delta dunarei - grigore antipa

aANALELE A. R.TOINL XXXVI.MEM. SECT. STIINTIFICE.

ACADEMIA ROMANA+111.111.01.2-0.

-No. 6.

C ATEVA

PROBLEME STHNTIFICE SI ECONOMICE

PRIVITOARE LA

DELTA DUNAREIDE

Dr. GR. ANTIPAMEMBRH AL ACADEMIEI ROMANE.

CU 30 FIGURI IN TEXT SI 0 1-IARTA. IN COLOR!

EXTRAS DINANALELE ACADEMIEI ROMANE

Seria II.Tom. XXXVI.MEMORIILE SECTIUNII STIINTIFICE.

BUCURESTILIBRARIILE SOCEC & Comp. §i C. SFETEA

VIENA BERLIN LIPSCAGEROLD & COMP. R. FRIEDLAENDER & SOHN. 0. HARRASSOWITZ.

36.662.1914.

Pretul 1 leu 50 bani.

-

,

.

4,

. .

. . ..-$. .--

, ,

_

. - -. , .

.

.

_ - .t

.... 1

...

i. .. . i

, -...

- ..

. .

-

- A

.

,- .

www.dacoromanica.ro

Analele SoeietAtii Academice RomAne. Seria I:Tom. I-2CI. Sesiunile anilor 1867-1878.

Analele Academiel RomAne. Seria II:Tom. IX. Desbaterile FA memoriile din anii 1879-1888. L. B.Lidice alfabetie al volumelor din Ana le pentru 1878-1888.Tom. XIXX.Desbaterile si inemoriile Academiel in 1888-1898.Indice alfabetic al volumelor din Ana le pentru 1888-1898. 2.Tom. XXI.Desbaterile Academiei in 1898-9 5.

a XXILDesbaterile Academiei in 1899-1900 6.XXILMemoriile Sectiunii 6tiintifice 12.

* XXIII.Desbaterile'Academiei in 1900-1901. 6.XXIII.Mentoriile Sectiunii $liintifice 8.XXIV. Desbaterile Academiei in 1901-2 6XXIV. Memoriile Sectiunii $tiintifice 7.XXV. Desbaterile Acaderniei in 1902-3 6,60

D XXV. Memoriile Sectiunii $tiintifice 6.XXVI. Desbaterile Academiei in 1903-4 5.XXVI. Memoriile Sectiunii ,5tiintifice 4.XXVII. Desbaterile Academiei in 1904-5 8.

1 XXVII. Memoriile Sectiunii ,5'tiintifice Es.XXVIII. Desbaterile Academiei in 1905-6 6.XXVIII. Memoriile Sectiunii $tiintifice 8.XXIX. Desbaterile Academiei in 1906-7 ..... , - 6.

1 XXIX. Memoriile Sectiunii ,Ftiintifice 6., XXX. Desbaterile Acaderniei in 1907-8 5.

XXX. Memoriite Sectiunii ,5tfintifice 5.SlObieiunea inimii, de Dr. V. Babeg ,30Studii eritice asupra actualei organizatiuni sanitare. I. Vasile Lascar

si mfisurile sanitare, din comunele rurale, de Dr. V. Babeg . .. ,20Contributiuni la Climdtografia Romaniei. I. Studiu coraparativ al

Climei iernii 1906/1907 la Bucuresti, de I. St. Murat ,80Din aplicatiunile mecanicei rationale in teoria generald a suprafe-

telor, de.R. C. Iuga ,40Fapte noua asupra originii si combaterii febrei tifoide, de Prof.

Dr. V. Babes . . . - ,20Contributiuni la fizica globului. VII. Hdrtile magnetice ale Ro-

miniei la 1 Ianuarie 1906, de St. C. Hepites si I. St. Murat . 1,50Cercetdri asupra genezei unor boale de rinichi, de Prof. Dr. V.

Babes ,20Observatiuni asupra capsulelor suprarenale, de Prof. Dr. V. Babes. ,50Materiale pentru climatologia Romfiniei. XXVI. Elemente climato-

logice ale lustrului 1901-1905, de St. a Hepites . . { . e . . 1.Baritina din Binnenthal [Valais, Elvetia], de a Rotman . . . . ,20

Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908 ..... - . . . 2.Tom. XXXI. Desbaterile Academiei in 1908-9. . . . - . . . t 1 . . . . 6.

, XXXI. Memoriile Seotiunii .5tiintifice .. . . . 6_Contributiuni la flora Bucurestilor si a imprejurimilor sale, partea

I, de Zach. C Pantu 1Contributiuni la Climatografia României. II. Studiu comparativ al

Climei primdverii la Bucuresti, de I. St. Murat 1.Stares actuald a luptei in potriva cancerului, de Prof. Dr. V. Babeg ,60Cdmila fosild din Romilnia, de Gr. $tekinescu AProblemele turbdrii, de Prof. Dr. V. Babes ,20Radioactivitatea apelor minerale din Romfinia, de Dr. Hurmuzescu ,20Contributiuni la climatografia Romftniei. III. Studiu comparativ al

climei verii la Bucuresti, de I. St. Murat 1.Contributiuni la studiul glandelor cefalice (mandibulare Fji maxi-

lare) dela larvele de Trichoptere, de Dr. E. L. Russ ,50XXXII. Desbaterile Academiei in 1909-10. 6.XXXII. Memoriile Sectiunii Oiintifice 3

Contributiuni la flora Bucurestilor si a imprejurimilor sale, parteaII, de Zach. C. Pantu . ....... . . . . ...... . . . 1.

Observatiuni orifice asupra Fagocitozei, de Prof. Dr. Y. Babes. ,40Contributiuni la flora Bucure4Zsor si a imprejurimilor sale, partea

III, de Zach. C. Pantu 1.50A doua conferinta internationala pentru Studiul si combaterea

leprei, tinuta la Bergen (Norvegia) in 16-19 August 1909 t3i par-ticiparea Rominiei la aceastfi conferintd, de Prof. Dr. V. Babeg ,30

a XXXIII. Desbaterile Academiei in 1910-1911 4.XXXIII. Memoriile Sectiunii otiinfifice 7.

Actiunea apei de Sldnic (Moldova) asupra secretiei stomacale, deProf. Dr. A. 7'heohari 0 Dr A. Babeg . . - -. ,80

,

,,

,,a

,,, .

,

.

. . . . ..... . . .

. . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . . . . . ...... . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

CATEVA

PROBLEME $TIINTIFICE SI ECONOMICEPRIV1TOARE LA

DELTA DUNAREIDE

Dr. GR. ANTIPA.Membru al Academiei Rom due.

.,5`edinfa dela 14. Fevruarie . 1914.

PRECUVANTARE

De mult timp am sirntit nevoia sa scriu o lucrare monogra-fica' In care sä pot arata mai pe larg rezultatul studiilor i toateconcluziunile de ordin teoretic i practic cari decurg din cerceta-rile ce le-am facut pada' acuma si din lndelungatele experiente cele-am dobandit .asupra Deltei Dunarei,

In lucrarea mea despre Begiunea inundabild a Dundrei, incare am tratat intreaga hind, a acestui fluviu, am dat fireste odescriere amanuntita i asupra Deltei i aceasta mai cu deosebireIn edipa german& unde am marit considerabil textul acestui capitolsi am adaogat o serie de profile foarte instructive relative la Delta.

De asemeni In lucrarea mea intitulata Biologie des. Innundations-gebietes der unleren Donau und des DonawDeltas am dat o des-criere i asupra conditiunilor generale biologice ale acestor regiunisi mai cu seama asupra fenomenelor atat de interesante de adap-taVune ale organismelor la un mediu atat de particular.

In aceste lucrari Insa idea conducatoare era studiul intregeilunci a Dunarei romanesti, as& ca Delta nu putea, fi tratata aci decatnumai din acest punct de vedere i ca o parte a acestui intreg.De atunci Insa a trebuit sä ma coving tot mai mutt de nevoia

Anatele A. R.Torn. XXXVI.Nemoriite Seq. .tiinfifloe. 1

www.dacoromanica.ro

2 DR. OIL ANTIPA 62

unui studiu In care Delta DunArei sa fie tratatá separat In toataIntregimea ei, cu toate problemele ei speciale, fiind sigur ca un ase-menea subiect merita o atentiune mai mare atat In interesul ge-neral al etiintei cat ei In interesul special al cunoaeterii terii noastreei a valorificArii bogatiilor ei.

0 asemenea lucrare cere Ins5, de sigur sá fie tratat5, pe largsprijinitâ pe numeroase fapte ei dovezi.

Aparitiunea de sub tipar a nou51 harti hidrografice a Deltei, ridi-cata de serviciul pescariilor, mi-a dat prilejul ca odata cu prezen-tarea ei Academiei Române sä tin i o conferinta In care pe langaistoricul ei importanta hartii s tratez ei cateva din acele problemeetiintifice i economice asupra carora aveam intentiunea sä scriu Inmonografia proiectata.

0 conferint5, este ins& fireete un mod special de a prezinta unstudiu, ea trebuind sa, fie scurt i sa,' nu aduc5, prea multe fapte

detalii, pentru a inlesni astfel auditorului urmärirea ideilor ge-nerale ei a nu-1 obosi. De aceea am fost i eu nevoit In confe-rinta aceast5. sa tratez chestiunea cu mult mai pe scurt cleat oproiectasem i ä las la o parte o serie de fapte i detalii, oricatde importante ar fi fost ele.

Astfel In enuntarea chestiunilor etiintifice ar fi trebuit sä tratezun numar cu mult mai mare de probleme: diferitele probleme bio-logice foarte interesante relative la Delta le-am lasat cu totul lao parte; problema atat de importanta a evolutiei i genezei Delteicare ea singura ar merita o monografie specialaabia am putut-oatinge in cateva cuvinte, iar coneluziile etiintifice lh cari am ajunsIn aceasta privinta n'am putut s'a le expun cleat numai In linii cutotul generale. Am lasat ca cu all& ocazie sau ca pe baza materi-alului adunat alti cercetAtori s urmareasca% dupä vechimea grindu-rilor, constitutia ei directia lor, dupt vechimea plaurului din dife-ritele regiuni i dup5. stadiul In care se aflä el In proeesul de fixareasa la fundul baltilor i de transformarea sa In turba, etc., ca dupaasemenea indicii s5, se urmareasca, pas cu pas modul cum s'a des-voltat Delta actual5., cum s'au format bratele ei, ce curs au avut eleIn trecut, cum s'au format fiecare din Valtile ei, e. a. m. d.

Tot astfel problema vegetatiei i rolului ei In formarea Deltelorproblerna care pana acum a fost In general putin studiata in detaliileei ei care cred ca nicaeri nu poate fi mai bine Famurita ca la gurileDunArei nu am putut-o aici atinge decat In cateva cuvinte. Pro-blema formärii cordoanelor litorale de origine marina ei a zatoa-

www.dacoromanica.ro

63 !ALTA MIN A Rtt. 8

nelor, i In general studiarea In amanunt a tuturor factorilorturali cari conlucreaza la formarea Deltei, gradul In care fiecare dinei a contribuit i rolul ce fiecare din ei 1-a jucat In desvoltareaDeltei Dunarei astfel cum ni se prezenta ea astazi lnainte ochilor, etc.,etc., toate aceste probleme de cea mai mare valoare stiintifica pecari as fi dorit sa le pot discuth mai de aproape In luminafaptelor nous& constatate, sunt nevoit a ma märgini numai s le sem-nalez aici si sa le. formulez In speranta ca voiu da prin aceastedirective un nou stimul specialistilor pentru cercetarea i rezol-virea lor.

Tot astfel a fost l cu problemele economice cari i ele ar ficerut poate o desvoltare mai mare si mai cu seama programul delucrari, In vederea crearii unor conditiuni biologice prielnice pentrucresterea i reproducerea pestelui In imensele balti ale Deltei precurn

lucrärile de indiguire i colmatare succesiva pentru sporirea su-prafetei grindurilor Deltei In vederea colonizarii ei. Eu m'arn mul-tumit ins& numai a le schita, ramanand ca cei ce se vor ocupà cuexecutarea lor sa le urmareasca in toate amanuntele lor.

Intru cat priveste modul cum sä se faca i procedeurile ce trebuesa se intrebuinteze pentru repoputarea fiecarei categorii de ape Inparte si sporirea productiunii pescariilor din ele, 'acestea find ches-tiuni cu totul de specialitate nu pot intra In cadrul conferintei defa-VA, cred insa ea datele asupra biologiei pestilor ce le-am publicatin lucrarea mea despre Fauna ichtiologicet a Romeiniei vor puteaservl oricui ca o calauza In aceasta privinta.

Prin conferinta de fata, dar ma marginesc numai a schitagenerale chestiunea Deltei privita separat ca un intreg si a formulacatevä din problemele ei speciale, stiintifice economice, mai im-portante, cari pe baza cunostintelor dobandite in urma studiilor dinultimii ani i in urma ridicarilor facute pe teren, pot fi acum la-murite mai bine.

Pentru a putea compensh, eel putin in parte, lipsa detaliilor pecari am fost nevoit a le lash afara din text, am introdus o seriede ilustratiuni cu explicatiuni scurte cari cred ca vor completaIntru catva lipsurile i vor inlesni intelegerea textului. Am crezutde asemenea necesar sa reproduc aci reducând prin fotografie lascara 1:150.000 noua hart& hidrografica a Deltei. Am facut aceastanu numai pentru a corespunde cerintelor textului acestei conferinte,ci i pentru a da o mai mare raspandire acestei excelente harp,tiparita la scara mare numai In putine exemplare, cat §i pentru a

i

ci

www.dacoromanica.ro

4 DA. GR. ANTIPA 64

pune la dispozitia celor ce se intereseazá de Delta Dunilrei o hartäcat se pc:ate de completà intr'un format mic i u§or de mânuit.

Cu aceasta ocazie tin a indeplini qi o datorie placutä aductindmultumirile mele dlor Dr. D. G. Ionescu, administratorul pesch-riilor din Tulcea, qi inginer I. Vidrwu pentru osteneala ce i-au datde a-mi fotografià chteva, vederi interesante de vegetatie din bA,1-tile Deltei §i d-lor N. Nicolau 0 C. de Chmielewschi, desenatorii ser-viciului pescariilor, pentru silinta cu care au lucrat la desemnareai reproducerea lartilor anexate aci.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Nimic nu poate s ne dea o mai bunk mäsura de gradul decivilizatie la care a ajuns un popor decal ravna pe care o depuneel pentru cunoacte i studia cat mai aprofundat tara pe careo locuecte. De aceea cu o dubla bucurie trebue sà salutArn apari-liunea oricArei lucr'ari caintifice rornanecti, rnenita a descoperi ci ane pune in evidenta frumusetile sau izvoarele de bogatie ale terii.Prin aceasta se strang tot mai mult legaturile dintre tara i po-porul nostru i s'e atirma mai cu aria vointa lui de a creà aci ocivilizatie durabilk.

Pátruns de asemenea sentirnente am astAzi bucuria de a väanunta terminarea de calre Serviciul PescAriilor a unei mari lucrari

harta hidrografica a Deltei Dunarei rnenitA a face cunos-curd una din regiunile cele mai interesante ale terii noastre sidin punct de vedere ctiintific poate chiar una din cele mai intere-sante din Europa care Oa, In ultimele timpuri a ramas aproapenecunoscuta.

Prezentandu-v5, astAzi aceasta, insemnat a. lucrare datoritaunei munci neobosite timp de 3 ani a Inginerilor Directiunii Pes-cAriilor sub conducerea inteligentä ci energicsa a d-lui Inginer-diri-ginte I. Vidraccu v rog sa-mi dati voie, ca unul ce am fost ini-tiatorul acestei lucräri, st adaog caleva cuvinte despre istoriculimportanta ei, precum i s precizez cateva probleme stiintifice cieconomice la a cAror deslegare poate fi de folos harta de fatA.

* *

Delta Dunkrei, pada, pe la anul 1895, in adevkr nu nuniai caera din punct de vedere stiintific foarte putin studiatá, dar chiarfoarte putini erau aceia cari au putut sá strabatä i sá calätoreascaprin stufäriile si baltile din interiorul ei. Deci noi am reluat-o Instäpanire cu numele Inca dela 1878, nu au fost ins& pank atuncimulti functionari romani cari srt fi strAbätut in interiorul ei pen-tru a afirma i acolo stäpanirea noastra, de fapt.

a-si

si

*

www.dacoromanica.ro

6 DR. GR. ANTIPA 66

Activitatea autoritAtilor noastre se rnArginia, pe atunci numaiIn localitAtile de pe malurile DunArei si a marilor lacuri, interiorulDeltei ins& rAmIsese refugiul tuturor rAufAcAtorilor, refugiatilor dinHusia, dezertorilor, etc., cari se adApostiau prin colibele de pes-cari de prin stufAriile ei. Cunoscuta nuvela, Spirca" a lui StefanBasarabeanu (D-rul Victor Crasescu) care pe la 1885, find la Sf. Gheor-ghe, descrie vieata pescarilor de Moruni dela Cosa aclicA, dela tar-mul mArii dintre Catàr1e i Portita ne d5, oglinda Hera, a stAriide sAlbAticie cu jafurile i omorurile ce se practicau de cAtre rau-fAcAtorii pripAsiti din tot orientul in aceste locuri.

CAnd, prin 1893, am plecat cu barca prins stuf5,riile Dranovuluipentru a studia, cursul DunAvatului pAnA, la Razirn, antreprenorulpescariilor de pe atunci a crezut de datoria sa sAmi atragA aten-tia s5. nu-mi risc vieata, «caci cum zicea, el nu odatA, s'au trasfocuri din stuf asupra agentilor antreprizei.n

De altfel cAt de pArAsite si necunoscute erau aceste regiuni sevede si din faptul cA Statul ca proprietar al bogatelor pescärii deaici ajunsese a nu mai incassA din acest imena domeniu de poste430.000 hectare decAt o arendA anualA de 300.000 lei, adicA,aceastA proprietate nu-i rent& nici mAcar 70 bani pe hectar.

Primul pas spre civilizatiune s'a fAcut abia, in 1895, cAnd Sta-tul s'a decis a WA pescArille sale de aid spre a le exploatA sin-gur in regie. Functionarii romAni cari au luat eel intAi In stApA-nire de fapt Delta DunArei cu toate pericolele la cari zilnic erauexpusi au fost revizorii pescAriilor. Numai curajului si energieiacestor adevArati pionieri ai culturii se datoreste cA aceste regiunisAlbatice au devenit azi tarA, ei vilizatA, ba chiar loc preferit deexcursiuni.

Dela inceput chiar, cAnd s'au luat pescAriile Deltei in regie,primul scop pe care 1-am urmArit, pe lAngA exploatarea rationalAsi punerea In valoare a acestor bogAtii, a fost studierea at maiamanuntita a acestor regiuni. Chiar si agentii inferiori aveau inda-torirea ca, pe lAngA serviciul lor obicinuit, sa, exploreze singuri toat5,regiunea punctului lor, sA facA un inventar detailat de toate lacu-rile, gAilele, grindurile, etc., aflate In acea regiune, ba pe cAt sepoate sA facA singuri chiar cAte un plan de orientare al acelei localitAti.

Acestea au fast primele Inceputuri ale cuceririi de fapt decAtre Statul RornAn a interiorului Deltei DunArei.

www.dacoromanica.ro

I. CARTOGRAFIA1DELTEI DUNAREI

Harti le Deltei Dungrei 'Ana la 1909.

Fireste ca nu poate fi In intentdunea mea de a afirma ea, padala 1895, Delta Dunarei ar fi fost cu desavarsire necunoscuta ; doarexistau o serie de harp ale ace-stor regiuni si cateva lucrari stiintificeimportante asupra lor.

Hrile pana la 1830 erau mai mult sau mai putin fantasticesi nu putem deci sä le atribuim o mare valoare. La 1830 Insa, s'aMout o hart5. ruseasca a Deltei, care este destul de bunä; apoi la1856 s'a facut o nou5, hart& si mai complet5, de calm CapitanulSpratt din marina englezä. Un an dupa aceasta (la 17 Octomvrie1857) d-1 Inginer Charles A. Hartley prezenta Comisiunii Euro-pene a Dunarei fundarnentalul s5,u raport care a ramas si 'Anaastazi clasic asupra amelioratiunii navigabilitdfii Dundrei dojos, In care d5, o descriere fizica foarte exacta asupra Deltei si re-gimul general al apelor i prezenta,' si 4 harp a gurilor Dunäreiridicate de el.

In 1870/71, Comisiunea Europeana a Dun5,rei a ridicat prininginerii sai o hart5, a Dun5,rei si bratele ei, cuprinsa Intro Braila

Marea Neagra, pe care a publicat-o intr'un splendid atlas Im-preunä cu toate datele hidrografice.

La 1880, Incepe i Statul major roman ridicarea haqii DelteiDunarei, care e gata in 1882.

In fine la 1886, Comisiunea Dunareanä public& o nou5, hart&a Deltei In care se serveste : pentru detaliile din interiorul Delteide ridicarile Statului major roman, pentru inaintarile tärmului spremare de ridicarile inginerilor ei Impreunä cu o comisiune de in-gineri rusi i romani, iar pentru detaliile In interiorul fiuviului deridicariile propriilor ei ingineri, spre a corecta astfel prima hart&dela 1870/71 si a prezenta o harta completa.

Chiar si aceasta din urm5, hart5, In* alcatuitä, i completata

.

si

www.dacoromanica.ro

8 DR. GR. ANTIPA 68

dup5, toate ridicarile ce s'au Mout 'pan& la 1886, nu se poate numi-Inca, o hart& completa a Deltei Dunärei. In adevAr, ultima harta aComisiunii Europene este pentru unele parti Un model de exacti-tate, ridicArile lor Insa s'au marginit mai mult la liniile marl, iarintru cat priveste detaliile, ele sunt facute cu foarte mare minu-tiozitate pentru bratele fluviului i apele teritoriple maritime dinfata precum i pentru malurile Sulinei i ärmul marl. In

Fig. 1.Grindul Borozanului. Un mic Grind din Insula Letei en o ghep.rie pe el,alaturi de o eolibá i o dale de fan cositä de pe dansul si cu vitele earl pasuneazape acest grind adunate la repaos in jurul gheiiriei. Vedere foarte caracteristica

pentru micile grinduri din Delta.

interiorul Deltei Insa ei nu au Mout singuri nici o ridicare, ci aucompletat hgrta lor dup5, ridicarile Statului nostru major.

Nici harta Statului nostru major insA, In aceasta privinta nu estebompleta. Graba ce s'a pus la alcAtuirea ei si inaccesibilitatea te-renului au fost probabil cauzele c5, nu s'au radicat o serie,de de-talii foarte importante din interiorul .Deltei (1). In adevar elernen-

(1) De altfel nu as dori ca aceasta sa fie intrepretata ca o critica adus5. Institutuluinostru geografic al Armatei, stiut fiind de toata lumea e5 toate celelalte Mrci ridicatede Statul nostru major suet un model de preciziune si de exactitate care fac onoare

Eeltei

www.dacoromanica.ro

69 DELTA MINARET. 9

tele .cari compun interiorul Deltei Dunärei suns grindurile (Fig. 1, Fig.6 si Fig. 9), Milne (Fig. 2), jepeele, garlele (Fig. 9 si 13), sahalelel(Fig. 3) si dunele de nisip (Fig. 1 si 5). In aceastá barn, dacMn adevArs'au trecut cu mult& exactitate malurile tuturor bratelor precum si grin-durile, baltele i garlele mai usor accesibile, nu vedem Ins& figu-

. rate:In ea un foarte mare numAr de grinduri, lacuri, ghrle, etc., .mai mari sau mai rnici, cari toate au o foarta mare important&

2.Balta Matita. Unul din lacurile marl din Insula Letei incunjurat din toatepktile en Plaur ei insule plutitoare. In fund se vM colihele i cherhanalele con-struite pe Plaurul plutitor, cari se urea ei se scoboará i cle impreunä ou Plauruldup5 cum creete sau scade nivelul apei din bang.. In mijloc se vede cherhanauamare a Statului construitg pe piloV biitui prin Plaurul plutitor in fundul

atAt pentru orientarea in aceste locuri punerea in exploatare abogatiilor de aici cat i pentru a pute& servl ca bazA la diferitelucrari de ameliorare sau la cercetári stiintifice. Apoi cotele. de nivelcari tocmai aici sunt de o ask mare important& aproape lipsesccu dessavarsire.

Astfel fiind, Inc& dela incePut am vazut nevoia completárii acestorh&rti. Pentru aceasta Inc& de pe la 1899, cu mijloacele prea mo-deste de cart se dispuneh, am Insarcinat pe un bun geometru, d-liCopetinski, ca sub directiunea inginerului Hartel, care era Admi-

biltii.

i

Fig.

www.dacoromanica.ro

10 DR. GR. ANTIPA 70

nistratorul pesckiilor din Tulcea, s completeze harta Statului major,notând pe un exemplar la scara 1/50.000 toate ghiolurile, grinda-rile, gklele, etc., ce le constatà c5 lipsesc. Acest modest operatora lucrat aci In conditiunile cele mai grele, ducând o adevkatä vieata,de martir i cutreierând cu busola si cu geamantanul in mAna timpde vreo 7 ani toate bltile i sturkiile Deltei.

Harta alcatuitä de el cu aceste mijloace modeste desi pe unele

Fig. 3.-0 «Saha» din Deltàadic . un brat mark de Durare, in care apa estecomplet stagnatfi.In timpul iernii inghetatl.

locuri lipsitá de preciziuneera, destul de buna i ne-a fost de marefolos pentru necesitatile serviciului. Ea reprezenth primul pas seriosfacut Inainte In cunoasterea acestei pArti atAt de importarite a terii.

Aceastà hart& a servit apoi In parte ca Lima si la alchtuirea miceiHIV a Deltei pe scara 1 : 200.000, ce am publicat-o In lucrareamea despre regiunea inundabilä a Dunärei,

Cu cAt Ins& nevoia unor lucrki mai mari hidraulice pentru re-gularea alimentkii bäli1or Deltei, In vederea repopulkii §i spo-rirea productiei lor de peste, se simp mai mult, cu atâta se vedea,mai mult i lipsa unei harp precise a Intregei Delte, care s5, neindice relieful ei cu toate cotele de nivel In raport cu nivelulsi cu cresterile ci descresterile apelor fluviului.

:t

I .1 mott-Ptu,tis.

marii

www.dacoromanica.ro

71 DELTA DUNAREI. 1.1

Numai pe baza unei astfel de harti care sä contina toate dateleexacta, determinate cu metodele precise ale slintei, se poate sá nedam seama de raporturile dintre variatiunile nivelului apelor flu-viului si regimului apelor din Delta si deci sá vedem ce Imbuna-tatiri putem face pentru. a ameliora si a pune tot mai mult In va-loare intinsele suprafete ce le avem aci.

In lipsa unei asemenea harti generale ne-am mulVimit deocam-

Fig. 4. 0 Duna de nisip din grindul Letei. In fund se vild stejarii Inalli dinpädurea Letei.

data cu studii parpale cum au fost de ex. cele facute in regiuneaDranovului pentru a servi la lucrarile de corectarea Dunavatului sisaparii canalului Regele Carol in vederea ameliorarii pescariilordin lacul Razelm, sau cum au fost nivelmentul intregului mal dreptal bratului Sf. Gheorghe dela Tulcea la mare si nivelmentul bra-uIui dela Ceatalul Tulcei la Pardina, (Acute In 1905/906

de D 1 Polonic sub conducerea D-lui Ing. Sclia.

Noua harta" hidrograficA a Deltei Dunarei.Studii parpale ca cele aratate mai sus in vederea unor lucrari

speciale s'au facut aici pe diferite porpuni ale Deltei timp de maimulp ani; abià In exercitiul 1909/910 Insä s'a prevazut in buget

_

44.,11

o i.

.4t

,o-t 41,:"- -

Chiliei

www.dacoromanica.ro


o suma de 75.000 lei pentru ridicarea hartii hidrografice a DelteiDundrei. Cu conducerea acestei lucrari am insarcinat pe d-1 In-giner Vidrascu, sarcina de care, dupa cum vedeti, D-sa s'a achitatin modul cel mai strälucit. D-sa a lucrat timp de 3 ani.Impreunacu o echipa de 5 ingineri, cu .3 operatori, un topograf, 2 desena-tori i personalul necesar de picheri i lucratori, pe un teren dincele mai dificile, mai neaccesibile si mai neospitaliere, ducand la

Fig. 5.Interiorul pridurii Letea, erescut5 pe dunele de nisip dela Periprava.

bun .sfarsit o luerare atat de irnportanta pe o 1ntindere de aproape430.000 hectare, intr'un timp relativ scurt i cu o cheltuealä care nuatinge nici 81 bani pe hectar. Profit dar de ocazie pentru a-i ex-prima si aci felicitarile i multumirile mele, lui i colaboratorilor

pentru aceastä opera frumoasa.Harta pe care am onoare a v'o prezenta este o lucrare pe cat

de constiincioasa, pe atat de exacta, Mouth, dupa metodele cele maiprecise ale stiintei. ,

Ca Mal geodezicci s'a ales o linie lunga de 9 km. 461 m. pemalul bratului Sulinei. Masuratoarea ei s'a Mout cu aparatele celemai perfectionate de Invar (aliajul de nichel i otel avand coefi-cientul de dilatatiune eel mai mic) construite In mod special la Paris

0

www.dacoromanica.ro

73 DELTA DIJNAREL 13

merificate timp de 3 luni la Biuroul international de masurigreutati din Sèvres, care a si eliberat certificatele cuvenite. Aceastabaza s'a masurat de doua ori prin ducere i Intoarcere dand o di-ferenta intro cele doua masuratori numai de 3,6 mm.

In raport cu aceasta baza s'a facut triangulafiunea latregeiDelte, Impartindu-se suprafata ei In 52 de triunghiuri geodezice cu41 de puncte geodozice principale, marcate prin reperi de betonasezati pe o fundatie de piloti de stejar. In reperii de beton suntincastrate vertical niste tevi groase do fier ale caror axe determinapunctele geodezice. Deasupra reperilor s'au asezat turnurile geo-dezice de fier, de pe platforma superioara a carora se faceau toate mit-surttorile unghiurilor. Aceste turnuri aveau o Inaltime de 13.5 m.pentru a par& efectele sfericitatii pàmantului si a refraqiunilor atmos-ferice si a putea, viza, pe deasupra stufului i salciilor din balta.

Nivelmentul de precizie s'a facut de asemenea cu cea mai mareexactitate Impartindu-se Intreaga Delta in doua poligoanel InsulaLetea i insula Sf. Gheorghe. Pe amândoua poligoanele nivelmentuls'a Mout dublu prin ducere i intoarcere.

Cea mai mare eroare rezultata din aceste masuratori nu a intrecut1.28 mm.pe km., iar cea mai mica de 0.71 mm. pe km.,stiut fiind Camita erorilor admise e de 2 mm. pe km. pentru astfel de nivelmente.

Dupa cum se vede dar din aceasta, ridicarile s'au fAcut In cele maibune conditiuni de exactitate si preciziune.

Reprezentarea grafica a acestor ridicári s'a facut in modul urmator:Relieful Deltei este reprezentat: a) prin diferite cote de nivel aye-

zate pe o tesatura de profile longitudinale i transversale i cari suntraportate la 0 al Märii Negre; b) pentru parple din Delta cari suntsub nivelul Marii Negre, printr'o serie de curbe bathymetrice echi-distante de 50 c. m. c) pentru parPle caH sunt deasupra niveluluimarii, printr'o serie de curbe hidrografice raportate la etiajul punc-tului celui mai apropiat al Dunärei.

Curbele hidrografice au de scop de a pune in evident& nivelulla care se aflä apele din Delta la diferitele stari ale nivelului Du-narei, adica sunt curbe cari reunes'c la un loc suprafetele de oegalet inundatie.

Pentru stabilirea acestor curbe, pe fiecare punct din lungul Du-narei s'a impartit variatia de nivel a apelor Dunärei In 10 partinumite hidrograde. S'a fixat 0 hidrograde la etiaj si 10 hidrogradela nivelul apelor celor mai ridicate din 1897. Curba de 3 hidro-grade corespund0 cu nivelul apelor joase ate Dunarei, cea de 5 H.

§*1 §i

www.dacoromanica.ro

14 Drt. Glt. ANTIPA 74

cu nivelul apelor medii, 7 II. cu nivelul apelor marl de primaVarachild se revarsa peste maluri.

Harta s'a redactat la doua scari: 1) la o scara mare de 1/10.000care coprinde toate detaliile, putand servi la orice proiecte de lu-cräri ce s'ar face vreodata in Delta §i 2) la o scara de 1/50.000pentru orientarea mai tioarsa §i studiarea regimului general al ape-lor in aceste regiuni.

Din compararea celor trei harp expuse: a Comisiunii Dunarene,a Statului Major i a Serviciului Pescariilor se poate cu u0irintavedea diferenta relativä la detaliile atat topografice cat i hidro-grafice i deci rolul pe care e menit a-1 indeplini noua harta hi-drografica.

Nu cred cä e nevoie sa insist mai mult asupra descrierii acesteihart §i metoadelor cari s'au urmat la ridicarile de pc teren, cacitoate acestea se gasesc cu deamanuntul expuse in doua bro0ariexplicatiVe pe cari le-a publicat acum d-1 Inginer Vidra§cu, inti-tulate: a) Mdsurarea bazei geodezice a Deltei i b) Memoriu relativla metoadele intrebuinfate la ridicarile geodezice, topograficehidrografice din Delta Duncirei ci pe cari am onoare a le pre-zenta in numele sau cu aceasta ocaziune Academiei.

Voiu cauta ins& ca cu aceasta ocaziune sa adaog caleva cu-vinte relative la serviciile ce aceasta nouà hart& poate sa ni leaduca din puctul de vedere §tiintific §i practic 0 tot odada inlegaturá cu aceasta sa atrag atentiunea asupra unor interesanteprobleme ctiintifice ci economice privitoare la Delta Dunarei, larezolvirea carora datele procurate de harta de fata pot sa ne fiede mare folos.

pi

www.dacoromanica.ro

II. PROBLEME TIINTIFICE RELATIVE LADELTA DUNAREI

Intru cat priveste serviciile ce noua hart& hidrografica poate sale aduca pentru cercetarile problemelor stiintifice, cred c& ea poates& ne fie de mare folos In multe privinte: Inainte de toate credcsa importanta mare stiintifica a acestei härti reiese chiar numai dinfaptul c& ea pune in evident& o suprafat& Insemnat& din teritoriulnostru care pan& In timpurile din urma era Inc& in mare partenecunoscuta stiintificeste. Ca atare ea poate servl de baz& si laorice fel de cercetari stiintifice naturaliste asupra acestor regiuni.

De un deOsebit folos ins& poate sa ne fie aceasta hartã pentrucercetclrile speciale asupra genesei Deltei Duncirei a evolutiei ei.Ca unul care am lucrat singur In aceast& directie voiu insist& ceva maimult asupra acestei chestiuni, expunand aci In linii generale si catevadin concluziile la cari m'au condus studiile mele i precizand maibine problemele si modurile de cercetare.

Este stiut ca Delta Dunärei este una din deltele relativ mai tineredela gurile marilor fluvii de azi; astfel fiind, aici lucrurile se pre-zent& sub raporturi relativ mai simple decat la alte fluvii man i deciformarea acestei Delte si inaintarea ei se poate Inc& studia mai cuusurinta.

Inc& din anul 1894, cunoscutul geolog Hermann Credner din Leip-zig Intalnindu-m& In Jena la jubileul de 60 de ani al veneratuluimen profesor Ernst Haeckel, mi-a atras atentia asupra insemnatatiistudiului Deltei Dunarei pentru explicarea formärii deltelor In ge-neral si m'a Indemnat cu mult& caldur& s& urmaresc aceast& pro-blemá, c&ci pe Maga ea as studia o chestiune important& privi-toare la tara mea, as putea aduce un real serviciu stiintei In ge-neral. Desi nu aunt geolog specialist, am IndrAznit totus a urma cuplacere sfatul lui Credner, i acestui indemn datoresc in mareparte rezultatele cercet&rilor mele despre Delta Dunarei, ce le-arn_

si

www.dacoromanica.ro

16D

R. G

R. A

NT

IPA

76

jMar

ea N

eagr

5Cea

talu

l ism

ail

Rep

lant

s Is

CD

max

.laza

.:111

=11

1..r

.km

_mf

111.

_1.

so

oto.

.11

,

10.

11

45,

U. ss,

www.dacoromanica.ro

77 DELTA MINARET. 17

publicat In anii trecuti In lucrarea mea despre Regiunea inun-dabild a Dundrei. Indemnul regretatului geolog 11 transmit ins&cu placere si tinerilor nostri specialist, cari profitand acum de nouahart& vor putea face mai cu Inlesnire studiile asupra genezeievolutei eltei Dunarei si eventual vor putea, ajunge la concluziimai generale asupra genezei deltelor.

Dup5, datele pe cari le . aveam din studiile i hartile de pan&acum, era 1ntr'adevar foarte usor de studiat formarea barelor dinfata gurilor Dunärei, cresterea si desvoltarea lor, precum i Ina-intarea tarmului in mare si deci cresterea actuala a Deltei. Pen-tru geneza Deltei insä si pentru evolutia continua prin care atrecut ea, fenomenele ce se petrec azi la gurile fluviului si lacoasta marii nu ne pot fi suficiente; noi trebue sá cunoastem si ceeaces'a petrecut odinioara In pärtile din interiorul Deltei. Aceasta insanu se poate face decat din cunoasterea amanuntitä a reliefuluisi din studiul fundului si al grindurilor, baltilor, garlelor, sahalelor,etc., din interiorul ei, a caror constitutune, forma. si directune nesunt do vezile ramase de fazele prin cari a trecut aceasta Delta Incontinuele ei transformari.

Tocmai acele grinduri i acele garle disparute cu totul, a carorurma este aproape stearsa, ne pot da indicii pretioase de cursulbratelor Dunarei in trecut, de cordoanele litorale cari se formau,de modul deci cum a Inceput Dunal-ea umplea estuarul delagura ei si a forma, o Delta.

Harta aceasta dar atat de completä In aceasta privinta ne vaputea fi de un mare ajutor pentru studierea modului de formaresi a desvoltarii si a acestei part a Deltei noastre.

In lucrarea mea despre Regiunea inundabild a Dundrei am ara-tat ca contrar opiniunilor de pana atunci Delta Dunarei nuestedup5, cum are aparenta si dupà cum se credeao vast& mlas-Una In care creste stuf; ea este din contra un lac enorm, adânc deaproape 2 m. sub nivelul marii, tray ersat in toate directiile de di-ferite diguri mari cari sunt grindurile, acoperit Ins& la suprafatasa In mare parte cu o patura groasa de stuf plutitor numita Plaursau Prundoi (vezi figurile 6, 8, 9 si 14, 15, 16).

Acest enorm lac rESprezenta vechiul estuar al Dunarei care afost inchis la gurà printr'un lung cordon litoral de origine marina,la care s'au alipit In urma succesiv noua portuni din mare In-

Analele A. R.Tom. XXXVIMemorfile Secf. qtiinfifioe. 2

a-si

* *

si

www.dacoromanica.ro

18 bR. G. AlitIPA 78

chise prin alte cordoane litorale cari le-au transformat in lacuri0 le-au alipit la Delta.

In adevar dm& privim pe o hart& partea nord-vestica a MariiNegre, qi urmarim forma coastelor, vedem ca dela Odesa In jos mareaare tendinta de a-qi egaliz& linia Qoastelor sale, inchizand prin cor-doane litorale In forma de_arc de cerc toate sinuozitatile qi infra-turile ei In mal qi dandu-i astfel coastei o forma cu totul regu-lata. Astfel dela Sud de Odesa, incepe o eerie de lungi cordoanelitorale cari Inchid Limanul Nistrului qi apoi toate actualele lacuride pe coasta Basarabiei cari odinioar& erau vechi estuarii qi gol-furl ale marii pan& la Gibrieni, la Nordul Deltei Dunarei. Totastfel la Sud de Delta Dunarei vedem marele cordon care separ&de mare lacurile Razim i Sinoe pan& la Capul Midia qi apoi oeerie de cordoane mai mici care inchid lacurile noastre litorale :Tapul, Anadalkioi, Tekirghiol, Tuzlaghiol, Tattageac,Mangalia, etc. Toate aceste lacuri erau qi ele odinioara vechigolfuri ale Marii Negre, a caror apa astazi, dup& ce s'au separat,daca aveau vreun afluent sau izvoare cari sa le alimenteze, s'aindulcit, iar dad, nu aveau, a ramas grata. Dacá privim darlinia general& a acestei mari porpni a coastei Marii Negre delaOdesa la Capul Midia vedem ea ea are o form& cu totul regulata dearo de cerc concav, intrerupt numai prin Delta Dunarei, care iesein afar& ca o proeminenta a. coastei avand forma convexa.

Cercetand insa mai de aproape diferitele grinduri din Delta, di-rectiunea lor qi natura lor, noi vedem ca dela Gibrieni la Capuldela Casapchioi putem constata urmele unui vechi cordon litoralde origine marina, care se scoboara, in jos In linie aproape dreaptaNN ESSW, prin : Periprava, partea Vestica a grindului Letea(paralel cu Orla Sulimanca), grindul Raducului, grindul Ceamur-lia (taiat prin noul canal dela Mila 8-13 a bratului Sulinei), por-iunea vestic& a grindului Caraorman pang la Litcov qi apoi dup.&

o intrerupere micul grind al Dranovului care iese spre Nord ca unmic pinten, iar la Sud se continua in grindul mare care despartede mare seria de lagune Razim qi Smeica, prin Bisericula qi InsulaLupilor, pan& in fata Capului dela Caranasuf-Casapchioi.

Toate aceste grinduri dar, cu mici intreruperi, stint resturile a-celui lung cordon litoral aproape continuu, care ave& 0 el formade arc de cerc qi se Intinde& dela Gibrieni la capul dela Carana-suf-Casapchioi, cari erau cele doua puncte solide de sprijin ale sale.

www.dacoromanica.ro

'79 'ALTA DIINARE1. 1.0

Acest cordon nu e decht continuarea acelei mari serii din cor-doane litorale pe cari le-am vazut Intinzandu-se dela Sud de Odesapana la Capul Sabla (sau chiar Caliacra) i cari erau formate demare In tendinta ce o au aci apele ei de a-si forma o linie regu-lath, a tftrmurilor.

Tocmai acest cordon litoral de origine marina, care astazi Intro-taie prin resturile sale sub forma, de grinduri Delta Dunarei delaNE la SW este cordonul litoral care a Inchis acel mare golf alMarii Negre In care se \Tars& atunci Dunarea.

Astfel dar Dunärea care inainte avea, o gura, terminata In forma,de palnie adica un larg estuar a dobandit prin acest cordon li-toral marin o getrec eu liman", cum e astazi gura Nistrului, tran-sformandu-si atunci estuarul sau intr'un enorm lac.

Fireste acest liman al Dunärei de atunci avea i gurile sale princari ii scurgea apele aduse de fluviu In mare si dintre cari foarteprobabil cele principale urmand directiei generale a curentuluierau cele 2 dela Sud i anume : 1. 0 deschizatura In cordonullitoral intre Insula Bisericufa (o static& din Razim in fata CapuluiDolojman) si capatul dela Nord al Insulei Lupilor, a carei continuareastazi este gura Portilei ; si 2. 0 deschizatura, Intro capatul deSud al grindului numit azi Insula Lupilor si capul dela Caranasuf.

Lang& aceasta a doua gura se an la Sud un golf lungaret in-trand In uscat si compus din dou5, umflaturi corespunzand lacuri-lor de astazi : Caranasuf §i Tuzla, cari au fost Inchise la guraprintr'un cordon litoral si au astazi o apa foarte concentrata i unnomol abundent pe fund de tipul si cu calitatile terapeutice alecelui dela Tekirghiol (1).

(1) Mai multe din lacurile litorale ale Mai Negre sunt caracterizate prin aceastá pro-ductiune de nomol cu calitati terapeutice, ca de ex. limanele dela Odesa, diferite lacuridin Basarabia, etc. Acest nomol a fost obiectul multor studii si in privinta originii sales'au emis diferite Tared. Cred c mijlocul eel mai sigur de a ajunge sà ne putem ex-plich mai bine modul sgu de formatiune este 0, se studieze chestiunea In mod compa-rativ la diferitele lacuri unde se g6seste el si sa se vadg pe aceasti cale care anumesunt conditiunile favorabile formárii sale. Voiu aminti dar 05, In lacurile unde este uncurent continuu sau unde sunt izvoare puternice de ap 5. dulce ca d. exemplu la Slut-Ghiol, Tasaul, Mangalia, etc., nu se formeaz 5. nomolul acesta. Din contra la lacurile izo-late, cu apa foarte sraf i cari nu sunt alimentate prin izvoare de ap5, dulce, se for-meazrt nomol, La Tuzla (Duingi), unde laoul este en totul izolat i apa foarte concen-tratá, nomolul este mai puternic chiar decAt cel dela Tekirghiol ; la Hagighiol undeavem un crao lungaret legit din Razim, in care apa nu se poate primeni aproape de km,si deci e mult mai concentratà ca In lac, avem de asemenea formatiune de nomol, tns

www.dacoromanica.ro

20 tR. GR. ANTIPA 80

In fata acestei guri, deci pe malul drept al ei, se aflà in anti-chitate vechea cetate greceasca Istripolis care, dupa cum 0 nu-mele ei ne arata, era situata la gura Dunärei adica a limanuluiei de care insa timpul i continuele transformäri ulterioare a in-departat-o atat de mult izoland-o cu totul Intro nisipurile §i lagu-nele create de mare in aceste regiuni.

Cum ca in adevar vechiul estuar al' Dunarei a fost transformat inliman prin acest lung cordon litoral de origine marina, ale caruiurme le constatam, ni se invedereaza §i prin studiul reliefului fun-dului baltilor din aceasta parte a Deltei,.pe care harta hidrograficani-1 pune atat de bine in evidenta i din care vedem separareacompleta a basenelor adânci de o parte §i de aye, a acestor grin-duH transversale.

In acest estuar astfel inchis §i transformat in lac s'a format apoiprima parte a Deltei, pe de o parte prin aluviunile aduse §i de-puse de fluviu cari formau grindurile malurilor bratelor sale siinaltau partial fundul lacului, iar pe de alta parte prin actiuneavegetatiunii care, dupa ce apa lacului s'a indulcit clestul, a luatproportiuni enorme acolo unde a gasit conditiuni prielnice dedesvoltare acoperind astfel tot mai mult suprafata lacului. Acoloinsä unde apa a ramas sarata ca de ex. la Razim vegetatiuneaneputandu-se desvolta a§a puternic, suprafata apei a ramas libera.

* *

Factorii naturali principali cari au conlucrat la transformareaacestui estuar in Delta qi la formarea mai departe a Deltei astfelcum o vedem astazi, cu toate formele ei de teren §i elementele ceo compun, sunt urmatorii : Forma 0 directiunea generalä a coas-tei, valurile §i curentul märii, vanturile dominante, relieful i na-tura fundului estuarului, curentul fluvial 0 aluviunile aduse de elIn suspensiune, salinitatea apei, vegetatiunea i elientual i vreo mis-care isostatica daca aceasta in adevar a existat dupa, cum se pre-

cu mult mai slab, apa fiind mai duke ca In celelelte lacuri ei din timp In timp la apelemari putandu-se totue aliment& cu ap5. proaspItit Gradul de concentrare al apei dar ei stag-narea care sub influenta càldurli Inlesnese o descompunere a materiilor organice ei ofermentatiune In anumite directiuni, par a fi de sigur pe 14ng alte cauze conditiuniesentiale pentru formarea nomolului. Dovada cea mai bunk' despre aceasta ne-o dä Insälacul Babadag care, dupfi pierduse comunicatia cu Razimul i dupl co p&raeleTaita gi Telia, cad Inainte II alimentau cu ap 6. duke au secat cu totul, Incepuse a formhatata nomol inatt oraeul Babadag devenise chiar un fel de statiune balneari.

ce-si

*

www.dacoromanica.ro

81 DELTA DUNAR EL 21

supune. Forma actualä a Deltei nu este dar de cat o rezultana actiunii acestor factori naturali cari au conlucrat i in trecutcum lucreazä i astazi, participand fiecare, dupa imprejurarile cose prezenta. In diferitele momente, Intr'un grad mai rnis sau maimare la continuele transformari ce se petrec.

Sä cauta'm dar, luand de baza studiile gi observatiunile asuprafenomenelor actuale ale Deltei cat §i asupra elementelor ei cu for-mele de teren i resturile din vechime sari ne indica starile eidin trecut, s ne dam seama de modul cum a putut sa se desvolteaceastä Delta i de fazele prin cari probabil a trecut ea.

Fire0e cä acolo unde avem a face cu o continua transformare,unde apa'neincetat construe§te §i distruge apoi adeseori singura ce afacut, fara a mai rasà cats odata nici macar o urea, acolo nu poatefi vorba de chestiuni de detaliu §i de reconstituirea trecutului astfelca sa putem urmari toate fazele sale. Procedand astfel am pierdede sigur timpul numai in speculatiuni fantastice i inutile.

Ceeace trebue Ins& sa urmarim este sä putem Intelege mesa-nismul prin care s'a format in trecut i continua Inainte a se des-volta- aceasta Delta impreuna cu toate elementele ce o compunsa determinam ce rol a jucat fiecare din factorii naturali In for-marea ei i a elementelor ei.,Pe baza unor astfel de cuno0intevom fi apoi In stare sa ne dam seama nu numai de modul cums'a format aceasta, Delta i de fazele principale prin cari a trecutea, ci 0 de vechimea ei precum §i de pozitiunea pe care trebue sao coupe ea In clasificarea generala a deltelor.

Voiu amt.& dar In linii cu totul generale sa pun In evidenta Informa cea mai concisä cateva din punctele principale astfel cumne reiese ele din studiile de pan& acum:'

1. Inainte Dunarea se van& Intr'un estuar, care era, un larggolf al Marii Negro., Gura ei era format& de ingustatura dela I-saccea cuprinsa Intro malurile inalte ale Isaccei i malul proe-minent al Basarabiei dela Manastirea Teraspont.

2. Prin actiunea valurilor 0 a curentului costal al Marii Negres'a format un lung cordon litoralIn prelungirea seriei de cor-doane litorale dela gurile Nistrului la Capul Caliacra care a In-chis estuarul Dunarei transformandu-1 Inteun mare liman. Acestcordon litoral care avea directia N. N. E S. S. W., pornia delaie0tura malului solid dela Gibrieni care forma primul sau punct desprijin.rNu se poate afirma en preciziune daca acest cordon litoral0-a ales mai IntAiu ca al doilea punct de sprijin capul mai apro-

si

'

.

www.dacoromanica.ro


piat dela Dun'avAtul de jos sau dacsa el a continuat dela Inceputinainte la o distant& oarecare de acest cap merg&nd prin InsulaBisericuta tn grindul zis Insula Lupilor tocmai la capul dela Casap-chioi-Caranasuf. In tot cazul faptul ca in regiunea DunAvAtului nuso e.1t nici o urm& aparent& a acestui cordon ci mai mult Inc& cAla saparea canalului Regelui Carol, care ar fi trebuit sa-1 traver-seze, nu s'a gasit de asemenea nici o urmA de nisip marin cu scoici,ne arat& c& toate probabilitAtile sunt pentru cea de a doua ipoteza,)

Dup& toate probabilitMile dar limanul Dunarei ocupa toat& por-tiunea din amonte a Deltei actuale incepand din jos de IsacceaOnA la grindurile Letei, RAducului, Ceamurlia i Caraorman, oparte din Insula Dranovului pAnA, cel mult la Crosnicol ,ci actualelelacuri Razim, Golovita i Smeica. Toat& cealaltä parte sunt forma-tiuni cu mult mai recente.

3. Cordonul litoral care separa de mare vechiul liman al Duna,-rei prezenta in linia sa mai multe intreruperi, guri, pe distante maimici sau mari, prin cari se scurgeau in mare apele aduse de flu-.viu. Aceste guri cari s'au format succesiv, dupa cum s'au format cibratele Dunareilerau probabilIncep&nd dela Sud la Nord cam inurmatoarele regiuni : 1) Gura dela Istriopolis, 2) Intreruperea dintrecapatul de Nord al Insulei Lupilor i Insula Bisericuta (a Darei pre-lungire azi e gura Portita), 3) Intreruperea dintre capatul de susal grindului Dranov i caphtul de jos al grindului Crasnicol, 4) in-treruperea pe unde a strabatut bratul Sf. Gheorghe, 5) intrerupe-rea dintre grindul Ceamurlia i grindul Räducului pe unde a strAbatutcanalul Sulinei ci 6) Intreruperea cea mai dela Nord '(dar aceastaMout& probabil Du mult mai tarziu) pe uncle str&bate bratul ChilieD

4. De Indata ce limanul a fost separat de mare, fluviul a Ince--put a Indulcicel putin partial apele limanului, a spalat fundulsau de saratura ci a pornit umplerea sa cu aluviunile ce le aduceaIn suspensiune.

5. Mai intaiu fluviul a format bancuri puternice depun&nd chiarla gura sa din liman c6a mai mare parte din aluviunile sale; bancu-rile crecteau i deveniau tot mai mari, iar apa -Musa -de fluviu,pentru a se pute& scurge mai departe, ii sApa singur A. de o parteci de alta a acestor bancuri talveguri. Bancurile crescand deve-niau aparente i se transformau In insule ci apoi uneori in Ceatale",iar Talvegurile in Brafe". Ca exemplu de modul cum s'au pututpetrece lucrurile se poate vedea crecterea actualA a bratului StariStambul In mare. Bratele erau mai intaiu simple adAncituri pe fundul

www.dacoromanica.ro

83 DELTA DIINAREL 23

lacului cari ti formau incetul cu incetul singure prin depozitelelor proprii inceputuri de malurl subacuatice ; aceste inceputuri demaluri se inaltau apoi tot mai mult pAn'a iesiau la suprafata dAndbratului forma dellnitiva.

6. Fluviul a inceput astfel a-qi form& mai intaiu la gura sa dinjos de Isaccea douà brate unul sudic merg&nd dela Isaccea laTulcea, care In urma a fost parásit Foi ale carui resturi sunt repre-zentate prin actuala gArla a Somovei, qi altul nordic reprezentatcam prin actualul brat principal al Dunärei, care merge dela Isacceala Ceatalul Ismailului. In aceasta perioala fluviul intrebuint& cea maimare parte din aluviunile sale la formarea malurilor acestor brate

la inaintarea lor in limanj7. Prin revarsari periodice fluviul pe de o parte iqi consolid&

mereu malurile bratelor sale astfel formate, iar pe de alta parteel le largi& inaltand tot mai mult prin aluviunile depuse portiu-nile din fundul lacului Maturate malului bratelor. Astfel se formautreptat grinduri tot. mai Inalte §i mai late dealungul acestor brate(Grindurile malurilor), iar bratele odata formate inaintau In li-man cum Inainteaza d. ex. astazi Delta lui Mississipi In Golful Me-xicului formand un fel de Deltet digitatd.

8) Malurile fiind Inaltate i apele putand curge astfel In canalefara a mai divaga, ele transportau cu viteza necesara aluviunileaduse in suspensiune pana la gura §i le depuneau acolo In limanformand mereu bancuri noua. Aceste bancuri apoi cresc&nd deve-niau aparente §i se prefaceau In inn& cari lipindu-se una dupàalta c&nd de un mal când de celälalt, faceau ca gura sa inaintezetot mai mult In interiorul limanului, descriind un drum In zig-zag.C9) Prin eroziune curentul regul& bratele adancind pe cele cari

reprezentau drumul Gel mai scurt de scurgere i parasindu-le pecele cotite cari apoi se potrnoliau ; el I§i Indrept& singur albiaerodând malurile convexe provenite din lipirea insulelor una de

depunand spre cele concave, astfel Incat canalul nou for-mat care la Inceput merge& In zig-zag se transform& necontenitprin activitatea curentului inteun canal drept reprezentand drumulGel mai scurt pentru scurgerea apelor. Ca exemplu de cum s'apetrecut se poate vede& formarea insulelor dela gura actual& abratului Sf. Gheorghe i lipirea lor succesiva la maluri.

10) Daca bratele In inaintarea lor In interiorul limanului Intàl-niau vreun obstacol provenit din ridicaturi pe fundul lacului,constand din teren vArtos (argile) pe care ele In mersul lor lent

:

tF i

altasi

www.dacoromanica.ro


nu-0 puteau s&p& talveguri, acesta provoa sau coturi ale bra-telor sau formarea de bifurcafii si de ceataluri. Astfel s'a for-mat d. ex. bifurcatia cea mare dela Ceatalul Ismailului. Aici bratulnordic care vent& dela Isaccea §i care reprezent'and drumul celmai scurt devenise bratul principal Int&lnind in calea sa un obstacolmare care-i astup& drumul pe linia N. S. (actuala linie Ismail-Tul-cea) §i pe care nu-1 putii strabate find prea rezistent, a trebuits& se despart& in 2 brace, unul merg&nd spre Nord 0 altul spreSud, ca apoi fiecare din ele s& incunjure capetele acestui obstacolforrand coturile dela Tulcea 0 dela Ismail.

11) Apele aut&nd drumul cel mai scurt pentru a se scurge mairepede, vechi brate sunt parasite and se deschid ai mai drepte0 se transform& in sahale, ghrle, privale, etc., cu ap& moart& inele, sau cari servesc pentru scurgere numai and yin apele marl.

ita exemple : bratul Somova transformat azi in gàrlä, toate saha-lele din regiunea Pardinei, GArla ontea, Sireasa Lopaten; etc.Nu numai brate complet formate cu maluri aparente, ci i brateabi& in formatiune cu maluri Ina subacuatice pot fi párásite pen-tru ca apa sa, iea un alt drum m'ai comod. Astfel Lacul Erinciuc esteMr.& indoealã un vechiu brat de Dunäreun cot parásit; Ins& dee.'el are adâncimi de peste 8 m., malurile sale abià ajung la cotade 80 ctm. sub 0 al Marii Negre, ceeace dovede§te la evident&c& el a fost rupt din bratul Dunärei and Inc& acesta nu aye& ma-luri aparente, adic& and curge& numai ca un talveg pe fundul ii-

12) Grindurile malurilor bratelor astfel formate fiind relativ in-guste, suprafetele foarte vaste din vechiul liman, cuprinse intre di-feritele brate, rämaneau ca lacuri sau balci adAnci i foarte Intinse.

13) De pe marginile dinspre balt& ale grindurilor malurilor astfelformateacoto unde apa e destul de Indulcit&pe distanta delalimita nivelului apelor obicinuite pan& la adâncimea de aprox. 0.50 m.,Incep a cre0e diferite specii de plante litorale 0 mai cu seam&stuful.

14) Stuful crescut pe grind la malurile bIçilor, daa g'ase§tte un fundmocirlos i ap& linistitk se intinde mai departe horizontal spre balt&devenind Plaur plutitor. RAdácinile ci Rizomele sale cresc enormde lungi (Fig. 7), se Impletesc 0 se anostomozeaz& mereu Intro eleca o p&slá, astfel Ca formeaz& la un loc o patura groas& compact&care plute0e deasupra apei i stuful ii extrage hrana direct dinaer §i ap& far& a mai ave& nevoie sa stea fixat cu radacinile in

manului.

www.dacoromanica.ro

lally

liaa

vEla

a

Fig. 7. Vegetatie de stuf (Phragmites communis) pe duna de nisip dela Periteasca. Aratii puterea marede expansiune a acestei plante.

1

p. ..:11

, O

.7 t36. . c

ktg,;fAxt.°

.10'L4' '414'

%

7- 7

i .1.

**-1'1-. ;41

. ''

. . -

tt-... . -:-----7---r-;`... '.

q. ."..4., . j.%.- 1 ....,....f . ...; viz. -. _...."-', . ;:,.. .*:*,.. ,n' ""

..,4,411-r.'?'''.....

..'ejOR'''''rr-'-'-""-. ,i i . . .:

arr_on- __ ...1....- r -,'-1,.- gi"..e.... '-_, -'',..:e.7-',-4., -0,- Zr ; . .-r

IND

www.dacoromanica.ro

26 DR. GR. ANT1PA 86

pamant. 3ratie acestei adaptatiuni, stuful care ar trebui sa fie li-mitat pe o zona foarte IngustaIntre nivelul apelor ordinare si a-dancimea de 50 cm.. sub etiaj se poate intinde i acoperi a-proape toata suprafata libel% a limanului, lasand libere numai ca-teva ochiuri luminiqurile de apei-

15) Plaurul Invechit si ingreuiat prin patura prea groasa de hu-mus format& pe el din putrezirea plantelor xerofile, cade In unelelocuri la fund si intrà in putrefactiune. El 'Malta in acele locuri, maiales langa maluri unde fundul e mai ridicat fundul limanului. Son-.dajele facute In asemene regiuni ne dau o patura groasa de peste1 m. de namol negru amestecat cu radacini de stuf putrezite.

16) Pests plaurul ca'zut la fund se pot depune In timpul revar-sai.ilor aluviuni, cari Inalta fundul i mai mult; peste acesta poate apoisa crease& stuf nou ca dintr'un grind. Astfel s'a gasit d. ex. la sa-paturile facute la Canalul Regele Carol; aici erau suprafete foarteintinse cu plaur mort fixat de fund, deasupra caruia era un stratde aluviuni i deasupra acestora crestea, stuf nou ca Intr'o mlas-tin& Daca plaurul cazut la fund se Ingroasa qi mai mult printr'otura si mai groasa de aluviuni, devenind astfel aparent, atunci In-cepe a creste pe el iarba i alto plante xerofile deprinse cu vieataamfibica, caracteristice terenurilor inundabile. Astfel prin acest pro-ces se pot intinde si mai mult grindurile malurilor cucerind por-puni tot mai mari din suprafata limanului.

17) Apa din diferitele brate ale fluviului ne mai divagand, eleinainteaza cu repeziciune continuand forma, singure albie si ma-luri in interiorul limanului, /Ana ce ajung la cordonul litoral care so-pará de mare. Aid apele strabat cordonul pentru a se puteascurge lnainte In mare. Locurile pe uncle bratele fluviului strabat cor-donut litoral corespund In parte cu vechile guri ale limanului pe undeapa ti Mouse deja drumul, Inainte ca bratele sa fi fost completterminate sau ca malurile lor s fi devenit aparente i deci pe undedirectia le era indicata de mai Inainte. Nu toate bratele Ins& auajuns la cordonul litoral In acelas timp ; brafele Sf. Gheorghe §iapoi Sulina cari sunt cele mai vechi 1-au strabatut probabil celedintai, Dundvdful si Cernetul cari erau i ele brate mari de Du-nAre i Inca foarte vechiabia au putut s. umple o parte din li-man, ramanand cea mai mare parte din el liber, i nici n'au fostin stare sa-i indulceasca macar complet apa, 3.0 ca aid nici ve-getatia nu a putut avea vreun rol mai important. Gurile dar aci

Portita, Periteasca, Gura Buazului au ramas ca la inceput

pa-

limanul

www.dacoromanica.ro

87 DELTA DIINIREL 27

numai niste Intreruperi in linia cordonului litoral, prin can s sepoat& scurge plusul de ap& adus de fluviu In aceast& parte a li-manului transformat In lacuri.

Bratul Chilia, desi astäzi avand un debit cu mult mai mare, astr&b&tut cordonul litoral abia cu mult mai tarziu, daa nu cumvavreun alt brat astazi dispärut sapat mai dinainte albia pe aici,pe care In urm& acest brat a folosit-o dup& formarea sa.CBratulactual, inainte de a fi ajuns pan& la cordonul litoral, a avut de str--bAtut mai Intaiu grindul Gel mare al Chiliei, care face parte din malulsolid al Basarabiei si care este de o natur& foarte consistentá. Inacel timp dar cea mai mare parte din apele cari plecau dela Ceatalin bratul Chiliei o apucau probabil prin vreun brat care plea,dui:A cotul Ismailului i da in Sahaua Sireasa i prin bratul Sontea,

aceste dau apoi toate In bratul Sulinei, as& a de fapt debitulChiliei era atunci cu mult mai mic. Aici probabil a a fost odinioar&un mare lac limitat la Sud prin grindul Stipocului si la Est pringrindul Chiliei, In care se adunau apele oprite In trecerea lor prinmarele grind dela Chilia; acest lac s'a scurs numai dup& ce s'aspart grindul Chiliei formandu-se bratul principal care trece ast&zipeste eU

18) Odat& bratele fluviului strabatand cordonul litoral si var-sàndu-se direct in mare, fluviul terminat partea cea princi-pal& a actiunii sale constructive fat& de vechiul säu liman, iar bra-tele fluviului incep acum a construi o noua delta In mare, la careIns& pe lang& activitatea fluviului se adaoge Ina, Inteun grad maimare activitatea marii. In basenul fostului liman mum Incepe s&joace rolul principal vegetatia, care urmeaz& sa transforme In uscatpárti tot mai intinse din suprafata baltilor r&mase.

19) Fiecare din bratele fluviului avand alt debit deci i alt&cantitate de aluviuni, gurile sale avand fiecare pozitiuni diferitefata de valurile i curentele marii, de vanturi, etc., formele Incari 10 depun ele aici aluviunile lor nu mai pot fi aceleasi, asa c&la gura fiearui brat nou, Delta se Intinde i creste In alte moduri.

20)1 Pe and In interiorul estuarului bratele fluviului Isi depuneaualuviunile, in fata gurii lor, spre a construi cu ele, prin activi-tatea curentului, maluri si a inainta astfel In apa linistit& a lima-nului, In mare ne mai existand un cordon litoral care sa le apere,bancurile formate la gur& sunt supuse la actiunea puternia a va-lurilor si curentilor math si In special aici la actiunea curen-tului costal N. S. Aici clan bancurile ce se formeaz& nu constau

si-a

si

www.dacoromanica.ro


numai din material adus de fluviu, ci si din nisip marin cu carele gasim amestecate; ba chiar se constata uneori o alternantare-gulata, de straturi de namol fluvial cu straturi de nisip marin, dupacum actiunea fluviului sau acea a marii este mai puternica dela unmoment la altul.

Daca ins& la mare nu mai avem acel cordon litoral Ina lt caressa. apere contra valurilor constructia co se face, aici bancurile de-puse la gura se aseaza si ele in forme regulate conditionate detripla actiune a curentului fluvial, valurile marii i curentul costal.Aici dar aluviunile se depun l se aseaz6, in fata gu_lor in formade «Bare» cari sunt un fel de cordoane litorale submarine. Deslbarele nu sunt definitiv fixate ca un cordon litoral aparent, ci suntInca mobile deplasandu-se mereu spre adâne in timpul apelor mari,totus In anumite Irnprejurari ele crew si in inaltime si coamelelor devin aparente ca d. ex. Insula Sahalin format& la 1897 infata gurii sf. Gheorghe. In acest caz ele pot forma noua cordoanelitorale la adapostul carora fluviul continua constructia sa cacum o face& cand se varsh Inca In interiorul limanului. Astral s'adesvoltat d. ex. bratul st. Gheorghe dupa ce a iesit din Liman.

Gurile fluviului prelungindu-se in mare ies Inainte ca nista pinteni,d. ex. malul drept la gura Sulina, malul stang la gura Sf. Gheorghe.Dupa un timp cand acesti pinteni au crescut prea tare, mareacautand a-si egaliza termul ajutata si de curentul costal N. S.

servindu-se de ei ca de puncte de sprijin, depune un cordon denisip dela o gura la alta i astfel inainteaza i linia uscatului intro guri.

21) Inca Inainte ca fluviul sa fi Inceput construirea acestei nouaparti a Deltei in timpul cand el Isi intrebuinta aluviunile sale inconstructiunile ce le facea in liman, vanturile dominante, i In spe-cial vantul de N. E. si marea, au ridicat doua mari serii de dune denisip marin in fata cordonului litoral, la Letea i la Caraorman (1),cari au fäcut ca uscatul sa se intinda in aceste locuri cu mult inmare. In urma, cu mult mai tarziu au mai format si o alta serie dedune la actuala gura a bratului Sf. Gheorghe (grindul Setretturile).

22. Bratul Chiba cu un debit foarte considerabil (astazi 17 partidin 27), dad j cu o cantitate de aluviuni foarte mare, dupa ce astrabätut cordonul pe la Periprava incepe construi o noua

(1) Dunele dela Caraorman erau deja fixate pe timpul Rornanilor, deoarece aci amgfisit mai multe varfnri de silgqi de fier In patru muchi având forma cunoscutä a sä-getilor romane.

si

a-si

www.dacoromanica.ro

89 DELTA DUNAREL 29

Delta, de un tip cu totul diferit, care s'ar putea compara Intru&My& cu Delta unuia din bratele dela Mississipi. Ea inainteaza cu orepeziciune extraordinarA formand In fata fiecarui brat cat un banecare se transform& apoi in insul& i provoac& bifurcarea bratului, etc.

23) In fata locului unde mai tarziu s'a format gura de atuncia bratului Sf. Gheorghe si la Sud de acest brat, uscatul a Inaintattreptat formandu-se o serie Intreag& de cordoane litorale paralele

succesive, cari t&iau mereu portiuni din mare transformandu-lein lacuri sau zatoane .si le alipiau la uscat./Pe aceste lacuri apoi bratulSf. Gheorghe, care a inaintat in urmA, 14-a strAbátut pe toate pentrua trece prin ele inainte in mare: Pe harta hidrografic& se pot urmarifoarte usor toate aceste lacuri i zatoane atat In insula Sf. Gheorghecat si In insula Dranovului se pot vedea diferitele stadii de des-voltare In cari se afiä ele dela cele mai noua ca d. ex. Zatonul marecu ap& sárat& si liberä de stuf, la cele mai vechi cu ap& cu totul In-dulcit& i complet acoperite cu Plaur ca d. ex. portiunea cuprinsaIntro grindul Crasnicol i grindul Dranovului sau grindul Cretului.

24) Bratele Sf. Gheorghe i Sulina strábátând cordonul au inaintatsi ele in mare aproape paralel, intocmai cum inaintau si In liman,formandu-si singure albie si maluri ; intre grindurile lor Ins& con-tinua deocamdat& a rilmanea marea mai adanca. Gaud Inaintareaacestor brate Ins& cu malurile lor iesia. bine In afarh, azi sevede si la gura Sulina si la Sf. Gheorghe cum uscatul de lang&gur& continua a iesi Inainte ca un pinten marea se serveste demalurile iesite inainte ale celor dou& guri ca de dou& puncte desprijin i formeaz& nou& cordoane Inchizand suprafeteleap& rámase Intro brate si transformandu-le astfel In lacuri adancisárate. Apa Dunárei in urma a indulcit aceste lacuri si creandu-seastfel conditiuni de vieatá favorabile stufului, plaurul a crescut si Inmare parte le-a acoperit. Astfel a fost mai Intaiu un cordon litoraldin care ne-a ramas o parte ca grindul Luminii, apoi grindul Rosu,pe urma o parte din grindul Ivancei, grindul Cerbului, etc. si Infine actualul tarm al márii, caH toate au alipit succesiv la uscatportiuni din mare si le-au transformat In lacuri.

25) In gura actual& a bratului Sf. Gheorghe, terminat& intr'unestuar In form& de palnie, se formeaz& i azi necontenit insule nouäcaH cresc si se alipesc cand la un mal cand la ceralalt, fäcând astfelgura s& inainteze mereu in mare. Acesta ne este si un foarte fru-mos exemplu de modul cum un brat InainteazA, formandu-si singur

§i

i

Morales-- (le-

ei

www.dacoromanica.ro

30 DR. E. ANTIPA 90

albia si malurile sale si ne dA o lumina asupra fenomenelor ce autrebuit sA se petreacA si In partea de sus a Deltei.

26) In regiunea sudicA a marilor lacuri, marea se pare cA aconstruit un al doilea cordon litoral luand ca puncte de sprijinvechiul cordon la locul uncle e azi grindul Perisor si scoborindu-sepanA la Capul Midia.

Acest nou cordon a format lacurile Leahova, Periteasca etc. Insus de Portita, iar In jos lacul Sinoe, izoland astfel cu totul vecheagurA dela Istriopolis. In locul acesteia s'a format pentru scurgereaapelor gura Buzaului dela Caraharman i actuala gurA a PortiteiIn locul gurii vechi care trebue s fi fost la Bisericuta.

Si astfel Dun Area clupA ce si-a umplut partial vechiul ei es-tuar, formeazA astAzi la gurile ei o nouA Delta% a cArei formAvariazA dela un brat la altul, dupA cum In fiecare parte unii saualtii din factorii naturali cari conlucreazA la formarea ei pot aye& oactiune mai mica sau mai mare.

* *

Cam acesta este mecanismul desvoltArii Deltei Dunärei si camin acest mod cred ca se pot reconstitui in linii cu totul gene-rile evolutiei ei bazandu-ne pe studii i consideratiuni geo-Ainamice i geomorfologice. S cAutAm Insá sa vedem cum se ImpacAaceste constatari cu descrierele gurilor Dunärei din antichitateIn special cu descrierea marelui istoric qi geograf grec Herodot care cuaproape 5 secole inainte de Hristos a cAlAtorit singur prin acesteregiuni. Din arAtArile lui Herodot se vede : 1) &A DunArea se vArsaatunci intr'un mare golf al MArii Negro. 2) CA gura DunArii In acelgolf era la promontorul din josul Isaccei actuale si 3) cA Dunarea;aye& pe atunci 5 guri la Marea NeagrA.

Intru cat priveste cele dintai 2 arAtari, ele coincid in totul cuconcluziile la cari am ajuns pe baza studiilor noastre geofizice.Acelas lucru este insä i Intru cat priveste cea de a treia chestiune,numai eh trebue sA cAutAm 8ã ne dam seama de ceeace se puteaintelege atunci prin cele 5 guri ale Dunarei. In adevAr prin gu-rile aratate de Herodot nu putem sa ne imaginAm ca era vorbade guri propriu zise ale bratelor fluviului, cAci pe vremea aceeafluviul avei abia numai inceputurile de brate dela Ceatalul Delteisale, incolo dui:A cum o spune singur Herodot era un maregolf al marii Negre. Gurile de atunci dar nu puteau fi altfel decatcum e astAzi Gura Portitei, Mica numai niste lntreruperi in cor-

fazele

*

www.dacoromanica.ro

91 DELTA DTINiREL 81

donul cel mare litoral care inchidea, golful marii Negre In care sevars& fluviul, dar in care nu conduce& Inca% nici un brat de fluviupropriu zis, complet format, adica cu maluri aparente. Cele 6 gurila Marea Neagra dar nu pot fi decAt cele 5 intreruperi dela Sudin cordonul litoral .pe cari leam constatat, afar& bine Inteles decea dela Nord (a bratului Chiliei) care, dupa cum am arAtat, estecu totul recent& i deci pe atunci nu exist& Inca.

Pe timpul lui Herodot fluviul probabil alai& Incepuse umplereapartii din lac dela gura sa, as& ca In diferitii autori greci de maitArziu vedem vorbindu-se de o insula Peuce care nu poate fi altadecAt prima insula mare format& prin aluvionare In Golf, adicaprimul Inceput al Deltei propriu zise care in urma a luat desvol-tarea atat de mare la care o vedem astazi ajunsa.

ArAtArile lui Herodot dar trebue sa fi fost foarte adevarate, co-respunzand realitatii i confirma In totul rezultatele la cari ne-aucondus cercetarile noastre racute numai pe baza observatiunilorgeofizice fara nici o preocupare de cele scrise de el sau de alpautori antici.

www.dacoromanica.ro

IlL PROBLEME ECONOM10E RELATIVE LADELTA DUNAREI

Dac5, din punctul de vedere al cercetarilor stiinkfice, harta hi-drografic& a Deltei ne poate fi de sigur din multe privinte de 'unajutor necontestat, apoi din punctul de veclere economic ea e me-nit& 85, ne aduca servicii foarte mari ; ba chiar exemplarul ori-ginal fiind facut pe o scar5, de 1/10.000, ea va servl ca baza lalucrärile i proiectele ce va trebui sa facem aici pentru punereaIn valoare a acestor intinse suprafete din teritoriul terii noastre.

Voiu cauta dar i In aceast5, directie sa precizez problemele prin-cipale ce avem aici de rezolvat i sa arat .ce servicii ne poateaduce aceasta harta, la deslegarea lor.

Fireste ea' cea mai principal& problem& economic& pe care oavem In Delta Dunarei de rezolvat, este chestiunea de a 0 prince feluri de productiuni putem sa punem mai bine in valoareace,ste 430.000 hectare.

In cartea mea despre Regiunea inundabild a Dundrei am publi-cat cu deamanuntul rezultatele cercetarilor mele asupra acestei ches-tiuni si am aratat pe larg, ca sperantele ct baltile Deltei Dunareivor putea fi vreodata secate i transformate in terenuri agricole«devenind astfeln, dupà cum s'a spus, «granarul EuropeiD sunt oadevarat5, utopie. Fundul baltilor din Delta Dunarei este In cea maimare parte sub nivelul Marii Negre, si ceeace a facut sa se creadaca ele ar putea fi secate, a fost numai patura imensa de Plaurcare pluteste la suprafata lor si le da aparenta de mlastine, pe candele sunt in realitate lacuri adanci.

Fig. 6, reprodusa dupa lucrarea mea despre Regiunea inundabildd Dundrei, reprezenta o sectiune longitudinal& prin intreaga DeltaIncepand dela Ceatalul Ismail p5,na la 5 mile la N. de Sulina. Aicise vede lamurit dup.& sondajele i ridicarile exacte facute In vara1909 nivelul fundului baltii care e cu mult mai jos decal ni-velul marl! i deci i decht nivelul etiajului Dunarei.

www.dacoromanica.ro


Aceste aratari ale mele de atunci se pun acum in mod eclatantIn evidentA. Harta hidrograficA facuta cu atata exactitate i avandnotate pe ea cu preciziune toate cotele de nivel, aratA adevärulsustinerilor mele. Ea ne pune acum in stare s5, §tim cu preciziunecat de mare e suprafata baltilor adanci, cat& parte din ele e aco-perita cu plaur, ce Intindere au stufariile, etc.

Pe de alta parte ea ne arata care este intinderea real& a grin-durilor cari pot ramanea neinundate la diferite sari ale nivelului

Fig. 8.Vedere de pe p6rtile mai Ina lte ale Grindului dela Chiba Veche.

apelor Dunarei i cu cat s'ar mai putea marl suprafata lor prinaparari contra inundatiunilor.

Iata, dupa mAsurAtorile facute cari sunt cifrele totale: (vezi i Tab.No.,1 si Tab. No. 2).

Suprafata totala a Deltei Dundrei rorndnefti, Impreuna cu re-giunea marilor lacuri litorale dela Sudul ei, se ridicA la 430.000hectare, din cari 154.000 hectare Insula Letea, 109.000 hectareInsula Sf. Gheorghe, 75.840 hectare Insula Dranov §i 91.000hectare regiunea marilor lacuri (Razim. Sinoe, Babadag).

Din aceste sunt: gárle, sahale qi balti addnci cu luminiquri deAna tele A. R. Tom. XX 171. Memorille Sect. Stiititifioe. 3

. :Ay

q !, r

www.dacoromanica.ro


apa 108.000 hectare, suprafete acoperite de plaur plutitor 72.000 h.,suprafete de stufdrii i plaur fixat 195.100 h.

Suprafata totala a grindurilor cari raman afar& din apa la 5hidrograde, adica la apele mijlocii ale Dunärei, pentru IntreagaDela se urea numai la 54.895 hectare.

Din acestea Ins& numai 31.199 hectare sunt teren de päsune siceva pamant de cultura. Restul sunt padure (6.270 h. din cari pa-durea Letea 3.150 h. (Fig. 5) 0 padurea Caraoman 1.650 h.) si ni-sipuri (8.236 h.).

Fig. 9.Grindul Chiliei vAzut dela Duare la gura din vale a &lei Pardina.

Suprafata grindurilor cari raman neinundate la 10 hdrg. adic5,la apele maxims este numai de 13.900 h. 0 anume: parte din lo-curile ocupate de sate, partea inalta din grindul Chiliei-Vechi simai toate dunele de nisip.

Daca am cäuta, sá marim suprafata grindurilor scoborindu-neplea la limita apelor color mai joase (3 hidrograde), adica phná lalirnita stufului, am avea, in totul In toatä Delta Dunarei o supra-fata de teren de 76.552 h., din care fireste iara's o mare parte suntnisipuri, etc. neproductive.

Cea mai buna calitate de pamant este: 1) pe grindurile malu-

teavuninAdana&

_

www.dacoromanica.ro

95 DELTA DIINXREL 35

TABELA No. 1.

DELTA DUNAREIDistributia suprafetelor.

A) Distribufia suprafeklor dupd regiuni

Insula Letea 154 060 h. a.St. Gheorghe 109 100Dranov 75 840

Regiunea marilor 1auri 91 000Total general . . . 430.9uu h. a.

B) Distribufia dupci aspect si natura regiunilor.

I) Suprafata de grinduri, pAsuni, Oduri, culturi, sate,etc., 1iber5, de trestie 54 895 h. a.

II) Balti, luminisuri de apa, gArle, etc. 108 090 n

III) Suprafete acoperite cu stuf .

a) Stuf fixat 195.105 » .

b) Plaur plutitor . . 72.000, »

Total . . . 430.000 ;h. a.

C) Distribufia beatilor si luminisurilor de apd.

Regiunea dintre Pardina-Stipoc - ntaru-Chilia . . . 2.600 h. a.Regiunea dintre Ceatalul Ismail, bratul Sulina, flpAdia,

brat Chilia-Grindul Stipoc, 3 000 »

Regiunea Ghiolurilor Fortuna-Ledianca 1 370 D

dintre Mila 23, grind. Stipoc, grindul Chilia,grindul Letea (Matita, Merhei, Obretin, etc), . . . . 5.000 , D

Regiunea dintre Ceatal Sf. Gheorghe, bratul Sulinabratul Sf. Ghiorghe incluziv ghiolul Gorgova . . 1750

Regiunea Uzlinei On& la grindul Caraorman . . . 2.360Regiunea dela Murughiol la Canalul «Regele Carol I»

DurAv54 560 D

Regiunea dintre grindul Caraoman si Mare (Rosu), Lu-mina, etc). 3 650

Regiunea Dranovului 7 710Regiunea marilor lacuri (Razirn, etc.) 80 000

Totalul luminisului de ap& . . 1u8.uUU h. a,

D

»

-

I

si

,

a

a

23

a

a

a

a

www.dacoromanica.ro


TABELA

Suprafetele grindurilor din Deltacari rdmein neacoperite la diferitele Mari ale nivelului

Lig hydrograd reprezenta /1. 10 din Inaltim ea maxima a

REGIIINEASaruanne

(peste 10 h.)H.

Geclaiinlalraeape

(pan& la 5 h.)

H. H.

yeetlielia ape(Omit la 4 h.)

H. H. I

eljelsecaiVilascaäpzell

(pAna la 3 h.)

H. H.

1) Malnl Dunarei.

Bratul Chilia - 3.910 - 6.324 - 6.738 -Tuloea - 745 - 1.253 - 1 762 -Sulina - 1.750 - 2.946 - 4.142 -Sf. Gheorghe. . . . ,.- 3.445 9.850 .5.820 15.343 7.115 19.767

2) Main! Mar% 2.380 2.390 2.400

3) 4rindur1 lel erloare :

Grindul Chilia. 1.765 3.995 _ 5.225 6.455Letea 7.915 11.660 - 12.185 12.710Papadia . . . . - 60 - 135 210Stipoo 30 2.210 - 2.607 3.005Ciawurlia . . . - 90 - 115 140Caraorman . . . 165 3.590 - 4.665 - 5.540Rusca 170 - 688 1.005Ivancea . . . . 1.370 - 1.667 1.965

Saraturile . . . 2.000 4.515 - 4.990 - 5.465Roou 14 - . 182 220Lumina . . . . - 25 82 140Busurca. . . . - 15 - 25 35

. Crasnicul .. . . 170 765 - 952 - 1.140reg. Dranovului . 650 1.170 1.832 - 2.495 --

11 11 morilor lacuri 1.250 9.800 39.580 10.200 45.350 11.000 51.525

4) Ostroave

Ostrovul Marti . . . . - 490 - 690 - 890 -Babina . . . . 520 - 670 820 -Cernofca . . . - 230 - 395 560

,, &jangle . . . - 95 - 137 - 180

11 Daffier . . . - 70 - 120 - 170

reg. Sf. Gheorghe - - 1.405 - 2.012 250 2.870

Total . . . 13.945 - 53.215 - 65.095 - 76.552


No. 2.

Dunlrei exprimate in hectare (H)apelor Duncirei exprimate in hydrograde (h).apelor In 1897 peste etiajul Dunarei la flecare punct.

Pärahnt decultura, eipaeuniH. H.

Piduri

H. H.

N isip.Dune

H. H.

OBSERVATII

..

3.460 450 - -729 - - 76 -

1.600 - 150 - - -' 2 575 8.364 870 1.470 - 16

2.380

3.995 - - - - -8.065 - 3.150 - 1.445 -

60 - - - - -2.210 - - - - -

90 - - -347 - - 1.650 - 1.294 -170 - - . - - -

1.370 - - - - -3.789 - - 726 -

145 - . - - -26 - -15 - - -

765 - - -1.069 - - 725 -- . 21.415 - 4.800 1.650 5.840

f

490 i 60 -520 - 45 - - -230 - 25 - - -

95 30 -70 - 20 - - -15 1.420 95 275 - -

31.199. .. -

. .6.545 - 8.236

I

91

91

-

0

0

- - -

.

-..

-- -. - -

, --

- - ---"

- -

- - -

www.dacoromanica.ro


rilor Duncirei (aprox. 10.000 hect. la 5 hidrograde 0 19.757 hec-tare la 3 hidrograde), 2) grinclul dela Chilia Veche (aproximativ4.000 hectare la 5 hidrograde si 6.455 hectare la 3 hidrograde)si 3) grindul Stipocului (2.210 hect. la 5 hidrograde si 3.000 hec-tare la 3 hidrogade).

Fig. 8 d& o vedere de pe grindul dela Chilia veche cu curtile locui-torilor Improprietäriti Imprejmuite, cu semanaturile i pomii, de pe ele.Fig. 9 reprezenta grindul Chiliei vazut dela Dunare la gura garleiPardina care trece pe sub satul Chilia i formeaz& limitea acestuigrind spre "mita.

Din aceste cifre vedem ea uscatul este abia a 1/10 parte dinsuprafata total& a Deltei, iar pámantul utilizabil ca pasune sau cul-tura abia a 1/ din suprafata Deltei. Tot restul Deltei este baltamai joasa de 3 hidrograde, adic& cu fundul sub nivelul apelorscazute ale Dunarei.

Din toate acestea putem dar s& Invätam ea dach voim sa spo-rim productiunea i rentabilitatea Deltei Dunarei, nu avem alta de,Mout decat : pe de o parte sa cautam a salva tot ce se poateferi de inundatie adic5, cel mult 60.000 hectare i sa le des-tinam pe cat se poate culturilor agricole 0 mai cu seam& creste-rii vitelor ; iar pe de alta parte tot ce este baltaadica pests370.000 hectare sa cautam a le exploata ca atare, amelloran-du-le si punandu-le tot mai mult In valoare prin piscicultura, cadaliceva, oricht de iscusiti am fi, nu putem face.

1) Punerea in valoare a bältilor Deltei prin pescariepiscicultura.

Daca din studiarea amanuntita a constitutiunii Deltei am Inva-tat ca baltile ei nu pot fi secate i transformate In terenuri agri-cole, ci trebue s fie exploatate ca atare i puse In valoare ca pis-cicultura,, nu rezulta de ad c& exploatarea lor nu va fi'In deajunsde rentabila i economia general& a terii va suferi. Din contrapiscicultura poate 0 ea 0, fie foarte rentabila ; se stie ca In Ger-mania, Austria, etc., astazi se transform& terenuri bune agricole Inelestee artificiale pentru cultura crapului, i aceasta fiindc& astäziacolo cultura pestelui renteaza mai bine decat cultura cerealelor.De ce dar noi cand avem deagata bAi naturale atat de bunede bogate, am cauta cu cheltueli mari sä le-secam i sa le tran-sformam In terenuri proaste agricole ? Populatia noastra e Inc&

si

www.dacoromanica.ro

99 DELTA DIINIREL 39

atat de putin deask &pia 50 oameni pe kilometru patrat, incatnecesitätele sociale ale colonizarii interne nu ne imping la ase-menea luerari costisitoare pe cari nu le Lc acolo cu multaprecatiune deal teri ca Olanda, Belgia, etc., caH avand o po-pulatiune de 5 0 chiar de 6 ori mai deask sunt nevoite la a-ceasta.

Pe de alta parte prin secarea necontenita a baltilor din susulDunarei §i din luncile raurilor noastre, spre a le transform& inp4une §i terenuri do cultura, prin secarea continua a ele§teelorcari inainte erau atat de numeroase in special in Moldova, productiatotala a pe0e1ui din tara scade pe fiecare an §i lipsa acestui ali-ment cu care lumea noasträ era deprinsa, incepe a se simti totmai tare.

Baltile Deltei dar, ori in ce punct de vedere ne-am pune, nupot §i nu trebue sa fie puse prin astfel de productiune in valoaredecat prin pescarie cu culturile ei anexe, care In conditiunile IncaH ne aflam este singura posibila, qi rentabila.

* *

Productiunii pescariilor Deltei i se poate da insa in viitor o des-voltare cu rnult mai considerabila decal o are astazi, cad aici avemo multime de balti mari §i mici, jepce, mlaOine, etc., reprezentandsuprafete foarte intinse caH din diferite cauze sunt neproductive,sau nurnai putin productive. Aceste cauze studiate fiecare In partecu dearnanuntul pot fi u§or Inlaturate. §i astfel toate aceste apepot fi puse treptat in stare sa dea o productiune insemnata de pe0e.

Pentru a ajunge la acest rezultat, trebuesc Ins& amenajate acestebalti in mod special §i aceasta cere Inainte de toate sa facem oserie de lucrari hidraulico, pentru a regula mai bine mersul apelor§i alimentarea bältilor.

Lucrarile pe cari le vom face In vederea repopularii i spoririiproductiei diferitelor bàli vor trebui sa aiba de scop :

1) De a cred 'in fiecare apei un mediu in care speciile de pqimai pretioase, pe cari trebue set cduldm sa le cultivdm, seiseascd pentru ele si pentru puii lor conditiunile cele mai favo-rabile de existence i;

2) De a face posibil ca in fiecare fel de apd sei se poatei cultivecacele specii de peOe cari convin mai bine acelei ape, adicet dea puted aplicd in fiecare apei principiul fundamental stabilit de

get-

*

si

www.dacoromanica.ro


vestitul piscicultor german v. Behr.Schmoldow : Den rechten schin's rechte Wasser".

La aceste rezultate InsA nu putem ajunge decAt pe de o partepe baza imei serii de observatiuni indelungate asupra conditiunilornaturale de existentafizice i biologice ale fiecarei ape In parte,iar pe de altA parte pe baza studiului diferitelor mijloace de a in-fluent& asupra acelor conditiuni, astfel ca sA le modificArn si sãfacem posibilä existenta In ele a acelor specii de pesti ce voimsa, le cultivam.

Fig. 10.Vederea genera.% alCanatului aRegele Carob).

Studii de acest fel le-am inceput fireste Inca dela 1892 de childmA .ocup de chestiunea pescariilor din RomAnia, lucrArile Inca cedecurgeau din aceste studii s'au Inceput a se executà abia, cu multmai thrziu, cad majoritatea din ele find lucrAri delicate hidraulice,a trebuit sâ treaca un timp pan& ce ne-am putut forma, un per-sonal tehnic specializat care sa facA proiectele definitive si sále execute.

Acuma avand gata harta pe scara de 1/10.000 pentru toateaceste regiuni putem, roll a mai fi nevoie EA se facA nouA studiipe teren, BA alcatuim cu cea mai mare usurintA toate proiecteledevizele"si sa le punem imediat In executie.

?.19/10411

1R

./.

e: 7If

n

www.dacoromanica.ro

nyK

lla Y

VIR

CE

c.a...veme

A.

A A A

A A.

A.

-41..triA.

A

.4

r-

N

..........tr

A. A

A. A. A.

'1/4.

a.:

.Ito .

P 1 I

......... o.A .

A. A. A 1A..

A.......... a .4

A. A A

A A a t......A

A A

- E

Fig. 11.Planul de situatie al Canalului Regele Carol ai al Dunava-cului oorectat.I

10-V=

A

.

A

A

A A A AA .......A.

AA

A

A A

www.dacoromanica.ro

Fig. 12.Planul de situa ie al Canalului aRegina Elisabetap.

www.dacoromanica.ro


Pentru a da o idee de felul lucearilor ce sunt necesare a seface, in vederea ridierii nivelului productiunii pescariilor din LAI-tile Deltei, voiu cita, propunerile de ameliorare ce le-am facut pentrudoll& din cele mai vaste regiuni i anume :

1) Pentru regiunea Razimului i Dranovului cu o suprafatátotalä de aproximativ 166.000 h. a.

2) Pentru regiunea superioarA a Insulei Letea panä la grindulStipocului la Nord, §i grindul Letei la Est, cu o suprafatä apro-ximativ de 71.000 hectare.

Fig. 13.-0 vedere a eCanalului Regina ElisabetaD, luatá In ziva inaugurAriisale Cu vapoare navigand pe el.

Din aceste prima a fost in parte executatã, a§a, c rezultatele sepot deja observa, iar pentru cea de a doua se fac acum proiectele.

a) Ameliorarea pesedriilor din regiunea Razimului i Dranovului.

Prima regiune studiatâ a fost regiunea Razimului. Aici tnodin 1894, Indatä ce am putut recunoa§te cä adevárata cauzä adespopulárii complete a acestui lac este apa saratä i concentratAprin evaporatiune, care face imposibila vieata pecAtilor de apa,' dulceIn ea, a fost u§or de gasit §i remediul. Canalul Regele Carol (Fig.

4. .

r2.

. 7 :;4"49.1414azr; ^t, ..!7_

-

0.2=.1f.*.priTea'A'ye:.cer

-4. .:

4

.,5

o

www.dacoromanica.ro


10 0 11) care a fost construit anume hi acest scop, a adus apa

Fig. 14.Vederea generalfi a Canalului Regina Elisabeta.

:*

Fig; 16.-Unul din cele 2 diguri de piatrA dela gura Dun6vMelui din lacul Razim,astfel cum era Inainte de a se da drumul apei de Dunäre prin Canalul Regele Carol.

r.2116I

Vot_.

'

t4-

r

t-

-in'..

www.dacoromanica.ro

Fig.

16.

Plan

ul d

e si

tuat

ie a

l nou

lui c

anal

ce

se c

onst

rueq

te la

pun

ctul

Cac

iatin

a lu

te b

racu

l St.

Ghe

orgh

ei l

acul

Dro

nov.

,F

F;1

LF

FF

F*-

1F

F--

----

F,

1-F

1-F

1-IF

-F

FF

)-1-

F1-

/3-

t.A

1-).

-.41

-,42

'1-

1F

k.

0F

Fal

F4

FF

3-F

F\ t

FI-

FF

l. *

LI

./-

1-1-

F*

FF

F .

l.

----

..,...

......

......

,

F...

o.o.

_I-

---

-,....-

-14,

CS

F-.

..9-

o

FF

* !

F1.

c.,,s

,,/__

_-,.,

.--

---'

PP

A1

/- \

5.3-

F-

I-Z

i`--

'-*--

7 F

---_

vF

FF

1, .

..,-''

.P

107

0-I-

--.''

'-%

----

F-

Q7

l-a

\

,F

Ft

or.7

17co

FF

k).

c..- 0

0.1

k).

0$.

0 ,

CP

1.,

I,I-

I.IN

111.

17F

I-F

0-

..loo

noo1

77.

F

1

www.dacoromanica.ro

46 DR. Gh. ANTIPA 106

dulce ,necesara §i astazi aceasta mare suprafata de apa a laculuiRazim, este ca§tigat5, pentru productia pe§telui (land peste 3 mi-lioane kilograme pe§te de apa dulce anual (din care 1.735.000 kgr.crap k;i. 365.000 kgr. alàu (1) in loc de 34.000 kgr. In total cata fost inainte in 1906), adica in loc de aproape nimic. Tot astfelva fi cu lacul Babadag pe care in scurt timp Canalul ReginaElisabeta ce s'a sapat in anul trecut 11 va 'nodal& Fig. 12 arataplanul de situatie §4i forma canalului «Regina Elisabetan, lung de

Fig. 17.Vederea noului canal dela Caciatina (in constructie), partea luatA Ingrindul malului bratului St. Gheorghe.

7 fim. care iea apa indulcita din lacul Razim §i o duce in laculBabadag, iar fig. 14 reprezenta vedérea generala a acelui canal §ifig, 13 da o fotografie a acelui canal luata In ziva inaugurariisale. Pe el se vac' plutind 2 vapoare ale serviciului pescariilor,cari avand un pescagiu de 5 picioare arata adancimea canalului.

Nicaieri lush, vorba Romanului: eVazand i fAcandn nu-§i aremai multa aplicatie ca aici, caci totul este bazat pe observatiuni.

(1) Inainte productia de saran a Intregei Delta ajunsese numai la 36.000 kgr., asb, cinumai In Razim avem astAzi o productie de 10 ori mai mare cleat era, lnainte In In-treaga Dela cu Razim cu tot.

11'"IkjiF.,- N ';`

0._, -

1000.

,

°, _ .. -

r*f4X-- A

.71117.4110,1Rillall'". . .

T- Xi.4.7.4!

.

1,;-- 7.1., .. -2

www.dacoromanica.ro


Astfel aici va trebui de sigurLsa continuArn lucrärile din regiuneaacestor lacuri, putAnd prin ele s5, sporim in mod considerabil pro-ductiunea i totodat 5. sä facem mai productive t alte nou5, lacuri,§i iata cum :

La inceput cand s'a s'apat Canalul Regale Carol, am crezut c5,apa adusä de Dunäre va fi abia, suficientA s5, indu1ceasc5, §i sá pri-meneasch apa din Razim §i sä intretie apoi un mic curent prinPortita spre Mare.

Fig. 18. Säparea canalului dela Caciatina cu Draga.

Pentru aceasta chiar de atunci s'a hotárit ca lacul Razim s5, fiecomplet separat de partea sa inferioara numità Sinoe-Liman",a§à c apa dulce s5, nu mai ajungA 0 la acesta. Astfel dar, s'ahotarit de atunci, ca un lac (Razimul) sa serveasca la cre§tereapeOelui de apà dulce (crap, 0 mai cu seamn5, §al5,u), iar celalalt(lacul Sinoe cu anexele sale) avand apa foarte shratá, sá serveascala pescuitul chefalilor.

Dup5, ativa, ani Insä dela terminarea Canalului Regale' Carol,am putut vedeà c cantitatea de ap5, adusa% de el e cu mult maimare decht se credea, la inceput i decAt o arätase calculele, a0,c5, mai cu seam& sub influenta vanturilor apa din lac s'a indulcitatAt de tare, Meat locuitorii pot acum adhpa, vitele lor chiar la Ju-

www.dacoromanica.ro

48 DR. GR. ANT IPA 108

rilofca cu apa din lac. Mai mult, cantitatea adusa e atat de mare,bloat uneori curentul prin Portita spre Mare e foarte puternic. Re-zulta dar cu siguranta ca noi avem acum aci un plus destul deconsiderabil de apa dulce de care eventual am putealdispune, ceeaceam si Mout &wand apa din Razim in lacul Babadag. Fig. 15 arataunul din cele 2 diguri de piatra paralele cari s'au construit Inlacul Razim de o parte qi de alta a Dunavatului pentru a duce apadulce venita din Dunare la distal* mai mari In lac si a preveni

Fig. 19.Slparea canalului dela Caciatina cu Draga i cu ZastupurileIn regiunea Plaurului.

astfel potmolirile. Aceste diguri cari aveau o inaltime peste 1 m.deasupra nivelui lacului sunt astAzi complet acoperite de apl10 a trebuit sá le inAlpm din nou pentru a devenl aparente.Aceasta dovedeqte cu cat de mult s'a marit cantitatea de apa dinlac pentru a .avea o a§a de mare creqtere a nivelului.

Tot In aceasta regiune Mai am mai construit Inca un canal, totatat de larg ca §I Canalul Regale Carol, care va fi gata In prima-vara 1914. Acesta iea apa din Dunare dela punctul Caciatinao duce prin gdrla Cernet la lacul Dranov, iar de aid plead, pringarla largh a Dranovului spre a ajunge la lacul Razim. Fig. 16 nearata situatia acestui canal qi legaturile sale prin garla Cernetul

gi

www.dacoromanica.ro

109. DELTA DUN4EL

pAnA, la lacul Dranov i apoi gàrla Dranovului pAna, la lacul Razim,iar Fig. 17 ne dá aspectul acelui canal cu plantatiile pe malghetäria slants dela Dunäre.Fig. 18 arata saparea acestui canal cu draga in regiunea Plau-rului, ajutându-se i cu un fel de harlete mari numite «Zastupurin,cu cari se scot bucatile de Plaur in forme mari patrate. In fig.20 se vede cum din Coscovele de stuf scoase de drag& se for-meaz5, malurile noului canal.

49

Fig. 20.Formarea.malurilor noului canal dela Caciatina In regiunea Plauruluidin Coscove de std.

Acest nou canal va spori de sigur considerabil productiunea la-.cului Dranov cu regiunea ce-1 inconjoaräa carui alp& devenisearnarA, pestele incepuse a se inputina, in el, dar tot (Meta vaduce si o .nou5, cantitate de ap5, dulce in Razhn.

Astfel dar in Razim, dela primavara 1914 incolo, vom aye& upSnare plus de ap5, dulce cu care am puteà de sigurindulci i laculSinoe. Si astfel m'am gAndit c5, pe acestlac -In sloe s5.-1 mai causer:-yam pentru productia chefalului care este foarte capricioasA, sihazardatA, i. oricum fall de pestele 'de apA dulce de o valoare in-ferioarA sA-1 umplem .cu, ap5, ,dulce i sa-1 .repopulam cu crap si

'cu seam en r,§a154, care 4 este atat de gäutat pe toate .pietele.Analele A. 12.Tom. XXXV1.Mentoriile Sect. 4

'si

.

Thai

si

qahrfi fire.

www.dacoromanica.ro

60 bit G. Agnpi 110

Chefalul in orice caz va continua a intra si el, cad se vor puteaamenaja anume garle speciale pentru acest scop la coada lacului,pe unde se va da acuma i scurgerea necesar5, plusului de apadin lac In mare. Cu aceasta dar am castiga iaras pentru productiapestelui de apa dulce cel putin Inca o suprafata de vreo 33.000 h. a.

Pentru a putea, insa face aceasta lucrare va trebui de acum Inaintesa inchidem cel putin pentru cateva luni pe an gura Portita lu-crare relativ foarte u§oarà, pentru ca apa sa nu se mai scurga

Fig. 21.Un ghiol din insula Letei ouprins de Rizael (Stratiotes aloides).

prin ea In Mare, ci sä fie nevoita s5, se scurga tocmai jos trecandprin Iacul Sinoe.

Cu Inchiderea Portitei vom face un nou i foarte mare bine pes-cuitului din Razim i iata cum: Observatia ne arata cá apele dulciaduse de Dunare redid% primavara foarte mult nivelul Razimuluiatunci se aduna aci cantitati mari de pui de crap i alau. Cand IncepIns5, pe la Iulie a bate vanturile de Nord-Vest, cari indepârteaz5,apele marii dela coasta, atunci nivelul märii la coasta noastraIn urma unui \rant indelungat poate Bade& foarte mult, peste 50cm. Atunci Razimul ramanand cu mult mai ridicat, se produce uncurent foarte puternic spre mare, care duce cu el i apa dulce,

foarte mari cantitiiti de peOe mic. Acest peste de apa dulceci

www.dacoromanica.ro

bt LTA DinTIR Et.

odatg, intrat in mare Isi pierde vederea. i. .este pierdut cu totul,gäsindu-se in scurt timp mort aruncat pe mal de valurileAstfel dar inchiderea Portitei in areas& epoca a anului nu numaica va conserva, aol apa dulce pentru a o lsà s'a se scurga In laculSinoe, ci va conserva, totdeodatá In fiecare an i o cantitate foartemare de peste mic care astazi era regulat pierdutä.

Ea va putea ins5, rAmanea, deschis 5. primavara aand intra pesteledin mare in lac.

Fig. 22 Un ghiol cu plaur pe margini i cu Rizaca la mijloc.

Aceste douá lucrari dar, adic5.; Deschiderea Sinoiului spre &t-am i amenajarea sa spre a servi la productia de crap si saldupe langa chefali i inchiderea Portifei sunt cat se poate de ne .cesare trebuesc executate cat mai repede.

b) Ameliorarea baltilor din regiunea Sontei Lopatnei(Insula Letea).

Studiile (Acute ne-au ArAtat c5, nu numai din cauza shrärii apels'au Mout in unele lacuri conditiunile de vieata a pestilor improprii.In alte lacuri an fost cu totul 'alto cauze cart au stricat apa si auMout imposibilá vieata pe§tilor in ele. Astfel cercetand ghtolurile,

111. 61.

- .-,. . , ,

..5.-.. .- ... ,

... ,4, . -1 .........-. ' , , 4'134 .1% -' V' 1 4 4 .

11 '1 ' 4

14 . . :

, fd," i L '

0. tii i t t

Y

O' 4 ^' ,''S ,, t. t '

a il, 6 ; ...:,, ,.

.1 ° '1:., A

*. :";1'. .

d1 41 ° , r *9,1)04 i , -':, 1

, ........,,thi ?41.1.-_.ilgrii..._,:..0...41 %AA?' 4 A ' dr : , c, ° ,:. I 'Idi'171.A.I.,',41tft ') ' .. '' ni

i

i

marii.

www.dacoromanica.ro

52 DR. GR. ANTIPA 11.2

sahalele si garlele din partea inferioarä a insulei Letea, am pututyodel in anumite epoce o lips& desavarsita, de peste. CercetAndde aproape cauzele, am vazut ca apa e prea putin oxigenata si in-carcata cu tot felul de gazuri provenite din putrefactiunea vegeta-tiei foarte abundente care creste aici. In special este o plant& nu-mita Rizacei (Sfratiotes aloides) care in ultimii ani s'a immultit inmod spaimantator coplesind toate si care pe Fang& alte in-conveniente:impiedica cudesavarire i pescuirea acestor balti taind

23.lncercgri1e Mute de administraVa pesariilor din Tulcea de a curAtiin mod mecanic Rizaca dintr'un lac.

cu ghimpii lor navoadele ca cu un ferastrau. Fig. 21 si Fig. 22 a-rata, un lac mare care inainte ave& apa limpede i acum a fost cutotul acoperit de Rizack iar in Fig. 23 se OA incerchrile floraede Dr. G. Ionescu, administratorul Pescariilor din Tulcea de a cu-rap In mod mecanic un lac de aceste_buruiemi. Fig. 24 arat& oOTIS In care apa devenind stagnant& prin potmolirea gurii ei, Stra-tiotes aloides ne mai av&nd curentul care s'o impiedice s'a intins i aici.

Pe langa, aceast& plant& cresc i o multime de alte specii deplante de apa stagnantà, cari acoper suprafata lacurilor celor maifrumoase i Impiedic& lumina si caldura s& strabata In ele. Fig. 25ne area un lac un luminis de apa in mijlocul Plauruluiacoper

bältile

Fig.

www.dacoromanica.ro

113 DELTA DEMIREL 53

rit aproape pe toat5, suprafata cu Ciuline (Trapa natans). Fig. 26arati un lac acoperit pe o mare parte cu Plutnita (Nymphaea alba).Fig. 27 si 28 un lao, Ghiolul Merchei, Incunjarat de Plaur i aco-perit cu insule plutitoare i Fig. 29 vechea ga,r1A a Dunavatului childdin cauza potmolirii gurii ne mai având curent a fost acoperith,cu totul de Trapa natans.

Toate aceste plan te,litoarnna c62'and la fund si apa neavAnd oxi-gen suficient pentru ca sa,' se facä repede descompunerea lor corn-

Fig. 24.-0 girl& din delta en gurile potinolite wariest( de Rizaell

plea prin procesele normale de oxidatiune, ele intr5, In putrefactiunedegaja,nd tot felul de gaze ra.0 mirositoare i oträvitoare, cari facvieata pestilor si a celorlalte animate imposibilá In aceste ape.

Totodata,, tot din 1ips'6, de oxigen suficient, descompunerea plan-tefor moarte merge foarte Meet si In loc de a se ajunge la distru-gerea lor din care s6. rezulte produsele finale: ap5,, azot si acidcarbonic, rárnAn bucAti Intregi carbonizate cari se depun pe fundsi-1 Malta, potmolind incetul cu incetul bá1iIe i transformându-le Inmlastine,

Cercetând mai deaproape cari sunt cauzele cari ne-au produsaceastA stare de lucruri atht de valb'anatoare, care arnenintä a des-populà cu totul bAltile de pe o suprafata de peste 71.000 heçtare,.

www.dacoromanica.ro


a fost usor s m conving c5. nu este alta, decat ca apa in toata%aceasta regiune aproape cá nu se mai poate primeni de loc.Lipsa de apa proaspata dar deci si a unni mic curent carepentru piscicultura e foarte necesar este aceea care favorizeazaaici cresterea abondenta a acestor specii de plante de apa stag-nanta. Cum ca In adevar asa este, ne-o dovedese observatiunile di-recte atat asupra acestor balti In trecut cat si astAzi asupra altorbalti cari erau in situatiuni indentice.

Fig. 25.Un lac acoperit cu Trapa nutans

Astfel in timpul carid baltile din aceasta regiune se alirnentaumai Cu usurinta, localitatea de pé vechiul brat al Sulinei dela Mila23, situata in centrul acestei regiuni, era unk din cele mai impor-tante puncte de pescArie din toata Delta; era atat de mare bogatiade peste ce se aducea din aceste lacuri, ea mai toti pescarii ceimari se grabiau faca aci cherhanale pentru a primi i sarapestele prins; si tot astfel si cherhanalele dela Chilia lucrau atuncifoarte mult. Astazi toate aceste cherhanale nu mai lucreazá decatputin si multi pescari batrani, ob3ervatori buni din aceste regiuni,1mi spun ca observä primavara In timpul apelor mari o multimede pui de peste, cari apoi in timpul apelor scazute dispar din cauzaapei care devine atdt de jute la gust, inecit onboard peOeie i arde

§i

sa-ci

www.dacoromanica.ro

115 DELTA DIINXRET. 55

chiar instrurnentele de pescuit daca, le lasA mai mult tirnp In apa,"

I

Fig. 26.-0 parte dintr'un lac din delta (Ghiolul MazAlului; acoperit cu Plutnite(Nymphaea :al)a).

Fig. 27.Un colt din Ghiolul Merheiului Incunjurat cu-plaur. In fat& 2 insuleplutitoare lipite de pleural dela mal.

Pe de alta, parte In multe balti caH In anii de Beret& mai cu

, ,--- --- -- ; '''2_,-,-,-,.1-,00Ar-nr _ .....- .A.,. -- ,--."-z-....

_We: .--- -:-'-----7'u.i"-- ' '-' --7-...- -2.-----,7,aLecir. --,111..,,i'''"":"-z _i_4__-.7:,--=n.----...0.1r.,--,

---.:'`'Sa-r-L---1=:--.!'W-r1"----i.A45114-.__...,-:....tf:_b-- :,.- -_ - , -1.- _,I.:3L0r,...- -: , . i& __i - ..,,sw4,0.-:....:IT'.:416...aiint.-r _7

. -,_-- -... gv.

www.dacoromanica.ro


seama Gaud n'au venit ape. mari mai multi ani dearandul eraupline de buruiana, aceste au disparut indata ce au venit vreo doiani cu ape mari cari au trecut peste maluri. Astfel era balta 01-tina In anii trecuti atat de plina de o buruiana numita Ormaigetde baltd (Vaisneiqa), incat nu se putea pescul de loc in ea; Inacesti doi ani din urma in* apele mari au curatit-o cu totul deburuiana i pescuitul se face acum iaras cu mare usurinta.

Cercetand acum mai departe cari sunt cauzele cari au produs

Fig. 28.-0 insuld plutitoare in mijlocul Ghia bast Merheiului.

aceasta stare ea apa din baltile acestei regiuni sa-nu se mai poataprimeni ,si sk se strice In timpul apelor 'cazute ale Dunarei, putemvedea, cu usurinta Ca ele sunt de ddua feluri:

1: Astuparea garlelor de alimentare dela Dunare; qi2. Luerarile Comisiunii Europene a Dunarei pentru regularea -si

adâncirea bratuldi Sulinei.Intru cat priveste garlele de alimentare, aceasta regiune se-ali-'

manta .inainte:a) Printr'o serie de garle. mici . cari crestau malul atat pe

bratu1 Chiliei Omit la Pardina, cat i pe bratul Sulinei i condu-ceau In diferite ghioluri mai mici; toate acestea sunt azi potmolite

www.dacoromanica.ro


si apa nu mai poate intr.& In baltá decat atunci cand Dunärea serevars& peste maluri.

b) Printr'o garla mare Garla qontea care este restulunui ,vechiu brat al Dunárei, care porni& din bratul Chiliei din susde Pardina i travers& intreaga regiune pan& la Mila 24 a vechiuluicanal Sulina, uncle se värs& din nou in Dunare. In drumul eiea aliment& diferite ghioluri dintre caM cel principal e ghiolulFortuna care inainte era foarte productiv; dar mai cu seam& a-

Fig. 29.-0:parte din vechiul Dunav4 kin timpul când apa nu mai aveh curentprin el) acoperit cu Trapa natans.

ceastä garla bagh o mare cantitate de ap5, in aceastä regiune, pecare o alimenta In mod indirect peste maluri Garla Sontea,pe la 1833 era atat de mare Incat d-I Hartley mult timp pune&mare pret pe cantitatea insemnat& de apA ce putea sa i-o aduc&din bratul Chiliei in bratul Sulinei; in urm& ins& ea s'a potmolit totmai mult, as& ca gura ei dela bratul Chiliei este cu totul inchisä decel putin 40 de ani.

c) ,Pentru alimentarea portiunii cuprinse Intro grindul Chilieigrindul Letei serviau garlele dela Mila 23, dar In special gárla

Lopatna care. este de asemenea o gaff& foarte mare iaràs res-turile unui vechiu brat de Dunare si care aliment& direct s'au

§i

www.dacoromanica.ro


indirect mai toate ghiolurile de aci Ca: Trei lezere, Gablovata,Bobina, Matita, Bodaproste, Merheiu, etc., varsandu-se apoi iarin Dunäre Bag& Periprava printr'o gaff& lung& §i adânca nurnitagdrla Sulimanca, care e garla de drenare a acestei regiuni. Siaceasta garla, Lopatna aducea aci mari cantitäti de apa alimentandintreaga regiune; astazi gura ei insa este foarte mica, redusa la osectiune care nu poate lasa, decat foarte putina apa sa treacaprin ea.

Din toate aeestea se poate vedea, dar ci astazi aceasta intinsa supra-fatä de peste 71.000 hectare este cA,t se poate de rau alimentata,prin gado, iar balta se umple numai cand tree apele Dunarei pestemaluri, adica numai la cativa ani odata .§i atunci numai timp deca.teva zile pe an. Fire§te o o asemenea stare nu putea sa pro-duca decht efectele pe cari le-am vazut.

Intru cat priveqte efectele lucrdrilor Comisiunii Europene aDundrei pentru rectificarea bratului Sulina voiu aminti

1. Comisiunea Dunareana rectificand canalul Sulinei, taindu-itoate coturile i imbracandu-i malurile cu piatra, a astupat toategarlele cari duceau apa in aceasta regiune, lasand numai pe aceleacari aduceau apa din ball& in Dunare;

2. Ca adâncind canalul Sulinei atal de mult, a dat putintasa se scurga In Mare o cantitate de apa cu mult mai mare, §i e§tiut Ca aceasta apa nu este numai din cea adusä direct din Du-flare, ci ea se scurge In canalul Sulinei §i din apa provenita din baltileacestei regiuni. Astfel se tie ea la Ceatalul SI. Gheorghe, CanalulSulinei, cand sunt apele la etiaj, are o sectiune de numai 558 m.pe cand in apropiere de gura sa dela mare, seOunea canalului ede 967 m. p. Cu alte cuvinte prin gura Sulinei iese in mare candapele sunt la etiaj aproape de doua ori mai multa apa decal infrain acest canal prin gura sa dela Dunäre.

Dupa o inundatie insä, apa ce iese e de trei ori mai mare de-cal cantitatea de apa ce intra.

Aã dar tot acest plus de apa provine din. baltile Deltei, sour-gandu-se aici mai intadu in timpul apelor mari peste maluri, apoiprin garle §i in timpul apelor joase ale Dunarei filtrandu-se prinmaluri. i e §tiut ea toata aceasta apa provine numai din parteasuperioara a Deltei, Mica tocmai din regiunea de 71.000 hectarede care ne ocuparn.

Aceasta continua evacuare a apei din balti prin canalul Sulineicare este un adevarat deranj al regiunii contribue de sigur foarte

a:

p.,

www.dacoromanica.ro


mult a produce acea stare vAta,m5.toare a pescAriei din aceste bAltipe care am constatato; aceasta cu atat mai mult, cu cat garlelefind inchise, apa pierdura, nu mai poate fi suficient Inlocuita cuapa proaspata din Dunare.

Dad, voim dar sä amelior'am peseariile din aceastä intinsa% supra-fat'a de bälp, trebue sä avem inainte de toate in vedere toate cauzelecari au produs starea aunätoare de azi si s'a le combatem :

1. In prima linie trebue sa . ga'sirn mijlocul de a aduce canti-tap cat mai mari de al:A proaspäta un timp cat mai indelun-gatpentru ca cu toate pierderile provenite din evaporatiune,.dinscurgere si din filtratiune prin maluri in bratul Sulinei, tot sä neramana apa cu un nivel suficient de ridicat i on un mic curent,astfel ca plantele de mlastiná sa, nu se mai poatá desvolta si s'a fieoxigen suficient pentru traiul pestilor si al altor organisme acuatice.

2. Trebue sa cautam ca apa odatá intratá aici sä nu o mailäsam sa% iasä imediat afarä i deci sa astupAm garlele de scurgere dinspre bratul Sulinei, deschizand numai pe acele de alimentare;

3. Dad, sunt garle cari servesc numai un timp al anului cagarle de alimentare i apoi ca Orle de scurgere, st le facem prispe"sau porti" (ecluze) ca s'a, le deschidem numai in timpul cat inträapa prin ele;

4. Apa de Dunäre proaspäta% intratA aci find Incarcata cualuviuni, trebue condusä mai Intaiu prin basene de decantare, unde

depue materiile aluvionare pentru a nu potmoli apoi báltile;5. Apa proaspata, odatä intratä aci trebue sa-i facem drum

pentru a o conduce prin tot sirul de balti din aceasta regiune sia asana astfel conditiunile biologice din ele.

Studiind acuma din aceste puncte de vedere aceastA regiune,vedem GA ar trebul sA facem urmAtoarele lucrari :

1. Pentru alimentarea portiunii anterioare a acestei re-giuni cuprinsei de o parte intre Ceatalul Chiliei gdrla A-leoqi qi de alta intre Ceatalul Chiliei qi folgan pe bratul Sulineitrebue sapata o garlä cam intre satele Ceatalchioi i Pátlageanca,care sa ducá apa In Sahana Sireasa.'Eventual s'ar putea folosipentru acest scop garla dela Podul Rosu, care este foarte buna siar trebui numai curatitä i adancitä i pusa apoi In legatura cudiferitele lacuri din aceastá regiune. Daca aceasta lucrare se vaface, vor trebul apoi astupate toate acele din &bele mici cari daudin Dun'are In ghiolurile laterale si le potmolese prea mult.

2. Pentru alimentarea portiunii principale limitatcl la Nord

i

Wald

pi

www.dacoromanica.ro


de grindul Stipocului, grinciul Chiliei bratul Cerniofca pandla Periprava, la Est de grindul Letei si grindul Reiduculuila Sud de bratul Sulinei va trebui inainte de toate sa deschidemvechea gárlâ Sontea. Aceasta pe toata lungimea ei are o adam-cime i o sectiune foarte mare si in general aspectul ei este alunui adevarat brat de Dunare; numai artea dela gull pe o lun-gime de cativa chilometri este astupate, cu totul, ase, c nici nuse mai .cunoaste locul unde a fost. Aci trebue Mout& sau o guracu totul noua sau a se desfund& gura veche i sä facem un canalmare de cel putin 25 m. lätime la fund si 2 m. adâncime sub etiaj.

3. Dupe, ce vom deschide ,,5iontea, vom observe, ce influentaare apa adus& de ea si asupra alimentarii lacurilor de pe Lopatnaca: Trei Iezere, Bodaproste, Bobina, Matifa, Merheiu, etc. Dace,atunci se va constate, ca alimentarea nu e suficientä, va trebui sâinchidem gura din valea Sontei dela vechea Mile, 24 de pe Sulina

sei stcibilim o legetturct printeun nou canal intre k5iontea siLopatna, ca apa adusa sá poate, curge inainte din una in alta.

In tot cazul, dupe, ce aceste lucrari vor fi executate, vatrebui sä ne hotarim a inchide cea mai mare parte din nume-roasele gArle paralele cari strábat astezi Grindul Raducului i caripierd o mare parte din apa acestei regiuni, lasand-o se, se scurge,in mod inutil spre mare. Toate aceste garle au fost 'Acute de pescari,numai spre a prinde mai cu usurinta pestele atras de -curent, nuinsa spre a aliment& baltile din ele.

Facand toate aceste lucrari, caH vor cre& in aceste bälti con-ditiuni favorabile de existent& pentru pesti, vom pute& cu sigurante,printr'o explUatare rational& sa redam vechea productivitate uneisuprafete foarte mari de peste 71.000 hectare si vom marl astfelconsiderabil productiunea pescariilor Deltei, dupe, cum s'a Mout siin regiunea Razimului i Dranovului.

c) Ameliorarea baltilor din celelalte regiuni ale Deltei.

Din acele doua feluri de' lucrari pe cari le.am ales ca exemple,se vede dar earn de ce nature, sunt problemele pe cari le avemdeocamdata de rezolvit pentru a pute& pune In stare baltile Delteica sa poata sa ne dea printr'o exploatare rationale, si prin pisci-culture, o productie mai mare.

Lucrari de acest fel va trebui sã facem de sigur Inca in diferitealte regiuni, unde fie din cauza potmolirii garlelor si unei alimen-

si

www.dacoromanica.ro

121 DELTA DIINXREI. 61

tatiuni insaficiente cu apA proaspArA, fie din alte cauze, flora lito-ral i stagnantA a cotropit sau unde materiile organice in-trate In putrefactiune infecteazA apa, sau unde apa s'a sarat preatare si astfel s'au creat conditii cu totul improprii pentru cresterea

immultirea pestelui, etc.Astfel In regiunea Pardinei avem 23.000 hectare de balti adanci,

uncle Ins& plaurul a luat proportii atat de mari, cA le amenintA sale acopere cu totul. i aici deschiderea gdrlei Pardina, care acume cu totul potmo1it i InchiSA, la gura ei dela deal, precum i altelucrAri mai mici ce le-am arAtat in altA parte, vor fi In stare sso. schimbeconditiunile de vieatA i sa, facA posibilA intr'un grad mai mare caastAzi cresterea i reproducerea pestelui.

In regiunea cuprinsä intre grindul Caraormanului si mare, cuo suprafata de peste 40.000 hectare, conditiunile de existentA suntsi mai rele din cauza lucrArilor de rectificare a canalului Sulina,care a inchis garlele si a InAltat malul, asä CA alimentatiunea baltiie posibilA numai la cresterile mari. Aici apa e atat de infectà, in .cat garla mare care dreneaza aceastä regiune i se varsa in marese si numeste Gelr la 1mputita. Cu mici lucrari pe cari le-am pro-pus prin rapoarte oficiale aceste 40.000 hectare pot 11 facute sA de-vie foarte productive.

Tot astfel e CU baltile din regiunea Somovei cu o suprafata de18.000 hectare, Balta Zaganul, Obretinul, Balta Morughiol, Bet ltilede pe Lilco?), Zatonul dela Sf. Gheorghe, etc., etc., cari toate aunevoie de mici lucrAri pentru a fi 'Acute mult mai apte pentru pis-ciculturà aecat sunt asrazi.

Proiectele definitive i devizele pentru toate aceste lucrAridupa cum am spus, acum cand avem harta gata se pot face Inscurt timp, iar executia lucrarilor de asemeni, &ad acum ServiciulPescArfilor dispune si de un personal tehnic specializat in aceastAdirectiune precum si de un numär de drage i alte instalatiuni pro-prii pentru asemenea lucrAri. Cheltuelile pentru executarea aces-tor lucrAri vor fi de asemenea relativ foarte mici In raport cucheltuelile ce s'ar face cu indiguirile.

In tot cazul pentru regularea tuturor celor 370.000 hectare debalti din intreaga Delta nu cred cà va fi nevoie a se cheltui maimult de vreo 2.000.000 lei Wand Ca norm& cheltuelile ce s'au 'loutcu lucrArile de pana acuma. (Canalul Regina Elisabeta lung de 5chilometri, lat de 20 metri i aclanc de 2 metri a costat In totalnumai 79.000 lei).

bAltile,

www.dacoromanica.ro

62 bft. ANTIPA 122

Aceste lucrari hidraulice cer Ins& un serviciu regulat pentru in-tretinerea lor din cauza potmolirilor continuue ale Dunarei.

Cu modul acesta dar vom putea, in cativa ani §i cu o chel-tueala relativ mica care se va amortiza in cel mai scurt timp dinplusul productiei (1) sa regulam alimentarea tuturor baltilor din in-treaga Delta i prin aceasta vom da posibilitatea ca printr'o ex-ploatare mai rationala, bazata pe cunoa§terea mai profunda a bio-logiei pe§tilor, sa ridicam foarte mult. productia acestor intinse su-prafete §i deci i rentabilitatea lor.

Nu cred ca exagerez afirmAnd c, daca toate lucrarile pentru a-menajarea sistematica a baltilor in vederea introducerii unei pis-ciculturi §i exploatari rationale In ele se vor face, atunci producti-uneà lor va cre0e atht, Incat aceste bälti vor rent& ca pescariimai bine decht ar rent& chiar daca gr puteh fi secate i transformateIn cele mai bune terenuri agricole.

(1) Intreaga sung de 236.000 lei cAt a costat canalul Regele Carol si toate rectifiarileDunavAului, s'a amortizat din productia celor dintai 2 luni cand s'a pus in exploatarepescuitul in lacul Razim.

at

www.dacoromanica.ro

IV. COLONIZAREA DELTEI DUNAREI

0 all& problema economica mare care are §i o parte socialanational& foarte importanta i pe care acum gratie nouäi harpvom putea-o rezolvi mai cu u§urintä este chestiunea colonizariiDeltei.

Din cele aratate mai sus, noi am vazut c5. suprafata totala agrindurilor din Delta, cari raman neinundate la apele mijlocii aleDunarei (5 hidograde) este de 43.414 h. §i ca din aceste nurnai31.184 hectare pot fi utilizate ca teren de pa§une i aratura. Dinacestea Insa mai trebue a se scadea-terenul ocupat de satele actu-ate §i terenurile cari au fo3t deja parcelate. Totu§ cea mai mareparte din suprafata grindurilor Deltei este Inca proprietatea Sta-tului.

Din harta se vede .insa o daca ne-am hotari a face oarecariluerari, aparand cu mid diguri contra inundatiilor ce yin dinsprepartea baltii, am putea sä mai ca§tigam tot terenul care ramaneuscat cand apele Dunarei sunt joase, adica pa,na la limita stufului(3 hidograde). Acestea ne-ar da atunci o suprafata totala cam de76.000 hectare in care se cuprind §i nisipurile (18.236 h.), padu-rile (6.545 ci thate celelalte terenuri neproductive la un loc.Aceasta, adica cam 60.000 hectare, este maximul ce se poate aveaaici ca pamânt uscat. (Vezi tab. No. 2 pag. 96-97).

Firecte C cu 3,0 de putin pamant disponibil nici nu poate fivorba dupa cum s'a sustinut de unii de a gasi aci rezervapentru rezolvirea chestiunii noastre agrare, Improprietarind pe ta-ranii lipsiti de pamant din tara. Pamantul arabil care este aicide abia ajunge pentru necesitatea populatiunii locale, pa§unile Ins&sunt mult mai mari, aà ca se aduc vile la pa§unat din locuri cumult mai Indepartate.

Cu toata aceasta lipsa de pamint de cultura Insa Delta Duna-rei ttebue colonizata cu Romani i aceasta atat din motive eco-nomice cat ci din motive politice ci nationale.

oi

h.)

www.dacoromanica.ro


a) Motive le economice sunt de sigur usor de inteles: Productiu-nea principal& a Deltei va fi intotdeauna pescaria; peseariile auInsä nevoie, pentru a fi rational exploatate, de brate cat se poatede numeroase de pescari, cad se stie ca .0 balta care nu e re-plat suficdent pescuita, in loc ca productia ei sa creasca, ea scade;aceasta din cauza immultirii prea mare a nurnarului exemplarelorde pesti cari In loc sa creasca, Ii fac concurenta la hrana si de-genereaza ramanand pitici i scad astfel produetia total& a a-celei balti atat ca cantitate cat si ca calitate.

In pescuitul baltilor pescarii gasesc, 'o buna remuneratie a muncii10r, Insa le trebue pe Fangs& aceasta o bucata de parnant atatpentru locuinta, atenanse, etc., cat i. pentru creste Vitocultiva legumele i cerealele de cari au nevoie pentru trebuintelegospodariei lor.

De sigur Insa c suprafata de pamânt de care are nevoie uri ries-car, numai pentru trebuintele sale si ale familiei, este cu mult maimica decat suprafata de care are nevoie un taran care traeSteexcluziv din agricultura, si care deci trebue s produca i pentruvanzare. .De aceea locuitorii pe can Ii vom improprietarl InDelta nu pot fi deceit pescark caci ei indeplinese aci mai Intaduo necesitate absoluta pentru exploatarea celor 370.000 hectarede balta, iar pe de alta parte ei avand .nevoie de mai putinpamant putem sä Impropietarim cu mult mai multi. Afar& de a:cestea pescarul e deprins cu apa i cu inundatiile ei si nu Con-siders& ea taranul ca o nenorocire cand vede urcandu-se apa, ci caun semn de belsug, care le aduce pescarie bogata.

b) MotiveTe politice sunt, cred, de asernenea usor de Intelesistoria ne Invata, sä le apreciem si mai bine.

Fara indoeala ea eel mai nepretuit bun ce 1-am mostenit n6i delastramosii nostri sunt gurile Dunarei, caci stapanindu-le pe eleputem sa al:dram libertatea comertului i calea.principala de trans-port pe care se scurg produsele muncii intregului nostru poPor.Luptele mari ce s'au dat pentru stapanirea gurilor Dunärei nearata, marea lor importanta politica F,3 i ne explica, ravna altor po-poare de a pune mama pe ele.

Un asemenea bun nepretuit Insal, nu ni4 putem 'Astra mai trinedecat stiindu-1 ea e In mijlocul unei populatiuni curat romariesti,pe a Carel sentimente patriotice sá putem conta, ori cand. L6eui-torilor Deltei dar le vine In primul rand aceast& mare einste de

et

Oja-ei ei a-li

www.dacoromanica.ro

125 IALTA DIINAREI. 65

a pastra neatins acest scump avut al neamului românesc, si dea fi strap, portilor casei noastre.

Istoria pe de altä parte. ne Invatä GA Delta Dunärei, care panala 1812 a fost tara curat moldoveneasca, a fost dupa aceea ne-1contenit obiectul certelor cari au fäcut-o sa-si schimbe mereu su-veranitatea. Dela 1812 ea a trecut sub Turci, Insa numai pentrucativh ani, cad Rush au cautat in contra vointei Intregei Europe ao ()cup& inaintand pas cu pas ; astfel la 1826 gratatul dela Akerman)Rusii au luat-o pe jumatate pana la canalul Sulina i apoi la 1829(Tratatul dela Adrianopol) au reluat-o in intregime paná la bratulSf. Gheorghe. Abia prin Tratatul de Paris dela 30 Martie 1856,ea ne-a fost redath noua, insä numai pentru cateva luni, cad prinprotocolul semnat la Paris la 6 Ianuarie 1857, Delta Dunarei afost data din nou Turciei si in fine numai dela 1878 am redo-bandit-o iarás, insa si de asta data far& delta Chiliei.

Aceasta necontenita schimbare de suveranitate insa, a Mout cavechea populatie curat moldoveneasca din Delta aproape sa dispartichiar si din vechea cetate a Chiliei i sä fie inlocuitä cu colo-nisti noi dintre Cazaci Zaporojeni veniti dela Nipru i Lipoveniveniti dela gurile Donului, pe cari Rusii in diferitele lor ocupatiuniau cautat stabileasca aici. In timpul ocupatiunilor turcesti insa,Rusia obligase pe Turci prin conventiuni speciale (art. 4 din Pro-tocolul incheiat la Constantinopol la 1815 intre Rusia i Turciapentru punerea In aplicare a tratatului dela 1812) BA nu aducacolonisti In Delta Dunarei".

Astazi dar, cand acest vechiu pamant stramosesc pe care-1 pier-dusem timp de 66 de ani se afla iaras sub stapanirea noastra, desigur ca, e de prima noastra datorie sa improprielarim aici, petoate terenurile ce le mai poseda Statul, Romani vrednici i sa ledam tot sprijinul ca prin munca lor aceasta bucata de tara sa in-floreasca.r-Problema acestei colonizäri interne pare foarte usoara, ea este

insä In realitate destul de grea. Pare usoara clink& aproapetot pamântul de aici afara do sale si de partea mai inalta dingrindul Chiliei, pe care Ministerul Domeniilor 1-a parcelat Inca dela1885 impropietarind pe el pe Rusii din Chilia-Veche este al Sta-tului si nu am avea decal sa alegem colonisti pentru a-i improprie-tarl. Este Insá grea:

1. Fiindca nu orice om poate tral i se hrani in aceste regiunicu conditiuni de vieata atat de particulare si extrem de grele; si

Amide A. R.Tom. XXXVI.Memoriile Sect. Stiinfifice. 5

sa-i

www.dacoromanica.ro

66' DR. GR. ANTIIPA 126

2. Fiindca pamantul de cultura, disponibil e foarte redus, jar lo-curile mai inalte si mai ferite de inundatii pentru a face case, suntdeja ocupate de altii.

Aol dar colonizarea nu mai poate fi facut a. dup5, aceleasi normecum s'a facut In tara, aici trebuo sa urmeze dup5, alte principiisi anume:

1. Colonistii trebue sa fie perfect deprinsi eti vieata de balta, asa,inundatiile sa nu le considere ca o nenorocire ci ca belsug,

cWeace aici i sunt in realitate;

30.Sat si biserica construit de Serviciul pescariilor la Patlageancl (Iânglceatalul Ismailului) pentrn prima colonie de veterani asezata in delta Dunarei.

2. Colonistii trebue sit fie de meserie pescari, cari sa se ocupesi cu cresterea vitelor, fiindca parnântul de cultura propriu zis nuexista deCat putin, iar majoritatea este flue* si imas de vite. Lo-turile deci vor fi aci cu mult mai mici.

3. In schimb ca li se da pamant ptiin, Statul trebue sit aperedinspre balta cu mici diguri submersibile terenurile pe can ii im-proprietareste i locurile rezervate satelor.

4. Statul trebue 85, le construeasca singur case si atenanse pepomostele Inalte, pentru a le pima la adapostul apelor mari.

c5,

F ig.

www.dacoromanica.ro

127 DELTA. DIINARE4. 67

Toate aceste conditiuni pot fi insA cu bunAvointA si nu cu mu1t5.cheltuealA indeplinite in totul.

Colorlistii vom gäsi la siguranth din flu voinicilor pescari românidin satele Dobrogei ca: Niculitel, Gary An, VAcAreni, Pisica, Saban-cea, Calica, Sarinasuf, etc., cari neavând pAmant de abia, asteaptAsA-si gaseascA loc pentru a se instalà.

ApArArile de inundatie in câteva locuri de asemenea se pot facecu o cheltuealA relativ mica rata de insemnatatea problemei pecare avem a o rezolvà.

In tot cazul aceste colonizari fAcându-se sub directia ServiciuluipescAriilor, colonistii vor fi supraveghiati pan& ce se vor putea,tineà pe propriile lor picioare. La Inceput li se vor da credite pentru

cumpAra instrumente de pescuit i a-si face in tovArAsie insta-latii de cherhanale, li se vor da garle In concesiune ca sä le curetesi sA le pescueasca, etc., pana ce vor ruTeh astfel sä lupte singuri.

Astfel find cred c Statul trebue sä fad, cat mai In graba ur-mAtoarele lucrAri pregatitoare:

1. SA facA un inventar exact al pAmântului disponibil al Statu-lui, ImpArtit pe categorii dup.& cum e mai mult sau mai putininundabil. (Vezi tabelele anexate);

2. SA se arAte cari sunt portiunile de pAmAnt cari potgate In mod artificial din WV prin indiguiri, desecari, colmatArisuccesive, etc. ;

3. SA se noteze calitatea fecarei portiuni de pArnamt avandu-sede baza natura sa (nisip, humus, etc.), dacA e mai mutt sau maiputin expus la, inundatie i dacA e mai jos sau mai ridicat;

4. SA se facA un plan general de colonizare hotarindu-se toatecentrele unde se vor stabili coloniile.

5. La parcelele de ImproprietArire ce se vor stabili, suprafatava trebui sA varieze In raport invers cu calitatea pAmAntului, ju-decat dupa normele de mai sus;

6. Suprafata parcelelor sA varieze de asemenea In raport inverscu celelalte izvoare de traiu ale localitAtii ca: bogatia pescuituluidin localitate, märimea imasului, etc. ;

7. SA se facA proiecte i devize pentru apArarea contra inunda-tiilor a satelor, ogoarelor sau imasurilor;

8. SA se Loa proiecte de case tip, asezate pe pomostele inalteputAnd rezista, la inundatii ;

9. SA se fad, un plan general de sosele in Delta, care sh sta-bileasca comunicatii usoare al tuturor localitatilor unde vom instala

U casti-

a-2i

www.dacoromanica.ro


coloniile, atat intre ele cat i cu Tulcea, pentru a nu ramanea izo-late; soselele vor if totodata diguri de aparare contra inundatieidinspre baltä;

10. Sa se studieze mijlocul de a le face si intretinea scoli si bi-serici románesti, pentru a nu se mai intampla ca in alte sate maridin Dobrogea, uncle Romani, ba chiar mocani näscuti in Transil-vania, au trecut la lipovenism, neavand biserica romaneasca pentrugrija sufletului lor.

La cele mai multe din aceste intrebäri Directia pesehriilor poateda deja raspunsurile, caci lucrarile pregatitoare, atat din punctulde vedere tehnic, cat si din punctul de vedere economic sunt facute.

Harta Deltei ridicata cu atata ingrijire de inginerii acestui ser-viciu este baza oricarei lucrári, caci din ea putem vedeh ce pa-mant este disponibil, de ce calitate e parnantul, ce lucrari trebuest facern pentru a mai putea *MO pamant din baltà, in ce modse pot grupa, coloniile, ce drumuri putem face, etc.

Pe de alta parte seria de ani de cand acest serviciu exploateazain regie terenurile domeniale din Delta, a permis a aduna dateeconomice foarte precise asupra productiunii actuate a Deltei,asupra valorii productive a fiecarei parcele de pamant de aici,asupra modului cum se cultivh astazi painantul aici si felurile deculturi agricole intrebuintate (agricultura, vite, pometuri, vie, gra--dinarit, etc.,). Administratia peschriilor de Tulcea a adunat chiardate statistice aproape complete de panianturile ce le posedalocuitorii de azi, vitele ce le au, etc., etc.

Ash dar putem zice c5, din toate punctele de vedere suntem catse poate de bine pregatiti pentru a incepe O. a executa, in modsistematic o opera mare pe care Statul roman pana astazi afarade inceputurile regretatului Ion Nenitescu nu a fost Inca in staresa o execute, desi e vorba nu numai de parnanturile sarace dinDelta, ci si de stapAnirea de fapt a gurilor Dunärei, adica de cheiacelui mai mare fluviu al Europei de mijloc, deci si de poartapropriei noaste case.

www.dacoromanica.ro

UN ULTIM CUVANT

Domnilor Colegi !

Din cele arátate se vede dar c5, Statul roman i din punctul devedere economic are aci doug mari misiuni de indeplinit:

1. De a face productiva o suprafa1,5, de 430.000 h. deci a 30-aparte din suprafata totala a teritoriului sam care ramasese atatatimp in stare de salbaticie §i

2. De a wza, aci la gurile Dunsarei o populatiune harnic6, careprin munca sa sa" puna in valoare aceste bogAtii, ramase atata timplatente, insa pe a carei energie i sentimente patriotice sá putemconta oricând.

Dela modul cum vom §ti sa rezolvim aceste doua mari probletneva depinde nu numai profitul material ce vom putea trap depe urma muncii noastre, ci i prestigiul ce ni-1 vom asigura infata lumii civilizate.

In tot cazul numai §tiinta poate s ne dea baza sigura pe careputem lucra, la ajungerea acestui mare scop. Inceputurile de

pada acum, numeroasele studii ce s'au facut i harta pe care amonoarea azi a v'o prezenta, sunt o dovada ca am apucat pe caleabun i daca vont continua, astfel, reuita acestei mari intreprin-deri nationale nu poate sa ne lipseasca..

Pentru a pune mai bine in evidenta cum in adevar i ochiiEuropei au fost atintiti aci i ce a*eapta, ei Inca de mult timpdela noi, voiu cita doua pasagii caracteristice dintr'o importanta lu-crare §tiintifica apArut5, in revista geografica Petermanns Geo-graphische Mitteilungen" (sub titlul de Ein Buick aufdas Russisch-Tfcrkische Grenzgebiet an der unferen Donau von K von Sydow)tocmai in anul 1856 adica atunci cand Europa la Congresul deParis ne redase noua din nenorocire numai pentru 10 luniDelta Dunärei.

«Sell dem nun Moldau die Donaumundungen in die Hande ge-9

se

www.dacoromanica.ro


geben sind, auf welche die Augen ganz Europa's schon seit lange«gerichtet waren, ist ihr auch von Neuem die Aufgabe an's Herzugelegt worden, ihre nationale Kräfte zeitgemäss zu entfalten, fremcleuElemente, die nicht sprode in der Hti lfe sein werden, in sich auf-«zunehmen und mit den Mitteln unseres inteligenten Jahrhunderts«einer neuen grossen zukunft kraftig entgegen zu arbeiten. Die«Beantwortung auf die Frage, wie das geschehen soll, muss immer«auf die Grundlagen der Naturelemente zurtickkommen» (1)

Iar dupá ce descrie amanuntit dupa, starea cunostintelor deatunci din punct de vedere geografic naturalist Delta Dunárei,el termina :

Moge nun des Lesers Fantasie die Niederungen der Donau mitDeichen, Gräben und Känale durchziehen, aus den versumpftenWildnissen uppige Getreidefluren, aus den Fischerhütten stolze Häfenund Handelsstädte erblicken und clurch betriebsamme Menscheneine zweite Lombardei, ein zweites Holland an den Gestaden desSchwarzen Meeres erstehen sehen so hat er keinesweges einTraumbild vor Augen, zu dessen Verwirldichung nicht die Natur-aulagen und die Mittel unseres Jahrhunderts die Hand boten; moldaber ein Bild zu dessen Realisierungen der geordneten Zusttindeeines dauernden Friedens und des aufrichtigen, hraftigen Wilenseines gesunden Volices bedarlD (2).

Dacá la 1866 nu ne-a fost dat sá execut'arn aceea ce Europa in-treaga asteaptä dela noi i dacä dela 1878 paná astazi a mers Incafoarte 'Meet, totus nu este nici acum prea tarziu sá aratam ch poiconstienti de misiunea noasträ In acest colt al Europei suntemacel popor sdneitos cu o voinfri sincerei si puternicec de a rea-

(1) aDe cand s'au dat in mainile Aloldovei gurile Dunarei, asupra carora ochii intre-gei Europe erau aVntiti deja de mult timp, i-a revenit acesteia si lndatorirea de a-sidesfasurä fortele ei naVonale In conformitate cu cerintele timpului ; sa asimileze ele-mente straine cari nu vor fi recalcitrante spre a-i da ajutor si eu mijloacele secoluluinostru inteligent sa munceasca din toate puterile spre un nou viitor maret. Raspunsul laIntrebarea in ce mod se poate face aceasta nu poate fi decat: pe baza elementelor na-turii (cum ne indica conditiunile naturale)v.

(2 Fantazia autorului poate acum sa-si inchipue luncile Dunarei strabatute In lung silat de diguri, santuri canale, in locul colibelor de pescari s vada mindre porturiorase si s vada nascand prin munca uaor oameni harnici o a doua Lornbardie, o adoua Olanda la Ormurile marii negre; El nu ar avea de sigur in fatl ochilor sai nicidecum un tablou fantastic pentru realizarea caruia nu ar exista pregatirile naturale sipentru care mijloacele secolului nostru nu i-ar da ajutorul necesar, ar vedea ins& un

tablou pentru realizarea caruia e nevoie de o stare de lucruri asezata, in care sa, dom-neasca ordinca unei pad durabile si de van* sincera si puternica a unui popor sanatos.

0 si

,un

www.dacoromanica.ro

131 DELTA DUNAREI 71

liza" visul ce lumea Meth despre viitorul DelteiDuncirei. Acest vis daa nu se poate indeplini intocmai caciDelta fiind o enormá baltä acoperitA in mare parte cu plaur nu vaputea, fl niciodat6, secatä i transforrnatá in teren agricol totuspoate fi indeplinit pe altä cale facAnd aici cele mai bogate pescrtriidin Europa, cu o populatiune de pescari româneasch, multumitAde existenta ei modestä dar sigura, elemente de ordine in cariStatul nostru poatä pune oricând toatä nädejdea.

Totdeodatä Ins& acesti pescari i cresc5Aori de vite rom'ani vorfi pe vecie chezasi i apAratori ai drepturilor noastre sfinte strà-rnosesti la gurile acestui mare fluviu european i prin acesta si aintereselor Intregei lumi civilizate cu care RomAnia indentificatinteresele ei in apärarea comun5, a libertätii cornertului si navi-gatiunii la gurile Dunarei.

§i-a

civitizata 0-1

sh-si

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE.

Capitaine de Taisseau E. Manganari (de la Marine imperiale russe), Cartede la Mer Noire. 1828-1836. 1/1.315.440.

Etat maj. imperiale russe, Carte du theatre de la guerre dans laTurquie d'Europe de 1828-1829. 1/420.000, 10 feuilles.

E. Taitbout de Marigny, Portulan de la Mer Noire et de la Merd'Azow. avec Atlas. 1830.Atlas de la Mer Noire et de la Mer d' Azow. Odessa 1850 (Lito-graphic de L. Nitzsche).Hydrographie de la Mer Noir et de la Mer d'Azow, Trieste 1856.

Joneseu et Jovano, Voyage agricole dans la Dobrudja. Constantinople1850. Avec une carte etnographique et topographique.

John Purdy, Chart of the Euxine or Black Sea and the Sea of Azow.Constructed in the New Directory forthe Mediterranean und Black Seas.1 Januar 1852 London (Published bey Ro. H. Laurie).

E. v. Sydow, Ein Blik auf das russisch-tiirkische Grenzgebiet. Mit Karte.Petermann's Mittheil. 1856, pag. 149.

T. Spratt, Raports on the comparative conditions of the branches ofthe Danube. Leipzig 1857.

Sir Charles A. Hartley, Rapport sur Amelioration de la Navigabilitedu Bas Danube, présenté a la Commission Europeenne. Galatz le 17Octobre 1857.Description of the Delta of the Danube and of the works, recentlyexecuted at the Sulina Mouth. London 1862; XXI vol. publ. of theInstitution of Civil Engeneers. 34 pag. with 5 plates.

Hartley Sir Ch. Al Les voies naviObles de l'Europe. Conference faiteLondres le 19 Mars 1885. Paris V = ye Ch. Dunod ed.

Commission europ6enne du Danube. a) Projects pour l'amelioration dela Navigation du Bas-Danube. 1856-59.b) Memoire sur les travaux d'amélioration executes aux em-bouchures du Dunube. Accompagne d'un Atlas de 40 Plonches.Galatz 1867.

a

www.dacoromanica.ro


c) Menzoires sur les travaux d' amelioration du cours du BasDanube, executes pendant la période 1873 1886. Avec 4 Cartes,37 Tableaux et 28 Etats points au texte; Complete par un Atlas de 78-planches. Galatz 1888.

Memoire sur l'achévement des travaux d' amelioration executesaux embouchures du Danube. Avec 3 cartes joints au texte et unAtlas de 59 planches. Galatz 1890.

Rotes sur les travaux technique (1856 1897) si 1856 1902): sicelelalte publicatiuni oficiale ale Comisinnii Europene a Dun Arei.

Paléocapa, Mémoire hidrographique sur les bouches du Danube. Paris 1858.Ingenleur G. Wex, Die Donau-Miindungen in FOrster's Allgemeiner Ban-

zeitung. XX Jahrg. 4 Heft., p. 93. \\ ien 1857 (dupil Peters).Peters K. F. a) Ueber die Geographische Gliederung der unteren

Donau. Sitzungrber. d. k. Akad. d. Wissenschaften. Bd. III. Wien 1865.Reisebriefe eines österreichischen Naturforschers aus der.

Dobrudscha. Osterreichische Revue, 1865.Vorldufiger Bericht iiber eine Geologische Untersuchung der

Dobrudscha. Sitzungrber. d. k. Akad. der Wissenschaften. Wien 1846.Grundlinien zur Geographie und Geologie der Dobrudscha.

Denkschriften d. k. Akad. der Wissensch. Wien 1866, mit Geolog. Karte.e) Die Donau und Ihr Gebiet. Wien 1876.

Ernest Desjardins, Raport care Comisiunea Centrald a Societdtiigeografice din Paris privitoare la studiile porturilor .Dundrei laMarea Neagrd. 16 Iunie 1867. Monitorul Oficial'.Rhone et Danube. Embouchure du Danube comparées a celles duRhone. Projet de canalisation maritime du Bas-Danube. Paris 1870.

Credner Dr. Georg R., Die Deltas. Petermann's Meittheilungen. Erganzungs-band XII. 1878.

K. Muszynski, Die Regulierung der Sulina-Mundung und d. Verander.in Donau-Delta, in Mittbeilungen d. K. K. Geographischen Gesellsch.

Wien 1876.Marele Stat Major al Armatei Romilne, Ilarta Dobrogei ridicatrt pe scara

1:10.000 in anul 1880-1883.Charles R. L. KUM, The Sulina Mouth or the Danube. Proced. Civil

Engeneers. Vol. XCI. 1887.The S'ulina Branch of the Danube. Procedings of the InstitutionofCivil Engineers. Vol. CVI. Ian. 1890-91 London.Recent improvements effected in the navigable condition of theSulina Branch and outlet or the Danube. InternationalEngineering-Congres. Glascow 1901.

e)

9.1

b)

c)

d)

----

www.dacoromanica.ro


Voisin Bey, Notices sur les travaux d' amélioration de l' embouchuredu Danube et du bras de Soulina 1857 1891. Annales de Ponts etChaussées. Paris 1893.

T. de Rummel. Gurile Chiliei ale fluviului Dundrei. Rezultatele stu-diilor fdcute in 1894 95 (ruseste). St. Petersburg 1898. 1 vol. si1 Atlas.

I. Selia, Delta Dundrei din punctul de vedere al inlesnirii pescuituluiPublicatiunile Directiunii PescAriilor. Bucuresti 1901.

P. S. CehoWlei, Braful rusesc al fluviului Dundrea. Odesa 1904 (ruse-ste). Cu 9 hrtrti i planuri.

Gr. Antipa, Lacul Razim. Starea actualrt a pescrtriilor i mijloacele de in-dreptare. Bucuresti 1894.

asupra pesceiriilor din Romania. Bucuresti 1895.Punerea in valoare a terenurilor de inunda(ie ale Dundrei. Bu-curesti 1907 (Publicatiile Directiei Pescáriilor).Regiunea inundabild a Dundrei. Starea ei actual i mijloacele dea o pune in valoare. 1 vol. cu 3 mrti, 106 figuri in text si 23 tabelefototipice. Bucuresti 1910.Das Ueberschwemmungsgebiet der unteren Donau. Sein heutigerZustand und die Mittel zu seiner Verwertung. Bukarest 1912 (editiegermanA a lucrririi precedente cu multe adaosuri in text si figuri nouAlbrelative la Delta Dunrtrei). Contine o listrt bibliografica completa despre

Delta Dunrirei.Die Biologie des Donaudeltas und des lnundationsgebietes derunteren Donau. Vortrag gehalten auf dem VIII. internationalen Zoolo-gen-Kongress in Graz am 15 August 1910. Verlag vcn Gustav Fischer.Jena 1911.Fischerei und Flussregulierung. Vortrag gehalten am V. Intern.Fischerei-Congress in Rom. Mai 1911, in Atti del V Congresso interna-zionale di Pesca Roma 1913 si in Allgemeine Fischerei-Zeitung. Mün-chen 1911.Cercetdrile hidrobiologice in Romania ssi importania lor

fi economicd. Discurs de receptiune in Academia Romanä rostitin §edinta solemnrt dela 25 Maiu 1912 sub presedinta M. S. Regelui.Bucuresti 1912.Trei memorii privitoare la ameliorarea regiunii inundabile aDunarei. Prezentatrt D-lui Ministru al Agriculturii i Domeniilor, Bu-curefti.1913. (Publicatiile Directiei Pesaxiilor).

C. Brfiteseu. Delta Dundrei. Schitrt morfologiA Bulet. societ. reg. românede Geografie. Bucuresti 1912.

,Studii

stiin-(Vied

www.dacoromanica.ro


Cap. Ionescu, Doua, probleme de geografie : Formarea Deltei Dundrei.Bueure§ti 1910.

G. Murgoci, Schifd geofizicd a Dobrogei 1Vordice. In Bulet. Societ54iiRegale române de Geografie. An. XXXIII, N-r 1 i 2. Bucure§ti 1912.

Ing. I. Vidrascu, Meisurarea bazei geodezice a Deltei Dundrei. Bueure§ti1913 (Publicaciile Directiei Peseariilor).Memoriu relativ la Metodele intkebuinfate la ridiceirile Geodezieitopografice i hidogra fice din Delta Dundrei. Bucure0i 1914 (Pu-blicatiile Directiei pescAriilor).

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

Pag.

PRECUVANTARE 61

INTRODUCERE 65-

I. CARTOGRAFIA DELTEI DUNAREI 67

a) Härti le Deltei DunArei pAna la 194)9 »

b) Noua hartä hidrografica a Deltei Dunärei 71

II. PROBLEME TIINTIFICE RELATIVE LA DELTA DUNAREI 75

III. PROBLEME ECONOMICE RELATIVE LA DELTA DUNAREL 92

Punerea in valoare a bdl(ilor prin pesedrie pi piseicul-turd 98

a) Ameliorarea pesciiriilor din regiunea Razimului si Drano-vuhii 103

b) Ameliorarea ba101or din regiunea kontei si Lopatnei (InsulaLetea) . 111

c) Ameliorarea baltilor din celelalte regiuni ale Deltei . 120

IV. COLONIZAREA DELTEI DUNAREI 123

UN ULTIM CUVANT 129

Bibliografie 132

. .

.

.

www.dacoromanica.ro

Gr Antipa, f,t00 ec,ammice peivitoare la Della Thou Irel.

HARTA HIDROGRAFICAA

DELTEI DUNARIIRidicarile Incute in anti 1909 1911

de

Serv ictul PesehriilorRedo. one fetoo,ete eontoe scare 1 50000 ,e scare I.,50 000

Legend.1)TiAtilE A

INK sfr:At.=':',."aTFL_tse

MR.., 1=3

cl)

4c,

oeft.AA,ti

riemed cometee.'

'70r-

He,

.Mr4M-Ma

7

4604.r _se/

sse iT t Gera Poreei

etenoten.

v.,.

,A1.75T-*

.e.CADMCIEI

401dAT"' Tataula tepelM,O,

Semaluamlui

47

Aeon. A. six VI smeeoe-iqe seq. Ss,

Praithm pi

rot:-

.r

A rim p.m... G... NY, M.. IMNIfte .41

Na

A

-

4

OM v..

,N

- Tow

_

www.dacoromanica.ro

Ana tele Academia Romilne.L. B.

Asupra desvoltfirii insulelor lui Langerhans la embrionul de om,de Dr. Th, Mironescu ...... - 20

Plante le vasculare din Buceci panà acum cunoscute, de Dr. D.Grecescu. Scriere postumil publicata sub ingnjirea d-lui Em.C. Teodorescu 1.

Contributiuni la desvoltarea prostateilLom inainte de nastere,- de Dr. Th. Mironescu ,50

Studii asupra Pelagrei, de Prof. Dr. V. Babes 1.Despre chimioterapie si tratamentul lui Ehrlich aplicat la boa-

lele sistemului nervos, de Dr. Oh. Marinescu 150Studii .asupra Cestoizilor din Romania, de Prof. Dr. N. Leon . ,60Contributiuni nouft la flora Ceahlaului, de Zach. C. Pantu . . ,60Cfildtorie la Romanii din Macedonia (Aprilie 1911), de Prof. Dr

C. I. lstrati ,50Despre mecanica sociald, de Spiru C. Hard ,20Studii asupra auditiunii colorate, de Dr. Gh. Marinescu 1.Studit entice asupra actualei organizatumi samtare. II. Dispon-

tiunile legale in vederea combaterii boalelor infectioase, de Prof.Dr. V. Babe? ,20

Tom. XXXIV.Desbaterile Academiei in 1911-1912 4.. XXXIV.Memoriile Seetiunii 67iinfifice .12.

Contributiuni la Studiul petrografic al Carpatilor meridionali.I. Incluziuni de Corneenii cordieriticd cu Andaluziti din Gra-nitul de iisita, de Dr. D. lonescu-Bujor ,20

Insectele sugatoare de sfinge din Romania (cu privire la aparatullor bucal), de Prof. Dr. N. Leon . . . . .' 1.

Citteva date relative la disolvarea cuprului metalic in diferitelefractiuni obtinute. prin distilarea petrolului brut, de Dr. C. I.Istrati si C. Teodoreseu - ,20

Despre actiunea acidului azotos asupra ciclohexadienului 2,5-onparafeniminic di-fenamin 2,5 (dianilido chinon anil), de Dr. C. I.Istrati si Dr. M. A. Mihailescu ,20

Albanita. Descrierea si primele date obtinute in studiul ei, deDr. C. I. Istrati si Dr. M. A. Mihaileseu. . . . . . . . . . . ,20

Actiunea anilinei asupra fenului tribromo-triiodat (1.3.5, 2.4.6), deDr. C. L Istrati si Dr. M. A. Mihailescu. ,20

O metodd pentru purificarea parafinei si modificarea cu ajutorulei a procedeului lui Marcusson & Meyerheim pentru caracte-rizarea diferitelor parafine prin cifra iodului (Jodzahl), de Dr.a I. Istrati §i Dr. M. A. Mihailescu . . ,20

O carte putin cunoscutä despre apele minerale ale Valahiei, deDr. C. I. Istrati ,20

Arsenicul in tratamentul sifilisului IA valoarea terapeuticil aDioxidiamidoarsenobenzolului, de Dr. G. Z. Petrescu ,30

Cfiteva date relative la diferite chestiuni de arheologie privitoarcla Romani, de Dr. C. I. Istrati 1.

Cercethrile mai noui despre tratamentul Cancerului si Sarcomului,de Prof. Dr. V. Babe? ,20

Comunicari arheologice, de Dr. C. I. istrati 1.Cometele, Eclipsele si Bolizii ce s'au observat in Romania intre

1386 si 1853, dupli manuscrise si documente culese de VictorAnestin ,30

Insectele vdtiimdtoare din Romania, de Prof. Dr. N. Leon . . 5.Observatiuni astronomice. Planeta Venus in 1911, de Victor

Anestin ,20Notd asupra existentei betainei in tutunul nefermentat, de N. T.

Deleanu si G. Trier . ,20Pata cea mare rosie de pe planeta Jupiter, de Spiru C. Haret. ,20Despre Cetatea Hotinului, de Dr. C. I. Istrati 2.Guta, rdspandirea ei in populatiunea noastrd, geneza si terapeu-

tica ei, de Dr. Em. Riegler ,20Influence tutunului si alcoolului asupra organismului si in spe-

cial asupra sistemului nervos, de Prof. Dr. G. Marinescu . . ,30Contributiuni la Flora Bucurestilor si a imprejurimilor. Partea IV,

de Zach. C. Pantu 1,60Nic. Densusianu (Vieala si opera sa), de Dr. C. I. Istrati . . 1,60Despre raporturi can exista intre turbare, jigodie, pojar si

pneumoenterita porcilor, de Prof. Dr. V. Babe? . ..... . ,501 XXXV. Desbaterile Academiei in 1912-1913 5.i XXXV. Memoriiie Sectiunii 6tiintifice 4.

Cercetftri pentru a perfectiond tratamentul antirabic, de Dr. V.Babe? t3i S. Bobe? . . . , ,20

. . . . . . . . ..... . . . . . . .

. . . . . . .

. . . . . . ..

. . . ........ . . .

. . . . . . . . .............. . . . . . . . .

. . . . . . . . . .

. . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . . . ................

. . . . . . . ........ . . . ..

. . . . . . . . .

. . . . . . .

www.dacoromanica.ro

Analele Aeademiel Romane.L. B.

Studii asupra schimbdrilor de materii pe timpul respiratiei frun-zelor separate de plantd, de Dr. N. T. Deleanu

Congresul pelagrologic din Bergamo si pelagra in Romania, deProf. Dr. V. Babes ,20

Organizarea rezervelor armatei, de General Gr. Crainicianu . ,20Henri Poincaré, de Spiru C. Haret ,20Contributiuni la studiul insectei Cochylis ambiguella Mani in

Romania, d: Prof. Dr. N. Leon ,50Mdrimea astrilor la orizont, de I. Corbu ,20Nota asupra faunei oligocene din Flisul Moldovei, de Neculai L. .

C,osmovici ,20Asupra variatiei valorilor caracteristice, de T. Lalescu ,20Asupra intrunirii la Manchester a asociatiunii internationale de

sismologie, de St. C. Hepites ,20Insumarea a doi samburi neortogonali (notd), de T. Lalescu . . . ,20Drosera Rotundifolia L. in Oltenia (Romania Occidentald), de I.

Gherghinoiu ,20Retele derivate, de G. TifeicaAsupra hepato-pancreasului dela Moluste, de Elena Nicodim . . ,20Notd asupra unui craniu de Rhinoceros leptorhinus Cuv.., din

Tertiarul moldovenesc, de Gh. Florea si M. D. David . . . . ,20Larvele de Diphyllobothrium latum- (L.) la pestii din baltile Du-

narei, de _roan Ciurea ,20Despre raporturi cari existd intre anumite anomalii congenitale

ale fetei si intre transformatiunea sitnetricd a extremitdtilor(acrometagenezé), de V. Babes ,20

Serul nostru antidifteric si rezultatele intrebuintarii sale, I, de Dr.V. Babes 20

Magnetostrictiunea.Instabilitatea molecularé, de Dr. Hurmuzesca ,20Contributiuni la caracteristica flacdrii, de Nicolae Tectu . . . . ,20Cercetéri histo-fiziologice asupra intestinului dela Cobitis fossilfs,

de Elena Lupu 1.Mecanismul Chimico-coloidal al bdtranetei si problema mortii na-

turale, de Dr. G. Marinescu ,30Cercetari asupra Serului antidifteric, II, de Prof Dr. V. Babes ,20

Tom. XXXVLDesbaterile Acaderniei in 1913-1914 (Sub presa)., XXXVLMemoriile Sectiunii Stiintifice . . . . . . (Sub presd).

Observatiuni stiintifice straine din secolul al-XVIII-lea servind laIstoria noastrd culturalé, de Dr. G. Z. Petrescu ,20

Primele insemne de distinctiuni si decoratiuni romane, de Dr. C.I. Istrati . . . . ,50

Bourul si Zimbrul, de Dr. Eugen Botezat ,60Cercetari experimentale asupra telegrafiei fail sarmd, de St.

PrOcopiu ,20Ernst Haeckel. Cuvintare pentru sarbátoarea jubileului salt de

80 ani, de Dr. Gr. Antipa ,20

Inst. de Arte Grafice CAROL GOBL S-r I. St. Rasidescu.

.

_ ,20.

,20

-

.A

. . . . . . .

.. . . . . . . . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . . . . . . . .

. . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . . .

. . ...... . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . ..... . .

. . .

. . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

delta dunarei - grigore antipa

Documents