru o
obiectivitate mai mare a
evaluării studenților.
În UOG se practică
fenomenul “Externality” – la
fiecare curs este atribuit un
profesor din exterior (altă
universitate) care va evalua
metoda de evaluare şi
rezultatele oferite de către
profesorul intern studenţilor.
Tot în acest proces, profesorul
extern va oferi colegului său
sugestii de îmbunătăţire.
Criteriul 9. Angajabilitatea
absolvenților
Programele de studii sunt
orientate spre angajabilitate.
Este obligatorie prezența
examinatorului extern la
evaluări, se consultă absolvenții,
angajatorii la elaborarea
curriculei.
În Universitatea din Aalborg se
practică elaborarea de proiecte
în baza întreprinderilor reale, cu
probleme reale.
În UoG se salută și se
stimulează stagiul de practică pe
parcursul unui an. Se dezvoltă
mai multe inițiative, care au ca
scop de a contribui la o angajare
mai bună a absolvenților
53
6. Concluzii finale
Scopul prezentului Raport constă în studierea comparativă a cadrului instituțional ce
asigură învățarea centrată pe student în două universități: Universitatea din Aalborg,
Danemarca și Universitatea Gloucestershire, Marea Britanie. În vederea realizării acestui scop
au fost analizate toate nivelurile, care contribuie la buna desfășurare a procesului de predare-
învățare-evaluare în aceste universități. La nivel de program a fost analizat programul de
studii Business și Administrare.
Astfel, putem constata, că la nivel de sistem în ambele țări, Universitățile pot oferi
diplome proprii. Acest lucru este posibil în cazul în care programele sau universitățile sunt
acreditate de către organele respective. Obținerea acreditării confirmă, că universitatea prin
programele respective oferă studii de calitate. Asigurarea și menținerea calității studiilor este
o preocupare permanentă a universităților. În Marea Britanie există Agenția de Asigurare a
Calității în Învățământul Superior , care reglementează diverse situații, iar în Danemarca
organul de acreditare este și cel ce se preocupă de asigurarea calității la nivel național. Deși în
aceste țări, un rol important se acordă asociațiilor profesionale, inclusiv în acreditarea
programelor de studii, pentru programul Business și Administrarea această acreditare nu este
necesară.
La nivel de fiecare din cele două universități analizate există elaborate strategii de
dezvoltare a universității, care încorporează strategia curriculară cu accent pe învățarea
centrată pe student. În strategia Universității din Aalborg un capitol separat se referă la
învățarea bazată pe probleme (PBL). Pe intern, fiecare universitate are o structură distinctă
care se ocupă de probleme de asigurare a calității, care sunt responsabile și de efectuarea
periodică a auditului calității.
Studenții sunt percepuți ca parteneri ai activității de predare-învățare-evaluare. Ei
participă în toate organele de conducere ale universității, la nivel de facultate, participă la
elaborarea programelor de studii, la evaluarea periodică a acestora, evaluarea profesorilor și a
modulelor de studii.
Fiecare cadru didactic, care începe activitatea de predare în aceste universități este
obligat să treacă anumite treninguri de pedagogie, care le permite să cunoască mai bine
metodele de predare centrate pe student pentru a le putea utiliza, pentru a înțelege și a respecta
pe parcursul activității filosofia predării existentă în universitate. Treningurile sunt asigurate
de către universitate.
Menționăm asigurarea infrastructurii favorabile procesului de învățare pentru toți
studenții, inclusiv a celor cu dezabilități.
Programul de studii Business și Administrare există la ambele universități studiate. În
ambele cazuri durata studiilor este de 3 ani, respectiv 6 semestre. Pe larg sunt utilizate
metodele de predare centrate pe student. În ambele universități o componentă importantă a
procesului de studii este lucrul în echipă prin elaborarea diferitor proiecte. Cu toate acestea,
există anumite particularități în desfășurarea procesului de studiu, în structura programului
respectiv, în volumul de lucru pe care trebuie să îl efectueze un student pentru a promova un
modul, dar și întreg programul. Este diferit sistemul de notare, utilizat în aceste țări. Dar, sunt
foarte clar specificate toate cerințele, toate procedurile, ce urmează să fie respectate.
Universitățile au elaborate din abundență diferite Instrucțiuni, Regulamente, Ghiduri,
54
Proceduri pentru orice proces, pentru orice situație posibilă să apară. Este obligațiunea
fiecărui student să citească, să cunoască și sa respecte aceste acte normative. Ceea ce merită
de remarcat este faptul, că evaluarea are loc în bază de apreciere a rezultatelor învățării, adică
în ce măsură studentul a obținut acele competențe pe care i le-a asigurat modulul în cauză.
Procesul de predare este axat de asemenea și pe cercetare, ceea ce înseamnă că fiecare
cadru didactic în paralele cu activitatea de predare este implicat și în activitatea de cercetare,
iar rezultatele cercetării sunt utilizate în activitatea de predare. Procesul de predare este axat și
pe angajabilitate, ceea ce presupune că acele competențe pe care le acumulează absolventul pe
parcursul anilor de studii trebuie să îi asigure o angajabilitate sigură. Pentru a asigura acest
lucru la elaborarea programelor de studii se conlucrează cu angajatorii, cu foștii absolvenți.
Tot ei sunt acei care pot participa în calitatea de profesor invitat pentru anumite module sau în
calitate de examinator extern.
Nu se tolerează trișatul și plagiatul, acesta considerându-se furt intelectual și este
pedepsit foarte dur. Pe larg se utilizează tehnologiile informaționale atât în activitate de
predare cât și în cea de evaluare a studenților. Este stimulată mobilitatea studenților, în
deosebi, în semestrul IV.
Modulele incluse în curricula asigură acumularea de către studenți a competențelor
necesare pentru a fi angajați în câmpul muncii.
55
Referințe:
Danemarca:
1. Hmelo-Silver, Cindy E. (2004). "Problem-Based Learning: What and How Do Students
Learn?". Educational Psychology Review 16 (3): 235–266
2. The Danish (Consolidation) Act on Universities (the University Act), diponibil la
http://www.au.dk/fileadmin/www.au.dk/Regelsamlingen/2014/EN_Bekendtgoerelse_af
_lov_om_universiteter_367.pdf
3. Act on the Accreditation of Institution of Higher Education, disponibil la
http://ufm.dk/en/legislation/prevailing-laws-and-regulations/accreditation/accreditation
4. Analiza comparativă a autonomiei universitare instituționale în Danemarca, Lituania,
România, Scoția și Suedia, Chișinău, 2015
5. KNOWLEDGE FOR THE WORLD. Aalborg University Strategy, disponibil la
http://www.e-pages.dk/aalborguniversitet/383/
6. Guidelines on Rules regarding disciplinary measures for students at Aalborg University
(Translation), Document disponibil pe intranetul Proiectului
7. Complaints procedure for examination complaints at the Faculty of Social Sciences,
Aalborg University. Disponibil pe Intranetul Proiectului
8. http://www.learninglab.aau.dk/
Marea Britanie
9. Academic Regulations for Taught Provision;
10. http://www.qaa.ac.uk;
11. http://www.qaa.ac.uk/faqs#DAP;
12. http://www.glos.ac.uk/governance/council/Pages/university-council.aspx;
13. Higher Education Review of University of Gloucestershire, April 2015;
14. University of Gloucestershire: Academic Quality and Partnerships Handbook;
15. UK Quality Cod for Higher Education, . Part B: Assuring and Enhancing Academic
Quality. Chapter 1: Programme Design, Development and Approval;
16. University of Gloucestershire at Cheltenham and Gloucester. Assessment: Handbook of
Principles and Procedures, 2015/16;
17. UK Quality Cod for Higher Education. Part B: Assuring and Enhancing Academic
Quality. Chapter 9. Academic Appeals and Student Complaints;
18. http://progspecs.glos.ac.uk/Live/15-
16/MAN/001%20Business%20and%20Management%20Studies.pdf
19. https://privycouncil.independent.gov.uk/work-of-the-privy-council-office/higher-education/
56
Anexa 1: Metodologia șablon
Fiecare Grup de Lucru va stoca toate fișierele cu date colectate pe intranetul proiectului
https://pblmd-moodle.samf.aau.dk/. Șefii Echipelor de Lucru urmează să se asigure că toate
fișierele cu date sunt stocate pe intranetul proiectului.
1. Corespunderea cu scopul instituțional
Această parte vizează explorarea raportului dintre structurile interne ale universității și
programele de studiu, inclusiv modul în care elaborarea și susținerea programului de studiu
sunt integrate în întreaga universitate. Coeziunea elaborării programului de studiu cu
susținerea acestuia va fi examinată la nivelul conducerii universității, facultății, precum și la
nivelul Senatului. Vor fi studiate chestiunile ce țin de integrarea grupurilor de studenți
dezavantajați, precum și mediul fizic disponibil.
Fiecare echipă a Grupului de Lucru va folosi această parte a metodologiei pentru a
realiza o înțelegere de referință a modului în care predarea și învățarea axată pe student la
universitățile partenere din UE este incorporată în și relaționează cu structural instituțională
generală iar mai apoi pentru a explora aceiași relație, potrivită scopului la universitățile
proprii.
NOTĂ: întrebările expuse mai jos sunt separate în 6 nivele; ar putea exista o
suprapunere între nivele. Este important ca atunci când adresăm o întrebare să luăm în
considerație raportul acesteia cu alte nivele și impactul pe care l-ar putea avea asupra
domeniilor în cadrul acestora și la nivel transversal.
Nivelul sistemului:
- Are Universitatea putere/autoritate de a acredita/valida gradele proprii? Dacă da,
treceți la secțiunea de mai jos.
- Dacă nu, atunci care este procesul extern?
- Care este statutul juridic al organului de acreditare? Cum este acesta constituit?
Publică acesta un îndrumar și criterii pentru acreditare? Sunt acestea disponibile publicului?
Solicitați o copie și includeți o analiză a elementelor cheie în raportul dvs.
- Se realizează acreditarea în mod periodic? Există o cale mai rapidă pentru
gradele/domeniile de studii noi? Cât durează procesul obișnuit? Este acreditarea bazată pe
instituție sau pe obiect/disciplină?
- Cum este considerată acreditarea de factorii implicați?
- Există un sistem național de Asigurare a Calității? Este acesta independent de
acreditare? Care este statutul juridic al organului AC? Cum este acest organ constituit?
Publică acesta un cod de practică? Dacă da, obțineți o copie sau accesați codul respectiv și
includeți o analiză a elementelor cheie ale acestuia în raportul dumneavoastră.
- Cum influențează organul AC național elaborarea curriculumului și asigurarea calității
pe intern? Cum este considerat acesta de factorii implicați?
- Există indicatori de referință pe obiecte/discipline sau indicatori echivalenți pe care
programele trebuie să-i abordeze?29
29 În Marea Britanie (UK), și probabil oriunde în altă țară, există anumite linii directoare și sunt exercitate
constrângeri din afara IÎS/HEI. Acestea ar putea fi organele profesionale (ex. în cazul ce ține de Jurisprudență în
Anglia, unde orice grad care se califică în domeniul de drept trebuie să fie validat de Societatea Specialiștilor în
57
- Există orice orientări sau rapoarte de referință relevante oferite de agențiile statului
care constrâng sau afectează în alt mod prezentarea programelor? Explicați dacă acești
indicatori de referință se referă la conținutul, prezentarea sau evaluarea programului.
- Care organe profesionale contribuie într-un mod oarecare la validarea sau
supravegherea programelor și la modul în care aceste procese sunt desfășurate?
- Ce agenții de validare externe sunt implicate în elaborarea programelor și a modului în
care acestea sunt realizate?
- Care sunt aranjamentele pentru acordarea compensațiilor duble sau recunoașterea
profesională?
Nivelul Conducerii Universității:
- Care este structura de guvernare, de management și organizare a universității?
- Are Universitatea o strategie instituțională care incorporează strategia curriculară cu
accentul pe învățarea axată pe studenți sau există o strategie curriculară separată (de învățare
și predare)? Există un angajament instituțional față de învățarea și predarea inovatoare, se
utilizează TIC în măsură mai mare, se pune accentul pe angajabilitate, internaționalizarea
curriculei? Achiziții lingvistice, abilități interculturale? Ați obținut sau ați accesat documente
și le-ați inclus în raportul dumneavoastră?
- Care este structura universității cheie/comitetului responsabil pentru predarea și
învățarea axată pe student? Care sunt termenii de referință ai acestuia? Care este componența
acestuia? Cât de des se întrunește acesta? Există prevederi pentru promovarea accelerată a
elaborării curriculumului? Ce împuterniciri delegate posedă și cărui organ se subordonează
acesta? Produce comitetul respectiv regulamente/ghiduri de bună practică pentru propunerile
la curriculum? Care este raportul dintre acest organ și
Facultățile/Școlile/Departamentele/Colegiile din Universitate?
- Există un comitet separat și/sau oficiu pentru asigurarea și îmbunătățirea calității pe
intern? Care sunt responsabilitățile acestuia și cum este asigurat cu resurse (numărul și nivelul
cadrelor angajate permanent/prin cumul, academice sau administrative?
- La ce nivel în curriculumul Universității pot fi inițiate propuneri și posibil oferită o
definiție a diferitor organe pentru a fi sigur că există o înțelegere a termenilor? Dacă este
necesar, pentru fiecare universitate creați un glosar de termeni și includeți definițiile
respective.
- Care alte organe influențează procesul de elaborare și aprobare a curriculumului, spre
exemplu, există o cerință față de cazul de afaceri pentru toate programele noi? Ar trebui cazul
de afaceri respectiv să demonstreze modul în care propunerea corespunde planului strategic al
Universității? Ce comitet sau manager de rang superior trebuie să aprobe planul de afaceri?
Ar anticipa/necesita departamentele, precum sunt cele responsabile de finanțe, patrimoniu,
biblioteca, dezvoltarea carierei, chestiuni de ordin juridic, chestiuni de etică să fie consultate?]
Jurisprudență/Law Society); agențiile statului (ex. subiectul rapoartelor de referință/benchmark statements oferite de HEFCE); sau alte
agenții de validare (ex. EDAMBA etc.). Aceasta poate fi semnificativ, deoarece aceste agenții uneori dictează curriculumul și stilul evaluărilor (ex. insistând asupra
examenelor).
58
- Ce abordări de învățare, predare și evaluare sunt folosite la universitate? Ce diferențe
există între și/sau în cadrul diferitor domenii de discipline/facultăți?
- Există o școală postuniversitară instituțională? Este aceasta responsabilă pentru ciclul
al doilea și ciclul al treilea? Care sunt termenii de referință ai acesteia? Care este raportul
acesteia cu alte organe responsabile pentru aprobarea curriculumului? [ S-ar putea să doriți să
dezvoltați aceasta mai mul în școli/programe de doctorat]
- Ce informații publice/publicate sunt disponibile cu privire la toate aspectele ce țin de
politica și conținutul curriculumului universității? Sunt acestea disponibile pe o pagină web cu
acces liber? Conținutul trebuie să fie analizat ca parte a procesului de benchmarking.
- Conțin descrierile programelor și modulelor constatări clare privind rezultatele
anticipate ale învățării? Metodele de învățare, evaluare și criteriile de evaluare? Indică
descrierile programelor căile potențiale de angajare după absolvire? Cine monitorizează/este
responsabil să asigure aceasta?
- Li se cere cadrelor academice să dispună de o calificare în ‘predare’ oficială? Dacă da,
atunci ce instituții oferă/validează calificarea? Ce cerințe formale există pentru dezvoltarea și
instruirea continuă? Cum se monitorizează și evaluează aceasta? Ce organ din Universitate
este responsabil pentru aceasta? Este implicat Departamentul Resurse Umane în instruirea și
dezvoltarea personalului academic? Ce standarde sunt urmate în instruirea pedagogică a
profesorilor? Există orientări, standarde/metodologii comune naționale care trebuie să fie
urmate? Ce cursuri de instruire sunt organizate pentru dezvoltarea abilităților cadrelor
didactice?
- Cum sunt reprezentați studenții la nivelul universității? Ce rol joacă studenții în
guvernarea, gestionarea și organizarea Universității? Notă: este important de înțeles modul în
care studenții sunt desemnați/nominalizați în organele relevante și cum aceștia raportează
alegătorilor lor.
- Ce indicatori de performanță cheie (KPI) sunt de obicei folosiți la nivelul universității
în raport cu resursele de predare și învățare (cum ar fi coeficientul cadru didactic/student
(SSR)); cheltuielile per student privind resursele bibliotecii, indemnizațiile de timp pentru
predare și evaluare; mărimea medie a clasei, etc)?
- Care este rolul uniunii studenților în predarea și învățarea axată pe student?
- Cum este susținută predarea și învățarea axată pe student în misiunea universității?
- Cum este promovată predarea și învățarea axată pe student în toată universitatea, dacă
în general este promovată?
- Care este rolul dezvoltării profesionale continue (DPC) în susținerea predării și
învățării axate pe student?
- Ce susținere financiară sau administrativă este acordată la nivel de universitate pentru
a sprijini abordările predării și învățării axate pe student? Acestea ar putea include finanțarea
cercetărilor pedagogice, proiectelor de elaborare a curriculei, etc. și ar putea fi acordată prin
fondurile centrale sau prin intermediul unităților de cercetare concrete cu autonomie bugetară.
- Care este structura generală de conducere (leadership) la nivel de universitate pentru
programele academice care includ predarea, învățarea și evaluarea?
Nivelul facultății:
59
- Care sunt structurile de comunicare și relațiile dintre nivelul de management mai înalt
al universității și nivelul facultății în ce privește predarea și învățarea axată pe student?
- Care este rolul facultății în elaborarea programului de studiu nou?
- În ce mod facultatea împărtășește și accesează exemplele de bună practică în cadrul
departamentelor?
Nivelul consiliului de studii:
- Care este structura și relația unui Consiliu de studii (sau de al nivel) cu departamentul,
facultatea și centrele de cercetare din cadrul departamentului?
- Există o procedură pentru programele interdisciplinare sau multidisciplinare? Necesită
aceasta crearea comitetelor/consiliilor unice și cum se raportează acestea la structura
generală? Există probleme la crearea acestor nivele? Care sunt problemele?
- Analiza aprofundată a practicii de evaluare: utilizarea metodelor inovatoare de
evaluare, spre ex. evaluarea colegilor, rolul evaluării formative și sumative, tipurile de
evaluare, marcarea oarbă și dublă, monitorizarea evaluării pentru a asigura ca această să fie
efectivă în ce privește realizarea rezultatelor învățării, analiza acordării notelor atât în cadrul
unui obiect, cât și între alte obiecte (i.e. în toată Universitatea) pentru a asigura echitatea și
comparabilitatea, utilizarea examinatorilor din exterior, sistemelor de marcare cu definirea
clară a criteriilor (Notă: integrarea evaluării în procesul de învățare axat pe student și legătura
acestuia cu rezultatele învățării este hotărâtoare).
- Pentru ce este procesul: (a) aprobarea unui program de studii nou – există vreo
diferență între ciclul unu, ciclul doi și ciclul trei? (b) aprobarea unui modul nou într-un
program de studii existent? Ce nivel de schimbare, sporire a calității într-un program de studii
sau modul necesită aprobarea instituțională deplină? Cât durează procesul pentru fiecare din
acestea? Notă: Este important de înțeles ciclul aprobării.
- Ce rol joacă studenții în planificarea și elaborarea curriculumului? Există o diferență
în rolul lor între cicluri? Notă: este important de înțeles cum sunt studenții
desemnați/nominalizați în organele relevante și cum aceștia raportează înapoi constituenților
lor.
- Ce proceduri (dacă diferă de cele indicate mai sus) există pentru elaborarea
programelor de studii noi?
- Cum este implementată învățarea electronică și în ce măsură este aceasta incorporată
în programe?
- Cum sunt implicați membrii personalului în gestionarea și coordonarea unui program
de studii particular (coordonatori de program, coordonatori de semestru, supervizori)? Cum
este formalizat acest aspect?
- Care este procesul pentru monitorizarea anuală și analiza periodică a programelor?
- Există orice indicatori de performanță?
- Care este procesul pentru obținerea feedback-ului studenților? Cum este acesta
gestionat și ce impact are? Rezultă acesta în feedbackul privind rezultatele studenților?
Integrarea grupurilor de studenți dezavantajați:
60
- Dispune Universitate de oficiu/personal dedicat pentru studenții cu dezabilități? Care
sunt responsabilitățile și resursele oficiului respectiv?
- Ce aranjamente speciale se fac pentru studenții cu dezabilitate (inclusiv în
conformitate cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dezabilități)?
- Care sunt capabilitățile universității de a lucra cu studenții din mediu dezavantajat în
legătură cu abordările predării?
- Ce abordări speciale există care sunt axate pe studenții socialmente dezavantajați?
- Ce abordări sunt urmate pentru incluziunea studenților din medii ne-academice, dacă
atare există?
- Ce fel de susținere este disponibilă pentru studenții cu dezabilități de învățare?
Mediul fizic:
- Este mediul fizic potrivit/adaptat pentru studenții cu dezabilitate fizică? Există un
program de adaptare pentru studenții cu dezabilitate fizică?
- Ce facilități studențești există care susțin predarea și învățarea axată pe student: săli de
studiu în grup, săli comune pentru studenți, ore extinse de lucru ale bibliotecii universității,
conexiune WiFi gratis în campus, asistență TI pentru studenți.
2. Program de studii potrivit scopului
Această parte vizează explorarea structurii unui program de studiu actual la fiecare
Universitate partener-UE, cu accentul pe detaliile operaționale, funcționale, normative și
tehnice. Nivelul de analiză este un program de studiu particular.
Fiecare echipă a Grupului de Lucru va folosi această parte a metodologiei pentru a
dezvolta o înțelegere de referință a structurilor, procedurilor și procesului legat de elaborarea
și gestionarea programelor de studiu în universitățile partenere din UE, precum și pentru a
explora aceleași aspecte în universitatea proprie, în programul de studiu pilot respectiv.
Nivelul programului de studiu:
- În ce măsură reflectă acesta strategia instituțională? [A se vedea de asemenea mai sus]
- În ce măsură reflectă acesta constatările de referință la subiect ale echivalentului?
- Se bazează acesta pe competență?
- Se axează acesta pe ‘angajabilitate’?
- Este acesta supus acreditării profesionale sau regulatorii (deosebit de important pentru
medicină, dar probabil este cazul și pentru alte obiecte/discipline)?
- Accentuează acesta inovațiile, învățarea ghidată de cercetare, calitatea de
întreprinzător, internaționalizarea?
- În ce măsură utilizează acesta tehnologiile informaționale (TI) și/sau învățarea
combinată?
- Care este structura programului selectat? (volum de lucru, semestre, module,
evaluările studenților, evaluările personalului, progresia învățării). Ar fi util de determinat
dacă acest proces este aplicabil și la ciclul doi?
- Cum este programul elaborat, îmbunătățit și gestionat? Ce rol joacă studenții în acest
proces? Ce rol joacă patronii/angajatorii? Sunt consultanți/implicați alți factori interesați?
61
- Sunt consultați/implicați foștii absolvenți?
- Care sunt funcțiile coordonatorului de proiect, coordonatorului de semestru și cadrelor
didactice în program?
- Ce documente de însoțire/susținere există în raport cu programul de studiu?
(descrierea cursului, regulamente de studiu, ghiduri, rezultatele învățării, ghiduri de evaluare).
Sunt acestea disponibile în mod public?
- Care sunt reglementările existente ale programului și cine este responsabil pentru
asigurarea faptului ca acestea să fie urmate?
- Cum sunt monitorizate, analizate, îmbunătățite și implementate structura și conținutul
programului?
- Cum este calculat și monitorizat volumul de lucru al personalului? Cum este calculată
norma pentru alocarea orelor (ce ține de personalul academic) pentru diferite tipuri de
activități (predare, supervizare, evaluare) (în baza ECTS, formulei, sau istoricului)?
- Cum este calculat și monitorizat volumul de lucru al studentului și cum contribuie
aceasta la formularea planificării și elaborării curriculumului?
- Care sunt rezultatele anticipate ale învățării? Cum sunt reflectate rezultatele învățării
în evaluări? Cum sunt comunicate rezultatele învățării studenților și cum sunt acestea evaluate
- Cum se desfășoară evaluarea studentului? Ce forme de evaluare sunt practicate?
(Examene scrise/întrebări deschise, teste cu opțiuni de răspuns multiple, examene orale,
prezentări de proiect. Există forme de evaluare inovatoare, spre exemplu, evaluarea colegilor,
evaluare bazată pe TI?)
- Care sunt cerințele de progresie?
- Ce măsuri sunt întreprinse pentru a evita și sancționa ‘trișarea și plagiatul? Cum sunt
acestea înregistrate și evaluate?
- Care sunt prevederile pentru contestațiile studenților?
- Care este sistemul de notare actual? Care sunt aranjamentele pentru transferul de
credite și acreditarea învățării anterioare?
- Care este rolul examinatorului din exterior?
- Cum este incorporată mobilitatea studenților în structura programului și cum este
aceasta facilitată?
- Cum este desfășurată evaluarea cadrelor/feedbackul de către studenți? Cum sunt
gestionate rezultatele feedbackului?
- Care sunt cerințele academice impuse studenților pentru a intra în program?
- Cum contribuie studenții la elaborarea curriculumului?
- Cum sunt susținute programele de administrație și ce responsabilități au
administratorii în susținerea directă a studenților? (ex. oferirea răspunsurilor la cererile
înaintate; administrarea evaluărilor; gestionarea jurnalelor academice, etc.).
- Este monitorizată angajarea absolvenților? Dacă da, în ce mod și pentru ce perioadă?
- Ce fel de programe software, învățare electronică/e-learning (ex. Moodle, MOOC's,
Knowledge Apps, forumuri moderate) sunt folosite, cum sunt acestea folosite, ce verificări se
fac pentru a evita plagiatul?
62
Anexa 2: Colectarea datelor Universitatea din Aalborg
Tabel de raportare a datelor, Universitatea din Aalborg, Danemarca
Întrebare/Problemă Sursa consultată Constatări Reflecții
L1: Nivel de sistem
Acreditarea
programelor de studii
Sistemul național de
asigurare a calităţii
-Site-ul Institutului Danez
pentru Acreditare
http://en.akkr.dk/accreditation-
in-denmark/
-Act on the Accreditation of
Institutions of Higher
Education June, 2013
http://ufm.dk/en/legislation/pre
vailing-laws-and-
regulations/accreditation/accred
itation
http://ecahe.eu/w/index.php/AC
E_Denmark
Analiza comparativă a
autonomiei universitare
instituționale în Danemarca,
Lituania, România, Scoția și
Suedia, Chișinău, 2015
Legea din 2013 spre deosebire de cea din 2007 pune accentul pe
acreditarea instituțională și nu cea a programelor. Acreditarea IÎS se
efectuează de către Agenția Daneză pentru Acreditare. Am stabilit
structura acestui organ, competențele.
Agenția de acreditare este compusă din două entități: Consiliul de
Acreditare, care este însărcinată cu acreditarea și aprobarea
programelor de studii universitare; și agenția, ACE Danemarca, care
este responsabil pentru analiza și evaluarea preliminară a programelor.
Această organizație este responsabilă și de asigurarea calității în ÎS
Este utilă a fi analizată
mai profund și detaliat
procesul de acreditare
academică
L2: Nivel al
managementului
universității
Strategia instituțională
a universității, care
KNOWLEDGE FOR THE
WORLD. Aalborg University
Strategy, disponibil la
http://www.e-
pages.dk/aalborguniversitet/383
Universitatea Aalborg are o strategie instituțională de dezvoltare care
încorporează strategia curriculară cu accentul pe învățarea axată pe
studenți. Există un angajament instituțional față de învățare și predarea
inovatoare care este stipulat în strategia universitară 2016-2021 , în
care, în special se pune accentul pe învățarea bazată pe probleme.
Strategia conține
direcțiile importante
de dezvoltare a
Universității pentru
următorii 5 ani.
63
încorporează strategia
curriculară cu accentul
pe învățarea axată pe
student
Organe de Asigurare a
Calității la nivel de
universitate
/
Analiza comparativă a
autonomiei universitare
instituționale în Danemarca,
Lituania, România, Scoția și
Suedia, Chișinău, 2015
În cadrul universității din Aalborg există un Grup responsabil pentru
asigurarea și dezvoltarea calității (University's Steering Group for
quality assurance and development). Acest Grup este responsabil de
supravegherea sistematică a calității pe intern și pentru îmbunătățirea
sistemului de calitate, dezvoltarea domeniilor calității în cadrul
universității.
L3: Nivel
Facultate/Departament
Rolul facultății în
comunicarea cu părțile
implicate în ce privește
predarea și învățarea
centrată pe student
Actul Danez universitar (de
Consoldare) al Universităţilor
(The Danish (Consolidation)
Act on Universities)
Facultățile și Departamentele sunt părți componente ale structurii
interne a Universității din Aalborg. Inițiativa de a crea un nou program
la cilul I și II vine, de regulă, de la un cadru didactic sau colectiv care
formează echipa de program. La facultate este o persoană cu experiență
privind reglementările legale în învățământ, care ajută echipa la
elaborarea pachetului de documente. Decanul semnează acest pachet
după un control juridic riguros. Programul este aprobat de decan, apoi
supus evaluării la nivelul consiliului academic.
L4: Nivel Consiliu de
Studii
Structura organului
responsabil de studii
Analiza practicii de
evaluare
Modalitate de
Analiza comparativă a
autonomiei universitare
instituționale în Danemarca,
Lituania, România, Scoția și
Suedia, Chișinău, 2015
Analiza comparativă a
La nivel de școli și consilii de studii se lucrează la elaborarea și
perfecționarea programelor de studii, fiecare consiliu de studiu trebuie
să aibă un comitet de consultanță pentru a dezvolta învățarea, predarea
axată pe student.
Universitatea utilizează metode diverse de evaluare, evaluarea
colegilor, monitorizarea evaluării, includerea unui evaluator extern.
Nu există diferențe între aprobarea unui program de studiu nou la ciclul
64
elaborare a unui
program de studii nou
autonomiei universitare
instituționale în Danemarca,
Lituania, România, Scoția și
Suedia, Chișinău, 2015
I și II, programul de doctorat este un program de cercetare care vizează
instruirea studenților-doctoranzi la nivel internațional. El cuprinde
formarea activă în domeniul cercetării sub supraveghere. Pentru
schimbările minore este necesar acordul Consiliului de studii, pentru
schimbări mai importante este nevoie şi de aprobarea la nivel de
departament sau facultate. Modificarea unui program existent poate să
dureze de la 6 pînă la 12 luni.
L5: Integrarea
studenților
dezavantajați
KNOWLEDGE FOR THE
WORLD. Aalborg University
Strategy, disponibil la
http://www.e-
pages.dk/aalborguniversitet/383
/
Strategia Universității prevede crearea unui mediu favorabil pentru
învățare pentru toți studenții. La moment deja sunt create anumite
facilități pentru studenți cu dezabilități fizice. Ei pot fără nici un
impediment să intre în blocurile de studii. Clasele de studii sunt
amplasate la etajul I, facilitând accesul persoanelor dezavantajate.
Există acces liber pentru ei. Sălile de clasă, blocurile sanitare, de
asemenea sunt prevăzute pentru accesul a astfel de persoane. De
asemenea există anumite facilități și pentru accesul persoanelor cu
vedere slabă, deși Universitatea nu dispune de oficiu dedicat pentru
studenţii cu dezabilități.
Impresionează
facilitățile ce asigură
acces la studii a
persoanelor cu
dezabilități
L6: Infrastructura
(mediul fizic)
Observații pe parcursul vizitei
de studiu, site-ul universității
www.aau.dk
Infrastructura universității corespunde sarcinilor universității și
contribuie la o bună desfășurare a procesului de predare-învățare.
Sălile de studii sunt
dotate cu tehnică de
ultima generație, există
săli pentru lucru în
echipă.
L7: Nivelul
Programului de studii
Structura programului
de studii
Evaluarea studenților
Structure of Bsc in Economics
and Business Administration
( from autumn 2013), la
https://pblmd-
moodle.samf.aau.dk/mod/folder
/view.php?id=20
Examination regulations;
P1 Exam -1
Programul de studii este format din 6 semestre, fiecare semestru câte
30 ECTS, un ECTS este echivalent cu 27 h de lucru a studentului.
Raportul între orele teoretice și proiecte este de 50% la 50%.
Evaluarea studenților poate avea diverse forme: examene scurte, lungi,
scrise cu întrebări deschise, teste cu răspunsuri multiple, examene
Respectarea termenilor
de prezentare a
lucrărilor, respectarea
cerințelor anti-plagiat
sunt elementele care ar
trebui învățate și de
studenții din republica
moldova.
65
Evitarea și
sancționarea trișatului
și plagiatului
Contestațiile
studenților
Sistemul de notare
actual
P1 project work-1
Toate https://pblmd-
moodle.samf.aau.dk/mod/folder
/view.php?id=20
Guidelines on Rules regarding
disciplinary measures for
students at Aalborg University
(Translation *)
Complaints procedure for
examination complaints at the
Faculty of Social Sciences,
Aalborg University
https://pblmd-
moodle.samf.aau.dk/mod/folder
/view.php?id=20
orale. În contextul PBL toate examenele sunt în formă de proiect, care
constau din prezentarea raportului scris și examinarea orală
individuală. Avantajul acestui model constă în combinarea lucrului în
grup, soluționarea problemei, abordarea holistică (problemă-teorie-
metodologie), reflecții, comunicare și abilități. Sunt utilizate și forme
de evaluare inovatoare, spre ex.: examen la calculator, video examen,
evaluarea colegilor prin platforma Moodle.
În cadrul universității există un portal special VBN care testează la
nivelul de plagiere toate proiectele, tezele de licență și master. S-au
constatat trei situații reieșind din gravitatea plagierii:
-plagiat grav(gross) – mai mult de 5% este copie exactă sau dacă mai
mult de 50% include alte forme de plagiat, în acest caz studentul este
exmatriculat din universitate;
-plagiat – mai puțin de 5 % copiere exactă, de la 5 până la 50% alte
forme de plagiere, în acest caz este dat afară de la examen;
-plagiat simplu - mai puțin de 5% copiere exactă, studentului i se face o
avertizare.
Am constatat procedura de contestare a notelor, descrisă în Raport.
Am constatat sistemul de notare format din 7 puncte în Universități.
L8: Nivelul
trainingului
Pedagogic
http://www.learninglab.aau.dk/ În universitatea din Aalborg este creat un Laborator de Învățare (
Learning Lab), care oferă calificări pedagogice obținute prin
Adjunktpaedagogikum (calificare la nivel național) și posibilitatea
învățării continue. Menționăm și Academia PBL, care favorizează
această direcție.
Sunt create condiții
pentru ca studenții și
profesorii noi veniți în
Universitate să se
încadreze în PBL
66
Raport asupra vizitei de studiu la Universitatea din Aalborg (Danemarca)
Pe perioada 06.02- 13.02.2016 am avut ocazia să vizitez Universitatea din Aalborg
(Danemarca), în cadrul proiectului Erasmus + “Introducing Problem Based Learning in
Moldova: Toward Enhancing Students (PBLMD)”. Această vizită a fost foarte utilă și
interesantă, deoarece universitatea din Aalborg este una din primele care a implementat PBL
în sistemul de învățămînt superior avînd o experiență unică în acest domeniu. Modelul PBL
din Aalborg include proiectul bazat pe probleme reale, autentice, organizarea individuală a
lucrului în grup și colaborare. Acest model oferă studenților posibilități pentru acumularea
independentă a cunoștințelor, abilităților și competențelor la un nivel academic avansat.
Universitatea din Aalborg creează oportunități pentru studenții săi de a coopera cu partenerii
externi în soluționarea problemelor științifice, aplicând cunoștințe teoretice și bazate pe
cercetare într-un mediu real. Astfel, spre deosebire de universitățile tradiționale, această
universitate încurajează dezvoltarea competențelor de comunicare și colaborare.
Analizând informația prezentată în cadrul vizitei, aș putea sublinia următoarele aspecte
importante, care susțin și asigură succesul implementării modelului PBL în cadrul
universității din Aalborg:
1) La nivel de universitate/facultate/catedră:
5) universitatea susține și promovează implementarea și dezvoltarea modelului
PBL, astfel în acțiunile incluse în strategia de dezvoltare 2016-2021 a universității din
Aalborg putem evidenția utilizarea PBL pentru dezvoltarea tuturor programelor de studii,
integrarea acestuia ca obiectiv de învățare în toate curriculele, principiile PBL fiind parte
importantă în asigurarea calității. Aș vrea să menționez că motivarea profesorilor și a
studenților este o componentă importantă acestui model, astfel profesorii noi și toți studenții
au parte de cursuri sistematice de introducere în PBL. Din prezentările pe care le-am avut în
timpul vizitei am remarcat că toți profesorii subliniau importanța și avantajele modelului PBL
în cadrul universității fiind foarte motivați să dezvolte acest model. Printre avantajele
menționate au fost: rolul profesorilor devine mai important deoarece nu doar transferă
cunoștințe, ci participă la dezvoltarea intelectuală a tinerilor încurajând creativitatea și
colaborarea în grup. Proiectele, fiind interdisciplinare, impun dezvoltarea atât a cunoștințelor
teoretice, cât și a aplicării cercetării în cunoașterea mediului real din partea profesorilor.
În timpul întâlnirii cu studenții, ei au subliniat avantajele modelului din Aalborg:
dezvoltarea multilaterală, având posibilitatea să identifice și să soluționeze probleme reale din
mediul de afaceri, să coopereze cu parteneri externi și să fie mai creativi.
12) Universitatea asigură și dezvoltă relații apropiate cu partenerii externi, în
special mediul de afaceri și organismele publice, numai în cadrul studiilor la programul
Administrarea Afacerilor sunt peste 80 de companii care colaborează cu studenții și le dau
posibilitatea să cunoască și să soluționeze probleme reale ale societății relevante cursului sau
profesiei.
13) Universitatea alocă toate resursele necesare pentru asigurarea implementării
modelului PBL: oferă spații suficiente și de diferite mărimi pentru organizarea ș desfășurarea
lucrului în grupuri, posibilitatea rezervării în prealabil a acestor auditorii și utilizarea lor până
la 10 seara. O altă resursă importantă sunt tehnologiile informaționale, universitatea utilizează
67
Moodle în dezvoltarea PBL și un soft special VBN care susține modelul și este foarte util atât
la nivelul comunicării interne (sunt publicate rapoartele proiectelor, verificarea nivelului de
plagiere, plasarea suporturilor de curs, informații pentru managementul universității,
profilurile profesorilor, etc.), cât și pentru cea externă (informații utile și rapoarte pentru
guvern, toate publicațiile etc.)
La nivel de program de studiu/curriculum:
2) Rolul central al proiectului în cadrul curriculei, se alocă nu mai puțin de 50%
din totalul punctelor credite. Numărul disciplinelor este mai mic și ele servesc ca suport
pentru realizarea proiectului.
3) Interdisciplinaritatea proiectului, care are scopul de oferi studenților
posibilitatea de a identifica probleme reale și acele cunoștințe teoretice de care ar avea nevoie
pentru soluționarea lor, deci problemele pot fi foarte diferite și creative, și la fel și
cunoștințele necesare din diverse domenii și discipline.
4) Asigurarea interacțiunii cu supraveghetorul, deoarece în modelul din Aalborg
se pune accent pe lucrul în grup, crește importanța colaborării nu numai a membrilor în
interiorul grupului, dar și între grup și supraveghetor. Acesta trebuie să se asigure că
formularea problemei de către studenți se încadrează în domeniul propus, servește ca punct de
plecare în soluționarea unei probleme autentice și va permite realizarea obiectivelor de
învățare elaborate în curriculă.
10) Ambianța fizică a universității:
Blocurile de studii ale universității sunt dotate cu căi speciale de acces pentru
persoanele cu dezabilități. Clasele de studii sunt amplasate la etajul I, asigurând accesul
persoanelor dezavantajate.
Sălile de studii sunt dotate și cu tehnologii moderne, ce ar permite organizarea
examinării video, în caz de nevoie.
Utilizarea pe larg a platformei Moodle, a rețelelor de socializare și a Skype-lui în
special în organizarea lucrului în grup, dar și în coordonarea lucrului cu supraveghetorul,
poate facilita participarea persoanelor cu dezabilități.
1) Reieșind din cele prezentate mai sus, consider că următoarele trei probleme
sunt de o relevanță mai mare:
Rolul universității în motivarea profesorilor și studenților de a utiliza metoda PBL în
predare și învățare. Totul trebuie să pornească de la schimbarea mentalității, profesorii trebuie
să fie mai deschiși pentru provocări noi, să schimbe rolul de conducere cu cel de ghidare. Ar
fi o provocare mare pentru Academia de Studii Economice din Moldova și cred că pentru
întreg sistem de învățământ superior, deoarece se bazează preponderent pe predare și
transferul de cunoștințe, mai puțin încurajând învățarea individuală. Cadrul academic în
societatea noastră este privit ca un expert, ce trebuie să știe totul. Formarea unui grup de
profesori tineri, energici, dornici de a se autodezvolta, deschiși pentru noi experiențe în cadrul
ASEM ca inițiatori în PBL și ulterior ca formatori pentru stafful academic ar fi un început.
Cred că prin organizarea de traininguri și instruiri cu inițiere în PBL și avantajele acesteia,
participări în mobilitate pentru a vedea cum se implementează în practică acest model ar putea
depăși această problemă.
O provocare majoră pentru utilizarea PBL în ASEM, ar fi elaborarea unei curriculei
68
noi ce să suporte și să susțină acest model. După cum am menționat, lucrul asupra proiectului
trebuie să fie centrul programei de studiu și să i se aloce nu mai puțin de jumătate din totalul
de puncte credite. În programele actuale, sunt incluse un proiect și teza anuală, restul sunt
cursuri, care au o pondere majoră, și de regulă sunt mult mai multe pe semestru (pînă la 7).
Implementarea ar putea începe cu combinarea mai multor discipline într-un curs disciplinar,
de ex. Economics care ar putea include 2 cursuri actuale Macroeconomia și Microeconomia.
Dacă ne referim la ambianța fizică, atunci trebuie de menționat că crearea unei
infrastructuri speciale pentru persoanele cu dezabilități este o adevărată provocare pentru
Moldova, unde nu se acordă o atenție cuvenită acestor grupuri de oameni și de regulă ei sunt
marginalizați. Spre deosebire de universitatea din Aalborg, ASEM are blocuri de studii
multietajate, cu intrări cu scări și cu excepția unui bloc nou recent construit, celelalte nu au
fost prevăzute cu căi speciale de acces pentru persoanele cu dezabilități. Totuși, universitatea
a început unele acțiuni în acest scop și în unele blocuri s-au adaptat intrările și ascensoarele
pentru a facilita accesul persoanelor dezavantajate. O posibilitate de depășire a acestei
provocări poate fi valorificarea bibliotecilor, ca spații pentru desfășurarea lucrului în echipă la
proiect, care sunt amplasate la primul etaj și în prezent nu au mulți vizitatori.
Gaugas Tatiana
Lector superior, Academia de Studii Economice din Moldova
69
Raport asupra vizitei de studiu la Universitatea Aalborg, în perioada 8-12
februarie 2016
Vizita de studiu la Universitatea Aalborg a fost una interesantă, utilă, cu multiple
posibile preluări și adaptări pentru sistemul universitar din Republica Moldova.
I. Identificarea domeniilor pe care le consider mai relevante:
a) Nivelul Universității/facultății/departamentului
1. Structurarea logică a subdiviziunilor Universității cu repartizarea clară a tuturor
responsabilităților și obligațiunilor. Deși la prima vedere structura este una supraîncărcată
pentru a planifica și duce evidența tuturor activităților academice, până la urmă fiecare
element al acestei structuri își are rolul său și sarcina concretă în toată structura.
2. Angajarea cadrelor academice și contabilizarea activităților efectuate pe parcursul
anului academic. Este o procedură diferită de cea existentă în Republica Moldova. Fiecare
persoană este angajată pe un salariu (nu mai mult), norma didactică fiind compusă din două
elemente: predare și cercetare. Raportul între aceste două elemente este de 60:40. Acest
raport, de fapt este unul formal, deoarece este suficient de flexibil în funcție de mai mulți
factori, inclusiv înclinația profesorului: spre predare sau spre cercetare.
3. Cooperarea Universității cu mediul de afaceri. Este o comunicare eficientă, în care
ambele părți implicate înțeleg beneficiile colaborării și încearcă să se ajute reciproc. Desigur,
că există și agenți economici care nu sunt foarte deschiși pentru colaborare, dar, în opinia
angajatorilor prezenți la întâlnirea din data de 10/02/2016, am constatat, că în unele situații și
Universitățile nu sunt suficient de cooperante.
b) Nivelul programului de studiu
1. Metodologia de elaborare/gestionare/revizuire a curriculei de studii. Este o
procedură complexă, care antrenează atât cadrele didactice cât și studenții, dar care nu
necesită aprobări din exterior (Minister, Agenție de Asigurare a Calității etc.). Este foarte
interesantă și utilă experiența universității referitor la responsabilii de program în general,
responsabilii de semestre. Se pare că lucrurile sunt foarte bine puse la punct, încât totul este
coordonat.
2. Structura planului de învățământ, care include echilibrat cursuri teoretice combinate
cu proiectele. Impresionează organizarea lucrului individual al studenților, atitudinea lor față
de proiecte.
3. Evaluarea studenților. Se evaluează nu atât cunoștințele studenților cât posibilitatea
de a fi aplicate aceste cunoștințe în situații concrete și atingerea acelor rezultate ale învățării
care sunt necesare conform programului de studiu.
c) Mediul fizic pentru studenții dezavantajați
1. Asigurarea facilităților pentru studenți cu dezabilități fizice. Se vede foarte bine, că
studenții cu dezabilități se simt în Universitate în rând cu studenții fără dezabilități. Astfel, ei
pot fără nici un impediment să intre în blocurile de studii. Există acces liber pentru ei. Sălile
de clasă, blocurile sanitare, de asemenea sunt prevăzute pentru accesul a astfel de persoane.
De asemenea există anumite facilități și pentru accesul persoanelor cu vedere slabă.
2. Facilități care susțin predarea bazată pe probleme. A impresionat baza tehnico -
materială existentă în universitate. Aceasta favorizează studiile. Sălile sunt bine amenajate,
70
dotate cu tehnica corespunzătoare. Există atât săli mari pentru cursuri, cât și mici, pentru lucru
în echipă. Biblioteca are suficiente surse pentru a asigura necesitățile studenților. Studenții au
acces la WiFi în campus.
3. Studiile sunt asigurate financiar de către stat. Studenții suportă cheltuielile cu
cazarea și întreținerea. Procesul de studii favorizează învățarea prin faptul, că studenții, care
nu reușesc să susțină examenele în termen au posibilitatea de a le susține în următorii ani.
II. Reflecții asupra unei probleme de la fiecare nivel:
1. Angajarea cadrelor academice și contabilizarea activităților efectuate pe
parcursul anului academic. Această problemă o consider foarte importantă, dacă este privită și
sub aspectul normării didactice. Este utilă această informație din motiv că am văzut o
abordare diferită de cea existentă în Republica Moldova, unde profesorii sunt dependenți
totalmente de numărul de studenți, iar normarea ia în considerare doar activitatea didactică.
Anume această abordare și face problema nominalizată interesantă pentru a fi studiată
suplimentar. Sunt absolut conștientă ca acest lucru ține nu doar de universitate, dar, în primul
rând de sistemul, existent în țară. Consider util de a găsi modalități de preluare din sistemul
văzut:
- Fiecare profesor este angajat doar pe un salariu. Acest lucru îi permite să se dedice
integral problemelor ce țin de autoperfecționare, lucru cu studenții. Activitatea didactică
include nu doar ore de predare ci și coordonare, examinare ș.a.;
- Cercetarea este o componentă importantă a activității profesorului. Ea este planificată,
contabilizată și luată în considerare ca activitate ce necesită timp pentru a fi realizată.
Rezultatele cercetării sunt utilizate în activitatea de predare.
- Pentru ca acest sistem să poată fi pus în aplicare în Republica Moldova este necesar de
schimbare a atitudinii față de sistemul educațional, în general, la nivel de sistem, de revăzut
statutul profesorului. De asemenea se impune schimbarea mentalității atât a cadrelor
academice, cât și a studenților.
- Implementarea sistemului menționat ar permite implicarea mai activă a profesorilor în
studierea metodelor moderne de predare, a implicării mai active a acestora în cercetare.
2. Metodologia de elaborare/gestionare/revizuire a curriculei de studii
Fiecare program de studii se află în gestiunea unei echipe de program din cadrul unei
Școli, care la rândul ei este parte componentă a Facultății. Documentul de bază pentru un
program de studii este curriculumul, care cuprinde un șir de elemente: baza legală, condițiile
de admitere, titlul oferit, durata și competențele asigurate, descrierea modulelor (prerechizite,
obiective, activități, forme de examinare, criterii de evaluare),
Un program de studii este asigurat de echipa de program din cadrul unui departament,
dar pentru realizarea unor module se apelează la alte departamente din cadrul facultății sau
chiar de la alte facultăți.
Procesul de studii este structurat pe module și este organizat pe principiul
învățământului bazat pe probleme, în cadrul cărora proiectele elaborate în echipă constituie
50% din totalul orelor destinate programului.
Programul nu este încărcat cu multe discipline. Cele existente contribuie la obținerea de
către studenți a competențelor necesare pentru elaborarea proiectelor, pentru evidențierea
problemei, găsirea variantelor de soluții pentru problema în cauză.
71
Implicarea cadrelor didactice în elaborarea curriculei, revizuirea acesteia, dar și
coordonarea pe semestre, contribuie la o implicare mai mare din partea profesorilor. Ceea ce
este foarte important este că și studenții de asemenea sunt implicați în elaborarea curriculei.
Experiența ar putea fi preluată atât la nivel de elaborare, monitorizare, implicare. Dar,
consider, că trebuie depus un efort foarte mare pentru a explica cadrelor didactice de ce este
necesară implicarea fiecăruia, care sunt beneficiile pentru profesori și pentru studenți.
Evident, nu toți vor accepta din prima să se implice, dar, poate nici nu toți au harul de a lucra
cu studenții, de a-i putea îndruma ca ei însuși să se învețe a-și stabili traseul lor educațional.
3. Asigurarea facilităților pentru studenți cu dezabilități fizice. Consider, că este o
provocare pentru universitățile din Republica Moldova, în care nu întotdeauna și studenții fără
dezabilități se simt confortabil (nu este cazul ASEM). Atitudinea trebuie să fie echitabilă,
identică pentru toți studenții, indiferent de starea lor de sănătate. Accesul în blocurile de studii
pentru așa persoane este limitat, deoarece nu întotdeauna există căi de acces, lifturi, uși de
dimensiunile necesare pentru a asigura accesul în săli de studii a persoanelor în cărucioare.
Nici pe departe de blocuri sanitare adaptate. Desigur, existența acestor facilități nu duce la
mărirea numărului de studenți, dar este condiție necesară pentru asigurarea drepturilor omului.
Desigur, aceasta necesită resurse financiare suplimentare, de aceea nu cred că în viitorul
apropiat universitățile ar putea avea astfel de facilități. Dar pentru viitorul îndepărtat…
posibil.
Cotelnic Ala, ASEM
18.02.2016
72
Anexa 3: Colectarea datelor la Universitatea Gloucestershire
Tabel de raportare a datelor, Universitatea Gloucestershire
Întrebare/Problemă Sursa consultată Constatări Reflecții
L1: Nivel de sistem
Acreditarea
programelor de studii
Sistemul național de
asigurare a calităţii
https://privycouncil.independen
t.gov.uk/work-of-the-privy-
council-office/higher-
education/
http://www.qaa.ac.uk
Este necesară acreditarea programelor de studii, inclusiv pentru
obținerea finanțării de la stat. La nivel de sistem sunt specificate
metodologia, procedurile, indicatorii, perioada de acreditare.
Universitățile pot alege organul de acreditare.
Pot fi acreditate atât programele de studii cât și Universitatea în
întregime. În Marea Britanie: Acreditarea programelor de studii se face
cu implicare a trei organizații: Comitetul Privy, Agenţia pentru
Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, Consiliul pentru
Finanţarea Învăţământului Superior din Anglia.
Organul național de Asigurare a Calității este Agenția de Asigurare a
Calității în Învățământul Superior (QAA) , care este un organism
independent însărcinat cu monitorizarea și consilierea privind
standardele și calitatea învățământului superior din Marea Britanie.
Există autonomie
academică a
universităților.
Demonstrând calitate,
universitățile singure
oferă diplome de
studii.
L2: Nivel al
managementului
universității
Strategia instituțională
a universității, care
încorporează strategia
curriculară cu accentul
pe învățarea axată pe
student
Planul strategic al Universității
(2012-2017)
https://infonet.glos.ac.uk/newsa
ndevents/news/PostFiles/Docu
ments/Strategic%20Plan%2020
12%20final%20document.pdf
Strategia academică a
Universității (2014-2017)
Strategia academică a universității prevede dezvoltarea unei învățări
centrate pe student, axată pe angajabilitate, utilizarea rezultatelor
cercetării în procesul de predare-învățare.
Strategia universității
și separat strategia
academică prevăd
utilizarea pe larg a
metodelor de predare
centrate pe student și
orientate spre angajare.
73
Organe de Asigurare a
Calității la nivel de
universitate
http://www.glos.ac.uk/docs/do
wnload/Business/academic-
strategy.pdf
University of Gloucestershire:
Academic Quality and
Partnerships Handbook
Universitatea este în permanență preocupată de Asigurarea unei calități
înalte întregului proces de studii, care ar permite pregătirea unor
specialiști de înaltă calificare. În vederea realizării acestui deziderat
există o structură de conducere axată pe asigurarea calității.
Componentele structurii de conducere stabilite de universitate pentru a
asigura și a crește calitatea academică. Supravegherea tuturor
procedurilor de asigurare a calității în cadrul Universității se află în
domeniul de competență a Consiliului Academic. Responsabilitatea
pentru diverse aspecte ale acesteia sunt delegate către o serie de sub-
comisii la nivel de Universitate, Facultate și program de studiu.
Asigurarea,
menținerea și
îmbunătățirea
permanentă a calității
este o condiție
primordială a
universității.
L3: Nivel
Facultate/Departament
Rolul facultății în
comunicarea cu părțile
implicate în ce privește
predarea și învățarea
centrată pe student
http://www.glos.ac.uk/governa
nce/pages/governance-and-
structure.aspx
Toți studenții aparțin uneia dintre facultățile universității. Fiecare
facultate se angajează în domenii conexe şi este responsabilă pentru
anumite domenii, oferă cursuri universitare și postuniversitare și de
cercetare. În afară de conceperea și furnizarea de programe predate,
facultățile sunt responsabile pentru conducerea activităților de
cercetare și comerciale ale universității în domeniile lor. Studenții
beneficiază de această concentrare a activității, cercetare și parteneriate
cu organizațiile externe care să asigure că programele predate sunt
relevante și actualizate.
L4: Nivel Consiliu de
Studii
Structura organului
responsabil de studii
Examinările pot îmbrăca mai multe forme și pot fi: Standard (scris,
carte nevăzută și închisă), Văzut (scris), carte deschisă (scris), digital,
oral, și practic.) Examenele pot avea loc la sfârșitul unui modul sau ca
examinări pe parcurs (numite teste), precum și forma de examinare este
aprobată prin proceduri concrete ale programului de studiu.
Examinarea poate fi individuală sau pentru munca în grup.
Există multiple
modalități de
examinare, dar toate
acestea sunt orientate
spre verificarea și
asigurarea obținerii de
către studenți a
74
Analiza practicii de
evaluare
Modalitate de
elaborare a unui
program de studii nou
University of Gloucestershire at
Cheltenham and Gloucester.
Assessment: Handbook of
Principles and Procedures,
2015/16, p.4
UK Quality Cod for Higher
Education, . Part B: Assuring
and Enhancing Academic
Quality. Chapter 1: Programme
Design, Development and
Approval
De asemenea apare noțiunea de lucrare de curs, care pot fi individuale
sau de grup, iar evaluarea validată va specifica tipul una dintre
următoarele variante: Standard (eseuri scrise, rapoarte sau lucrări
similare); Practic (creativ, teren sau pe bază de laborator); portofoliile;
Prezentări sau alte tipuri de evaluare tranzitorie; disertații; Proiecte.
Inițiatorul unui nou program de studii la nivel de licență este
Departamentul, în cadrul căruia se formează un comitet de program,
care argumentează, apoi elaborează curricula programului. Programul
se discută în cadrul departamentului, apoi al Comitetului academic al
Facultății. Un rol aparte se atribuie asociațiilor profesionale. Avizul
acestora este obligatoriu pentru unele programe, dar nu și pentru
programul „Business și Management”. Foarte detaliat cerințele
înaintate față de proiectarea, dezvoltarea și monitorizarea programelor
de studii sunt descrise în Codul Calității. Aici se conțin indicatori
concreți, care permit evaluarea programelor. Un indicator este și gradul
de implicare a studenților în elaborarea programelor noi.
anumitor competențe.
L5: Integrarea
studenților
dezavantajați
http://www.glos.ac.uk/life/supp
ort/Pages/disability-and-
dyslexia.aspx
Serviciul de sprijin al studenţilor cu dezabilități, afecţiuni medicale,
dislexie și dificultăţi de învăţare, precum şi serviciul de sprijin în
învățare oferă consiliere individuală şi garantare confidenţialităţii. În
fiecare campus studențesc există oficiul Help Zone, care oferă ajutorul
necesar.
Existența oficiului de
ajutorare a studenților
cu probleme de
învățare este foarte
important pentru
categoriile respective
de studenți.
L6: Infrastructura
(mediul fizic)
http://www.glos.ac.uk/life Universitatea dispune de toate resursele necesare pentru desfășurarea
unui proces de predare-învățare eficient. Studenții au toate posibilitățile
de a învăța: săli de studii bine dotate, WI-FI, calculatoare, biblioteci
etc.
75
L7: Nivelul
Programului de studii
Structura programului
de studii
Evaluarea studenților
Evitarea și
sancționarea trișatului
și plagiatului
Contestațiile
studenților
Sistemul de notare
actual
http://www.glos.ac.uk/study/un
dergraduate/Pages/undergradua
te-degrees.aspx
Assessment: Handbook of
Principles and Procedures,
2015/16.
University of Gloucestershire at
Cheltenham and Gloucester.
Assessment: Handbook of
Principles and Procedures,
2015/16
UK Quality Cod for Higher
Education. Part B: Assuring
and Enhancing Academic
Quality. Chapter 9. Academic
Appeals and Student
Complaints
Academic Regulations for
Taught Provision
Programul Business și Administrare este prevăzut pentru 3 ani,
respectiv, 6 semestre.
Volumul de lucru pentru un an este de 120 CAT. 1 ECTS echivalează
cu 2 CAT, 1 CAT este echivalent a 10 ore efort depus de student.
Pentru a obține diploma de licență e nevoie de acumulat 360 CATS.
Fiecare modul are 15 sau 30 CATS.
Sunt clar stipulate tipurile de examen care sunt folosite la fiecare
modul, cerințele înaintate, rezultatele învățării de care trebuie să dea
dovadă studentul, care sunt cerințele pentru obținerea anumitului
calificativ, care sunt consecințele nerespectării termenului de
prezentare a lucrărilor sau de neprezentare la examen.
În Regulamentele interne ale univ. se prezintă definiția clară a ceea ce
reprezintă plagiatul. Acest lucru înseamnă că studenții nu trebuie să
copieze, parafrazeze sau să prezinte o altă lucrare ca fiind a lor proprie.
De asemenea se prezintă și alte forme care sunt asociate plagiatului. În
toamna 2015 a fost declarată folosirea de către Universitatea
Gloucestershire a software-ului de detectare a plagiat Turnitin.
În universitate există posibilitatea de a înainta anumite contestări.
Acestea sunt reglementate. Astfel sunt prevăzute situațiile în care ar
putea fi înaintate contestările.
Sistemul de notare este exprimat în procente și cu litere. Astfel 70-
100% echivalează cu nota A, 60-69% - B; 50-59 –C; 40-49 – D.
Acestea sunt notele de promovare. Mai jos de 40% nu sunt de
promovare
se publică principii și
proceduri separate
pentru evaluarea
studenților cu
dezabilități.
L8: Nivelul pregătirii
Pedagogice
În UoG se salută participarea profesorilor, în deosebi a celor tineri la
diferite evenimente organizate.
76
Raport de vizită la Universitatea Gloucestershire
În perioada 28 Februarie 2016 şi 5 Martie 2016 am avut ocazia să vizitez Universitatea
Gloucestershire din Cheltenham, Marea Britanie. Pe parcursul zilelor petrecute la instituția
dată am avut posibilitatea să asist la ore, să discut cu angajaţii universităţii din diferite
departamente, precum şi cu studenţii aflaţi atât la ciclul I, licenţă, cât şi la ciclul II, masterat.
A fost o experienţă interesantă şi utilă din punct de vedere profesional, didactic şi academic.
În urma vizitei date am putut observa asemănările şi deosebirile dintre sistemele de
învăţământ din Republica Moldova şi Marea Britanie; universitatea unde activez – Academia
de Studii Economice din Moldova şi cea pe care am vizitat-o – Universitatea Gloucestershire;
departamentul căruia îi aparţin – Catedra Management, Facultatea Business şi Administrarea
Afacerilor şi analogul din Gloucestershire.
În continuare aş vrea să menţionez câteva elemente ale sistemului educaţional din
Marea Britanie, susţinut de administraţia din Gloucestershire:
1. Instruirea şi monitorizarea performanţelor cadrelor didactice în primii
ani de activitate. Universitatea Gloucestershire oferă asistenţă şi ajutor tinerilor profesori
prin cursuri de dezvoltare a abilităţilor lor didactice şi încurajează crearea unui portofoliu
personal în care ei ar putea înregistra succesele, rezervele, punctele forte, punctele slabe şi
planurile lor de viitor.
2. Asistarea reciprocă la ore a profesorilor. În Gloucestershire, profesorii
obişnuiesc să asiste regulat la orele petrecute de colegii lor. În urma observărilor făcute,
profesorii oferă sprijin prin sfaturi şi critici constructive. În acelaşi timp, această practică este
folosită de tinerii profesori pentru a învăţa de la colegii lor mai experimentaţi, cât şi de colegi
din diferite departamente care vor sa facă schimb de practici şi metode de predare.
3. Folosirea tehnologiilor informaţionale în procesul didactic. Profesorii din
Gloucestershire sunt încurajaţi să folosească tehnologii performante, potrivite disciplinei şi
activităţii pe care o desfăşoară, în procesul de predare. Aceste practici moderne facilitează
asimilarea informaţiei de către studenţi, cât şi modalitatea de evaluare a studenţilor de către
profesori.
La nivel de facultate sau specialitate, am putut identifica câteva metode care s-au
dovedit a fi de succes în Gloucestershire, Marea Britanie şi pot prezenta interes pentru
Academia de Studii Economice din Moldova:
1. Folosirea metodelor interactive şi axate pe activităţi practice în procesul
de evaluare a cunoştinţelor studenţilor. În Gloucestershire este pe larg folosit lucrul în
echipă atât pe parcursul orelor (la prelegeri sau seminare), cât şi ca formă de elaborare a unor
proiecte sau sarcini specifice, simulări, studii de caz. Este recunoscut cât de eficient este
lucrul în grup, iar profesorii din Gloucestershire nu ezită să fructifice această metodă de
predare şi evaluare a cunoştinţelor.
2. Aplicarea în practică, în sectorul real a teoriilor învăţate la ore.
Universitatea Gloucestershire dezvoltă relaţii de durată şi bazate pe încredere cu întreprinderi
şi organizații publice. Acestea sunt solicitate să ofere situaţii problemă reale, iar studenţii sunt
invitați să dezvolte soluţii pentru problemele date. O astfel de ancorare în sectorul real îi ajută
77
pe studenţi să înţeleagă mai bine materia pe care o studiază, cât şi specificul pieței în care
urmează sa activeze după absolvire.
3. Oferirea posibilităţii de a face practică pe o perioadă îndelungată de timp
(12 luni). Această alternativă este opţională, studenţii pot alege în favoarea unui stagiu
îndelungat sau în favoarea unui ciclu de studiu mai restrâns. Beneficiile practicii sunt
incontestabile, pornind de la experienţa profesională obţinută şi finalizând cu limbajul şi
prezenţa formată în urma stagiului. Departamentul de plasare a studenţilor la practică
menţionează toate aceste avantaje, dar libertatea de a alege rămâne la discreţia studenţilor.
Este evident că toate aceste posibilităţi şi oportunităţi oferite de Universitatea
Gloucestershire pot avea loc doar în prezenţa unei infrastructuri bine dezvoltate. Existenţa
unor structuri şi dotări speciale creează un mediu care încurajează performanţa şi succesul.
Câteva dintre aceste dotări ar fi:
1. Zonă de ajutor oferit studenţilor (Helpzone). Aceasta este o structură internă
a universităţii care are scopul de a ajuta studenţii să soluţioneze dificultăţile pe care le
întâmpină. Problemele studenţilor variază în complexitate: acestea ar putea viza asigurarea
medicală, asistenţă psihologică sau chiar traininguri în elaborarea proiectelor la diverse
discipline. Structura dată s-a dovedit a fi foarte utilă şi solicitată şi a crescut în popularitate
din momentul înfiinţării.
2. Existenţa dotărilor pentru studenţi. În categoria dotărilor se poate include
cantina, cu tipuri variate de mâncare; un spaţiu privat dedicat rugăciunilor, amenajat în aşa fel
încât să fie potrivit majorităţii religiilor; zone destinate lucrului în grup, pe care studenţii le
pot rezerva din timp şi de care se pot bucura în procesul de studii; dotări tehnice în toate
cabinetele destinate predării etc.
3. Designul campusului. Nu în ultimul rând, aş vrea să menţionez despre
importanţa climatului din universitate asupra dispoziţiei generale şi dorinţei de a învăţa a
studenţilor. Combinarea cu bun gust a clădirilor vechi cu designul modern a celor noi
reprezintă atitudinea ce se vrea încurajată la studenţi – şi anume dezvoltarea durabilă. Sunt
folosite culori vii în design şi se încurajează acceptarea diversităţii, toleranţa şi includerea
tuturor în procesul de învăţământ, indiferent de înfăţişare, dezabilități, vârstă, gender, religie,
etnie, etc.
În continuare as vrea să evidenţiez câteva aspecte importante la cele trei nivele
menţionate mai sus. La nivel de universitate consider deosebit de importantă aplicarea
metodelor şi tehnologiilor informaţionale în procesul de predare şi evaluare a cunoştinţelor
studenţilor. Tehnologiile informaţionale oferă beneficii de economisire a timpului petrecut
pentru explicarea sarcinilor, precum şi pentru oferirea feedback-ului în urma analizei
proiectelor sau reuşitelor studenţilor. În universitatea Gloucestershire se folosesc diverse
astfel de tehnologii ca: platforma Moodle, Adobe Connect, Audacitz, Kahoot, GoPro,
Microsoft Publisher, Podcast, Quicktype etc. Aceste practici utile cu siguranţă pot fi
implementate şi în cadrul instituţiilor din Republica Moldova, mai mult, unele dintre ele sunt
disponibile, dar nu întru totul valorificate. În acelaşi timp trebuie de ţinut cont de eventuale
dificultăţi ce pot apărea în procesul de implementare a acestor tehnologii. Problema centrală,
din punctul meu de vedere, ar fi rezistenţa din partea cadrelor didactice. Deseori, profesorii
sunt reticenţi în a modifica metodele lor de predare, rămânând în zona lor de confort şi poate
78
simţindu-se ameninţaţi de schimbări. Consider aceste limite uşor de depăşit prin intermediul
unor instruire accesibile ce îi vor ajuta pe profesori să deprindă noile practici şi să sesizeze
avantajele obţinute. Cu siguranţă, din momentul în care profesorii vor aplica unele dintre
aceste metode, vor fi surprinşi de beneficiile obţinute prin optimizarea activităţilor, reducerea
timpului şi a efortului şi dezvoltarea personală obţinută prin îmbunătăţirea abilităţilor tehnice.
Desigur, introducerea tehnologiilor performante implică considerabile investiţii iniţiale:
financiare, umane, de timp. Unele soft-uri sunt oferite însă gratis, iar multe se află deja în
posesia universităţilor, doar că nu au fost folosite la întregul potenţial. Adaptarea studenţilor
la noile metode de predare şi evaluare ar putea prezenta de asemenea o dificultate, dar este
demonstrat că studenţii sunt în general mult mai receptivi, intuitivi şi capabili să asimileze
informaţii prin intermediul tehnologiilor informaţionale decât s-a estimat anterior.
O practică utilă pe care sperăm să o putem prelua şi aplica în procesul de predare la
Academia de Studii Economice din Moldova este axarea pe lucrul în grup. Profesorii din
Gloucestershire sunt ferm convinşi că abilităţile de a lucra în grup sunt absolut necesare
oricărei profesii, de aceea încurajează formarea grupurilor şi evaluează cunoştinţele în baza
rezultatelor echipei. Există multe dovezi ale superiorităţii succesului obţinut în grup
comparativ cu cel obţinut în mod individual – efectul de sinergie este indiscutabil. Echipele
pot fi create atât în mod deliberat, când membrii aleg componenţa grupului, aleatoriu – fără
vreo strategie anume, sau de către profesor, în baza diverselor teorii. S-a demonstrat că
grupurile diverse din punct de vedere etnic, gender, a rezultatelor precedente sunt mai
puternice şi au o eficienţă sporită comparativ cu cele create din simpatie sau prietenie.
Aceasta este o lecţie importantă care trebuie să fie învăţată de studenţi cât mai devreme
posibil – în orice profesie e nevoie de lucrat cu alţi oameni, nu întotdeauna aceşti oameni vor
fi compatibili în viziuni sau se vor place, dar este important de găsit căi de comunicare şi de a
dezvolta competenţe interpersonale pentru a realiza obiectivele propuse. Lucrul în grup nu
este doar o sarcină care îi va ajuta pe studenţi să dezvolte abilităţi sociale, scopul lucrului în
echipă este să realizeze un proiect sau studiu practic asupra unei probleme.
Un aspect mai puţin palpabil, însă foarte potrivit schimbărilor propuse mai sus este
climatul universitar. În special în procesul unor schimbări sistemice apare confuzie,
nesiguranţă şi rezistenţă, de aceea este deosebit de important de creat o „zonă de ajutor”
pentru studenţi şi profesori. Această structură destinată exclusiv oferirii de sprijin ar fi o
dotare necesară şi utilă, pentru că ar oferi răspunsuri la întrebări generale şi specifice. Deseori
studenţii se confruntă cu probleme banale care apar din neatenţie, care însă nefiind clarificate
pot influenţa negativ performanţa lor. Un loc specializat în a răspunde la aceste întrebări ar
minimiza efectele negative ale derutării iniţiale în perioada de aclimatizare la viaţa de student.
Nu toate întrebările sunt însă banale şi simpliste, unii studenţi ar putea avea dificultăţi în a
accesa organe oficiale de stat (în cazul studenţilor din străinătate) sau alt gen de întrebări la
care un profesor sau curator nu poate răspunde. Poate apărea necesitatea de a consulta un
specialist în probleme psihologice sau etice, în asemenea situaţii decanatul, catedra sau
profesorul nu sunt competenţi în a furniza ajutor. Iată de ce, o structură specializată este
indispensabilă în procesul de restructurare sistemică a unei instituţii.
În procesul de globalizare şi ştergere a barierelor dintre ţări şi culturi este nevoie de a
reforma un sistem tradiţional, accesibil doar celor care au crescut într-o societate anumită.
79
Schimbările la nivel de sistem, instituţie, cursuri şi mentalitate sunt urgente şi necesare pentru
a crea o formă competitivă şi provocatoare de învăţământ superior.
Natalia Ţîmbaliuc, lector universitar
Catedra „Management”, BAA, ASEM
11.03.2016
80
Raport asupra vizitei de studiu în Universitatea Gloucestershire, Marea Britanie
Vizita de studiu la Universitatea Gloucestershire a avut loc în perioada 29 februarie – 4
martie 2016. Universitatea este una clasică, care include 10 facultăți (școli). Scopul vizitei a
fost de a vedea și studia metode de predare centrate pe student, metode de predare bazate pe
probleme. Scopul vizitei a fost de a vedea și studia metode de predare centrate pe student,
metode de predare bazate pe probleme. În acest sens, vizita a fost utilă, ne-a permis să asistăm
la unele ore cu studenții, unde profesorii utilizau metodele numite, ba chiar și să participăm
activ în vederea soluționării anumitor probleme evidențiate.
Identificarea domeniilor considerate relevante:
1. Nivelul Universității/facultății/departamentului
1.1. Preocuparea la nivel de Conducere cu referire la metodele moderne de
predare. Mă refer la procurarea și întreținerea de către universitate a diferitor softuri,
programe, ce permit efectuarea diverselor simulări, studii de caz cu studenții.
1.2. Acordarea unei atenții deosebite menținerii (nu asigurării(!), ea există)
calității. Calitatea studiilor este confirmată de către Agenția de Asigurare a Calității (QAA).
Fiecare Universitate o dată la 5 ani trece procedura de acreditare. Raportul de evaluare este
făcut public; Ca documente este elaborat Codul Calității, se elaborează Cartea Verde
(rezultatele discuțiilor), Cartea albă. Inițial acreditarea se făcea la nivel de program de studiu,
iar din 2002 s-a trecut la un nivel mai înalt și se acreditează Universitatea.
1.3. Au impresionat serviciile pentru studenți. Zona de ghidare a studenților este
un loc, unde aceștia pot obține consultații în domeniul care interesează.
2. Nivelul programului de studiu
2.1. În universitatea vizitată fiecare facultate (școală) oferă studii la mai multe
programe de licență și masterat. Tot Universitatea eliberează diplomele. Mai puțin birocratică
ca în Moldova este introducerea unui program nou de studii. Inițiatorul este de fapt,
Departamentul, în cadrul căruia se formează un comitet de program, care argumentează, apoi
elaborează curricula programului. Un rol aparte se atribuie asociațiilor profesionale, avizul
cărora este obligatoriu. Există documente la nivel de Universitate care reflectă regulile
generale și specificul de elaborare și aprobare a programelor de studii. Responsabilitatea
finală pentru aprobarea programelor revine Universității, care eliberează și diplomele
respective.
2.2. Stagiile de practică sunt parte componentă a programului de studii. Există
posibilitatea la unele programe de a întrerupe studiile pentru un an, a merge la un stagiu cu
durata de un an întreg, unde, mai des, studentul este angajat full time , obține competențele
necesare în acest sens. După expirarea acestui an, studentul prelungește activitatea de instruire
până la obținerea diplomei.
2.3. Impresionează gradul de utilizare a platformei MOODLE. Aici pot fi găsite
toate materialele necesare pentru decurgerea eficientă a procesului didactic. În fiecare an se
actualizează programele de studiu, sarcinile pentru studenți. Toată informația poate fi găsită
pe platforma menționată. Stagiul de practică implică careva activități, care toate sunt descrise
pe MOODLE. Este utilizat forumul, chat-ul.
3. Mediul fizic pentru studenții/suportul pentru studenții dezavantajați
81
3.1. Universitatea are trei campusuri în centrul orașului Cheltenham și Gloucester.
Acestea sunt situate în apropiere de stația de autobuz. Clădirile sunt bine amenajate, există
trecere dintro clădire în alta. Sălile de studii sunt asigurate cu cele necesare pentru ca procesul
să decurgă după ultimele tendințe ale științei, inclusiv celei pedagogice. În ultimii șase ani s-a
investit mai mult de £ 16milioane în clădiri noi și facilități în toate campusurile.
3.2. În campus există facilitățile necesare pentru ca studenții să se simtă
confortabil: bibliotecă, cantină, WI-FI, zona de ajutorare etc.
3.3. Studenții cu dezabilități pot liber pătrunde în blocurile de studii, acestea având
acces pentru studenții cu posibilități limitate de deplasare. În săli ușile sunt largi, astfel încât
aceștia pot intra fără probleme.
II. Reflecții asupra unei probleme de la fiecare nivel
2.1. În fiecare campus este creată câte o zonă de Ghidare a studenților. Este
important acest spațiu pentru studenții nou veniți, pentru studenții internaționali, care au
nevoie de facilitarea perioadei de adaptare. Serviciile pe care le oferă sunt diverse și
diversificate: cum să obțină granturi și burse, cum să facă față problemelor cotidiene. De
asemenea pot obține consultări în ghidarea în carieră, activitățile de voluntariat în care se pot
implica, cum să-și gestioneze eficient timpul, cum să se pregătească de lecții, cum să facă
prezentările pentru a avea o reușită mai bună. Studenții sunt sprijiniți pentru a-și dezvolta un
plan personal de carieră, iar universitatea oferă suport cu destinații de plasare, stagii,
voluntariat, consiliere și ateliere de lucru și de dezvoltare a carierei. Serviciul de carieră este
disponibil și pentru absolvenți, oferind oportunități de networking, sfaturi de carieră și de
muncă sau oportunități de voluntariat. Angajații implicați în ajutorarea studenților activează în
următoarele direcții:
Asigurarea bunăstării studenților (asigurarea medicală, probleme mentale în diferite
perioade ale vieții ș.a.)
Dezvoltarea activismului studenților (dezvoltarea competențelor în vederea angajării,
de voluntariat, abilități de învățare)
Viața studenților (îi ghidează cum să-și aranjeze viața, resurse financiare, cazare,
credință etc.)
Consider, că astfel de servicii ar fi foarte utile și pentru studenții din Republica
Moldova. Numărul de persoane, care activează în acest spațiu nu este atât de mare,
cheltuielile financiare – nesemnificative, iar utilitatea pentru studenți este enormă.
2.2. Lucrul în echipă este capacitatea de a munci împreună pentru a realiza o idee
comună, capacitatea de a direcționa realizările individuale spre obiectivele organizaționale.
Este sursa ce le permite oamenilor obișnuiți să atingă rezultate neobișnuite. Pentru ca lucrul
în echipă a studenților să fie cu adevărat eficient este necesară implicarea întro măsură destul
de mare a profesorilor. Aceștia au mai multe activități pe care trebuie să le realizeze:
- Planificarea activității (alegerea membrilor echipei, divizarea sarcinilor etc.)
- Monitorizarea (coordonarea contribuției individuale a fiecărui student, discuții,
dezvoltare sau negociere etc.
- Evaluarea. Profesorul apreciază implicarea fiecărui student în executarea sarcinii,
efectuează evaluarea individuală a fiecărui student în corespundere cu implicarea, realizarea
sarcinilor și în corespundere cu rezultatele învățării achiziționate.
82
În ASEM la unele discipline se utilizează lucrul în echipă pentru elaborarea diferitor
lucrări, cum ar fi: referate, proiecte de an. Principala diferență cu ceea ce am văzut în
universitatea vizitată este că această activitate la noi poartă un caracter unic, fără a avea o
continuitate pentru mai multe discipline. În afară de aceasta, problemele sau situațiile care
sunt puse în sarcină de a fi soluționate nu vin din mediul real, sunt, mai des ipotetice.
2.3. Serviciile oferite de universitate asigură condiții egale pentru a face studii
pentru toți studenții indiferent de careva probleme pe care le pot avea. Astfel, Serviciul de
invaliditate, dislexie și suport de învățare oferă sprijin confidențial pentru studenții cu
dezabilități, dificultăți de învățare și afecțiuni medicale. Ajutorul pe care îl oferă Universitatea
constă în: vizite de consiliere la universitate, înainte de a trimite cererea de aplicare privind
diagnosticarea dificultăților de învățare specifice, cum ar fi dislexie, dispraxie, consiliere a
studenților cu handicap. De asemenea consilierii pentru persoanele cu handicap pot consilia
cu privire la tipurile de sprijin disponibile pentru a ajuta la gestionarea studiilor. Acest lucru
poate include extensii pe sarcini scrise, timp suplimentar pentru examene și / sau furnizarea
beneficiarilor de note, comunicatori, tutori abilități de studiu și mentori. Sălile universității
sunt accesibile pentru studii de către persoanele cu handicap în toate campusurile. Aceste săli
sunt mai mari decât celelalte săli, există săli cu facilități de baie mai accesibile, pentru a se
potrivi nivelului de nevoie necesar. Unii elevi cu dezabilități pot avea, de asemenea, dreptul la
un permis de parcare accesibil. Există zone de parcare accesibile în fiecare campus.
Cotelnic Ala, ASEM
11.03.2016
83
Anexa 4: Program structure at AAU
4. sem.
3. sem.
2. sem. Economics
ECTS: 5
Finanțe corporativee
ECTS: 5
Contabilitatea Financiară
ECTS: 5
Contabilitate Managerială ECTS: 10
Teoria Organizației și Proiect ETCS: 10
ECTS: 5
Metode Țtiințifice II
ECTS: 5
Analiza datelor și statistici ECTS: 10
Strategii ți Proiect în strategii ECTS: 10
Marketing
ECTS: 5
Analiza de Piață
ECTS: 5
Dreptul în afaceri ECTS: 5
5. sem.
FundamenteleEconomiei Afacerilor
ECTS: 5
Proiect ECTS: 5
Managementul informational și
Sisteme informaționale
ECTS: 5
Metode Științifice I
ECTS: 5
Analiza Firmei și Studiu Integrat al Firmei ECTS: 25
Structura Programului în Economie si Business si Administrare
1. sem. Înțelegerea Problemelor orientate spre Societate
ECTS: 7
6. sem. Teza de Licență
ECTS: 20
Metodologia Științelor Sociale
ECTS: 5
Dezvoltarea Economică, Socială si Politică (inclusiv proiect)
ECTS: 13
Opțional 2
ECTS: 5
Opțional 1
ECTS: 5
84
Anexa 5: Structura programului Business și Management la UoG30
Discipline în varianta
Română
Discipline în varianta
engleză
Numărul de
CAT
Semestrul
Discipline obligatorii
Portofoliu Personal și
Profesional
Personal and Professional
Portfolio
30 I,II
Mediul de Afaceri Global
The Global Business
Environment
15 I
Contexte de Management Management Contexts 15 II
Înțelegerea Businessului și
Informației Financiare
Understanding Business and
Financial Information
15 II
Principii de marketing Marketing Principles 15 I
Raport și eseu scris pentru
vorbitori non nativi de
limba engleza
Report And Essay Writing
For Non Native Speakers Of
English
15 I
Engleză în scopuri
academice și profesionale
English For Academic And
Professional Purposes
15 II
Gestiunea operațiunilor de
afaceri
Managing Business
Operations
30 III, IV
Gestiunea resurselor Umane Managing Human Resources 15 III sau IV
Managementul
marketingului
Marketing Management 15 III sau IV
Contabilitate pentru
Finanțe și factori de decizie
Accounting For Finance
And Decision Makers
15 III sau IV
Gestiunea Businessului
Internațional
Managing International
Business
15 III sau IV
Engleza în scopuri
academice 2
English For Academic
Purposes 2
15 IV
Scriere academică pentru
vorbitori non nativi de
limba engleză
Academic Writing For Non
Native Speakers Of English
15 III
Elaborarea și
sustenabilitatea strategiei
Building And Sustaining
Strategy
30 V, VI
Discipline opționale
Gestiunea schimbărilor Managing Change 15 V
Marketing strategic Strategic Marketing 15 V sau VI
Managementul finanțelor
Corporative
Corporate Financial
Management
15 VI
Disertație de Cercetare Research Dissertation 30 V, VI
Studiu de investigație Investigative Study 15 VI
30 http://progspecs.glos.ac.uk/Live/15-16/MAN/001%20Business%20and%20Management%20Studies.pdf
85
Abilități academice avansate Advance Academic Skills 15 V sau VI
Strategii pentru Leadership
Responsabil Global
Strategies for Globally
Responsible Leadership
15 VI
Alte discipline
Gestiunea operațiunilor la
nivel global
Managing Operations
Globally
15 V
Contabilitate Corporativă Corporate Accountability 15 V sau VI
Afaceri noi New Business Enterprise 15 VI
Aspecte culturale în
management
Cultural Issues In
Management
15 V
Dezvoltarea Afacerilor prin
oameni
Developing Business Through
People
Legendă:
Text cu Bold – Discipline obligatorii (Compulsory)
Text cu italic – Discipline opționale (Core)
Text în format liber – Alte discipline
86
Anexa 6: Criterii de referință, proprietăți și indicatori
AAU UoG Criterii, proprietăți, indicatori
Sistemul de acreditare în Danemarca constă
din Consiliul de Acreditare şi Institutul danez
pentru acreditare
În Danemarca Agenția de Acreditare este
însărcinată și cu probleme de asigurare a
calității
Nu există organe profesionale care contribuie
la validarea programelor sau la modul în care
sunt desfăşurate, dar în cadrul universităţii
există organe de consultanţă la nivel de fiecare
Consiliul de Studiu, din componenţa cărora
fac parte persoane externe competente şi
notorii.
Consiliul universitar şi Rectorul. Este structură
unitară de conducere.
În Universitatea din Aalborg există un
angajament instituțional față de învățare și
predarea inovatoare care este stipulat în
strategia universitară 2016-2021, în care, în
special se pune accentul pe învățarea bazată pe
probleme, dar și pe angajabilitatea studenților.
Acreditarea programelor de studii se face cu implicare a
trei organizaţii: Comitetul Privy, Agenţia pentru
Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, Consiliul
pentru Finanţarea Învăţământului Superior din Anglia
În Marea Britanie Organul național de Asigurare a
Calității este Agenția de Asigurare a Calității în
Învățământul Superior (QAA).
Pentru programul Business și Administrare nu este
necesară acreditarea de către organele profesionale
Consiliul universitar şi Rectorul. Este structură unitară
de conducere
Planul strategic al UoG (2012-2017), dar și Strategia
academică (2014-2017) prevede dezvoltarea
învățământului centrat pe student.
Nivel de sistem
Criteriul 1. Acreditarea programelor de studii
Criteriul 2. Sistemul național de Asigurare a calității
Criteriul 3. Organe profesionale implicate în
acreditare
Nivel de Universitate
Criteriul 1. Organele de Guvernare, de Management
și organizare a universității
Criteriul 2. Strategia instituțională a universității,
care încorporează strategia curriculară cu accentul
pe învățarea axată pe student
87
Există un Grup responsabil pentru asigurarea
și dezvoltarea calității (University's Steering
Group for quality assurance and development).
Acest Grup este responsabil de supravegherea
sistematică a calității pe intern și pentru
îmbunătățirea sistemului de calitate,
dezvoltarea domeniilor calității în cadrul
universității.
În universitatea din Aalborg este creat un
Laborator de Învățare ( Learning Lab), care
oferă calificări pedagogice obținute prin
Adjunktpaedagogikum (calificare la nivel
național) și posibilitatea învățării continue.
Menționăm și Academia PBL, care
favorizează această direcție.
Facultățile și Departamentele sunt părți
componente ale organizării interne a
universității, în cadrul cărora sunt organizate
întâlniri în vederea partajării exemplelor de
bună practică și a performanțelor obținute în
predarea și învățarea axată pe student.
Organ responsabil de elaborarea și
monitorizarea programelor de studii.
Universitatea utilizează diverse metode de
evaluare, evaluarea colegilor, monitorizarea
evaluării, includerea unui evaluator extern.
Supravegherea tuturor procedurilor de asigurare a
calității în cadrul Universității se află în domeniul de
competență a Consiliului Academic.
În UoG se salută participarea profesorilor, în deosebi a
celor tineri la diferite evenimente organizate în cadrul
instituției.
Rolul de Departamente este exercitat de către Școlile
create în cadrul Universității.
Organ responsabil de elaborarea și monitorizarea
programelor de studii.
La Universitate există o gamă variată de metode de
evaluare. Este important să fie adecvate scopului propus.
Criteriul 3. Organe de Asigurare a Calității la nivel
de universitate
Criteriul 4. Formarea Pedagogică a cadrelor
didactice și formarea continuă a acestora
Nivel de Facultate/Departament
Criteriul 1. Rolul facultății în comunicarea cu părțile
implicate în ce privește predarea și învățarea
centrată pe student
Nivel de Consiliu de Studii
Criteriul 1. Structura organului responsabil de studii
Criteriul 2. Analiza practicii de evaluare
88
Inițiativa de a crea un nou program la ciclul I
și II vine, de regulă, de la un cadru didactic,
colectiv care formează echipa de program sau
de la un grup de cercetare . La facultate este o
persoană cu experiență privind reglementările
legale în învățămînt , care ajută echipa la
crearea pachetului de documente. Decanul
semnează acest pachet după un control juridic
riguros.
Studenții sunt implicați în măsură de 50% în
consiliile de studii, dar și în alte organe.
Revizuirea programelor se face în fiecare
semestru, în acest scop se organizează 8
adunări anuale.
În Universitatea din Aalborg nu am sesizat
existența acestui organ.
Sunt create toate condițiile pentru ca aceștia să
nu fie marginalizați.
Există infrastructură, care asigură accesul la
studii și le oferă posibilități de învățare
studenților cu dezabilități
Universitatea are o infrastructură foarte bună,
cu săli de studii, campusuri bine amenajate,
Inițiatorul unui nou program de studii la nivel de licență
în UoG este Departamentul, în cadrul căruia se formează
un comitet de program, care argumentează, apoi
elaborează curricula programului. Programul se discută
în cadrul departamentului, apoi al Comitetului academic
al Facultății. Un rol aparte se atribuie asociațiilor
profesionale. Cerințele înaintate față de proiectarea,
dezvoltarea și monitorizarea programelor de studii sunt
descrise în Codul Calității.
Studenții sunt implicați activ în toate organele de
conducere
Revizuirea programelor se face la 5 ani.
În UoG este oficiul Help Zone.
În afară de oficiul Help Zone, există și tutore, care pot
sa-i ajute.
Sălile de studii, bibliotecile, zonele WI- FI, campusurile
studențești sunt adaptate la necesitățile persoanelor cu
dezabilități.
Ambele universități au o infrastructură foarte bună, cu
săli de studii, campusuri bine amenajate, biblioteci,
Criteriul 3. Modalitate de elaborare a unui program
de studii nou
Criteriul 4. Implicarea studenților în elaborarea
programului de studii
Criteriul 5.Monitorizarea și analiza periodică a
programelor
Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi
Criteriul 1. Existența unui organ ce se preocupă de
studenții cu dezabilități
Criteriul 2. Modalități de lucru cu studenții din
mediul dezavantajat în legătură cu predarea
Infrastructura (mediul fizic)
Criteriul 1. Asigurarea facilităților adaptate la
necesitățile persoanelor cu dezabilități
Criteriul 2. Facilitățile existente pentru studenți în
susținerea învățării bazate pe probleme
89
biblioteci, WI—FI, ș.a.
Programul este asigurat pe parcursul a 6
semestre, 3 ani.
Fiecare an de studiu este echivalent cu 60
ECTS, respectiv fiecare semestru, 30 ECTS. 1
ECTS echivalează cu 27 ore de lucru a unui
student.
În Universitatea din Aalborg utilizarea pe
scară largă a proiectelor în echipă aduc un
specific și evaluărilor
În elaborarea, dezvoltarea și îmbunătățirea
unui program de studiu sunt implicați mai
mulți actori: cadre didactice, studenți,
angajatori, absolvenți.
Există portalul VBN care testează la nivelul de
plagiere toate proiectele, tezele de licență și
master.
Există Regulamente care stipulează condițiile
când pot fi depuse contestațiile, modalitatea de
soluționare a acestora.
În Danemarca se folosește sistemul de notare
bazat pe 7 scale, care constă din cinci note
WI—FI, ș.a.
Programul este asigurat pe parcursul a 6 semestre, 3
ani.(Anul 1 – nivelul 4, anul II- nivelul 5, anul III –
nivelul 6)
Volumul de lucru pentru un an este de 120 CAT. 1
ECTS echivalează cu 2 CAT, 1 CAT este echivalent a
10 ore efort depus de student.
În UoG se publică principii și proceduri separate pentru
evaluarea studenților cu dezabilități.
În elaborarea, dezvoltarea și îmbunătățirea unui program
de studiu sunt implicați mai mulți actori: cadre didactice,
studenți, angajatori, absolvenți.
Universitatea Gloucestershire din toamna anului 2015
folosește software-ul de detectare a plagiatului Turnitin.
Există Regulamente care stipulează condițiile când pot fi
depuse contestațiile, modalitatea de soluționare a
acestora.
În Marea Britanie sistemul de notare este exprimat în
procente și cu litere. Astfel 70-100% echivalează cu nota
Nivel de program de studii
Criteriul 1. Structura programului Business și
Administrare
Criteriul 2.Volumul de lucru al studentului
Criteriul 3. Evaluarea studenților
Criteriul 4. Implicarea cadrelor didactice, a
studenților, absolvenților, angajatorilor în
elaborarea, gestionarea și îmbunătățirea
programului
Criteriul 5. Evitarea și sancționarea trișatului și
plagiatului
Criteriul 6. Contestațiile studenților
Criteriul 7. Sistemul de notare actual
90
pozitive 0,2,4,7,10,12 și două note negative 00
și -3.
Examinatorul extern este obligatoriu în ambele
universități pentru o obiectivitate mai mare a
evaluării studenților.
În Universitatea din Aalborg se practică
elaborarea de proiecte în baza întreprinderilor
reale, cu probleme reale.
A, 60-69% - B; 50-59 –C; 40-49 – D. Acestea sunt
notele de promovare. Mai jos de 40% nu sunt de
promovare.
În UOG se practică fenomenul “Externality” – la fiecare
curs este atribuit un profesor din exterior (altă
universitate) care va evalua metoda de evaluare şi
rezultatele oferite de către profesorul intern studenţilor.
Tot în acest proces, profesorul extern va oferi colegului
său sugestii de îmbunătăţire.
În UoG se salută și se stimulează stagiul de practică pe
parcursul unui an. Se dezvoltă mai multe inițiative, care
au ca scop de a contribui la o angajare mai bună a
absolvenților.
Criteriul 8. Rolul examinatorului din exterior
Criteriul 9. Angajabilitatea absolvenților