despre nobel cu florentin smarandache (u.s.a.)

1
Nr. 748 Pag. 4 Ion Jurca Rovina este profetic când prin radiogra- fia unei epoci medievale, a spaimelor escatologice din picturla unor Jeronimus Bosh sau Breugel cel Bătrân. Dantesc alegoric, romanul continuă o operă aparte, a unei resurecţii din arhetip, exploratoare, cu nervul psih- analitic al lui C.G. Jung. Alte cărţi demne de recitit ale acestuia: „ Moştenitorii iadului”, „ Tânguirea iconarului”, „ Piscina şi fiul vameşului”, „ Noua promisiune”” Punţile diavolului”. O demonologie prefigurată şi racordată în modernitate. Stilul reporting este cheia acestui scriitor vizionar, cărţile sale fiind tot atâtea „ coborări în infern” : în infernul din om, care e de fapt labirintul mitologic, ca reprezentare mandalică a creierului, cu subteranele şi catacombele sale virtuale. Parafrazând paradoxist, am spune că nu cartea e bolnavă, ci moartea e bolnavă. (Eugen Evu). Scriitori hunedoreni de azi Ion JURCA ROVINA ALEXANDRA BUZDUGA MEMBRA A CENACLULUI ,,PAS CU PAS’’ LUPENI DINCOLO DE APARENŢE Roua dimineţii Acoperã inima tristeţii, Iar vraja vieţii... E dragostea tinereţii. Însã sufletul nu rezistã Durerea încã persistã, Iar dragostea adevãratã Nu poate fi uitatã... Când dragostea se duce Încã o stea se distruge... Iar flacãra inimii Se stinge doar cu lacrimi. Când îl ating Fiorii mã cuprind... Focul se aprinde Iar dragostea mã surprinde. Cuvintele nu au sens Dragostea nu e cu-nţeles, Ajungi sã nu o dezlegi... Deci nu poţi s-o înţelegi. O TOAMNÃ PUSTIE Acum, când privesc pe fereastrã Parcã un fior rece mã cuprinde... Observând frunze ruginii purtate agale De vântul mult prea rece. E toamnã... Pe chipurile obosite ale oamenilor, Trudiţi de atâta muncã grea Se observã, în sfârşit, rodul strãdaniei lor. Norii se adunã, liniştea se aşterne Ca şi când inima lumii ar poposi Şi ar privi parcã tãcutã Peste umbra ce acoperã uşor cerul. -Dragă prietene dr. Florentin Smarandache, cu- noscând de mult timp activitatea Dvs în domeniul paradoxismului în literature universală, a neutrosofi- ei, fizicii şi matematicii, cercetării lingvistice- inclusiv în zonele colaterale ale Creativităţii- poieion,- şi ştiind că aţi fost printer cei nominalizaţi pentru un premiu Nobel în anul 2011,.. am resimţit, împreună cu nume- roşi susţinători din ţară şi din diaspora, emoţia acestei aşteptări…Ştiu din discuţiile noastre recente cu la Hunedoara, câte ceva despre noile paradigme şi un anume “ flux” oscilatoriu, al subiectivităţilor, etc. Prof. Pătraşcu ne-a onorat cu un articol despre Dvs …Noi v-am fi conferit premiul pentru extraordinarul me- sageriat al interculturalismului, pentru conferinţele dvs în peste 45 de ţări, pentru rara nobleţe de a fi un ambasador inimos al spiritului inventiv românesc, al prieteniei dintre Oameni… Şi pentru un special poli- edrism structural al Dvs, ca un fel de zestre a geniului românesc active pe meridianele acesti lumi tot mai ameninţate: din cosmos, dar cumva şi din infracos- mosul ei.... Vă rog să comentaţi “ la rece”, fenomenul premierilor Nobel, sub aspect organizatoric, aşa cum l-aţi înţeles ca organizare… - Conform site-ului oficial al Fundaţiei Nobel se primesc anual în jurul a 250 de propuneri pentru acest premiu în literatură. Alegerea nu poate fi obiec- tivă în domeniul umanistic. Intervine poziţia socială a celor nominalizaţi, conjunctura politică a momentului respectiv, “gusturile” şi, mai ales, relaţiile (cine îţi face “lobby”). Există destule lupte de culise între cine să ia şi cine să nu ia. Au fost scriitori titani refuzaţi, precum Lev Tolstoi (rus, 1828-1910), James Joyce (irlandez, 1882- 1941), Jorje Luis Borjes (argentinian, 1899-1986), iar alţii cărora li s-a acordat premiul fără să fi făcut gaură în cer cu scrierile lor; dau câteva exemple: B. Bjornson, P. von Heyse, etc. Sunt diferenţe minime, poate chiar deloc, între unii care au luat şi alţii care nu au luat. N-ar trebui ca România să aibă “Complexul Nobel”, fiindcă şi alte naţii mici cu premianţi Nobel au literatura lor tot ne- cunoscută în lume! De pildă polonezii au trei laureaţi: Sienkiewicz, Reymont, Szymbonska dar n-am văzut prea multe referinţe româneşti sau străine la operele acestora. Cel mai mult contează limba de circulaţie in- ternaţională sau regională în care scrii. Până la urmă tot cititorii vor decide. Peste o sută, două de ani scri- itorul X care nu mai intersează pe nimeni va cădea în desuetitudine şi uitare - cu premiile lui cu tot!... mai ales că atunci vor fi alte situaţii politice şi alte puteri care vor decide. Iar gusturile şi stilurile estetice sunt în permanentă schimbare… Microinterviu realizat de Eugen Evu Despre NOBEL cu Florentin Smarandache (U.S.A.) Despre NOBEL cu Florentin Smarandache (U.S.A.) SECŢIUNILE CONCURSULUI: POEZIE – maxim patru poezii EPIGRAME – maxim patru epigrame La concurs pot participa tinerii români de… orice vârstă şi de pretutindeni !!! ÎNSCRIERE: 25.08.2011– 30.12 2011. Înscrierea se face pe www.romeojulietalamizil.ro sau prin poştă, pe adresa liceului: prof. Laurenţiu Bădi- cioiu, Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu”, str. N.Bălcescu, nr.131, Mizil, Prahova, cod 105800, cu menţiunea: pentru „Romeo şi Julieta la Mizil”, ed. a V-a. PREMII TOTALE: 4000 DE LEI Toţi participanţii şi profesorii îndrumători primesc diplome şi adeverinţe de participare. După premiere edităm Antologia cu textele selectate ale concursului şi o trimitem prin poştă celor selectaţi de juriul festivalului. Tema impusă-MIZILUL-este pentru o singură epigramă. Sugestii beletristice: Geo Bogza, 175 de minute la Mizil, I.L Caragiale, O zi solemnă, George Ra- netti, Romeo şi Julieta la Mizil. Textele menţionate sunt pe www.romeojulietalamizil.ro Celelalte trei epigrame au teme libere. Textele nu trebuie să fi fost publicate până la data premierii, adică 30.01.2012. Un motto trebuie adăugat în FIŞA DE ÎNSCRI- ERE pentru ca, numai ulterior jurizării, concurentul să poată fi identificat. Precizăm că, pentru cei care nu au internet, materia- lele pot fi trimise prin poştă (adresa este menţionată mai sus), semnate cu un motto, în acelaşi plic introducându- se încă un plic închis, pe care va fi scris acelaşi motto, în interiorul căruia va fi fişa de înscriere Aceasta conţine adresa, telefonul, ocupaţia şi CNP-ul participantului. Jurizarea în ianuarie 2011; premierea pe 30.01.2011, la Mizil, în Sala de Festivităţi a Liceului „Grigore Tocilescu”. COMPONENŢA JURIULUI: Prof. univ.dr.ing. Corneliu Berbente – vicepreşedintele Clubului „Cincinat Pavelescu” Corneliu Leu – scriitor, administrator al portalului cultu- ral www.cartesiarte.ro Conf. univ.dr. Daniel Cristea Enache – critic literar, scriitor George Corbu – scriitor, preşedintele Uniunii Epigramiş- tilor din Romania Conf.univ.dr.George Stanca – scriitor Emil Proşcan – primarul oraşului Mizil, scriitor Ioan Toderaşcu – epigramist Ion Busuioc – epigramist Prof.univ.dr. Titus Constantin Vîjeu – scriitor, critic de artă Victoria Milescu – scriitor Coordonator proiect: prof. Laurenţiu Bădicioiu, tel.0744438247 Mail: [email protected] www.romeojulietalamizil.ro REGULAMENTUL FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAME „ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL” FĂRĂ TAXĂ! „Mizilul!... Aşezată la poalele Tohanilor, celebre podgorii, această urbe - o grădină - se răsfaţă cu multă cochetărie pe o pajişte plană, asupra căreia bate soarele în plin de cum răsare şi până apune, iarna şi vara. Rar se găseşte o panoramă aşa de plăcută şi atât de luminată: la miazănoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, şi mai sus, în depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaţilor; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, uşor povârnită, până departe-n Dunăre. La spate, cea din urmă treaptă a munţilor; în faţă, neţărmurita zare a câmpiei. Se poate zice că Mizilul este poarta Bărăganului.” I.L Caragiale, O zi solemnă ED. A V-A, 2011-2012 Dormitorul este camera care trebuie sa ne asigure un somn linistit, este singura incapere care poate fi si trebuie sa fie spatiul celor mai indraznete visuri. Daca dormitorul nu ne ofera linistea de care avem nevoie, atunci e mo- mentul sa il redecoram; reamenajarea dormitorului poate insemna o bucurie in plus pentru intreaga familie, redand pofta de viata si linistea interioara. Avem nevoie in perma- nenta de nou, oricat de bune ar fi lucrurile pe care deja le avem. Atunci cand ne decidem sa ne reamenajam dormito- rul, trebuie sa avem in vedere un anumit plan, o schema de lucru, fara de care lucrurile ar putea scapa de sub control. Alegerea culorii pentru dormitor. Prioritatea este elaborarea unei scheme de culori pentru pereti si piese- le de mobilier. Culorile dau lumina si placerea de a locui. Alegerea culorii pentru decorarea dormitorului trebuie sa tina seama de dimensiunile camerei si de impactul pe care culorile il exercita asupra starii noastre psihice. Ca sa schim- bam atmosfera dintr-o camera este suficient sa schimbam culoarea dominanta sau lumina. La un dormitor mic impre- sia de spatiu se asigura prin alegerea unor nuante deschise ale culorii asupra careia ne-am decis, intrucat culorile des- chise reflecta mai multa lumina si fac camera sa para mult mai mare decat este in realitate. Pentru un dormitor de dimensiuni mari se poate opta pentru culori inchise, pentru a reduce din spatiu si pentru a crea senzatia de intimitate. Pentru cei care lucreaza in ture si dorm in timpul zilei, in dormitor sunt recomandate culorile inchise, indiferent de marimea camerei, pentru ca acestea reflecta mai putina lu- mina. In cazul in care folosim dormitorul exclusiv pentru a ne relaxa sau pentru a dormi, optam pentru culorile calde, linistitoare. Nuantele neutre sunt tot mai des folosite; cele mai obisnuite alegeri sunt culorile reci precum verdele si albastrul. Daca peretii albastru deschis, azurii, induc o at- mosfera de liniste si calm, ar trebui sa avem curajul de a introduce in dormitor si conceptul verde - adica cel ecologic chiar si la asternuturile din asa zisele fire usor de intretinut, pufoasele cuverturi, perne si saltelele. Verdele pastelat la pereti este o culoare potrivita pentru vara si scoate in evi- denta patul si decoratiunile sculptate iar draperiile vapo- roase permit luminii sa intre. In general, culoarea verde - fie ca este folosita in zone mai mari, cum ar fi pentru zugravi- rea peretilor, fie ca se regaseste in obiecte mici, accesorii decorative - este potrivita pentru vara. Un exemplu pentru utilizarea acestor culori il regasim in hoteluri, unde sunt fo- losite in special nuantele de verde si albastru, tocmai pen- tru ca aduc o stare de liniste si calm, ajutand la un somn mai relaxant. Esential in alegerea culorii pentru dormitor rama- ne satisfactia personala; pentru a fi pe deplin multumiti de culoarea aleasa, putem incerca cateva mostre de culoare, pe care sa le aplicam in diferite locuri din camera pentru a ne forma o idee de ansamblu. Trebuie sa avem in vedere faptul ca cel mai mare timp petrecut in dormitor este noap- tea, asa ca acordam atentie modului in care este reflectata lumina seara ; culorile care arata foarte bine in timpul zilei pot fi denaturate substantial in timpul noptii. Amplasarea patului. Patul este elementul principal al dormitorului. Din punct de vedere al conceptiei, patul re- prezinta diferite forme, dar importanta este calitatea salte- lei si gradul de elasticitate al patului. Un pat foarte moale, in care corpul se afunda usor, nu este sanatos, dupa cum nici un pat rigid si dur nu este prea odihnitor. Paturile se- parate sunt mai putin economice atat in ce priveste costul cat si ca spatiu, dar ele sunt mai usor de manevrat si se pot amplasa in mai multe feluri: alaturate, asezate paralele la o mica distanta, unul in prelungirea celuilalt, perpendicular unul pe altul, in colturi diferite. Locul cel mai potrivit pentru amplasarea patului este pe un perete orientat spre nord, suficient de mare si in nici un caz pe unul cu ferestre. Daca avem un dormitor destul de mare, avem conditii pentru a mai adauga o piesa de mobilier la capatul patului, sau vis a vis de acesta, precum o comoda cu un televizor, o bancuta din acelasi material textile ca patul pe care sa aseaza hala- tele, o masuta rotunda sau ovala pe care sa se afle o tava cu bunatati, 2 fotolii generoase, un mic birou multifunctiona. Iluminarea in dormitor. In dormitor este bine sa se creieze o atmosfera relaxanta, dar trebuie sa fie si destula lumina pentru citit. Trebuie sa avem in vedere faptul ca cel mai mare timp petrecut in dormitor este noaptea, asa ca este bine sa acordam atentie modului in care este reflec- tata lumina seara ; culorile care arata foarte bine in timpul zilei pot fi denaturate substantial in timpul noptii. Solutia este sa combinam mai multe tipuri de iluminat, sa existe corpuri de iluminat pentru lucru dar si pentru iluminatul ambiental. Cum patul este punctul central al oricarui dor- mitor, un efect interesant poate fi creat cu ajutorul unor aplice montate pe peretele din spatele patului, cu abajurul in jos. In afara de acestea, pe noptiere putem sa asezam veioze pentru a ne asigura ca avem lumina de lucru. Daca dormitorul este amplasat intr-o camera cu ferestre orintate spre sud, sunt binevenite perdelele, draperiile, obloanele sau jaluzelele metalice, verticale sau orizonta- le. Veiozele asezate pe noptiere obisnuite sau cele cu brat rabatabil cu arcuri, imprastie o lumina placuta, linistitoare, si ofera si conditii bune pentru citit. O anumita atmosfera se poate realiza cu ajutorul surselor locale de iluminat, dar pentru a nu inunda dormitorul cu lumina, lumanarile sunt o solutie; o alta varianta este montarea unui intrerupa- tor care regleaza cantitatea de lumina. Persoanele active prefera incaperile scaldate intr-o lumina puternica, dar calda ; pentru a obtine acest efect, putem alege un corp de iluminat pe care sa-l asezam deasupra patului si care sa raspandeasca lumina in jos, si mai multe aplice care sa lumineze colturile intunecate ale incaperii. Este bine sa avem intrerupatoare separate pentru cele doua tipuri de lumina, pentru a putea crea efectul dorit. Pentru punerea in evidenta a unor tablouri si obiecte de arta se vor folosi iluminari locale, special amplasate. La masa de machiaj trebuie evitate umbrele intense din cauza luminii, ampla- sand doua corpuri de iluminat cu spoturi directionabile, re- glate la un unghi de 45 de grade fata de perete, de o parte si de alta a acesteia. Despre dulapuri. Pentru depozitarea multelor lucruri care se aduna in ani intr-o locuinta, in moda nu mai sunt dulapurile - mobilier masiv si anost, ci se realizeaza celebre- le camera-dulap sau debaralele. Dulapurile de mici dimen- siuni sunt potrivite numai pentru dormitoarele de mari. Arhitectura tavanului. Cand dormitorul este amplasat intr-o camera la mansarda sau la etaj, tavanul poate lasa la vedere unele elemente arhitecturale, precum barne, col- turi, intr-un decor realizat cu stil. Dormitorul romantic. Pentru persoanele sensibile, dormitorul reprezinta un loc dedicat romantismului si iu- birii. El trebuie sa ofere o ambianta placuta, intima si con- fortabila si depinde de reusita in alegerea si pozitionarea pieselor de mobilier, in selectarea texturilor si a nuantelor acestora. Patul constituie piesa de baza a oricarui dormitor dar pentru cel romantic acesta trebuie sa fie inalt, spati- os, neaparat cu tablii brodate, de preferat din fier forjat. Noptierele unui dormitor romantic, trebuie sa fie realizate din lemn masiv si decorate cu finisaje antice. Sifonierul - inalt, cu usi mari, brodate - va fi confectionat din acelasi material ca si noptierele. In privinta culorilor, in dormitorul romantic se pot folosi culori neutre: crem, roz pal, bej, care dau un aer calm si linistit incaperii, culori reci: bleu, verde, lavanda, care ofera senzatia de confort, sau culori calde si luminoase precum galben, piersica, roz pal pentru a cre- ea o ambianta odihnitoare, calmanta. Amplasarea unui semineu in dormitor constituie o alegere de mare efect si adauga un plus de intimitate incaperii. Iluminatul decora- tiv si local este utilizat foarte mult in dormitorul romantic; veiozele si lampadarele decorative, cu abajur realizat din material textile, se potrivesc foarte bine intr-un dormitor romantic. arh. Ion Constantinescu Magia Culorilor (41) – Idei pentru decorarea dormitorului

Upload: mia-amalia

Post on 08-Apr-2016

241 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

-Dragă prietene dr. Florentin Smarandache, cunoscând de mult timp activitatea Dvs în domeniulparadoxismului în literature universală, a neutrosofi -ei, fi zicii şi matematicii, cercetării lingvistice- inclusiv în zonele colaterale ale Creativităţii- poieion,- şi ştiind că aţi fost printre cei nominalizaţi pentru un premiu Nobel în anul 2011,.. am resimţit, împreună cu numeroşi susţinători din ţară şi din diaspora, emoţia acestei aşteptări...

TRANSCRIPT

  • Nr. 748 Pag. 4

    Ion Jurca Rovina este profetic cnd prin radiogra- a unei epoci medievale, a spaimelor escatologice din picturla unor Jeronimus Bosh sau Breugel cel Btrn. Dantesc alegoric, romanul continu o oper aparte, a unei resurecii din arhetip, exploratoare, cu nervul psih-analitic al lui C.G. Jung. Alte cri demne de recitit ale acestuia: Motenitorii iadului, Tnguirea iconarului, Piscina i ul vameului, Noua promisiune Punile diavolului. O demonologie pre gurat i racordat n modernitate. Stilul reporting este cheia acestui scriitor vizionar, crile sale ind tot attea coborri n infern : n infernul din om, care e de fapt labirintul mitologic, ca reprezentare mandalic a creierului, cu subteranele i catacombele sale virtuale. Parafraznd paradoxist, am spune c nu cartea e bolnav, ci moartea e bolnav. (Eugen Evu).

    Scriitori hunedoreni de aziIon JURCA ROVINA

    ALEXANDRA BUZDUGAMEMBRA A CENACLULUI ,,PAS CU PAS LUPENI

    DINCOLO DE APARENE Roua dimineii Acoper inima tristeii, Iar vraja vieii... E dragostea tinereii.

    ns su etul nu rezist Durerea nc persist, Iar dragostea adevrat Nu poate uitat...

    Cnd dragostea se duce nc o stea se distruge... Iar acra inimii Se stinge doar cu lacrimi.

    Cnd l ating Fiorii m cuprind... Focul se aprinde Iar dragostea m surprinde.

    Cuvintele nu au sensDragostea nu e cu-neles,Ajungi s nu o dezlegi...Deci nu poi s-o nelegi.

    O TOAMN PUSTIE Acum, cnd privesc pe fereastr Parc un or rece m cuprinde... Observnd frunze ruginii purtate agale De vntul mult prea rece.

    E toamn... Pe chipurile obosite ale oamenilor, Trudii de atta munc grea Se observ, n sfrit, rodul strdaniei lor.

    Norii se adun, linitea se aterne Ca i cnd inima lumii ar poposi i ar privi parc tcut Peste umbra ce acoper uor cerul.

    -Drag prietene dr. Florentin Smarandache, cu-noscnd de mult timp activitatea Dvs n domeniul paradoxismului n literature universal, a neutroso -ei, zicii i matematicii, cercetrii lingvistice- inclusiv n zonele colaterale ale Creativitii- poieion,- i tiind c ai fost printer cei nominalizai pentru un premiu Nobel n anul 2011,.. am resimit, mpreun cu nume-roi susintori din ar i din diaspora, emoia acestei

    ateptritiu din discuiile noastre recente cu la Hunedoara, cte ceva despre noile paradigme i un anume ux oscilatoriu, al subiectivitilor, etc. Prof. Ptracu ne-a onorat cu un articol despre Dvs Noi v-am conferit premiul pentru extraordinarul me-sageriat al interculturalismului, pentru conferinele dvs n peste 45 de ri, pentru rara noblee de a un ambasador inimos al spiritului inventiv romnesc, al prieteniei dintre Oameni i pentru un special poli-edrism structural al Dvs, ca un fel de zestre a geniului romnesc active pe meridianele acesti lumi tot mai ameninate: din cosmos, dar cumva i din infracos-mosul ei.... V rog s comentai la rece, fenomenul premierilor Nobel, sub aspect organizatoric, aa cum l-ai neles ca organizare

    - Conform site-ului o cial al Fundaiei Nobel se primesc anual n jurul a 250 de propuneri pentru acest premiu n literatur. Alegerea nu poate obiec-tiv n domeniul umanistic. Intervine poziia social a celor nominalizai, conjunctura politic a momentului respectiv, gusturile i, mai ales, relaiile (cine i face lobby). Exist destule lupte de culise ntre cine s ia i cine s nu ia. Au fost scriitori titani refuzai, precum Lev

    Tolstoi (rus, 1828-1910), James Joyce (irlandez, 1882-1941), Jorje Luis Borjes (argentinian, 1899-1986), iar alii crora li s-a acordat premiul fr s fcut gaur n cer cu scrierile lor; dau cteva exemple: B. Bjornson, P. von Heyse, etc.

    Sunt diferene minime, poate chiar deloc, ntre unii care au luat i alii care nu au luat. N-ar trebui ca Romnia s aib Complexul Nobel, indc i alte naii mici cu premiani Nobel au literatura lor tot ne-cunoscut n lume! De pild polonezii au trei laureai: Sienkiewicz, Reymont, Szymbonska dar n-am vzut prea multe referine romneti sau strine la operele acestora. Cel mai mult conteaz limba de circulaie in-ternaional sau regional n care scrii. Pn la urm tot cititorii vor decide. Peste o sut, dou de ani scri-itorul X care nu mai interseaz pe nimeni va cdea n desuetitudine i uitare - cu premiile lui cu tot!... mai ales c atunci vor alte situaii politice i alte puteri care vor decide. Iar gusturile i stilurile estetice sunt n permanent schimbare

    Microinterviu realizat de Eugen Evu

    Despre NOBEL cu Florentin Smarandache (U.S.A.)Despre NOBEL cu Florentin Smarandache (U.S.A.)

    SECIUNILE CONCURSULUI:POEZIE maxim patru poeziiEPIGRAME maxim patru epigrame

    La concurs pot participa tinerii romni de orice vrst i de pretutindeni !!!

    NSCRIERE: 25.08.2011 30.12 2011. nscrierea se face pe www.romeojulietalamizil.ro

    sau prin pot, pe adresa liceului: prof. Laureniu Bdi-cioiu, Liceul Teoretic Grigore Tocilescu, str. N.Blcescu, nr.131, Mizil, Prahova, cod 105800, cu meniunea: pentru Romeo i Julieta la Mizil, ed. a V-a.

    PREMII TOTALE: 4000 DE LEIToi participanii i profesorii ndrumtori primesc

    diplome i adeverine de participare. Dup premiere editm Antologia cu textele selectate ale concursului i o trimitem prin pot celor selectai de juriul festivalului.

    Tema impus-MIZILUL-este pentru o singur epigram. Sugestii beletristice: Geo Bogza, 175 de minute la Mizil, I.L Caragiale, O zi solemn, George Ra-netti, Romeo i Julieta la Mizil. Textele menionate sunt pe www.romeojulietalamizil.ro

    Celelalte trei epigrame au teme libere. Textele nu trebuie s fost publicate pn la data premierii, adic 30.01.2012. Un motto trebuie adugat n FIA DE NSCRI-ERE pentru ca, numai ulterior jurizrii, concurentul s

    poat identi cat. Precizm c, pentru cei care nu au internet, materia-

    lele pot trimise prin pot (adresa este menionat mai sus), semnate cu un motto, n acelai plic introducndu-se nc un plic nchis, pe care va scris acelai motto, n interiorul cruia va a de nscriere Aceasta conine adresa, telefonul, ocupaia i CNP-ul participantului.

    Jurizarea n ianuarie 2011; premierea pe 30.01.2011, la Mizil, n Sala de Festiviti a Liceului Grigore Tocilescu.

    COMPONENA JURIULUI:Prof. univ.dr.ing. Corneliu Berbente vicepreedintele Clubului Cincinat PavelescuCorneliu Leu scriitor, administrator al portalului cultu-ral www.cartesiarte.ro Conf. univ.dr. Daniel Cristea Enache critic literar, scriitorGeorge Corbu scriitor, preedintele Uniunii Epigrami-tilor din RomaniaConf.univ.dr.George Stanca scriitorEmil Procan primarul oraului Mizil, scriitorIoan Toderacu epigramistIon Busuioc epigramistProf.univ.dr. Titus Constantin Vjeu scriitor, critic de artVictoria Milescu scriitorCoordonator proiect: prof. Laureniu Bdicioiu, tel.0744438247 Mail: [email protected] www.romeojulietalamizil.ro

    REGULAMENTUL FESTIVALULUI INTERNAIONAL DE POEZIE I EPIGRAME ROMEO I JULIETA LA MIZIL

    FR TAX! Mizilul!... Aezat la poalele Tohanilor, celebre podgorii, aceast urbe - o grdin - se rsfa cu mult cochetrie pe o pajite plan, asupra creia bate soarele n plin de cum rsare i pn apune, iarna i vara. Rar se gsete o panoram aa de plcut i att de luminat: la miaznoapte, trmba podgoriilor aci aproape, i mai sus, n deprtare, treptele din ce n ce mai azurii ale Carpailor; la miazzi, cmpia vast, care se-ntinde, uor povrnit, pn departe-n Dunre. La spate, cea din urm treapt a munilor; n fa, nermurita zare a cmpiei. Se poate zice c Mizilul este poarta Brganului.

    I.L Caragiale, O zi solemn

    ED. A V-A, 2011-2012

    Dormitorul este camera care trebuie sa ne asigure un somn linistit, este singura incapere care poate si trebuie sa e spatiul celor mai indraznete visuri. Daca dormitorul nu ne ofera linistea de care avem nevoie, atunci e mo-mentul sa il redecoram; reamenajarea dormitorului poate insemna o bucurie in plus pentru intreaga familie, redand pofta de viata si linistea interioara. Avem nevoie in perma-nenta de nou, oricat de bune ar lucrurile pe care deja le avem. Atunci cand ne decidem sa ne reamenajam dormito-rul, trebuie sa avem in vedere un anumit plan, o schema de lucru, fara de care lucrurile ar putea scapa de sub control.

    Alegerea culorii pentru dormitor. Prioritatea este elaborarea unei scheme de culori pentru pereti si piese-le de mobilier. Culorile dau lumina si placerea de a locui. Alegerea culorii pentru decorarea dormitorului trebuie sa tina seama de dimensiunile camerei si de impactul pe care culorile il exercita asupra starii noastre psihice. Ca sa schim-bam atmosfera dintr-o camera este su cient sa schimbam culoarea dominanta sau lumina. La un dormitor mic impre-sia de spatiu se asigura prin alegerea unor nuante deschise ale culorii asupra careia ne-am decis, intrucat culorile des-chise re ecta mai multa lumina si fac camera sa para mult mai mare decat este in realitate. Pentru un dormitor de dimensiuni mari se poate opta pentru culori inchise, pentru a reduce din spatiu si pentru a crea senzatia de intimitate. Pentru cei care lucreaza in ture si dorm in timpul zilei, in dormitor sunt recomandate culorile inchise, indiferent de marimea camerei, pentru ca acestea re ecta mai putina lu-mina. In cazul in care folosim dormitorul exclusiv pentru a ne relaxa sau pentru a dormi, optam pentru culorile calde, linistitoare. Nuantele neutre sunt tot mai des folosite; cele mai obisnuite alegeri sunt culorile reci precum verdele si albastrul. Daca peretii albastru deschis, azurii, induc o at-mosfera de liniste si calm, ar trebui sa avem curajul de a introduce in dormitor si conceptul verde - adica cel ecologic chiar si la asternuturile din asa zisele re usor de intretinut, pufoasele cuverturi, perne si saltelele. Verdele pastelat la pereti este o culoare potrivita pentru vara si scoate in evi-denta patul si decoratiunile sculptate iar draperiile vapo-roase permit luminii sa intre. In general, culoarea verde - e ca este folosita in zone mai mari, cum ar pentru zugravi-rea peretilor, e ca se regaseste in obiecte mici, accesorii decorative - este potrivita pentru vara. Un exemplu pentru utilizarea acestor culori il regasim in hoteluri, unde sunt fo-losite in special nuantele de verde si albastru, tocmai pen-tru ca aduc o stare de liniste si calm, ajutand la un somn mai relaxant. Esential in alegerea culorii pentru dormitor rama-ne satisfactia personala; pentru a pe deplin multumiti de

    culoarea aleasa, putem incerca cateva mostre de culoare, pe care sa le aplicam in diferite locuri din camera pentru a ne forma o idee de ansamblu. Trebuie sa avem in vedere faptul ca cel mai mare timp petrecut in dormitor este noap-tea, asa ca acordam atentie modului in care este re ectata lumina seara ; culorile care arata foarte bine in timpul zilei pot denaturate substantial in timpul noptii.

    Amplasarea patului. Patul este elementul principal al dormitorului. Din punct de vedere al conceptiei, patul re-prezinta diferite forme, dar importanta este calitatea salte-lei si gradul de elasticitate al patului. Un pat foarte moale, in care corpul se afunda usor, nu este sanatos, dupa cum nici un pat rigid si dur nu este prea odihnitor. Paturile se-parate sunt mai putin economice atat in ce priveste costul cat si ca spatiu, dar ele sunt mai usor de manevrat si se pot amplasa in mai multe feluri: alaturate, asezate paralele la o mica distanta, unul in prelungirea celuilalt, perpendicular unul pe altul, in colturi diferite. Locul cel mai potrivit pentru amplasarea patului este pe un perete orientat spre nord, su cient de mare si in nici un caz pe unul cu ferestre. Daca avem un dormitor destul de mare, avem conditii pentru a mai adauga o piesa de mobilier la capatul patului, sau vis a vis de acesta, precum o comoda cu un televizor, o bancuta din acelasi material textile ca patul pe care sa aseaza hala-tele, o masuta rotunda sau ovala pe care sa se a e o tava cu bunatati, 2 fotolii generoase, un mic birou multifunctiona.

    Iluminarea in dormitor. In dormitor este bine sa se creieze o atmosfera relaxanta, dar trebuie sa e si destula lumina pentru citit. Trebuie sa avem in vedere faptul ca cel mai mare timp petrecut in dormitor este noaptea, asa ca este bine sa acordam atentie modului in care este re ec-tata lumina seara ; culorile care arata foarte bine in timpul zilei pot denaturate substantial in timpul noptii. Solutia este sa combinam mai multe tipuri de iluminat, sa existe corpuri de iluminat pentru lucru dar si pentru iluminatul ambiental. Cum patul este punctul central al oricarui dor-mitor, un efect interesant poate creat cu ajutorul unor aplice montate pe peretele din spatele patului, cu abajurul in jos. In afara de acestea, pe noptiere putem sa asezam veioze pentru a ne asigura ca avem lumina de lucru. Daca dormitorul este amplasat intr-o camera cu ferestre orintate spre sud, sunt binevenite perdelele, draperiile, obloanele sau jaluzelele metalice, verticale sau orizonta-le. Veiozele asezate pe noptiere obisnuite sau cele cu brat rabatabil cu arcuri, imprastie o lumina placuta, linistitoare, si ofera si conditii bune pentru citit. O anumita atmosfera se poate realiza cu ajutorul surselor locale de iluminat, dar pentru a nu inunda dormitorul cu lumina, lumanarile sunt

    o solutie; o alta varianta este montarea unui intrerupa-tor care regleaza cantitatea de lumina. Persoanele active prefera incaperile scaldate intr-o lumina puternica, dar calda ; pentru a obtine acest efect, putem alege un corp de iluminat pe care sa-l asezam deasupra patului si care sa raspandeasca lumina in jos, si mai multe aplice care sa lumineze colturile intunecate ale incaperii. Este bine sa avem intrerupatoare separate pentru cele doua tipuri de lumina, pentru a putea crea efectul dorit. Pentru punerea in evidenta a unor tablouri si obiecte de arta se vor folosi iluminari locale, special amplasate. La masa de machiaj trebuie evitate umbrele intense din cauza luminii, ampla-sand doua corpuri de iluminat cu spoturi directionabile, re-glate la un unghi de 45 de grade fata de perete, de o parte si de alta a acesteia.

    Despre dulapuri. Pentru depozitarea multelor lucruri care se aduna in ani intr-o locuinta, in moda nu mai sunt dulapurile - mobilier masiv si anost, ci se realizeaza celebre-le camera-dulap sau debaralele. Dulapurile de mici dimen-siuni sunt potrivite numai pentru dormitoarele de mari.

    Arhitectura tavanului. Cand dormitorul este amplasat intr-o camera la mansarda sau la etaj, tavanul poate lasa la vedere unele elemente arhitecturale, precum barne, col-turi, intr-un decor realizat cu stil.

    Dormitorul romantic. Pentru persoanele sensibile, dormitorul reprezinta un loc dedicat romantismului si iu-birii. El trebuie sa ofere o ambianta placuta, intima si con-fortabila si depinde de reusita in alegerea si pozitionarea pieselor de mobilier, in selectarea texturilor si a nuantelor acestora. Patul constituie piesa de baza a oricarui dormitor dar pentru cel romantic acesta trebuie sa e inalt, spati-os, neaparat cu tablii brodate, de preferat din er forjat. Noptierele unui dormitor romantic, trebuie sa e realizate din lemn masiv si decorate cu nisaje antice. Sifonierul - inalt, cu usi mari, brodate - va confectionat din acelasi material ca si noptierele. In privinta culorilor, in dormitorul romantic se pot folosi culori neutre: crem, roz pal, bej, care dau un aer calm si linistit incaperii, culori reci: bleu, verde, lavanda, care ofera senzatia de confort, sau culori calde si luminoase precum galben, piersica, roz pal pentru a cre-ea o ambianta odihnitoare, calmanta. Amplasarea unui semineu in dormitor constituie o alegere de mare efect si adauga un plus de intimitate incaperii. Iluminatul decora-tiv si local este utilizat foarte mult in dormitorul romantic; veiozele si lampadarele decorative, cu abajur realizat din material textile, se potrivesc foarte bine intr-un dormitor romantic.

    arh. Ion Constantinescu

    Magia Culorilor (41) Idei pentru decorarea dormitorului