del piemonte club di torino sarcina si...

Sarcinas, i nas, tereaciteva informat,ii utile...

CONSIGLIOREGIONALEDEL PIEMONTE Consulta Femminile

Regionaledel Piemonte

SOROPTIMISTINTERNATIONALClub di Torino

GRAVIDANZA rom:GRAVIDANZA rom.qxd 25/08/2009 19.17 Pagina 1

Copyright Consiliul Regional Piemonte

Torino - 2009

Prin grija

Departamentului de Disciplină Ginecologică şi Obstetrică

Universitatea de Studii din Torino

Se mulţumeşte Assessorato alla Sanita Regiune Piemonte

pentru colaborarea la difuzarea

şi cunoaşterea proiectului

Stu

dio

R.

Pat

rucc

o -

Tor

ino

- It

alia


Sarcina este o perioadă din viaţă caracterizată de importante schimbări fizice

şi psihologice în timpul căreia se succed vise, speranţe, frici şi dubii.

In mod normal, o femeie cu o bună stare de sănătate şi cu un corect stil de viaţă

nu trebuie să modifice prea mult propriile obişnuinţe. Trebuie numai să adopte o

serie de precauţii de care înainte nu era nevoie.

3


4

Alimentaţie

O corectă alimentaţie contribuie la faptul că sarcina şi creşterea fătului să fie

regulare. Din acest motiv, cantitatea si calitatea alimentelor şi băuturilor trebuie

să fie scrupulos controlate.

In mod general, dacă o femeie începe sarcina cu o greutate corporală nor -

mală, o creştere de 200/300 calorii pe zi începînd de la a treia lună, este

suficientă pentru a garanta creşterea fetală şi adaptarea organismului matern in

privinţa sarcinii. Luînd în considerare activitatea fizică redusă, deci nu trebuie

depăşite 2500 de calorii pe zi.

La sfîrşitul sarcinii creşterea în greutatea corporală maternă trebuie să

fie cuprinsă între 9 şi 12 kg.

Atenţie: creşterea greutăţii nu este constantă în cursul sarcinii. In mod

normal greutatea rămîne stabilă pîna la a treia lună, creşte cu 1,5 kg cca pe lună

între luna a patra şi cea de a şaptea şi cu cca 2 kg pe lună în ultimele trei luni.

Trebuie să intre în obişnuinţă faptul de a se cîntări întotdeauna cu acelaşi

cîntar, la aceeaşi oră a zilei, de preferat dimineaţa, fără a mînca ceva înainte,

după ce s-a descărcat vezica.

O creştere excesivă în greutate

poate să creeze probleme de sănă -

tate atît mamei cît şi copilului.

Dacă se începe sarcina deja cu

o greutate corporală mare, este

indicată limitarea aportului caloric

cu indicaţii medicale, pentru a

reduce la minim creşterea în greu -

tate.

Pe timpul sarcinii este important

a se face o dietă sănătoasă, echi li -

brată şi variată. Ginecologul este

cel care din cînd în cînd trebuie să

sugereze alimentele care trebuiesc

evitate sau preferate şi dacă este

nevoie de eventuali integratori ali -

mentari.


In general, se sugerează:

• garantarea unui adecvat aport de vitamine, săruri minerale şi fibre, cu un

consum de fructe şi verdeţuri proaspete de sezon

• împărţirea meselor (mic dejun/ gustare/ prînz/ gustare/ cină)

• evitarea stării de foame sau a mînca foarte mult odată

• a se bea multă apă, mai ales între mese

• a se limita consumul de grăsimi, zahăr, sare, mîncăruri prea elaborate, cio-

colată, cafe şi ceai

• creşterea aportului proteic cu nu mai puţin de 30gr pe zi, favorizînd acumu-

larea proteinelor de origine animală care se găsesc în peşte, carne, lapte, ouă

şi brînză

• favorizarea consumului de produse zaharoase cu o lentă absorbţie, precum

cele prezente in pîine, pastă şi orez, în comparaţie cu cele cu o rapidă absor-

bţie conţinute în dulciuri

• se preferă grăsimile polisaturate (ulei) şi reducerea la minim a grăsimilor

saturate (unt, margarină, untură, şuncă).

5

Dacă nu sunteţi imuni la toxoplasmoză:

• a se evita consumul de mezeluri, carne crudă sau puţin coaptă şi ouă crude

• a spăla cu atenţie, dacă este posibil cu dezinfectanţi specifici (bicarbonat sau

amuchină), verdeţurile, legumele, plantele aromatice (de exemplu pătrun-

jelul sau busuiocul) şi fructele, deoarece este posibil ca toate aceste produse

să fie contaminate cu materie fecală de la pisici sau cu produse de decom-

pozitare care pot proveni de la animale infectate. Cînd nu se mănîncă acasă

este mai bine să se mănînce verdeţuri coapte şi fructe decojite

• a se bea numai lapte pasteurizat.

�

NU! DA!DA!


6

Activitatea fizică

Exerciţiul fizic este indicat deoarece:

• are o influenţă pozitivă asupra stării morale şi psihologice a viitoarei mame

• ajută la prevenirea şi reducerea indispoziţiilor tipice sarcinei cum ar fi con-

stipaţia, dureri de spate, hemoroizi şi umflături ale gleznelor

• contribuie la îmbunătăţirea cunoaşterii propriului corp, în ciuda schimbărilor

pe care acesta le suportă.

Este evident că sportul şi activitatea fizică trebuie să fie adaptate statului de

sănătate al mamei şi al copilului.

Ce se poate face:

• exerciţii de gimnastică “dulce”

pentru a ţine antrenaţi muşchii

abdominali, ai spatelui şi ai

picioarelor

• gimnastica în apă sau stretch-

ing pentru a avea o bună elas-

ticitate musculară şi garantarea

unei buni circulaţii a sîngelui

• exerciţii de pregătire în vederea

momentului naşterii (în general

se fac în cadrul spitalului unde

s-a decis că se va efectua na ş -

terea)

• înotul, plimbări lungi, cyclette

(bicicleta medicinală), yoga şi

dansul.


7

Ce nu se poate face:

• toate sporturile care pot provoca cazături sau lovituri în zona abdomenului

sau necesită o capacitate particulară de echilibru şi coordonare (arte marţiale,

schi, tenis, călărie, ciclism, fotbal, salturi şi toate sporturile aşa-zise

“extreme”)

• a exagera şi ca urmare a rămîne fără răsuflare în timpul efectuării activităţii

fizice: o femeie gravidă trebuie să poată vorbi în timpul executării exerciţi-

ului

• executarea exerciţiilor (de exemplu sărituri) care supun ligamentele unui

efort excesiv, care pe parcursul sarcinii devin mai fragile şi sunt foarte pre-

dispuse leziunilor

• ridicarea unor greutăţi excesive.

Activitatea lucrativă

Dacă sarcina are o evoluţie regulară, activitatea lucrativă poate fi continuată

cel puţin pînă la termenul stabilit de lege (1-2 luni înainte de naştere).

Totuşi este mai bine să se

suspende efectuarea unor

munci grele sau caracte -

rizate de un intens stress

psiho-fizic. Pe lîngă aceasta,

o eventuală expunere în ca -

drul lucrativ la agenţi chimi -

co-fizici care pot fi dăună -

tori fătului trebuie să fie

atent valutată încă de la în -

ceputul sarcinii.


8

Deplasări şi voiaje

Dacă sarcina are o evoluţie regulară, nu există contraindicaţii în ceea ce

privesc deplasările şi voiajele.

Totuşi, se recomandă precauţie şi evitarea mijloacelor de transport consi de -

rate riscante.

Din cel de-al treilea trimestru înainte este mai bine evitarea deplasărilor cu

ajutorul motoretelor, motocicletelor şi bicicletelor. Intr-adevăr, greutatea

excesivă şi schimbările suportate de corp pot crea probleme de echilibru.

Deplasările cu automobilul trebuie să nu fie foarte lungi sau intercalate cu

pauze dese.

In ceea ce priveşte voiajele este recomandată evitarea eforturilor şi

dificultaţile excesive. Momentul cel mai recomandat pentru a efectua călătorii

este în cel de-al doilea trimestru cînd fizicul a avut deja timp să se adapteze la

schimbări.

Pentru orice eventualitate, înainte de

a efectua un voiaj, este indicată o vizi -

tă de control.

Este indicat să se evite călătoriile

cînd temperaturile sunt foarte ridicate:

sunt de preferat orele matinale sau

cele serale.

Durata călătoriei nu trebuie să fie

foarte lungă şi mijlocul de transport

ales trebuie să ofere gravidei un

comfort cît mai bun posibil.

Dacă se prevede o oprire mai

îndelungată în timp la locul de desti -

naţie este util a avea la îndemînă do -

cumentaţia medicală cu toate con -

troalele efectuate pînă în acel moment.

Călătoria cu trenul este mai puţin

riscantă în comparaţie cu cea cu

automobilul.


Pentru distanţe mai lungi, avionul este mijlocul de transport cel mai

convenient.

9

Dacă destinaţia este o ţară tropicală, unde riscul de a contracta boli

infecţioase sau infecţii intestinale este ridicat, trebuie să se acorde multă atenţie

alimentaţiei, evitînd a bea apa de la robinet sau băuturi cu gheaţă, a mînca

verdeţuri şi fructe proaspete nedecojite, îngheţată sau carne crudă.

ATENTIE

Multe vaccinuri cerute de diverse ţări sunt controindicate în perioda sar-

cinii!

In caz de necesitate de a efectua profilaxia antimalarie este controindicat

uzul de meflochină şi doxicilină în timp ce clorochina şi paludrin sunt admise.

Deci, nu sunt indicate călătoriile în zonele malarice unde există riscul de a

se întîlni forme rezistente la clorochina (ex. Africa sub-sahariană, zona

amazonică, sud-estul asiatic).

!!


10

Vaccinuri

Se pot executa vaccinuri care conţin virusuri inactivi sau alte substanţe cu

acţiune antigenă.

Acestui grup aparţin următoarele vaccinuri:

• desensibilizatori specifici în terapia la alergii

• antigripal

• antihepatita A

• antipoliomielita intramusculară

• anti tuse convulsivă

• antipiogen

• antipneumococic

• antihemofilie

• antirabic

• antitetanic.

Sunt controindicate vaccinurile care conţin virusuri activi atenuanţi.

Din acest grup fac parte următoarele vaccinuri:

• antitifos oral

• antifebra galbenă: nu poate fi făcut în primele trei luni de sarcină.

Sunt contraindicate următoarele vaccinuri pentru care nu există informaţii

foarte explicite:

• antirozolie

• antioreion

• antipojar

• antidifterie

• antivariola

• antivaricela

• antituberculoza

• antiholera.


Fumatul şi băuturi alcoolice

FUMATUL

Impactul negativ al fumatului în evoluţia sarcinii, în starea bună de sănătate

a fătului şi în cea viitoare a nou-născutului este foarte important: din acest

punct de vedere, fumatul poate fi considerat cea mai importantă cauză în

patologia ostetrică cea mai uşor de evitat.

Fumatul reduce fertilitatea, măreşte riscul de sarcină extrauterină şi dublează

riscul de avort spontan în primul trimestru.

Daunele cele mai grave provocate de fumat sunt consecinţe ale efectului

nicotinei asupra placentei şi fătului. Circulaţia sîngelui şi oxigenul prin inter -

mediul placentei, care garantează nutriţia şi deci creşterea fătului, este grav

vătămată din cauza nicotinei: din acest motiv copii nascuţi de femei fumatore

au o creştere intrauterină redusă şi de obicei se nasc cu o greutate inferioară

celor care sunt născuţi de către femei nefumătoare. Efectul este dependent de

doză, deci este mult mai grav cînd sunt fumate mai multe ţigări pe zi.

11

�

NU!


Placenta poate fi vătămată pînă la punctul în care poate să se desprindă de pe

pereţii uterului. Desprinderea inoportună de placentă este un eveniment

dramatic care poate pune în pericol atît viaţa fătului cît şi a mamei. La femeile

fumătore acest risc creşte cu 50%.

Chiar şi riscul de placentă anticipată creşte ca o consecinţă a fumatului.

In acest caz, deoarece placenta este situată în partea joasă a uterului, în faţa

fătului, naşterea pe cale vaginală este imposibilă. Deseori din cauza sîngerărilor

vaginale operaţia cezariană se impune a fi făcută mult mai înainte de termenul

de nouă luni, cu probleme serioase asupra sănătăţii nou-născutului ca urmare a

naşterii premature.

Sunt în schimb multe dubii şi este încă obiect de studiu efectul fumatului în

ceea ce priveşte naşterea pretermen idiopatică (adică spontană şi aparent fără

cauză) şi apariţia de malformaţii congenitale ale fătului (adică anomalii

malformative de organe şi aparate, cum ar fi inima şi scheletul).

Ca o consecinţă a tuturor acestor efecte dăunatoare, obişnuinţa la fumat deter -

mină o creştere semnificativă a mortalităţii perinatală (moarte fetală în uter

de la 180-a zi de sarcina, moarte neonatală precoce adică în primele şapte zile

de viaţă).

A fost calculat că dacă toate femeile fumătore s-ar lăsa de fumat pe

perioda sarcinii, mortalitatea perinatală s-ar reduce cu 10%.

Daunele produse de fumat asupra fătului pe perioada sarcinii continuă şi

după naştere. Fii femeilor fumătore, aparte că se nasc cu o greutate inferioară

şi înainte de termen, sunt mult mai predispuşi a avea boli respiratorii, bronşită

şi astm, iar in primele săptamîni de viaţă sunt foarte predispuşi riscului de

“moarte în leagăn” (SIDS: Sudden Infant Death Syndrome).Acest ultim eveniment dramatic creşte cu mai bine de 3,5 ori dacă mama a

fumat pe timpul sarcinii şi este dependentă .

Se pare ba mai mult că, dacă femeia fumează pe timpul alăptării, riscul de

a dezvolta in viitor o tumoare la sîn creşte de cca.2 ori.

Anumite date sugerează, în cele din urmă, că şi fumatul pasiv este periculos

pentru o femeie însărcinată şi pentru copilul său. Cu toate acestea, urmările, în

acest context sunt dificile de valutat.

12

!!


BAUTURILE ALCOOLICE

In doze mari alcoolul este un puternic agent teratogen, adică în stare de a

provoca daune embrionului aflat in stadiu de dezvoltare. Din acest motiv,

asumarea de băuturi alcoolice pe timpul sarcinii este periculoasă şi trebuie

redusă la minim.

Daunele provocate de alcool sunt cantitativ-dependente, adică mult mai

grave cu cît cantitatea de alcool consumată este mai mare. Nivelul maxim care

influenţează mersul sarcinii şi starea de sănătate a fătului este de 30gr de alcool

pe zi.

Nivel maxim care nu poate

fi depasit pe parcursul sarcinii

30 gr alcool pe zi

corespunzător a

2 pahare de vin

sau

2 cutii de bere

sau

2 doze de superalcoolic

13

�

Dacă asumarea depăşeşte acest nivel creşte riscul de avort spontan,

nedezvoltare fetală şi o retardare mentală uşoară.


14

Pragul care poate duce la un risc de malformaţii fetale este de 80-90 gr de

alcool pe zi.

Risc de malformari fetale

80-90 gr de alcool pe zi

corespunzător a

5-6 pahare de vin

sau

5-6 cutii de bere

sau

5-6 doze de superalcool

La femeile care consumă o asemenea cantitate de alcool pe timpul sarcinii

riscul de malformări fetale ajunge pina la 40%.

Toate anomaliile fetale cauzate de alcool sunt cunoscute sub numele de

“Sindrom feto-alcoolic” şi cuprind nedezvoltarea fetală şi retardarea creşterii

post-natale, probleme neurologice la naştere (tremurături, suptul insuficient),

retardarea mentală, malformaţii a diverse organe şi aparate dintre care

caracteristice sunt cele ale craniului si ale feţii.

Citeva sfaturi…

A se acorda o atenţie deosebita întreţinerii şi igienei corpului. Băile şi

duşurile trebuiesc făcute evitînd ca apa sa fie prea caldă sau prea rece.

Temperatura ideală este între 30 şi 35 grade.

A se utilizza îmbrăcăminte comodă care nu comprimă abdomenul şi

permite a se efectua mişcări libere şi rapide. In casă este indicată îmbră -

cămintea largă , din ţesuturi naturale, şi pantofi joşi (papuci sau pantofi fără toc

şi largi in vîrf).

Clasicele vopsele de păr pe bază de produse chimice sunt contraindicate cu

scop de precauţie, mai ales pe parcursul primului trimestru. In realitate, venind

în contact direct cu pielea capului, pot fi absorbite şi introduse în sîngele

matern, din acest motiv, ar putea teoretic, avea efecte asupra fătului.


Nu sunt în schimb contraindicate”meşele”, deoarece prevăd utilizarea de

“hîrtii” speciale sau de calote din plastic, dotate cu mici deschideri circulare,

care permit evitarea contactului direct a produselor chimice cu pielea capului.

Pentru a evita riscul de a contracta toxoplasmoza, aparte adoptarea

precauţiunilor descrise in capitolul alimentaţiei, este indicat:

• spălarea mîinilor, suprafeţelor şi ustensilelor după ce s-au manipulat cărnuri

crude

• spălarea mîinilor cu atenţie după ce s-a avut un contact cu un pisic sau cu

alte animale domestice

• folosirea mănuşilor cînd se foloseşte lighenuşul pisicului, care oricum tre-

buie să fie curat în fiecare zi (ar fi mai bine dacă ar fi o alta persoană)

• a se evita de a da cărnuri crude la pisic şi a se încerca limitarea mişcărilor

acestuia în afara mediului domestic

• folosirea mănuşilor dacă se lucrează în grădină sau dacă există un contact cu

pămîntul şi după aceea a se spăla cu atenţie mîinile.

15

�


A se căuta da a-şi găsi în intimitatea domestică un moment de a-şi dedica

propriei persoane şi partenerului stabilind cu el o complicitate afectivă şi

sexuală.

16

Daca sarcina avansează în mod regular, raporturile sexuale pot fi menţinute

cu frecvenţa pe care cuplul o preferă.

Penetrarea şi ejecularea nu transmit nici un tip de boala copilului dacă atît

mama cît şi tatăl sunt sănătoşi. Pe lîngă aceasta, activitatea sexuală către

sfirşitul sarcinii se pare că ajută la naştere făcînd să devină mai moale canalul

uterin.


Ce trebuie făcut:

• consumarea unei cine uşoare şi echilibrate ţinînd cont că anumite alimente

ajută somnul (lapte, iaurt, banane, cereale integrale, ceaiuri pe baza de tei,

valeriana sau nalba)

• relaxarea dedicîndu-se unei activităţi care gratifică propria persoană, pentru

corp şi minte (citirea unei cărţi bune, vizionarea unui film, discuţii cu pro-

priul partener...)

• a avea orare cît mai regulare posibil: a merge la culcare şi a se trezi întot-

deanua la aceeaşi oră ajută la găsirea propriului ritm trezire/somn

• folosirea unor saltele rigide, dar nu dure, în lattice sau cu arcuri ce se spri-

jină pe scînduri de lemn.

Ce nu trebuie făcut:

• a se evita moţăiala pe durata zilei pentru a nu risca de a fi prea odihnite seara

• activităţi sau eforturi fizice în orele serale, deoarece pot cauza creşterea de

neurotransmiţători care accentuează starea de nesomn

• consumul de alimente excitante care conţin cofeina sau teina(ceai,

cafea,coca-cola, ciocolata....) în orele serale sau oricum înainte de a adormi.

17

Pentru a favoriza un

somn bun

Sunt suficiente cîteva

prezenţe de spirit şi mici

precauţii de luat înainte de

a adormi.

�


Analize de făcut pe timpul sarcinii

Sarcina, cu toate că este un eveniment fiziologic în viaţa unei femei, necesită

controale medicale amănunţite şi examinări periodice care au ca scop valutarea

statului sănătăţii mamei şi al fătului.

Sunt necesare vizite periodice pentru a valuta din cînd în cînd situaţia clinică

şi pentru a prescrie analize reţinute a fi oportune.

Este important a aminti faptul că sarcina este un moment util in care se pot

individua eventuale boli materne, necunoscute pîna în acel moment. Dease -

menea, pot fi descoperite şi anumite posibilităţi care predispun la boli, care se

pot manifesta pe perioada sarcinii şi/sau pot deveni cronice în viitor.

In mod general, este indicat:

• Controlarea periodică a tensiunii arteriale (chiar şi acasă, în farmacie sau la

medicul curant), mai ales în prezenţa de factori de risc precum: prima

sarcină, supraponderabilitate, vîrsta superioară a 40 de ani, sarcina cu

gemeni, deranjamente renale, cazuri de hipertensiune în familie, hipertensi-

une cronică, sarcina precedentă complicată de hipertensiune, nedezvoltare

fetală, moarte endouterină.

18


• Controlarea creşterii în greu-

tate, mai ales dacă sunt condiţii

ce pot facilita apariţia diabetu-

lui: obezitate, familiaritate pen-

tru diabet, glicemia, hipertensi -

u ne, sarcini precedente cu

com plicaţii ca urmare a unui

avort, polidramnios, macroso-

mia fetală.

• Executarea de examene hema-

tochimice şi eventuale analize

pentru aprofundare prescrise de

ginecologul curant.

• Efectuarea de ecografii obstet-

rice periodic, avînd ca obiectiv

principal datarea sarcinii, stu -

dierii anatomiei fetale şi valuta -

rea creşterii fetale şi prezentarea

fătului.

• In baza deciziilor luate de cuplu

şi de vîrsta femeii executarea

dacă este cazul analize pentru a

avea un diagnostic prenatal,

care consistă în teste de screen-

ing care nu sunt invadente (Tri -

test, Test integrat) şi în examene

invadente pentru stu diul cromo-

zomilor fetali (villocentesi,

amnio centesi)

19


Naşterea spontană

Travaliul naşterii poate fi considerat fiziologic şi apare spontan, la sfîrşitul

sarcinii (între cea de-a 37 şi 41 săptămîni), în cazul în care condiţiile materne

şi fetale sunt regulare. In acest caz asistenta la travaliu are ca obiectiv ocrotirea

sănătăţii materne şi fetale şi naturalitatea naşterii. Oricum chiar şi în condiţii

fiziologice, pot să se producă situaţii improvize de risc pentru gravidă şi pentru

făt care duc la necesitatea activării de a interveni terapeutic.

Faza activă a travaliului, care începe cînd uterul are o dilatare de cel puţin 2

cm şi contracţiile uterine sunt regulare şi dureroase este precedată de o

perioadă, aşa-zisă prodromică, pe durata căreia contracţiile sunt neregulate,

iar uterul se prepară pentru un travaliu activ. Această perioadă, care poate dura

pînă la 8-12 ore, nu prevede o asistenţă specială.

Travaliul- naştere fiziologic este asistat de o obstetriciană, care, în caz de

necesitate poate fi ajutată de un ginecolog, anestezist şi de un neonatolog .

Gravida poate, dacă doreşte, să aibă alături partenerul sau o persoană pe care

o doreşte ea. Pe perioda travaliului poate să se aşeze în orice poziţie pe care ea

o consideră confortabilă şi să se alimenteze cu mîncăruri uşoare la digestie.

Starea de sănătate fetală va fi controlată prin intermediul ascultării inter -

mitente a ritmului cardiac fetal sau prin intermediul monitorajului cardio -

tocografic.

Cu toate că durerea este o componentă a naşterii de care nu se poate face

abstracţie, obstetriciana poate fi capabilă de a alina suferinţa prin metode

nefarmaceutice (ex. masaje, poziţii şi tehnici respiratorii şi de relaxare

corespunzătoare).

Dacă metodele nefarmaceutice nu sunt suficiente, se poate recurge la

anestezia epidurală. In diferite spitale, aceasta este executată de către

anestezist la cererea pacientei şi/sau la indicaţia echipei obstetrico-gine -

cologice. Produsele farmaceutice injectate în spaţiul epidural nu ajung la făt şi

în caz de operaţie cezariană urgentă, cateterul deja poziţionat este utilizat

pentru anestezia epidurală.

Pe parcursul perioadei de dilataţie, dacă contracţiile uterine sunt inadecvate

pentru garantarea progresiei dilataţiei, poate fi propusă administrarea de

ossitocină intravenoasă, eventual asociată la ruptura sacului amniotic.

20


Cînd dilatarea uterului este completă, începe perioda expulzivă, care durează

cca.1 ora, pe parcursul căreia fătul îşi efectuează progresia în canalul de naştere

ajutat fiind de împingerile materne.

Cînd capul fătului ajunge aproape la nivelul organelor genitale externe,

expulzarea poate fi uşurată, într-un număr de cazuri minore, de o mica incizie

(episiotomia) cu anestezie locală.

In condiţii naturale fiziologice, expulzarea placentei se produce într-un

interval scurt după naştere.

Dacă naşterea a decurs fără complicaţii, nou-născutul poate fi pus pe

abdomenul mamei pentru a face în aşa fel încît separarea materno-fetală să nu

fie foarte bruscă. Obstetrica se va îngriji de primele cure în ceea ce priveşte

nou-născutul: valutarea condiţiilor la naştere, tăierea cordonului ombilical,

aspirarea eventualelor mucozităţi ca urmare a primelor inspiraţii pe via aeriană,

menţinerea temperaturii corpului, aplicarea unei brăţări pentru recunoaştere,

administrarea unui colir antibiotic pentru a preveni infecţii la ochi…

21


Operaţia cezariană

Operaţia cezariană este o intervenţie prin intermediul căreia are loc naşterea

extragînd fătul cu ajutorul unei incizii chirurgicale praticată pe peretele

abdominal şi pe uter. Operaţia este necesară în toate ocaziile în care naşterea pe

cale vaginală este imposibilă sau prezintă riscuri majore pentru mamă sau

copil, în comparaţie cu intervenţia cezariană.

Prescripţiile pentru intervenţie pot fi fetale sau materne. Aici vă facem

cunoscute cîteva dintre acestea: suferinţa fetală, prezentarea anomală a fătului,

anomalie a bazinului matern, preeclampsia gravă cu complicaţiile sale,

patologii materne care sunt contrarii naşterii pe cale vaginală, etc.

In tehnica uzuală se efectuează o incizie transversală a peretelui abdominal

la 2-3 cm deasupra osului pubian şi o incizie deasemenea transversală pe o

porţiune în inferioritatea peretelui anterior al uterului. In acest loc cicatricea pe

uter dă majore garanţii de rezistenţă în cazul unei noi sarcini. Numai în cazuri

excepţionale, dacă există operaţii chirurgicale anteriore, poate fi necesară

executarea unei incizii verticale, ombelico-pubica, pe peretele abdominal.

După operaţie: pacienta poate să se ridice cu ajutorul personalului care o

asistă, după cîteva ore. Durerea post-operatorie poate fi alinată cu ajutorul unor

medicamente specifice. Cateterul vezical va fi menţinut pentru 24-36 ore şi vor

22


fi administrate lichide pentru 24- 48 ore. Este indicată utilizarea unei centuri

abdominale.

In sarcini succesive, femeia care a născut deja printr-o intervenţie cezariană

poate să suporte un travaliu, dacă nu există contraindicaţii la naşterea pe cale

vaginală. Riscul ca cicatricea pe uter, de la o naştere precedentă să se deschidă

este de 1-1,5% : o atentă supraveghere a travaliului consimte, în general, o

intervenţie la momentul oportun.

Anestezia

Pînă acum cîţiva ani operaţia cezariană era efectuată numai cu anestezie

generală.

La momentul actual, metoda cea mai folosită este anestezia periferică

(subaracnoidiană, epidurală sau combinată subarcnoidiana-epidurală).

Aceasta consistă în injectarea de medicamente anestezice la nivelul lombar,

direct în spaţiul subaracnoidian, prin intermediul introducerii unui tub de

plastic foarte fin (cateter), în spaţiul epidural, făcînd în aşa fel încît să poată să

acţioneze asupra fibrelor nervoase care transmit durerea, eliminind-o.

Anestezia periferică prezintă avantajul de a nu supune nou-născutul unui

posibil efect deprimant în ceea ce priveşte respirarea de medicamente

anestezice generale pe durata operaţiei. In afară de aceasta, consimte mamei de

a rămîne trează şi deci de a vedea imediat copilul.

Cateterul epidural poate fi

menţinut după operaţie pen -

tru a putea administra medi -

camente antidolorifice.

Trebuie amintit că există

oricum cîteva condiţii cum

ar fi prezenţa unei patologii

cum ar fi coagularea sau

asumarea de medicamente

anticoagulare, în cazul căro -

ra nu poate fi utilizată ane -

stezia periferică.

23


del piemonte club di torino sarcina si...

Documents