deg - gov.md · 5 \\172.17.20.4\operatori\daniela\doc_2014\hotariri\conceptia_rsrm.doc garanţii...
TRANSCRIPT
4
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
ANEXA NR. 1
LA HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR.DIN ……
Concepţia Sistemului informaţional „Registrul Solurilor Republicii
Moldova”
INTRODUCERE
Solul reprezintă principala bogăţie naturală a Republicii Moldova.
După componenţa şi fertilitatea naturală, solurile Moldovei fac parte din
categoria celor mai valoroase resurse, caracterizîndu-se şi printr-o remarcabilă
diversitate, legată de variaţiile zonalităţii orizontale şi verticale locale, condiţiile
climaterice şi geologice.
Unul dintre principalele obiective ale Republicii Moldova este păstrarea pe
termen lung a calităţii învelişului de sol, concomitent cu protecţia mediului
ambiant.
De nivelul calităţii solurilor depinde în mare măsură productivitatea
culturilor agricole, dezvoltarea sectorului zootehnic, exportul de produse
agroalimentare, bunăstarea populaţiei şi situaţia ecologică în ţară.
Exploatarea intensivă a resurselor de sol pe plan mondial a provocat în
ultimele decenii degradarea accelerată a acestora.
Ţinînd cont de tendinţele globale, a ritmurilor de degradare şi a pierderilor
irecuperabile de suprafeţe agricole, precum şi de dezvoltarea agriculturii,
problema menținerii calităţii învelişului de sol pe terenurile agricole devine
pentru statul nostru o preocupare strategică de securitate naţională.
Degradarea solurilor în Republica Moldova este una din cele mai grave
probleme existente la etapa actuală. Principalele forme de degradare ale
învelişului de sol sunt: eroziunea prin apă, dehumificarea, secătuirea solurilor în
elemente nutritive, destructurarea şi compactarea excesivă, solonetizarea,
sărăturarea ş.a. Procesele de degradare şi nerespectarea tehnologiilor agricole au
cauzat scăderea capacităţii de producţie a solurilor.
Sistemul informaţional „Registrul Solurilor Republicii Moldova‖
soluţionează la un nivel avansat, următoarele subiecte:
reglementarea datelor care determină starea învelişului de sol;
crearea bazei de date cu totalitatea informaţiei despre indicii şi parametrii
principali ai solului, valoarea şi bonitatea lui;
prezentarea informaţiei consumatorilor.
Reprezentînd în sine un sistem de colectare, procesare și prezentare a
informației, SI „Registrul Solurilor Republicii Moldova‖ asigură:
acumularea şi administrarea informaţiei privind resursele de sol într-un
spaţiu informaţional unic;
susținerea informațională a pieței imobiliare;
informarea privind bonitatea solului în scopul impozitării;
baza informațională pentru diferite sisteme geoinformaționale;
5
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
garanţii pentru participarea ţării noastre în proiecte comune de dezvoltare
economică şi siguranţa investiţiilor.
Capitolul I. DISPOZIȚII GENERALE
1. În prezenta Concepţie se utilizează următoarele noţiuni:
Solul – este partea superioară, afînată, a litosferei, care se află într-o
continuă evoluţie sub influienţa factorilor pedogenetici, reprezentînd stratul
superficial al Pămîntului în care se dezvoltă viaţa vegetală. Stratul fertil al solului
conţine nutrienţi şi este alcătuit din humus şi din loess.
Învelişul de sol – Pedosfera – este învelişul discontinuu de la suprafaţa
scoarţei terestre, alcătuit din totalitatea solurilor, adică stratul solificat de la
suprafaţa Pămîntului, supus procesului de pedogeneză, care serveşte ca izvor de
hrană pentru plante.
Structura învelişului de sol (SÎS) - aşezarea arealurilor elementare de sol
corelate genetic între ele şi formînd o anumită imagine geospaţială.
Arealul elementar de sol (AES) - un component primar al învelişului de
sol, care reprezintă suprafaţa unui sol, referindu-se la o unitate de clasificare de
un rang mai inferior.
Complexe de soluri - sunt formate din două sau mai multe AES care se
rînduiesc unul cu altul, formînd o structură mai complicată a învelişului de sol.
Cu cît este mai mare scara cercetărilor, cu atît mai mult dispare necesitatea
evidenţierii complexelor de sol.
Profilul de sol – reprezintă o secţiune verticală în scoarţa terestră, de la
suprafaţă pînă la roca parentală, unde se pot observa orizonturi genetice de
formare a solurilor, care se deosebesc prin anumite proprietăţi.
Orizontul de sol – reprezintă un strat natural unitar din punct de vedere al
proprietăţilor morfologice şi analitice format prin aceleaşi procese pedogenetice.
Bonitatea – este aprecierea comparativă a calităţii solurilor, fertilităţii lor
potenţiale în raport cu condiţiile naturale şi cerinţele diferitor culturi faţă de
acestea.
Eroziunea solului – este procesul de desprindere, transport şi depunere a
particulelor de sol sub acţiunea agenţilor exogeni (apa şi vîntul).
Monitoringul solului – reprezintă controlul permanent al acestuia,
stabilirea evoluţiei şi estimarea proceselor de degradare, întocmirea prognozelor
şi prevenirea factorilor de decizie privind necesitatea efectuării acţiunilor de
combatere a fenomenelor negative.
2. Denumirea deplină a sistemului informațional – Sistemul informațional
―Registrul Solurilor Republicii Moldova‖.
Denumirea prescurtată - SI ―RSRM‖.
3. Destinaţia principală a Sistemului informaţional „Registrul Solurilor
Republicii Moldova‖ constă în formarea resursei informaţionale unice de ramură
şi prestarea serviciilor informaţionale de stat, privind informaţia veridică şi reală
despre starea învelişului de sol, persoanelor juridice şi fizice, în conformitate cu
legislaţia Republicii Moldova.
6
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
4. La baza destinaţiei SI ―RSRM‖ stă necesitatea asigurării:
formării resursei informaţionale a solurilor republicii;
evidenţei datelor ce caracterizează starea învelişului de sol al ţării;
prelucrării şi eliberării informaţiei analitice şi statistice necesare, despre
starea învelişului de sol;
monitorizării schimbărilor ce se produc în sol, prin metoda acumulării
informaţiei despre profilele şi arealele de sol;
furnizării informaţiilor pentru consumator.
5. Registrul Solurilor Republicii Moldova (în continuare RSRM)
reprezintă o totalitate de date sistematizate despre caracteristicile care determină
starea învelişului de sol pe teritoriul Republicii Moldova şi documentele primite
în rezultatul controlului privind starea solului.
6. Funcționarea SI ―RSRM‖ asigură formarea resursei informaţionale
despre obiectele RSRM.
7. În SI solul este reprezentat în două spaţii diferite:
vertical, ce caracterizează profilul de sol,
orizontal, ce caracterizează arealul de sol.
8. Pentru imaginarea solului (ca resursă) în format bidimensional, în SI se
folosesc un şir de obiecte ale lumii reale (profilul de sol; orizonturile şi straturile
profilului; arealurile de sol; sectoarele experimentale), prin intermediul cărora se
efectuează descrierea lui.
9. Fiind parte componentă a Sistemului Informaţional Geografic Naţional
(SIGN), RSRM este o sursă de informaţie oficială şi veridică despre sol pe
teritoriul Republicii Moldova. Folosirea acestor date lărgeşte posibilitatea
utilizării informaţiei geospaţiale pentru gestiunea altor resurse informaţionale de
bază ramurale şi regionale şi a componentelor lor, asigurînd integrarea cu alte
date geospaţiale tematice.
10. Crearea SI "RSRM‖ contribuie la realizarea următoarelor obiective:
1) ridicarea calităţii datelor despre sol, urgentarea şi simplificarea
acordării serviciilor informaţionale;
2) asigurarea autorităţilor publice de toate nivelurile, cu informaţii
analitice şi statistice veridice în domeniul calităţii solurilor, necesare pentru
luarea deciziilor în administrarea relaţiilor funciare;
3) asigurarea accesului pieţei funciare, persoanelor juridice şi fizice la
informaţia privind indicatorii calităţii şi potențialului de producţie a solurilor pe
terenurile agricole (se evită obstacole birocratice la obţinerea informaţiei şi se
exclud intermediarii la tranzacţii);
4) evidenţierea nivelului de calitate a solurilor şi a zonelor vulnerabile;
5) asigurarea efectuării monitoringului solurilor şi cercetărilor ştiinţifice;
6) întocmirea proiectelor de ameliorare funciară şi aplicarea tehnologiilor
inofensive pentru sporirea capacităţii de producţie a solurilor;
7) asigurarea calculării corecte a impozitului şi altor taxe funciare.
11. Principiile care stau la baza creării SI "RSRM‖ sunt:
7
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
1) principiul legalităţii, care prevede crearea şi exploatarea SI în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
2) principiul primei persoane/centrului unic, presupune existenţa unui
conducător de rang înalt, abilitat cu împuternicirile respective pentru adoptarea
deciziilor şi coordonarea lucrărilor de creare şi exploatare a SI;
3) principiul temeiniciei datelor prevede introducerea datelor în SI numai
în baza înscrierilor din documentele acceptate şi autentice ca surse de informaţii;
4) principiul integrităţii, plenitudinii şi veridicităţii datelor;
5) principiul identificării prevede atribuirea fiecărui obiect al înregistrării,
a unui număr de identificare unic care nu se schimbă pentru întreaga lui
existenţă;
6) principiul exercitării controlului asupra formării şi utilizării SI "RSRM‖
se realizează printr-un ansamblu de măsuri organizatorice de software şi
hardware, menite să asigure calitatea înaltă a resurselor informaţionale de stat
formate, siguranţa păstrării şi acumulării lor, precum şi utilizarea acestora în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
7) principiul stabilităţi reprezintă capacitatea SI de a funcţiona indiferent
de modificarea cadrului legislativ;
8) principul modularităţii şi scalabilităţii care semnifică posibilitatea
dezvoltării SI, fără modificarea componentelor create anterior.
Capitolul II. CADRUL JURIDIC al FUNCŢIONĂRII SISTEMULUI
INFORMAȚIONAL
12. Cadrul juridic al SI ―RSRM‖ este stabilit de actele legislative şi
normative în vigoare din domeniul relațiilor funciare:
Codul funciar nr. 828 din 25 decembrie 1991;
Legea nr. 1247 din 22 decembrie 1992, privind reglementarea de stat a
regimului proprietăţii funciare, cadastrul funciar de stat şi monitoringul funciar;
Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997, privind prețul normativ și modul de
vînzare-cumpărare a pămîntului;
Hotărîrea Guvernului RM nr. 626 din 20 august 2011 cu privire la
aprobarea Programului de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii
2011-2020;
Hotărîrea Guvernului RM nr. 1261 din 16 noiembrie 2004 pentru
aprobarea Regulamentului cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului
funciar general.
13. Crearea şi funcţionarea SI ―RSRM‖ din domeniul informatizării este
reglamentat de următoarele acte:
Legea nr. 71-XVI din 22 martie 2007cu privire la registre;
Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie;
Legea nr. 467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la
resursele informaţionale de stat;
Legea nr. 91 din 27 iunie 2014 privind semnătura electronică şi
documentul electronic;
8
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter
personal;
Hotărîrea Guvernului RM nr. 1298 din 28 octombrie 2003 cu privire la
crearea Sistemului Informaţional Geografic Naţional;
Hotărîrea Guvernului nr. 857 din 31 octombrie 2013 cu privire la Strategia
naţională de dezvoltare a societăţii informaţionale ―Moldova Digitală 2020‖;
Decretul Preşedintelui nr. 1743 din 19 martie 2004 ―Privind edificarea
societăţii informaţionale în Republica Moldova‖;
Hotărîrea Guvernului nr. 632 din 8 iunie 2004 ―Despre aprobarea Politicii
de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova‖;
Hotărîrea Guvernului nr. 1123 din 14 decembrie 2010 „Privind aprobarea
cerinţelor faţă de asigurarea securităţii datelor cu caracter personal la prelucrarea
acestora în cadrul sistemelor informaţionale de date cu caracter personal‖;
Hotărîrea Guvernului nr. 710 din 20 septembrie 2011 cu privire la
aprobarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-
Transformare);
Hotărîrea Guvernului nr. 656 din 05 septembrie 2012 cu privire la
aprobarea Programului privind Cadrul de Interoperabilitate.
14. În scopul perfecţionării cadrului juridic privind condiţiile creării,
funcţionării şi exploatării SI este necesară crearea şi modificarea actelor
metodico-tehnologice privind:
regulile de înregistrare ale obiectelor informaţionale în RSRM;
întocmirea şi conţinutul documentelor pentru înregistrarea obiectelor
informaţionale în RSRM;
determinarea normelor de dezvoltare şi integrare ale SI ―RSRM‖ cu
resursele informaţionale interramurale de bază;
stabilirea interconexiunii în crearea condiţiilor pentru utilizatorii
informaţiei SI ―RSRM‖.
Capitolul III. SPAŢIUL FUNCŢIONAL
15. În cadrul funcţionării SI ―RSRM‖ sunt utilizate următoarele funcțiile
de bază:
evidenţa primară, actualizarea şi scoaterea datelor de la evidenţă
(schimbarea statutului sau arhivărea datelor);
integrarea şi administrarea bazei de date geospaţiale a SI;
siguranţa integrităţii datelor;
asigurarea informaţionale;
asigurarea utilizatorilor cu funcţionalităţile şi informaţia stabilite în baza
rolului lor în SI;
asigurarea veridicităţii ghidurilor metodice, regulamentelor,
clasificatoarelor ş.a., care se utilizează în SI pentru determinarea caracteristicii şi
parametrilor solului;
elaborarea raporturilor statistice şi analitice;
9
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
asigurarea multilaterală şi multidimensională a funcţionării SI ―RSRM‖ şi
integrării cu alte sisteme informaţionale.
16. Îndeplinirea funcţiilor SI "RSRM‖ asigură contururile funcţionale
(administrarea şi monitoringul acţiunilor utilizatorilor, profilul de sol, arealul de
sol, cercetări pedologice, evidenţa administrativă), determinate conform
destinaţiei sistemului . Fiecare contur funcţional înglobează o totalitate de funcţii
specifice realizate de alte subsisteme automatizate ale SI ―RSRM‖ integrate între
ele.
17. Conturul funcţional «Administrarea şi Monitoringul Acţiunilor
Utilizatorilor» – este un sistem integrat al controlului şi monitoringului formării
şi utilizării resurselor informaţionale în domeniul evidenţei obiectelor ce
caracterizează starea învelişului de sol.
Conturul dat include următoarele funcţii:
asigurarea logică a sistemului;
administrarea bazei de date a sistemului;
elaborarea şi mentenanţa clasificatoarelor;
delimitarea drepturilor de acces pentru utilizatori conform rolurilor
stabilite, existenţa sistemului de parole;
asigurarea securității, protecției și integrității informației într-un sistem
bazat pe standardele internaționale ISO 17799 și ISO 15408.
18. Conturul funcţional «Profilul de sol», conține un set de funcţii,
necesare pentru evidenţa profilelor de sol, (orizonturilor şi straturilor de sol)
indicilor şi parametrilor lor:
înregistrarea şi evidenţa profilelor de sol (orizonturi, straturi);
prelucrarea şi generalizarea datelor despre profilele de sol;
legătura spaţială a elementelor de sol faţă de profilul respectiv;
vizualizarea profilelor de sol conform regulilor stabilite.
19. Conturul funcţional «Arealul de sol», cuprinde un set de funcţii
necesare pentru repartizarea spaţială a solurilor în dependenţă de proprietăţile
lor:
înregistrarea şi evidenţa arealurilor de sol;
amplasarea spaţială, topologia şi legăturile de resursă;
analiza spaţială şi modelarea tematică a învelişului de sol;
indexarea (reindexarea) solurilor conform clasificatoarelor în vigoare;
recomandări privind utilitatea solurilor pentru diferite culturi;
calculul notelor de bonitate în conformitate cu clasificatorul în vigoare;
vizualizarea învelişului de sol conform regulilor stabilite.
20. Conturul funcţional «Cercetări pedologice», include următoarele
funcţii:
înregistrarea şi evidenţa sectoarelor experimentale şi a datelor acumulate
de pe ele;
10
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
evidenţa schimbărilor în timp ale datelor despre sol (monitoringul
solurilor);
analiza datelor acumulate pe sectoarele experimentale;
analiza spaţială şi modelarea tematică;
vizualizarea sectoarelor experimentale conform regulilor stabilite.
21. Conturul funcţional «Evidenţa administrativă», are funcţii care prevăd:
evidenţa documentelor (informaţia despre documente, modelul
documentelor);
înregistrarea lucrărilor care intră în SI (tipul şi statutul lucrărilor
pedologice, monitoringul solurilor);
evidenţa persoanelor juridice şi persoanelor fizice, care deţin dreptul de;
interoperabilitate cu alte sisteme informaţionale.
22. Descrierea tehnologiei lucrărilor, interacţiunea contururilor şi funcţiilor
se efectuează şi se menţine pe parcursul realizării proiectului.
Capitolul IV. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
23. SI ―RSRM‖ reprezintă o suprastructură funcţională asupra registrului
de date, care acumulează şi monitorizează toate datele despre sol şi procesele
care persist în el pe teritoriul Republicii Moldova.
24. În procesul de creare, funcţionare a SI "RSRM‖ şi utilizare a datelor,
structura organizatorică determină rolul fiecărui participant.
25. Proprietarul SI ―RSRM‖ este statul, care îşi realizează dreptul de
proprietate, gestionare şi utilizare a datelor din sistemul informaţional.
26. Posesorul SI ―RSRM‖ este Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru
(ARFC), cu drept de gestionare şi utilizare a sistemului informaţional şi
resurselor în limitele reglementate de proprietar.
27. Ca deţinător al SI "RSRM‖ intervine ÎS Institutul de Proiectări pentru
Organizarea Teritoriului (ÎS IPOT), instituţie în care Agenţia Relaţii Funciare şi
Cadastru exercită funcţia de fondator.
28. Posesorul SI "RSRM‖ oficial împuternicește cu funcţii de înregistrare
de date în SI subdiviziuni de stat specializate în domeniu.
1) ARFC - la capitolul înregistrarea persoanelor juridice şi specialiştilor,
care deţin dreptul de a executa lucrări pedologice.
2) ÎS ―IPOT‖ pentru înregistrarea:
a) datelor primite în rezultatul cercetărilor pedologice privind profilurile şi
arealurile de sol;
b) lucrărilor privind monitoringul solurilor pe sectoarele experimentale în
scopul urmăririi dinamicii schimbărilor în timp a parametrilor solului;
3) Instituţiile de cercetări ştiinţifice, partea înregistrării datelor despre
sectoarele experimentale/cercetate şi profilurile/secţiunile de sol cercetate,
primite în rezultatul realizării cercetărilor agrochimice şi analizelor ştiinţifice ale
solurilor.
29. Furnizorii de date despre sol sunt persoanele juridice, care deţin dreptul
de a efectua cercetări pedologice. Procedura şi regulile de înregistrare a
11
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
persoanelor juridice cu drept de executare a lucrărilor pedologice, se stabilește la
etapa elaborării regulamentului SI ―RSRM‖. Regulamentul respective se aprobă
de către posesorul SI "RSRM‖.
SI ―RSRM‖ are dreptul de a folosi şi împrumuta date (hotarele UAT,
categoria de destinaţie, persoane juridice şi fizice ş.a.) din alte sisteme
infomaţionale specializate.
30. Datele SI ―RSRM‖ sunt de uz public și destinate unui cerc larg de
utilizatori, inclusiv organelor administrării publice centrale şi locale, conform
nivelului de acces determinat de statutul juridic al utilizatorului și informației
solicitate.
Capitolul V. DOCUMENTELE SISTEMULUI
31. Introducerea informației în SI ―RSRM‖ este efectuată numai în temeiul
documentelor stabilite din domeniul pedologic, care confirmă veridicitatea ei.
Tipul documentelor şi informația privind conţinutul lor sunt raportate la
obiectele informaționale corespunzătoare și sunt păstrate în banca de date.
32. Plenitudinea și conținutul informației din documentația de evidență
depinde de tipul lucrărilor efectuate. Întregul spectru al lucrărilor reglementate
de SI este determinat la etapa elaborării acestuia și se poate modifica pe
parcursul întregului ciclu vital al resursei informaționale.
33. Sursele principale ale datelor inițiale pentru SI ―RSRM‖ sunt
materialele lucrărilor specializate (de teren, și de birou):
certificatele privind starea solului;
rapoartele despre îndeplinirea cercetărilor pedologice, agrochimice și de
alt gen;
diferite materiale topografice, planurile evidenței grafice a terenurilor;
hărți pedologice, planuri generale și specializate (ecologice, ameliorative,
agrochimice, erozionale, de poluare chimică a solurilor etc.), ca rezultat al
lucrărilor efectuate privind cartografierea pedologică;
rapoartele privind lucrările cadastrale și de organizare a teritoriului;
prospecțiuni pedologice de câmp îndeplinite prin metode tradiționale,
contemporane cu utilizarea utilajului GNSS și alte măsurări instrumentale;
rapoartele cercetărilor pedologice la diferite scări și destinații din anii
precedenţi (hărțile și planșeurile în format electronic ce conțin structura
învelişului de sol la diferite scări și destinații, listele sistematice a solurilor cu
notele de bonitate, listele cu datele analizelor fizico-chimice, jurnalul descrierii
profilelor de sol, planurile cadastrale și geometrice);
hărțile tematice (evidența grafică, starea calității terenurilor, tipul
proprietății etc.);
materialele telesondajului, inclusiv: imagini aeriene și prin satelit;
informații de comunicare (textuală, audio, video etc.);
alte surse.
34. Principalele documente de ieşire ale sistemului informaţional sunt:
12
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
rapoartele privind lucrările pedologice, agrochimice, ameliorative
efectuate, inclusiv în cadrul proiectelor de plantare a culturilor multianuale și a
altor lucrări, aprobate în ordinea prestabilită;
hărțile și planurile pedologice generale și specializate în format electronic
la diferite scări și destinații;
listele sistematice ale solurilor cu notele de bonitate;
listele cu datele analizelor fizico– chimice;
hărțile pedologice tematice;
recomandări privind utilizarea terenurilor;
tabelele de identificare (cantitative și calitative) a factorilor și proceselor
care se soldează cu degradarea solurilor (monitorizarea degradării solurilor) și
măsurile de combatere a acestora.
35. Documentaţia tehnologică este prezentată de:
cereri / demersuri;
registrul cererilor / demersurilor;
documente privind acordarea materialelor;
documente privind îndeplinirea lucrărilor de laborator;
extrase din registre (modelul se elaborează la etapa alcătuirii sarcinii
tehnice);
registre, inclusiv pe suport de hîrtie și alte documente.
Capitolul VI. SPAŢIUL INFORMAŢIONAL AL SISTEMULUI
SECŢIUNEA 1. MODELUL DATELOR
36. Pentru SI se foloseşte modelul bazei de date geospaţiale, în care datele
prezintă în sine modele de obiecte spaţiale reale.
Datele grafice se păstrează ca atribute, ce corespund obiectelor spaţiale
structurate în clase corespunzătoare şi sunt deţinute în format vectorial, de
rastru, adrese/locatii.
37. Baza datelor geospaţiale conţine reguli de verificare a corectitudinii şi
domene atributive care garanteză că la formarea şi renovarea obiectelor spaţiale,
atributele lor vor rămîne corecte în raport cu obiectele spaţiale şi nespaţiale unite.
38. În închipuire vectorială fiecare obiect spaţial are formă asociată cu
geometria sa şi se referă la unul din tipurile geometrice de localizare primite:
punct, multipunct, polilinie, poligon, ş.a.
39. La vizualizarea obiectelor, conform regulilor de generalizare a
imaginii, pentru fiecare din scările discrete, se pun condiţii corespunzătoare
pentru reflectarea obiectului. Fiecare scară de vizualizare a reflectării obiectului
este o combinaţie de primitive geometrice stabilite: simboluri convenţionale,
inscripţii explicative, cît şi un şir de semne grafice: culoare, dimensiune,
grosime, discontinuitate, haşurare, fundal, font, ş.a.
Scările, care determină/stabilesc regulile de reprezentare spaţială a
obiectelor sunt următoarele:
detaliată de la 1: 200 până la 1: 2.000;
de scară mare - de la 1: 5000 până la 1: 50.000;
13
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
de scară medie - de la 1: 100000 până la 1: 200.000;
de scară mică - de la 1: 300000 până la 1: 1 000 000;
de sinteză - 1: 2500000 și mai mică.
SECŢIUNEA 2. RESURSA MODELATĂ
40. Obiectul principal, care formează resursele SI ‖RSRM‖ este solul,
reprezentarea căruia este imposibilă printr-un obiect unic, drept urmare pentru
descrierea lui este utilizat următorul set de modele ale obiectelor spaţiale reale:
profilul de sol (SolulProfil);
elementele profilului (ProfilElement);
arealul solului (SolulAreal);
sectoarele de studii experimentale ale solului (SolulStudii).
Modelele obiectelor spaţiale sunt reprezentate în figura nr.1.
Fig.1 Obiectele care descriu solul în lumea reală
41. Modelarea/reprezentarea spațială a acestor obiecte spațiale reale este
realizată cu utilizarea setului corespunzător de primitive geometrice: punctul
(multipunctele), linia (multilinia), poligonul (cu perimetrul ce poate fi structurat
pe segmente și noduri, acestea din urmă fiind la fel obiecte).
42. Setul de obiecte care descriu solul sunt prezentate în tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 1
Obiectele
resursei
Denumirea
prescurtată în
resursă
Apart
enența
Obiecte
a
lumii
reale
Prim
itivele
geometrice
Profilul de sol
cercetat, observat
ObservatSolu
lProfil
propri
u
Profilul
de sol
punct
Profilul de sol
derivat
DerivatSolul
Prof
propri
u
Profilul
de sol
punct
14
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
Orizontul de sol SolulHorizon
t
propri
u
Element
ele profilului
punct
Stratul de sol SolulStrat propri
u
Element
ele profilului
punct
Arealul de sol
observat
ObservatSolu
lAreal
propri
u
Arealul
de sol
polig
on
Hotarul de soluri SolulHotar propri
u
Arealul
de sol
linie
Arealul de sol
derivat
DerivatSolul
Area
propri
u
Arealul
de sol
polig
on
Lotul cercetat SolulLot propri
u
Sectoar
e
experimentale
polig
on
Zona cercetată SolulZona propri
u
Sectoar
e
experimentale
polig
on
43. În afară de obiectele care descriu solul, sunt prevăzute obiecte
îndreptate spre evidenţa administrativă a datelor despre sol. Setul de obiecte al
evidenţei administrative este prezentat în tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2
Obiectele
resursei
Denumirea
scurtă a resursei
Apartenen
ţa
Primitivele
geometrice
Lucrările
îndeplinite
SoluriLucrari Propriu poligon
Documente Documente Propriu -
44. Obiectele spațiale ale resursei care modelează solul sunt grupate
împreună. SI în ansamblu și registrul realizează aspectele abordării orientate spre
obiectul reprezentării informației, inclusiv dependențele topologice și de resurse
sau legăturile între obiecte, atât în interiorul unui model, cât și între obiectele de
diferite modele din diverse sisteme informaționale.
Prezentarea vizuală a interconexiunii obiectelor resursei cu modelele
resursei sunt prezentate în figura nr. 2.
15
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
Fig.2 Reprezentarea schematică a interconexiunii obiectelor ce descriu
solul.
SECŢIUNEA 3. DESCRIEREA DATELOR
45. Pentru modelarea spațială și determinarea amplasării în SI ‖RSRM‖
este utilizat sistemul unic de coordonate ‖Moldref 99‖ și de înălțimi ―Baltic
1977‖, oficial stabilit pentru teritoriul întregii țări.
46. Modelul profilului de sol (SolulProfil).
În lumea reală, noțiunea de ―profil de sol‖ este definită ca o secțiune
trasversală (felie) a solului, de la suprafața acestuia până la roca parentală, care
demonstrează consecutivitatea pe verticală a straturilor genetic conexe și logic
succesive (orizonturile de sol). Profilul este descris prin orizonturile de sol,
caracterizându-le după criterii morfologice (interne), compoziție și proprietăți.
De asemenea, el poate fi descris prin straturi - adâncimea și intervalul de
prelevare a probelor, care nu depind de orizonturile de sol.
Examinând profilul de sol ca un tot întreg, acesta este descris printr-o serie
de proprietăți inerente: tipul de sol (în conformitate cu clasificatorul de soluri),
structura profilului de sol, adâncimea profilului, prezența și adâncimea apelor
freatice, adâncimea de penetrare a rădăcinilor etc.
Deoarece orizonturile de sol și straturile sunt diviziuni orizontale ale
profilului de sol, ele sunt modelate în cadrul modelului - elementul de profil.
Profilul de sol este modelat prin:
profilul cercetat de sol;
profilul derivat de sol;
orizontul și stratul de sol, descrise ca element a profilului.
Datele despre profiluri sunt stocate ca obiecte în baza de date (profilul
cercetat) sau sunt stabilite prin realizarea funcțiilor aplicative corespunzătoare
ale SI în procesul de soluționare a sarcinilor relevante (profilul derivat).
47. Profilul de sol cercetat (ObservatSolulProfil).
16
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
Profilul cercetat sau monitorizat, în realitate, este un profil de sol, sub
forma peretelui vertical în groapa de sol, după care solul este descris în cîmp
și/sau sunt prelevate probe/mostre pentru efectuarea analizelor de laborator.
În funcție de scopurile studierii structurii profilului de sol, este forat unul
dintre cele trei tipuri de profile de sol: principale (profiluri complete/gropi),
semiprofile şi de verificare (secțiunile de control).
Profilul de sol este corelat cu locul forării lui și este modelat ca punct de
prelevare a mostrelor de sol. Locul forării este introdus în resursa/baza de date,
descriind amplasarea spațială prin trei coordonate, raportate la punctul de
suprafață.
48. Profilul derivat de sol (DerivatSolulProfil).
Profilul derivat de sol - este obiect spațial reprezentat de datele despre
proprietățile solului, indicatorii căruia depind și de alte surse, spre exemplu, de
obținerea semnificațiilor medii ale proprietăților solului, pe secțiunea zonei
prestabilite, în cadrul profilurilor observate pentru o anumită unitate taxonomică.
La fel, el poate fi determinat, dar nu neapărat în temeiul parametrilor cunoscuți și
în acest caz el se prezintă drept unul ipotetic.
Distingem următoarele surse de obținere a informației:
profilele monitorizate (datele calculate, spre exemplu - media indicatorilor
existenți a profilelor cercetate conexe);
arealurile de sol (indicatorii stabiliți în baza informației ce caracterizează
arealul de sol legat de profil, spre exemplu – denumirea);
avizurile şi cunoştinţele expertului (datele ipotetice despre sol).
Amplasarea profilului derivat este modelat în formă de punct cu trei
coordonate nepermanente (raportate la punctul de suprafață) cu indicatori
dependenți de rezultatele:
interpolărilor sau extrapolărilor între ampalsarea profilurilor sau
arealurilor de sol cercetate;
determinării manuală (alegerea locului amplasării).
Indicatorii profilului sunt poziționați ca neconstanţi (nu fixează rezultatele
modelării în baza principală de geodate), creaţi pentru anumite sarcini,
dependenți de condițiile de întreținere ale sursei/surselor și de procedeul aplicat
la calculare.
49. Modelul elementelor profilului (ProfilElement).
În modelul datelor elementelor profilului (ProfilElement) orizonturile și
straturile sunt descrise prin obiectele orizontului de sol (SolulHorizont) și
stratului de sol (SolulStrat).
Elementele profilului corespund locaţiei SoilProfile şi sunt modelate prin
puncte, poziţionarea cărora se determină în spaţiu prin trei coordonate.
Orizonturile și straturile sunt caracterizate de grosimea (adâncimea) lor,
care este exprimată prin doi indicatori - jalonul de sus și cel de jos ale
orizontului, descriși prin datele atributive ale obiectelor.
17
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
Elementele profilului sunt nemijlocit legate de profilul de sol
corespunzător, reprezentând un tot întreg din punct de vedere al descrierii
profilului de sol. Nu există un element al profilului care se referă la mai mult de
un profil sau care nu se referă la acesta în ansamblu.
50. Orizontul de sol (SolulHorizont).
Informația descriptivă a obiectului caracterizează segmentarea uniformă,
verticală a profilului de sol, determinând caracteristicile morfologice sau externe
ale acestuia, constituite în procesul formării solului (compacitatea, culoarea,
structura, compoziţia granulometrică, formațiunile noi).
Orizonturile de sol sunt parte ale stratului de sol, atât integrală, cât și
parțială.
51. Stratul de sol (SolulStrat).
Stratul de sol corespunde segmentării verticale a solului, bazat pe criterii
ce diferă de procesele de formare ale solurilor, fapt care îl definește ca o
totalitate de orizonturi de sol (făcând parte din acesta atât integral, cât și parțial),
grupate după indicatorii solului care nu depind de descrierea orizonturilor.
52. Modelul arealului de sol (SolulAreal).
Învelişul de sol reprezintă o formațiune neîntreruptă. La cartografierea
învelişului de sol, principala sarcină este generarea contururilor discrete tipice —
arealurilor de sol, reprezentate în funcție de criterii la o scară prestabilită.
Pentru o unitate spațială minimă de evidență au fost acceptate arealurile
elementare de sol (AES) uniforme după compoziţia granulometrică. Ele sunt
caracterizate prin conținutul, geometria contururilor și poziționarea în structura
stratului de sol. Conținutul AES este determinat de poziționarea clasificatorică a
solului din care este format, de un nivel taxonomic mai inferior.
Amplasarea arealurilor de sol este determinată în baza caracteristicilor
profilelor de sol, reliefului, varietății vegetației și altor elemente proeminente ale
landșaftului etc.
Totalitatea formațiunilor elementare, reprezentând straturile de sol pe
întreg teritoriul Republicii Moldova este descrisă prin modelul arealurilor de sol
(SolulAreal), modelate prin obiectele: arealul cercetat, arealul derivat hotarul
solurilor.
53. Arealul de sol cercetat (ObservatSolulAreal).
Arealul de sol cercetat (observat) este poligonul, în perimetrul căruia este
descris un set de anumite proprietăți care permit de a estima uniformitatea
solului în limitele teritoriului observat.
Arealul de sol este modelat prin poligonul cu hotarele segmentate în
dependența topologică a primitivelor. Poligonul este reprezentat ca un obiect
complex, alcătuit din totalitatea punctelor (nodurilor) care aproximează forma
obiectului liniar, reprezentat în forma sa – închisă, originală.
Arealurile minime de sol, destinate evidențierii, sunt determinate conform
criteriilor de scară corespunzători. Cu cât este mai mare scara prestabilită a
lucrărilor efectuate, cu atât mai mică este suprafața arealului de sol evidențiat.
18
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
Indicatorii arealului de sol observat sunt stocați în baza de date,
reprezentând informația spațială, acumulată în perimetrul teritoriului/zonei de
desfășurare a cercetărilor pedologice, agrochimice, de cercetări științifice și de
alt gen.
În perimetrul teritoriului/zonei lucrărilor desfășurate la cartografierea
solurilor, arealurile de sol necesită o topologie corectă unele faţă de altele, fără
suprapuneri și goluri nejustificate.
54. Arealul derivat de sol (DerivatSolulAreal).
DerivatSolulAreal reprezintă o informaţie actuală despre răspîndirea
arealurilor de sol pe întreg teritoriul Republicii Moldova, primite în rezultatul
analizei şi prelucrării datelor spaţiale privind obiectele evidenţei
ObservatSolulAreal şi DerivatSolulAreal atît acumulate cît şi primite recent.
Ca bază pentru actualizarea datelor despre arealul derivat serveşte
informaţia cercetărilor recente despre obiectul ObservatSolulAreal. Pentru
determinarea configuraţiei optimale şi descrierea arealului de sol, sunt analizate
datele existente şi recent primite despre arealurile de sol. În rezultatul analizei
efectuate se adăugă date noi sau se modifică cele existente, ce caracterizează
arealul de sol şi se iau în consideraţie la obiectul DerivatSolulAreal.
Precum arealul de sol observat, DerivatSolulAreal este modelat de
poligonul cu hotarele segmentate în dependența topologică a primitivelor.
55. Hotarul arealurilor de sol (SolulHotar).
Pentru descrierea hotarelor arealurilor de sol în SI este utilizat obiectul
spațial - hotarul arealului de sol (SolulHotar).
SolulHotar - este caracterizat ca intervalul de hotar, areal de sol, ce deține
un set de indicatori uniformi concreți, oferind posibilitatea de a stabili modul,
procedeul și precizia cu care a fost stabilită/instalată partea concretă a hotarului.
SolulHotar este modelat de primitivul geometric - linie, care este
segmentată în dependenţă topologică de hotarul poligonului de sol cercetat sau
derivat.
56. Modelul sectorul experimental (SolulStudii).
În lumea reală termenul ―sector experimental‖ reprezintă un teritoriu, în
hotarele căruia se desfăşoară diverse cercetări pedologice cu tematică diferită,
monitoringul solului şi acumularea datelor despre sol.
Sectorul experimental este modelat de următoarele obiecte:
lotul cercetat (SolulLot),
zona cercetată (SolulZona).
Colectarea informaţiei necesare este efectuată de pe lotul cercetat -
SolulLot. Toată informaţia colectată, acumulată, prelucrată de pe SolulLot
caracterizează zona cercetată- SolulZona.
Loturile experimentale reprezintă poligoane, corectitudinea topologică a
cărora este determinată de următoarele reguli:
nu se admite suprapunerea spațială a poligoanelor ce țin de unul și același
studiu;
19
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
se admite prezența golurilor între poligoanele cercetate, necoordonate între
ele.
57. Lotul cercetat (SolulLot).
Efectuarea cercetărilor pedologice pe un lot special prestabilit de pământ,
destinat colectării informației, menite să determine starea solului, elementelor și
proprietăților ei concrete este numit lotul cercetat.
Este tratat ca spațiu teritorial, modelat de poligon, în perimetrul căruia sunt
efectuate prelevări ale solului pentru cercetări, monitorizare și alte studii ale
solului.
Numărul loturilor cercetate depinde de scopul cercetărilor efectuate -
depistarea poluării solurilor, determinarea parametrilor fizico-chimici (conținutul
de humus, carbonaţi, aciditatea solului, etc.).
Cercetările se clasifică în generale (spre exemplu: datele profilurilor de
sol, pentru identificarea principalelor caracteristici ale solului) sau concrete (spre
exemplu, prelevări pentru studierea terenului potențial poluat).
Pe lotul cercetat întotdeauna este efectuată prelevarea probelor de sol,
rezultatele cărora sunt înregistrate în indicatorii obiectelor ObservatSolulProfil.
Astfel, pe teritoriul lotului cercetat întotdeauna se află nu mai puțin de un obiect
ObservatSolulProfil.
58. Zona cercetată (SolulZona).
Indicatorii zonei cercetate sunt determinați în baza informației colectate de
pe loturile cercetate, referitoare la zona/localitatea corespunzătoare (situate în
interiorul acestei zone). Ea generalizează informația colectată pe loturile
cercetate, oferind o caracteristică integră pentru întregul teritoriu al cercetărilor
desfășurate.
Zona cercetată este modelată de un poligon, în perimetrul hotarelor căreia
este realizată o studiere la scară mai mare a teritoriului controlat în procesul
cercetărilor.
Zona include nu mai puțin de unul sau câteva loturi cercetate (SolulLot).
Indicatorii zonei cercetate sunt stabiliți, spre exemplu, ca valoarea medie a
caracteristicilor colectate din loturile incluse în zona cercetărilor. Astfel, datele
din zona cercetată depind de cantitatea și conținutul indicatorilor lotului cercetat.
59. Obiectele evidenţei administrative.
1) lucrări pedologice (SoluriLucrari) - obiect spaţial personal, care asigură
înregistrarea şi evidenţa în SI a lucrărilor legate de cercetarea solului (cercetări
pedologice, agrochimice, ştiinţifice, monitoringul solului, ş.a.);
Obiectul este modelat de un poligon, perimetrul căruia determină teritoriul
pe care se efectuează cercetări pedologice. Dependenţa topologică cu alte obiecte
a SI nu este obligatorie.
2) documente (Documente) - obiect informaţional personal, care asigură
înregistrarea şi evidenţa în SI a documentaţiei legislative şi tehnologice.
SECŢIUNEA 4. SCENARIUL DE BAZĂ
20
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
60. Scenariul de bază include lista evenimentelor produse cu obiectul
informațional luat la evidență în SI‖RSRM‖:
1) pentru obiectul ObservatSolulProfi:
a) înregistrarea în SI a acestui obiect este realizată prin crearea unui punct
care determină locul profilului;
b) actualizarea datelor se face prin introducerea modificărilor în
inscripţiile despre profilul cercetat prin:
precizarea parametrilor amplasării obiectului punct;
completarea şi precizarea informaţiei atributive despre profilul de sol;
c) scoaterea de la evidenţă a obiectului (arhivarea punctului) este posibilă
în rezultatul excluderii inscripţiilor despre profilul cercetat prin:
pierderea actualităţii informaţiei primite din aceste locuri
schimbarea categoriei de destinaţie a terenurilor;
2) pentru obiectul DerivatSolulProfil:
a) înregistrarea în SI a acestui obiect este realizată prin crearea unui punct
care determină locul profilului derivat prin:
calculul indicilor medii ponderaţi ai profilelor existente;
determinarea indicilor primiţi în baza informaţiei ce caracterizează arealul
de sol legat de profil cum ar fi denumirea solului;
primirea datelor ipotetice despre sol.
b) actualizarea datelor se face în cazul modificării datelor despe profilul
derivat în cazul:
înnoirii indicilor existenţi;
suplimentarea cu date noi sau modificarea condiţiilor sarcinii date;
modificările cunoştinţelor expertului (datelor ipotetice despre sol);
c) scoaterea de la evidenţă a obiectului (arhivarea) se face prin excluderea
inscripţiei despre profilul derivat în cazul pierderii actualităţii informaţiei;
pierderea actualităţii condiţiilor stabilite;
modificarea condiţiilor ce duc la radierea obiectului.
3) pentru obiectul SolulHorizont:
a) înregistrarea în SI a acestui obiect este realizată prin crearea unui punct,
poziţia căruia pe planul secant repetă poziţia profilului de care este legat,
descriind unul din orizonturi;
b) actualizarea şi modificarea datelor se îndeplineşte în rezultatul
precizării sau completării parametrilor, atît a orizontului de sol, cît şi a locului de
amplasare a profilului la care se referă;
c) scoaterea de la evidenţă (arhivarea) a obiectului - în rezultatul
excluderii inscripţiei despre profilul de sol la care se referă orizontul dat sau
însuşi a orizontului.
4) pentru obiectul SolulStrat:
a) înregistrarea în SI a acestui obiect este realizată prin crearea unui punct,
poziţia căruia pe planul secant repetă poziţia profilului de care este legat,
descriind unul din sraturile evidenţiate;
21
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
b) actualizarea şi modificarea datelor - în rezultatul precizării sau
completării parametrilor, atît a stratului de sol, cît şi a locului de amplasare a
profilului la care se referă;
c) scoaterea de la evidenţă (arhivarea) a obiectului - în rezultatul
excluderii inscripţiei despre profilul de sol la care se referă stratul dat sau însuşi a
stratului;
5) pentru obiectul ObservatSolulAreal:
a) înregistrarea obiectului se face în cazul formării unui areal nou în
rezultatul:
introducerii inscripţiei primare în registrul evidenţei obiectelor;
formării unui nou obiect spaţial pin divizarea sau comasarea altor obiecte;
b) actualizarea datelor despre obiect se face în cazul schimbării denumirii,
hotarelor, caracteristicilor şi altor date suplimentare despre obiect;
c) scoaterea de la evidenţă (arhivarea) a obiectului - în cazul excluderii
inscripţiei despre arealul de sol cercetat în rezultatul distrugerii obiectului,
formarea obiectelor prin divizarea sau comasarea altor obiecte;
6) pentru obiectul DerivatSolulAreal:
a) hotarul arealului de sol coincide cu hotarele obiectului SolulHotar;
b) înregistrarea obiectului se face în cazul formării unui nou areal, ca
rezultat al formării unui nou areal de sol în obiectul ObservatSolulAreal;
c) actualizarea datelor – în rezultatul schimbării informaţiei sau scoaterii
de la evidenţă (dacă este o parte) a obiectului ObservatSolulAreal - prin
schimbarea denumirii, hotarelor, caracteristicilor, sau altor date suplimentare
despre obiectul evidenţei;
d) scoaterea de la evidenţă (arhivarea) a obiectului – prin excluderea
inscripţiei despre arealul de sol derivat în rezultatul distrugerii obiectului,
formarea obiectelor prin divizarea sau comasarea altor obiecte;
7) pentru obiectul SolulHotar:
a) obiectul în baza de date se modelează prin hotarul obiectului
DerivatSolulAreal;
b) înregistrarea obiectului se face în cazul introducerii inscripţiei primare
în registrul evidenţei obiectelor - prin formarea unui nou obiect prin divizarea
sau comasarea altor obiecte;
c) actualizarea datelor se face în cazul:
formării unui nou obiect prin divizare sau comasare;
modificării semnificaţiei informaţiei atributive;
modificării topologiei interconexiunii cu obiectul DerivatSolulAreal.
d) scoatera de la evidenţă (arhivarea) în cazul:
distrugerii, formării obiectelor - prin divizarea sau comasarea obiectelor
arealelor de sol;
formării obiectelor - prin divizarea sau comasarea obiectelor hotarelor
arealelor de sol;
8) pentru obiectul SolulLot:
22
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
a) înregistrarea obiectului se face în cazul formării unui nou areal de sol,
cu condiţia prezenţei în perimetrul lui a unui profil de sol cercetat;
b) actualizarea datelor despre obiectul evidenţei se face în cazul schimbării
denumirii, hotarelor, modificării caracteristicilor şi altor date suplimentare
despre obiectul evidenţei;
c) scoaterea de la evidenţă (arhivarea) se face în cazul excluderii
inscripţiei despre arealul, ce determină sectorul cercetat;
9) pentru obiectul SolulZona:
a) înregistrarea obiectului se face în cazul formării unui nou areal, ce
determină hotarul zonei cercetate cu condiţia prezenţei în perimetrul său a
arealului format, ce determină hotarul lotului cercetat SolulLot;
b) actualizarea datelor despre obiectul evidenţei se face în cazul schimbării
denumirii, hotarelor, modificării caracteristicilor atît a zonei evidenţei cît şi a
lotului cercetat şi altor date suplimentare despre obiectul evidenţei;
c) scoaterea de la evidenţă (arhivarea) se face în cazul excluderii
inscripţiei despe arealul de sol, ce determină teritoriul cercetărilor efectuate;
10) pentru obiectul SoluriLucrari:
a) înregistrarea obiectului se face în cazul introducerii datelor primare, ce
determină zona efectuării lucrărilor;
b) actualizarea datelor se face prin modificarea şi completarea datelor
despre lucrările îndeplinite, teritoriu şi altor caracteristici posibile;
c) scoaterea de la evidenţă (arhivarea) se face în cazul excluderii
inscripţiei despe arealul de sol, ce determină zona lucrărilor îndeplinite;
11) pentru obiectul Documente:
a) punerea la evidenţă - prin introducerea datelor primare despre document
în registru;
b) actualizarea datelor – prin modificarea şi corectarea datelor în
inscripţiile despre documente;
c) scoaterea de la evidenţă (arhivarea) se face în cazul excluderii
inscripţiei despe documente în legătură cu expirarea termenului de valabilitate.
SECŢIUNEA 5. DATELE
61. Datele registrului reprezintă o totalitate de informații geometrice și
descriptive despre obiectele modelării, precum și despre legăturile și relațiile
funcționale, inclusiv cele topologice.
62. Componența atributelor pentru obiectele de evidență este determinată
potrivit structurii elaborate de date în corespundere cu clasificatoarele create.
Plenitudinea componenței atributelor depinde de tipul lucrului efectuat
(cercetările de teren, agrochimice etc.). Toată informația atributivă corespunde
semnificațiilor (valorilor), elaborate în clasificatoarele specializate care descriu
caracteristicile obiectelor.
63. Obiectele sunt descrise de totalitatea datelor principale din următoarea
listă:
1) ObservatSolulProfil:
23
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
a) identificatorul profilului de sol;
b) destinaţia profilului;
c) tipul profilulu;
d) data fondării profilui de sol;
e) caracteristicile generale, referitoare la profilul de sol;
f) legătura cu obiectele elementelor profilului de sol (orizontul, stratul),
profilurilor de sol derivate și alte obiecte din SI şi din alte registre;
g) descrierea geometrică:
amplasarea spaţială absolută (coordonatele tridimensionale);
ierarhia relativă, topologică sau genetică;
h) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat, ş.a.)
i) data înregistrării;
j) data şi temeiul ultimii înnoiri;
k) data şi temeiul arhivării/scoaterii de la evidenţă a obiectului;
l) regulile de vizualizare.
2) DerivatSolulProfil:
a) identificatorul profilului de sol;
b) metoda de determinare;
c) destinaţia profilului;
d) tipul de date (bazate pe date existente sau ipotetice);
e) caracteristicile generale, referitoare la profilul de sol;
f) legătura, care determină dependenţa indicilor profilului derivat);
g) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat, ş.a.);
h) data înregistrării;
i) data şi temeiul ultimii înnoiri;
j) data şi temeiul arhivării/scoaterii de la evidenţă a obiectului;
k) regulile de vizualizare.
3) SolulHorizont:
a) identificatorul orizontului;
b) semnul convenţional al orizontului (A, B, BC, C...);
c) caracteristicile morfogenetice principale ale orizonturilor (structura,
compacitatea, textura, umiditatea, porozitatea, neoformaţiuni ş.a.), indicii fizico-
chimici (conţinutul de humus, carbonaţi, cationii de schimb, conţinutul de săruri
ş.a.);
d) legătura cu obiectele profilului de sol;
e) data îndeplinirii analizelor de laborator;
f) descrierea geometrică:
amplasarea în spaţiu (coordonatele tridimensionale),
ierarhia relativă, topologică sau genetică;
g) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat, ş.a.);
h) data înregistrării;
i) data şi temeiul ultimii înnoiri;
j) data şi temeiul arhivării/scoaterii de la evidenţă a obiectului;
24
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
k) regulile de vizualizare.
4) SolulStrat:
a) identificatorul stratului de sol cercetat;
b) criteriul de determinare/evidenţiere a stratului de sol;
c) indicii care depind sau nu de procesul de formare a solului (genetici sau
antropici), parametrii morfometrici, indicii fizico-chimici ş.a.;
d) legătura cu obiectele profilului de sol;
e) data îndeplinirii analizelor de laborator;
f) descrierea geometrică:
amplasarea în spaţiu (coordonatele tridimensionale);
ierarhia relativă, topologică sau genetică, interconexiunea cu profilul de
sol, apartenenţa unor modeluri a elementelor de sol;
g) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat, ş.a.);
h) data înregistrării;
i) data şi temeiul ultimii înnoiri;
j) data şi temeiul arhivării/scoaterii de la evidenţă a obiectului;
k) regulile de vizualizare.
5) ObservatSolulAreal:
a) identificatorul cercetărilor;
b) codul solului;
c) denumirea solului;
d) nota de bonitate;
e) metoda de formatare a obiectului;
f) data înregistrării;
g) data şi temeiul ultimii înnoiri;
h) data şi temeiul radierii/arhivării obiectului
i) legătura cu alte obiecte:
profilul de sol cercetat;
arealul de sol derivat şi hotarul lui;
modelul reliefului;
modul de folosinţă;
categoria de destinaţie;
corpuri geologice;
hotarele UAT şi localităţilor;
alte obiecte din SI şi din afara ei;
j) descrierea geometrică:
amplasarea absolută în spaţiu,
ierarhia relativă, topologică sau genetică (segmente conjugate);
k) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat, ş.a.);
l) regulile de vizualizare.
6) DerivatSolulAreal:
a) identificatorul cercetărilor;
b) codul solului;
25
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
c) denumirea solului;
d) nota de bonitate;
e) scara/precizia determinării;
f) recomandaţii privind utilitatea solurilor;
g) data înregistrării;
h) data şi temeiul ultimii înnoiri;
i) data şi temeiul radierii/arhivării obiectului;
j) legătura cu alte obiecte:
referire la profilurile de sol derivate, care caracterizează arealul desol;
referire la arealul de sol cercetat;
referire la hotarul arealului de sol;
k) descrierea geometrică:
amplasarea absolută în spaţiu;
ierarhia relativă, topologică sau genetică;
l) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat, ş.a.);
m) regulile de vizualizare.
7) SolulHotar:
a) identificatorul hotarului;
b) pecizia îndeplinirii cercetărilor;
c) metoda de formatare a obiectului;
d) data înregistrării;
e) data şi temeiul ultimii înnoiri;
f) data şi temeiul radierii/arhivării obiectului;
g) legătura cu alte obiecte:
arealul cercetat;
arealul derivat;
h) descrierea geometrică:
amplasarea absolută în spaţiu (coordonatele tridimensionale a începutului
şi sfîrşitului hotarului);
ierarhia relativă, topologică sau genetică (segmentele intrate şi
apartenenţa nodurilor);
agregaţia sau decompoziţia (mega/hiper obiecte,elemente/subobiecte);
i) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat, ş.a.);
j) regulile de vizualizare.
8) SolulZona:
a) identificatorul zonei;
b) denumitea zonei;
c) tipul de cercetări;
d) scopul cercetărilor;
e) data înregistrării;
f) data şi temeiul ultimii înnoiri;
g) data şi temeiul radierii/arhivării obiectului;
26
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
h) legătura cu obiectele din SI şi din alte registre, referire la sectoarele ce
intră în zona de cercetări;
i) rezultatele observărilor, care caracterizează zona de cercetări;
j) descrierea geometrică:
amplasarea absolută în spaţiu,
ierarhia relativă, topologică sau genetică;
k) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat, ş.a.);
l) regulile de vizualizare.
9) SolulLot:
a) identificatorul lotului de sol;
b) numărul lotului de sol;
c) denumirea lotului;
d) codul lotului cercetat;
e) data înregistrării;
f) data şi temeiul ultimii înnoiri;
g) data şi temeiul arhivării/radierii obiectului;
h) legătura cu obiectele din SI şi din alte registre;
i) referire la apartenenţa către zona pedologică;
j) referire la profilul de sol;
k) descrierea geometrică:
amplasarea spaţială absolută,
ierarhia relativă, topologică sau genetică;
l) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat, ş.a.);
m) regulile de vizualizare.
10) SoluriLucrari:
a) identificatorul lucrului îndeplinit;
b) tipul cercetărilor;
c) metoda îndeplinirii lucrărilor;
d) scara lucrărilor;
e) identificatorul executorului lucrărilor;
f) identificatorul registratorului lucrărilor;
g) data înregistrării lucrărilor;
h) legătura cu documentele, care se referă la lucrările date;
i) data şi temeiul ultimii înnoiri;
j) data şi temeiul arhivării/radierii obiectului;
k) descrierea geometrică:
amplasarea spaţială absolută,
ierarhia relativă, topologică sau genetică;
l) statutul inscripţiei (activă, de arhivă, planificată);
m) regulile de vizualizare.
11) Documente:
a) identificatorul documentului;
b) denumirea documentului;
27
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
c) numărul documentului;
d) data ieşirii documentului;
e) statutul documentului (activ, proiectat,arhivat);
f) imaginea documentului.
SECŢIUNEA 6. IDENTIFICAREA OBIECTELOR SISTEMULUI ȘI
CLASIFICATOARELE
64. Bazele structurii sistemului de identificare sunt stabilite conform
următoarelor principii:
RSRM este o sursă oficială de informație despre identificatorii obiectelor
proprii pentru sistemele informaționale de stat;
pentru identificarea obiectelor informaționale proprii, fiecărui obiect
informațional i se atribuie identificatorul care îl recunoaşte univoc în cadrul
sistemului informațional.
Identificările obiectelor informaționale se examinează la etapa creării
sarcinii tehnice și a proiectului tehnic.
65. În sistemul informațional este folosit clasificatorul solurilor Republicii
Moldova cu notele de bonitate şi coeficienţii de rectificare la notele de bonitate,
conform ―Regulamentului cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului
funciar general‖ aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1261
din 16 noiembrie 2004.
Clasificatoarele intrasistemice se elaborează şi se utilizează în cadrul SI
„RSRM‖, doar în cazul absenţei clasificatoarelor naţionale şi internaţionale
aprobate de Guvern.
Clasificatoarele atributelor obiectelor informaţionale se întocmesc la etapa
elaborării caietului de sarcini şi a proiectului tehnic.
SECŢIUNEA 7. INTERACȚIUNEA CU ALTE SISTEME INFORMAȚIONALE
66. SI ‖RSRM‖ utilizează și împrumută o parte din datele despre obiectele
informaţionale din următoarele sisteme informaționale:
1) SIA ―Registrul de Stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al
străzilor din localităţile de pe teritoriul republicii Moldova‖, care asigură accesul
la adresele poştale ale obiectelor spaţiale, precum şi la denumirea hotarelor
unităţilor administrativ–teritoriale de toate nivelele;
2) SIA‖ Registrul de Stat al populaţiei‖, pentru accesul şi verificarea
datelor despre persoana fizică (IDNP, NPP, anul şi data naşterii ş.a.);
3) SIA ―Registrul de stat al unităţilor de drept‖, pentru accesul şi
verificareadatelor despre unitatăţile de drept(statutul, IDNO, denumirea, data
înregistrării ş.a.).
67. La fel în perspectivă se presupune utilizarea datelor despre obiectele
informaţionale din alte Sisteme informaţionale preconizate spre elaborare cum ar
fi:
1) SIA „Cadastrul resurselor funciare‖ – asigură accesul la datele despre
caracteristicile resurselor funciare:
28
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
categoria de destinaţie - obiectul prezentat în formă de date spațiale ce
determină resursele funciare conform destinaţiei speciale;
modul de folosinţă - obiectul evidenţei ce determină hotarul terenului în
funcţie de utilizarea economică.
2) SIA ‖Modelele reliefului suprafeţei terestre‖ sau ‖RELIEF‖ - modelul
suprafeţei terestre, într-o reprezentare comodă pentru SI (discretă, grilă, de rastru
sau alta).
3) SIA „Harta digitală de bază‖ – prezintă datele care reflectă elementele
topografice şi fenomenele localităţii tradiţionale pentru harta topografică.
4) SIA ―Cadastrul Geologic‖ – asigură acces la datele spaţiale cu privire la
subsol, forma şi starea corpurilor geologice.
5) SIA ‖Cadastrul agricol‖ – asigură accesul la datele privind utilizarea
terenurilor agricole.
6) SIA ‖Cadastrul de Stat al apelor‖ - asigură accesul la datele privind
obiectele hidrografice.
7) SIA ‖Cadasrul de Stat al pădurilor‖ – asigură accesul la datele despre
obiectele fondului silvic de stat (FSS).
8) SIA ‖Registrul obiectelor infrastructurii inginereşti‖ – asigură accesul
la datele despre obiectele reţelelor comunale.
Capitolul VII. SPAŢIUL TEHNOLOGIC
68. Spaţiul tehnologic al SI „RSRM‖ reprezintă un complex informaţional
de telecomunicaţii (CIT) de un singur nivel, cu sediul în mun. Chişinău.
Funcţia de bază a CIT este asigurarea colectării, amplasării/înregistrarii şi
păstrării în baza de date a informaţiilor spaţiale cu prezentarea acestora
utilizatorului prin intermediul portalului informaţional şi altor standarde
accesibile de publicare a datelor grafice.
Prezenţa componentelor produselor software şi mijloacelor tehnologice în
complexul informaţional de telecomunicaţii este stabilită la etapa elaborării
sarcinii tehnice şi proiectului ethnic.
După necesitate şi în corespundere cu procedura stabilită, SI „RSRM‖
poate migra la platforma tehnologică unică a guvernului ―MCloud‖.
Capitolul VIII. ASIGURAREA SECURITĂŢII INFORMAŢIEI
69. Sistemul complex al securităţii informaţionale reprezintă totalitatea
măsurilor legislative, organizatorice şi economice, precum şi a mijloacelor
tehnologice şi a metodelor de protecţie software-hardware, care sunt orientate
spre asigurarea unui nivel necesar al integrităţii, confidenţialităţii şi accesibilităţii
resurselor informaţionale ale SI „RSRM‖ pentru minimalizarea prejudiciilor
posibile suportate de utilizator şi proprietar.
70. Obiectivele principale ale securităţii sunt:
asigurarea integrităţii informaţiei – protecţia împotriva modificării şi
distrugerii datelor;
asigurarea confidenţialităţii - protecţia împotriva accesării neautorizate a
datelor;
29
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
asigurarea disponibilităţii – protecţia împotriva blocării accesului
utilizatorilor autorizaţi la resursele informaţionale;
71. Cerinţele principale ale securităţii:
complexitate;
obiective orientate;
continuitate;
fiabilitate, durabilitate;
gestionare centralizată;
suficienţă rezonabilă.
72. Principalele pericole pentru securitatea informaţională a SI „RSRM‖
sunt:
colectarea şi utilizarea ilegală a informaţiei;
încălcarea tehnologiei de selectare şi prelucrare a informaţiei;
implementarea în produsele software şi hardware a componentelor care
realizează funcţii neprevăzute în documentaţia cu privire la aceste produse;
elaborarea şi distribuirea programelor care afectează funcţionarea normală
a sistemelor informaţionale şi telecomunicaţionale, precum şi a sistemelor
informaţionale de securitate;
nimicirea, deteriorarea, suprimarea radioelectronică sau distrugerea
mijloacelor şi sistemelor de prelucrare a informaţiei, de telecomunicaţii şi
comunicaţii;
influenţa asupra sistemelor cu parolă-cheie de protecţie a sistemelor
automatizate de prelucrare şi transmitere a informaţiei;
scurgerea informaţiei prin canalele tehnice;
implementarea dispozitivelor electronice pentru interceptarea informaţiei
în mijloacele tehnice de prelucrare, păstrare şi transmitere a informaţiei prin
canale de comunicaţie, precum şi în încăperile de serviciu ale organelor puterii
de stat;
nimicirea, deteriorarea, distrugerea sau sustragerea suporturilor de
informaţie mecanice sau de alt tip;
interceptarea informaţiei în reţelele de transmitere a datelor şi în liniile de
comunicaţii, decodificarea acestei informaţii şi impunerea informaţiei false;
utilizarea tehnologiilor informaţionale necertificate, a mijloacelor de
protecţie a informaţiei, a mijloacelor de informatizare, de telecomunicaţii şi
comunicaţii necertificate la crearea şi dezvoltarea infrastructurii informaţionale;
accesul neautorizat la resursele informaţionale din băncile şi bazele de
date;
încălcarea restricţiilor legale privind răspîndirea informaţiei.
73. Crearea sistemului complex de securitate informaţională include un şir
de etape consecutive:
determinarea profilurilor de securitate;
clasificarea resurselor protejate;
analiza riscurilor;
30
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
dezvoltarea politicii de securitate;
dezvoltarea arhitecturii de securitate;
crearea şi implementarea sistemului securităţii informaţionale;
certificarea sistemului informațional.
74. Problemele securităţii informaţionale şi ale sistemului informaţional
integrat de securitate, în ansamblu, sunt examinate sub cîteva aspecte – juridic,
organizaţional, tehnologic şi economic. Utilizarea mecanismelor de asigurare a
securităţii informaţionale este planificată la etapa proiectării sistemelor
informaţionale şi a infrastructurii informaţionale.
75. Componentele de bază ale sistemului securităţii informaţionale sunt:
protecţia informaţiei şi infrastructurii de mentenanţă la conectarea la
reţelele externe;
protecţia informaţiei în procesul interacţiunii între reţele;
protecţia fluxurilor de date;
protecţia serviciilor sistemului informaţional;
protecţia antivirus;
asigurarea securităţii mediului de program;
accesul autentificat;
protocolarea şi auditul.
76. Principalele mecanisme tehnologice de asigurare a protecţiei şi
securităţii informaţionale sunt:
delimitarea accesului utilizatorilor la baza de date, în funcţie de rolul lor;
accesul la date doar prin interfaţă unică a obiectului;
77. Controlul şi gestionarea centralizată a accesului la date. SI „RSRM‖
prevede un complex de măsuri privind protecţia datelor personale, elaborat de
către ARFC în conformitate cu Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecţia
datelor cu caracter personal ca:
introducerea în sistemul informaţional a parolei de autentificare a
utilizatorilor cu acces la datele personale;
stabilirea regulilor instructive şi tehnice, care asigură delimitarea
dreptului de acces faţă de datele personale;
elaborarea şi introducerea regulamentului privind instalarea/folosirea în
sistemul informaţional numai a programelor de asigurare permise spre utilizare şi
excluderea folosirii programelor neautorizate;
elaborarea regulilor, care reglamentează modul de rezervare şi restabilire
a programei de asigurare a bazei de date şi sistemului de protecţie a datelor;
elaborarea regulilor, care reglamentează protecţia purtătorilor de date
personale de la accesul şi utilizarea nesancţionată;
introducerea tehnologiilor, care permit colectarea, înregistrarea, păstrarea
şi analiza informaţiei privind securitatea în SI;
asigurarea programului cu un soft antivirus;
realizarea programelor sistematice privind analiza măsurilor de protecţie a
SI „RSRM‖ şi testarea capacităţii de protecţie a datelor personale în SI;
31
\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc
asigurarea mijloacelor de protecţie a SI ‖RSRM‖, a sistemului de legătură
şi transmitere a datelor la interconexiunea cu alte sisteme informaţionale şi reţele
informaţionale;
elaborarea şi punerea în aplicare a registrului electronic al adresărilor
utilizatorilor către datele SI „RSRM‖.
78. Securitatea informaţională semenţine pe parcursul întregului ciclu de
viaţă al Sistemului Informațional ―RSRM‖ şi se perfecţionează continuu pentru
prevenirea noilor pericole.
ÎNCHEIERE
Crearea SI „RSRM‖ permite utilizatorilor cointeresați (organizații,
întreprinderi, persoane juridice și fizice, agenți economici, etc.) să aibă oricînd
acces la informații actuale și veridice despre calitatea solurilor de pe întreg
teritoriu al Republicii Moldova.
Sistemul informaţional conţine toate datele despre soluri, sistematizate și
amplasate centralizat, în baza cărora se analizează particularităţile genetice şi
pretabilitatea solurilor, bonitatea terenurilor agricole, monitorizarea solurilor
degradate, etc. pe întregul teritoriu al ţării.
Datele sistemului informaţional servesc drept bază pentru elaborarea
diferitor proiecte:
organizarea anti-erozională,
ameliorarea solurilor degradate,
aprecierea fondului irigaţional,
organizarea teritorială a gospodăriilor.
Crearea SI „RSRM‖, asigură posibilitatea interconexiunii cu alte sisteme
informaţionale din spaţiul informaţional mondial cu privire la potenţialul şi
posibilităţile economiei republicii şi permite participarea republicii, pe principii
de egalitate, la proiectele comune de dezvoltare economică şi crearea garanţiilor
pentru investiţii.