Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a RomânieiDERLOGEA, ªERBAN

Teambuilding: 50 de jocuri ¿i rolul lor în consolidareaechipei / ªerban Derlogea – Bucure¿ti: Amaltea, 2006

Bibliogr.

ISBN (10) 973-7780-45-0;ISBN (13) 978-973-7780-45-4

796

TEAMBUILDING: 50 DE JOCURI ªI ROLUL LORÎN CONSOLIDAREA ECHIPEI

ªERBAN DERLOGEA

ISBN (10) 973-7780-45-0;ISBN (13) 978-973-7780-45-4

© 2006 – Editura AMALTEA

CUPRINS 5

CUPRINS

1. HAI SÅ NE JUCÅM! ................................................................................... 11

1.1. Argument ..................................................................................................... 111.2. Colaborare sau competi¡ie? .......................................................................... 121.3. Ce sunt jocurile de colaborare? .................................................................... 151.4. Socializare ¿i coeziune – în scop constructiv ............................................... 18

2. FORMAREA SPIRITULUI DE ECHIPÅ .......................................................... 20

2.1. Principiile de bazå ale muncii în echipå....................................................... 202.2. Educa¡ia prin jocuri de colaborare ............................................................... 21

2.2.1. Scopul educa¡iei ................................................................................... 212.2.2. Factorii procesului educativ ................................................................. 212.2.3. Cre¿terea încrederii de sine ................................................................... 232.2.4. Obi¿nuirea cu diverse roluri ................................................................. 242.2.5. Cre¿terea eficien¡ei comunicårii ........................................................... 242.2.6. Acceptarea riscurilor............................................................................. 25

2.3. Rolul instructorului ...................................................................................... 252.4. Conducerea grupului .................................................................................... 27

2.4.1. Interesele comune ................................................................................. 272.4.2. Motivarea cu ajutorul stimulårii ........................................................... 272.4.3. Participarea la joc este voluntarå .......................................................... 282.4.4. Conven¡ia de colaborare ....................................................................... 292.4.5. Când intervine instructorul? ................................................................. 302.4.6. Feedbackul de la participan¡i ............................................................... 312.4.7. Competi¡ie sau colaborare? .................................................................. 312.4.8. Colegii ¿i ajutoarele instructorului........................................................ 322.4.9. Motivarea cu ajutorul umorului ........................................................... 32

2.5. Ce înva¡å elevii? ........................................................................................... 33

3. INDICAºII PENTRU INSTRUCTORI ........................................................... 34

3.1. Planificarea lec¡iei ........................................................................................ 353.2. Cum alegem jocurile?................................................................................... 363.3. Alcåtuirea grupului ...................................................................................... 37

3.3.1. Sarcini speciale ..................................................................................... 383.4. Informarea participan¡ilor ............................................................................ 39

6 TEAMBUILDING

4. EVITAREA ACCIDENTELOR ........................................................................ 41

4.1. Succesiunea gradatå a activitå¡ilor ............................................................... 424.2. Numai participare voluntarå! ....................................................................... 424.3. Asigurarea tovarå¿ilor de joc ....................................................................... 424.4. Cåderile ........................................................................................................ 43

4.4.1. Cåderea înapoi cu amortizare prin rostogolire ..................................... 444.4.2. Cåderea înainte cu amortizare prin rostogolire .................................... 454.4.3. Cåderi în grup ....................................................................................... 46

5. DESCIFRAREA EXPERIENºEI ...................................................................... 48

5.1. Ne jucåm pentru a învå¡a så tråim ................................................................ 485.2. Supravegherea participan¡ilor ...................................................................... 505.3. Cum se descifreazå experien¡a? .................................................................... 50

5.3.1. Toatå lumea participå la discu¡ii ........................................................... 515.3.2. Respectarea fiecårui participant este obligatorie .................................. 515.3.3. „Teleghidarea” descoperirii .................................................................. 51

5.4. Desfå¿urarea discu¡iilor ................................................................................ 525.4.1. Ce (s-a petrecut)? .................................................................................. 535.4.2. Ce (am aflat)? ....................................................................................... 545.4.3. Ce facem mai departe? ......................................................................... 55

6. JOCURI INTRODUCTIVE........................................................................... 56

6.1. Primul contact cu jucåtorii ........................................................................... 576.2. Prezentarea participan¡ilor ¿i cunoa¿terea numelor coechipierilor .............. 576.3. Regulile de purtare ....................................................................................... 576.4. Socializarea (I 1) .......................................................................................... 576.5. O pereche grozavå (I 2) ............................................................................... 576.6. Spargerea bisericu¡elor (I 3) ........................................................................ 586.7. Nume ¿i caracteristici (I 4) ........................................................................... 586.8. În¿iruirea în ordinea prenumelor (I 5) ......................................................... 586.9. Petrecerea (I 6) ............................................................................................. 586.10. Gåse¿te-¡i fratele ¿i sora (I 7) ...................................................................... 596.11. Cine scrie mai multe nume? (I 8) ............................................................... 596.12. Grupa¡i-vå! (I 9) ........................................................................................ 59

7. ÎNCÅLZIREA.............................................................................................. 61

7.1. Sårituri .......................................................................................................... 637.2. Ciocnirea cålcâielor ...................................................................................... 647.3. Entrechat ...................................................................................................... 647.4. Sårituri într-un picior ................................................................................... 647.5. Sårituri combinate ........................................................................................ 647.6. Ciocnirea cålcâielor ¿i vârfurilor .................................................................. 647.7. Sårituri cu lipirea palmelor de vârfurile picioarelor .................................... 647.8. Sårituri cu partener A ................................................................................... 647.9. Sårituri cu partener B ................................................................................... 647.10. Sårituri în trei ............................................................................................. 657.11. Sårituri în grup ........................................................................................... 657.12. Alergarea în grup ....................................................................................... 65

CUPRINS 7

7.13. Så pasåm sticlele (J 1) ................................................................................ 657.14. Volei (J 2) ................................................................................................... 667.15. Volei extrem (J 3) ...................................................................................... 667.16. Fiecare prinde (J 4) .................................................................................... 667.17. Comoara balaurului (J 5) ........................................................................... 667.18. Så trecem cercul! (J 6) ............................................................................... 67

8. LINIªTIREA................................................................................................ 68

8.1. Îngerul (L 1) ................................................................................................ 698.2. Råsucirea (L 2) ............................................................................................. 698.3. Apåsarea umerilor (L 3) ............................................................................... 698.4. A¿ezarea pe sol (L 4) .................................................................................... 70

8.5. Apucå-te de tålpi (L 5) ................................................................................. 708.6. Hu¡a (L 6) ..................................................................................................... 708.7. Flutura¿ul (L 7) ............................................................................................ 708.8. Så ne târâm împreunå (L 8) ......................................................................... 708.9. Fundul sus! (L 9) ......................................................................................... 718.10. Så vâslim! (L 10) ....................................................................................... 718.11. Cobra (L 11) .............................................................................................. 718.12. Candela (L 12) ........................................................................................... 718.13. ªarpele boa (L 13) ..................................................................................... 728.14. Måtura sus! (L 14) ..................................................................................... 72

8.15. ºipåtul (L 15) ............................................................................................. 73

9. JOCURI DE DESTINDERE .......................................................................... 74

9.1. Så ¡ipåm! (D 1) ............................................................................................. 749.2. Moartea samuraiului (D 2) ........................................................................... 759.3. Vânåtoarea de comori (suflete¿ti) (D 3) ....................................................... 759.4. Ce-mi place? (D 4) ....................................................................................... 759.5. Lista cu informa¡ii (D 5) .............................................................................. 769.6. Cautå o asemånare (D 6) .............................................................................. 769.7. Jocul cu pantofi (D 7) .................................................................................. 779.8. Fredoneazå o melodie (D 8) ........................................................................ 779.9. Firul de a¡å (D 9) .......................................................................................... 779.10. Vorbe¿te! (D 10) ........................................................................................ 789.11. Înfå¿oarå chinga pe deget (D 11) .............................................................. 789.12. Trenul numelor (D 12) .............................................................................. 789.13. Aruncå numele (D 13) ............................................................................... 799.14. Îmbrå¡i¿eazå vecinul (D 14) ....................................................................... 809.15. Cercurile concentrice (D 15) ...................................................................... 809.16. „Nici unul dintre noi nu poate face singur câte putem

face to¡i împreunå” (D 16) ........................................................................ 819.17. Ova¡ii (D 17) .............................................................................................. 819.18. Cine înfå¿oarå chinga mai repede? (D 18) ................................................ 819.19. Ghici cum e chinga? (D 19) ....................................................................... 819.20. Ghici dacå e nod (D 20) ............................................................................. 829.21. Ghici pe ce fa¡å (D 21) ............................................................................... 82

8 TEAMBUILDING

10. JOCURI DE CREATIVITATE....................................................................... 83

10.1. Om la om (R 1) .......................................................................................... 8410.2. Atinge cutia (R 2) ....................................................................................... 8410.3. Balta de lavå (R 3) ...................................................................................... 8410.4. Hopa (R 4) .................................................................................................. 8510.5. În¿ira¡i-vå dupå... (R 5) ............................................................................. 8510.6. Piramida (R 6) ............................................................................................ 8510.7. Ambuteiajul (R 7) ...................................................................................... 86

11. JOCURI DE COOPERARE ªI COMUNICARE ............................................ 88

11.1. Culori preferate (T 1) ................................................................................. 8911.2. Geometria pe tåcute (T 2) .......................................................................... 8911.3. Descâlcirea încurcåturii (T 3) ..................................................................... 9011.4. Paseazå sticla (T 4) ..................................................................................... 9111.5. A¿ezarea împreunå (T 5) ............................................................................ 9111.6. De¿eurile toxice (T 6) ................................................................................ 9111.7. Frânghia înnodatå (T 7) ............................................................................. 9211.8. Te rog så dai cheia (T 8) ............................................................................ 9211.9. Aruncarea pizzei în aer (T 9) ..................................................................... 9211.10. Liftul (T 10) ............................................................................................. 9311.11. Så ne rotim (T 11) .................................................................................... 9311.12. Trecerea râului (T 12) .............................................................................. 9411.13. Trecerea peste baraj (T 13) ...................................................................... 9411.14. Teleghideazå partenerul (T 14) ............................................................... 9411.15. Så ducem mingea (T 15) ......................................................................... 9511.16. Contra sau împreunå? (T 16) ................................................................... 9511.17. Så ajungem la ¡intå! (T 17) ...................................................................... 9611.18. Evadarea – A (T 18) ................................................................................ 9711.19. Evadarea – B (T 19) ................................................................................ 9911.20. Evadarea – C (T 20) ................................................................................ 9911.21. Cât mai sus (T 21) .................................................................................... 9911.22. Så ne salvåm împreunå! (T 22) ............................................................... 10011.23. Så sårim gardul! (T 23) ............................................................................ 10011.24. Barca de salvare (T 24) ............................................................................ 10011.25. Så schimbåm locurile! – A (T 25) ........................................................... 10111.26. Så schimbåm locurile! – B (T 26) ........................................................... 10211.27. Så ne ridicåm împreunå! (T 27) .............................................................. 10211.28. Så ståm pe palme! (T 28) ......................................................................... 10311.29. Så ducem sticlele! (T 29) ......................................................................... 10311.30. Bårcile de salvare (T 30) .......................................................................... 10411.31. Linia cea mai lungå (T 31) ...................................................................... 10411.32. Cortina (T 32) .......................................................................................... 10411.33. Schimbå-¡i locul! (T 33) .......................................................................... 10411.34. Una vorbim ¿i ba¿ca în¡elegem! (T 34) ................................................... 10411.35. Amortizarea capsulei spa¡iale (T 35) ....................................................... 10511.36. Marea în¿urubare (T 36) .......................................................................... 10511.37. Mica înfilare (T 37) ................................................................................. 10611.38. Hop la ¡intå (T 38) ................................................................................... 106

CUPRINS 9

12. JOCURI DE ÎNCREDERE .......................................................................... 107

12.1. Învå¡area asigurårii colegului (B 1) ........................................................... 10812.2. Salcia în båtaia vântului (B 2) .................................................................... 10812.3. Ma¿ina de fabricat salam (B 3) .................................................................. 10912.4. Cercul popicelor (B 4) ............................................................................... 11112.5. În¿ira¡i-vå dupå... (B5) ............................................................................... 11112.6. Jupuirea ¿arpelui (B 6) ............................................................................... 11112.7. Mersul pe încredere (B 7) .......................................................................... 11212.8. ªiragul de accidenta¡i (B 8) ........................................................................ 11312.9. Câmpul minat (B 9) .................................................................................... 11312.10. De-a rostogolul (B 10) ............................................................................. 11512.11. ªezi în poalå (B 11) ................................................................................. 11512.12. Mersul pe cercul suspendat (B 12) .......................................................... 11612.13. Plasa de påianjen (B 13) .......................................................................... 11612.14. Bå¡ul zburåtor (B 14) ............................................................................... 11712.15. Pluta salvatoare (B 15) ............................................................................. 119

13. JOCURI DISTRACTIVE ............................................................................. 120

13.1. Sardelele (F 1) ............................................................................................ 12013.2. Piatra – hârtia – foarfeca (F 2) ................................................................... 12113.3. Hai så prindem! (F 3) ................................................................................. 12113.4. Hai så ne strâmbåm! (F 4) .......................................................................... 12113.5. Ura, ura, pentru simbol! (F 5) .................................................................... 12213.6. Teatrul ciudat (F 6) .................................................................................... 122

13.6.1. Oamenii-ma¿inå (F 7) ......................................................................... 12213.6.2. Corvezi emo¡ionale (F 8) ................................................................... 12313.6.3. Recitare (F 9) ...................................................................................... 123

13.7. Ghici, ce face? (F 10) ................................................................................. 12413.8. Cinci schimbåri (F 11) ............................................................................... 12413.9. Te rog så zâmbe¿ti (F 12) .......................................................................... 12413.10. VIP secret (F 13) ...................................................................................... 12513.11. Scapå de minge (F 14) ............................................................................. 12513.12. Impulsul (F 15) ........................................................................................ 12513.13. Deseneazå pe nevåzute! (F 16) ................................................................ 12613.14. Så prindem coada! (F 17) ........................................................................ 126

14. JOCURI DE ÎNCHEIERE ........................................................................... 127

14.1. Så facem o furtunå! (C 1) .......................................................................... 12714.2. Re¡eaua (C 2) .............................................................................................. 12814.3. Alege un suvenir (C 3) ............................................................................... 12814.4. Ca frunzele copacului (C 4) ....................................................................... 12914.5. Masajul în grup (C 5) ................................................................................. 12914.6. Îmbrå¡i¿area în grup (C6) .......................................................................... 12914.7. Cum e el? (C7) ........................................................................................... 12914.8. ªopte¿te vorbe dulci! (C 8) ........................................................................ 13014.9. La revedere! – A (C 9) ............................................................................... 130

10 TEAMBUILDING

14.10. La revedere! – B (C 10) ........................................................................... 13114.11. La revedere! – C (C 11) ........................................................................... 13114.12. Aprindem lumini¡e (C 12) ....................................................................... 13114.13. Så desfacem nodurile! (C 13) .................................................................. 132

15. ÎNCHEIERE.............................................................................................. 133

16. ANEXE ..................................................................................................... 134

16.1. Materialele auxiliare ................................................................................... 13416.2. Teambuilding la locul de muncå ............................................................... 135

17. SURSE DE INFORMAºII ........................................................................... 138

LISTA FIGURILOR .......................................................................................... 139

1. Hai så ne jucåm!

1.1. Argument1.2. Colaborare sau competi¡ie?1.3. Ce sunt jocurile de colaborare?1.4. Socializare ¿i coeziune – în scop constructiv

1.1. Argument

To¡i tråim sub acela¿i cer,dar nu avem to¡i acela¿i orizont.

Konrad Adenauer

Lumea e plinå de semeni zglobii de toate vârstele, care spun ori fac lucruritråsnite, ¿i de sminti¡i care îi tolereazå:

1. Sâmbåtå, ora 6.10, în personalul de la Bucure¿ti spre Valea Prahovei. Într-un col¡al vagonului, câ¡iva pu¿ti bucuro¿i cå se duc „la munte” destupå o sticlå de „tårie” ¿iîncep s-o goleascå, pasând-o de la unul la altul. „De ce îi låsa¡i?”, o întreb pe profesoaracare îi „conduce”. „Ca så nu se apuce de droguri mai rele!”, a råspuns ea.

2. Duminicå, ora 19.00, în personalul dinspre Valea Prahovei spre Bucure¿ti.Câ¡iva pu¿ti se întorc dupå douå zile de ie¿ire „la munte”, timp în care e vizibilcå n-au fåcut vreun efort fizic. Cu o vioiciune nåvalnicå ¿i un casetofon uria¿,pun la maxim manele. „Vå rog så pune¡i muzica mai încet”, intervine un vecin.„Dar noi când ne mai distråm?”, riposteazå unul din grup.

ªi nu e vorba doar de comportarea copiilor (încå?) prost educa¡i (sauîndruma¡i), ci ¿i de cea a adul¡ilor, manifestatå printre altele de lipsa responsa-bilitå¡ii, a coeziunii sociale ¿i a solidaritå¡ii umane, de intoleran¡å ¿i discriminare.

3. Galeria echipei de fotbal Steaua, din Bucure¿ti, a fost aspru amendatåpentru cå striga lozinci rasiste.

12 TEAMBUILDING

4. Cineva povestea cå la marginea unui sat amenin¡at de revårsarea râuluivecin, a sosit armata cu saci de nisip pentru a ridica un dig. Fårå a le da vreomânå de ajutor, ¡åranii se uitau la militari cum lucreazå, de parcå era vorba deun spectacol. Dupå ce digul a fost gata ¿i satul asigurat contra inunda¡iei,solda¡ii au plecat. Peste noapte, såtenii care aveau nevoie de nisip în gospodåries-au dus tiptil la dig ¿i au furat sacii. A doua zi, viitura a sosit. Nemaifiindîngråditå, a inundat ¿i distrus satul.

Unii locuitori sunt atât de certåre¡i, încât „nu se în¡eleg nici måcar cu eiîn¿i¿i!”. Pavel Coru¡ scria în glumå cå: „ªi în Iad ei s-ar comporta tot a¿a. Lacazanul cu smoalå în care fierb românii nu e nevoie så facå de serviciu nici undrac, deoarece se împing singuri unul pe altul, cât mai adânc” etc. etc.

Cine se vaitå mai apoi de „soarta crudå” ¿i sus¡ine cå „în România nu sepoate tråi?” Aceia¿i sedentari¿ti nesim¡itori, scandalagii, certåre¡i, hapsâni,hråpåre¡i, alcoolici, pizmo¿i, ho¡i etc.

Ce-i de fåcut? Cum ar putea fi evitate astfel de comportåri la cei încå„neinfecta¡i” ¿i corectate la ceilal¡i?

O treabå mai practicå: ce se poate face la „munte” cu o ceatå de elevi, carezac de obicei într-o cabanå sau o vilå – din vale? De urcat spre o culme nici nupoate fi vorba: to¡i sunt mari speciali¿ti doar în ¿ederea la calculator, sau ¿i mairåu – doar în ¿edere ¿i tåiat frunzå la câini. Dar o adunare de tineri cu scopeducativ ar trebui så aibå un program dinainte pregåtit, care så le organizezeactivitatea 24 ore/zi. Altfel, låsa¡i în voia lor, vor face prostii, ca så-¿i omoareplictisul sau ca så se dea mari.

A¿adar ce ar putea con¡ine programul, pentru a fi totu¿i acceptat?În carte e un råspuns: ei pot fi pu¿i la treabå cu o distrac¡ie – educativå.Cheia unui viitor mai bun al tuturora este (re)educarea tuturora. Dar nu cu

o ¿colarizare obi¿nuitå, plicticoaså, teoreticå, sedentaristå, ruptå de realitate.Ci – o educa¡ie practicå, prin jocuri!

Unii poate se vor mira: „I-auzi colo, jocuri!? Så aibå oare astea vreun efectasupra tinerilor fårå minte?”. Ei bine, da! Ba chiar ¿i asupra adul¡ilor. Al¡iipoate vor comenta, mai responsabil: „Cum så ne jucåm, când sunt atâteanecazuri ¿i nevoi în jurul nostru! Societatea se destramå, oamenii sunt såraci,infrastructura lipse¿te sau e degradatå. E a¿a de multå treabå de fåcut, atâ¡iaa¿teaptå un ajutor cât de mic... În condi¡iile acestea, de ce så ne pierdemvremea cu jocuri?”

Dintr-o mie de motive!Dar mai întâi, så låmurim despre ce fel de jocuri e vorba.

1.2. Colaborare sau competi¡ie?

Din cauza efectului sinergic (conform cåruia suma e mai mare decât rezultådin simpla adunare a pår¡ilor), munca ¿i societatea bazatå pe coeziune, pesolidaritate ¿i lucrul în echipå, sunt mult mai performante decât cele bazate peindividualism ¿i competi¡ie.

1. HAI SÅ NE JUCÅM! 13

În cadrul unei echipe adevårate, individul contribuie con¿tient ¿i benevolla succesul general, fårå a fi interesat (în primul rând) de succesul sau gloriapersonalå.

Toate bune, dar cum apar „echipa” ¿i mentalitatea ei?Pentru ca o adunåturå de indivizi dispara¡i, care poate nici nu se cunosc unii

pe al¡ii, så devinå coechipieri ¿i så participe eficient la o activitate colectivå cuun scop comun, ori pentru ca într-o comunitate så aparå coeziunea socialå ¿iatitudinea civicå responsabilå, e necesarå spargerea barierelor psihologice ¿i ainhibi¡iilor naturale care despart oamenii. Înainte ca ei så poatå na¿te solu¡iieficiente la problemele ridicate în fa¡a grupului, sau så participe la o schimbaresocialå în comunitate, e nevoie så aparå între participan¡i o încredere reciprocå ¿io comunicare realå, så-¿i schimbe mentalitatea tradi¡ional conduså de instincte.

De asemenea, nevoia de toleran¡å, în¡elegere ¿i acceptarea necesitå¡ilor saudrepturilor celor de altå etnie, culoare sau culturå etc., impun renun¡area launele apucåturi primitive, egoiste, distructive, instinctuale.

Dacå e låsatå så se facå de la sine, o astfel de schimbare poate dura zeci deani, iar uneori nici nu se mai face: datoritå conflictelor interne (care atrag ca unmagnet pe cele externe), comunitatea (grupul) dispare înainte de a se schimba,måturatå de „stråinii” mai competitivi.

Din contrå, schimbarea dirijatå (prin educa¡ie) se poate face mult mai repede.Înså pentru ca indivizii så ac¡ioneze în echipå este nevoie de o educa¡ie specialå,neobi¿nuitå la noi. Efortul de schimbare socialå este dificil, stresant, mareconsumator de energie. Înså meritå, din punctul de vedere al interesului colectiv.Puterea echipei mai mari este evidentå în orice competi¡ie sau conflict, inclusivcele care au loc în cadrul globalizårii.

Educa¡ia obi¿nuitå acum (¿colarå, familialå) este individualistå . Ea neînva¡å: fiecare pentru el; ceilal¡i sunt concuren¡i sau du¿mani – nu oportunitå¡isau avantaje poten¡iale. ªcoala îi înva¡å pe copii så fie individuali¿ti, iar 50 deani de dictaturi i-au învå¡at pe adul¡i cå angajarea ¿i colaborarea cu al¡i oameni,pentru o cauzå neagreatå de autoritå¡i, le poate aduce necazuri mari (închisoare,torturi etc.) în loc de satisfac¡ii. Din påcate, situa¡ia nu este mai bunå nici cucapitalismul atât de multå vreme visat de noi. Pia¡a capitalistå liberå, de¿iinventatå de cre¿tinii protestan¡i ca o expresie a spiritului de dreptate în ac¡iune,are în practicå o influen¡å distructivå asupra eticii sociale, din cauzå cåîncurajeazå atitudinea „eu mai întâi, iar ceilal¡i nu conteazå”. Când indiviziidevin antisociali, aruncå gunoiul la întâmplare, pun difuzoarele så zbiere sausunt agresivi, nu fac altceva decât så aplice în practicå mentalitatea egoistå acapitalismului.

Motivarea actualå a ¿colarilor cu premiile de la sfâr¿itul anului, în carescopul este depå¿irea colegilor, implicå ¿i rateurile educative. Înså adeseoritocmai repeten¡ii ajung mai târziu bogåta¿i, politicieni etc., deoarece ei nusunt pro¿ti, ci doar victimele unui sistem pedagogic gre¿it.

Iar ne¿tiin¡a adul¡ilor de a comunica ¿i stabili rela¡ii interpersonalefolositoare, imprimatå în subcon¿tient de nevoia supravie¡uirii atât în societatea

14 TEAMBUILDING

totalitarå, cât ¿i în capitalismul sålbatic de la noi, a devenit periculos decontraproductivå în epoca actualå, bazatå pe libertate, democra¡ie, competi¡iedeschiså, informa¡ie, comunicare – totodatå înså ¿i pe o luptå nemiloaså pentru„resurse”. Izolarea indivizilor contribuie ¿i la alienarea lor: apar depresii, fricade via¡å, neputin¡a, senza¡ia de persecu¡ie, agresivitatea etc. „Românii sunt unpopor ciudat: cu cât îi cuno¿ti mai bine, cu atât îi în¡elegi mai pu¡in!”, declaraJonathan Scheele, reprezentantul UE în România. Conform unei statisticirecente, 80% din popula¡ia României ar avea nevoie de un tratament psihiatric,sau cel pu¡in de consiliere comportamentalå.

În contrast cu concep¡ia pedagogiei tradi¡ionale de la noi (dar råspânditå ¿iîn stråinåtate), au apårut påreri despre un nou gen de educa¡ie, care valorificåavantajele ac¡iunii în echipå, ale lucrului în colectiv la proiecte comune. Eacautå så subordoneze interesul personal în folosul celui colectiv.

Ideea n-a råmas doar pe hârtie. În ¡årile avansate ea se aplicå cu mare succes,de¿i nu e chiar o educa¡ie de maså. Nici pe acolo „revolu¡iile” în gândire nucâ¿tigå u¿or sufragiile. Totu¿i, pe baza ei se educå (¿i re-educå) numero¿i tineri,adul¡i cu cele mai variate vârste ¿i profesii, delincven¡i minori, handicapa¡i etc.

Din ansamblul metodelor formative face parte ¿i educa¡ia fizicå.De¿i se preocupå în primul rând de condi¡ia fizicå ¿i îndemânarea mi¿cårilor,

în ultima vreme domeniul ei s-a lårgit pentru a cuprinde activitå¡i care dezvoltåcapacitatea de interac¡iune socialå, de performan¡å psihologicå, de perfec¡ionarepersonalå. Pentru educarea tinerilor, ca ¿i pentru „învå¡åmântul continuu” aladul¡ilor, se folose¿te acum o nouå formå de educa¡ie fizicå, formå care combinåatrac¡ia ¿i entuziasmul „aventurii” tråite (cu pericole aparente, dar în fondcomplet nepericuloase), cu stimulentul depå¿irii propriilor limite ¿i cu satisfac¡iarezolvårii problemelor împreunå cu coechipierii.

Orice om se va confrunta cu dificultå¡i în via¡å. Succesul în carierå, sånåtatea,fericirea sunt ¡eluri care nu se ating u¿or; ba chiar trebuie muncit din greu ca såle ob¡ii. Ajungerea la ¡el ¿i depå¿irea obstacolelor nu se poate face fårå ocalificare, fårå cunoa¿terea anumitor îndemânåri. Unii oameni se nasc cu ele,al¡ii trebuie så munceascå din greu pentru a le învå¡a. Înså orice individ are ocapacitate înnåscutå de a-¿i putea îmbunåtå¡i îndemânårile cu care rezolvåproblemele, iar dacå mai are ¿i ceva voin¡å, va fi în stare så-¿i atingå scopurile.

Filozofia noii educa¡ii este cå indivizii au resurse proprii (mintale,emo¡ionale, corporale) nu doar necunoscute, ci chiar nebånuite de ei în¿i¿i.Când li se då ocazia så facå încercåri într-un cadru propice, care sus¡ine ¿iîncurajeazå cåutårile, ei î¿i pot descoperi acest poten¡ial.

Ca så aibå succes, educarea (re-educarea) trebuie så fie plåcutå, atractivåpentru majoritatea „victimelor”. De aceea, unul dintre principalele mijloaceformative ale noii educa¡ii sunt jocurile de colaborare. Acestea oferå un cadrurapid ¿i prietenos pentru a asocia scopurile personale motivante, orientate sprerezultate adesea individuale, cu crearea unui adevårat spirit de echipå, preocupatde randamentul grupului.

1. HAI SÅ NE JUCÅM! 15

A¿ dori så subliniez meritele unor pedagogi americani în inventarea,dezvoltarea ¿i perfec¡ionarea educa¡iei experien¡iale, cu ajutorul aventurilorplanificate, a teambuildingului cu jocuri de colaborare. Eu am prins „meseria”de la unii dintre ei, fie prin intermediul cår¡ilor pe care le-au scris, fie citindpaginile lor de Internet, men¡ionate la # 17. Le mul¡umesc pe aceastå caleentuzia¿tilor profesori (formatori de instructori) ¿i autori (pe care nu ¿tiu dacå îivoi vedea vreodatå) Karl Rohnke, Jim Cain, Tom Smith, Tom Heck, fårå a uitape mentorul lor – Kurt Hahn.

1.3. Ce sunt jocurile de colaborare?

Educa¡ia fizicå obi¿nuitå, clasicå, este condi¡ionatå de existen¡a unor dotårimateriale ¿i unei calificåri preten¡ioase a îndrumåtorului (profesor de sport etc.).

În schimb, jocurile sunt mult mai accesibile ¿i eficiente decât gimnasticasau celelalte activitå¡i obi¿nuite de petrecere a timpului liber. Ele pot fipracticate oriunde ¿i oricând. Dacå urmårim, de exemplu, comportarea elevilorîn cursul unei ore de educa¡ie fizicå, vom constata cå profesorul e nevoit så leadreseze mereu îndemnuri sau så le facå observa¡ii. Dar punându-i så se joace,ei se vor angrena cu mare interes de joc, fårå a da semne de obosealå, singuraproblemå a instructorului fiind supravegherea lor pentru evitarea accidentelor.

Sunt cunoscute ¿i råspândite jocurile competi¡ionale , care urmårescînvingerea cuiva: unii (pu¡ini) câ¿tigå, al¡ii (mul¡i) pierd. Rezultatul este cåaceia care pierd sunt neferici¡i, le scade încrederea în propriile for¡e, sedesolidarizeazå de restul comunitå¡ii, tind så „evadeze” sau så „emigreze” – înAmerica, în realitatea virtualå, în lumea drogurilor etc.

Spre deosebire de acestea, jocurile de tip nou sunt de colaborare sau decooperare ¿i au ca scop cre¿terea gradului de participare individualå, formareacapacitå¡ii de rezolvare în colectiv a unor probleme. Ele pot servi la:îmbunåtå¡irea spiritului de echipå, desfiin¡area barierelor ¿i stereotipurilorpsihologice, cre¿terea încrederii în sine a jucåtorilor, cre¿terea tonusului ¿i acondi¡iei fizice ¿i mintale a jucåtorilor, cre¿terea solidaritå¡ii ¿i responsabilitå¡ii.

Într-un joc de colaborare, grupul de participan¡i are de rezolvat o problemå ,sarcinå sau temå (în englezå: challenge). Aceasta se face cu ajutorul ini¡iativeisau creativitå¡ii unuia sau mai multor jucåtori, a comunicårii ¿i participåriituturor. Rezolvarea sarcinilor impune jucåtorilor så colaboreze, astfel încâtchiar ¿i cea mai izolatå persoanå devine un component important al echipei.Activitatea practicå de rezolvare a diverselor jocuri formeazå (cu timpul) spiritulde echipå (teambuilding).

Jocurile de creativitate sau de ini¡iativå (în englezå: initiatives), mai servesc¿i la în¡elegerea specificului ac¡iunii de conducere a oamenilor, în ce conståaceastå activitate, dar ¿i la învå¡area capacitå¡ii de conducere (leadership). Eledezvoltå încrederea între coechipieri ¿i capacitatea grupului de a face fa¡ådiverselor sarcini comune.

Un alt scop al jocurilor este învå¡area indivizilor så aibå idei pe care så leîmpårtå¿eascå celorlal¡i membri ai grupului, så gândeascå împreunå, ca o echipå,

16 TEAMBUILDING

astfel ca fiecare dintre ei så contribuie la alimentarea grupului cu gândire.Pentru ca echipa så reu¿eascå, coechipierii sunt sili¡i så comunice: så asculte cezic ceilal¡i, så laude pe oricine are idei, så foloseascå ideile auzite, så încurajezeeforturile coechipierilor. Cine participå devine coproprietar al rezultatelor.Cu cât mai mul¡i coproprietari, cu atât va fi mai mare succesul.

Uneori înså echipa nu reu¿e¿te så îndeplineascå sarcina de joc, så-¿i atingå¡elul. Ea se poate chiar destråma – dacå membrii nu ¿tiu så se organizeze, sålucreze unii cu al¡i, så planifice activitatea. Dar o activitate educativå dibacidirijatå de instructor creeazå entuziasm ¿i interes pentru succesul grupului,care este astfel ajutat så înve¡e modul optim de lucru ¿i de comportare. Practicândaceste atitudini, indivizii înva¡å så lucreze în echipå. Chiar ¿i când grupul nureu¿e¿te så facå ce s-a cerut (ce ¿i-au propus), membrii såi câ¿tigå totu¿i ceva:priceperea de a fi coechipier.

În plus, discutarea desfå¿urårii jocurilor de colaborare (descifrareaexperien¡ei) ajutå la învå¡area procesului de a gândi la experien¡ele tråite, ceeace permite însu¿irea ¿i exersarea responsabilitå¡ii.

De¿i serioase, în fond, jocurile de colaborare urmåresc ¿i distrac¡iajucåtorilor, „învå¡area cu bucurie”. Cu alte cuvinte, schimbårile în bine, socialesau educative, sau din interiorul întreprinderilor, pot fi sus¡inute de distrac¡ie!

Cu ajutorul jocurilor pot fi atinse câteva scopuri valabile pentru orice grupde oameni:

– Suprimarea barierelor psihologice dintre jucåtori, privind de exemplu:etnia, sexul, originea socialå, rangul social etc.

– Crearea unui sentiment de echipå (camaraderie) ¿i de scop comun.– Încurajarea participårii fiecåruia, oricând. Sublinierea ideii cå fiecare are

puteri, capacitå¡i ¿i talente diferite cu care poate contribui la succesul grupului.Demonstrarea ideii cå nici unul dintre jucåtori nu e nici mai valoros, nici maiprejos decât ceilal¡i, chiar dacå priceperile ¿i posibilitå¡ile lor fizice sunt diferite,altele, ¿i cå fiecare poate contribui, în primul rând cu bunåvoin¡å ¿i sinceritate, laefortul grupului (echipei) de a îndeplini scopul comun. Dorin¡a unora de a-idomina pe al¡ii trebuie combåtutå.

– Construirea mentalitå¡ii ¿i camaraderiei de grup. Cu cât jucåtorii se simtmai bine unii cu al¡ii în cadrul grupului, cu atât le cresc ¿ansele så devinå prieteni¿i så stabileascå rela¡ii de lungå duratå, ceea ce, în fond, le måre¿te competivitatea.Coeziunea creeazå o „presiune a grupului”, care constrânge indirect fiecaremembru så efectueze fapte – fie bune, fie rele. Teambuildingul urmåre¿te însu¿irea¿i generalizarea celor bune; dar nu trebuie uitat cå tot influen¡a grupului poatedirija un membru spre droguri, fapte antisociale, crime etc.

– În cadrul descifrårii experien¡ei, îndrumarea grupul cåtre ¡eluri maigeneroase, ¡intind dincolo de cadrul jocului sau lec¡iei.

– Distrac¡ia! Nu se va exagera cu seriozitatea. Câtå vreme grupa se stråduie¿te¿i se poartå respectuos, vor fi låsa¡i så glumeascå, så râdå, så se joace.

Educa¡ia prin jocuri de colaborare (teambuilding) urmåre¿te:1. Cre¿terea încrederii în for¡ele proprii Dupå ce participå cu succes (sau fårå!) la jocurile cu dificultate crescåtoare,

care includ „pericole” corporale ¿i emo¡ionale, multor indivizi le cre¿te respectul

1. HAI SÅ NE JUCÅM! 17

de sine. Dupå ce s-au „cålit” cu ajutorul problemelor întâmpinate într-un joc,participan¡ii abordeazå cu curaj problemele noi ¿i mai complicate ale joculuiurmåtor (sau cele din via¡a obi¿nuitå).

2. Cre¿terea gradului de într-ajutorare din cadrul grupuluiFilozofia jocurilor se bazeazå pe ipoteza cå oricine încearcå cu sinceritate

¿i con¿tiinciozitate så rezolve sarcina jocului, are dreptul la respectul celorlal¡i.Efortul personal, încercarea, conteazå mai mult decât succesul sau nereu¿ita,pentru cå la multe jocuri, acestea depind de ceilal¡i coechipieri. Atmosferaprietenoaså ¿i încurajatoare tinde så sus¡inå participarea. De aceea, la multejocuri s-a redus sau s-a evitat complet folosirea întrecerii (competi¡iei) cu alteechipe sau indivizi (de¿i existå ¿i astfel de variante).

3. Cre¿terea nivelului de sprintenealå ¿i coordonare neuro-muscularåMulte exerci¡ii stimuleazå mi¿cårile bazate pe echilibru ¿i continuitate

curgåtoare. Aceste performan¡e fizice sunt mai u¿or de realizat decât alte feluride mi¿cåri sau eforturi fizice (ca sprintul, såriturile etc.), iar succesul ståpâniriipropriului corp încurajeazå ¿i då un sentiment de încredere în toate domeniilede activitate.

4. Cre¿terea satisfac¡iei pentru propriul corp ¿i a bucuriei de a fi împreunåcu al¡ii

Un criteriu de bazå pentru aprecierea unui joc este nivelul de distrac¡ie pecare-l stârne¿te. Aceasta pe de o parte compenseazå stresul provocat de senza¡iade pericol, iar pe de alta sus¡ine ¿i întåre¿te procesul educativ.

5. Cre¿terea familiarizårii cu mediul naturalTinerii ¿i adul¡ii care locuiesc la ora¿ nu mai ¿tiu ce este ploaia, noroiul,

vântul, gerul, zloata, toamna, iarna, oboseala, transpira¡ia etc. Multe jocuridesfå¿urate în aer liber îi familiarizeazå cu rostogolirea întâmplåtoare în noroi,cu mirosul ierbii, cu båtaia razelor soarelui, cu mu¿cåtura gerului, sub cele maidiverse forme. Starea nesigurå a vremii contribuie la mårirea „pericolului”(aparent) activitå¡ii ¿i la întårirea efectului ei educativ.

Jocurile de colaborare nu sunt totu¿i o inven¡ie modernå. Multe dintrejocurile cunoscute din copilåria fiecåruia aveau ca scop principal nu competi¡iapropriu-ziså, ci tocmai activitå¡ile aparent secundare: formarea echipelor, organi-zarea unei strategii de ac¡iune, rela¡iile între coechipieri, dar ¿i cu adversarii etc.

În timp ce multe activitå¡i folclorice tradi¡ionale, de socializare sau petrecerea timpului liber (jocuri, chefuri), urmåresc satisfacerea unor porniri instinctuale(supravie¡uire, reproducere), noul tip de jocuri se referå la strunirea instinctelor¿i civilizarea indivizilor.

În multe situa¡ii, jocurile de colaborare pot constitui un mijloc pedagogiceficient. Educarea pentru formarea spiritului de echipå (teambuilding) poate fiutilå în cele mai diverse domenii ale activitå¡ii sociale:

– în ¿coli de orice fel;– ca activitate auxiliarå în cadrul taberelor educative, turistice, distractive,

sportive;– pentru cerceta¿i;– pentru grupele de Aikido (educa¡ia pentru convie¡uire pa¿nicå);

18 TEAMBUILDING

– în cadrul unor programe de ¿colarizare profesionalå (training – deexemplu, pentru cre¿terea productivitå¡ii muncii), desfå¿urate în interiorul sauîn afara întreprinderilor;

– în cåmine;– în comunitå¡i ¿i adunåri locale.În cazul ¿colilor, introducerea unor jocuri în programul de educa¡ie fizicå

de la începutul anului ¿colar poate crea o atmosferå pozitivå, cu urmåri beneficepentru restul anului. Cele însu¿ite la aceste lec¡ii vor fi resim¡ite ¿i în atitudineaelevilor la celelalte materii de studiu.

Jocurile pot fi reflectåri ale vie¡ii, iar cele învå¡ate prin joacå pot devenideprinderi utile pentru a tråi mai bine.

1.4. Socializare ¿i coeziune – în scop constructiv

Nu judeca¡i oamenii dupå cei cu care se adunå: Iuda era un amic irepro¿abil.

Ernest Hemingway

Trebuie subliniat cå în joc omul manifestå nu numai tråsåturile pozitive decaracter, ci le dezvåluie ¿i pe cele negative. Lipsa de interes coexistå cuegoismul, modestia cu orgoliul nemåsurat, onestitatea cu viclenia.

Ca orice fel de rela¡ie interumanå, jocurile de colaborare pot servi atât unorscopuri bune, cât ¿i unora rele.

Aspectul bun ar fi så se poatå lega între ele efortul de schimbare socialå cueduca¡ia ¿i construirea comunitå¡ii, întårindu-se necesitatea de comunicare,învå¡are împreunå ¿i luarea deciziilor în comun. Oricine e con¿tient cå spiritulde sacrificiu reprezintå o calitate. Con¿tiin¡a apartenen¡ei la o echipå dåprioritate tråsåturilor pozitive.

În cazul råu, jocurile pot deveni mijloace de opresiune ¿i înstråinare, folositepentru sus¡inerea metodelor de educa¡ie verticalå (for¡atå; de sus în jos) ¿i laizolarea indivizilor, la îndepårtarea lor unul de altul. „Un om adevårat se vededupå încrederea pe care o are în ceilal¡i oameni ¿i dupå participarea la luptalor, iar nu dupå o mie de ac¡iuni miloase fårå încredere...” (Paulo Freire).

Dacå jocurile sunt folosite numai ca „umpluturå” sau „completare” în cadrulactivitå¡ilor obi¿nuite, succesul e par¡ial: participan¡ii au re¡ineri, sim¡ind cåmonotonia muncii obi¿nuite va continua sub altå formå. Când înså jocurilesunt folosite ca materie pentru întreaga „lec¡ie”, jucåtorii devin vioi ¿i dorniciså înve¡e ceva nou ¿i util.

Teambuildingul este deosebit de important ¿i pentru educarea adul¡ilor. Eialcåtuiesc segmentul de popula¡ie productivå ¿i constituie un public ¡intåimportant al noului tip de educa¡ie. Dacå la tineri „joaca” este o preocuparenaturalå, la adul¡i ea e mai greu acceptatå. De aceea, pentru evitarea respingerii,

1. HAI SÅ NE JUCÅM! 19

jocurile de colaborare sunt adeseori botezate: „activitå¡i”, „provocåri”,„probleme”. Indiferent cum ar fi numite, ele au o mare putere de a influen¡aschimbarea durabilå în bine a grupurilor sau comunitå¡ilor.

În cazul adul¡ilor, jocurile de colaborare folosite corect pot sus¡ine efortulde realizare a sarcinilor de serviciu, de îndeplinire a scopului lucrativ al grupului.Dar ¿i pentru reeducarea spiritului comunitar, a toleran¡ei ¿i într-ajutorårii.Substituindu-se realitå¡ii, care adeseori sanc¡ioneazå încercårile neizbutite,jocurile permit experimentarea ¿i însu¿irea unor deprinderi necunoscute, fåråpericolul pedepsei, ru¿inii, respingerii. Ele devin mijloace relevante ¿i puternicepentru: spargerea barierelor dintre indivizi, concentrarea aten¡iei, asigurareaimplicårii tuturor membrilor grupului, cre¿terea randamentului activitå¡iicolective.

Jocurile trebuie folosite pentru crearea unui sim¡ al scopului comun, pasiuniipentru ac¡iune practicå ¿i recunoa¿terii posibilitå¡ilor existente. Fårå acestescopuri superioare, jocurile de colaborare råmân totu¿i folositoare înså numaica tranchilizante pentru adul¡i, deoarece au un imens poten¡ial de topire apoftei de putere asupra grupului.