decem6l+ 2011 (Perspecthe poGitia 79

Definitii ale normativititii9

Abstract: A parattet between the rawtsian de$nition af.Justice asfhirness'. which reined the currentmeaning ofrtormativity. and the Marxist prospect aboutjustice - seen a as detemlinistic taw afhistory. Anassessment o#the rote qinstitutionsfom two phiiosophicai views. in conytiction with the ideological steps oloverlapping the rawlsian discourse abow sociatjustice whh the alleged manism roots ofsocia! compassion.

Keywords: society, market. state. economic relations, institutions,distribution. redistribution. ownerschip of the means of production,justice.original position.

Investigatia de fate doregte si prezinte doug abordiri ale tilo-sofiei politice care au fast Tn mod paradoxal pe larg creditate dreptcompatibile din punctul de vedere al principiului .compasiunii soci-ale': abordarea marxists a sistemului economic gi social, respectivabordarea rawlsiani a principiului dropfaffi ca och/fate. Ce nu-mipropun si fac este o abordare comparative exhaustive a celordoug perspective, ci mai degraba si construiesc un punct de por-nire in jurul demersului de a distinge dar intre cede doug cadreteoretice ale filosofiei politico. suprapuse sau corelate nu de putineori in rindul diverselor dezbateri cu caracter ideologic. Tn clasica

schema a dreptei gi a stangii.Debi ambii autori prezentati in aceasti

lucrare (Marx $i Rawls) au discutat in repe-tate rinduri despre conceptul de dmpfate,vom putea oberva faptul ca, nu numai pre-

zentAnd pe rind cele doug cadre teoretice dar pi comparandu-le(utilizand concepte centrale precum stat, piaH. aranjament econo-mic $i social. mijloace de productie. mijloace de realizare a dreptatiietc.), in foarte multe puncte referitoare la perspectiva normativeasupra dreptatii cei doi autori se disting. Discutia se va centra nunumai asupra conceptului de dropfafe Tn cadrul societatilor demo-cratice. integrate sistemului economic capitalist (prezent Tn ambeleanalize politic-filosofice). ci gi asupra rolului jucat de institutii. saua moduluiTn care cei doi autori se refers la acestea. caro i-ar facesau nu, conform mizei discu$ei noastre. nomiativigti(dar Tn sensdiferit din punct do vedere conceptual).

Trobuie precizat faptul ci studiul nu doregte o abordare sim-plificata a teoriilor lui Marx. respectiv Rawls - in temloni de prosau contra normativism - ci mai degraba si prezinte citeva dintreconditiile de bazi intrunite de ceea ce plate reprezenta conceptulde dreptate din punct de vedere normativ Tn cazul celor doi. Pe lin-

Robert Saboticirobert.sabotici@gmail.com

80 quot'ie pofiticd

ga punctele comune (din punct de vedere epistemotogic Rawls, ca gi Marx. se feregte siplaseze discu+ia strict in zona conceptelor abstracte care ar putea sau nu justifica drept-atea in societate). voi incerca si prezint elementele esentiale care Ti despart pe cei doi:un exemplu ar fi morala perceputa ca dezbafere pub//ca la Rawls gi. Tn cheie marxists, caaranUamenf a/ re/affl/or de product/et ambele situatii se dusting aid tocmai pain raportareafilosofici diferiti fate de idee de dreptate.

Dad, din punct de vedere normativ rawlsian, va fi nevoie de institu$i care si regle-menteze nedreptatea din societate, din punct de vedere marxist .reglajele", ,,ajustarile 'vor vent dear ca factors necesariaievolutiei istorice (schimbarea adusd de evolutia fatah,inconturnabila, a formed de proprietate asupra mijloacelor de produc$e), factors de directielitre un system colectiv final de proprietate care va confine fr? s/ne dreptatea. Rdmine devizut deo care vor h punctele decisive prin care cei doi autori discutati se dusting teore-tic. dar gi zona in care putem admite nomlativitatea. incercind si clarific pron ce anumediferi aceasta din punct de vedere conceptual.

Dou perspectiveteoretice

Dad Rawls gi-a pornit analiza in mod explicit de la conceptul de dreptate. despre Marxputem spune ca, Tn cadrul analizei sale mai mutt de nature economics, termenul a fastatins dear tangential. perceput mai degraba drept implicit Tn cadrul schemei deterministea evolutiei istorice. Rawls i$i fundamenteazi intreaga abordare pornind de la cercetareaacelor principii care ar putea fi selectate Tn vederea stabilirii aranjamentelor fundamen-tale dintr-o societate. astfel incat, respectand valorlle promovate de membrii societatii.acestea si poata justifica anumite distribu$i ale bunurilor iar, in mod particular, si putempercepe drept acceptabile anumite inegalitati din societate (Miroiu. 2009). Tn vederea re-alizdrii acestui deziderat, Rawls recurge la ceea ce este cunoscut sub numele de poz/fieodglnara, un instrument teoretic prin care igi propune si ofere un raspuns tuturor Tntre-birilor care ar putea fi emile cu privire la conceptul de dreptate (Miller, 1974). Mai mult,miza centralia rolulul acestor institutii ar fi limitarea consecintelor conflictului social pronconditionarea stricti a respectarii color doug principii ale drepta$i ' (ibidem).

Marx ofori o perspective tranganta, realists, de respingere a tuturor instrumentelorteoretice care se pot detaga prea mult de hana concrete a aranjamentelor privind relatiileeconomice din societate, respectiv de relatiile dintre clase sau de formele de apropieresau de instrdinare a mijloacelor de productie. in acest send, chiar gi conceptul de poll?feorig/Rand ar fi respins, termenul propus de Richard Miller - .realism moral ' - privind abor-darea marxists asupra dreptatii fiend cel putin limitat dacd ne gandim la fundamentelematerialiste pain care Marx gi-a contruit sistemul. Mai mult. avind in vedere percepereaconditiilor de cunoagtere a par$1or din pozitia originara (PO) drept nerealistaz, un aseme-nea instrument utilizat de Rawls ar fi considerat inacceptabil Tntr-o abordare marxists.

Dar abordarea realists de tip marxist nu reprezinta singurul element opus normativis-mului inteles in sens contemporan. Lupta de clash. ignorarea oricirei forme de contractsocial, dar gi respingerea oricirui tip de apel la «sensul universal ' al dreptatii ne conturea-zi gi mai bane tipul de abordare cdtre care se Tndreapta Marx. Doar atunci and am vorbidespre o dmpfafe frans/sforicd burghez3 din perspectiva echitatii distributiei postcapita-liste. Tn care principiul distributiei dupe contributie este inlocuit de cel al distributiei dupenevoi, putem spune ci Marx plate fi normativist in sensul contemporan al termenului

6ecem61% 201.1 (Perspecthe poGttice

(Elster 1985: cap. 4). ansi rolul avut de institutii Tn sociotatea capitalists (debi la Rawlsele aunt mijloace de corectare gi de realizare a dreptatii) este la Marx compatibil cu de-mersul de extindere al obedientei clasei de proletari fate de aranjamentul competitionalnedrept al capitalismului. Astfel, institutii precum armata, politia, sistemul juridic etc. vorfi percepute drept forme care, combinate cu suprastructura de teoril, principii gi ideologii,vor ajuta la mentinerea stirii de alienare a proletariatului gi deo la prelungirea regimuluide exploatare. Marx sustine faptul ci (la fel ca gi buna intentie) simplele principii nu ajutaTn demersul de eliminare a nedreptatilor. As#el, dear aorta ar fi instrumentul pron care ceiaflati in pozitii avantajate de clash ar putea accepta principiul dreptatii al maximizirii sti-rii economice a celor aflati in pozi;ii dezavantajato. in detrimentul mentinerii privilegiilorobtinute prin rapt (ibidem).

PlecAnd de la aceasti perspective. putem observa gi mai bane lipsa de credit pe careMarx ar acorda-o unum concept de tipul raffona//faf# mufua/ dezhferesafe3 propus de JohnRawls. Acesta ar presupune nu atAt nevoia maximizirii beneficiilor in raport cu nevoileprimary, ci chiar capacitatea ca, pe lange abilitatea de maximlzare a utilitatii, fiecare siadopte strategia cea mai putin riscanti (Miroiu, 2009). Or. chiar gi la o citire superncialaa criticii lui Marx asupra capitalismului sau a actiunii spre care ar trebui si se indrepteclasa de proletari, nu vom intalnifragmente de analizi care si admin strategia maximin(a celui mai mic riu posibil sau a celeb mai putin riscante optiuni) in rgndul celor care arfi insarcinati cu abolirea relagilor economice bazate pe exploatare. Mai degraba. pentruMarx. dreptatea se sustrage unum cadru teoretic principial Tn care putem recurge la ..o stra-tegic', acesta admiPnd mai degraba ideea tolerantei ridicate la risc a clasei de proprietari(genorata de raporturile de forte inegale gi de discrepantele privind puterea de negociere)gi faptul ci atitudinile conservatoare ale indivizilor. prlvind asumarea de risc limitata. vaduce citre perpetuarea sistemului de exploatare capitalist.

Desigur. abordarea manisti este mult mainuantata decit atat, Marx insugi acceptandin repetate rinduri faptul ci indivizii au de obicei nevoi moderate (deo opteaza de celemai multe ori pentru maximin), ansi sustine totdatd cd o asemenea strategie va mentineant alienarea clasei de muncitori(perceputa ca Tnstriinare pain munch), cit gi perpetu-area unum un system social al mentinerii instrumentelor de exploatare (MaH Kad, Enge-/s Friedrich - f958). Marx nu admite decAt modificarea Tnbegii structure sociale privindrelatiile economice dintre dase. indiferent dad la nigel individual societatea ar dezvoltaschimburi particulare juste, asumgnd totodati faptul ci un principiu al dreptatii pur gisimplu nu ar fi indeajuns (cu atAt mai putin cu cit ol ar fi rezultatul unei situatii ipoteticesau a unum exercitiu mental -- vezi PO ulterioari la Rawls) propus in vederea eliminiriiinegalitatilor.

Originile $1osl$ce aie matxismuttii

PreluAnd initial do la Platon gi ulterior de la Aristotel definitia esentialista a omului(sociabilitatea ca esenta a omului'), Marx oferi o definitie tranganta privind relatia dintreom $i societate: atunci and afirmim faptul ci cetatea TI face pe om si fie pe duplin,spunem implicit c6 omul depinde de tipul de societate care-l construiegte. Aceasta are caimplicatie faptul ci esenta omului se schimbi odati cu tipul de cetate in care el traiegte.Nice Platon, mci Aristotel nu tug aceasti concluzie din afirmatiile lor, nu afirmi aga ceva,degie vorba de o consecinta logics a conceptiei fieciruia dintre ei(Olivier Nay. 2008). Tn

82 qeork po&tkd

rapt. fiecare lucreazi cu propria conceptie despre cetate. ideals la Platon gi ameliorate laAristotel. Marx, Tn schimb. duce pina la ultima consecinta faptul cd esenta umani este

Astfel, in .I I teze litre Fewerbach', in teza a 6-a. Marx afirmi ci esenfa omu/u/ con-sti Tn relatiile soclale: "esenta umana nu e o abstractle inerenti indlvidulul izolat.In realitatea ei, ea este ansamblul relatlilor sociale."E. Aid cheia in care plate fi cititacesta plate fi legata de alienarea Tn care muncitorul intra ireversibil din cauza produsu-lui mundi sale, a celorlalti gia propriilor potenlialitati care-l nu pot tl actualizate, acestuianegandu-i-se natura gi intrind in contradictie cu propriile sale conditii de vista. Marx aidse delimiteazi total de perceptia ideallsta, fundamentind intreg acest prices prin trans-punerea lui Tn istorie prin relatiile de productie.

Pentru a intelege miza acestei definitii, e bine si prezentam pe scurt contextul in carea fast ea data gi ceva mai pe lara ideile lui Marx despre om gi societate. Ludwig Fewer-bach era, Tn tineretea lui Marx, unum dintre cei mai importanti filosofi germani, autor allucririi .Esenta cregtinismului'. La fel ca uniidintre filosofii germane in epoch numiti .tinerihegelieni ', Fewerbach era ateu. Lucrarea sa este scrisi dupe pozitii materialiste. Pentruel, Dumnezeu nu este nimic altceva decit esenfa omu/u/ ameliorate gi obiectivati, pro-iectati in afari. Marx ii reprogeaza caracterul static al gandirii, cit gi faptul ci nu-gi puneproblema de a schimba lumea. Dealtminteri, acest reprog il face tuturor filosofilor, faptulci observe lumea gi formuleazi abstractiuni despre ea (Christine Korsgaard, 1 996) fdrisi tina seama de migcarea. transformarea in care se afli lumea materialie. Pron opozitiela Hegel, Marx aprecia tocmai dialectic modus in care migcarea vietii era surprinsa infilosofie. Dar lui Hegel ii reprogeaza idealismul (Olivier Nay. 2008). De aceea, spune ciHegel a agezat lumea .pe cap ' gi ci sarcina lui este si o ageze pe picioare, adia sd propune o #/osof7e mafer7aJ/sfd Tn care migcarea si fie corect gandita, iar idealismul ca adeptal plasarii ratiunii gi spiritului deasupra sans/6irci/u/ sd fie inlocuit cu perceperea dinamici-lor .materials' care structureazi in profunzime societatea: "Filosofii nu au facut decatsa interpreteze lumea in diferite modurl; important este inca de a o schimba"r. Gin-direa ulterioari a lui Marx a standardizat aceste idei sub numele de mate/fa/fsm d/a/ecf/c,iar ideile lui despre societate ca mafeda//sm isforfc (ibidem). Intentia lui clara este de aristurna perspectiva hegeliana asupra societatil.B ardtind ci la bazi se afli societateacivi16, inteleasi ca mod de organizare a activitatilor productive.

Marx Tnsugi vorbegte despre o explicatie a dezvottirii istorioe pron factors mafeda# pe bazah4o/or de producffo(Jon Easter, 1985). Pain analogue cu dezvoltarea sp#ffu/u/ un/versa/ laHegel, care trece prim starea de nafur$ gi apoi pron cea de socbrafe(istorie), putem gandidezvottarea materials a naturii, apoi nagterea societatii primitive gi evolutia ei pe baza fortelorde productie pina la comunismul deplin, la Marx, ca un p/odes d7a/echo, in care procesul deproductie rdmine determinant. o dovadi blind efbctele pe care acesta urma si le pmduca incapitalism. Ded Marx nu ideliza miata politico precum o ficeau Rousseau sau Hegel, tocmaipentru a sugera faptul ci Tn capitalism, pron Tnlocuirea statului. va putea rezulta o noun formade comunitate bazati pe munca Tn comun - comunismul deplin (Allan Wood, 1 972).

socials

Cottsideratii de bald asupra gattdirii marxists.

in privinta societatii gia omului. Tn linn mari, Marx prezinta or8nduirea socials sub for-ma a trei niveluri:

fecem6rie 2011

primul nivel este cel maferfa/: este vorba de infrastructure caro consti in fo4o/e deproduct/e alcituie din: &2..abieflele..miancii, Q2..!aBa..de..miinsd 9i &2..lille!!e; elementu I

dlnamlc a cirui schimbare atrage gl progresul fo4elor de productie gl pe acela al orgn-duirii sociale in general contribuind la schimbarea acestora este reprezentat de une/te.

A doilea nivel este strucfura: ea consti in relatiile sociale al carer component esentialeste reprezentat de n/af/f/e de p/opdefate.

Ultimul nivel este cel al suprastructurfJ sau conffi/nfa soda/d in care intra Idei giinstitutii asociate ca religie. filosofie. stat, biserici etc. (Olivier Nay. 2008).

Pentru Marx istorla, adia dezvoltarea societatll, are /eg/ oocos80o. Adia: dezvolta-rea etapelor initiale ale societatii trebuie si fie urmati in mod necesar de anumite etape gi

aga mai departe pina la comunismul deplin. Aceasta este interpretarea cea mai favorabl-la a marxismului, unde se afirmi ci exisfd o ond/ne /og/ca a dezvo/fdnl, Q selectie a ceeace urmeazi. ficuti pe baba a ceea ce este deja dat. Interpretarea cea mai nefavorabilieste si afimii ci exists un fel de /eg/ intrinseci ale istoriei carc conduc de la comunapdm/f/va la comunfsmu/ dep//n (Barry Clark, Herbert Gintis. 1978). Totugi, intre cede douginterpretarinu exists deosebiri esentiale: amindoui spun cg, in fond. e inevitabil ca soci-etatoa si evolueze citre comunismul deplinlo

Debi Marx pare ci adopts Tn mare misuri .determinismul economic" (Allen Wood,1 972). exists totugio dificultate Tn a explica acest crescendo /sforfc de tip marxist, cu atTtmai malt cu cit vine vorba de stat. Oricine a deschis o carte de istorie gtie ci sute de aminEvul Mediu statele au fast mai degraba o fictiune politico, un symbol, maidegraba dec4t orealitate propriu-zisa. un instrument propriu-zis. AceastA observatie este importanta pen-tru ci arab limitele interpretarii marxists ale istoriei(Olivier Nay, 2008). Statue are dar maimulte functiuni: de pilda, exams/a suveran/far//, asigura funcf/f de educaf/e. do sdndfafeetc. Atat bmp cit asemenea functii sunt mai importante decit cele de mentlnere a status-quo-ului in relatiile dintre clasele antagoniste, teoria lui Marx rimine series amenintata.

Dreptatea ta Marx

Trebuie de la bun Tnceput precizat faptul ci notiunea de exploatare, utilizati drept con-cept central in crttica lui Marx la adresa capitalismului, are un putemic caracter nomlativ.Rimine de vizut insd Tn ce misuri exploatarea rimAne mai mutt o descriere, un ele-ment ..tehnic" al relatiilor economice. decit un criteriu normativ al satisfaceriidezideratului

Cea mai importanta lucrare a lui Marx, .,Capitalul", este dedicate orinduirii socialecapitalists, nucleus analizei fiend concceptul de valoare a mirfii. Marx Tnsugi, dar mai alesinterpretii sai, au subliniat faptul ci el pomegte de la economia clasici britanica. de laSmith gi Ricardo. E potrivit deo si aducem Tn discutie gi opiniile lui Ricardo despre avan-tajul relativ, adia despre specializarea producatorilor Tn interiorul unei tad pe bunuri careau resurse, ceea ce Tncurajeaza comertul international. Munca, pentru acesta, reprezen-ta singura creatie avuti la dispozitie de litre muncitor Tn cadrul rela+iei de schimb (DavidRicardo, Principles of Political Economy. ed. Piero Sraffa. Cambridge. Eng., 1 951 . 1, 11. Cf.Werke, 21: 176 gi Marx, Poverty of Philosophy. New York. 1963, p.8). Asemenea idei austimulat ant productia cAt gi schimbul.

Este adevirat ci nucleus discutiei despre implicatiile dreptatii la Marx ar fi reprezentatin special de discutia purtata in Jurul conceptelor de exploatare gi de percepere a plus-

dreptatiiP

valorii ca fun. Din acest punct de vedere, Marx admite faptul ci, dacd muncitorului i-arfi acordati Tntreaga valoare a mundi sale, nu ar mai exista plus-valoare (Allen Wood,1972). Ca atare. schimbul dintre cei doi este inegal, deo nedrept. Conform luiJames Ste-uart, plus-valoarea origineaza din vinzarea bunurilor la un pref mai mare decaf proprialor valoare, iar schimbul dintre capitalist $i muncitor devine nedrept odati ce valoareamundi devine evaluate de citre detinatorul mijloacelor de productie sub valoarea ei realm, contrazicind deo principiul lui Ricardo conform ciruia valoarea mundi rimine incor-porate in plus-valoarea utilizati de altcineva decgt de muncitor. Din punctul de vedere alveniturilor, Marx considers cd toate salariile sunt nedrepte avind Tn vedere ci acesteasunt sub valoarea in mundi depusa de citre muncitor. restul efortului depus de acestafiend pur gi simplu furat de citre capitalist (Cohen. 2008). Aid mi aflu Tn punctul cel maidelicat al analizei, Marx apropiindu-se in linn destul de conturate de ceea ce ar Tnsemnanormativism. Este ansi faptul cd acesta considers capitalismul in mod substantial nedreptun motiv suficient de serios pentru a-l credita drept ganditor normativist? $i dad nu, ince send putem vorbi despre Marx ci admite normativitatea? Este adevdrat ci felul Tn

care acesta privegte munca se apropie foarte mult de principiul lui Kant, conform ciruiamuncitorul trebuie tratat ca scop Tn sine, iar nu ca mijloc (Richard Miller. 1974). Insi nutrebuie si uitim la Marx exact caracterul detemlinist (prezentat mai sus Tn analiza teorieimarxiste). comparat cu cel substantial pe care l-ar presupune normativitatea.

Marx mai vorbegte totodati gi despre valoarea-munch a unei mara. acceptand faptulci aceasta este determinate de cantitatea de munch Tncorporata, socotiti dupe numirulde ore alocat producerii ei(Cohen. 2008). Din aceasti formulare simple ar urma cg. cucit muncegti mai mutt pentru ceva. cu ant e maivaloros. E posibil ansi ca cineva si faaintr-un bmp mult mai spurt area marfa. Atunci, evident, ea ar trebui si aibi o valoaremutt mai mica. Marx ia ansi in seams pretul mediu care e pe pia;a gi spune ci cel careproduce into-un bmp mai scurt cagtiga, iar cel care muncegte intr-un bmp mai lung pierde(ibidem).

Princil)iu} dreptdlii {a Jottn RailsTrebuie precizat de la bun inceput faptul ca, spre deosebire de Marx care considera

institutiile in capitalism drept forme de prelungire ale exploatarii pron justificarea juridi-ci pe care acestea gi-o revendicau (Allan Wood, 1972). Rawls formuleazi o detlnitie adreptatii pe care o vede aplicabila dear de citre institutii(nu de indivizi) ca fundament alsocietatii democratice. Agadar, Rawls formuleazi pele doug principii ale dreptatii confor-me conditiei din PO:

PRINCIPIUL LIBERTATll: cea mai extinsi schema de bazi a libertatii compatibila cua celorlalli.

INSTITUTlILE si Tndeplineasca: (a). PRINCIPIUL INDIFERENTEI, EGALiTATti: ine-galitatile si fie negate de functii gi pozilii deschise tuturor; (b). Beneficiul si fie dus litrecel mai slab (John Rawls, 1999).

Astfel, pe Rawls TI privesc dear institutiile atunci and vorbegte despre structura debazi (Tn care sunt cupringi ton indivizii), fiend vorba Tn special de adele institulii cu gradmare de generalitate care regleaza cooperarea, impreuna cu cell care se ocupa cu dis-tributia bunurilor primare (bunastarea, drepturi, libertati etc. fundamentale pentru ton),adoptand astfel teza umanistd a unor minime ingrediente fundamentale pentru toll indi-

decem67te 20]1 (Pefspecthe poGxtice

Vorbind mann detaliu despre principiuldiferentei fumizat de Rawls. vorbim de fapt des-pre un mod de distribu+ie pliat unor principiicare privesc Inegalitatile din societate. Astfel.spune Rawls, acestea ar fi acceptabile doar respectand nigte conditii(aid putem observacaracterul normativ explicit al abordirii lui Rawls): (a) inegalitatile si fie in favoarea tu-turor, (b) inegalitalile stint permise dear dad sunt in favoarea celor mai dezavantajati.Ulterior, in .Liberalismul politic '. acesta va stabilio bazi rezonabili a conceptiilor dintr-osocietate bane ordonati, luind in considerare ant rolul doctrinelor comprehensive (opli-unile religioase, metafizice etc.) cAt gi faptul ci acestea pot convietuiin conditiile in caretoll indivizii ar fi, din punct de vedere politic, liberali. Numai aga ei ar respecta conditiilopluralismului rezonabil bazat pe ideea de toleranta, respect rociproc etc., cu ant maimult cu cit diversitatea doctrinelor comprehensive va rimine inerenti oricirei societatidemocratize.

Debi aceste principii din a doug lucrare majors a lui Rawls pot fi creditate drept le-gitime. in stil weberian. raman totugi citeva semne de Tntrebare privind reminiscentelecaracterului normativ al acestora. in special dad notiunea de legitimitate s-ar indepartade intelesul acordat de Rawls dreptatii.

VIZll

Perspectivele normally-institu$onale ale drq/ddi ca echftafe

Rawls rimine imprecis atunci and vorbegte despre ideea de dreptate in acord cudeciziile luate sub principiul pu6//c reason, implicatia directs fiend faptul ci debi acestprinclpiu ar fi satisfacut, deciziile pot rdmAne imperfecte. deo chiar opuse definitiei pecare Rawls o oferi dreptatii.

Discutind despre caracterul pur normativ al presupozi+iei lui Rawls, anume faptul cgacesta admlte ci partile pot fi aduse la un numitor comun Tn ceea ce privegte conceptiadespre dreptate, vom putea observa cd una din limits ar fi chiar diminuarea principiulpluralitatii, impreuna necesitatea imperative de a pastra neschimbate conditiile, cea maimica modificare fiend capabila si distruga intregul edificiu al conceptiei partilor despredreptate. Putem spune astfel ci rolul institutiilor tocmai aid intervene, nu numai Tn a verifi-ca respectarea definitieidreptatii, cit mai ales in a le aplica indivizilor diferiti din societato.Debi din ace$t punct de vedere Cohen sustine ci Rawls intra in contradictie (I . propuneegalitatea, 2. pledeaza pentru principiul diferentei), Rawls afirmi ci egalitatea indivizi-lor consti mal mult in tratamentul egal al acestora din partea statului, deo din parteainstitutiilor, iar nu Tn considerarea faptului ci in societate am avea de a face cu persoaneidentice. Din acest punct de vedere. existenta celor dezavantajatl va trebui si atraga uncomportament institutional compatibil cu un aranjament distributiv pareto superior pentruacestia din urmi.

Avem acum o imagine clara despre zona in care Rawls discutg gi aplica prindpiul dreptatli.despre tipul de nomlativitate pe care il ia in discutie. ansi va trebui si vedem in oontinuaredespre ce tip de normativitate putem vorbi in cazul lui Marx. Pina la umid, miza discutieiaceasta este: de a prezenta faptul ci cei doi autori admit normativitatea, ansi in sensuri dis-tincte. Cagtigul discutiei ar fi legat in acest fel de darificarea faptului ci normativitatea platearea intelesuri conceptuale diferite. In cole ce urmeaza, prezentand abordarea istoridstd gi

materialists a lui Marx, vom vedea pain ce gi cum se diferentiaza cei doi, debi in cazul ambilorautori putem vorbi de normativitate (avand la bazi ideea de dreptate socials).

86 qeode poatticd

Exists ttortttativitate !a Marx?

Evident ci ceea ce afirm despre Marx sti sub rezewa interpretarii, mai ales atunciand il corelez cu normativitatea dreptatiisoclale de tip Rawls. Trebuie spus de la inceputfaptul ci pentru Marx fiecare marfa are o valoare data de munca incorporate. Exits oplata unde fiecare produs are o valoare in functie de cantitatea de bmp Tn care a fast pro-dus (Jon Easter, 1985). Munca Tnsagi pentru Marx este o marfal pretul corelat mirfii estesalariul (deo pretul mundi). care mai depinde, e drept, gi de oferta. de nivelul de inten-sitate al mundi, de faptul dad munch este calificati sau nu etc. Astfel, putem identilicadiferite tipuri de capitaluri: capital fix (ex. cladirea), circular (ex. materia prima prelucrata),financiar (ex. masa monetary dispusa pentru actul de productie etc.), toate flind procesu-lae. adia aflate Tn consumul de productie al capitalistului pentru a produce profit (MamKart, 1948, Capltalul, vol. 1, Bucunsti, Editura Partidului Muncitoresc Roman)-

Vorbind despre un final al istoriei care va duce citre comunism, trebuie mai intii siamintesc faptul ci Marx se Tncadreazi gi asumi explicit o abordare deterministi gl, nu inultimul rand, si dieting cdteva tipuri importante de determinism, urmind a stabili Tn celedin umli Tn care anime se integreaza Marx:

Determinismul naturalist, not antifinalist (nu exists o finalitate), este un deterministmecanicist. fizicalist. ca la Newton;

Determinism finalist (pron scopuri). The de om; cauza tinali la Aristotel (Aristotel crQ-dea gi Tn finalism al naturii pentru ci aclu/ pur reprezenta prin definitie finalismul naturii).

Determinism istoric (Marx).Putem observa faptul ci Marx admits ultimul tip de determinism gi vom descrio astfel

pe scurt MECANISMUL EXPLOATARll CAPITALISTE care va fi influentat de acesta: va-loarea mirfii= cantitatea de munch Tnglobata -) munca e ea Tnsagi marfa, pretul ei estesalariul (cheltuielile pentru refacere); vinzarea muncii= alienare, instrainare, munca arecapacitate de a produce plus-valoare (o valoare mai mare decit pretul ei); aceasti plusvaloare este insugita de cdtre capitalist ca profit (MaH Kad, 7963, "Sa/alfa, pref. pro#t"inKari Marx, Fdedhch Engels, Opere, vo1 16, Bucuresti, Editura Politica\. Dupe cum 'fomvedea, distinctia va fi extrem de importanta pentru a putea raspunde intrebirii privindnormativitatea la Marx

1)e la capitalisttt la socialism in gandirea marxists

Credinta lui Marx este aceea ci, Tn mod necesar, prin dezvoltarea uneltelor (mijloa-celor de productie) treptat se va impune o saab//zarb a acestora (un fel de bun comun);aceasta va duce la schimbarea relatiilor de proprietate gi, in ultimi instanta, a intregiiorinduiri sociale. Dupe Marx. acest procos are loc, in mod natural, Tn cea mai dezvoltatitara capitalsita, Marea Britanie. in realitate ansi, comunismul a aparut Tn Rusia. Lenin aformulat leona vedgi/ ce/e ma/ s/abo, adia va apara comunismul acolo unde statul re-presiv este mai slab. Schimbarea este semnificativi pentru modul de a explica evolutialstorici. Dad Mau ageza motorul transformirii la nivel material, al infrastructurii(unelte,forte de productie), Lenin il ageaza la nivelul con$fl/nfe/ soda/e (.4 Companion to Con-temporary Po/fffca/ Ph/s/osopy, Robert E. Goldin, Philip Petit and Thomas Pogge). Unpartid bolgevic bine organizat poate lupta Tmpotriva unum stat slab. Nu mai este vorba dedezvoltarea istorici (determinista sau finalists, naturali etc. a societatii), ci de preluarea

decem6rk 2Qll %!!pectin'e po$!ilf

puterli impotriva curse/u/ nafum/ a/ dozvo/tgd7 /sfo/fco. deo de a presario societatii regulide urmat. Tn celebra gi malt ironizata definitie sovieticg a comunismuluipuforea sovfefo/orF/ o/ocfrMcama se vid foarte dar lucrurile: accentul nu stg pe fortele materials, ci pe su-prastructura, adia pe puterea politico. Tn bmp ce schimbarea de la nlvol material rimine

Este interesant sd spunem cgteva cuvinte gi despre modul Tn care intelegea Marxcomunismul. Ideile lui Mau despre comunism sunt Tn lucrarea .Critica programului de laGotha ' (1 857). Contextul general in care T$i plaseaza Maa ideile este acela ar formirii gi

functionarii primei Intemationale Comuniste Tn care, pe lange marxigtl, au intrat multe altoforme de revolutionari. Tn primul rand anarhigtii. Cel mai cunocut dintro oi Mihail Bakunin,pe caro Marx a reugit si-l elimine Tn 1 862 din Internationale. Dorinta anrhigtilor era acoeaca. odati ce se ristoami capitalismul. si se realizeze ari Tntirziere comunismul. Orcomunismul, ant Tn vederile lor cit $i Tn pele ale luiMarx. trebuia si fie fgri stat (OlivierNay, 2008). Din acest motif. in programul de la Gotha s-a Tnscris prevederea ca rezultate-le productiei si fie Tmpar$te egal Tntre cetateni, mci micar Tntre participantii la productie.Surprinzdtor. dar Marx nu este atgt de entuziast, ci mai degraba critic al acestui program;dupe el, orinduirea comunisti trebuie si alba o prima perioada numiti socialism, cuurmitoarele caracterisitici: 1 . Proprietatea este Tn comun. 2. Munca nu mai este marfa,3. Disparea exploatarea. 4. Dispar banii. Pentru Marx. banul inceteazi si mai existe.pentru el acesta nu reprezinta decAt o marti universals care Tnglobeaza o cantitate maredo valoare intr-un volum mic, divizibil (plate fi schimbat ugor, Ti pot accesa ugor). Dad di-paro banul, dispare plata, dispar mirfurile ansi, fiind socialism, statul nu dispare (Cohen,1 985) dar T$i schimbi caracterul (ramane totugi element de suprastructura dar Tnceteazisi maifie instrument al exploatarii).

de ficutU

Abordarea mawist& a normativitdtii

Statul, cel putin Tn fazele initials. plate sd exprime o anumiti dominatie a muncitorilor,dar Tn niciun caz domlnatia sustinuta de Lenin; la Marx, ea se reform la instaurarea soci-alismului, nu la functionarea lui. Statul are la Marx rol de armonizare. de planificator: amclare sociale dar nu mai am lupta de clasp, nu mai sunt antagonists, dar continua rolulconducitor al proletariatului pentru c6 are rol istoric, poarta mai departe dezvoltarea isto-ricg: este un proletariat educat de revolutia gtiintifica. ideologica, plate purta mai departedozvoltarea istoriei. pe band proletariatul lui Lenin este dear conducator, are alibi istoric(Richard Miller. 1974). Deo rolul statului ca planificator in socialism este de a planificaaparare. educatio. sanatate, asistenta socials, cit $i ce se produce. cum se produce, cumse vande, cum se impart veniturile etc. Aid intervine cel de-al doilea principiu normativ, Tn

stir rawlsian institutional: Marx spune ci in socialism se aplica dreptatea procedurala pecare o numegte dnpfu/ mega//f f#: legi durabile, stabile gi acelagi tratament egal pentrutout adoptand dnpfc// /mega/foaf// (dreptatea procedurala, egalitatea de tratament) Marxspunk ca, Tn socialism. se vor perpetua diferentele de recompense (de venituri). Era,evident. un tratament egal care producea venituridiferite (ibidem).

Pentru comunismul deplin, Marx sustine ci el va interveni atunci and fortele deproductie se vor dezvolta cit mai mutt, incit vor produce o abundenta de produse.Aceastg dezvoltaro a fortelor de productie e push pe seama gtiinjei gi tehnologiei(Cohen.2008); e o dezvoltare care. dupe el, va gterge diferenta dintre munch fizici gi munca

qeorie poGttici

intelectuala. diferenta dintre stat gi oral etc. Dupe Marx. aceasti abundenta de produseproducea relatii de exploatare a resurselor Tn comun atAt de mare Tncit sd se poata sati-sface once nevoie a oricirei persoane. De aceea. Marx a crezut ci in comunism se plateaplica o dreptate distributrivi dupe criteriile: de /a /iecare aura posf6i/Ifali, #ecdru/a doranevol, altfel spud, fiecare plate contribui la averea comuni cu cit vrea. gi plate consumac6t vrea (Olivier Nay, 2008).

Marx a subestimat, evident, doug lucruri de nature psihologica. La primul s-a ganditafimlind cd pentru ca lucrurile si functioneze, munca trebuie si devine necesitate. Altfelcpus, e drept ci fiecare va contribuidupa posibilitati, dar ton vor munch. Ldsind la o partefaptul ci gi dad lucrurile ar sta aga, nu decurge ci s-ar crea o abundenta de bunuri. tre-buie si ne gandim dad munca poate devenio necesitate. Aga cum o intelege Marx cafiind ea in comunism. ea e o creatie: precum a muzicianului. a pictoruluietc.. deo in modnormal munca ar putea fi ficuti cu placere (ceea ce deja e o contradictie Tn termed), darcu siguranta nu ar fio necesitate (in materie factuala, e mai bane si nu folosim aceastimodalitate). Oricum. e indoilenic ci toate formele de munch vor ajunge si devine creatie.Personal. deocamdati pariez pe leno. AI doilea aspect nu e discutat de citre Marx, estevorba de constatarea simple ci. once nevoie satisficuti genereaza o noun nevoie.

Criteriut distributiei procedurate !a Marx: un principiu normativ

in .Mizeria istoricismului ', Popper TI critics dur pe Marx, ansi rimine congtientde istoricismul specific marxist de tip naturalist-finalist, deo anti-voluntarist. Astfel.el face o distinctie clara Tntre /sfodc/sm gi acf/v/sm, adoptand un perspectivism mo-ral personalizat destul de ugor supus criticii. In .Conjecturi gi respingeri ' Popper, camembru al PSD austrian, deo ca marxist, Tgi privegte experienta de revolutionar dinViena care agtepta. spre deosebire de ce se petrecuse in Rusia. si wind de la sinecomunismul, exact pe modelul marxist al determinismului istoric: marxismul autenticera pro-naturalist. Lucrurile n-au mers de la sine, ci cu o lovituri de stat. deo desus Tn jos. de la putere (de la conFfi/nfa), cu scopus de a se face un comunism vo-luntarist. anti-naturalist. Faptul implica o serioasi concluzio de nature etici privindcunoagterea liderilor comunigtia caracterului utopia al voluntarismului antimarxist,fapt ce Ti incrimineazd la scara istoriel prin faptul ci milioanele de crime comise nu auputut fi deo legitimate mci micar de o constructie teoretici.

Debi oferea mersului istoriei un scop, caracterul normativ al gandirii marxistese regasea totugi Tn rolul pe care acesta il acorda statului planificator. ca agent aldistributiei(putem observa ci Marx respects aid traditia rawlsiani a aplicarii unum

principiu asupra dreptatii- do data aceasta nu rezultat din PO. ci din mersul nece-sar al istoriei- pron intermediul unei institutii externe societatii): pentru Marx. statueca planificator ar trebui si vadi necesitatile societatii gi si le pune pe hirtie. Statulin comunsimul real ansi. a ficut exact invers: a omorit tendintele naturaliste alesocietatii gia tratat societatea dupe vointa puterii, prin definitie anti-naturalists. Dinacest punct de vedere. critica lui Hayek, debi corecti din punct de vedere metodologic(nu exists o cunoagtere absolute a tuturor necesitatilor din societate). rimine nalvidin punct de vedere politic, unde singurul principiu care functioneaza este cel vointoidiscretionare a detinatorului puterii. Astfel, putem spune ci principiul lui Marx de /a#ecare dcipa novo/, fufuror dana pos/6///f6f/ reprezintd o definitie normative a dreptati

decem61% 2all ewyecttpepo&tice 89

distributive, fapt rolovat gl de raspunsul, tot normativ, Tn opozitie dirocti cu Marx.furnizat de cgtre Robert Nozlck: do /a /iecare ce a/ege, #ocdru/a dora cum oslo a/os.Avem deo exemplificate tree forme de normativism procedural: al pletei(Nozlck), alInstitutiilor (Rawls) gi al comunlsmului(Marx).

Cottcluzii

Am putut observa. pe parcursul acestei analize. faptul cd distinctia fundamenali din-tre Marx gi Rawls asupra conceptului de dreptate a fast determinate nu ant de intelesulconceptual acordat de citre acogtia, c&t de unghiul metodologic filosofic de abordaro.Dad Rawls admits un sistom social complex, bazat pe diferente. competitie, plata,domocratie etc.. in care institutiile joaca rolul fundamental de corector al inechitatilor gi alnedreptatilor conform principiului drepta+ii dezvoltat Tn PO, Marx respinge de p/ano ide-ea de dreptate Tn afara unum sistom in care exploatarea si fie eliminate. iar proprietateadesfiintata. sistem dezvoltat Tn mod ineluctabil de legile istoriel (deo chiar gi normele vordocurge din acestea). AvAnd Tn vedere faptul ci normativismul reprezinta aplicarea unorprlncipii(stabilite rational la nivel individual sau pron apel la nigte hindamente universals)pron intermediul unor institutil. Marx respinge once prices intermediar care ar putea aveaconsecinte strict particulars. admitand dear dreptatea ca aranjament social al abolirii ex-ploatarii gi al disparitioi rolatiilor antagoniste dintre clasp.

Am observat $i faptul ci slngura fundamentare de tip normativ la Marx a fast reprezen-tati de principiul distributiei resurselor. at8t in starea de tranzitie (socialismul), cgt maiales Tn starea absolute a comunismului deplin, dovada .normativitatii" acestui princlpiufllnd chiar raspunsul lui Nozick. tot de nature normative, aflat Tn directs opozitie cu celmarxist, prlvind sistemul de distribuire a resurselor gia produceriiacestora pe piata libero.Cu toate ci Marx a fast supus unor nenumirate critici, de la repro$urile lui Popper privindistorlcismul holist, pina la punctul de vedere metodologic individualist al lui Prezeworskl,care tl Tnvinuia pe Marx de pretiozitati superstitioase fundate Tn doterminismul structural( 4 Companbn to Confompomry Po/dice/ Ph/s/osopy, 2nd Edition. Volume 1, Ed/ted byRobert E. Goldin. Philip Petit and Thomas Pogge, Blackwell Publishing, 2007). abodareamarxists r6m8ne Tn mare misuri una istoric-naturalists. in care normativitatea nu ocupadec&t un loc restr8ns, bind detorminat. fiind mai mutt o consocinta a unui bine precizatprobes istoric. Maimult. ea nu devine un proces reflexiv al deliberirii, Tn care fiecare partese situeazi Tntr-o stare de ignoranta privind propriul rol gi statut Tn societate (ca la Rawls),cl devine un set dar de principii dictat de legile istoriei.

Ca atari, debi ellberarea clasei do proletari reprezinta o conditie obiectivi a comu-nismului gl a edificirii egalitatii sociale (nu exists nimic normativ Tn a afimla faptul c6exploatarea, servitutoa sau inechitatea economics ar reprezenta forme ale unum sistemeconomic bazat pe lupta de clasp), Marx nu vorbegte despre un presupus rol al institutiilortn cadrul acestui promos. ci mai degraba de necesitatea schimbirii Tntregului aranjamental relatiilor de productio Tn vederea realiz6rii proprietatii colective a claselor (Barry Clark& Herbert Gifts, 1978). lar dad putem vorbi la Marx do nigte principii care ar putea pa-trunde Tn institutii gi deal da acestora un rol. el nu ar fialtul dec6t consecinta deterministia legllor impuse de evolutia istoric6.

Debi se suprapune cu Rawls, rospingand adevirurilo morale transcendente de la carecol nedreptatiti so pot revendica (Nic Dobrei, 2009), Marx respinge ideea validirii unum

90 qe07ie po6iticd

mecanism deliberativ cu proceduri clare Tn afara unei evolutii istorice naturale care sidud Tn mod necesar la abolirea antagonismului de clash. Marx nu critics din punct devedere moral un sistem social de productie, nu numai pentru faptul ci admite drept insufi-cienti o astfel de pozitie, ci mai ales pentru ci normativitatea rimgne parte a suprastruc-turii cAt bmp ea nu va reflecta doar un principiu al dreptatii procedurale aplicabil exclusivTn cadrul comunismului deplin gi dictat de legea istorici.

I Le vom enunta pe parcursul lucririi2 a. Nimeninu cunoagte pozitia socia15 pe care o va ocupa ;i nicice interese, nevoi particulare va avec. b.Gradulde informare este redux, stint cunoscute dear elemente generale.3 Fiecare urmire$te in mod rational maximizarea utilititiiproprii. dar r5mine dezinteresat Tn raport cu

venef\cine sau utilit5tile celorlalte persoane; pe scurt. nimeninu e invidios.4 Impllcatii: (a; nu existio stare natura15 a omului(o prima opozitie cu poof!/a orlgfnard la Rawls care seleag5 direct de traditia contractualist5 pron utilizarea acestuiinstrument teoretic), (b; omul ca om trite;tedear in societate; din moment ce statul, cetatea. TI depi$esc pe om. acestea au intiietate fatide el (la

Rawls, institutiile .,primesc" definltia asupra dreptitiirezultatiin urma PO a pirtilor).5 Marx z958b : 66 Principaliicritici ailui Rawls merg pe aceea;ilinie de argumentare.7 Marx z958 ; 68 cf. lu} Wood z97z : z48-54g Pentru Kant. f\losof rationalist preluat ;ide Rawls, dreptatea este definite ca un ansambfu de regulfcapabtle sd asigure coexistenta libertdtilor ind+viduate conform unei teri universate (Doctrlr\a drepfu\u\.partea I dln Meta$zica moravurf/or publicat3 Tn z785). Aid se pot deja distinge dar pele douiabord5ri. cit;i motivulpentru care Marx se Tndep5rteaz5 fundamentalde normativismulconventionaldin acest punctde vedere

io OrJ putem observa. numaiacest capt inevitabilva putea constltuibaza realiziriidrept5tiiin cadrulsocietitii, nicidecum constructe stabilite pron contract, aplicate pron intermediul institutiilor.

decem6rie 2011 Q'erspecthe poGxtiw 9]

Bibliogra$e:

Adrian Miroiu, /ntroducere h.proso$a po/itlcd. Edit. Polirom, la$i. 200g.Olivier Nay, /storia /de/forgo//t/ce, Edit. Polirom, Traducere de Vasile Sevin, la;l, 2008.Nic Dobrei. Leg/t/m/tater disidenfe;. Nesupunerea c/vied fi ratfunea pull;cd rails;and, Perspective Politice,Bucure$ti, decembrie 200g.Elsteri Jon (z995), 7he Emp/rica/Study oflust/ce, Chapter 4 in D. Miller and M. Walzeri eds., Pluralism.Just/ce and Eqc/a//ty, Oxford University Press, Oxford, pp. 8z-g8.Jean Hampton . Should Pof/t/caf Phf/osophy be Done Without Metaphys/s?, fth/cs, Vol. 99, No.4, (Jul.,i999)1 79a-8t4.Christine Korsgaard - Sources ofNormatfvity, Cap. 1, 31 4 (fragm.), Cambridge University Press, z996.G.A. Cohen, Reswfnglust/ce and aqua/fyi Harvard University Press. Cambridge, Massachusetts, London,England. zoo8.John Rawls, A rheoly oflustfce. The Belknap Press of Harvard University Press, Cambridge.Massachusetts, x999.John Rawls, Polft/cal L/hara/ism. Columbia University Press, Newyork. t996.Ronald Dworkln. Sovereign Virtue, The Theory and tract/ce o#fqual/ty, Harvard University Press,Cambridge, Massachusetts, London. England. booz.A Companion to Contemporary Political Phislosopy, znd Edition. Volume 1, Edited by Robert E. Goldin,Philip Petit andThomas Pogue. BlackwellPublishing, 2Qo7iCh. l5 Marxism. Barry Hindes.Barry Clark and Herbert Gintis, Rawls/an./ustice and EconomfcSystems, Philosophy and Public Affairs, Vol7. No. 4 (Summed t978), pp. 3oz'3z5.Richard Milled Rawls and Marxism. Philosophy and Public Affairs,Vol. 3, No. z(Winter z974). pp. z67-agt.Wood. Allen. t97z. .The Marxian Critique of Justice". Ph/fosophy and Pull/carb/rs, 1 (3): z44-z8zElsteri Jon. lg85. Mak/ng Sense ofMarx. Cambridge: Cambridge University Press. a66-z33 (cap.4Exploitation, Freedom and Justice").

Cohen. G. A. (x978) Karl Maas Theory o#H/stole; A Dlllence, Princeton N.J., Princeton University Press.Marx, Karl. Engels, Friedrich {t958) "Man$estut Partidutui Comunist", in Kari Marx. Friedrich Engels. Operetvo{ 3. Bucuresti, Editura Politico.

Man, Karl {t948) Capitatut. vot. 1, Bucuresti, Edltura Partidutui Muncitoresc RomanMarx, Karl {t958)b "Teze desire Feuer6ach'. in Kart Maa, Friedrich Engels, Opera, vo13, Bucuresti, Editurapolitico

K.R. Popper {2005), Soc/etatea deschisd Fr dufman/f ei, Vol. I & 11, Bucure;ti. Humanitas.