destinatsia avdela 2012, i nâpoi tu yinitorŭ · aclo ca ashchirladz tu patra cruciadâ, elj...

Paul Beza

Destinatsia Avdela 2012,

i nâpoi tu yinitorŭ

< UNÂ TURLII DI GIURNAL DI CÂLÂTURII >

Paul Michael Beza

Destinatsia Avdela 2012,

i nâpoi tu yinitorŭ

< UNÂ TURLII DI GIURNAL DI CÂLÂTURII >

Ti nicuchira a mea, Maria, ti vrearea sh-andruparea a ljei tsi nj li deadi Ti thimisearea a pârintsâlor a mei, George sh-Vasilichia, tsi nu apucai

sâ-lj ljeau tu unâ ahtari câlâturíi Ti prota nicuchirâ, Miriam, ti featili a noasti, Anne-Marie şi Emily, sh-ti nipotslji a noshtsrâ, Lia sh-Alin, cu nâdia că copuslu a tatâlui sh-a paplui a lor va-lj facâ s-achicâseascâ cama ghini isturia a taifâljei Beza. Ti Armânjlji sh-Românjlji di iutsido.

SUMAR

1 Prot zbor – tsi nâ spuni unâ numâ? 1 2 Di iu sh-pânâ iu? 10 3 Ndridzeri 14 4 Mânâstirlu Rila (Rilski Manastir) 16 5 Scopia (Skopje, Skoplje, Shkupi, Üsküb) 24 6 Crushuva (Kruševo, Crushova) 30 7 Bituli (Bitola, Monastir, Manastir) 41 8 Târnova (Trnovo), Magarova (Magarevo), Mulovishte

(Malovište) 58

9 Ohârda (Ohrid, Ohrida) 64 10 Curceauâ (Korçë, Koritsa, Coritsa, Gheorigea, Görige) 68 11 Moscopole (Voskopojë, Moscopolis) 77 12 Câstur (Kastoria) 84 13 Cljisura (Kleisoura, Klissoura, Vlahocljisura, Vlaho-

Cljisura) 88

14 Grebini (Grevena, Grebena) 97 15 Avdela (Avdella, Avdhela, Abela) 99 16 Zagori (Zagoria) 109 17 Ianina (Ioannina, Giannena) 111 18 Aminciu (Metsovo, Metsovon) 116 19 Tesalia 120 20 Veryina (Vergina) 124 21 Veria (Veroia) 127 22 Neagushti (Naousa, Naoussa, Niausta) 132 23 Pella 135 24 Sârunâ (Thessaloniki, Salonic, Salona, Selanâk) 137 25 Plovdiv (Filipoupolis, Trimontium, Philippopolis, Filibe) 143 26 Stara Zagora, Kazanlâk, Shipka, Gabrovo, Veliko

Târnovo 148

27 Bucureshti (Bucureşti) 154 Hărtsâ 157 Di autor 162

LISTA A CADURLOR

A Harta a priimnariljei tu Balcanj, 2012 157 B Căljuri tu Vâryâríi 158 C Căljuri tu FRI Makiduníi, Arbinishíi, Makidunia di

câtâ ncheari-ascâpitatâ 159

D Calea Grebini – Avdela – Vlahohoria – Zagorohoria – Ianina – Aminciu

160

E Calea tu Makidunia di câtâ ascâpitatâ – Tesalia – Makidunia Tsentralâ

160

F Hartâ, Armânjlji dit Româníi 161 G Hartâ, „Naua Dobrogi”/ „Cadrilaterlu” 161

NOTILI A AUTORLUI Lâ escu borgi a atsilor tsi va s-dyivâseascâ aestâ carti cu ndauâ exiyisi tsi sâ-lj agiutâ s-aleagâ ma lishor niscânti di zboarâli sh-numili dit aestâ pirmithuseari. Vrui, atumtsea cându putui, s-alas numa a locurlor sh-a oaminjlor ashi cum suntu eali nyrâpsiti tu limba i ortografia a loclui. Ti zboarâli tsi suntu nyrâpsiti tu orighinal cu yrami gârtseshtsâ i chirilitsi, u tsânui, aclo iu s-putu, turlia di-nyrâpseari a lor tu alfabetlu latin. Ashitsi:

Č, č, ć Tu zboarâli croati i sârbeshtsâ nyrâpsiti cu yrami latini i zboarâ transliterati dit limba sârbeascâ, makiduneascâ i vâryâreascâ, nyrâpsiti, prota, cu yrami chirilitsi, s-dyivâsescu ca „ce” i „ci,” dupâ cum lipseashti pi limba româneascâ

Ç, ç Tu zboarâli arbinisheshtsâ i nturtseshtsâ s-dyivâsescu ca „ce” i „ci”, pi limba româneascâ

C, c Tu zboarâli croati i sârbeshtsâ nyrâpsiti cu yrami latini i zboarâ transliterati dit limba sârbeascâ, makiduneascâ i vâryâreascâ, nyrâpsiti, prota, cu yrami chirilitsi, s-dyivâsescu ca „ts”

Ë, ë Tu zboarâli arbinisheshtsâ i nturtseshtsâ. Un „e” niheamâ cama lungu

J, j Tu zboarâli slavoni i armâneshtsâ s-dyivâseashti ca un „i” cama lungu

Š, š Tu zboarâli croati i sârbeshtsâ nyrâpsiti cu yrami latini i zboarâ transliterati dit limba sârbeascâ, makiduneascâ i vâryâreascâ, nyrâpsiti, prota, cu yrami chirilitsi, s-dyivâsescu ca „sh”

Ş, ş Tu zboarâli româneshtsâ s-dyivâseashti/spuni „sh”

Ţ, ţ Tu zboarâli româneshtsâ s-dyivâseashti/spuni „ts”

Ü, ü Tu zboarâli arbinisheshtsâ i nturtseshtsâ; cama zori te-a dzâtseari pi limba româneascâ; vârâ turlíi ca „iu”

Hâristuseri

Shtiu că, cât angâtan s-am, tut va s-agârshescu s-lâ hâristusescu a niscântor oaminj. Ashi că, prota, voi s-lâ caftu ljirtari a atsilor a curi numâ mi agârshii s-u aduc aminti shi s-lâ dzâc că aestu lucru nu lu-adrai castén. Hâristuserli a meali suntu sh-ti elj.

Prota, voi sâ-lj hâristusescu a vrutâljei a mea nicuchirâ, Maria, tsi adră tut tsi putu ta s-mi cândâseascâ s-trec la birou shi s-ahurhescu s-nyrâpsescu. Ea fu atsea tsi-nj deadi curai dipriunâ shi, cu arâvdarea sh-achicâsearea a ljei, putui s-shed ashtirnut pi lucru, tsi cara că niscântiori lipsea s-adar alti lucri tut ahât di importanti.

Lâ escu pricânâscâtor a niscântor sots armânj ti agiutorlu shi

urnimiili a lor ti ndridzearea a câlâturiljei shi, ma multu, a atsilor tsi mi-agiutarâ s-aflu balada tsi zburashti di afendi a meu: Marius Teja, Nicolae Caracota, Alexandru Gica, Pap Santa al Todi sh-altsâ. Niscântsâ di armânjlji tsi-lj cânâscum calea, nâ featsirâ ma lishoarâ câlâturia, nâ agiutarâ s-ânvitsăm ma multi lucri dit bana a lor sh-a comunitatiljei dit cari fac parti, tu vâsiliili tsi li vidzum. Voi s-lâ hâristusescu, maxus, al Simion Karabolevski di Bituli sh-a nicuchirâljei a lui, Danitsa, a preftului Dimitraq Veriga di Curceauâ, ali Cristinâ Rouva, George Galitsa, kira Totti sh-Nikolaos Siokis di Cljisurâ sh-a tutulor tsi nu-lj adushi aminti aoa, ama nâ ashtiptarâ canda lâ earam sói di-aproapea.

Lucârli tsi li-nvitsai li aprucheai dit cărtsâli, thimiserli sh-articolili nyrâpsiti di autori, cum furâ: Iancu Perifan, Marcu Beza, Theodor Capidan, Ioan Caragiani, Ioan Nenitsescu, Noel Malcolm, Thede Kahl, Adina Berciu, Vasile Diamandi Aminceanul, Nicolae Sherban Tanashoca, Nicholas Balamaci shi siyura, pârintsâlj a melj, George sh-Vasilichia Beza. Âlj hâristusescu sh-ali Mirelâ Sima-Biolan tsi apridusi aestâ carti pi armâneashti.

Lâ hâristusescu sh-a custodzlor a Muzeului Toshitsa di Aminciu că-nj deadirâ izini s-adar caduri nuntru tu muzeu. Escu borgi cu zboarâ di tinjiseari ti articolili dit Encyclopaedia Britannica, Encyclopédie Larousse, ti atseali dit Wikipedia sh-ti motoarili di câftari moderni, tsi nâ lishurarâ multu copuslu, ma multu atseali di adunari a datilor shi-ndridzearea a căljurlor.

Destinatsia Avdela 2012, i nâpoi tu yinitorŭ

1

1

PROT ZBOR. Tsi nâ spuni unâ numâ

Cu ndoi meshi ninti, preftul a unâljei bâsearicâ di ninga Sibiu sh-veclju sots a nostu, dit chirolu anda eara preftul a bâsearicâljei di Viscri, iu avem unâ casâ, mi asună sh-mi ntribă ma s-am sói ninga Sibiu. S-avea dusâ la unâ ngrupari tu unâ hoarâ vitsinâ sh-avea vidzutâ numa Beza pi ndauâ chetsari di mirmintu.

Shteam di multu chiro că ari tăifuri cu numa Beza tu giudetsili Sibiu, Alba sh-Hunedoara, ama nu shteam sh-nu shtiu nica cum di ari tu notlu a Transilvaniljei niscânti tăifuri cu idyea numâ. Anda câftam, cu anj ninti, tu arhivi, tifterli iu eara tricuts hâpsânatitslji pulitits dit chirolu a dictaturiljei comunistâ al tata sh-al lali a meu, ded di un Ioan Beza, huryeat di Dâncu Mari di ninga Orăshtie, ncljis că nu vru s-intrâ tu colectiv câtse nu u vru colectivizarea zorlea a agriculturiljei dupâ urnechea Sovieticâ a Colhozurlor. Ciudusit, câftai ma largu sh-nvitsai că ari tăifuri cu aestâ numâ Satu Nou, Roshu, sh-alti hori dit aestâ nái, tu altsâ câsâbadz dit Ardeal shi tu tutâ vâsilia.

Tăifurli Beza di Transilvania suntu adunati ma multu tu nái di munti sh-di sum munti, iu prota zânati fu, sh-nica easti, crishtearea a prăvdzâlor. Mi ntreb cara s-nu tsiva, cu bârni ninti, vinirâ ncoa picurari di Pindu, tsi eara vgats cu cupiili di oi ta s-caftâ loc bun te-a pâshteari (alinarea tu munti veara cu oili sh-dipunearea iarna tu câmpu, aestâ eara bana a lor) sh-anda agiumsirâ tu Ardeallu di câtâ Not sh-vidzurâ că locurli suntu cama buni di atseali di acasâ, s-minduirâ s-armânâ aoa. Cându earam tinir, cânâscui Maramuresh niscântsâ oaminj cu numa Vesa i Veza. Escu piriergu sâ shtiu ma s-aibâ aeshtsâ vârâ ligâturâ cu Bezanjlji dit náia a Sibiului i dit Gârtsíi.

Anda adram emburlâchi Poloníi, niscântsâ oaminj, lâ si pâru că escu lâhiot sh-ânj grea pi limba lor sh-mi zbura pi

Paul Beza

2

anglicheashti mash cându eara cândâsits că, dealithea, nu-lj achicâsescu. S-pari că ari niscântsâ oaminj tu muntsâlj Tatra cu numa Beza. Nu câftai canâoarâ s-ved desi aestu lucru easti tavedyea, ama s-poati s-nu hibâ mash unâ fandazmâ. Tsi cara că nu me-am dusâ Poloníi di anj di dzâli, nica nj yin mesaji „spam” pi polonezâ. S-poati ca vârâ sói, cama di largu, di cari nu am avdzâtâ putes, s-armasi aclo, la njilj di kilometri largu di locurli di arâzgâ?

Taifa armâneascâ Beza yini di hoara Avdela dit muntsâlji a

Pindului, tu Gârtsia di adzâ. Ari lumăchi cânâscuti tu hoara vitsinâ, Pirivoli (Perivoli), Băiasa (Vovousa) sh-tu hoara Vlahocljisurâ, tsi easti cama câtâ ncheari. Aestâ numâ sh-nica alti tsi sh-aduc cu ea, cum suntu: Bezi, Besi, Vesa, sh-cama multu, Bezas, s-ved pi hiotea a chirolui sh-tu alti locuri tu náia iu suntu adzâ craturli: Gârtsia, Arbinushia, FRI Makidunia shi, ashi cum vidzum, sh-România, fârâ s-videm vârâ ligâturâ anamisa di eali shi horli di Pindu.

Tutnâoarâ, tu listi dit cartea tipusitâ di putsân chiro di Prof. Dr. Adina Berciu-Drăghicescu, suntu ânyrâpsiti numili a niscântor picurari seminomadz tu Epir (1926), Ilie Beza di Margariti; Piliu Beza di Gumeniţa; Tuşa Beza di Paramithia.1 Ma s-neam nâpoi sh-ma largu, la Pulematili di Independentsâ a Gârtsiljei dit ahurhita a etâljei XIX, Christos Christodoulou2 spuni că prit alumtâtorilji tsi apârarâ Misolonghi fu sh-unlu Asteris Bezas di Avdela.

Numa Beza u au sh-fârshirotslji, tsi bâneadzâ ma multu tu Arbinushíi, „Arvanitovlachos,” cum lâ dzâc gretslji. Am aflatâ fârshirots cu aestâ numâ (N. Bezi, George Bezi) yinits dit Arbinishíi tu Mureauâ (Peloponisus), tsi eara, atumtsea, acâtsatâ di venetsienj, ta s-alumtâ deadun cu elj contra a

1 „Aromâmii, Meglenoromânii, Istroromânii - Aspecte identitare şi culturale” 2 „The Manakis brother: The Greek pioneers of the Balkanic cinema”


3

turcului tsi-lj azâptâsea.3 Ioan Caragiani adutsi aminti shi numa a niscântor Celnits sh-Armâtuladz, un Gheghiu Beza di Parnasia, Economu Beza tu Termopili (muntsâlj Gravia), Piliu Beza tu Epir, Mitra Carali Beza, Carali Beza sh-Iamandi Beza, tuts iarapoi di Epir. Spun aoa un lucru minut: Epirlu, Pindul, Tesalia suntu locuri vitsini sh-armânjlji urdina vlihuri dit un loc tu alantu, ashi că numa „Epir”, „Pindu”, etc., putea s-hibâ itsido loc dit horli tsi suntu adzâ adunati sum numa „Vlachochoria” i “Zagorochoria” sh-ma largu. Idyiul Caragiani zburashti ti un Constandi Beza tu Leshnitsa, taifa Beza di Tchepelova, Theodor Beza tu Dubrinova, Tanasi Beza tu Seatishte sh-bash sh-un trib, a Bezanjlor, Arbinushíi.

Aestu lucru poati s-dzâcâ că teoria al tati shi, vahi, nu mash a lui easti dealithea: him tuts sói, cama di largu i cama di-aproapea, tsi nâ trâdzem dit fara tratsicâ a Besslor i Bessoi, farâ ti cari niscântsâ istorits dzâc că suntu strâpâpânjlji a tutulor armânjlor. Cara s-hibâ dealithea ashi, atumtsea, taifa a noastâ u tsânu numa a farâljei di zâmani dit cari s-trâdzea.

Shi, tora, unâ ipotezâ niheamâ ca hazardatâ, ama nu dip ti

nipistipseari. S-poati ca Theodor Beza (Theodore de Bèze), discipollu shi, dapoaia, atsel tsi vini dupâ Calvin, s-hibâ un cljirunom a unâljei taifâ armâneascâ, vinitâ tu Frântsíi dit Hamunisia Balcanicâ, vahi tricândalui, prota, prit Italia dit eta di mesi? Dupâ anâchisearea a câsâbălui Poli (Constantinopol, Istanbul) di câtrâ cavalerilji Frantsâ, tu anlu 1204, tsi eara vinits aclo ca ashchirladz tu patra Cruciadâ, elj adrarâ Amirâriljea Latinâ shi stati tsi asculta di octsidentali tu giumitatea di ncheari a teritoriului di tora ali Gârtsíi, stati tsi chirurâ dupâ 1458. Armânjlji, maca sh-ashi zbura unâ limbâ latinâ shi eara armâtuladz, elj putea cama lishor s-intrâ tu structurli a alushtor craturi shi s-urdinâ, niscântsâ di elj, tu vâsiliili di iu yinea nicuchirlji a alushtor locuri. Tsi cara că taifa „de Bèze” easti 3 I. Caragiani: „Românii din Peninsula Balcanică”

Paul Beza

4

spusâ frântseascâ, tu tuti documentili, unlu di lalânjlji al Theodor eara dascal di limbâ gârtseascâ Sorbona, iara Beza ishishi lj-nvitsa ficiorilji gârtseasca la Academiili di Lausanne shi Geneva. Tu 1565 tipusi Năulu Testamentu pi limba gârtseascâ cu apridutseri tu latina vulgarâ, iara tu 1582 scoasi deftira editsíi, faptâ cama bunâ, sh-easti luyursitâ opera lui di cama mari simasíi. Aestâ deftira editsíi ari cumăts dit un veclju manuscris cânâscut cu numa Codex Bezae4 shi dit altu manuscris tsi ari numa Codex Claramontanum.5 Tutâ aestâ scoati tu migdani că ipoteza ti yinearea a lui dit spatsiul balcanic nu easti dip ti nipistipseari. Ari Burgundia, iu s-află el, un câsâbă cu numa Bèze. Naca un di strâpâpânjlji a lui lo numa a loclui di iu yinea adâvgândalui dininti „di” anda feasti parti dit njica cilnicami, câtse numa di Bèze sh-adutsi multu cu numa Beza? Aestu lucru surpâ teoria că numa a lui, Beza, easti forma latineascâ al Bèze. Dealithea, iu s-chiru, maca, apelativlu nobiliar „de”? Ashi cum dzâsim ma ndzeanâ, tsi cara că easti hazardatâ, ipoteza nu lipseashti s-hibâ surpatâ, fârâ di altâ.

Cama aproapea di chirolu di tora, cânoscu shasi oaminj dit

tăifurli Beza tsi agiumsirâ tu Româníi: • Dimitri (Dumitru) Beza, faptu Avdela tu dzuua di 16 di

Avgustu 18766. Featsi sculia româneascâ Avdela shi, dapoaia, Ghimnaziul di Ianina. Fu dascal la ma multi sculii dit Makiduníi, em la unâ di Katerini (Gârtsia di adzâ), em la atsea di Kurceauâ (câsâbă tu Arbinishia di tora). Agiumsi tu Româníi tu 1903 shi armasi ti totna aoa. Sâ nsură cu Ioana Ghimpetseanu, feata a notarlui di Ghimpatslji di Vlashca, tsi s-trâdzea dit unâ sói di preftsâ sh-notari di multi bârni. Taifa Beza s-curdisi Custantsa (Constantsa) ninti di protlu polim mondial, iu Dimitri fu dascal tu ma multi sculii sh-Yrâmâtic ti Dobrogea a Sutsatâljei 4 tsi easti tora la Universitatea di Cambridge, Anglia 5 tsi easti tora la Biblioteca Natsionalâ di Paris 6 1874 dupâ niscânti fântânj


5

Giunamea Makiduneascâ, a curi Prezidentu eara dascallu George Murnu. Avu tsintsi cilimeanj, doilu sh-protlu ficior hiindalui fendi a meu, George Beza, faptu tu dzuua di 2 di alunar 1907. Alantsâ ficiori a lui furâ: Maria (mârtatâ Chiriacescu), Ioan (Jean), Constantin sh-Sofia (dupâ nicuchir Sharaga shi, dapoaia, Diaconescu).

Ioana Beza muri tu njati, tu 1921, iara paplu nu sâ nsură altâ oarâ shi-sh criscu ficiorilji agiutat di unâ huzmichiarâ. El muri Bucureshti, tu 1937, sh-fu ngrupat la Mirmintsâlj Ghencea.

Maria avu unâ featâ, Ligia Paula, mârtatâ pi Titus Dumitru Panaitescu cu cari avu un ficior, Alexandru Constantin (Sandu). Sandu sh-nicuchira a lui, Oana, bâneadzâ tora Canada, deadun cu feata a lor, Antonia, shi cu mama a lui, Ligia.

Jean sh-Sofia nu nfumiljearâ. Constantin u lo pi Stelutsa, viduva a plichisitorlui sh-

pictorlui Alexandru Severin. Avurâ doi ficiori: Cristian, tsi bâneadzâ tora Paris, sh-Ioan Alexandru, tsi bâneadzâ tora tu Americhíi. Di tsi shtiu io, nu avurâ fumealji.

Fendi a meu, George, sâ nsură cu Vasilichia Baicu cu cari avu trei ficiori: editsia antebelicâ, mini sh-Ligia Maria, shi-Emilia Ileana, faptă dupâ polim. Tu chirolu a polimlui, earam cânâscuts tu Orientul di Mesi cu numa Henri, Jeane, Victor shi Lydia Picard, canadienj frântsâ, ti furnia că tata lucra la Fortsili Spetsiali Britanitsi (SOE),7

Io mi nsurai cu Miriam Victor, yiatrisâ, cu cari avui dauâ feati, Anne-Marie Nicola, faptâ Bucureshti, sh-Emily Claire Joy, faptâ Londra.

Anne-Marie, mârtatâ pi Dr. Neil Martin, Analistu di Comportamentu (BCBA-D), easti Expertu tu Management (FCMI – Fellow of the Chartered Management Institute) sh-Director Executiv a COBCOE, Consiliului Camerilor di Comertsu Britanitsi di Europa. Au doi cilimeanj: unâ featâ, Lia, licentsiatâ tu

7 Organizatsíi tsi ândreadzi shi alumtâ dinâpoia a ascheriljei dushmanâ i, ashi cum dzâsi Winston Churchill, „s-aprindâ Evropâ.”

Paul Beza

6

literatura anglicheascâ a Universitatiljei di Cardiff, sh-un ficior, Alin, tsi easti tu atsea dit soni clasâ di litseu la Colegiul Colfe’ s di Londra.

Emily ari un Masterat tu Arti Mushati sh-easti pictor profesionistu.

Dauli feati bâneadzâ Londra. Sora a mea, Ligia, (1937-1987), inginer electronistu, s-

mârtă pi Daniel Ishfan, yiatru tu Agronomíi. S-curdisirâ cu taifa Canada, ama, dupâ unâ alumtâ curagioasâ cu harchinlu, muri tu ilichia di 50 di anj. Avurâ doi ficiori: Dana Getuza, yiatru, bâneadzâ tu Americhíi sh-ari unâ featâ, Sarah, studentâ la Electronicâ tu Italíi, shi Allan Bogdan, electronistu, bâneadzâ Canada cu muljearea sh-atseali trei feati a lor.

Cama njica sorâ, Emilia Ileana, easti licentsiatâ tu mecanicâ shi fu dascalitsâ em la Sculia tehnicâ, em la coleghii post-litseali Frântisíi. Nicuchirlu a ljei, Jean-Renaud, avocat, muri di tinir. Easti tora pensionarâ sh-bâneadzâ ninga Paris. Avurâ doi cilimeanj: unâ featâ, Mădălina, sh-un ficior, Estèphe, profesionistu IT, nsurat sh-ari un ficior, Thomas. Bâneadzâ ninga Paris.

• Anastasia (Tasa), sora a paplui a meu. Fu dascalitsâ Bituli,

tu anjlji 1903-1905, sh-Ianina, anamisa di 1905 shi 1906 shi, dapoaia agiumsi shi ea tu Româníi. Avu un ficior, preftu, sh-unâ featâ, ama, ti furnii tsi io nu li cânoscu, nu-lj am vidzutâ canâoarâ, ni elj, ni ficiorilji a lor.

• Marcu Beza, faptu Vlaho-Cljisurâ tu 1882, fu elev la

litseulu românescu di Monastir (Bituli). Licentsiat tu literi sh-filozofíi la Universitatea di Bucureshti, fu diplomat sh-un om nvitsat shi Membru Corespondentu ali Academíi Româneascâ. Va mi tornu la el ma amânat: fu, fârâ di altâ, omlu nai ma cânâscutlu dit taifa a noastâ. Muri Bucureshti tu 1949.

• Ma njiclu frati al Marcu, Vasile G. Beza (1891-1978), bitisi


7

Academia Comertsialâ di Bucureshti (ASE-lu di tora). Vasile Beza shi nicuchira a lui, Hortensia, âlj „deadirâ” a cratlui românescu colectsia di artâ orientalâ al Marcu Beza. Prota, casa a lui dit sucachea Berzei fu spusâ casâ memorialâ, iara, tora, colectsia a lui easti la Muzeulu a Colectsiilor di Artâ di Bucureshti. Sum reghimlu comunistu, singura culai s-ascachi lucri di patrimoniu s-nu hibâ arâchiti di potentatslji di atumtsea, „nomenclatura”, eara s-li dai a unlui muzeu.

• Dimitri (Dumitru) Beza, unlu di cusurinjlji a paplui a meu,

faptu tut Avdela. Fu nicuchir di ristauranti Bucureshti. Nu avu cilimeanj, ama el sh-nicuchira-lj loarâ di fumealji unâ featâ, Valentina, cu cari chirui ligâtura dupâ tsi fudzii dit Româníi.

• Sora al Dumitru, teta Calliope, s-mârtă pi Spiridon

Lafazan, nicuchir di ristauranti sh-locuri di Bucureshti. Avurâ dauâ feati, Tăsica, mârtatâ pi un domnu Garibaldi, sh-Puia, farmacistâ sh-dascalitsâ di lucri adrati cu mâna. Ni unâ, ni alantâ nu avurâ fumealji.

• Iani Beza, ficiorlu a unlui altu cusurin de-a paplui. El s-

dusi, prota, tu Americhíi, dapoaia s-turnă tu Româníi iu dishcljisi unâ ducheani cu tâtumi. Muri di tinir, ama ficiorlu a lui, Nicolae, bâneadzâ nica shi sheadi deadun cu hilji-sa, Anca. Feata easti profesoarâ di muzicâ shi easti mârtatâ pi Vlad Haralambie, yiatru. Un lucru ti hazi: fu, unâ hopâ, la lucru sots cu sor-mea, Ligia, iara Dumitru Beza fu arugat la sculia iu nvitsâ Anca.

• Tut Bucureshti easti shi un cusurin de-ali Ancâ, George

Beza, tsi nu-l vidzui, ama, canâoarâ. Anda fudzii dit Româníi el avea mash ndoi anj. Fen-su, Stere, eara prot cusurin-ver cu Nicolae Beza, ama nu shtiu cându agiumsi paplu a lui tu Româníi.

Aflai prit cărtsâ al tati sh-unâ notâ iu easti adus aminti sh-

Paul Beza

8

un lali a lui, Teodor Beza, tsi bână Balcic tu anjlji 1920, ama nu shtiu dip tsiva ti el.

Ti mârtíi nu shtiu tsiva nitsi di un frati di-a paplui, Traian, tsi fudzi Venezuela, tu ahurhita a etâljei XX. Polimlu anamisa di 1939 shi 1945 sh-loarea a puteariljei tu Româníi di comunishtsâ nica dit 1945 shi, ma multu, dupâ 1947, âlj featsi pârintsâlj a mei ta s-nu poatâ s-tsânâ ligâtura cu soia a noastâ dit xeani. Anda agiumsirâ tu Ascâpitatâ, dupâ 1970, nu mata puturâ sâ-lj aflâ, siyura, câtse atselji tsi-lj shtea avea muritâ.

Americhia di câtâ Ncheari shi, siyura, Americhia Tsentralâ sh-di câtâ Not ari ndoi Beza dit sóia a noastâ, ama nafoarâ di niscântsâ, nu para shtiu tsi s-featsi cu elj. Siyura, avem sh-altâ sói, cama di-aproapea i cama di largu, Gârtsíi (cu alâxeri: Bezi, Bezas), ama nu mi pidipsii nica s-nvets ma muli ti elj. Shtiu mash ti un diputat, Antonis Bezas, tsi reprezintâ tu Parlamentul a Gârtsiljei, Thesprotia, unâ nái di câtâ ascâpitata a câsâbălui Ianina, lucru tsi va s-dzâcâ că fatsi parti dit lumachea arvanitovlahâ a farâljei.

Ashi cum itsi armân va tsâ dzâcâ, noi him tuts sói, barim prit vârâ nuníi, cara s-nu him altâ turlíi sói. Cum dzâtsea Constantin Belemace:

Frats di mumâ shi di-un tatã Noi, Armãnj di eta toatâ!

I, ashi cum dzâtsea Giorgios Exarhos,8 „Tuts vlahilji suntu unâ singurâ taifâ”.

P.S. Atselji tsi s-ncheadicâ di lucri minuti va sâ scoatâ tu

migdani că ari niscântsâ Beza (numâ ânyrâpsitâ niscânti ori Baeza) Spaníi sh-Portugalíi (sh-tu coloniili a lor di ma ninti) sh, ma multu, Americhia di câtâ Not, Americhia di câtâ Ncheari sh-Canada, ama tuts vinirâ di câtâ not di Rio Grande. Ari numa Beza sh-Etiopia sh-Sudan (Nubia), bash sh-iuva anamisa di data ali Persíi sh-ascâpitata ali Indíi. Dealithea, ama, maca putem s- 8 „These are the Vlachs” – Athens 1994


9

pistipsim, fârâ provi, că him sói cu atsei dit Hamunisia Ibericâ, nu ved tsi ligâturâ poati s-hibâ anamisa di alantsâ sh-taifa Beza.

Zburândalui ti numâ, va s-aduc aminti, tu aesti noti di

călăturíi, em numa filisitâ di armânj anda zburăscu di elj ishishi: aromâni, armânj, armãni, miglinits, macedo-români i makedon-armãnji, etc., em exonuma tsi u dzâc altsâ ti idyiul popul: vlahi, vlachos, vlasi, tsintsari, ullahlar. Zburândalui ndreptu, armânjlji sh-miglinitslji (tucanjlji) suntu dauâ lumăchi ahoryea, ashi că, niscântiori, pari ma uidisitâ numa di macedo-românj i, bash, vlahi anda zburâm ti dauli milets. Tu niscânti locuri va s-dzâc „armân” anda va sâ zburăscu ti dauli lumăchi dinâoarâ.

Nj-easti fricâ că, s-poati, anda va s-dzâc ti unâ numâ i altâ, ea s-nu hibâ dip bunâ, zburândalui dit mutritâ shtiintsificâ, ama am umutea că atselj tsi shtiu nu va s-cârteascâ.

Sh-aclo iu va s-pot va s-bag numa armâneascâ a locurlor.

Paul Beza

10

2

DI IU SH-PÂNÂ IU?

Atselji tsi mi cânoscu ghini shtiu că sândzâli dit vinili a meali easti mintit di dauâ bârni shi ncoa di ncurunări cu „mucani” – muljeri români, iara nu cu feati „de-a noasti”. Ma multu, armâneasca a mea easti, ma s-nu acâtsăm ahântâ câsuri, pseftâ. Bânai largu di isnafi, nafoarâ di chirolu 1948-1949 anda bânai Săcălaz, ninga Timishoara.

Anda tricu shidearea cu zori tu Bărăgan, tata putu di lo ndreptul ti niscânti tăifuri di armânji ta s-sheadâ anvârliga di Bucureshti shi s-cunipseascâ Pipera, Tunari sh-tu alti locuri di anvârliga. Atumtsea nidzeam la sots la evenimenti cum suntu numtsâli, pâtigiunjli, ngrupărli, tsi va s-dzâcâ că singurli a meali ligâturi cu isnafea furâ prit ahtări evenimenti.

Ficiuramea mea dit chirolu a doilui polim mondial nj-u tricui tu Palestina di sum mandatlu britanichescu, tu Misiríi (Eghiptu) sh, ma multu, tu Marea Britaníi; bânai ndoi anj tu Moldova sh-fudzii dit Româníi diznău, anda earam tu ilichíi di 35 di anj. Tu anjlji a ficiuramiljei, anda shidzui tu Orientul di Mesi, ti itia a minduiariljei că earam canadienj nu zbâram nitsi barim româneashti, ashi că u nvitsai diznău tu reghim di maraton anda aveam dzatsi anj!

Cu tutâ aestâ, isturia a taifâljei a noastâ fu alâxitâ di lucurlu

tsi lu-adră tata tu anlu 1930, anda, ca semnu di protestu la pulitichia a Chivenisiljei tu tsi-lj mutreashti colonishtsâlj armânj di „Cadrilater,” amină cu tufechea pi Subsecretarlu di Stat di la Ministerlu di Interni, Constantin Angelescu. Aestu lucru s-featsi di furnia că România avea ncurageatâ, ndreaptâ sh-agiutatâ cu pâradz un numir multu mari di armânj, ahurhindalui cu anjlji 1925-1926, dit Gârtsíi, Makidunia Iugoslavâ (FRI Makidunia di adzâ), Vâryâríi sh-Arbinushíi sh-colonizarea a lor tu „Dobrogea


11

Nauâ,” a „Cadrilaterlui”, giudetsili Caliacra sh-Durustor. Ti ndoi anj di-anda ahurhi aestâ operatsiuni, vini tu pulitichia româneascâ unâ tendintsâ a niscântor oaminj ta s-dânâseascâ aestâ mutari di armânj dit vâsiliili balcanitsi sh-di colonizari a alushtor giudetsi, em cu armânj, em cu elementi dit România. Chivernisea di atumtsea âlj spusi a Parlamentului un proiectu di nomuri tsi, pi ninga alti lucri, scutea niscânti ndrepturi tsi lâ lishura bâna a colonishtsâlor, prit cari eara shi scâdearea a loclui tsi lâ si dâdea. Niscântsâ dit oaminjlji tsi u vrea aestâ pulitichíi eara luyursits câbâtli tu presa a chirolui că, taha, suntu dealithea vâryari i că agiutâ pulitichia vâryâreascâ tsi va ta sh-ljea nâpoi Cadrilaterlu. Pulitichia aesta fu vidzutâ ca ună câlcari a pistusiniljei, unâ prudari, di niscânti dit tâbâbiili cumândâsitoari a oaminjlor tsi furâ cândâsits ta sh-alasâ locurli iu s-aflarâ, tsi li avea di zâmani di la strâpâpânj, ti un yis tsi, tora, sâ spunea fârâ canâ hâiri. Aesti lucru lu featsirâ tata s-adarâ tsi adră. Angelescu fu mash niheamâ pliyuit: tata avea scoasâ cabaia dit pulbirea tsi eara tu gâgoashi, ta s-nu-l vatâmâ Angelescu, ama s-hibâ mash un protestu shi, tutnâoarâ, un avertismentu. Ashi intră George Beza tu pulitichia româneascâ sh-tu folclorlu armânescu, cu cânticlu al Tida (Aristide) Cutina: „O lăi Beza, o lăi frate:”

Njercurea mirindi oarâ, Nâ vini hâbari'n hoarâ, Hâbari s'ti ciuduseshtsã Tsi s'featsi tu Bucureshti.

Di unu Armânu sh-di unu aslanu, Di unu student Maciduneanu, Beza inimâ di her, Trapsi ndrept la Minister,

Ministerlu Angelescu, Angelescu shi Anghelof, Tsi lo mintea alu Pencof. Ministeru s-fats ândriptati,

Paul Beza

12

Cu nâ armã tradzi shapti!

Dă-lj-u Beza, da-lj-u frati, Tradzi ândreptu tu hicati! Ma lj-u dedu cu tutâ puteari, Ama tihea u avu mari!

O lăi Beza, o lăi frati Ma lj-u trãdzeai tru hicati!

La protseslu tsi s-featsi dupâ pliyuirea al Angelescu, tata sh-atselj tsi lu-agiutarâ (unlu di elj, Alexandru Baicu, va-lj hibâ, ma amânat, cumnat) furâ spushi nicâbâtli. Ama, dupâ aestâ isturíi, bana a lui sh-a taifâljei a lui s-alâxi ti totna, iara mira a lor fu sh-ma multu ligatâ di mira a armânjlor di România.9

Sâ shtii că ta s-fats parti dit unâ mileti i nu, tsâni di cum s-

ducheashti atsel om. Io, tsi cara că-nj si deadi unâ praxi britanicheascâ i româneascâ, mi luyursescu, pân’ tu soni, 9 Dobrogea di câtâ Not fu, pân’ tu soni, turnată a Vâryâriljei tu 1940, iara Achicâsearea di Irinji dit 1947 spusi că sinurli ali Româníi cu URSS sh-Vâryâria suntu atseali tsi furâ pufisiti tu 1940. Ironia nai ma marea, tata avea agiumtâ s-hibâ, tu chirolu atsel, ofitser di marinâ sh-fu aleptu comandantu a portului Turtucaia, Tutrakan-lu di adzâ, ta s-ndreagâ avinarea a colonishtsâlor pi mealu di nastânga ali Dunâ,Oltenitsa. Colonishtsâlj armânj furâ dushi tu alti locuri dit Româníi: Dobrogea di câtâ Ncheari, giudetslu Ialomitsa (Călărashi). Ma amânat, dupâ 1946, unâ parti di elj agiumsirâ Banat, tu ascâpitata a vâsiliiljei, cama multu tu horli iu bâna shvabi tsi eara sh-elj, tu arada a lor, deportats ma multu tu URSS. Tuts armânjlji, ashi cum s-featsi sh-cu multsâ bănătsenj, basarabenj shi shvabi, dit horli anamisa di Timishoara shi sinurlu cu Iugoslavia furâ deportats tu 1951 tu Câmpul a Bărăganlui, discârcats dip tu câmpu dit vagoani di pârmâtii sh-alâsats aclo ta s-u scoatâ-n cap cum va s-poatâ, ama aestu easti un altu pirmith. Chirolu cât furâ bâgats s-sheadâ zorlea tu Bărăgan s-bitisi tu 1956-1957 sh-tati putu s-ljea ndreptul ti un numir mari di oaminj diportats ma ninti, ta s-curdiseascâ mardzina di Bucureshti: Pipera, Tunari, Voluntari, etc. Aestu fu atsel dit soni agiutor mari tsi-lj lu featsi tati a comunitatiljei Armâneascâ dit Româníi.


13

armân. Niscântsâ nj dzâc că huili tsi li am s-trag di la strâpânjlji a melj dit muntsâlji a Pindului. Voi s-dzâc că dada a mea avea loatâ rolu di „Tsal Beza” - al Beza, sh-că mutrea ca cathi un dit farâ sâ-lj dzâcâ ashi. Ndreptu eara sâ-lj dzâcâ “Tsa-l George”, ama, dzâtsea ea, ari multsâ George, anda atsel „Beza” ari mash un, tsi nu pots su-laluthuseshtsă cu alantsâ.

Ashi că easti lishor ti pistipseari câtse, anda putui, mi dush

s-ved locurli pri iu bânarâ vlihuri pâpânjlji a mei. Mi fac pishman mash că adrai aestu lucru multu amânat, anda tata nu mata putea s-yinâ cu mini. Câlâturia dit anlu 1993 u ndrepshu pe-ayunjíi sh-nu fu ntreagâ, ashi că-nj aveam bâgatâ tu minti s-u adar diznău, cama ghini, di vârâoarâ. Arastea vini tu 2012, anda mindui că lipsea s-hibâ tora i canâoarâ.

Paul Beza

14

3

NDRIDZERI

Aveam adratâ niscânti ndridzeri nica dit 2011, ama nu ma multu di alidzearea a niscântor căljuri. Inshirâ niscânti lucri sh-alâsăm tut nanâparti pân’ di anlu alantu.

Alidzearea a căljurlor pari un lucru lishor te-adrari, ama eara niscânti lucri tsi nâ nchidica sh-lipsea s-li acâtsăm tu tamam. Ti niscânti furnii tsi va s-veadâ limbid ma nghios, puteam s-nidzem mash tu meshli alunar sh-avgustu, tamam cându easti chirolu turistic, sh-lipsea s-nâ tsânem, di cu chiro, udaz la hotel, sh-aestu lucru nâ nchidica ta s-alâxim, dapoaia, calea tsi vream s-u adrăm i dzuua te-anchiseari.

Armânjlji alina tu munti cu cupiili a lor unâ-sh-unâ dupâ Ayilu Yioryi (23 di apriir) sh-dipunea tu arniu di Yiu Dimitri (26 di sumedru). Tsi cara p’tsânj armânj au tora cupii di oi, adetea s-tsâni nica sh-multsâ s-duc veara tu horli iu s-aflarâ. Evenimentili di cama mari simasíi tsi s-fac veara suntu ligati di sârbâtorli: Ayilu Ljeauâ (20 di alunar), Sutira (6 di avgustu), Stâ’ Mâria (15 di avgustu). Aveam miraki s-neam sh-la Festivalul a Trâmbitsashilor di Guča, dit Sârbíi, tsi s-fatsi cathi an, anvârliga di 10 i 14 di avgustu. Aestu festival nu ari canâ ligâturâ cu scupolu a câlâturiljei a noastâ. Easti unâ sârbâtoari te-anami, em ti haraua, em ti ghiderli a banâljei a sârghilor, festival tsi nâ avea loatâ multu hari ma ninti. Siyura că, ashi cum s-fatsi dipriunâ, nu puteam s-nâ adrăm tuti mirăkili shi, pân’ tu soni, alâsăm nanâparti niscânti lucri dit program. Nu puteam s-bâgăm Guča tu aestâ câlâturilji. Nu-ai câtâ iu, ashi-i bana!

Ti volta dit 2012, u câlisii sh-surica (multu ma njicâ di mini,

lipseashti s-dzâc) ta s-yinâ cu noi. Ma câlisearea a ljei nâ-adusi nica un mbodyiu: pâtidzarea a protlui shi singurlui nipot a ljei, Thomas, tsi vrea s-hibâ tu 4 di-avgustu. Nu putea s-agiungâ Bucureshti ma ayonjea di 5 di avgustu, ashi că nu puteam s-


15

nchisim ninti di dzuua di 6. Vidzum zorea s-alâsăm nanâparti ideea te-agiundzeari Crushuva, tu FRI Makidunia, anda lipsea ta s-lom parti la conferintsa sh-andamusea internatsionalâ a armânjlor sh-miglinitslor (tucanjlor) tsi s-fâtsea tu dzâlili di 5 shi 6 di avgustu shi nitsi Curceauâ, tu Arbinushíi, iu s-yiurtusea cu sâltânati, tu dzuua di 6, Sutira, hramlu a bâsearicâljei armâneascâ di ’n hoarâ.

Bitisim te-adrari programlu tu giumitatea a meslui alunar,

dupâ tsi aveam adunatâ tuti informatsiili tsi putum s-li aflăm. Putui di dânâsii udaz la hotel pisti tut, mash tu destinatsia a noastâ dit soni, Avdela, nu. Shteam că va s-hibâ zori, câtse-n hoarâ ari mash dauâ hănj, tsi au mash ndoi udadz sh-un hotel cabaia njic, ashi că mi pidipsii ta s-ljeau ligâtura cu aestu hotel cu multu chiro ninti di alanti hoteluri. Mi pidipsii em directu, prit email sh-tilifoni, em prit aghentsiili turistitsi, ama nu putui. Unâ hopâ, duchii că easti ananghi di „optsiunea atomicâ”: nyrâpsii un e-mail cu yrami gârtseshtsâ (s-bâneadzâ apridutserli tu limbi xeani online!) iu scosh tu migdani că escu britanic, că paplu a meu eara di Avdela sh-că yinim, dirmi, „acasâ.” Ti semnu, pisti ndauâ dzâli nj vini apandisea: e, s-poati, un udă cu cârvati diplâ sh-altâ ti un om, iara pâhălu eara multu bun! Anda agiumsim aclo, nvitsăm că elj mutarâ un mushtiriu altu iuva n hoarâ, ta s-nâ aproachi noi. Tsi ghini-i s-eshtsâ, bre, sh-avdiljeat!

Paul Beza

16

4

MÂNÂSTIRLU RILA (RILSKI MANASTIR); Dzuua 1-a, 6 di Avgustu

Emilia agiumsi Bucureshti dumânicâ, 5 di avgustu, sh-nu avum chiro ti tsiva: u lom di la aeroportu, adrăm ayonjea unâ priimnari prit câsâbă, shidzum moabeti ndauâ sâhăts (i, ta s-dzâtsem ndreptu, shidzurâ moabeti), mâcăm niheamâ sh-nâ bâgăm. Lipsea tahina s-inshim di Bucureshti cât cama ayonjea, ta s-nu nâ acatsâ câlbâlâchea anda urdinâ tuti aftuchinili shi Bucureshtiul agiundzi s-hibâ unâ pumoarâ. Vream shi s-adrăm unâ cali cabaia mari atsea protâ dzuuâ: s-agiundzem pânâ Rila, cali di 520 kilometri. S-inshim di Bucureshti nâ pidipsim ma p’tsân di cum minduiam. Aveam agârshitâ că tu chirolu turistic câsâbălu s-guleashti, ma multu di nicuchirlji di aftuchini mări, atselj tsi minduiescu că nomurli di imnari cu aftuchina suntu mash ti muritorilji di arada.

Itsido englez va vâ dzâcâ că, cât ghini s-ti ndredz, tut va s-iasâ vârâ luyuríi tsi va ti minteascâ. Nica niheamâ sh-ashi va s-pâtsam nica dit prota dzuuâ. Ni io, ni Maria nu fudzim canâoarâ iuva fârâ pashaporti. Io, câtse Marea Britaníi alâsă nanâparti cărtsâli di identitati nica dit bitisita a polimlui dit 1939-1945,10 dirmi pashaportea eara singurlu a meu actu di identitati. Maria, adră aestu lucru ti hâtârea a mea, ma sh-câtse avea bânatâ 30 di anj sum comunismo, anda pashaportea eara un lucru ti cari oaminjlji di-arada nitsi nu s-minduia s-lu aibâ shi-sh scoasi unâ pashaporti di cum câdzu vecljiul reghim. Unâ dit mirăchili a elji tu atsel chiro eara s-aibâ cât ma multi vizi shi vuli di intrari sh-insheari dit cât ma multi vâsilii. Atumtsea anda niscânti vâsilii ahurhirâ s-tragâ mânâ di la vizi ti cetătsenjlji românj, s-plândzea, ca pi shicai, că unâ voltâ tu Europa chiru niheamâ di 10 Eali sh-ashi furâ bâgati ca unâ misurâ ahoryea tu chirolu cât tsânu polimlu


17

mushuteatsa-lj: cum putea ea sâ scoatâ tora tu migdani că easti unâ „doamnâ tsi s-priimnă multu”, maca nu mata avea multu cânâscutili vuli pi pashaporti? Aestu lucru nj-adusi aminti di duchearea tsi u aveam tu Marea Britaníi, dupâ tsi intrăm tu Comunitatea Europeanâ (sh-multsâ, ca mini, minduia că eara ma ghini cara organizatsia va s-armânea mash la faza di dealithea Pâzari Deadun, fârâ vreri suprastatali). Ducheam că chirui unâ di mushutetsli di tritseariljei a Lâgumiljei a Mânicâljei: sportul natsional di tritseari cu aftuchina prit sinur cu ndauâ cunets cu yin, coniac sh-niscânti pacheti di tsiyări duty-free, ma multi di cât aveam câilâchi, cu inima streasâ sh-cu mutrita nicâbâtli. Unâ ascâpatâ anaparti, nâ pârea că earam contrabandishtsâ di prota thesi, ducheam că nâ turnăm la chirolu di zâmani, anda eastâ eara bana a oaminjlor dit locurli tsi eara mardzina di-amari. Avea tu eta XIX sh-un cântic: „unâ pungâ di tâtumi ti preftu, un coniac ti chihâie, te-ascapâ di ghiderili cu imbruchilji...”

Anda agiumsim la vârâ dzatsi-tsisprâdzats kilometri di Giurgiu, dzâsh că-i ma ghini cara va s-tsânâ Maria actili a aftuchinâljei, Cartea Veardi shi pashaportea, ta s-nu chirem oara, atumtsea, anda va s-tritsem sinurlu. Emilia, tsi shidea dinâpoi, gri: „Pashaportea, tsi pashaporti, io nu-u am cu mini,” adâvgă ea. „Tsi, nu-agiundzi cartea di identitate?” Ngljitsai! Shteam că nu-ari s-avem cripări cu Vâryâria sh-Gârtsia, dauli membri ali UE, ama tsi va nâ-adrăm cu Makidunia shi, ma multu, cu Arbinushia, vâsilii tsi nu suntu barim vâsilii candidati ti UE? Earam siyur că nu easti ananghi ti vizi, ama nu-nj ticni s-ved tsi documenti nâ lipsescu ta s-tritsem sinurlu tu aesti vâsilii. Cum dzâsh ma ndzeanâ, noi aveam pashaportea. Unâ bilâ lai ti mini, ama, ma multu, acâtsai s-ved dininti stsenarii tut ma uruti: nu puteam s-minduiescu cum s-alâxim căljurli, ma multu că nâ bâga zori udadzlji tsi-lj aveam tsânutâ la hoteluri sh-dzâlili chiluiti ti evenimenti. Aproapea că nu fâtsea s-dutsem ma largu volta pânâ nu videam tsi adrăm cu Emilia. Nâ-avum tihi: aveam cu mini adresili sh-numirli di tilifoni a tutulor Ambasadilor shi

Paul Beza

18

Consulatilor Britanitsi, Frantseshtsâ shi Româneshtsâ shi, dupâ dauâ moabets cu consulatili a Frantsâljei di Skopje shi Tirana, nâ sârâsim: cartea frântseascâ di identitati easti duri ti dauli vâsilii. Tricum ghini pisti aestâ asparizmâ, lipsea tora s-videm tsi altialathusiadrăm cu ndridzerili di câlâturíi. Cum tsi s-hibâ, ascâpăm di unâ, s-videm tora câti alti va nâ iasâ di ninti?

Nchisim calea shi, dupâ ndoi kilometri, vidzum un semnu

„Câtâ Sinur.” Shtsâm nastânga pi calea atsea shi, dupâ p’tsân chiro, bâgăm oarâ că nu fu unâ ideì dip bunâ: calea eara mplinâ di guvi, grochi sh-hândăchi adrati di camioani greali. Eara limbid că aestâ cali afiritâ nu fu minduitâ canâoarâ ti TIR-uri, sh-pisti tuti aesti, tu stil tipic românescu, nitsi nu vidzu vârâoarâ vârâ echipâ di lucrâtori tsi s-u ndreagâ, cashti di cât chiro. Calea pi giumitatea româneascâ a ”Apuntiljei a Sutsatâljei” pisti Dunâ eara sh-ea multu cirucâ, canda vârâ vrea s-nâ dzâcâ că nu avem tsi s-câftăm pri-aclo. Vahi, ta s-lâ adarâ pi inati a vitsinjlor di-ncheari, cum agiumsim la alantâ giumitati a apuntiljei, atsea vâryâreascâ, calea eara multu bunâ, dip ahoryea di grochili prit cari tricum pânâ aclo. Nj-u fricâ că tritsearea di Giurgiu nu easti dip bunâ ti numa ali Româníi. Cum nâ ayunjiseam, pâltii pâhălu ti calea vâryâreascâ sh-nchisim dinâoarâ câtâ Sofia, fârâ s-dânâsim s-videm câsâbălu Russe. Imnăm niacumtinat pânâ Plevna (Pleven).

Cu vârâ treidzăts di anj ninti, anda adram emburlâchi cu

Vâryâria Sutsialistâ, imnam, deadun cu un sots britanic, calea ditu Sofia câtâ Russe, iu lj-alâsam a favricâljei di circuiti imprimati dit câsâbă niscânti linii di galvanizari. Maca John eara ti prota oarâ tu Europa di câtâ datâ, io-lj dzâtseam cât ma multi lucri dit partea aestâ di lumi: milets, adets, gheografíi, isturíi sh-alti ahtări. Căljurli nu para eara buni nitsi atumtsea, iara, aproapea di câsâbadz, s-adra sh-ma cirutsi. Âlj zburâi di polimlu aruso-nturtsescu dit 1877-1878, anda ashcherea a Printsipatilor Româneshtsâ, sum cumandul a Printsipelui Carol, alumtă,


19

deadun cu ashcherea aruseascâ sh-cu ashchirladzlji vâryari. Anda agiumsim tu intrata a câsâbălui Plevna, âlj dzâsh că niscânti dit alumtili nai ma sândzânati s-featsirâ aua, Plevna, Grivitsa shi Smârdan, ndoi kilometri cama câtâ ncheari. John, shicâgi, tsi cara eara curmat di cali, dzâsi: „Lipseashti s-fu unâ alumtâ multu greauâ maca, dupâ unâ sutâ di anj di atumtsea, intrata tu câsâbă pari tut un câmpu di alumtâ, mash mârshili nu s-ved tora.” Am tinjia s-vâ dzâc că, tora, dupâ treidzătsâoptu di anj di la moabetea a mea cu John, „câmpul di alumtâ” sh-adutsi ma multu i ma p’tsân cu atsel di atumtsea, mash că s-adâvgă sh-imaghinea pârâpusitâ a făvritslor irmuxiti dit chirolu di tritseari la un altu reghim, capitalismul ayru. Ma s-alâsăm aesti lucri nanâparti, tsentrul a câsâbălui easti cama ndreptu, iara locurli di mardzinâ a câsâbălui suntu sh-eali cama m’shati. Siyura că, tu anjlji tsi va s-yinâ, va s-videm sh-alti lucri fapti ma buni: vâryarilji suntu unâ mileti di oaminj nicuchiri.

U lom pi ninga Sofia, imnândalui pi unâ cali afiritâ shi, ti

mirindi oarâ, agiumsim tu unâ nái iu lipsea s-alâsăm geadeia shi s-neam câtâ câsâbălu di munti, Rila. Tragi-comedíi: di iu s-ljeau, ca un ficior bun, unâ cali cama lungâ, ama cama bunâ, alâsai geadeia niheamâ ma ayonjea, lucru tsi nj-lu dzâsi unlu di site-urli di spetsialitati (nu am GPS, cama multili câlâturii tsi li adar tora suntu pi căljuri multu ghini cânâscuti). Tut ânj pârea cabaia efcula: alashi nanâparti geadeia di Boboševo, trets prit hoarâ, (i, naca, easti câsâbă?, di multi ori easti zori s-ducheshtsâ cându-i unâ shi cându-i altâ). Anaparti di atsel câsâbă-hoarâ, va s-vedz un semnu ti Smočevo, iara, niheamâ ma nclo, atsel ti Rila. Lishor lucru, nu? Ashi s-aspunea pi carti (zàte, pi monitor, ama s-nu him pirifanj), ama bana totna tsâ gioacâ hunera, cându ti ashteptsâ ma p’tsân. Părintsâlj a câsâbălui minduirâ că tsentrul easti un loc ti priimnari pir padi shi nu eara limbid cum putem s-lu afirim. Ashi cum bâgai oarâ sh-altâ oarâ, nu para avea seamni, tsi s-tsâ spunâ calea, sh-mi ded mpadi dit aftuchinâ sh-nesh s-ntreb la prota ducheani câtâ iu s-u ljeau ta s-agiungu

Paul Beza

20

Rila. Achicâsescu shi zburăscu niheamâ vâryâreashti, dit chirolu anda nidzeam aclo dipriunâ, ashi că nu-nj pârea greu. Bun, lishor lucru! Lipsea s-nâ turnăm niheamâ pi calea pri iu vinim shi, anda va s-dăm di unâ cali niheamâ ma largâ, (treia), s-adrăm nastânga, diznău nastânga shi, anda agiundzeam la unâ stavrudonj, lipsea s-u ljeau nandreapta. Dapoaia lipsea s-imnu pânâ videam semnul ti Smočevo. Multu bun, ama, iarapoi, seamnili, ma s-eara vârâoarâ aclo, tora s-avea dusâ s-ljea vimtu. Cu duchearea mea, loai unâ cali tsi pârea s-ducâ câtâ loclu iu lipsea, ama, tsindzăts di metri ma nclo, calea eara astupatâ. Loai dapoaia altâ cali, ti cari mintea-nj dzâtsea că nu easti calea atsea buna, shi agiumshu, pân’ tu soni, la destinatsíi.

Earam Rila, ama aveam nica un cheadic. Aveam zburâtâ ti udadz la unâ pensiuni adratâ di putsân chiro, pi unâ cali afiritâ, ama cari di eali? aluthusii mash unâ oarâ (altâ thamâ, di arada nu adar ma p’tsân di treialathusiunâ dupu alantâ, ama minduiescu că mira li acâtsă tu isapi sh-alanti di ma ninti), agiumsim la atsea hani sh-mi tesh pi unâ bancâ tu aumbra adratâ di unâ yitâ di ayinji, tu mânâ cu unâ chelchi di arâchíi di purni adratâ di nicuchiri. Tu Vâryâríi, unâ chelchi mplinâ easti unâ chelchi umplutâ pân’ di budzâ! Nu earam dip sh-ahât „armas”, ama li alâsai muljerli s-discarcâ lucârli. Tu munti, unâ shlibovitsâ mari, deadun cu aluni, trushii, masini shi cârvei proaspiti, dapoaia cu pescu proaspit dit arâulu dit vali, friptu, cash di-a loclu, pâtrâgeani, unâ salatâ mari, tuti pimti di ndauâ chelchi di yin, lj-adarâ câlâtorilji s-ducheascâ multu ma ghini, cât curmats s-hibâ, asi că, tu bitisitâ, nâ ducheam multu ma ghini di atumtsea cându shidzum pi misali.

Daua dzuuâ, dupu tsi gustăm, mâcâm sh-di nostimlu

mârcat vâryârescu, nchisim, mardzina di-arâulu cu idyea numâ, câtâ Mânâstirlu Rila, aclo iu easti suflitlu a Vâryâriljei. Nu-ari s-dzâc multi ti aestu mânâstir; ahtări lucri pots s-li afli tu itsido publicatsíi turisticâ i relighioasâ, ama lipseashti s-dzâc că Ayiulu Iani di Rila – Sveti Ivan Rilski (876 - 946 d.Hr.) – fu un aschitiu tsi


21

bână tu aeshtsâ muntsâ, ashi s-dzâtsi, fârâ s-avem provi salami, bash tu loclu iu easti tora aestu complexu di mânâstiri. Moashtili a lui furâ adusi aoa tu anlu 1469 di Veliko Târnovo, veacljea capitalâ a Asăneshtsâlor.

Un foc dit 1833 asparsi cama multi di adârâmintili a complexului a mânâstirlui, dirmi, tsi videm noi tora aclo, easti adrat ma amânat. Prota tipugrafíi dit vâsilíi fu adusâ aoa tu anlu 1860 sh-avu un rol di simasíi tu minarea vâryâreascâ di xana dishtiptari natsionalâ.

Un lucru tsi niscânti publicatsii agârshescu s-lu dzâcâ easti că vâsiljelu Boris III-lu, tsi muri tu 1943, nu sâ shtii cum, fu ngrupat tu unâ criptâ dit Bâserica a Aflariljei ali Stâ’ Mâríi, dit tsentrul a mânâstirlui.

Ashi cum s-fatsi tu cama multili di ahtări locuri, sh-aoa avea duchenj di iu puteai s-ancupâri suveniruri, cărtsâ, lucri di cultu shi dip sh-alti „lucri minuti.” Maria ancupâră unâ icoanâ pi lemnu te-anami cu Ayilu Iani di Rila, unâ carti tsi zburashti di mânâstir, cărtsâ poshtali shi ndauâ njits hări ti sói shi sots.

Vini sh-prândzul shi aveam cali lungâ di ninti, ashi că, „dă-lj-u fora, Makiduníi here we come!”

Escu siyur că vârâ va-nj dzâcâ că earam gairé tu Makiduníi, atsea vâryâreascâ, sh-că Dupnitsa, Blagoevgrad (Giumaia di Nsus), iara, cama câtâ datâ, Peštera (Peshtera), Rakitovo, Velingrad sh-anvârliga bâneadzâ sh-tora cabaia armânj. De-alihea, ama apufisii s-alas nanâparti aesti lucri, ta s-li dzâcâ atselj tsi vor sâ scoatâ tu migdani lucrili tsi li shtiu. Vahi, vârâoarâ, tu yinitor, va s-duchimusescu s-ljeau ligâtura cu fratslji a noshtsâ di Vâryâríi. Ama io zburam aoa di Makidunia a curi i si dzâtsea, ninti chiro, ”Makidunia di Vardar”, Republica Iugoslavâ Makidunia di ma ninti.

Fudzim di la mânâstir fârâ s-mâcăm tsiva aclo,

minduindalui că va s-dânâsim iuva calea. Dupâ un chiro tsi nâ pâru unâ etâ, tut nu aveam aflatâ tsiva calea: ni vârâ ristaurantu, ni vârâ hani, nitsi canai unâ ducheani di hoarâ di iu

Paul Beza

22

s-putem s-lom vârâ culac i vârâ cârvealji di pâni. Aveam nchisitâ pi unâ cali tsi eara ahoryea di atsea pi cari imnăm cu unâ dzuuâ ninti, ta s-nu lom idyea cali greauâ, ama, tsi cara calea dutsea ndreptu, nu avea tsi-i lipsea ti câlâtori. Anda inshim di Kočerinovo, aflăm, pân’ tu soni, unâ bezinăríi Shell, tsi avea sh-ti mâcari sh-tibeari sh-duchim limbid că vârâ aclo ndzeanâ nica nâ vrea. Ancupârăm sendvishuri, apâ mineralâ, cafeadz shi shidzum mpadi la measili analti tsi eara aclo. Dupâ p’tsân chiro vini sh-unâ taifâ di vâryari: tata, mama, baba sh-un ficiuric znjarcu shi m’shat. Zbura unâ mintiturâ di vâryâreascâ sh-italianâ; eara limbid că bânarâ tu Italia di ndoi anj, vahi ficiorlu aclo s-află shi că vinirâ tu vacantsâ acasâ la baba.

Dinâoarâ bâgăm oarâ că, di cându eram tu Vâryâríi aveam duchitâ tsiva tsi nâ avea intratâ tu subconshtientu: cama multu pi căljurili afiriti, aveam tricutâ prit ma multi hori cu casi goali, niscânti mizi shidea mproasti, gârdinj irmuxiti (lucru ti ciudíi ti elj, câtse vâryarilji suntu multu nicuchiri), prosup di aush sh-di putsânj ficiurits. Eara limbid tora: bârnul ma tinir shi bash un numir cabaia mari di oaminj di ilichíi di mesi fudzirâ s-lucreadzâ, ma multu tu ascâpitatâ shi, vahi, multsâ di elj s-turna acasâ mash ti ndauâ stâmânj tu an.

Va s-videm, vahi, că ti niscântsâ anj, ma multu cara s-poatâ s-adunâ ndoi pâradz, niscântsâ va s-toarnâ tu vâsilia iu s-aflarâ ta sh-adarâ unâ banâ nauâ, ama niscântsâ va s-armânâ aclo iu suntu tora, tsi cara conditsiili economitsi tu vâsilia tsi-lj apruche va s-hibâ ma greali. Nu-i vârâ lucru nău, isturia a ma multor tăifuri, bash a noastâ, easti unâ isturíi a migratsiljei a atsilor sânâtoshi, livendzâ shi tsi au curayi câtâ locuri tsi tâxescu unâ banâ ma bunâ. Iutsido s-neam, tu datâ i tu ascâpitatâ, va s-videm hori tsi armasirâ ermi. Mash că tu ascâpitatâ easti un fenomen cama veclju sh-tora ari unâ uidíi anamisa di oaminjlji tsi yin sh-atselj tsi fug.

Tora, că nâ ducheam apustusits, nâ lom diznău calea shi, ta

sâ scutem tu migadani nica unâ oarâ că nâdia easti ma vârtoasâ


23

di experientsâ, neasim iara pi altâ cali ma p’tsân urdinatâ, u lom diznău prit Boboševo shi tricum muntsâlj pi valea a arâului Struma, câtâ către Kjustendil. Calea eara multu ma bunâ di cum minduiam, shi, ti curayilu a nostu, Dumnidză nâ hârsi cu multi mushutets. Tricum pi ninga mânâstirlu Rienski, nâ dânâsim la unâ njicâ capelâ ti Ayiulu Iani anda agiumsim anaparti di munti shi vidzum di ninti un aynanghiu te-anami vâryârescu-nturtsescu: bâserits sh-geamii unâ ninga alantâ, câmpuri di tâtumi, iara, di mardzina a caliljei avea duchenj mplini di imishi sh-zârzâvati proaspiti shi, di mardzinâ, s-videa niscântsâ yumari aplicats di furtia tsi u purta. Nu nâ ciudusea canâ lucru, shteam că tu chirolu a turcului văljurli sh-câsâbadzlji eara a turtsâlor sh-a „nturchipsitslor”, bosniats, arbineshi, etc., iara locurli cama greali sh-analti eara acâtsati di oaminjlji a loclui: vâryari, sârghi, armânj sh-ma p’tsânj grets, tsi bâna cama multu tu câsâbadz.

Ti ciudíi, ahtări cheadits dusirâ sh-ma multu la tsânearea a limbâljei sh-a adetslor alushtor milets, noima ali unâ identitati deadun a alushtor, iara, cam multu tu etsli XIX shi XX, la xana dishtiptarea natsionalâ, la adrarea a niscântor craturi năi; aestu protses, dusi la aspârdzdearea shi, pân’ tu soni, la câdearea a Imperiului Otoman.

Dupâ Kjustendil, vidzum di-aynanghea hlamburi arâdâpsiti

shi, dupâ ndoi kilometri, câlcăm pi loclu a Makiduniljei i, ta s-dzâtsem numa ntreagâ tsi u loarâ dupâ ncâcerili tsi li avurâ cu Gârtsia, Republica Iugoslavă Makidunia di ma ninti. Ducheam că agiumshu multu aproapea di „casâ.”

Paul Beza

24

5

SCOPIA (SKOPJE, SKOPLJE, SHKUPI, ÜSKÜB);11 Dzuua 2-a, 7 di Avgustu

La tritsearea a sinurlui di ninga Kriva Palanka, pulitsia di sinur makiduneanâ, nâ ciudusi cu un „ghini vinit tu vâsilia a noastâ” sh-nâ deadirâ un plic cu broshuri, ghiduri, hărtsâ, reclami di vâsilia shi mushutetsli turistitsi a ljei. Tuti furâ la un nivel tsi multi aghentsii di voiaj vor s-lu aibâ.

Calea prit muntsâ, că vini zborlu, ma bunâ di atsea di anaparti di sinur, eara te-anami, cu mushati locuri di carti poshtalâ, tricândalui prit hori m’shati, cu casi shi gârdinj ndreapti sh-cu oaminj dishcljishi. Nu eara prota oarâ anda-nj dzâtseam că nu pot s-achisâsescu cum di vâsilii iugoslavi ma ninti, nica shed tu aradâ la poarta a Uniuniljei Evropeanâ, anda alti, tsi eara tu niscânti dumenii sh-nica suntu ma nghios ecunomic, cu infrastructurâ cama cirucâ shi un grad di arushfeti tsi nu s-alasâ ma nghios, furâ aprucheati tu club, em tu 2004, em tu 2007. Ama s-alâsăm nanâparti pulitichia shi s-dutsem ninti pirmithlu a priimnariljei a noastâ!

Dupâ vârâ sâhati di imnari, agiumsim tu mardzina a

Scopiljei, tu suburbia Gazi Baba, shi neasim câtâ tsentrul a vecljiului câsâbă, Čair. Hotelul a nostu eara iuva ninti di apuntea di cheatrâ tsi treatsi pisti arâulu Vardar, aproapea di veacljea pâzari shi di castrul Kale. Diznău avum ananghi di niscântu chiro ta s-aflăm iu easti. Calea a hotellui eara cabaia largâ, ama intrata eara ascumtâ di lucrărili di anâltsari a niscântor casi, ashi că atselj tsi lj-antribăm cum s-agiundzem aclo, nu s-uidisea 11 Skopje, numa a câsâbălui pi vâryâreashti sh-pi makiduneashti; Skoplje easti numa datâ di sârghi sh-croats. Üsküb easti numa nturtseascâ a câsâbălui, iara Scopia, atsea armâneascâ. Arbineshlji âlj dzâc Shkup i Shkupi.


25

un zbor cu alantu. Nâ-afirim s-lom un hotel tu năulu câsâbă, tsi lu shteam dit chirolu anda nidzeam s-adar emburlâchi tu Makiduníi: shteam că partea nai ma m’shata sh-ma intirisanta a câsâbălui eara di nastânga a Vardarlui.

Scopíi avu niscânti cutrimburări di loc multu mări.

Cutrimburarea dit anlu 518 dupâ Hristolu asparsi di dip vecljul câsâbă, Scupi, iara Amirălu Iustinian, faptu tu 483 Tauresium, mindui ta s-analtsâ câsâbălu cama aproapea di hoara iu s-află, loclu iu easti tora partea veaclji a câsâbălui. Cama aproapea di chirolu a nostu, unâ cutrimburari di loc dit 1963 surpă cama multu dit câsâbălu adrat anamisa di dauli pulemati balcanitsi, alâsandalui fârâ znjíi multâ parti dit vecljul câsâbă. Cu tut copuslu sh-murafetea a arhitectsâlor sh-a masturlor japonezi shi iugoslavi, năilji mâhâladz suntu ma p’tsân intirisantsâ, ma p’tsân autentits, vahi că sh-aduc multu cu alantsâ câsâbadz, dit alti locuri dit Europa. Aestu lucru spuni multu ghini furnia ti cari aleapsim Čair-lu.

Protili toarâ di banâ suntu veclji di vârâ 4000 di anj (Tribalii,

Dardanii), ama câsâbălu agiumsi ma ghini cânâscut dupâ tsi romanjlji anâchisirâ vâsilia a Makiduniljei tu anlu 168 ninti di Hristolu, ca un castru di la sinurlu a Amirâriljei cu Trachia, cu numa Scupi i, dupâ alti izvuri, Scopi. Tu 395 dupâ Hristolu, tricu sum cumândusearea a Amirâriljei Romanâ di câtâ Datâ. Anamisa di anjlji 972 shi 992, fu capitala a Protâljei Amirârilji Vâryâreascâ. Bizantinjlji anâchisirâ sh-chirurâ câsâbălu di ndauâ ori, pânâ cându, tu 1282, fu anâchisit di vâsiljelu sârbu, Štefan Uroš II-lu Milutin. Nipotlu a lui, Štefan Dušan, sh-lo numa di Amiră a Sârghilor shi Gretslor, tu 1346, cu capitala Skoplje. Turtsâlj anâchisirâ câsâbălu tu 1392 sh-âlj alâxirâ numa tu Üsküb, capitala a Sanjaklui (Provintsiljei) Kosova. 520 di anj ma amânat, tu chirolu a Protlui Polim Balcanic, ashcherea sârbeascâ lo câsâbălu, tu 1912, sh-âlj alâxi numa tu Skoplje.

Paul Beza

26

Pânâ tu anlu 1941, Skoplje fu capitala a Banovinâljei12 (Banatlui) di Vardar ali Vâsilii a Iugoslaviljei. Ghirmanjlji anâchisirâ câsâbălu tu 1941 shi âlj lu deadirâ a Vâryâriljei, tsi vrea loc pisti Makidunia shi Trachia Gârtseascâ. Sotslji al Tito lj-avinarâ vâryarilji shi ghirmanjlji, tu 1944, intrândalui tu câsâbă cu mari halat.

Anamisa di anjlji 1945 shi 1991, Skopje fu capitala a Ripublicâljei Sutsialistâ Makidunia, parti dit Ripublica Sutsialistâ Federativâ Iugoslavâ. Easti, dit anlu 1991, capitala a Ripublicâljei Iugoslavâ Makidunia di ma ninti, ashi cum dzâsh ma ndzeanâ, numâ greauâ loatâ că lâ featsirâ tâmbihi „Comunitătsli Internatsionali” ti ispetea a Gârtsiljei, tsi nu u va numa „Makidunia”, că lj-u fricâ s-nu caftâ, dapoaia, vârâ loc dit provintsia gârtseascâ Makidunia. Ti mirakea ta sâ scoatâ tu migdani miturli tsi adrarâ cratlu FRIM aleapsi, tu ahurhitâ, unâ hlamburâ aroshi iu eara zuyrâpsit cu buiauâ ca di malmâ, „Soarli di Virghina,” tsi fu aflat pi câpachea a unlui larnax, unâ sfinduchi iu s-pistipseashti că eara oasili a Vâsiljelui Filip II-lu ali Makiduníi Anticâ, tatăl al Alexandru atsel Marli. Vidzurâ zorea ta s-tragâ mânâ di la aestâ hlamburâ, câtse Gârtsia featsi protesti, sh-lu alâxirâ, iara imaghinea u stilizarâ sh-aestâ imaghini nj-adutsi aminti di hlambura di polim a Japoniljei Amirâreascâ. Gârtsia easti tora sh-ma multu cârtitâ câtse stadionlu natsional di Skopje ari numa „Stadionlu al Filip II-lu”, aeroportul easti tora „Aeroportul Internatsional Alexandru atsel Marli”, partea a caliljei dit Makiduníi tsi leagâ Belgradlu di Atena ari idyea numâ cu aeroportul. Tu tsentrul a câsâbălui ari unâ ayalmâ mari al Alexandru, cabaia aproapea di un Arcu di 12 Banovină: aproapea, Vuivudat. Zborlu yini dit atsel persan, „Ban,”cumândar, iara loclu chivirnisit di aestu eara un „Banat” i, pi sârbeashti sh-pi limba croatâ, Banovină. Tu Româníi fu Banatlu ali Craiovâ, iara Mihai Viteazul (Livendul Miha) fu Banlu a alishtei nái. Croatsíi, unlu dit oaminjlji avdzâts tu isturíi, anlu 1848, eara Banlu Jelačić. Pânâ tu chirolu di tora, ari Româníi náia cu numa aesta, “Banat”, sh-tsi tu partea a ljei di Sârbíi âlj si dzâtsi „Vojvodina”.


27

Triumf, tsi sh-adutsi cu Arcul al Galerius di Salonic (Sârunâ pi armâneashti). Gretslji suntu cârtits di tuti aesti lucri: elj luyursescu că „eroilji a Elenismului” suntu a lor sh-mash a lor. Siyura că niscântsâ armânj dzâc că, dealithea, aeshtsâ eroi suntu strâpâpânjlji a noshtsâ sh-că nu au ndriptati ni gretslji, ni makiduneanjlji slavi. Nâ-avem tihi că aesti lucri suntu mash ciuciurati, că nica aestâ lipsea ta s-minteascâ sh-ma multu apili.

Lucru ti ciudíi, Amirălu Iustinian, tsi eara dip dit aestu loc, ari un rol ma pe-ascumta tu simbolistica a cratlui.

Makidunia ari unâ minoritati arbinusheascâ multu mari, tsi

caftâ sâ-shi creascâ autonomia tu locurili iu suntu majoritari: unâ cumatâ di loc cabaia tsi s-tindi di Kosovo13, di câtâ ncheari, pânâ di sinurlu cu Gârtsia, câtâ tu not. Un numir cabaia di aeshtsâ oaminj s-alumtâ ti fâtsearea unâ a alishtei cumăts di loc cu Kosovo, iara altsâ s-duc sh-ma largu, dzâcândalui că daului locuri lipseashti s-hibâ alichiti di Arbinushíi. Tu Čair fu anâltsatâ unâ ayalmâ al Skanderbeg (Yioryi Kastrioti), eroulu medieval tsi alumtâ contra a turtsâlor, tu eta XV. Câsâbălu14, ari seamni di urdinari shi seamni cu numa a căljurilor, tu dauli limbi, iara, tu niscânti locuri dit câsâbă tsâ pari că eshtsâ dip tu altâ vâsilíi. Aestâ catastasi, ca slabâ, poati s-hibâ unâ di furniili ti cari armânjlji au unâ banâ ma bunâ aoa di cum u au armânjlji dit alti vâsilii. Makidunia easti singurlu crat dit lumi iu vlahilji (filisescu aoa zborlu vlah em ti armânj, em ti miglinits, tucanj) suntu pricânâscuts ufitsial ca unâ minoritati natsionalâ. Crushuva limba armâneascâ easti daua limbâ ufitsialâ. Televizia Natsionalâ shi statsii di radio dau programi di hâbări, comentarii, cântitsi shi giocuri vlâheshtsâ chiro di ndauâ sâhăts tu stâmânâ. S-pari că ari shi sculii pi limba armâneascâ sh-tu vâsilii ari shi ndauâ sutsati a compatriotslor a noshtsâ.Siyura că niscânti ori ies tu migdani sh-tensiuni anamisa di slavilji 13 Kosova tu limba arbinusheascâ 14 Shkup i Shkupi pi arbinsheshtsâli

Paul Beza

28

majoritari shi vlahilji minoritari shi anamisa di elj sh-alti minorităts, ama lucurlu armâni ashi: vlahilji suntu pricânâscuts ca minoritati shi tu aestu stat s-adarâ copus ta s-hibâ tsânuti Directivili shi Recomandărli ali Uniuni Evropeanâ15 tu aestâ dumeni. Ashi cum dzâsh ma ninti, ari Scopíi ndauâ sutsati a vlahilor, ama nu vrui, cu aestâ arasti, s-ljeau ligâtura cu eali: vrum s-videm lucârli cu ocljilj a noshtsâ, fârâ influentsi dinafară. Tutnâoarâ, tsi cara Scopíi easti capitala a vâsililjei, numirlu a armânjlor dit numirlu a popului easti njic, lâ u loarâ ninti slavilji, arbineshlji, ma multu tu Scopíi shi ghiftsâlj, iara, ninti chiro, shi turtsâlj. Maca sh-prota sculíi româneascâ fu dishlcjisâ aoa tâsh tu 1895, cu vârâ treidzăts di anj ma amânat di alanti locuri dit Makidunia nturtseascâ, scoati tu migdani că elj eara ma p’tsânj tu aestu câsâbă. Siyura, maca sh-câsâbălu easti capitala a unlui crat, aestu lucru alâxeashti ecuatsia, dirmi ma multsâ armâni va s-ducâ câtâ aclo, ama ti idyea furníi sh-piricljul easti ma mari ca elj s-minteascâ tu miletea di aclo shi sâ-sh chearâ conshtiintsa natsionalâ. Lipseashti s-dzâtsem că Maica Tereza, tsi nica niheamâ sh-va s-hibâ canonizatâ di Bâsearica Catolicâ, s-află cu numa Agnesa Gongia Boyadji, unâ featâ giumitati armânâ di Scopíi.

Ghiftsâlj suntu unâ minoritati cabaia tu vâsilíi shi, ma

multu, Scopíi. Că vini zborlu, cu ndoi anj ninti, dupâ un concertu tsânut Barbican, tu Londra, omlu nai ma cânâscutlu dit Makiduníi, cara s-nu eara singurlu cânâscut tu atsel chiro tu Marea Britaníi, eara Esma Redgepova, vâsiloanjea a muzicâljei popularâ, cântâtoarea cu boatsi di birbilju.

15 - Arada a Tratatilor Evropeni Nr. 148-05.09.1992, Carta Evropeanâ ti limbili reghionali sh-minoritari, - EREC 1283-22.01.1996, Dimândarea a Adunariljei Parlamentarâ a Consiliului ali Evropâ mutrinda isturia sh-ânvitsarea a isturiljei tu Evropa, - EREC 1333-24.06.1997, Dimândarea a Adunariljei Parlamentarâ a Consiliului ali Evropâ mutrinda cultura sh-limba armâneascâ.


29

Eara câroari mari, ashi că trapshu mânâ shi nu s-cârti canâ, ta s-neg cu m’ljerili s-videm bazarlu shi hrisitslji di nuntru.

Cu cicioarli pi measâ, cu unâ chelchi di beri aratsi tu mânâ, tu udălu cu aer conditsionat la maximum, tuti aestea ânj pârurâ ma buni di mushutetsli a Čaršijei, tu protili sâhăts dupâ tsi agiumsim. Tu chiro di vearâ, la meridianili di nghios, bana acatsâ anvârliga di oara 8 i 9 dicsearâ. Scopíi easti sh-el tu aestâ arada, sh-ma multu tu Čair tu chirolu a Ramadanlui, cându oaminjlji musulmanj dit măhâlă shi, siyura, dit alti părtsâ dit câsâbă, fug, anda ntunearicâ, dit geamii shi nchisescu câtâ acasâ i câtâ hănjli a vecljului câsâbă ta s-mâcâ singura mâcari tu dzuuâ. Nâ amisticăm tu dunjeauâ sh-neasim s-mâcăm di lucanitslji shi kebab-urili di njel tsi dâdea unâ njiurizmâ ahât bunâ, mâcăm di salatili a lor mări shi mbugati, nâ asteasim seatea cu cânâscuta birâ di aclo, Skopska, dupâ tsi aveam ahurhitâ cu unâ masticâ: „Makedonska Mastika,” cu masini, alune shi trushii ti mizé. Cându vrum s-pâltim, chelnerlu nâ inshi dininti cu baclavali shi lichior di trandafil, „dit partea a nicuchirlui, semnu di tinjíi că aleapsit s-mâcats la noi, tinjisite domnu.” Multu dultsi em la propriu, em la figurat, dit partea a lor shi bitisim multu ghini unâ ahtari dzuuâ m’shatâ sh-mplinâ.

Alantâ dzuuâ bâgăm oarâ că va s-facâ sh-ma mari câroari, ashi că, dupâ gustarea mbugatâ dit ristaurantul di la atsel dit soni patomat, shi di iu aveam unâ imaghini multu m’shatâ a câsâbălui, pufisim sâ fudzim ma ayonjea di cum aveam minduitâ di prota. Ncârcăm aftuchina, nâ priimnăm cu ea prit năulu câsâbă ta s-vizităm punctili nai ma m’shatili shi, dapoaia, alâsăm dinâpoi câsâbălu imnândalui câtâ muntsâ, iu minduiam că va s-facâ cama avrâ, câtâ câsâbălu Crushuva, tsi easti di mari simasíi ti armânj.

Paul Beza

30

6

CRUSHUVA (KRUŠEVO, CRUSHOVA); Treia dzuuâ, 8 di Avgustu

Crushuva easti tu câtâ not-datâ di Scopíi shi, ta s-agiundzem aclo, imnăm pi calea Alexandru atsel Marli, di iu, unâ hopâ, iasi unâ cali tsi dutsi câtâ Pârleap (Prilep). Ama, noi alâsăm calea niheamâ ma ninti, ta s-videm câsâbălu Veles, tsi, pânâ tu anlu 1991, fu tsentru industrial di simasíi. Tu chirolu a RSFI, aestu avu numa, Titov Veles, Veles-lu al Tito,16 ti tinjia a Mareshallui Iosip Broz Tito, nai ma marli cumândar a Iugoslaviljei Sutsialistâ. Sh-lo nâpoi veacljea numâ, Veles, tu 1996. Dip ashi cum minduiam, cabaia di făvritsli, tsi eara dishcljisi ma ninti, eara, tora, ncljisi sh-mâhâlălu industrial s-pârea ermu, ama tsentrul a câsâbălui eara multu ghini ndreptu sh-yiu, mplin di oaminj.

Ninti chiro, Veles avea agiumtâ un loc iu armânjlji tsi fudzea di Moscopole sh-afla sileametea aoa, anda câsâbălu a lor fu aputursit di arbineshi, tu eta XVIII. Tu anlu 1893 s-dishcljisi aoa unâ sculíi româneascâ, ama nu shteam desi bâneadzâ nica armânj aoatsi sh-tu horli de-anvârliga sh-câts suntu. Aflai, dapoaia, nu mash că ari armânj aoa, ama sh-că s-alumtâ ti tsânearea a isnafiljei tu Makiduníi. Aveam pufisitâ s-nu nâ turnăm pi cali, ama s-neam ndreptu câtâ Pârleap pi unâ cali ma veaclji sh-ma m’sheatâ. U lom pi valea a arâului Topolka, ama, ti mârtíi, nu para aveam seamni shi bâgai oarâ că, iuva, aveamaluthusitâ calea sh-nu shteam cum s-adar s-agiungu nâpoi calea câtâ Pârleap. Un om, tsi dutsea unâ

16 Până di 1990-1997, cathi republicâ i loc autonom dit Iugoslavíi avea câti un câsâbă cu prefixlu Tito. Ashi, Mitrovica tu Kosovo eara Titova Mitrovica, Užice tu Sârbíi eara Titovo Užice, capitala a Muntenegrului, Podgorica, avea ma ninti numa Titograd, Velenje tu Sloveníi eara Titovo Velenje sh-tut ashi. Titova Korenica tu Croatsia iu s-află, fu atsel dit soni câsâbă tsi s-turnă la veacljea numâ, Korenica.


31

furgonetâ a unlui serviciu di purtari sh-yinea dit partea alantâ a caliljei, s-dânâsi ta s-lu ntreb câtâ iu s-u ljeau. Aveamaluthusitâ calea. Nj dzâsi s-tornu aftuchina shi, di iu s-nj dzâcâ ma largu cum s-adar s-agiungu Pârleap, nj dzâsi s-mi ljeau dupâ el. Ashi cum vidzui, calea nu eara lishoarâ, s-dutsea cându nandreapta, cându nastânga pi căljuri iu nu s-videa canâ semnu, pânâ tsi agiumshu calea tsi dutsea Pârleap. Atsel om anvârligă vârâ yinghits (20) kilometri ti mini, ama nu vru sâ-nj ljea tsiva. Nj bâgă mâna pi anumir, nj ură “Cali bunâ!” shi s-turnă pi idyea cali pri iu vini, iara cu mâna-nj featsi semnu s-tsân calea ninti.

Earam tu tsentrul gheografic ali Republicâ Makidunia, prit câmpuri di tâtumi, yiptu, zârzâvăts, hiumânits, livădz di ponj cu imishi shi yiti di ayinji; nu avea metru di loc tsi s-nu hibâ nilucrat. Atumtsea achicâsii ti tsi, di zâmani, Pelagonia fu vrutâ di tuts tsi agiundzea aclo shi câtse alumtili furâ ahântu greali.

Nâ dânâsim calea la unâ ducheani shi, cu ma p’tsân di doi euro, umplum un trastu cu pâtrâgeani, dzardzalini, hearhiti mări sh-multu nostimi, cum nu pots s-afli tu alti ducheni i supermarket-uri, cât mari s-hibâ pâhălu. Pri iutsido videai pari dit lemnu di cari eara aspindzurati frândzâ di tâtumi te-a uscari, aclo eara nai ma buna bircheti tsi adutsea nai ma multsâlj pâradz.

Zate, câsâbălu Pârleap, easti capitala a industriljei a

tâtumiljei tu Makiduníi; ari aua unâ favricâ di tsiyări shi un institut di xitâxeari iu s-adarâ năi turlii di tâtumi sh-alti planti industriali. Pâzarea dit mesea a câsâbălui ari numa, angucit, Alexandria shi ari unâ ayalmâ al Alexandru Makedon, ama lipsea s-anvârligăm tsentrul, tsi agiumsi tora un loc iu s-imnâ mash pir padi, ti atsea nu pot s-vâ dzâc multi lucri di aestu loc. Cât s-avea bitisitâ festivalul a birâljei, Pivofest, shi, ta s-nu videm cum s-fâtsea chischineatsâ pit pâzari, nâ u lom calea câtâ Crushuva. Trapsim mânâ di la videarea a Galeriljei di Artâ Contemporanâ shi a Piryului al Marko, torlu a castrului adrat pi cipitlu a ohtului de-anvârliga, di Printsul Marko, atumtsea

Paul Beza

32

cându provintsia eara parti dit amirârilja dit eta di mesi a Sârbiljei.

Ninti sâ fudzim di Pârleap, lipseashti s-vâ dzâc că marli filolog, etnograf shi profesor universitar, Theodor Capidan, s-află tu aestu câsâbă. Faptu tu 28 di apriir 1879, s-dusi la sculia româneascâ di aclo, dishcljisâ nica dit 1878, dapoaia la litseu shi la Universitatea di Bucureshti. Sh-lo doctoratlu tu filologhia romanâ la Universitatea di Leipzig, sum cumândusearea a marilui profesor Weigand. Fu dascal di limba româneascâ la Sculia Comertsialâ di Sârunâ shi, dapoaia, fu profesor la Universitătsli di Cluj shi Bucureshti. Fu membru ali Academíi Româneascâ. Dupâ tsi vinirâ comunishtsâlj sh-chiru pothisea di Profesor Universitar shi numa di Academician. Lucră ca xitâxitor la Institutlu di Lingvisticâ ali Academíi Româneascâ pânâ anda muri, tu 1953.

Ashi cum minduiam, inshita câtâ Crushuva nu avea seamni,

câtse elj, vahi, minduiescu că, ma s-nu shtii s-ieshi dit câsâbă, nu-ai tsi s-caftsâ aclo. Ama, tora, unâ m’ljeari (s-creapâ misoghinjlji di inati) nj-dzâsi cum s-agiungu aclo sh-aflai lishor calea. Tamam atumtsea ded di un semnu tsi-nj dzâtsea că, dealithea, eara calea bunâ. Nâ dânâsim s-mâcăm la un complexu anda inshim di Pârleap. Unâ njicâ nvirinari: meniul avea ma multu „nâ pari arău, ama s-bitisi,” i „nu mata avem,” „ashtiptats s-mutrescu,” sh-dapoaia „cu ljirtari, ma...” Tu tsentrul a complexului avea unâ hâmami ma mari sh-alti ma njits, tuti mplini cu ficiurits sh-f’ciori, anda hanea eara acâtsatâ di pârintsâ tsi mâca aluni tsâgârsiti, saracherati, chips-uri shi, ma multu, biri, sh-ti atsea noi nâ lom unâ salatâ mari sh-cash; nu eara yislu a unlui limos, ama mâcarea nâ agiundzea ta s-putem s-imnăm nica vârâ patrudzăts di kilometri pânâ la cuibairlu di ornji, destinatsia a noastâ.

Dupâ niheamâ chiro, calea s-adra tut ma aripidinoasâ, Crushuva easti un câsâbă la 1250 m pi schinâratlu a muntilui Baba. Mutrindalui tu nâpoi câtâ câmpul ali Pelagoníi shi di unâ


33

parti câtâ văljurli tsi nâ dzâtsea câ iuva, pri-aclo, easti calea tsi dutsi câtâ Iliria, nâ mâyipsea mushuteatsa a loclui sh-nâ tritsea hiri-hiri prit trup anda nâ minduiam la isturia te-anami a alushtui loc. Unâ hopâ, vidzum di-aynanghea niscânti câsitsi; earam siyuri că eara destinatsia a noastâ, ama pânâ s-agiundzem aclo, aveam cali cabaia shi multi chinghei te-a tritseari. Nj-u am că atsea cali eara multu zori te-a urdinari anda furtiili s-purta mash cu yumarilji sh-cu m’lărli, alinândalui cârărli cânâscuti mash di ndoi oaminj sh-di ornji.

Tu intrata tu nai ma marea pâzari dit câsâbă eara un

semnu tsi s-tindea dit un cap tu alantu a caliljei pi cari eara nyrâpsiti zboarâli ali dada Tereza: „Dischljidets-li ininjili a voasti ti vrearea al Dumidză! El va vâ u da cu mari dor, mash… nu vreari ta s-avets, ma vreari ta s-dâdets!!!” Semnul armasi aclo di la „Marea andamusi a Armânjlor shi Miglinitslor”, tsi s-avea bitisitâ cu dauâ dzâli ninti. “Dishcljidets-vâ ininjlji a voasti ti vrearea al Dumnidză!” Tsi urnimíi mushatâ ti oaminj, sh-ma multu anda eashtsâ oaminj nchisirâ s-calcâ pi toarâli a strâpâpânjlor.

Ninti di altu lucru, vream s-aflăm un loc iu s-nâ alâsăm aftuchina shi, siyura, un loc iu s-tritsem atsea noapti. Aveam fudzitâ di Scopíi cu unâ dzuuâ ma ninti di cum minduim prota sh-nu shteam cara va s-aflăm un loc te-a durnjeari câtse eara meslu avgustu. Ma earam tu singurlu câsâbă dit lumi iu armâneasca easti unâ limbâ ufitsialâ; nâ dusim ndreptu la bâsearica Yinicola, unâ-sh-unâ nandreapta dupâ semnul tsi lu dzâsh ma ndzeanâ shi u ntribai unâ m’ljeari tsi vindea tu intrata di bâsearicâ, tseri, iconj, cărtsâ shi suveniruri, ma sâ zburascâ “vlaški.” Dzâsi că zburashti, tsi cara easti makidoanâ (dirmi makedon-slavâ). Nâ ntribă dapoaia di iu him. Ta s-âlj dzâc salami eara multu greu. Aftuchina avea numir di Bucureshti, cathi un ari tishchiréi ahoryea: britanicheascâ, frântseascâ shi româneascâ; surica bâneadzâ tu Frântsíi, iara britaniclu shi românca bâneadzâ tu Cipru. Multu greu shi, ma s-nu lipseascâ

Paul Beza

34

s-nâ nyrâpsim tu cărtsâ di shideari tsi s-caftâ lucri salami, apandisea easti efcula: Him di Bucureshti! M’ljeara nâ ntribă ma largu: cât avem tu naieti s-shidem, ma s-avem f’ciori shi, mutrindalui pi mini (mi ntreb câtse?), vahi, nipots, etc., …

Dupâ tsi bitisi cu ntribărili, dzâsi „niama problema” – „nu ari problemi,” âlj gri a vârnui s-aibâ angâtan di tijgheauâ shi inshi cu noi nafoarâ, calea di dinâpoia a bâsearicâljei, tsi alinâ câtâ bâsearica armâneascâ cu hramlu Ayiu’Iani. Dupâ vârâ ’nâ sutâ tsindzăts di jgljlioati pi dzeanâ, nâ dânâsim di nintea a biroului a unlui avucat. M’ljearea intră nuntru, zburâ cu vârâ tsi lo tilifonea shi zburâ cu altu vârâ. Dupâ dzatsi minuti, vini unâ m’ljeari tinirâ, tsi dishcljisi unâ ushi sh-alinăm dauâ patomati pisupra a biroului, iu avea doi udadz mări cu hâmami shi pishnic ahoryea. Avucatlu di dighios, Toše (Teodor) Dimovski eara „de-a nostu”, iara udadzlji di pisuprâ eara a hilji-sai, tsi li dâdea cu ayoyi a turishtsâlor, di turlíi „self catering,” fârâ gustàri. Udadzlji s-avea gulitâ di tahina anda fudzirâ dauâ fumelj tsi avea vinitâ la andamusea a armânjlor shi, tora, em nicuchirilji, em noi earam hârsits.

Crushuva ari 5350 di oaminj, 20% suntu vlahi (tu anlu 1900 elj eara cama di 50% di miletea di-aclo), iara, tu eta XIX, elj eara cama multsâlj. Elj vinirâ aclo di Moscopole, Gramustea shi, siyura, dit horli de-anvârliga. Eara picurari, zânâtceadz (hrisits, araftsâ, hirari, oaminj tsi adarâ armi), pârmâteftsâ i cârvânari. Niscântsâ di aeshtsâ cârvânari eara “pulitsagilj,” dirmi purta pâradz shi lucri scumpi, unâ turlíi di Wells Fargo dit Ayrul Ascâpitat i Securitas-lu di tora. S-veadi di largu că easti un câsâbă ti cari s-hârgiuirâ multsâ pâradz ta s-hibâ ndreptu shi m’shat. Barim tora pari ma avut di multi alti locuri di Makidunia slavâ shi nu mash dit vâsilia atsea.

Sculia româneascâ fu dishcljisâ aclo tu anlu 1869, prit

protili dit Makidunia nturtseascâ shi, dapoaia, furâ dishcljisi nica dauâ: unâ di f’ciori sh-altâ di feati.


35

Hiljlul nai ma cânâscutlu a Crushuvâljei fu un armân, Pitu Guli, faptu tu 1867. Intră di tinir tu mintâturâ cu giandarilji turtsâ shi, dupâ tsi shidzu un chiro tu ahapsi, fudzi Sofia iu s-adună cu membri a Organizatsiljei Revolutsionarâ Internâ ali Makiduníi, tsi easti unâ cu partidlu di guvernământu di tora a vâsililjei. S-turnă acasâ shi, deadun cu Nikola Karev, ndreapsi ximutarea tsi fu cânâscutâ tu isturíi cu numa di Ximutarea Ilinden17 dit 1903. Fu unâ duchimâsiri ta s-adarâ un crat di turlíi nauâ, „Republica di Krushuva,” crat iu tuts makiduneanjlji: slavi, vlahi, arbineshi sh-grets, lipsea s-hârseascâ di ndrepturi isa shi s-aibâ oaminj tsi s-âlj reprezintâ tu cumândusearea a cratlui, „Utopia” al Sir Thomas More bâgatâ tu Balcanj. Ximutarea fu azvimtâ ti dzatsi dzâli shi atsea dit soni alumtâ anamisa di ashcherea nturtseascâ shi „cetili” al Pitu Guli fu aproapea di Crushuva, la Chiatra a Ursâljei.18 Canâ di oaminjlji tsi mutarâ caplu nu bână. Loclu iu fu alumta ari tora un mari monumentu, memorial ti eroilji di atumtsea, tsi agiumsi unâ dit leghendili tsi zburăscu di adrarea a cratlui makidunean di tora, spus sh-tu imnul natsional.

Mini vidzui, cu multsâ anj ninti, un cadur cu Pitu Guli la Muzeulu Militar ali Iugoslavíi di la Castrul Kalemegdan di Belgrad shi-nj pari că am vidzutâ un ahtari cadur sh-pi biroulu a paplui. Maca, atumtsea, aveam mash trei anj, nu earam siyur că vidzui un ahtari lucru. Ti arshinea a mea, nu shteam tu atsel chiro ici tsiva di aestu om shi nvitsai ma multi lucri ti el sh-ti rolul a lui di cumândar militar tu ximutarea contra a turtsâlor atumtsea cându dyivâsi exighisili tu muzeu.

Mi ntribai naca sh-paplu alumtă tu atsea ximutari, vahi sh-ti atsea vini tu Româníi tu anlu 1903, anlu a ximutariljei. Tata-nj dzâsi că, dealithea, vidzui un ahtari cadur, ama nu lu-ntribă canâoarâ paplu tsi-i cu atsel cadur; avea cabaia caduri cu armânj armâtuladz, tsi eara sói i mash sots, iara vinita a 17 Ximutarea dit Dzuua ti Ayilu Ljeauâ 18 Mečki Kamen

Paul Beza

36

armânjlor ânvitsats tu România tu anjlji 1890-1914 eara un lucru de-arada.

Un altu hilju a Crushuvâljei, Nicolae Constantin Batzaria,

faptu tu 1874, fu un om te-anami, dip sh-dupâ minduierli ahoryea ali mileti dit cari s-trâdzea. Featsi sculia tu câsâbălu iu s-află shi, dapoaia, s-dusi la Litseulu Românescu di Monastir.19 Featsi Facultatea di Dreptu shi Filologhíi di la Universitatea di Bucureshti, anda featsi sh-protili jgljioati tu jurnalismu sh-tu bana puliticheascâ. Ashi cum eara cama multsâlj di oaminjlji ânvitsats dit atsel chiro, sh-el zbura ma multi limbi xeani. Pi ninga armâneashti sh-româneashti, el zbura gârtseashti, nturtseashti, arbinusheashti, vâryâreashti, sârbeashti shi frântseashti, cu unâ ma multu di paplu a meu, Dimitri Beza, tsi nu shtea sârbeashti, shi dauâ ma p’tsân di Marcu Beza, tsi shtea shi arâbeashti shi anglicheashti. S-turnă tu Turchia Evropeanâ tu 1899 shi fu dascal la Ghimnaziul di Ianina shi, dapoaia, la Litseulu di Monastir. Fu Inspector la sculiili româneshtsâ di Kosova shi Sârunâ. Tu tut aestu chiro, nyrâpsi sh-iara nyrâpsi…; lista a cărtsâlor a lui tipusiti easti para avutâ ti un jurnal di taxídi. Batzaria adră, deadun cu Nushi Tulliu, Pericle Papahagi shi Nicolae Papahagi (tuts treilji avdiljeats), „Sutsata a dascalilor tsi lucreadzâ ti miletea româneascâ dit Turchíi.” Tu 1907 s-alichi di minarea a „Gionjlor Turtsâ.” Anda aeshtsâ u loarâ putearea tu 1908, fu numâtsit Senator tu năulu Parlamentu shi Vitse-prezidentu ali Semilunâ Aroshi Nturtseascâ. Fu sots cu Sultanlu Mehmet V-lu shi cu atselj „Trei Pâshadz”: Ismail Enver, Mehmet Talat shi Ahmet Djemal tsi-lj cânâshtea nica dit chirolu anda ahurhirâ organizatsia a Gionjlor Turtsâ. Tu chirolu a Protlui Polim Balcanic, tu 1912, dupâ goada di crat militarâ al Ismail Mehmet, fu numâtsit Ministru a Lucrărilor Publitsi. Fu membru a delegatsiljei nturtseascâ la Conferintsa di Londra, iu fu pricânâscutâ formal anâchisearea a 19 Bituli pi armâneashti


37

Turchiljei, tu 1912, di ashcherea a Aliantsâljei Balcanicâ, adratâ dit Gârtsia, Sârbia, Muntenegru shi Vâryâria. Fu contra a Aliantsâljei, nica dit chirolu a protlui polim mondial, anamisa di Amirâriljea Nturtseascâ shi atsea Ghirmanâ, sh-di sibepea aestă fudzi dit Turchíi, ca semnu di protestu, tu 1916, shi s-dusi, prota, tu Elvetsia. Tu 1919 armasi ti totna tu Româníi. Unâ vinitâ aoa, intră tu publitsisticâ, prota cu pirmithi di chirolu tsi-l tricu el tu ahapsea nturtsescâ, ama nu trapsi mânâ di pulitichíi. Intră tu Partidlu Natsional cumândusit di Iuliu Maniu, iara, dupâ fâtseara unâ a alushtui partid cu Partidlu a Huryeatslor, cumândusit di Ion Mihalache, agiumsi un membru cânâscut tu Partidlu Natsional a Huryeatslor. Dapoaia inshi dit aestu partid sh-intră tu Partidlu Natsional Liberal. Nu voi s-dzâc multi zboarâ ti multul lucru tsi lu-adră ca om di pulitichíi sh-ca publitsistu, ama nu pot s-nu dzâc ti pirmithili a lui tipusiti cu numa Mosh20 Nae shi Mosh Ene, cu eroulu a lui, Haplea shi hâplitslji a lui. Nj-intrarâ tu mirachi anda-nj li dyivâsea pârintsâlj cându earam njic, iara, dupâ 1945, dyivâsi niscânti di eali deadun cu articoli dit „Universul Copiilor”21 ta s-nvets ma lishor limba româneascâ. Comunishtsâlji l-u bâgarâ tu-ahapsi di cum loarâ putearea shi, dupâ anj di hâpsinjatic, Titanlu muri tu 1952, taha tu ahapsea di Ghencea. Fu unâ moarti nvirinatâ ti unâ banâ te-anami, ama, ti mârtíi, nu fu singura crimâ adratâ di atselj tsi tirnisea miletea.

Un altu hilju te-anami a câsâbălui fu Dušan J. Popović (1894-1965), profesor la Universitatea di Belgrad, tsi nyrâpsi unâ di nai ma bunili cărtsâ ti miletea a noastâ: “O Cincarima” – „Ti Tsântsari” (numâ tsi lâ-u dâdea sârghilj a armânjlor sh-a miglinitslor, tucanjlor). Zburândalui di exonimlu „tsintsar,” sârghilj dzâc că yini di la turlia cum elj (ashi cum adarâ sh-gretslji) dzâc zborlu „tsintsi”. Custantsa, iu bâna unâ minoritati gârtseascâ cabaia mari, pârnoanjea a alushtor eara „tsântsari”, 20 Papu 21 Universul a Ficiuritslor

Paul Beza

38

tamam ti idyea furníi. Nu ari ndreptu unâ ligâturâ, anamisa di atseali dauâ pârnonj, zborlu „tsântsar” pi sârbeashti easti „komarac.” Ari sh-unâ altâ teoríi, tut dit izvuri, ama nisiyuri, dit Sârbíi, tsi dzâtsi că, atumtsea cându vecljilj sârghi intrarâ ti prota oarâ tu un ubor vlâhescu sh-vidzurâ tsi duzeni avutâ avea, grirâ “Sin Tsar,” „hilju di vâsilje!” Siyura că aestâ teoríi easti multu m’shatâ ti armânj, ama nu poati s-hibâ dealithea; ti atsea sh-mini va u aprochi shi va s-dzâc că tavedyea easti aestâ teoríi.

Tu dumenea a artilor m’shati, Crushuva âlj deadi a

Iugoslaviljei shi a Republicâljei Makidunia, un mari artistu, Nikola Martinoski (Nicolachi Martin), faptu tu 1903 tu unâ taifâ di pârmâteftsâ avuts, siyura, armânj. Dupâ tsi bitisi litseulu, agiumsi Bucureshti tu 1920 shi s-nyrâpsi la Academia di Belle Arte, iu lj-avu profesori pi George Mirea, Camil Ressu (sh-el di arâzgâ armâneascâ) shi Dimitrie Paciurea. U bitisi tu 1927. Fudzi, dapoaia, Paris iu s-nyrâpsi la Academia di la Grande Chaumière. Armasi Paris pânâ tu anlu 1929 i 1930, anda s-turnă Skoplje, cum âlj dzâtsea atumtsea a câsâbălui. Scoasi tu migdani lucrări de-a lui Bucureshti, Moscova, Belgrad, Zagreb, Roma, Dijon, Paris, Sofia, Ljubljana, Varshovia, Praga, Washington, Lugano, Mexico City, Oslo, Londra, Istanbul shi New Delhi. Tu bitisita a banâljei, âlj deadi a câsâbălui iu s-află 62 di lucrări, bâgati la galeria di artâ de-a loclui. Martinoski adră Sculia di Arti M’shati di Scopíi, a curi Director fu pânâ muri, tu 1973. Multu ma aproapea di chirolu di tora, tu tsisprâyinghits di yinar 1981, s-află Toše (Theodor) Proeski, ti cari s-dzâtsi că eara nai ma bunlu cântâtor sh-compozitor di muzicâ popularâ shi pop, em sh-actor, dit Balcanjlj di câtâ Not, tsi s-ari aflatâ vârâoarâ. El s-află Prilep (Pârleap pi armâneashti), ama pârintsâlj a lui eara di Crushuva, iu s-turnarâ la p’tsân chiro dupâ tsi lâ si află fciorlu. Cântă pi armâneashti, makiduneanâ, sârbo-croatâ, slovenâ shi bosniacâ. Amintă concursul Beovizija tu anlu 2003 shi reprezentă RFI Makidunia, la editsia dit 2004 a


39

concursului Eurovision Song Contest. Âlj si deadi Premiul Maica Tereza ti lucri di uminitati shi fu numâtsit Ambasador Onorific al UNESCO. Cât avea ahurhitâ s-ljea lectsii di canto, cându muri tu un actsidentu cu aftuchina Nova Gradišca, tu Croatsia. Lipseashti s-lu adutsem aminti shi Hristu Mular, tsi adună cântitsi armâneshtsâ shi li tipusi cu numa: „Cãntits armãneshci – antologhie.” Nu putem s-alâsăm nanâparti lumea muzicalâ dit Makiduníi fârâ sâ zburâm ti diva Caliopi Bukle, faptâ Kičevo, 45 (patrudzătstsintsi) km largu di Crushuva shi, ma multu, ti cântâtorlu Pero Tsatsa, cânâscut ti cântitsli armâneshtsâ dit concertili a lui, dati sh-pi posturli di televizíi shi radio dit Makiduníi shi dit xeani (bash sh-tu Româníi).

Nâpoi la shidearea a noastâ, ti mârtíi, shcurtâ, Crushuva. Mâcăm ayonjea shi neasim s-nâ priimnăm tu misuhori sh-pit căljurli a câsâbălui shi s-videm bâsearica armâneascâ Ayilu Iani, tsi easti tora muzeu di icoani (ti mârtíi, eara ncljisâ), statsia de pompieri shi mash s-nâ priimnăm pi sucăchili a câsâbălui. Anda m’ljerili mutrea cu mirachi arhitectura Balcanicâ shi „investiga” duchenjli, ma multu atseali a hrisitslor, ti neali sh-silivari, io shidzui mpâzari, sub platanlu veclju di unâ sutâ di anj, ninga niscântsâ aushi tsi, siyura, zbura di pulitichíi, mutrindalui, cându-sh-cându, ndreptu i pi-ascumtà, la m’shatili turisti tsi tritsea di nintea a lor shi-lj vâryea pi ficiuritslji tsi giuca topa shi f’tsea halat mari. Di la ciurdachea a noastâ s-videa multu m’shat: casi em pi ohtu, em tu vali shi, ma nclo, monumentul adrat ti adutsearea aminti a eroilor dit ximutarea dit 1903, anda ascultam concertul dat di un yumar ligat di poarta a casâljei di ninga noi. Tu sâhatea 8 dicsearâ, tsinăm la unâ hani di ninga bâsearica Yini Cola. Mâcarea fu multu nostimâ shi pâhălu multu bun. Tu amurdzitâ, cântâtori sh-giucâtori di Crushuva, Bituli sh-Pârleap nâ spusirâ cântitsi sh-giocuri populari, câtse eara Festivalul ti tinjisearea a ximutariljei dit 1903. Ânj pâru arău anda nvitsai că Pero Tsatsa avea cântatâ sh-el aclo cu ndauâ seri ninti. Ti mârtíi, nu aveam agiumtâ nica aoa sh-chirum arastea ta s-ul videm shi s-lu-avdzâm cum cântâ.

Paul Beza

40

7

BITULI (BITOLA, MONASTIR, MANASTIR); 9 - 11 August

Bitola,22 cânâscutâ aoa su-unâ sutâ di anj ma multu cu numa Monastir i Manastir (tuti aesti trei zboarâ vor s-dzâcâ idyiul lucru: mânâstir) avu un rol di simasíi tu isturia a taifâljei a noastâ. Tu eta XIX (shi pânâ tu 1912), fu capitala a Monastir “Eyaletlui”, dapoaia “Vilayetlui”23 di Monastir. Vilayetlu di Monastir avea ma multi “Sanjak-uri”24: atsel di Serfice (Servia - tsi avea shi câsâbălu Grebini shi horli Samarina, Pirivoli shi vatra a taifâleji a noastâ, Avdela); Sanjaklu di Monastir (dit care fâtsea parti shi Bituli, Ohârda, Pârleap, Câstur, Vlaho-Cljisura) shi, tu soni, Sanjaklu di Görice (tsi avea shi Korçë - Kurceaua, Pogradec, Mokopole, Erseka). Cara s-adâvgăm la aestea shi Sanjakurli di Selanâk (Sârunâ – pi arm.), Tesalia shi Epir, zburâm atumtsea di Makidunia isturicâ shi di locurli di mardzinâ, iu cama multsâlj pâpânj a noshtsâ bânarâ aclo di ets. Makidunia isturicâ easti tora âmpârtsâtâ anamisa di patru vâsilii natsionali, lucru tsi-lj featsi armânjlji, tsi sh-dutsea bana tu atseali locuri di zâmani, s-bâneadzâ ahoryea di soia sh-bash di fratslji a lor.

Aestâ easti naia iu bârni pisti bârni dit taifa Beza s-aflarâ aoa, bânarâ shi criscurâ shi ficiori sh-murirâ, di ets, tu Amirâriljea Makiduneanâ, Amirâriili Romanâ, Bizantinâ shi Nturtseascâ iara, tu eta dit soni, tu niscânti dit vâsiliili tsi s-adrarâ ma amânat.

Bana ti cama multsâlji armânj, tsi eara prota chi prota picurari sh-cârvânari, avu mari znjíi anda s-bâgarâ năili sinuri tsi

22 Bituli pi armâneashti 23 Provintsiljei 24 Prefecturi


41

lâ dânâsirâ urdinărli a lor di totna. Aestea dusirâ, pi di-unâ parti, la alâxirea a banâljei a armânjlor tsi armasirâ aclo shi, pi di altâ parti, la fenomenlu a fudzeariljei sistematicâ, ma putsânj tu Americhia di câtâ Ncheari shi Americhia di câtâ Not sh-cama multsâ tu Vâsilia Româneascâ. Niscântsâ fudzirâ, nica dit Eta di Mesi câtâ tu not, ascâpitatâ, ncheari sh-câtâ tu datâ.

Tu Amirâriljea Nturtseascâ, miletea musulmanâ,25 iu eara

atselj di arâzgâ nturtseascâ, arabâ i arbineshlji, bosniatslji, gretslji, vlahilji sh-vâryarilji tsi avea tricutâ la Islam (nturchipsitslji), em sh-alantsâ tsi avea aestâ relighíi, adra Miletea Nturtseascâ. Aestâ comunitati fâtsea parti dit Califat26 sh-avea niscânti ndrepturi tsi u bâga ma nsus di alanti milets.

Tuts crishtinjlji ortodocshi dit partea evropeanâ a amirâriljei, tsi cara că eara zborlu di grets, vlahi, arbineshi crishtinj, sârghi, vâryari sh-altsâ, eara luyursits Rum Millet27 (), mileti tsi eara sum Patriarhia Ortodoxâ di ’n Poli, cumândusitâ di grets.

Avea nica sh-alti milets, iara, pi ninga atseali ti cari zburâi ma ninti, cama di simasíi eara miletea Israelitâ, Ortodoxu Sirianâ, Armeneascâ sh-atsea a Coptsâlor. Ndridzeri tsi sh-aduc

25 Millet: unâ „Comunitati relighioasâ,” tu Amirâriljea Nturtseascâ, adratâ ma multu pi andruparea relighioasâ, sh-nu pi natsionalitati. Zborlu fu loat dit limba arâbeascâ, iu „Millah”, va ta s-dzâcâ natsionalitati, ama nu cu noima tsi u ari dit eta XVIII sh-ncoa. 26 Califat: Sultanlu eara, tutnâoarâ, sh-„Calif”, cama marli cumândar tsivil sh-rilighios a musulmanjlor, cljirunomlu a Profetlui Mohamed (Mehmet, pi nturtseashti). Alantsâ, „nipistimenjlji, ghiaurlji” bâna sum cumândusearea a lui, ama nu fâtsea parti dit Califat sh-nu s-hârsea di idyili ndrepturi tsi li avea „pistimenjlji.” 27 Milletea Romanâ. Millet-urli ni-musulmani eara sum apangiul a cumândarlui a lor relihios, tu arada a crishtinjlji ortodocshi sum Patriarhul (Grec) di ’n Poli. Aestu avea tu mânj chivernisea tsivilâ sh-bana relighioasâ shi sculiili. El avea sh-borgea s-adunâ dărli shi s-li da a oaminjlor a Sultanlui.

Paul Beza

42

cu aestea, cu ndrepturi ma putsâni, eara adrati ti niscânti di comunitătsli cama njits.

Unâ oarâ cu tritsearea a chirolui, ma multu dupâ arâspândirea a ideilor a Revolutsiljei Frântseascâ sh-vinita al Napoleon, ahurhirâ aesti structuri s-aspargâ, ducândalui, pân’ tu soni, ashi cum vidzum, ti armânj, la simnarea di Sultanlu Abdul Hamid, tu dzuua di 9/22 di mai 1905, a Decretlui Amirârescu (Irade) tsi pricânâshtea nica unâ mileti ahoryea di alanti milets ortodoxi, Ulah Millet, miletea vlâheascâ.

Chiro di vârâ 2000 di anj, tuti miletsli tsi suntu tu notlu ali

ashi-spusa Liníi (imaghinarâ) Jireček bânarâ sum influentsa a culturâljei elenicheascâ/gârtseascâ. Greaca eara lingua franca, limba a zborlui nyrâpsit, a banâljei relighioasâ, etc.

Chirolu roman, ahurhinalui cu anlu 168 ninti di Hristolu, fu duri ta s-poatâ s-hibâ adratâ unâ limbâ romanâ, armâneasca di adzâ, ahât di avutâ tu variatsiuni i grai shi, dupâ niscântsâ, limba protoromâneascâ. Ideii interesantâ, tsi cara că nu easti orighinalâ! Naca limba zburâtâ câtâ ncheari di Dunâ: daco-româneasca, easti, zàte, un dialectu a limbâljei armâneascâ sh-nu de-acunapuda? Sacrilegiu, shtiu!

Arâierli a ostrogotslor sh-a vizigotsilor dit eta VI sh-atseali a slavilor, ahurhindalui cu eta VII, sh-dupâ cari vinirâ vâryarilji sh-alti milets adusirâ lucri năi, xeani, tu locurli iu bânarâ pânâ atumtsea ma multu grets, iliri, trats, gets sh-armânj. Slavilji sh-vâryarilji slavizats tsi avea vinitâ di putsân chiro, apruchearâ un alfabet tsi s-trâdzea dit gârtsescul, alfabetlu glagolitic, tsi fu alâxit sh-faptu cama simplu ma amânat, alfabetlu chirilic dit eta di tora, scos di doi câluyâri di Sârunâ, Chiril shi Metodiu. Elj furâ canonizats, em di bâsearica ortodoxâ, em di atsea catolicâ.

Easti lishor ti achicâseari ti tsi armânjlji tsi bâna nafoarâ di patrida a lor veaclji, pisti un loc tsi ahurhea di Misiríi sh-bazinlu mediteranean shi pânâ di Amirâriljea Avstriacâ, tu Ungaria sh-Transilvania, tu Sârbíi shi Muntenegru, tu Amirâriljea Aruseascâ shi Printsipatili di câtâ ncheari di Dunâ, ca pârmâteftsâ,


43

cârvânari, zânâtceadz, preftsâ, bancheri, dascali, yiatsrâ, etc., s-apânghisirâ sum umbrela para teasâ a miletiljei elenicâ.

Limba armâneascâ, tsi u avea di la strâpâpânj, eara zburâtâ mash n-casâ; tu lumea di nafoarâ zbura gârtseasca ta s-achicâseascâ cu alantsâ membri dit comunitătsli elini, tu bâsearicâ sh-anda nyrâpsea. Elj zbura nica sh-limba a nicuchirilor a loclui iu bâna: turca, tu Arbinushíi, Makiduníi sh-Turkíi, cum sh-tu tutâ amirâriljia, mâgireashti Budapesta, Banat shi Transilvania, sârbeashti Sârbíi shi Muntenegru, ghirmâneashti Viena, aruseashti Sankt Petersburg sh-tut ashi. Mpâzari shi aclo iu dâdea di alti milets zbura sh-limba a alushtor, ashi că arbinisheasca, româneasca, vâryâreasca, arâbeasca, etc. eara alti limbi tsi li shtea. Pânâ sh-tora, armânjlji au unâ doarâ ti nvitsarea a limbilor xeani shi, ma s-hibâ ananghi, s-li agârsheascâ tut ashi di ayonjea ta s-adarâ loc ti unâ altâ limbâ tsi lâ-i lipsitâ.

Ashi cum dzâsh ma ninti, cu aspârdzearea pi anarga a puteariljei nturtseascâ shi sum influentsa a ideilor a revolutsiljei frântseascâ, pi ninga agiutorlu, ma multu i ma putsân pi ascumta, dit partea a mărilor puteri dit atsel chiro, miletsli dit partea evropeanâ ali Amirârilji (ama sh-dit alti părtsâ a alushtui) âmbârtsâtarâ, nu dip dinâoarâ, un protses di ridishtiptari natsionalâ shi di spuneari a lor ishishi. Eta XIX adusi alâxeri mări tu Balcanj, adrarea a niscântor vâsilii i nyearea a altor ma veclji sh-tuti dusirâ, pân’ tu soni, tu ahurhita a etâljei XX, la chirearea ali Amirârilji Nturtseascâ.

Gârtsia shi spusi independentsa tu 1821, iara, dupâ un polim di arâu anj, aesta fu pricânâscutâ pi plan internatsional tu 1829. Tu ahurhitâ ea avea mash Mureaua (Peloponez) shi Gârtsia tsentralâ di tora. Agiumsi amirârilji tu 1832. Tesalia âlj fu datâ di turtsâ tu 1881, iara, dupâ atseali dauâ pulemati Balcanitsi dit 1912 shi 1913, Gârtsia lo giumitatea di câtâ not ali Makiduníi, Epirlu shi nisia Creta. Sinurli di tora furâ bitisiti tu 1923, nafoarâ di Nisiili Dodecanez, tsi li lo di la italienj prit achicâsearea di irinji dit 1947.

Paul Beza

44

Dupâ ximutărli cumândusiti di Đorđe Petrović—Karađorđe (Karageorge) tu 1804 shi di Miloš Obrenović tu 1815, Sârbia agiumsi un printsipat autonom tu 1817. Aestu lucru s-fâtsea dupu 428 di anj dupu alumta di Kosovo Polje shi 358 di anj di la chirearea atsiljei dit soni capitalâ dit eta di mesi, Smederevo shi dapoaia fu pashalâc. Sh-amintă independentsa tu 1878 sh-agiumsi amirârilji tu 1882. Alichi provintsia Kosovo shi partea di câtâ ncheari-ascâpitatâ ali Makiduníi tu 1912-1913, locuri tsi eara chiruti dupu ampârtsarea ali Iugoslavíi. Tu 1918, Vojvodina, Croatsia, Bosnia shi Hertsegovina shi Slovenia, tuti tsi tsânea ma ninti di Amirâriljea Afstro-Ungureascâ s-alichirâ di Sârbíi sh-adrarâ Vâsililjea a Sârghilor, Croatsilor shi Slovenilor, numâ alâxitâ tu atsea di Iugoslavíi tu 1929. Loclu ali Iugoslavíi fu faptu ma mari prit alichearea ali Istríi, loatâ di la Italvíi prit achicâsearea di irinji dit 1947. Iugoslavia chiru tu 1991 shi furâ adrati shasi vâsilii tsi suntu pricânâscuti pi plan internatsional. Tu câlâturia a noastâ noi va sâ zburâm ti Sârbia shi Makidunia. Shaptilu candidat tsi va ta s-hibâ vâsilíi independentâ, Kosovo, avu ma putsâ di 50% di voturi dit partea a vâsiliilor membri ali ONU, ashi că aestâ vâsilíi nica ashteaptâ.

Altâ vâsilíi tsi s-alumtă tu pulematili balcanitsi dit

1912/1913 fu Muntenegru. Aestâ vâsilíi avea avutâ un statut semi-autonom, cu niscânti dânâseri, nica dit eta XVI. Unâ teocratsíi chiro di ma multsâ anj, sh-amintă independentsa tut tu 1878 shi agiumsi Vâsilíi tu 1910. Că lo parti la Aliantsa Balcanicâ, i si deadi loc di la cratlu arbinishescu, s-alichi di Vâsilia tsi avea s-hibâ Iugoslavia, tu 1919, shi sh-amintă diznău independentsa, tu 2006. Minduiescu că tora ari putsâni armânj aclo, ama ninti chiro fu unâ comunitati ca baia mari. Bâsearica di prota thesi dit capitala di ma ninti a Vlădicilor shi vâsilicheascâ, easti Vlaška Crkva.

Printsipatili Româneshtsâ, Valahia shi Moldova, apruchearâ

prit Achicâsearea di Adrianopol dit 1829 ndreptul ta s-


45

chivirniseascâ singuri, agiungândalui, zàte, sum areapita ali Arusíi. S-adrarâ unâ tu 1859 prit alidzearea a idyiului domnu, Alexandru Ioan Cuza, tu dauli vâsilii, tora cu numa „Printsipatili fapti Unâ” shi, dapoaia, Printsipatlu ali Româníi. Tu 1866 Cuza Vodă fu dat mpadi sh-bâgat tu loclu a lui domnul Karl (Carol) di Hohenzollern-Sigmaringen. Ashcherea româneascâ alumtă, deadun cu arushlji, tu polimlu aruso-nturtsescu dit 1877-1878, anâchisindalui redutili Grivitsa shi Smârdan shi câsâbălu Pleven (Plevna). Sh-aspusi independentsa tu 1877, pricânâscutâ pi plan international prit achicâsearea di Berlin dit 1878. România agiumsi vâsilíi constitutsionalâ tu dzuua di 10 di mai 1881, anda domnul lo numa di vâsiljelu Carol I. S-alichi di aliantsa anti-vâryâreascâ tu 1913 shi amintă ashi loclu Dobrogea di câtâ Not, prit Irinjea di Bucureshti. Alumtă di partea ali Antantâ Cordialâ tu 1916 si 1918. Tu 1919, România s-adră unâ cu Basarabia (Moldova anamisa di Prut shi Nistru tsi fu loatâ di amirâriljea arusâ tu 1812), Bucovina, Banatlu (di câtâ ncheari-ascâpitatâ), Crishana shi Ardealul, tuti locuri tsi fâtsea parti dit Afstro-Ungaria shi s-adră, ashi, România Mari. Chiru Bucovina di câtâ ncheari, Naia Hertsa shi Basarabia, tsi-lj li deadi a URSS-lui,28 shi Cadrilaterlu, Dobrogea di câtâ Not, tsi-lj li deadi a Vâryâriljei, tu 1940. Sinurli di tora ali Româníi furâ nâmâtsiti prit Achicâsearea di irinji di Paris dit 1947.

Ali Vâryâríi i si deadi ndreptul ti un Exarhat a ljei tu 1870,

iara tu 1878 agiumsi un printsipat autonom. Tu 1885 i si adâvgă naia Rumelia di câtâ Datâ. Shi spusi independentsa tu 1908, pricânâscutâ tu tutâ lumea tu 1909. Alumtă contra a turcului, deadun cu gretslji, sârghilji shi muntenegrenjlji, tu polimlu balcanic dit 1912. Tu 1913, nihristusitâ di locurli tsi li lo dit locurli nturtseshtsâ, sâ shtsâ contra a sotslor di ma ninti, ama, dupâ intrata tu polim ali Româníi (sh-ali Turchíi), vidzu zori ta s-tragâ mânâ. Prit Achicâsearea di Irinji di Bucureshti, Vâryâria âlj 28 URSS = Unia a Republitslor Sutsialisti Sovietitsi i Unia Sovieticâ

Paul Beza

46

deadi ali Româníi loclu dit Dobrogea cânâscut cu numa Cadrilater, ama amintă Makidunia a Pirinlui shi Trachia di câtâ ascâpitatâ. Tu chirolu a protlui polim mondial, s-alichi di Puterli Tsentrali, avândalui umutea că va s-ljea Makidunia di Vardar, nái tsi u vrea dit 1913. Sinurli di tora ali Vâryâríi furâ numâsiti prit achicâseara di la Lausanne dit 1923 shi atsea di Craiova dit 1940, spusi diznău prit achicâseara di irinji dit 1947.

Arbinishia intră pi stsenâ ma amânat, anda ali Amirârilji

Nturtseascâ i si apruchea dzuua dit soni. Shi spusi independentsa tu 1912, ama mintireajea cu Gârtsia ti loclu cu numa Epirlu di Ncheari s-bitisi tâsh tu 1923, cându gretslji nu mata câftarâ loc tu notlu ali Arbinishíi.

S-nâ turnăm tu daua parti a etâljei XIX, anda craturli

balcanitsi năi, pi aradâ, ahurhirâ s-minteascâ tu locurli tsi eara nica sum cumânduseari nturtseascâ, ta sh-tragâ di partea a lor andruparea a „compatriotsilor”. Unâ dit ceareili tsi li vrea nai ma multu eara adrarea di sculii iu sâ-nvitsa tu limbili a craturlor. Gretslji eara chiola ma ndzeanâ di alantsâ câtse eara cumândarlji ufitsiali ali Rum Millet; vâryarlji dishcljisirâ sculii tu vilaietili Monastir shi Selanâk (Sârunâ), iara românjlji, nica dit anlu 1864, dupâ 5 anj di-anda printsipatili s-adrarâ unâ, Moldova shi Vâsilia Româneascâ dishcljisirâ sculii tu vilaietili Monastir, Ianina, Kosova shi Selanâk, sh-tu Tesalia. Tu mărlji câsâbadz dit aesti vilaiets furâ adrati sculiili superioari, cum furâ atseali româneshtsâ: Ghimnaziul di Ianina, Litseulu di Ficiori shi Sculia Normalâ di Feati di Monastir (Bituli), Sculia Comertsialâ di Selanâk (Sârunâ). Cama amânat s-dishcljisirâ sh-un ghimnaziu Grevena sh-litséi Kurceuâ shi Berat. Aesti lucri ti cari zburâi tora sh-tsi nu au ligâturâ cu câlâturia a noastâ, pot s-hibâ sh-alâtusiti, ama scot tu migdani câtse Bituli ari simasíi ti noi sh-a noshtsâ.

Vini oara s-nâ turnăm la câlâturia a noastâ dit 2012. Tu giumitatea a caliljei câtâ Bituli, tricum prit un câsâbă cu numa


47

Demir Hisar, numâ tsi va s-dzâcâ pi nturtseashti castrul di her. Vahi aestâ numâ, ninti, vrea s-dzâcâ tsiva, ma io nu duchescu: nu s-aspuni ca un castru sh-nu vidzui tsiva tsi sâ-nj dzâcâ ti tsi-lj dzâtsea di her.

Earam diznău tu câmpul a Pelagoniljei, ashi că inshirâ diznău pisti tut agrili di tâtumi, bircheti, ayinjli shi livădzli di imishi. Eara ca câldurâ, ma dutsearea a aftuchinâljei eara multu ma lishoarâ dupâ căljurli di munti di pânâ aclo.

Dupâ vârâ giumitati di sâhati s-vidzurâ protili casi dit

mardzina a câsâbălui Bituli. Mâhâladzlji di mardzinâ ashi cum suntu sh-dit altsâ câsâbadz dit Balcanj sh-di aljurea sh-aduc multu: căljuri ma multu i ma putsân chischini (di arada, ma putsân), casi, făvrits, depoziti shi tsentri comertsiali, fârâ s-li bag pi aradâ. Ma multu tu vâsiliili tsi eara comunisti ma ninti pots s-vedz aftuchini scumpi shi SUV-uri multu mări tsi au puteari mari sh-arada di eali aftuchini dit eta sutsialistâ tsi mizi shed pi patruli arâhotàri, amaxi cu calj i mlări, càri trapti di yumari, ncârcats cu di tuti, imnândalui cu zori sum grealili furtii.

Tu chirolu a sutsialismului inshiră năi mâhâladz industrialj, ama cama multili dit făvritsli shi uzinili dit atsel chiro suntu tora pâryisiti. Ti lucrâtorilji dit atseali unităts industriali, furâ adrati casi cu multi patomati, tsi, a că arhitectsâlj iugoslavi bâgarâ tu proiectili a lor urnechi de-a loclui, lucru tsi nu-l adrarâ ni arhitectsâlj românj, ni atselj vâryari, casili tut nu s-uidisea cu locurli de-anvârliga. Di atumtsea sh-pânâ tora căljurli furâ fapti ma buni sh-ma lărdzâ, iara, aclo iu ninti avea făvrits sh-uzini, tora adrarâ duchenj mări shi mall-uri.

Câsâbălu, dupâ unâ sutâ di anj di-anda fudzirâ turtsâlj, pari niheamâ ca un loc tsi easti tu stavrudonj. Cu tuti alâxerli tsi s-featsirâ di atumtsea, tut mâhâladzlji adrats ninti di 1912, armân, nai putsân ti oaspits, părtsâli cama mushati dit câsâbă. Oaminjlji a loclui sh-autoritătsli duchescu lucurlu aestu sh-adarâ deadun tut tsi pot ta s-tsânâ cât ma multu cljirunumia a tricutlui ta s-yinâ aoa cât cama multsâ turishtsâ (shi s-hibâ

Paul Beza

48

mushati em sh-ti oaminjlji tsi bâneadzâ aclo). Avui aoa unâ njicâ cripari cu udălu tsi nj-ul tsânui di pi un

site multu cânâscut. Ashi cum adram totna, nâ dusim ndreptu câtâ hotel, ta s-alâsăm aftuchina shi sâ scutem furtiili di nuntru, ta s-nchisim cât ma ayonjea s-videm locurli. Aveam aleaptâ un loc tsi, ashi cum s-aspunea pi site, pârea nai ma bunlu: unâ veaclji cunachi, dip tu mesea a câsâbălui, ndreaptâ di putsân chiro tsi avea shi: „loc public di alâsari a aftuchinâljei, fârâ s-hibâ ananghi s-ul tsânj di cu chiro.” Tsi cara că eara tu mesea a câsâbălui, pi hartâ nu aflăm calea. Anda agiumsim aclo, tuts oaminjlji tsi-lj ntribăm nu cânâshtea numa a caliljei. Lucru tsi nu nâ ciudusea câtse, tu aestâ parti di lumi, numa a căljurlor fu alâxitâ di putsân i di ma multu chiro, fârâ s-nveatsâ di aesti alâxeri oaminjlji a loclui i cartografilji. Shtiu oaminj tsi, anda sh-nyrâpsescu numa a caliljei, sh-trec “veacljea” numâ, tsi cara că, niscântiori, alâxirea easti unâ turnari la numa istoricâ, dirmi unâ turnari la normalitati. Sh-canda ahântu nu agiundzea, pi niscânti căljuri bâgarâ shi seamni ti urdinari cu aftuchina mash pi un sensu shi zoni pri iu s-urdinâ mash pirpadi, ashi că, niscântiori, nitsi oaminjlji tsi bâneadzâ aclo, iarapoi xenjilji, nu pot sh-aflâ calea. Io nu earam dip xen, aveam tricutâ sh-altâ oarâ pri aclo, ama, ti mârtíi, atsea dit soni oarâ anda tricui pri aclo fu cu 15 di anj ninti, anda numa a caliljei cama marea eara Maršala Tita; cât ti locuri priu iu s-imnâ mash pirpadi nitsi nu va zbor că nu avea. Cum bâgai oarâ că atsea cali tsi u câftam avu, vahi, chiro di patrudzăts di anj altâ numâ, dânâsii tu pâzarea tsi eara dinintea a hotelului Epinal, iu avea taximetri sh-puteam s-ntreb oaminj tsi shtiu cum s-agiungu pi atsea cali. Pârea s-hibâ unâ ideíi bunâ: doilu taximetristu tsi lu ntribai nj dzâsi „niama problema, nu-ari tsiva ma lishor” (cathi oarâ cându avdu că nu-ari problemi acats s-adun gaile: mi minduiescu la turlii-turlii di lucri), „u ljei prit aftuchinili tsi suntu dânâsiti aoa, tu alantu cap ti shuts nandreapta, dapoaia prota nastânga, imni vârâ 500 di meatri shi ntreghi diznău anda agiundzâ aclo.” Ashi adrai, u loai prit aftuchini, prit calea di nintea a mea, siyura, pi contrasensu,


49

pi inatea a unlui shofer tsi imna cum lipseashi sh-mi vâryi cu videiurli shi, anda duchi că escu xen, s-trapsi nanâparti ta s-pot s-trec. Agiumshu ghini tu caplu alantu a caliljei, mi shtsâi nandreapta shi, dupâ nai multu unâ sutâ di metri nj inshi dininti un semnu tsi dzâtsea cali âncljisâ shi un par tu mesea a caliljei nu ti alâsa ta s-trets. Di iu s-dau di calea pri iu lipsea s-u ljeau nastânga, ded di unâ zonâ pri iu s-imna mash pirpadi. Minduiescu că omlu tsi lu ntribai nu duchi că escu cu aftuchina shi-nj dzâsi cum s-agiungu aclo pirpadi.

Cum dzâtseam că li shtiu tuti, ânj dzâshu că nu-i lucru greu: u ljeau nâpoi pi calea pri iu vinjŭ, dapoaia prota nandreapta, tsi lipsea s-mi ducâ tu alantu cap a caliljei tsi, nj-adushŭ aminti, avea numa Širok Sokak29, iu va s-puteam s-ntreb diznău. Teoria eara bunâ, practica avea niscânti cripări! Multi dit căljurli, tsi eara cabaia strimti, avea mash un singur sensu shi, dupâ tsi putui s-u scot n cap tu atsel labirintu, agiumshu pânâ tu soni tu Pâzarea a Magnoljiei. Ama, aclo, calea eara ncljisâ di unâ structurâ tsi nu fu spusâ di cu chiro shi nu avea canâ semnu tsi s-nâ dzâcâ pri iu s-u lom ta s-agiundzem mpzari. Mi turnai diznău, u loai ashi cum nj ticni sh-agiumshu, pân’ tu soni, pi mealul a arâului Dragor, vârâ kilometru di loclu di iu nchisii shi, siyura, multu ma largu di loclu iu lipsea s-agiungu. Tut tsiva nu nvitsai: mi turnai la culaia tsi pârea “siyurâ.” Ntribai altu shofer di taxi cara shtii iu easti cunachea sh-nj dzâsi că shtii. Âlj câftai s-nâ ducâ aclo, io mi tsâneam dupâ el, shi, … dupâ nai putsân dzatsi minuti di imnari câtâ naljurea, agiumshu tu zona iu minduiam că easti hotelul. Lu pâltii omlu sh-u loai pirpadi ntribândalui di adresâ prit duchenjli di mpâzari pânâ ded di unâ farmatsíi tsi nj spusi loclu. Nu mi ciudusii că nu puteam s-aflu hotelul: eara pi unâ câlici cu numa, ashi cum minduiam, alâxitâ, shi nu aveai izini s-trets cu aftuchina. „Loclul di aftuchini, nu-i ananghi s-lu tsânj di cu chiro” spus ashi mushat pi website, eara, dealithea, largu di ndauâ suti di metri, anaparti di loclu iu 29 Calea Largâ

Paul Beza

50

trapshu io aftuchina. Eara mplin tsai sh-nu s-aspunea siyur, câtse eara aproapea Bezistan, pâzari. Nu dzâc că, ta s-pots s-portsâ furtiili pi unâ ahtari cali lungâ, lipsea s-eshtsâ tinir sh-vârtos. Asunai la firma prit cari-nj tsânui udălu, lâ dzâsh cum shadi luyuria shi ea ndreapsi s-nu pâltim shidearea tsânutâ di cu chiro dupâ cum eara nyrâpsit tu cărtsâli di voltâ di no show – niyineari. Mash un lucru bun s-featsi: spunearea pseftâ di pi site fu alâxitâ dapoaia shi furâ tricuti indicatsii buni ti cum pots s-agiundzâ aclo.

Ânj si-avea aurâtâ di cunăchi sh-di oferti ahoryea sh-nesh ndreptu la hotelul tsi-l cânâshteam di ninti, Epinal. Avea udadz goi (lucru tsi nu eara ti ciudíi câtse pâhălu nu eara njic). Nâ dusim furtiili ndzeanâ, nâ ndreapsim udălu shi, unâ giumitati di sâhati ma amânat, shideam la unâ masâ pi ciurdachea a unlui ristaurantu traditsional, mushat, di ninga, tora, multu cânâscutlu di noi, Širok Sokak. Nâ lom nâ salatâ shi, dapoaia, mâcarea cânâscutâ di-a loclui shi, dip niuidisit ti chirolu di nafoarâ (+36°C shi nica crishtea), gravče-tavče, unâ iahníi di fisuljŭ coptu tu oali njits di loc, cu ardeari (multâ) shi cu alti njiurizmi, tu cari avea coasti groasi afumati sh-cashti tsi alti ciudii di lucri. Nâ adusirâ piti caldi scoasi atumtsea dit cireap shi chelchi mplini cu bira a loclui, arâtsitâ, cu numa Bitolska. Dultsenjli tsi nâ li adusirâ tu bitisitâ eara sh-ali niuidisiti ti turlia cum mâcăm tora. Anda agiundzâ Bituli, nu lipseashti s-adunj gaile ti colesterol shi alti ahtări asparizmi: lipseashti s-cântsâ “Don’t worry, be happy!” shi dă-lj-u fora!

Tu eta XIX, Bituli eara cânâscut sh-cu numa di „câsâbă a

consulatilor.” Dealithea, avea aclo dauâsprâdzatsi. Consulul cama cânâscutlu eara ali Sârbíi, Branislav Nušić, dramaturglu a lor fârâ preaclji pânâ tora, angucit: un armân, tsi cara că s-află tu Sârbíi, numa a lui dealithea eara Alchibiadi al Nusha!

Nchisim s-videm consulatili shi bâgăm oarâ că adetea s-tsâni nica: ari tut dauâsprâdzatsi consulati, mash că nu suntu idyili cu atseali tsi eara cu unâ sutâ di anj ma ninti. Consulatili a


51

Vâsililjei Unitâ, a Frântsiljei, a Româniljei, a Sârbiljei shi a Muntinegrului pari că armasirâ aclo iu eara ma ninti; vidzum di aynanghea shi consulatlu ali Arusilji shi biblioteca Austriacâ, tsi easti shi consulat, ama eara multu amânat ta s-neam s-li vizităm. Portsâli eara ncljisi shi, că eara oara tricutâ, nu cutidzăm s-asunăm s-nâ dishcljidâ.

Tut atumtsea aflăm sh-că tse, niheamâ ma ninti, nu putum s-intrăm tu pâzarea a Magnoliljei. Cara sâ shteam di cu chiro i ma s-avea seamni buni, nu vrea s-chiream oara naljurea shi nu va nâ acâtsa inătsli. Seamnili mproasti, tsi âncljidea calea, ascundea, ti putsân chiro, un studio chinematografic iu avea scânduri anvârliga di ayalma a vâsiljelui Filip doilu, ayalmâ anâltsatâ dupâ tsi fui io aclo atsea dit soni oarâ. Oaminjlji shtea di ncljidearea a caliljei shi shtea sh-altâ cali priu iu s-u ljea, ama noi u anvitsăm cându nu mata nâ eara lipsitâ.

Vizităm Saat Kula,30 adrat, taha, tu eta XVI, Catedrala Metropolitanâ Yiu Dimitri di Sârunâ, adratâ tu 1830 tsi ari unâ yiudimâ multu mushatâ, picturi murali shi iconj veclji. Nâ priimnăm prit parcu, ama nu intrăm tu moscheea Jeni Djami31 sh-nitsi tu pâzarea anvâlitâ, Bezistan, câtse muezinlu tamam atumtsea lâ grea a pistimenjlor s-yinâ s-facâ rigeai. Nâ turnăm la hotel sh-nâ hârsim di hâmamea a lui ta s-nâ dirscurmăm dupâ tsi nâ frâmsim cicioarli di ahântâ imnari sh-nâ ndreapsim ti alantâ dzuuâ cându aveam multi te-a videari.

Protili seamni di banâ s-ved aoa nica dit eta preistoricâ.

Isturia a câsâbălui ahurheashti tu eta IV ninti di Hristolu, anda Filip doilu adarâ tsitatea Heraclea Lyncestis, ti tinjia al Hercule (Heracles), ti cari el dzâtsea că-lj eara strâpap. Ta s-nu s-minteascâ cu alantsâ câsâbadz tsi avea idyea numâ, alushtui câsâbă i si dzâtsea shi Lyncestis, Heraclea dit vâsilia a râshlor (prăvdzâ). Câsâbălu fu un tsentru urban te-anami sh-tu chirolu 30 Piryul a sâhatiljei 31 Naua Geamíi

Paul Beza

52

a Amirâriljei Romanâ. Pân’ tu soni, fu pâryisit di furnjia a aspârdzerilor adrati, prota, di ostrogotslji tsi-lj anâchisirâ shi dapoaia di slavi, tu etili VI shi VII. Azvârnâturli a veacljiljei tsitati suntu di mardzina a câsâbălui di tora shi nica s-fatsi lucru ta s-dizgroapâ tsitatea. Lipsea s-ul vizităm alantâ dzuuâ.

Vream s-nidzem prota la Mirmintsâlj Armâneshtsâ shi s-fâtsem rigeai la mirmintul al Apostol Mărgărit, un „avdiljeat,” tsi avu un rol di simasíi ti dishcljidearea a 102 sculii româneshtsâ tu Turchia Evropeanâ, em sculia di Avdela sh-Litseulu di Bituli, shi el fu atsel tsi, niheamâ, alâxi isturia a taifâljei a noastâ. Vream s-videm shi mirmintsâlj al Maltu Manakia, altu avdiljeat, tsi, deadun cu marli frati, Yanaki, furâ atselj tsi bâgarâ thimeljlu a artâljei fotograficâ shi chinematograficâ tu Hamunisia Balcanicâ. Tutnâoarâ, vream s-aprindem unâ tsearâ sh-la mirmintul al Constantin Belemace, atsel tsi nyrâpsi poemlu Pârinteasca Dimândari, tsi agiumsi imnul natsional a armânjlor.

Mirmintsâlj furâ dishcljishi tu 1903 cu mirmintul al Apostol Mărgărit shi, di atumtsea, bârni di armânj aleapsirâ s-hibâ ngrupats aoa, ninga isnafea a lor. Ma s-ti priimni prit mirmintsâ shi s-dyvâseshtsâ numa a oaminjlor di pi crutsi pots s-ducheshtsâ isturia a loclui dit eta XX. Tu protslji dzatsi anj numa di pi crutsi eara nyrâpsitâ cu yrami latineshtsâ sh-cu sufixi armâneshtsâ, lucru tsi s-tsânu sh-dapoaia, ama ma putsân. Chiro di tsisprâyinghits di anj, dupâ 1913, numa a oaminjlor s-bitisea ma multu cu „ić” nyrâpsitâ cu yrami chirilitsi i latineshtsâ, anda loclu fâtsea parti dit Sârbia i Iugoslavia ninti di polim. S-ved numi tricuti cu „ov” i „ev” ti bârbats, „eva” i „ova” ti muljeri, nyrâpsiti mash cu yrami chirilitsi, anda vâryarilji avea acâtsatâ loclu, tu chirolu anamisa di atseali dauâ pulemati mondiali. Tu chirolu iugoslav di dupâ polim shi dupâ tsi Republica Makidunia shi spusi independentsa, numa s-bitiseashti ma multu cu „ski” ti bărbats sh-cu „ska” ti muljeri, sh-cama multu eara nyrâpsitâ cu yrami chirilitsi. Cât chiro shidzui aclo, multsâ oaminj vinirâ sh-ndreapsirâ mirmintsâlj i


53

mash adusirâ lilici, tsi cara că eara unâ dzuuâ lâlâtoari de-arada. Cârâula a mirmintsâlor nâ dzâsi că tu loclu iu suntu tora câliva a lui shi unâ capelâ njicâ, ninti chiro, avea unâ capelâ mari, unâ dealithea bâsearicâ, tsi fu surpatâ di bârutea ghirmanâ i vâryâreascâ anda s-trapsirâ di aclo, tu bitisita a doilui polim mondial. Ti mârtíi, oaminjlji suntu putsânj sh-nu pot s-adunâ pâradzlji di cari au ananghi ta s-u mutâ diznău. Mea un proiect multu bun ti armânjlji dit xeani, ti sutsatili caritabili, cu agiutor dit partea ali Uniuni Evropeanâ shi, vahi, sh-a Statlui Românescu. Niheamâ ma nclo va s-aduc aminti un altu proiectu tsi fatsi s-hibâ acâtsat tu isapi di ahtări organizatsii, tut Bituli.

Di la mirmintsâ agiumsim pirpadi multu ayonjea la sitlu

arheologhic Heraclea. Nu va vâ dzâc cum easti sitlu: ari multi lucri ti el, em nyrâpsiti, em pi internet. Lipseashti s-dzâc că s-lucră multu tu chirolu dit soni sh-nica s-lucreadzâ ta s-hibâ scos tu migdani aestu sit.

Dupâ tsi vizităm Heraclea, lom un taxi sh-nâ hârsim anda

vidzum că shoferlu shtea iu easti bâsearica armâneascâ Ayilji Constantin shi Elena. Prota, bâsearica eara tu bitisita a caliljei Širok Sokak, aclo iu, tora, easti Hotelul Epinal. Fu, dapoaia, adratâ diznău tu mâhâlălu tsi, tu atsel chiro, avea numa Vlach Maala (Mâhâlălu Vlâhescu), ama tu unâ avlíi, ashi că easti multu lishor s-trets di ea fârâ s-u ducheshtsâ, tsi cara câ la poartâ ari un semnu cu numa a ljei. Intrăm nuntru sh-nâ inshi dininti unâ muljeari tsi nâ zburâ pi anglicheashti. U ntribăm ma sâ zburascâ armâneashti i româneashti, ama nâ dzâsi că nu, ma shtii pi vârâ tsi zburashti; s-chiru dinintea a noastâ shi, dupâ putsân chiro s-turnă cu un bârbat, Simeon, tsi vrea s-nâ agiutâ. Ahurhim cu atsea tsi avea agiumtâ tora s-hibâ unâ adeti: cari him?, cum nâ-i numa?, di iu him?, avem ficiori?, etc., etc. shi, dupâ tsi deadim giuiapi, el ahurhi s-nâ spunâ ti bâsearicâ shi isturia a elji. Unâ intratâ, bâgăm oarâ că iconjli, yiudima sh-tuti alanti lucri eara nyrâpsiti pi armâneashti i pi româneashti, cu

Paul Beza

54

yrami latineshtsâ, tsi vrea s-dzâcâ că fu adratâ sh-chindisitâ dupâ 1870. Tu cama multili ahtări locuri dit Makiduníi, nyrâpserli suntu cu yrami gârtseshtsâ i chirilitsi, tsi cara că, anda li ducheshtsâ, badz oarâ că suntu pi armâneashti. Nu easti lucru ti ciudíi: pânâ tu mesea a etâljei XIX sh-limba româneascâ eara nyrâpsitâ cu yrami chirilitsi, iara textili eara pi slavona veaclji shi pi gârtseashti tu bâsearicâ.

Simeon nâ ntribă tsi avem tu naieti s-adrăm dupâ tsi

vizităm bâsearica. Dzâsi că va nâ ducâ el la litseulu românescu di ma ninti shi tu horli armâneshtsâ dit Parcul Natsional Pelister. Nâ hârsim multu că vrea ta s-yinâ cu noi shi, ashi cum bâgăm oarâ ma amânat, ma s-nu eara el, nu puteam s-u scutem n cap. Shtea iu suntu lucârli tsi vream s-li vizităm, iara, ti hoara Mulovište, shtea dip sh-cum s-agiundzem aclo. Seamnili tsi li vidzum calea nu para ti-agiuta.

Va sâ zburăscu ti eali tu capitolul alantu. Noi neasim prota

s-li videm aestea sh-tâsh dapoaia nâ turnăm Bituli, ama ti eali lipseashti sâ zburâm ahoryea.

Litseulu românescu fu adrat tu 1880 cu pâradz dats di

România pânâ tu 1914 anda fu ncljis la cumandul a protlui Ministru ali Sârbíi, Nikola Pašić, tsi, ti ciudíi, eara armân, ti furnjia că România nu intră tu polim deadun cu Sârbia atumtsea cându aestâ fu aguditâ di Austro-Ungaria. Tsi cara că protslji minishtsrâ dit vâsiliili balcanitsi avea unâ achicâseari, achicâseari vulusitâ prit cărtsâ tsi shi li pitritsea, pi mardzina a simnariljei a Achicâseariljei di Bucureshti dit 1913, dupâ tsi sh-loarâ Makidunia a „lor”, nitsi autoritătsli sârbeshtsâ sh-nitsi atseali iugoslavi nu sh-tsânurâ zborlu, dzâcândalui că praxea tu tutâ vâsilia va s-adarâ tu sculii di stat sh-tu limba ufitsialâ a statlui. Shi ashi, ni Litseulu, ni Sculia Normalâ sh-ni sculiili primari dit tutâ Makidunia Slavâ nu s-dishcljisirâ altâ oarâ.

Aestu litseu âlj deadi em ali Româníi, em a alântor vâsilii


55

oaminj te-anami, armânj i miglinits, dit Makidunia Istoricâ. Un armân te-anami fu Marcu Beza ti cari va sâ zburâm anda va s-agiundzem la câsâbălu iu s-află. Un altu armân multu cânâscut, tsi bitisi litseulu doi ani dupâ Marcu Beza, fu arhitectul Arghir Culina, atsel tsi adră multi adârâminti tu tsentrul a Bucureshtilor dit anjlji 1930. Cama multsâlji dit armânjlji tsi-lj adushi aminti tu aestâ carti tricurâ sh-elj prit aestâ sculíi.

Dupâ 1914, tu aestâ sculíi s-adrarâ sh-alti lucri; tora s-

aspuni ghini, tsi cara easti mvupsitâ tu njirlu, sh-nu tu galbin sh-cafiliu cum eara ma ninti. S-avdu zboarâ că va s-hibâ alâxitâ di unâ tâbâbíi di pârmâteftsâ tu hotel shi ristaurantu di scumpili. Armânjlji dit Makiduníi vor sh-ancumpârâ sculia di la nicuchirilji di tora shi s-u adarâ Muzeu a Culturâljei Macedo-Româneascâ, ama shtiu că nu-ari s-poatâ s-adunâ ahâts pâradz tu un chiro ahântu shcurtu (sh-nitsi tu chiro lungu), fârâ agiutor di nafoarâ. Mea unâ arasti ti oaminjlji cama avuts, sutsati caritabili, organizatsii neguvernamentali shi chivernisea româneascâ, cu i fârâ agiutor di la UE, s-adarâ tsiva ti unâ parti importantâ a patrimoniului a miletiljei a lor.

Avurâ sh-alti sculii româneshtsâ Bituli: unâ grâdinitsâ ti

ficiurits, trei sculii primari shi unâ sculíi profesionalâ di feati, dishcljisi tu 1878, 1903 shi 1905, tsi scoati tu migdani cât di multu ngrică aestu câsâbă ti armânj, ama nu aveam chiro s-videm tsi s-featsi tora cu el. Tasa Beza, sora a paplui,fu dascalitsâ la unâ dit aesti sculii, tu anjlji 1903-1905.

Mâcăm deadun cu Simeon Karabolevski (âlj bâgat oarâ,

minduiescu, a atsilui „evski”) la hotel shi, dapoaia, âlj hristusim sh-nâ alâsăm sânâtatea. Nu lipseashti s-vâ dzâc că nu vru s-ljea tsiva ti chirolu tsi shidzu cu noi. Ma amânat, tu idyea searâ, nâ asună receptsia, s-nâ dzâcâ că avem oaspits. Eara Simeon cu nicuchira, zàte, muljearea arusâ tsi nâ inshi dininti la bâsearicâ. Tricum multu ghini, nâ adusirâ sh-unâ pishchesi shi nâ adrăm

Paul Beza

56

moabeti bunâ. Nvitsăm că au un ficior studentu Bucureshti, tsi minduim că va-l videm tu năulu an universitar, când va s-him diznău tu Româníi.

Trapsim mânâ di la ideia ta s-neam alantâ dzuuâ la

Muzeulu a Fratslor Manakia sh-la garnizoana nturtseascâ, tora muzeu a câsâbălui. Sculia militarâ nturtseascâ di la garnizoanâ âlj deadi a Turchiljei unlu di nai ma bunjlji ghenerali shi oaminj di stat dit eta XX, Pâshelu Mustafa Kemal, cânâscut cu numa Kemal Atatürk,32 atsel tsi adră Turchia Modernâ. Tu muzeu ari un udă ti tinjia a lui.

32 Tatâl, afendi, a Turtsâlor


57

8

TÂRNOVA (TRNOVO), MAGAROVA (MAGAREVO), MULOVISHTE (MALOVIŠTE); 9 di Avgustu

Fudzim di bâsearica armâneascâ di Bituli shi neasim câtâ Magarevo33 tricândalui, prota, Trnovo,34 hoarâ alichitâ tora di Bituli, tsi s-teasi multu câtâ ascâpitatâ tu eta dit soni. Aestâ easti hoara iu s-dishcljisi tu 1864, di Dimitrie Athanasescu, prota sculíi româneascâ dit Makidunia istoricâ, tu un adârâmintu dit uborlu a bâsearicâljei Stâ Mâria, tsi fu adratâ tu 1854. Ashchirladzlji vâryari apreasirâ dauli adârâminti tu chirolu a Protlui Polim Mondial. Bâsearica fu adratâ diznău tu 1930, ama sculia armasi mash unâ thimiseari ti armânjlji di ’n hoarâ shi tsi atselj dit naia de-anvârliga.

Tricum unâ apunti sh-intrăm dinâoarâ tu hoara vitsinâ,

Magarova. Bâneadzâ aoa vârnâ sutâ di armânj; alanti casi di ’n hoarâ suntu ma multu Vikendici.35 Marea cali dutsi ndreptu ninti, pânâ tu cipitia a muntilui, iu ari un mari complexu turistic, tsi lu-aveam vidzutâ cu multsâ anj ninti, anda mi dusirâ aclo niscântsâ sots iugoslavi pârmâteftsâ; nu duchii atumtsea cât multu ngreacâ aestu loc. Noi lom calea nandreapta, ta s-videm dauli bâserits tsi armasirâ mproasti n hoarâ.

Prota bâsearicâ di pi calea a noastâ, a Ayilui Dimitri, adratâ tu 1834 easti semnu că, ninti chiro, bânarâ aoa oaminj avuts sh-multsâ. Tu protlu polim mondial avu idyea yramâ tsi u avu shi sora a ljei di Târnova, iara yiudima, iconjli sh-alti lucri furâ furati di ashchirladz. Multi di eali furâ loati nâpoi ma amânat, ama, di iu s-hibâ turnati Magarova, eali agiumsirâ tu bâsearica ali

33 Magarova pi armâneashti 34 Târnova pi armâneshti 35 casi di vacantsâ

Paul Beza

58

Stâ’Mâríi di Bituli. Oaminjlji adusirâ alti lucri tu loclu a lor, vahi ma putsâni, ama au idyia axíi. Tu detsenjlu patru a etâljei tsi tricu, bâsearica fu tutâ umtâ cu azvestri. Vimtul, ploaia shi neaua deadirâ nanâparti, unâ oarâ cu tritsearea a chirolui, peturlu gros di azvestri shi inshirâ tu migdani frestsi te-anami, ascumti sum aesta shi agârshiti di multu chiro. Câmbana, uborlu a bâsearicâljei, mirmintsâlj fatsi s-li mutreshtsâ tuti cu angâtan. Dupâ tsi intri tu uborlu a bâsearicâljei, aproapea di câmbanâ, easti loclu iu fu adratâ sculia româneascâ, dishcljisâ tu 1880. Dit veacljea casâ monumentalâ armasirâ tora mash ndauâ scări. Tu aestu loc, fu adrat, ma amânat, un altu adârâmintu tsi easti mprostu sh-tora.

Nâ imnăm calea ninti sh-agiumsim tu loclu iu avea ninti un mânâstir di câluyreali a Ayilui Yioryi. Chiliili furâ asparti tu Protlu Polim Mondial; singurlu semnu ti mushuteatsa di ma ninti easti bâsearica, tsi ascâpă di funico shi easti tora mutritâ cu vreari di oaminjlji a loclui.

Easti lucru ti ciudíi cum, dupâ ma multu di unâ sutâ di anj di isturíi fuviroasâ shi preshcàvâ, chiro anda autoritătsli statali agiuta ti alâxirea a identitatiljei a oaminjlor, iu patrudzătsâtsintsi di anj furâ sum un reghim tsi adra tut tsi putea ta s-chearâ pistea shi relighia, oaminjlji puturâ s-treacâ di ahtări ghideri. Sh-aestu lucru s-featsi anda sh-ashi multsâ oaminj fudzea di la hoarâ, ma multu tu anjlji 1925-1938 shi, dapoaia, dupâ 1945, cându s-dutsea tu câsâbadz, la făvritsli tsi s-avea dishcljisâ di putsân chiro tu anjlji a sutsialismului.

Atselj tsi bânarâ tu niscânti vâsilii iu bana eara ma bunâ, cu ma putsâni cripări di nuntru sh-di nafoarâ, lipseashti s-mutreascâ cu tinjíi pi atselj oaminj tsi bânarâ, bârni pisti bârni, trumuxits sum cumandul a guvernantsâlor shi a fortsilor xeani tsi avea acâtsatâ atseali locuri. Aeshtsâ suntu oaminjlji tsi, a că trapsirâ ahânti fârmatsi, sh-tsânurâ limba sh-adetsli, duchearea că zârtsina a lor easti ali unâ isnafi di zâmani. Aeshtsâ suntu oaminjlji tsi sh-aspusirâ vrearea ta sh-tsânâ axiili tsi li avea di la strâpâpânj. Aeshtsâ suntu oaminjlji tsi au ananghi di agiutorlu a


59

comunitatiljei internatsionalâ ta s-poatâ s-u scoat n cap cu cripărli tsi va li aibâ tu yinitor, ta s-nu s-alasâ asimilats shi sâ-shi chearâ identitatea, lucri tsi fac parti dit globalizari sh-aduc znjíi.

Nâ pârea arău că fudzim di Magarova, ma nu aveam câtâ iu: lipsea s-agiundzem Malovište36 shi, dapoaia, nâpoi Bituli, ninti s-ntunearicâ.

Nâ turnăm tu calea mari shi nchisim câtâ Ohârda. Bâgăm

oarâ că tu inshita câtâ Mulovishte nu avea seamni di partea a noastâ a caliljei. Unâ inshitâ ’n cali shi, dupâ tsi tricum pi sum ea, nâ inshi dininti shi un semnu tsi nâ dzâtsea că nâ dutsem câtâ Parcul Natsional Pelister shi Mulovishte. Mi ciudusii cându vidzui că calea eara bunâ, tsi cara că eara ca strimtâ. Nâ dânâsim la unâ capelâ a Ayilui Yioryi shi, dupâ nica vârâ doi kilometri agiumsim Mulovishte. Eara limbid, fârâ canâ shubei, că ninti avea multsâ oaminj n-hoarâ, dit cari multsâ eara avuts. Tuti casili eara adrati dit cheatrâ, cu patomati, shi anvâliti cu cearnidâ, ashi cum easti arhitectura balcanicâ di munti. Ama multi dit aesti casi eara irmuxiti, azvurnuiti. Documenti dit eta XIX dzâc că, tu atsel chiro, hoara avea 3000 di oaminj shi nu avem furníi ta s-nu pistipsim că ashi eara.

Pi ninga sculiili gârtseshtsâ, avea aclo sh-dauâ sculii româneshtsâ, prota fu dishcljisâ tu 1880 di Gushu Papacostea, tsi zburâ tu cartea a lui37 di cripărli tsi li avu cu atsea arasti.

Tora, n-hoarâ bâneadzâ vârâ sutâ di oaminj, tuts armânj. Cama multsâlj bărbats eara vgats la lucru, tu munti, tu câsâbă i dip tu xeani.

Nai ma cânâscutlu om dit aestâ hoarâ, Mulovishte, fu

Constantin Belemace, tsi s-află tu prot di avgustu 1844 (1849 dupâ chiatra di pi murmintul di Bituli), tu unâ taifâ tsi vini aclo

36 Mulovishte pi armâneashti 37 „În zilele deşteptării macedo-române” - “Tu dzâlili di dishtiptari a armânjlor”

Paul Beza

60

di Moscopole. Belemace ahurhi sculia n hoarâ shi, dapoaia, ashi cum nu s-fâtsea tu atsel chiro tsi andrupa sculia gârtseascâ, el featsi litseulu Belgrad. Ma amânat, agiumsi Bucureshti iu dishcljisi un ristaurantu cu numa (nu lâ dăm pishchesi atsilor tsi angucirâ) Makidunia. Ristaurantul agiumsi ayonjea unâ Mecca ti armânjlji nvitsats sh-ti atselj vgats dit atsel câsâbă. El avea adeti sâ shadâ moabeti cu armânjlji tsi yinea aclo shi nyrâpsea sh-poezii tu dauli limbi.

Poezia a lui cama cânâscuta easti Pârinteasca Dimândari, tsi u adusim aminti anda zburâm di vizita di Bituli:

Pârinteasca dimândari Ni sprigiurâ cu foc mari. Fratsi di mumâ shi di-un tatâ Noi, Armânj di eta toatâ!

Di sum plocili di murmintsâ Strigâ-a noshtsâ bunj pârintsâ Blâstem mari s-aibâ-n casâ, Cari di limba lui s-alasâ!

Care sh-alasâ limba a lui, S-lu ardâ pira a focului, Shi s-dirinâ yiu pri loc, Shi sâ-shi frigâ limba-n foc!

El, ân vatra-lj pârinteascâ Fumealjea s-nu-shi hâriseascâ Di fumelj cârunj s-nu bashi, Nat ân leagân shi nu-nfashi!

Cari fudzi di-a lui mumâ Shi di pârinteasca-lj numâ, Fugâ-lj doara a Domnului Shi dultseamea a somnului!”

S-turnă tu Makiduníi tu 1890 shi armasi Bituli. Muri tu 1932 (1934 dupâ chiatra di mirmintu) shi fu ngrupat tu Mirmintsâlj


61

Armâneshtsâ. Cu ndoi anj ninti, Fundatsia Samarina di Custantsa bâgă aclo unâ chiatrâ di marmurâ lai, iu suntu plichisiti zboarâli a imnului natsional a armânjlor.

Un altu armân avdzât dit aestâ hoarâ, Dumitru Pasima, tsi

s-află Mulovishte tu 18 (optusprâ) di yizmâciunj 1935 shi tsi bâneadzâ tora Bucureshti, plichisi unâ ayalmâ cu bustul al Constantin Belemace, sh-calea câtâ bâsearica Sveta Petka38 fu bâgatâ aestâ ayalmâ. Pi aestâ ayalmâ al Belemace suntu tricuts anjlji cându s-află, 1844, sh-cându muri, 1934. Ari nica unâ ayalmâ plichisitâ tut di Pasima tsi easti la mirmintul al Belemace di Bituli. Că tu Makidunia Istoricâ multi izvuri au dzâli ahoryea ti idyiul evenimentu nu lipseashi s-nâ ciuduseascâ. Niscânti arhivi dit chirolu a Amirâriljei Nturtseascâ shi, niscântiori, sh-dit vâsiliili tsi s-adrarâ ma amânat furâ di multi ori arsi sh-asparti, ti furnia a funicolui tsi s-featsi tu atseali locuri. Nu shtiu câti di eali chirurâ, taha arsi, i câti furâ spâstriti casten, ama pistipsescu ma multu pi teoria a conspiratsiljei anda yini zborlu di ahtări lucri. Cabaia dati dit arhivi pot s-andrupascâ pi zboarâli a niscântor oaminj tsi vidzurâ atseali lucri i pi alti izvuri, ma multu i ma putsân dealithea, iara nu pi documenti tsi pot s-nu dzâcâ ndreptu i, niscântiori, s-dzâcâ dip deacunapuda.

Tut Mulovishte s-aflarâ Alexandru (1884 - 1925) shi Cezar (1886 - 1936) Papacostea, oaminj te-anami tu isturia a Româniljei, ficiorilji a dascallui di ’n hoarâ, Gushu, ti cari zburâm ma ninti. Alantsâ membri a taifâljei, tut ahântu di avdzâts, Victor Papacostea (1900 - 1962), Petru Papacostea (1893 - 1969) shi ficiorlui alushtui dit soni, Sherban Papacostea (1928), s-aflarâ tu Româníi. Tuts membrilj a taifâljei Papacostea ditu Romanjia, cânâscurâ uspitsâljia a ahapsiljei dit reghimlu comunistu.

38 Stâ Viniri pi armâneshti, Sfânta Vineri pi mucâneashti, Agia Paraskevi pi gârtseashti

Paul Beza

62

Ninti s-alâsăm nanâparti oaminjlji te-anami tsi s-aflarâ aoa, lipseashti sâ dzâtsem că la mirmintsâlj di Bituli, vidzum sh-mirmintul al Trifun Karabataki (1910 - 1995), tsi s-află Mulovishte shi avu zânatea di câdârgi (vahi vârâ discipol de-al Maltu Manakia?), ama nu nâ pidipsim s-aflăm tsiva ti el i ti taifa a lui.

Fârâ canâ shubei, nai ma mushatlu adârâmintu easti

bâsearica-catedralâ ti cari zburâm ma ninti. Fu adratâ tu 1856, taha dip tu loclu iu eara unâ bâsearicâ multu veaclji tu eta XVI i XVII. Easti, ashi cum dzâsim, monumentalâ. Yiudima, tsi fu adratâ tu 1892 sh-ari 100 di metri, fu plichisitâ di masturlu Dimitri. Tu bâsearicâ ari ma multu di unâ sutâ di iconj, bâgati pi aradâ cronologhicâ, ma vecljili au cama di 400 suti di anj. Pi stiznjli di nafoarâ a bâsearicâljei ari basoreliefuri cu Ayilji Yioryi sh-Dimitri, alâxits tu fustaneli armâneshtsâ, ashi cum s-ved tu multi locuri di Epir. Tut complexul fu mirimitisit tu daua giumitati a etâljei tsi tricu, s-dzâtsi că pâradzlji furâ dats di everghets americanj, vahi mulovishtenj i nipots de-a lor.

Nâ turnăm tu tsentrul a hoarâljei, iu avum dininti unâ stsenâ tsi putea s-yinâ ndreptu dit chirolu a pâpânjlor a noshtsâ: bărbatslji a hoarâljei s-turna dit pâduri trâgândalui di câpestru calj mushats di munti ncârcats cu coashi mări aspindzurati di dauli părtsâ a sheilor, mplini tsài cu imishi di pâduri, adunati elj shtiu di iu. Nâ turnăm tu lumea di tora anda vini unâ furgonetâ dit cari s-discârcarâ cutii di lemnu i di plastic shi unâ zigâ. S-tricu la umplearea shi yixearea a cutiilor shi, cu agiutorlu a aurlărilor shi a seamnilor cu mâna, oaminjlji s-achicâsirâ ti pâhă. „Ancupârăm” shi noi ndauâ pundzâ, ama canâ nu vru s-nâ ljea pâradzlji: dirmi earam „frats.”


63

9

OHÂRDA (OHRID);39 Dzuua 6-a, 11 di Avgustu

Calea di Bituli câtâ Ohârda easti pi veacljea cali Via Egnatia,40 di cari va sâ zburâm sh-cama nclo, tsi liga, tu chirolu a Amirâriljei Romanâ shi a atsiljei Bizantinâ, Dyrrachion,41 di pi mealul ali Amari Adriaticâ, cu Polea.42 Locurli di anvârliga suntu multu mushati. Nastânga a caliljei s-ved muntsâlj Baba shi Parcul Natsional Pilister, iara, anda agiundzâ Resen, s-veadi di aynanghea, câtâ tu not, balta Prespa, calea treatsi anamisa di un altu parcu natsional Galičica shi muntsâlj Istok, di nastânga, shi muntsâlj Plačen, di nandreapta. Tu ma putsân di unâ sâhati agiumsim mardzina di câsâbălu Ohârda, di iu videam di aynanghea balta cu idyea numâ. UNESCO li luyursi dauli Monumenti a Patrimoniului Universal: protlu easti Monumentu a Culturâljei, iara doilu - Monumentu a Fisiljei. Di anda fui atsea dit soni oarâ aclo, câsâbălu di dinintea a noastâ s-alâxi multu, nu mash ti ghini, ta s-u scoatâ n-cap cu numirlu mari di turishtsâ, makiduneanj i xenj.

Nâ tsânum udadz la un hotel butic te-anami, Vila

Anastasia, dishcljis di putsân chiro di unâ preaclji tinirâ, la ndoi kilometri câtâ tu not di câsâbă, ta s-putem s-ascâpăm di câlbâlâchi, dupâ tsi vrea s-aveam vidzutâ punctili turistitsi di simasíi. Tu vinita la hotel, vidzum di partea arbinesâ a baltâljei, ndoi niori lăi, ashi că discârcăm ayonjea aftuchina sh-nâ turnăm Ohârda. Zborlu „ma s-ti-ayunjiseshtsâ, va s-alutuseshtsâ” sâ spusi dealithea, câtse hârgiuim niscântsâ pâradz. Tora, nu mata pots s-ti aprochi di falezâ, di mealul a baltâljei shi nitsi di vecljiul 39 Ohrid: Ohârda pi armâneashti 40 Calea Mari cum dzâtsea armânjlji 41 Durrës-lu di tora 42 Constantinopol, Istanbul-ul di tora

Paul Beza

64

câsâbă, câtse tutâ zona agiumsi un mari parking. Ta s-agiundzâ aclo, lipseashti s-trets di niscântsâ sturi tsi ncljid calea. Tu intratâ, lipseashti s-ti ngrets pi un buton, tsi easti ninga un semnu tsi dzâtsi că, unâ sutâ di metri ma nclo, ari un chioshcu iu s-pâlteashti parcarea. Nai putsân tu intrata a noastâ, tut eara nyrâpsit cu yrami chirilitsi, pi makiduneashti shi sârbeashti. Dealithea easti că avea ânyrâpsit nica tsiva sum semnu, ma, cum earam pi ayunjíi, nu mata dyivâsi shi nesh ndreptu la chioshcu s-pâltescu pâhălu.alathusimari, ma nu achicâsescu tsi pot s-adarâ atselj tsi nu pot s-ducheascâ yramili chirilitsi. Cara s-dyvâseam sh-partea di nghios, nu mash tsi eara nyrâpsit minut pi semnu, va sâ shteam că sum semnu ari unâ guvâ, di iu lipsea s-ljeau un discu cât un pâră njic. Nu-u adrai, s-nj am sânâtatea, lipsea s-pâltescu pâhălu ti parcari ti 24 di sâhăts. Mi pidipsii sâ zburăscu cu elj, ma nu avu hâiri: lipea s-pâltescu tuts pâradzlji shi duri! Ashi că munitsipalitatea s-adră ma avutâ cu yinghits evradz di iu s-ljea doi i trei, ti chirolu cât shidzum aclo. Easti multu lishor s-minduieshtsâ că tuti suntu unâ achicâseari ta sâ-lj adarâ oaminjlji, tsi nu sh-au hâbari, s-pâlteascâ multsâ pâradz. Conspiratsíi i nu, lectsia, că lipseashti totna s-dishcljidz ghini ocljilj, nu va agârshari.

Pân’ tu soni, alâsăm aftuchina sum mutrita imirâ a Ayilor Chiril shi Metodiu shi al Clement (Kliment) shi Naum di Ohârda (Ohridski) shi nchisim câtâ vecljiul câsâbă.

Ninti s-alinăm dzeana tsi eara dinintea a noastâ, nâ dânâsim la protlu ristaurantu tsi s-aspunea multu bun. Di arada nu intru tu ristaurantili iu meniurili au caduri cu mâcărli tsi li da: totna-nj pari că easti vârâ princâ ti turishtsâ, ashi că, ti mini, „multu buni” suntu restaurantili nai ma urdinatili di oaminjlji a loclui, tsi au meniuri tipusiti i nyrâpsiti cu mâna, ama fârâ caduri shi tsi au nai multu douâ-trei frândzâ.

Zburândalui di mâyuli, unâ leghendâ tsi-lj ariseashti multu oaminjlji di aclo dzâtsi că, atumtsea cându tsarlu Samoilă anâchisi câsâbălu Lychnidos, ashchirladzlji a lui, anda alina giuglu-dzeana tsi dutsea câtâ tsitati, cându sh-cându s-dânâsea


65

sh-uhta: „Oh, rid!” – “Lele tsi aripidinos!” shi ashi-lj deadirâ unâ nauâ numâ a loclui. Ma s-hibâ dealithea i nu aestu pirmith, nu-ari simasíi: dealithea easti că, anda alinj dzeana lipseashti s-ti dânâseshtsâ s-tsâ ljeai adiljiatlu shi s-tsâ yinj tu ori. „Sâ stihisi” shi, ma s-minduieshtsâ ashi, pots s-pistipseshtsâ itsido lucru, ca prota a noastâ dânâseari s-hibâ dinintea a ducheaniljei di stulii, cânâscutlu Mihailo Filev. Unlu dit locurli ti cari yin cama multsâ oaminj tu câsâbălu Ohârda suntu perlili adrati di tăifurli Filev shi Platev dit soldzâlj a unlui pescu, plašica, endemic tu balta Ohârda. Aesti tăifuri tsân mistiryiulu, tsi lâ-lu spusi cu vârâ 80 di anj ninti un prosfingu Arus Albu, tsi ascâpă dit Arusia Sovieticâ shi sh-află apanghiu tu Vâsilia a Sârghilor, Croatslor shi a Slovenjlor, Iugoslavia di ma amânat. Aruslu dzâtsea că el, tu arada a lui, avea nvitsatâ mistiryiulu ti adrarea a perlilor di la oaminjlji tsi bâna anvârliga di balta Baikal dit Siberia, iu s-avea apânghisitâ ninti ta s-ascapâ shi s-fugâ câtâ Ascâpitatâ. Filevilji furâ shi nica suntu atselj tsi lâ da perli a niscântor casi vâsilicheshtsâ dit Europa, iara perlili a lor suntu purtati di muljeri dit lumea di pârmâtseftâ shi a artilor, ashi că nu easti ti ciudíi că nu putum sâ fudzim di aclo fârâ s-ljea un set di perli (lipseashti s-dzâc că easti multu mushat): colier shi minghiushi Muljearea shi Nicuchira a mea.

Ohârda fu acâtsatâ, pi hiota a chirolui, di vecljilj

makiduneanj, ilirilji, romanjlji, bizantinjlji, arbineshlji, vâryarilji, sârghilj, turtsâlj shi tut ashi… Fu, chiro di 25 (tsisprâyinghits) di anj, capitala a protlui Tsarat Vâryârescu. S-dzâtsi că tu Eta di Mesi avea aclo 365 di bâserits, unâ ti cathi dzuuâ dit an. Tut atumtsea s-dishcljisi sh-prota academíi relighioasâ slavâ, loclu iu furâ nyrâpsiti Sâmtili Nyrâpseri cu yrami glagolititsi, ninti di alfabetlu chirilic.

Aveam cu noi dauâ numi di armânj te-anami shi multâ

nâdíi, ashi că nâ lom calea câtâ ohtu. Zburândalui di armânj, s-dzâtsi că vârâ unâ njlji sh-optu suti di elj sh-aflarâ apanghiu aclo

Paul Beza

66

dupâ aspârdzearea ali Moscopole. Nu putui s-ved desi easti dealithea aestu lucru, ama siyura easti că ari ca baia armânj tu aestu câsâbă, di iutsido s-vinirâ sh-pâpânjlji a lor.

Cât fudzim di la hrisiclu Filevi, că tufanea, di cari dzâtseam că ascâpăm, ahurhi. Tserlu s-dishcljisi shi nâ pârea că easti ma ghini cara s-alâgăm câtâ Arca al Noe, di iu s-u lom câtâ ohtu. Ama putum di-agiumsim la Catedrala Ayia Sofia shi vidzum mushutetsli di nuntru a frestsilor shi a iconjlor, dealithea yishteri a artâljei eclesiasticâ bizantin-makiduneanâ, tut ashi di mushati ca atseali tsi li aflăm sh-tu alanti bâserits cânâscuti, ahurhindalui cu nisiili gârtseshtsâ câtâ tu not sh-pânâ la atseali di Bucovina câtâ ncheari.

Nica virsa sh-nu s-videa canâ semnu că va s-dânâseascâ, ashi că alâsăm nanâparti vrearea a noastâ ta s-nâ tsânem calea ninti câtâ tsitatea dit cipita a ohtului shi, anda ploaia agâlisi niheamâ, lom ayonjea calea nghios câtâ loclu iu nâ aveam alâsatâ aftuchina. Aclotsi, nâ inshirâ dininti stseni apocaliptitsi: balta tsi, ma ninti, avea unâ mushatâ buiauâ njirlâ sh-limbidâ ca cristalu, eara tora stsena a niscântor chimati fuviroasi, murni câtâ lai. Vărtsâli shi cârăyili di croazieră trâdzea cu dipirari di angurâ shi funi. Udz muceali, nâ alinăm tu aftuchinâ tsânândalui salami di ushi, ta s-nu nâ li ljea vimtul, shi nchisim pi-anarga-anarga câtâ Naselba Elešek, iu eara hotellu a nostu.

Lipsea, fârâ di altâ, s-agiundzem Avdela ti patru dzâli, ashi că pufisim s-nu mata nâ turnăm alantâ dzuuâ Ohârda, ma s-neam, cât puteam di tahina, ndreptu câtâ Arbinishíi, câtâ Korçë (Curceauâ pi arm.), câsâbălu iu paplu a nostu fu dascal.

Lipseashti s-neam s-vizităm sh-altâ oarâ Ohârda shi horli di-anvârliga, Beala di Nsus shi Beala di Nghios.


67

10

CURCEAUÂ (KORÇË, KORITSA, CORITSA, GHEORIGEA, GÖRIGE);43 Dzuua 7-a, 12 di Avgustu

Nchisim di Elešek pi mardzina a baltâljei; aveam nastânga a noastă ohturli, pâdurli shi cipitli a muntsâlor dit Parcul Natsional Galičica shi videam, cându sh-cându, anda niorilji s-dispârtsa, Cipitlu Oteševo. Ninga Gradište ari unâ hoarâ adratâ dip ninga budza a baltâljei, pi unâ padi di scânduri tsi ari cicioarli hipti nuntru tu baltâ. Eara, ninti, unâ hoarâ di piscari, ama, tora, easti ma multu un obiectiv turistic. S-videa di aoa multu ghini meallu arbines a baltâljei Ohârda.

Niheamâ dupâ Ljubaništa, agiumsim, cu niheamâ frixi, la sinur. Featili avea dyivâsitâ tu fimiridz niscânti pirmithi ti ficiurits, niheamâ ca sumlai, tsi intrâ tu aftuchini prit ushi nincljisji ghini i geami dishcljisi, furândalui tut tsi putea shi alâgândalui irushi, ninti s-aibâ chiro nicuchirilji s-adarâ tsiva. Tut ashi cum s-adarâ sh-Napoli, mash că aoa, la sinur, nu puteai s-imnji cu aftuchina ncljisâ. Nitsi nu va zbor ti aesta, mash că imnam ma pe-anarga di cum vream, anda pulitsia di sinur shi imbruccilji sh-adra lucurlu a lor. Altâ turlíi, lucârli s-dutsea ashi cum s-duc totna sh-tu alti părtsâ a lumiljei, anda trets sinurlu.

Partea di cali anamisa di sinur sh-protlu câsâbă, Pogradec,

treatsi mardzina di baltâ shi, maca eara dumânicâ, eara mplinâ di oaminj di tuti soili shi ilichiili tsi shidea di s-lâia pi iambuli i pi tsi lâ yinea mbar. Aveam alâsatâ niorilji dinâpoia a noastâ, tu Makiduníi. Sh-ti atselj tsi nu shtiu tsiva di tricutlu alishetei vâsilii, duchearea că agiundzâ tu un loc, tsi easti nâpoi cu ndauâ 43 Curceauâ, pi armâneashti, Koritsa i Coritsa pi gârtseashti sh-makiduneashti, Görige pi nturtseashti; tu chirolu a paplui a meu, dascaljlji sh-oaminjlji a chivernisiljei româneascâ filisea numa “Gheorigea”, dupâ cum s-veadi, numa yinea dit atsea nturtseascâ.

Paul Beza

68

detsenii, easti vârtoasâ. Nomurli di urdinari suntu „aproximativi”, iara calea dai di tsi s-hibâ, di la super-aftuchini la yumari, tricândalui prit amaxi shi càri, bicicleti shi motocicleti, vehiculi tsi suntu armâsâturi a industriljei sutsialistâ shi suntu adrati ninti ta s-mi aflu mini. Cât ti oaminjlji tsi imnâ pir padi, atselj dit Româníi suntu urnechi di tabaieti bunâ! Thimisescu tsiva tsi pâtsâi Valetta, tu Malta, anda loai cu ayoyi unâ aftuchinâ. Ta s-lu mbunez omlu, tsi nj-u deadi cu cama putsânj pâradz, âlj dzâsh: „Tsi ghini easti s-eshtsâ tu unâ vâsilíi iu duts aftuchina nandreapta, dimi nastânga, ca acasâ.” Nj-apândâsi: „E, ghini, aoa u dutsem aftuchina di partea iu cadi aumbra, tsi cara easti nandreapta i nastânga!” Concluzia eara limbidâ: dishcljidi ghini ocljilj! Urnimíi bunâ tsi acatsâ loc sh-aoa sh-aljiurea, sh-ma multu tu vâsiliili iu atselj tsi au aftuchini di luxu i tsi imnâ multu ayonjea lâ si pari că geadeia easti mash a lor.

Aoatsi, oaminjlji suntu multu dishcljishi, shtiu s-ti ashteaptâ ghini shi, cum aveam s-aflu, di besâ. Nj-avea armasâ ndauâ suti di dinari makiduneanj shi, cum nu vidzui calea nitsi unâ casâ di alâxiri a pâradzlor, intrai tu prota benzinăríi shi lj-ntribai ma s-pot s-pâltescu ti combustibil cu dinari. Nu mash că furâ sinfunj, ama, ashi cum bâgai oarâ ma amânat, elj adrarâ alâxirea la un cursu ma bun di atsel ufitsial, tsi cara că nu nj-avea ticnitâ s-caftu un lucru ahtari. Nj-aspusirâ dapoaia pri iu s-u ljeau ta s-alas câsâbălu shi s-acats calea tsi s-dutsea câtâ not, câtâ Curceauâ. Náia easti multu mushatâ, geadeia câtâ not eara ndreaptâ di putsân chiro, iara calea avea putsâni aftuchini, ashi că avui baia chiro s-mutrescu pi tinihai locurli mushati de-anvârliga.

Gretslji, turtsâlj, vâryarilji shi, siyura, arbineshlji, tuts câftarâ pi hiotea a chirolui aestâ parti di Arbinushíi, anda nsus, tu munti, eara păshunjli shi horli tsi li avea armânjlji (rrâmânjlji, câtse, aoa, avea ma multu fârshirots), cari tsi s-eara nicuchirlu a văljurilor. Tu aeshtsâ 150 di anj dit soni, náia vidzu multi lâiets: Vâryâria u lo tu 1878 prit Achicâsearea di San Stefano, ama u


69

deadi nâpoi a turtsâlor tu idyiul an di furnia a Achicâseariljei di Berlin. Ashcherea gârtseascâ u anâchisi tu 1912, ama Protocollu di Florentsa dit meslu andreu 1913 u deadi a nauâljei vâsilii, Arbinishia. Epirotslji grets, tsi nu apruchea iuva sh-iuva, ca aestu loc s-facâ parti dit Arbinishíi, âlj grirâ tu Argyrokastron (Girokastër), prota, independentsa shi, dapoaia, autonomia cu numa Republica Autonomâ a Epirlui di câtâ Ncheari. Tu sumedru 1914, ashcherea gârtseascâ acâtsă diznău Epirlu di câtâ Ncheari i Arbinishia di câtâ Not, dupâ loclu iu shedz, ca liníi di apârari contra a ehtsârlor dit Marli Polim. Frântsia lo, deadun cu Italía, chivirnisirea a ljei anamisa di anjlji 1916 shi 1920, anda armânjlji s-pidipsirâ sh-adarâ un printsipat autonom, tu 1917, ma nu puturâ. Neisi, náia agiumsi diznău la arbineshi tu 1921, iara Gârtsia trapsi mânâ, dupâ 1923. Unâ isturíi mintitâ dip sh-ti standardili, haotitsi, a Balcanjlor.

Dip sh-tora, tu Gârtsíi sh-tu diaspora gârtseascâ, niscântsâ oaminj zburăscu di Epirlu di câtâ Ncheari, iara tu Arbinishíi, niscântsâ polititsienj di prota tesi, sh-multsâ dit diaspora arbinisheascâ, zburăscu di locurli a noasti strâausheshtsâ i di Arbinishia naturalâ. Prit aesti zboarâ, elj ahicâsescu notlu shi data a Muntenegrului, tut Kosovo (Kosova pi arbinisheashti), Preševo shi Medvedja tu notlu a Sârbiljei, unâ cumatâ ca baia largâ, vârâ giumitati di vâsilíi dit ascâpitata ali FRI Makidunia shi unâ mari parti dit Epirlu gârtsescu, pânâ di Ianina (loclu Chameria, dirmi Thesprotia shi Preveza). Tuti aesti sh-aduc cu ecouri ali Megali Idea,44 shi cu yislu di adrari ali unâ Arbinishíi Mari i Arbinishíi Etnicâ.45 Balcanjlji, nái cu unâ vârtoasâ 44 „Marea Idéi” multu avdzâtâ chiro di aproapea unâ sutâ di anj tu pulitichia gârtseascâ, tsi, tu unâ turlíi zurlâ, mutrea s-adarâ, ni ma multu, ni ma putsân, Amirâriljea Bizantinâ sum cumânduseari gârtseascâ, cu tsentrul Poli. Atselj tsi u vrea aestâ pulitichíi duchea că, vahi, va s-veadâ zorea ta s-hârseascâ cu ma putsân, ama nu cu multu ma putsân, sh-ti furnia aesta acâtsă polimlu greco-nturtsescu dit 1919-1922, tu cari gretslji furâ, pânâ tu soni, azvinshi. 45 Yis cljirunumâsit di la Liga di Prizren dit 1878, tsi câfta adrarea a unlui

Paul Beza

70

mintiturâ di milets di arâzgâ etnicâ ahoryea sh-tsi zburăscu limbi ahoryea sh-au adetsli, arădzli sh-miturli a lor, va s-treacâ nica multu chiro pânâ s-ndreagâ lucârli aoa. Aesti zboarâ suntu dealithea nica sh-dupâ unâ sutâ di anj di duchimuseri di asimilari a minoritătslor sh-di adrari a lor unâ, di alâxiri a turliljei cum s-ved elj ishishi, pulititsli aesti furâ andrupâti shi scoasi tu migdani, ma multu i ma putsân, sistematic tu tuti vâsiliili tsi s-adrarâ dupâ chirearea ali Amirârilji Nturtseascâ. Comunishtsâlj vrea shi s-alâxeascâ relighia cu pistea tu zboarâli al Marx, Engels, Lenin shi Stalin i cu chirâturli spusi di satrachilji a atsilui loclui, pi protlu loc hiindalui atselj dit Arbinishíi. Cathi un s-pistipseascâ tsi va, ma dealithea easti că sinurli di tora nu suntu fâr di altâ sacrosancti, ni aoa, ni aljiurea, ashi cum nu suntu nitsi tu alti părtsâ dit lumi. Contra a lucârlor dzâsi di Francis Fukuyama, isturia nu s-bitisi nica (shi nitsi nu-ari s-bitiseascâ vârâoarâ).

Numa a locurlor dit aestâ nái gheograficâ spuni di migratsiili shi azâptâserli tsi s-featsirâ pi aradâ. Tu Arbinishíi shi Gârtsíi, ari numi dip slavi, cum suntu Pogradec, Kamenica, Novo Selo (Naua Hoarâ), Boboshtica, Borova (Borovo), muntsâlj Morava, bash sh-numa a districtlui tut dit Gârtsíi: Zagori. Tu Arbinishíi sh-tu RFI Makidunia ari numi dip gârtseshtsâ, cum suntu Saranda (Sarandë), Moscopolis (Voskopoje, Moscopole), Mega Reva (Magarevo), Arghirokastron (Girokastër) shi alti ahtări.

Nâpoi la câlâturia a noastâ, agiumsim Curceaua fârâ cripări.

Tu intrata a câsâbălui, geadeia s-adarâ ma largâ shi easti ghini ndreaptâ; casili, tsi suntu sh-di unâ parti sh-di alantâ a caliljei, sh-aduc multu cu adârâminti cu multi patomati adrati tu idyiul chiro, em tu vâsiliili comunisti, em tu multi alti ahtări,

crat dit Vilaietili di Ishkodër (Arbinishia hasâ) shi Kosova, partea di câtâ ascâpitatâ a Vilaietlui di Monastir, Epirlu shi tuti locurli di mardzinâ, iu arbineshlji eara nai ma multsâlj


71

bircheavis al Le Corbusier shi a distsipolilor a lui. S-ved sh-alâxerli, niscânti ma buni, alti nu dip ashi, tsi s-featsirâ dupâ chirearea a vecljului sistem.

Di ispetea a sârtsâljei a reghimlui al Enver Hoxha shi a arupearljei a vâsililjei di itsi contactu cu lumea di nafoarâ, Arbinishia ari nica cali lungâ sh-greauâ pânâ sh-agiungâ vâsiliili vitsini shi soatsi. Chirolu al Ramiz Alia, vini multu amânat shi fu fârâ anacrâ ta s-poatâ s-ndreagâ niheamâ catastasea, ashi că alâxerli s-featsirâ tâsh dupâ chirearea a reghimlui autoritar comunistu.

Alti di catedrala nău adratâ, di hotellu dit tsentru,

cljirunumíi dit eta comunistâ, iu alâxii niscântsâ pâradz (arada aesta la cursul ufitsial), shi di monumentul a iroului nicânâscut, nu avum chiro s-videm dit tsentrul a câsâbălui. Nâ ayunjiseam s-agiundzem la bâsearica armâneascâ, Kisha e Shën Sotirit, (Sutira pi armâneashti), adratâ cu ndoi anj ninti cu agiutorlu a Episcopiljei di Argesh shi Muscel dit Româníi shi iu preftu easti Dimitraq (Dimitrie, Dumitru) Veriga. Preftul Veriga easti el ishishi un simbol di xana dishtiptari a pistiljei shi ducheariljei natsionalâ, dupâ chirerea a reghimlui comunistu albanez tsi aputursea oaminjlji ashi multu că singurlu crat dit Evropa di dupâ polim, tsi fu spus ateu, fu Arbinushia. Fu ma ninti sculptor, iara, dupâ 1990, nvitsă teologhia Piteshti, fu hirotonisit shi dyivâsi ti un chiro la unâ bâsearicâ di Curtea di Argesh. Anda s-turnă acasâ, adră unâ capelâ tu loclu iu, tu ahurhita a etâljei XX, eara sculia româneascâ. Ma amânat, cu pâradz di la comunitatea fârshiroatâ shi, cu agiutorlu di la Bâsearica Ortodoxâ Româneascâ, adră unâ bâsearicâ nauâ, tsi lipsea s-hibâ tu loclu atsiljei veaclji, alâsatâ di s-azvurnui shi, dapoaia, fu surpatâ di reghimlu di ma ninti, bâsearicâ tsi vream s-u vizităm.

Că eara dumânicâ, aveam umutea că va s-agiundzem la bâsearicâ di cu chiro ta s-acâtsăm dyavasea di tahina tu limba armâneascâ. Ti mârtíi, vrearea a noastâ nu s-uidisea cu lucârli dealithea, agiumsim para amânat shi aflăm poarta ncljisâ. Câtse

Paul Beza

72

vream s-agiundzem tu idyea dzuuâ sh-Moscopole, nu puteam sâ shidem multu aclo, ashi că intrăm tu un bar di aclo, di-aproapea, s-ved ma sâ shtibâ vârâ iu pot s-lu-aflu preftul Veriga. Ti tihea a noastâ, barmanlu zbura niheamâ anglicheashti shi nj dzâsi că nu shtii numirlu di tilifoni a preftului, ama shtii că va s-aibâ nica unâ dyeavasi tu sâhatea 6 dicsearâ. Âlj hristusim, inshim nafoarâ sh-ahurhim s-anvârligăm uborlu a bâsearicâljei, adrândalui caduri. Aestâ eara tut tsi puteam s-adrăm. Cât vream s-nâ alinăm tu aftuchinâ, cându videm un om că yini s-dishcljidâ poarta. Eara omlu tsi avea angâtan bâsearica. Nâ gri nuntru shi nâ spusi bâsearica, pirmithusindalui lucri di ea, di preftu sh-di comunitati. Duchii multu ma amânat că lipsea s-mi tornu shi sâ-lj hristusescu a barmanlui; nica mi fac pishman că nu adrai aestu lucru. Eara ti nipistipseari că aestu om vini tamam tu oara cându vream sâ fudzim shi s-yinâ ndreptu câtâ noi, cara s-nu shtea di iuva.

Bâsearica easti multu mushatâ shi ninga ushi ari unâ carti lungâ iu suntu tricuts everghetslji. Bâgai oarâ că protlu, cu pâradz di yiudimâ, eara George Becali, a curi taifâ eara di Pleasa, unâ hoarâ di aproapea. Deadim sh-noi ndoi pâradz. Alâsăm pi masa a preftului unâ cumatâ dit cartea al fendi adratâ pi româneashti Mission de Guerre46 iu, tu un capitol, zburashti di Julian Amery, ti cari va sâ zburăscu ma amânat, shi unâ cumatâ scanatâ ali unâ carti de-a paplui dit chirolu anda eara dascal la sculia româneascâ dit câsâbă (1897-1902). Tu atsea carti pitricutâ al Ioan Ciulli, Directorlu a Litseului di Bituli (dapoaia fu Inspector Gheneral a Sculiilor dit Makiduníi), el câfta bursi ti doi dit elevilji a lui di la sculíi, L. Carabina shi Nicolae A. Chiratsa, că eara multu itsrâ, ama pârintsâlj nu putea sâ-lj tsânâ tu sculíi. Mi ntreb cara atsilor doi ficiori lâ si deadirâ vârâoarâ bursili, la atsel litseu i la vârâ altu ghimnaziu dit nái shi, a că lâ si deadirâ i nu, tsi s-featsi cu elj ma amânat.

Sculia româneascâ di Curceauâ avu ea ishishi unâ isturíi 46 Misiuni di polim


73

interesantâ. Fu dishcljisâ tu 1884 di Papa Lambru, Preftul Haralambie Balamaci (1865-1914). Dupâ 1887, cându fu mutat ca dascal tu hoara Pleasa, năulu director a sculiljei fu George Ghica. Dupâ fudzearea al Ghica, sculia fu, dzâtsi paplu a meu, ncljisâ. Dimitri Beza u dishcljisi diznău tu 1897 shi s-pari că, dupâ vgarea a lui, tu 1902, fu, unâ hopâ, eara ncljisâ, pânâ cându s-turnă Papa Lambru sh-u dishcljisi diznău, ti treia oarâ. Un documentu dit 1913 zburashti sh-di unâ sculíi di feati, ama nu shtiu tsiva ti ea. Minduiescu că arhivili a Ministerlui a Educatsiljei di Bucureshti au tuti datili ti sculiili, casten, di Curceaua, ama sh-dit Turchia Evropeanâ/craturli tsi s-adrarâ dapoaia.

Anjlji tricurâ, dauâ pulemati balcanitsi (1912 sh-1913) vinirâ sh-tricurâ, iara Curceaua fu adâvgatâ tu cratlu arbinishescu. Papa Lambru shi fratili a lui, Sotir, furâ loats di napandica shi vâtâmats, tu martsu 1914, di unâ tâbâbíi di grets shi gricumanj, iara sculia fu diznău ncljisâ. Altsâ membri dit taifa Balamaci u dishcljisirâ diznău, ma amânat, ama, pân’ tu soni, tu anjlji di dupâ doilu polim mondial, autoritătsli arbinisheshtsâ ncljisirâ tuti sculiili xeani. Ti tinjia a lui, amânat, calea iu bână el ninti âlj poartâ numa: Rruga47 Papa Lambru Balamaci. Oasili a lui furâ ângrupati diznău tu mirmintsâlj a iroilor di Curceauâ.

Taifa Balamaci avu un rol di simasíi tu isturia a sculiilor shi a

bâsearicâljei dit Arbinushíi pânâ prit anjlji 1940. Dit atselj tsi armasirâ tu Arbinushíi, niscântsâ lucreadzâ nica ti comunitatea a lor, cum easti Ianku Balamaci. Ca baia membri dit aesti tăifuri fudzirâ tu Dobrogea tu anjlji di dupâ 1925 shi furâ bâgats zorlea aclo sh-avurâ idyea mirâ cu alantsâ armânj colonishtsâ; altsâ fudzirâ tu Americhíi. Unlu dit zârtsina a atsilor tsi fudzirâ tu SUA, Nicholas Balamaci easti yrâmâtic ali „Sutsatâ Fârshirotlu,” nai ma veacljea sutsatâ a armânjlor dit Americhíi, adratâ tu 1903. Alti lumăchi dit aesti tăifuri, Belemace i Belimaci (vedz 47 Calea

Paul Beza

74

Constantin Belemace di Mulovishte), cunipsirâ tu tsi easti tora FRIM. Ari, s-pari, sh-tu Gârtsíi niscânti fumelj cu numa Balamatsi i Bilimatsi shi, fârâ canâ shubei, pots s-afli alti numi tsi sh-aduc cu aesti, tu atseali locuri, ma sh-aljurea.

Julian Amery, ti cari zburâi ma ninti, dapoaia Lordul Amery,

fu unlu dit sotslji al fendi dit chirolu a polimlui. El fu parashutat tu Arbinushíi cu misiunea ta s-li adarâ atseali dauâ minări, minarea di rezistentsâ natsionalistâ Balli Kombetar shi partizanjlji comunishtsâ al Enver Hoxha, ta s-achicâseascâ. S-pidipsea sâ-lj cândâsescâ s-alumtâ, deadun, contra a ghirmanjlor tsi-lj azâptâsea, alâsândalui nanâparti polimlu fratricid anamisa di elj. Ti mârtíi, ti sotslji octsidentali shi, ma multu, ti miletea arbinisheascâ, nu putu s-asiguripseascâ irinjea internâ anamisa di factsiuni, câtse, tu atsel chiro, lâ si avea tâxitâ a arushilor controllu tu tutâ hamunisia balcanicâ, fârâ Gârtsia, shi nu avea sinfer ca „oaminjlji a ljei” s-alasâ di la elj ti alanti vâsilii, prit definitsíi, anticomunisti. Ashi, popullu arbinishescu vidzu zorea s-bâneadzâ, chiro di 45 di anj, sum cumandul a nai ma sertului reghim dit Evropa di câtâ Datâ.

Io-lj escu borgi al Julian Amery, că mi-agiută s-ljeau câilâchi ta sâ shed shi s-lucredz tu Marea Britsaníi, tu 1970, dupâ tsi fudzii dit Româníi.

Ca unâ njicâ pezâ, Enver Hoxha fu elev shi, dapoaia,

profesor la Litseulu Francez di Curceauâ. S-pari că frântsâlj avurâ unâ hâiri ahoryea tu prâxearea a oaminjlor tsi, ma amânat, agiumsirâ cumândari comunishtsâ dupâ polim: pi ninga Hoxha, lj-avurâ Ho Chi Min shi Pol Pot shi aeshtsâ suntu cama cânâscutslji. Zàte, furâ sh-altsâ, ma multu i ma putsân cânâscuts di lumea di nafoarâ, iara ca baia di oaminjlji nvitsats sh-di polititsienjlji frântsâ, di ninti sh-di dupâ polim, eara ei ishishi oaminj di stânga i dip comunishtsâ.


75

11

MOSCOPOLE (VOSKOPOJË, MOSCOPOLIS);48 12 di Avgustu

Di iu s-neam s-videm tsi armasi nica mprostu dit vecljiul mâhâlă armânescu di Curceauâ, nchisim dinâoarâ câtâ Moscopole. Tu mardzina di câsâbă ded di unâ numtâ cu aftuchini scumpi alâxiti cu curdeli tsi dâdea hâbari dipriunâ cu halat mari, iara ndauâ metri cama nclo, di unâ pâzari di prăvdzâ. Mplin di mushuteatsâ, dauâ eti aputursiti pi un peatic di loc njic. Calea tsi imnăm di la pâzari, nica ndoi kilometri, vidzum prăvdzâ ancupârati di aclo. Văts trapti cu singir, alinati tu niscânti camioani veclji, tu unâ turlíi di carotsi trapti di tractoari; calj, mulări sh-yumari, ma multu i ma putsân inâgeats, ngâsâits di noilji a lor nicuchiri. Portsâ, oi shi căpari eara purtati pi itsido lucru, sh-cât s-parâ ti nipistipseari, câti unâ i dauâ li purta bash sh-pi bicicletâ; tuts s-dutsea câtâ năulu a lor loc.

Calea pân’ di hoara Voskop eara ma multu unâ adunari di

grochi, hândăchi shi bâltsâ njits, iara, prea aoa shi prea aclo, s-videa câti vârâ toarâ di geadei. Cându sh-cându, lipsea s-nâ ftsem nanâparti ta s-treacâ vârâ aftuchinâ tsi yinea dit partea alantâ. Iara ta s-trets di vârâ aftuchinâ tsi eara di nintea a ta sh-tsi imna cu ma multu di dzatsi kilomeatri tu sâhati, aestu lucru putea s-hibâ adrat mash di niscântsâ bârbats gionj. Tamam tu oara anda mi ntribam cara fatsi s-nâ dutsem calea ninti, trâ semnu! Tuti cheaditsli chirurâ, s-avea dishcljisâ dinintea a noastâ unâ geadei bunâ, tut ma bunâ cu cât nâ aprucheam ma multu di câsâbă sh-ahurhim s-nâ ayunjisim.

48 Voskopojë easti numa arbinisheascâ. Armânjlji âlj dzâc Moscopole, iara gretslji Moschopolis. Ti lumea di nafoarâ, cama cânâscutâ numâ easti Moscopole

Paul Beza

76

Dip sh-tora anda veacljea metropolâ easti aspartâ, nu puteam s-ascap di duchearea că intram tu un loc tsi eara ma multu i ma putsân, Ierusalimlu a isnafiljei a noastâ. Ehturlu intră cu ashcheri tu daua giumitati a etâljei XVIII shi prota parti a etâljei XIX sh-asparsi aproapea tut, alâsândalui mproasti mash niscânti bâserits, ama sh-eali, tora, acâtsarâ s-azvurnuiascâ. Aspârdzearea zurleascâ sh-niminduitâ a frestsilor pi hiota a chirolui, dip sh-tu anjlji dit soni, easti un sacrilegiu. S-ducheashti tu atmusferâ em traghedia a tricutlui, em nâdia că, vahi, tu yinitor, suntu dzâlili cama bunili a câsâbălui dit aesti dauâ suti di anj dit soni. Nu shtiu cându shi cum, ama avem umutea că aestu yis va s-facâ dealithea.

Tu tsentru ari un monumentu ti tinjia a alumtâtorlor vâtâmats tu chirolu a polimlui dit soni. Aestu spuni nica unâ frândzâ dit isturia sh-ashi traghicâ ali Moscopole.

Căljurili au câldârmâ, dip cum avea sh-ninti, iara casili di chiatrâ s-ved prit urvalili a multor casi, pâryisiti tu aesti dauâ eti dit soni. Ma tut s-veadi că aestu câsâbă acatsâ s-mutâ: casi năi, ndreapti, adrati cu chetsari di la alanti casi surpati sh-tsi tinjisescu arhitectura traditsionalâ a loclui. Casi chivirnisiti, mutriti di nicuchiri timats. Pi schinâratlu a muntilui di-anvârliga adrarâ tora hoteluri tu câsâbă, pensiuni, taverni shi ristauranti, bâhceadz, njits livădz shi lilici arâdâpsiti mushat. Tuti aesti suntu seamni că va s-aibâ un yinitor bun.

Pirmithlu ali Moscopole easti ghini cânâscut: tricu, tu eta XVII, di la unâ hoarâ di picurari la un câsâbă iu bâna tut ma multu zânâtceadz shi, ma multu, pârmâteftsâ shi cârvânari, tsi adra ligâtura anamisa di Vinitíi shi locurli acâtsati di ea di pi mardzina ali Adriaticâ shi al Poli. Lâ vindea a oaminjlor dit Vinitíi lânâ, shiacuri di lânâ, njari, prăvdzâ shi carnea a lor, mâxuli, grendzâ shi mirodenii, ancupârati di elj dit locuri ahoryea, dip sh-dit Printsipatili Româneshtsâ dit Duna di câtâ ncheari, Valahia shi Moldova, pânâ shi dit Polonia. Adutsea tu câsâbălu a lor gadafeadz, sirmi, vasi di loc sh-di yilíi di Murano shi, fârâ canâ shubei, armuri, sh-geapcané (armi). Elj nu adra emburlâchi


77

mash cu Vinitia; avea adârâminti iu sh-alâsa pârmâtiili tu Afstríi, Magiaríi, Transilvaníi shi tu câsâbadlji hanseatits di la Amarea Balticâ. Tu mesea a etâljei XVIII, dupâ cum dzâc atselj tsi nyrâpsirâ shi urdinarâ tu atsel chiro, Moscopole eara doilu câsâbă, dupâ Poli, tu numirlu di oaminj sh-tu mushuteatsâ tu partea evropeanâ ali Amirârilji Nturtseascâ. Ari ma multi luyurseri ti numirlu a oaminjlor tsi bâna tu aestu câsâbă sh-tuti zburăscu di dzăts di njlji di oaminj. Zate, numirlu dealithea nu para ngreacâ: tu atsel chiro, locurli tsi lipsea s-agiungâ câsâbadzlji di prota thesi tu craturli tsi s-adararâ dapoaia tu Balcanj eara niscânti hori oarfâni i câsâbadz njits fârâ di mari simasíi.

Limba a emburlâchiljei, a bâsearicâljei sh-a culturâljei eara

gârtseasca, ama cama multsâlj oaminj dit câsâbă eara armânj. Moscopole s-alâvda cu unâ Academíi, unâ stampâ,

bibliotets shi multi bâserits. Numi cum suntu Theodor Cavallioti, Constantin Hagi-Ceagani, Daniel Moscopoleanlu shi Constantin Ucuta, iu s-adavgâ atseali dit diaspora moscopoleanâ, di ninti shi di dupâ aspârdzearea a câsâbălui: Shaguna, Sina, Dumba, Mocioni (Mocsonyi), Archer, Gojdu, tsi suntu seamni ti lucurlu a lor la isturia a etslor XVII shi XIX. Protili tipuseri pi armâneashti furâ adrati tut aoa: „Protopirioti” al Cavallioti, „Lexicon Tetraglosson” al Daniel Moscopolitlu, un dictsionar tu patru limbi: gârtseasacâ, armâneascâ, vâryâreascâ shi arbinisheascâ, limbi zburâti tu atsea parti di lumi. Ânj pari, ma s-poati shi s-alutusescu, că aestu easti singurlu ahtari dictsionar tipusit pânâ tora.

Un câsâbă ahât avut, inshit di sum cumandul a

autoritătslor nturtseshtsâ shi, ma multu, a arbineshlor shi a atsilor di Ianina, iu s-aurlarâ di ma multi ori contra a lui, ahurhindalui cu 1769 shi, dapoaia, l-u asparsirâ di dip ashchirladzlji sh-câceatslji al Ali Pâshelu di Ianina, tu 1788. Câsâbălu nu s-mută altâ oarâ shi chirearea ti Moscopole fu un

Paul Beza

78

amintatic ti câsâbadzlji Bituli, Crushuva, Câstur, Cljisura shi, cama largu, Beshlji (Viena), Budapesta shi ti câsâbadzlji dit Banat shi Transilvania.

Iu suntu tuti culili tsi adrarâ câsâbălu s-hibâ avdzât?

Minduiescu că multi di eali suntu tu văljurili shi ohturli di nafoara a loclui di tora. Mi ntreb: cându va s-acatsâ s-adarâ xitâxeri arheolodzitsi cu aradâ ta sâ scoatâ tu migdani sinurli a chirutlui câsâbă?

Tsi cara că Moscopole nu mata eara tsi fu ma ninti, tu

bitisita a etâljei XIX, s-dishcljisirâ dauâ sculii româneshtsâ: unâ ti ficiori, tu 1884, shi unâ ti feati, vârâ doi anj ma amânat.

Mutrim cu mirachi tuti bâseritsli tsi suntu nica mproasti,

bash sh-atseali tsi acâtsarâ s-azvurnuiascâ, adârâminti adrati di putsân chiro sh-multi alti tsi ashteaptâ nica s-hibâ nyeati. La bâsearica Yi’nicola aflăm, nu mash multili a ljei yishteri, ama shi toarâ di la aspârdzerli adrati di ehtsrâ, chiatra di mirmintu a unlui (ofitser?) frântsescu tsi sh-chiru bana dupâ protlu polim mondial, anda náia eara sum cumandul a ashcheriljei frântseascâ. Calea tu turnari, nâ-adunăm cu un preftu tinir tsi, cându nâ avdzâ că zburâm româneashti, nâ dânâsi shi ahurhi s-nâ pirmithuseascâ. El fatsi parti dit năulu bârnu tsi eara multu tiniri ta s-cunoascâ salami vecljiul reghim. S-dusi la un seminar teologhic tu Româníi, fu hirotonisit shi s-turnă tu Arbinishíi ta s-agiutâ la nyearea a pistiljei pi Dumnidzău sh-a limbâljei rrămănă, a arădzlor sh-a adetslor ausheshtsâ a fârshirotslor. Ari angâtan di optu bâserits; nâ dzâsi că ari nâdia că, tu yinitor, va s-dishcljidâ n hoarâ unâ sculíi armâneascâ. Nu apucai s-lu ntreb cum lj-u numa shi, ninti s-putem s-adrăm vârâ ghestu, nâ vluisi shi fudzi di ninga noi tut ahât ayonjea cum vini, am umutea că s-dusi câtâ un yinitor ma bun.

Mâcăm niheamâ la unlu dit cafineadzlji dit tsentru shi vizităm njclu muzeu shi tsentru di informatsii turistitsi di aclo,


79

di-aproapea. Aclo, unâ njcâ harauâ ti Emilia: câlâuzlu eara un tinir frâncu. Ea shi-află compatriot, iara el nâ dzâsi cum tricu atselj ndoi mehi di anda vini aclo tu unâ alâxiri di experientsâ. Nu s-featsi cashti tsi, dzâtsea el, s-adrarâ diznău ndauâ casi, iara oaminjlji lipsea s-acatsâ s-lucreadzâ iara la alti casi, la ndridzearea a niscântor pensiuni shi cafineadz năi shi tut ashi... A nauâ nu nâ si pârea că easti putsân lucru, ama el li luyursea ca tsiva tsi ashi lipsea s-hibâ. Noi, cu tsi shteam dit alti vâsilii, iu ari locuri iu nu s-adarâ tsiva, dip deacunapuda, nâ pârea că easti lucru mari. Cându lu-ntribăm câts armânj ari tu câsâbă, nâ dzâsi: „cama multsâlj, siyura.” Cărtsâli turistitsi, ca putsâni, ama, dzâtsea sh-eali că lucârli s-duc ninti shi că ari nâdíi tu un yinitor ma bun. Siyura, nica nu yin aclo multsâ turishtsâ, iara, nafoarâ di ndoi yumari sh-căpari, nu s-videa suriili di văts sh-cupiili di oi, tsi minduiai că va li vedz la 1500 di metri sh-cama, ama nitsi nu eara urfâneatsa shi mâringhisearea tsi li aflăm tu alti tsentri urbani ma mări.

Dupâ putsân chiro, alâsăm Moscopole, avândalui elpidha că yisili alushtor oaminj te-anami va s-facâ dealithea. Ma s-putem, va nâ turnăm pisti ndoi anj sh-va s-avem furníi ta s-nâ hârsim di haraua a lor. Nâ turnăm Curceauâ shi nâ dusim calea ninti câtâ Bilihti shi sinurlu cu Gârtsia.

Mi agârshii s-dzâc, pânâ aoa, ti multili cazemati tsi umplu

loclu arbinishescu, ma multu, di mardzina a căljurlor sh-a amariljei, pi dzenuri, cljirunumíi a paranoiljei al Enver Hoxha sh-a sotslor a lui, adrati ta s-„apărâ” Arbinishia di „ehtsrâlj a comunismolui.” Nafoarâ di „mărilji caracandzalj,” dimi americanjlji, numa aesta zbura sh-ti Iugoslavia sh-Gârtsia shi, bash, shi ti „tunusita” Uniuni a Republitsilor Sutsialist Sovietitsi di cari s-arupsi tu 1960. Mi hârsescu că nica nu li asparsirâ; eali lipseashti s-hibâ vidzuti di tuts atselj a curi lâ easti dor di reghimurli tsi câdzurâ dit aestâ parti a lumiljei, di „sotslji di cali” shi di tinirilji tsi minduiescu că easti „cool” sâ scoatâ tu migdani simboluri shi bucăts di stranji comunisti, di atselj tsi minduiescu

Paul Beza

80

i pot s-minduiascâ că aestâ doctrinâ tsi adusi ahântâ znjíi ari tsiva te-a dari a yinitorlui a oaminjlor. Lucârli dealithea suntu ncljisi tu aesti cazemati, fizitsi i siminati tu mâduua a oaminjlor. Lucârli dealithea va ta s-dzâcâ urfâneatsâ, xichea di libirtati shi a ndreptului ta s-aledz, ahapsea shi lagărlu di concentrari, câmpurli totna arati shi teli cu schinj bâgatâ mardzina di sinuri ta s-hibâ siyuri că nu fudzi canâ dit „paradis.” Cumandul ta s-aminj cu tufechea pi itsido om tsi cutidza s-da s-ascapâ dit aesti hâpsinjeatits dishcljisi cu numa vâsilii, moartea shi aspârdzearea a bânâljei a omlui sh-a umutâljei a lor tu unâ banâ ma bunâ, easti eara lucârli dealithea tsi s-fâtsea tu reghimurli comunisti, pisti tut iu eali furâ bâgati. S-pidipsirâ s-adarâ omlu nău, tsi, dip sh-tora, dupâ yinghits anj di-anda câdzurâ atseali reghimuri, sh-aspun prosuplu tavedyea: arâdearea, tâmâhârlâchea, arâeatsa, zurleatsa, inatea, vrearea ta s-azâptâseshtsâ tut shi arushfetea. Nu, nu easti cool, easti criminal shi chirolu ta s-giudicăm, fârâ canâ shubei, tut tsi easti ligat di comunismo, ashi cum adrăm di multu cu nazismolu, vini di multu chiro. Aestu lucru s-fatsi ti furnia a martirlor shi a victimilor a tricutlui, a banâljei aspartâ, shi pânâ tora, a omlui-frati dit Evropa di câtâ Datâ. Avem aestâ borgi tu numa a unlui yinitor eliftir, afirit ti totna di shcheazma di nyeari ali unâ ahtari boshi. S-dzâtsi că atseali vâtâmări nu pot s-hibâ tricuti dupâ nom tu arada a ghenocidlui, câtse nu eara aguditi tâbâbii etnitsi. Acabet, ashi easti, ama hiu siyur că eali intrâ tamam tu câbatea di vâtâmări contra a uminitatiljei shi armân ashi ti totna. Cum tsi s-hibâ lucârli ligati di nomuri, atselj tsi furâ tirnipsits sum comunismo nu pot s-agârshascâ sh-nu pot s-ljeartâ, iara, ma ayonjea i ma amânat, atselj tsi suntu câbati ti ahtări lâiets lipseashti s-hibâ giudicats.

Cu cât nâ-aprucheam ma multu di sinur, cu ahât imnam ma pe-anarga, pânâ cându, la vârâ kilometru di aclo, mizi imnam, cu adyi lundzâ anamisa di cathi bâteari di la loc. Bâgăm oarâ că, ma eara dumânicâ, aestâ eara dzuua anda oaspits dit Gârtsíi, tsi vinirâ di partea aesta, ma multu, ta s-ancupârâ ieftin, s-turna


81

acasâ. Eara dzuua anda arbineshlji tsi avea tihea s-lucreadzâ tu Gârtsíi, s-turna la lucurlu a lor, dzuua anda altsâ eara mintits tu tugeareti di sinur, ma multu, cu tsiyări shi alcool, multu ma ieftine di partea aesta shi tsi afla ancupârâtori di partea alantâ, iu, tsi cara că sh-aclo oaminjlji suntu tu chisati, bana easti ma lishoarâ di atsea dit Arbinishíi. Nitsi nu nâ minduim ta s-intrăm tu vârâ ducheani duty-free dit náia di sinur, va nâ chiream loclu dit aradâ.

Dinâoarâ lucârli s-alâxirâ sh-acâtsăm s-imnăm ma ayonjea shi, dupâ tsi agiumsim tu Gârtsíi, achicâsim câtse s-featsi ashi. La unâ stâvruseari, iu calea u loa nastânga câtâ Florina shi nandreapta câtâ Câstur, unâ parei mobilâ di pulitsíi di sinur shi imbrucci, dânâsea aftuchinili tsi eara nyrâpsiti tu unâ dit atseali dauâ vâsilii shi-lj pusputea cu angâtan, ta s-aflâ lucri dishcljisi (di contrabandâ) shi, vahi, shi di imigrantsâ contra a nomlui. Nu nâ tricu prit minti ta s-dânâsim s-videm tsi câfta: nâ featsirâ semnu s-tritsem sh-imnăm cât putum di-ayonjea, fârâ sâ-lj adrăm s-aibâ vârâ shubei ti noi, câtâ alantu loc iu vream s-agiundzem, Câstur.

Paul Beza

82

12

CÂSTUR (KASTORIA); 12-13 di Avgustu

Dupâ unâ cali fârâ cushameti, pi unâ geadei multu bunâ, tricândalui pi ninga peisaji ti nishani, agiumsim Câstur shi, ashi cum nâ eara adetea, nâ dusim ndreptu la hotel. Tinirlu tsi nâ deadi udălu, ficiorlu a nicuchirlui cum aflăm ma nâpoi, mi ntribă cum s-fatsi di purtăm numa Beza. Nj-dzâsi că taifa a lui, Anastassiou, eara di Cljisurâ, că elj sunt vlahi, că pârintsâlj a lui zburăscu vlahika, ama că membrilj cama tiniri a taifâljei, nu para. Avea avdzâtâ ti un Beza di Cljisurâ, unlu Marcos (tavedyea, eara zborlu di Marcu), tsi avea fudzitâ dit câsâbălu a lor shi agiumsi cânâscut tu Româníi. Anda apruchea nyrâpsearea ti tsânearea a udălui, nu achicâsea cum s-fatsi di ari un Beza tu Cipru (di iu nyrâpsii ta s-nj tsân tuts udadzlji). S-vedz shi s-nu pistipseshtsâ, aflai unâ ligâturâ tu Cljisurâ, fârâ canâ pidimo dit partea a noastâ! Âlj dzâsh tsi-i cu noi sh-di ligâtura cu câsâbălu iu s-află el, iu lipsea s-neam dupâ Câstur.

Nâ dzâsi că, ashi cum shteam sh-noi, di iu, tu anjlji di ma ninti, multsâ cipriots tiniri yinea s-lucreadzâ Gârtsíi, tora, tut ma multsâ grets dit patria mumâ yinea s-bâneadzâ shi s-lucreadzâ Cipru. Bash sh-tinirlu a nostu sots s-minduia s-adarâ unâ voltâ pi „Nisia ali Afroditâ,” ta s-veadâ cara poati sh-aflâ un lucru ti cari s-ljea ma multsâ pâradz di cât loa la el acasâ. Sh-aestu lucru vrea s-lu adarâ ficiorlu ali unâ taifâ tsi ari dauâ hoteluri shi unâ aghentsíi di priimnari! Ma amânat achicâsii câtse: tsi cara că eara tu sezon turistic, mash ndoi udadz dit hotellu a lor eara acâtsats. Aflai, dapoaia, că catastasea la alti hoteluri shi pensiuni di Câstur sh-tu alti părtsâ ali Gârtsíi nu eara ma bunâ. Vahi locurli di ninga amari, unâ parti dit nisii i mărilji câsâbadz tritsea ma ghini, ama alantâ parti a vâsililjei videa zori. Di iu puteam sâ shtim atumtsea că, ti shapti meshi, sh-Ciprul va s-hibâ tu chisati tut ashi i sh-ma lai di Gârtsíi.


83

Isturia a Câsturiljei sh-adutsi cu isturia la alantsâ câsâbadz dit atsea parti a vâsililjei. Dupâ anâchisearea ali Amirârilji Makidoneanâ di romanj, câsâbălu fu chivirnisit ca parti a provintsiljei ali Makiduníi, dapoaia ali Amirârilji Romanâ di câtâ Datâ, cânâscutâ, ma amânat, sum numa Amirâriljea Bizantinâ. Pi hiota a chirolui fu chirut shi loat nâpoi di ma multi ori di bizantinj, di prota Amirârilji Vâryâreascâ, di Sârbia dit Eta di Mesi, di doilu Tsarat Vâryârescu, di Disputatlu di Epir. Fu, un chiro, sh-ciuflichea ali unâ taifâ arbinisheascâ di chihâiadz. Turtsâlj lu anâchisirâ tu eta XIV shi câsâbălu armasi sum cumândusearea a lor pânâ tu anlu 1912, fu anâchisit di unâ unitati a ashcherâljei gârtseascâ, tsi s-dusi, dapoaia, niheamâ cama câtâ ncheari di Florina, iu s-adună cu unâ unitati a ashcheriljei sârbeascâ. S-dzâtsi că loclu iu dauli ashcheri s-adunarâ bâgă sinurlu anamisa di doilji sots. Influentsa a alâshtor alâxeri s-veadi tu arhitectura a câsâbălui adrat pi unâ hamunisíi di pi balta Orestiada shi pi mealul vitsin, canai că, ashi cum nâ ashtiptam, tora, câsâbălu eara ma multu gârtsescu.

Armânjlji, tsi vinirâ, ma multu, dit părtsâli ali Moscopole shi ali Gramusti, tsi cara, ânj si pari, ma putsânj di alti părtsâ, eara cama multu pârmâteftsâ shi zânâtceadz. Unâ parti dit oaminjlji a câsâbălui suntu misu-migratori shi minduiescu că multsâ di elj suntu armânj, tsi au casi tu câsâbă, iu bâneadzâ iarna, cându clima aoa nu easti ashi arcâroasâ di cum easti tu horli shi câsâbadzlji a lor di munti.

Lipseashti s-dzâc că tu Balcanj, ashi cum s-afatsi, ma multu

i ma putsân, tu itsido loc iu milets di pisti shi limbi ahoryea bâneadzâ di-adun, tu hori sâ zburashti ma multu unâ limbâ shi suntu ma putsân amisticats di cum s-fatsi tu câsâbadz. Mărilji câsâbadz suntu amisticats dit mutritâ etnicâ shi aestu lucru nu easti ligat mash di isturíi, ama sh-di zânatea a oaminjlor, ma s-aibâ i nu industríi aclo, ma s-aibâ sculii shi institutsii di ânvitsâmintu superior, institutsii culturali, cluburi sportivi shi tut ashi. Aoa, lumea easti ma multu asimilatâ shi s-adarâ unâ. Ti

Paul Beza

84

furnia aesta, fârâ s-ngreacâ numirlu a lor, armânjlji tu, s-dzâtsem, Câstur, ies tu migdani ma putsân di cum ies, s-dzâtsem, Crushuva, shi, siyura, multu ma putsân di, s-dzâtsem, Avdela, iu proportsia easti cama aproapea di 100%. Tu ahtări mări câsâbadz, oaminjlji s-aleg dupâ zbor: atselj tsi suntu vlahofonj shi zburăscu vlahika49 i vlahika shi gârtseashti shi atselj tsi zburăscu mash gârtseashti. Idyiul lucru s-fatsi sh-tu alti vâsilii iu ari armânj, mash că zborlu „gârtseasca,” lipseashti s-hibâ alâxit cu vâryâreasca, arbinisheasca, româneasca, sârbeasca, etc.

Pari ti pistipseari că numa a câsâbălui yini di la castorilji tsi

bâna tu balta Orestiada, ma multu cara s-nâ minduim că protlu izvur di pâradz sh-avutsâmi a náiljei fu, aproapea di totna, ligat di emburlâchea cu chiurci. Chirurâ castorilji, ama căciulili shi stranjili di vizon, di nutríi, di viviritsâ sunt tu loclu a lor.

Ari aoa cathi an unâ pâzari di chiurci, ama pisti tut ari duchenj di scumpili i sh-ma ieftini tsi vindu ahtări lucri, ahurhindalui cu stranji scumpi di vizon shi pânâ la atseali di chelj di caprâ i oai. Anamisa di aesti dauâ turlii ari shi stranji adrati dit peatitsli a scumpilor chiurci, iacâ, shaluri adrati dit codzli shi labili a alushtor prăvdzâ. Nu s-arucâ tsiva, elj le-apridunâ tuti sh-adarâ di eali lucri tsi pot s-li vindâ ta sâ scoatâ sh-un pâră, cât njic s-hibâ. Bâgai oarâ că, ashi cum nu s-fatsi, ahtări prăvdzâ scumpi s-pari că alagâ vlihuri iutsido. Shideam sh-beam unâ birâ la unâ masâ pi mardzina a baltâljei, cându unâ pravdâ mushatâ cu chealea lai ansâri pisti pâputsa a mea shi, dupâ putsânâ oarâ, vini nica unâ tsi eara hasâ prota. Dauli áfani s-featsirâ ninti s-apuc s-mi dau di la loc. S-nu vâ-avdu că vâ pizuits: eara prota shi singura a mea birâ dit atsea dzuuâ shi li ashtiptam muljearlji s-toarnâ di la unâ di priimnărli a lor independenti tsi li adra dipriunâ!

Industria, pari tora s-hibâ azâptâsitâ di arushi. Nâ dusim la 49 vlâheashti


85

unâ ducheani ta s-nâ spunâ yunili sh-puteam s-giurăm că earam Sankt Petersburg sh-nu Câstur: em nicuchirlji, em muljerli tsi vindea (că vini zborlu, multu mushati) eara dit câsâbălu di pi Neva. Prota, pâhălu a yunilor nâ pâru ca scumpu, ama, anda agiumsim Sârunâ, vidzum idyili yuni di dauâ i di trei ori ma multu di Câstur. Nu-voi s-mi minduiescu cât va s-facâ sh-nitsi nu voi sâ shtiu idyili stranji Londra i Paris! Că tut him la moabetea aesta, ie, Maria ancupâră tsiva mushat shi nu dip scumpu, iara Emilia mutri la unâ câciulâ di chiurcu ti nipotlu a ljei. Atumtsea frâmsi coasti shi, pân’ tu soni, pâlti niheamâ ma multu ti unâ câciulâ tsi sh-adutsea cu atsea, Kalambaka.

Dupâ unâ stâmânâ mplinâ, pufisim s-nâ discurmăm

niheamâ. Alantâ dzuuâ, luni, gustăm amânat, nâ priimnăm pi tinihaì prit câsâbă, câftândalui punctili alâvdati dit cărtsâli tsi li lom di la intrata tu hotel, mutrim papili, patili shi yarachinili tsi shidea pi apâ tu njiclu portu a câsâbălui. Anda nâ lo foamea, shidzum la unâ masâ tu un ristaurantu di pi budza a baltâljei shi mâcăm daua mâcari a loclui, pestruv pi pirustíi, condimentat dupâ retsetili a lor secreti. Multu nostim! Featsim nica unâ voltâ pri aclotsi, dapoaia lom aftuchina shi anvârligăm hamunisia, dânâsindalui calea la Mânâstirlu Mavriotissa shi la cunăchili dit chirolu a turcului. Nâpoi tu náia tsentralâ, muljerli intrarâ tu ndauâ duchenj, iu Maria ancupâră unâ fustani pirifanâ di sirmâ , iara Emilia unâ preaclji di pantaloni, dauli Made in Greece; unâ alâxiri bunâ di la ofertili Made in China, India, Vietnam, etc., tsi li videam, di-arada, prit câsâbadzlji turistits.

Unâ siestâ amânatâ, diznău unâ priimnari pi mardzina a baltâljei, ndauâ biri, unâ tsinâ lishoarâ cu „mostri” dit yinlu a casâljei, unâ i dauâ (i treì, cari li misură) chelchi di ouzo i coniac, unâ moabeti cu pizuieri sh-nâpoi s-nâ bâgăm!

Paul Beza

86

13

CLJISURÂ (KLEISOURA, KLISSOURA, VLAHOCLJISURÂ, VLAHO-CLJISURÂ); Dzuua 9-a, 14 di Avgustu

Fudzim di Câstur ayonjea, câtse chiluim s-videm multi atsea dzuuâ. Vream ca, dupâ Cljisurâ, s-alinăm prit muntsâ câtâ Vlasti,50 dapoaia s-dipunem Siatishta, di iu lipsea s-lom calea câtâ Grebini (Grevena). Pân’ tu soni, amânăm multu Vlaho-Cljisurâ, că trapsim mânâ di la calea prit muntsâ sh-nâ turnăm câtâ Câstur ta s-intrăm pi cali la Dispilio. Ti mârtíi, chirum arastea ta s-videm niscânti peisaji ahoryea, un cânâscut mânâstir, loclu iu s-featsi unâ alumtari avdzâtâ shi, nai putsân, dauâ hori armâneshtsâ. Nu aveam câtâ iu, alantâ dzuuâ lipsea s-agiundzem Avdela.

Că vini zborlu di alumti, gretslji, ashi cum adarâ shi britanitslji shi sârghilji, yiurtusescu em anâchiserli, em chirerili a lor avdzâti. Ashi cum britanitslji zburăscu di Dunkirk dit 1940 ca hiindalui „nai ma avdzâta sâhati” a lor, sârghilji zburăscu di Alumta di Kosovo Polje51 dit Vidovdan,52 cu idyili zboarâ. Nu ngreacâ că, dealithea, Dunkirk fu unâ scuteari a ashcherâljei pisti Lâyamea a Mânecâljei, tsi eara anvârligatâ di ghirmanj, shi că Vidovdan fu chirearea ali Vâsililji Sârbeascâ dit Eta di Mesi shi anâchisearea a ljei di Turtsâ! La Câmpul a Njerlâljei alumtă, deadun cu sârghilji, shi unâ ashcheri de-a Vuivudălui Valah Mircea atsel Bitârnul. Tu taifa ali mami s-dzâtsi că unlu di strâpâpânjlji a lor fu multu livendu; ti giunaticlu a lui, Mircea âlj deadi loc tu „Pâdurea Zurlâ,”53 giudetslu di tora Teleorman.

Tu dzuua di 13-14 di cirishar 1941, dauâ reghimenti

50 Blatsa pi armâneashti 51 Câmpul a Njerlâlje 52 Dzuua a Ayilui Vitus 53 Deli Orman, dupâ turtsâ


87

gârtseshtsâ vrurâ sâ-lj dânâseascâ pi ghirmanj, la Dirvenea Kleisoura - Vlasti, ama avea dininti unâ unitati te-anami, Leibstandarte SS Adolf Hitler. Dupâ unâ alumtâ tsi nu fu isa, gretslji furâ, pân’ tu soni, anâchisits, shi, ashi, ashecherea ghirmanâ avu calea dishcljisâ câtâ inima a vâsililjei. Cu tutâ aestâ, alumta easti yiurtusitâ ca un lucru te-anami ti livindeatsa a ashchirladzlor grets. Dapoaia vinirâ patru anj di anâchiseari ghirmanâ, di alumti di guerilâ, iara, dupâ tsi anâchisirâ aliatslji, s-featsi nica patru anj polim tsivil anamisa di ashcherea vâsilicheascâ shi partizanjlji comunishtsâ.

Cama multili alumti dit eta XX, s-deadirâ tu Makiduníi shi Tesalia shi aestea adrarâ znjíi multu mări ti patrimoniului a nailjei shi asparsirâ sh-bana a oaminjlor a ljei.

Cljisura fu câlcatâ sh-ma ninti sh-va s-aduc aminti mash

ibrettea tsi u deadirâ dit anlu 1878 ti ximutarea contra a turcului iu loarâ parti sh-oaminj di aoa, alumtili cu antartsâlj grets dit 1905 shi 1912 shi, cama ncoa, masacrul dit apriir 1944 anda 280 di oaminj, muljeri, cilimeanj sh-aushi furâ vâtâmats di ashcherea ghirmanâ sh-vâryâreascâ. Cljisura tricu pisti tuti aestea shi s-mută cathi oarâ.

Tu eata XX, Cljisura, cum s-featsi sh-tu alti hori vlâheshtsâ,

chiru un numir multu mari di oaminj. Maca tu daua giumitati a etâljei XIX eara aclo 6400 di suflitli, la recensământul dit 1905 s-nyrâpsirâ mash 3800, numir tsi hiriseashti la cathi misurari, ashi că, tu 2001, eara 576 di oaminj. Shi sâ-lj acâtsăm tu tamam atselj tsi yin nâpoi ti vacantsa di vearâ, em membrilj a tăifurilor tsi suntu tora ma mări, nu minduiescu s-treacâ numirlu a lor di 1200-1500 di oaminj. Ma s-acâtsăm tu isapi shi crishtearea naturalâ a miletiljei dit eta dit soni, cheardirea easti ma mari di cum s-pari la prota videari.

Tsi cara calea di Câstur pânâ Vlaho-Clisurâ easti mash di 34

km, cu cathi jgljioatâ tsi u adram câtâ scupolu a noastu, locurli

Paul Beza

88

eara tut ma mushati. Di nastâga s-videa tu huni unâ baltâ adratâ di om; nandreapta, cathi oarâ cându s-dishcljidea muntsâlj, s-videa di largu Câstur shi horli di-anvârliga. Dinintea a noastâ inshea, tu tutâ mushuteatsa-lj, muntili Askion. Dinâoarâ, dupâ un cânghelj, s-vidzurâ protili casi shi, dupâ shcurtu chiro, misuhorli i plateea, cu bâsearica Yi’Nicola, di nandreapta, iara di nastânga, taverni tsi nu suntu acâtsati salami di schinâratlu a muntilui. Ninti s-agiundzem tu platéi, vidzum, pi unâ cali nandreapta, unâ casâ ahoryea, unâ dealithea nishani. Nu aveam atumtsea di iu sâ shtim că ea vrea s-hibâ un semnu ti fumealjea a noastâ.

Dzâsh ma ninti că unâ lumachi a fumealjiljei avdilyeati Beza

cunipsi Cljisurâ, taha, câtâ bitisita a etâljei XVIII i ahurhita a etâljei XIX, tu idyiul chiro anda Alexe Barda (Badralexi) fudzi tut di aclo, deadun cu nai putsân 35 di fumelj, shi s-curdisi, pân’ tu soni, ninga Veria. Di tsi shtiu mini, nu ari documenti tsi sâ zburascâ di aestu lucru, ama nitsi vârâ tsi s-dzâcâ că nu fu ashi.

Lumachea cljisureanâ a taifâljei, cu tuti că easti ma njicâ di atsea avdiljeatâ, lu deadi cama avdzâtlu shi irbapi membru a taifâljei shi aestâ eara furnia ti cari noi nâ dusim aclo.

Marcu Beza s-află Vlaho-Cljisurâ tu dzuua di 29 di cirishar

1882. Fen-su său avea tugireti Sârunâ shi eara shi draguman la Consulatlu Românescu di aclo, ashi că njiclu Marcu sh-ampârtsa chirolu anamisa di pâpânj, Cljisurâ, shi pârintsâ, Sârunâ. Adră sculia secundarâ la Litseulu Românescu di Monastir (Bituli) tsi u bitisi tu 1902. Nvitsa multu ghini shi, dupâ tsi adră un an la sculia di Poli, s-nyrâpsi la Facultatea di Yrami shi Filuzufíi a Universitatiljei di Bucureshti, iu lj-avu dascali Titu Maiorescu (Ministru di Externi anamisa di 1910 shi 1913 shi Prot Ministru anamisa di 1913 shi 1914) shi istoriclu Nicolae Iorga (Prot Ministru, 1931-1932) shi tsi u bitisi multu ghini.

Tu 1909 Beza intră tu lucru la Legatsia Româneascâ di Londra, cumândusitâ di un altu armân, Nicolae Mishu. Shidzu


89

Londra pânâ tu anlu 1914; nvitsă tu idyiul chiro anglicheasca, Londra shi Oxford. Fu tu ashcheri anamisa di anjlji 1916 shi 1918, iara, dupâ polim, fu bâgat Consul Gheneral ali Româníi, Londra (1920-1931), dapoaia, Ierusalim (tu chirolu atsel sum cumândusearea britanicheascâ). Tu 1938, eara diznău Londra ti Consilier Cultural. Bână Londra pânâ tu 1946.

Marcu Beza acâtsă s-nyrâpseascâ tu 1903, cu unâ colectsie di pirmithi pi armâneashti, Di la noi, shi adră unâ fimiridâ, Grai Bun, anamisa di anlji 1906 shi 1909. Nyrâpsi articoli shi pirmithi ti multi fimiridz, cum suntu: Românlu di la Pindu, România Literarâ, Convorbiri literari, Analili ali Academíi Româneascâ, Lutseafirlu, Gârnutsi di Grân, Minduiarea Româneascâ, Ideia Evropeanâ, Lunjina, Lilicea a Pindului, Revista Armâneascâ, Universul, sh-alti multi ahtări.

Zbura ma multi limbi, eara eseistu, poet, prozator, draguman, câlâtor, xitâxitor, bizantinolog, balcanolog, otomanolog shi etnolog. Un dealithea om di culturâ enciclopedicâ! Marcu Beza fu motorlu tsi shidzu dinâpoia a adrariljei ali filialâ româneascâ a Pen Club-lui. Tu 1923 fu aleptu Membru Corespondentu ali Academíi Româneascâ.

Tu ligâturili cu miletea shi cultura britanicheascâ, u spusi dipriunâ cultura româneascâ shi armâneascâ tu lumea britanicheascâ shi cultura britanicheascâ tu Româníi, hiindalui nintea em al Iancu Botez, em al Dragosh Protopopescu. Fu protlu lector di limbâ româneascâ la School of Slavonic and East European Studies54 di la King’s College (tora, Facultati la University College of London), adratâ di putsân chiro, anamisa di anjlji 1919 shi 1920. La catedra di studii româneshtâ easti tricutâ numa a lui ca Lector Corespondentu anamisa di anjlji 1926 shi 1927 shi, diznău, tu 1932, tsi cara că eara, dit 1931, Consul Gheneral ali Româníi, Ierusalim.

Prit lucârli te-anami tsi li adră pi aestâ dit soni pothisi fu adrarea, tu 1935, a bâsearicâljei shi a căminlui ortodoxu 54 SSEES: Sculia di Studii Slavonitsi shi dit Evropa di câtâ Datâ

Paul Beza

90

românescu, Ierusalim (iu un altu Beza, George, adră isturíi tu 1941) shi ancupârarea a unlui loc Ierihon, iu vrea s-adarâ unâ capelâ, proiectu bitisit tâsh dupâ 70 di anj.

Nyrâpserli a lui literari, isturitsi shi eruditi suntu multu mări ta s-hibâ spusi aoa shi nitsi nu shtiu cara s-aibâ pri iuva un inventar salami: lipseashti s-adavgu niscânti nyrâpseri de-a lui di Londra dit anjlji 1940 shi 1946 shi bash sh-niscânti dit chirolu anamisa di atseali dauâ pulemati mondiali shi itsido manuscris dit chirolu 1947-1949, tsi poati s-hibâ tu colectsia a lui di artâ shi documenti, tsi-lj fu datâ a cratlui românescu. Dupâ tsi furâ alâsati nanâparti cama di tsindzăts di anj, nyrâpserli a lui furâ tipusiti diznău la Editura Predania, iara Editura Bana Crishtinâ tipusi iara, estan, „Urme Româneshti în Răsăritul Ortodox.”55 Sutsata Fărshărotul di Americhíi asiguripsi apridutserea dit anglicheashti pi armâneashti shi tipusearea, tu editsíi bilingvâ, a romanlui Doda.56 Beza tsânu shi prelegeri la Universitatea di Vearâ di Vălenii di Munti al Nicolae Iorga. Marcu Beza eara diplomat la Legatsia Româneascâ di Londra, anda Vâsiljelu Carol II s-deadi mpadi di pi tron shi putearea fu loatâ di reghimlu al Antonescu. Tsi cara că Vâsiljelu Mihai protlu agiumsi cu numa sheflu a cratlui, el nu avea canâ puteari. Tut personallu ali ambasadâ, dininti cu Viorel Tilea, sheflu a misiuniljei, nu vru s-toarnâ tu Româníi shi adrâ, ama, the Romanian National Committee in Great Britain.57 Cama amânat, el shi ndoi altsâ, avea shubeì că Tilea avea simpatii carlisti shi tsânea ligâturi para streasi cu vâsiljelu di ma ninti. Elj s-trapsirâ dit CNR shi s-dusirâ la Comitetul Democrat Român,58 cumândusit di profesorlu universitar Victor Cornea.

Marcu Beza s-turnă tu Româníi ta sh-ndreagâ problemili

55 „Toarâ Româneshtsâ tu Apirita Ortodoxâ” 56 Roman tsi inshi, prota, Româníi, pi româneashti, cu numa Unâ banâ, shi apridus, dapoaia, pi anglicheashti di Lucy Bing 57 Comitetlu Natsional Românescu tu Marea Britaníi 58 Comitetlu Dimocrat Românescu


91

personali, ama autoritătsli âlj loarâ tishchireí shi nu-lj deadirâ izini s-ducâ nâpoi Anglíi, iu sh-avea taifa. Muri (taifa dzâtsi că di câhâri) tu 30 di mai 1949 shi fu ngrupat tu Mirmintsâlj Bellu di Bucureshti.

Shidzum la unâ masâ shi lom cafeadz sh-apâ aratsi. Hângilu

nâ ntribă tsi câftăm Cljisurâ shi, ashi cum eara adetea, spusim tut pirmithlu: că him dit soia al Marcu Beza, că vinim aua s-videm loclu iu s-află el shi, dapoaia, dzâsi el mârit: „Him tuts armânj auatsi” shi nâ ură „Ghini vinit!”

Anda nâ beam cafelu, vini un bârbat analtu, prâpsit, tsi zbura niheamâ româneashti. Sh-dzâsi numa, George Galitsa, dascal la sculia di aclo shi vru s-nâ spunâ câsâbălu. Nâ dusi, prota, la bâsearica di stri cali, Yi’Nicola, shi nâ spusi tu vali bâsearica Yiu’Dimitri, ma veaclji di atsea di ninga noi. Nâ priimnăm pi sucăchi anda dascallu Galitsa nâ spunea sh-casi cama pirifani, dzâcândalui ndauâ zboarâ ti nicuchirilji a lor. Nâ dânâsim la unâ casâ ndreaptâ, tsi eara, nâ dzâsi el, ali unâ muljeari dit Româníi a curi taifâ eara dit Cljisurâ shi tsi s-turnă cu multsâ anj ninti, ta s-bâneadzâ tu câsâbălu a strâpâpânjlor a ljei. Âlj gri, iara ea nâ plâcârsi s-yinim diznău pisti putsân chiro cându va s-aibâ oarâ sâ sheadâ niheamâ cu noi. Daua casâ iu nâ dânâsim eara cunachea tsi u aveam vidzutâ tu intrata tu Cljisurâ shi tsi, nvitsăm tora, eara a taifâljei Totti, tsi avea hoteluri shi unâ cali ti schiari iarna ninga Florina, la sinurlu cu FRIM. Nicuchira a casâljei nâ inshi dininti cu arâslu pi budzâ shi nâ spusi tutâ casa, di nghios pânâ la atsel dit soni patomat. Casa fu mirimitisitâ cu angâtan, iara udadzlji eara ndreptsâ multu mushat, cu stolizmâ tu stiluri ahoryea, cu tapitserii, covoare pi stiznji, tablouri shi caduri, cu bibelouri shi phiati scumpi. Mpadi avea covoari shi chilinj di scumpili. Aclo tut eara multu mshat ndreptu. Di ghios avea unâ capelâ privatâ. Pân’ tu soni, aflăm pirmithlu a cunachiljei: fu adratâ tu 1842 shi nicuchiri furâ, tu ahurhitâ, Bezanjlji, tsi u vindurâ, ama, tu intrata a etâljei XX. Fu pâryisitâ anvârliga di anjlji 1950 shi

Paul Beza

92

nyeatâ dupâ vârâ 20 i 30 di anj ca un hotel Archontiko Bezi. Neisi, nicuchirilji di tora lu alâxirâ tu casa a lor. Nu aveam avdzâtâ pânâ atumtsea di casa aesta. Shteam că atselj dit soni membri a taifâljei avea fudzitâ di Cljisurâ tu ahurhita a etâljei tsi tricu, ama shteam mash di atselj tsi s-apânghisirâ tu Româníi. Cum tsi s-hibâ, mi hârsescu că veacljea casâ pârinteascâ a bezanjlor cljisurenj agiumsi pi mânjlji a niscântor oaminj tsi tinjisescu mushuteatsa shi u au angâtan casa.

Nâ turnăm la cula a Cristinâljei, iu George Galitsa nâ alâsă. Nvitsăm că ea s-află tu Româníi, că eara inghiner chimistu (câ shi nicuchira a mea, Maria) shi că avea lucratâ pi zânati em tu Româníi, em tu Gârtsíi. S-mârtă Gârtsíi cu nicuchirlu a niscântor ciripari tu Cljisurâ shi Câstur. Eara, zàte, feata al George Ruva (Rouva), faptu Cljisurâ shi agiumsi tu Româníi dupâ 1935. Avea adratâ facultatea di dreptu Bucureshti shi avea agiumtâ un avocat bun. Ashi cum pâtsa tuts oaminjlji tsi agiundzea ndzeanâ tu aestâ vâsilíi, fu bâgat ahapsi (1951-1953), „tinjíi” tsi u avi sh-tati (1951-1955). Dupâ tsi inshirâ, sh-unlu sh-alantu, ashi sum s-fâtsea cu cama multsâlj di hâpsinjeatits, lucrarâ, anda afla te-a lucrari, tu un loc tsi eara multu sum axia a lor. George Ruva, tsi ncljisi 92 di anj, avea avutâ di putsân chiro un actsidentu shi âlj si avea adratâ enhirisi; ama, shidzu, moabeti cu noi cabaia, strâxindalui ponurli. Maria află, ma amânat, Româníi, cartea di hâpsânjeatic al George Ruva shi unâ monografíi a Cljisurâljei, nyrâpsitâ di el anda eara elev la Ghimnaziul Românescu di Grebini. Âlj pitricum a taifâljei Ruva dauli documenti.

Vini shi un cusurin de-ali Cristinâ, ti cari nâ si spusi că easti „omlu tsi shtii tut tsi s-poati ti Cljisura shi Cljisurenj,” Nikolaos Dimokratous Siokis i, ashi cum easti la armânj, Cola al Shoci. Ari un doctorat tu isturíi la Universitatea Aristotel di Sârunâ (numâ tsi yini di la latinescul Salona), un masterat tu arheologhia crishtinâ shi easti custodili a muzeului di-aclo. Tipusi ma multi studii, di putsân chiro Zoonymica, iu featsi biani anamisa di numa a prăvdzâlor pi gârtseashti sh-pi armâneashti, dzâcândalui zârtsina a zboarâlor armâneshtsâ. Tipusi shi unâ


93

monografíi tu caduri a Clisurâljei. Lucreadzâ shi la unâ monografíi ti oaminjlji di-anami tsi s-aflarâ Clisurâ, iara numi cum suntu fratslji Darvari, Marcu Beza shi altsâ tsi nu-nj dzâc cashti tsi, tora di oarâ, suntu protili tu xitâxearea a lui. Âlj tâxim că va lu-agiutăm cum putem, tsi cara că sâ shtii că arhivili privati a fumealjiljei furâ chiruti ti itia a migratsiilor a noasti shi că multi nâ li lo Securitatea. Nu zburashti, ama achicâseashti limba româneascâ shi poati s-u aleagâ. Anglicheasca a lui easti bunâ, ma cama ghini li shtii italinicheasca shi frântseasca. Ama armâneasca a lui easti ashi mushatâ, că nu para fu ananghi sâ-lj câftăm agiutorlu ali Cristinâ.

Ninti s-alâsăm nanâparti aleptsâlj cljisurenj, lipseashti sâ zburăscu sh-ti un armân dit aestu câsâbă, Ghenerallu Konstantinos Lianis, atsel tsi ndreapsi servitsiili di informatsíi ali Ashcheri Gârtseascâ shi a curi featâ, Dimitra Liani, multu cânâscutâ tu lumi, fu treia muljeari al Andreas Papandreu, protlu ministru dit atsel chiro.

Cola shi Cristina nâ dusirâ, dapoaia, la mirmintsâlj tsi suntu tu cipitlu a unlui ohtu aripidinos. Cola adună tuti veacljili cruts di pi mirmintsâlj di multu pârghisits, putu di aleapsi tsi nyrâpseashti pi eali shi li arâdâpsi mardzina di murlu tsi anvârligheadzâ mirmintsâlj tu unâ isturíi sui-generis a hoarâljei. Deadi sh-pisti niscânti nyrâpseri ahoryea: vâtâmat di tadi i di mâna al ..., zburândalui di câlcărli tsi s-featsirâ Cljisura, pi hiotea a chirolui. Nâ spusi shi chiatra di mirmintu a atsiljei dit soni muljeari dit taifa Beza di Cljisurâ, Urania Chehaia, tsi bână tu anjlji: 1895 - 1989. Maria umplu unâ pungâ cu loc di ninga mirmintul ali Uraníi, tsi-l virsăm pi mirmintul al Marcu Beza di la Mirmintsâlj Bellu di Bucureshti anda adrăm unâ tsirimoníi deadun cu Sutsata Culturalâ Armâneascâ dit Româníi, cu arastea a Dzuuâljei Natsionalâ a Armânjlor shi anvârliga di dzuua anda s-ncljid 64 di anj di anda muri. Tsirimonia avu unâ dyeavasi pi româneashti shi pi armâneashti shi dzâtsearea a niscântor poemati dit opera a lui, vahi, cama mushata dit tutâ literatura armâneascâ.

Paul Beza

94

Cljisura avu unâ sculíi gârtseascâ nica dit anlu 1775, lucru tsi exichiseashti ti tsi ahâts multsâ cljisurenj furâ tu bana intelectualâ shi avurâ zânăts liberali. Aestâ sculíi avu un rol di simasíi, nu dip ndreptu, la dishcljidearea a sculiilor româneshtsâ dit Makiduníi tu daua giumitati a etâljei XIX. Tu 1862, Apostol Mărgărit, dascal la atsea sculíi, ahurhi s-lâ tsânâ a cilimeanjlor armânj niscânti lectsii pi limba di dadâ, sh-nu pi gârtseasca; autoritătsli a sculiilor shi eclesiastitsi dit atsel chiro sh-aspusirâ nihristusearea shi Apostol Mărgărit fu dat nafoarâ. Aestu lucru l-featsi Mărgărit s-luceadzâ sh-ma multu, ti dishcljidearea di sculii româneshtsâ tu nái sh-avu hâri lucurlu a lui.

Sculia primarâ româneascâ ti ficiori sh-ti feati, fu dishcljisâ tu 1868 shi avu dascalj multu bunj, cum furâ: Constantin Ghica (vâtâmat tu 1903), Dimcea, Ciufelu, Nace, tuti numi avdzâti tu aestâ zânati, numi tsi adusirâ anami a sculiilor iu lucrarâ.

Shidzum Cljisurâ cama multu di cum chiluim, ashi că, anda nâ turnăm tu misuhori, mâcăm niheamâ ta s-chirem cât ma putsân oarâ shi sâ fudzim cât cama ayonjea. Nicuchirlji a noshtsâ avea prândzâtâ ninti s-nâ adunăm, ashi că nâ-alâsăm sânâtatea, dupâ tsi lâ hristusim. Lâ earam borgi ashi multu! Nu chirum arastea ta s-mutrim cadurli di etâ di pi stiznjili a tavernâljei shi s-mutrim nghios câtâ bâsearica Yiu Dimitri. Anda earam nica aclo, Cristina vini cu pâni shi culats proaspits, di la cireaplu a bârbat-sui. Iarapoi nâ-alâsăm sânâtatea shi fudzim dit Cljisurâ.

Nâ ură „cali bunâ” ti totna i va nâ videm sh-altâ oarâ?

Chirolu va nâ spunâ!


95

14

GREBINI (GREVENA, GREBENA,); 14 di Avgustu Fudzim dit Cljisurâ pi idyea cali pri iu vinim shi, dupâ vârâ 20 (yinghits) kilometri intrăm pi calea A29, câtse vream s-agiundzem Grevena,59 fârâ amânari.

Grebini, aveam tsânutâ udadz la hotelul Aegli dit Plateia

Aemilianou.60 Plateia fu alâxitâ tu un loc ti priimnari, cu un njic parcu tu mesi, ashi că lipsea s-alâsăm aftuchina ma largu, s-aflăm hotellu shi s-nâ turnăm iara la parcari ta s-nâ lom furtiili. Ti haraua a noastâ, omlu tsi nâ ashtipta tu intrata a hotellui Vaios Gousios, tsi, cum aflăm ma amânat, eara sh-nicuchirlu, vini cu noi la loclu di parcari cu un căruts njic, iu bâgăm tut tsi vream s-lom cu noi, fârâ s-nâ pidipsim.

Anda nâ nyrâpseam tu tiftéri, Vaios, tsi eara di Pirivoli, unâ hoarâ vitsinâ cu Avdela, vrea s-â shtibâ ma s-earam di aclo, câtse el cânâshtea un George Bezas tu hoara a lui shi sâ ntriba cara aveam vârâ ligâturâ cu el. Âlj dzâsh că paplu eara di Avdela, ama avea fudzitâ di aclo cama di unâ sutâ di anj shi shteam că avea cusurinj Pirivoli shi Băiasa, tsi vrea s-dzâcâ că earam, vahi, sói di cama largu.

Tu chirolu anda s-află paplu a nostu, Grebini eara capitala a

Sanjaklui di Serfice (Servia). Rea Sylvia Costin tu cartea a ljei „Thiana” u spuni Grebini ashi cum eara tu anjlji 1920 shi singurlu lucru tsi eara altâ turlíi di atumtsea sh-cum eara tu chirolu a njiatilor al Dimitri Beza eara că, tu atsel chiro, cama multsâlj di turtsâ fudzirâ. Minduiescu că ma multili alâxeri tu câsâbă s-featsirâ dupâ doilu polim mondial.

59 Grebini i Grebena pi armâneashti 60 Plateia Emilianou

Paul Beza

96

Prota sculíi armâneascâ s-dishcljisi Grebini tu 1880, iara, ndoi anj ma amânat, furâ dishcljisi aclo shi unâ sculíi ti feati shi un ghimnaziu. Aestu dit soni fu alma mater-lu al George Ruva, omlu tsi lu-aveam cânâscutâ Cljisurâ, ndauâ sâhăts ma ninti.

Tsi cara că s-avea adratâ amânat, nitsi unâ ducheani shi,

siyura, ni ristaurantili de-anvârliga nu s-avea ncljisâ nica, ashi că tinirli a meali soatsâ avurâ oarâ s-adarâ unâ terapíi di pâzârlâchi ninti s-nâ hârsim di ofertili ali unâ tavernâ dit misuhori. Aveam câftatâ „Ouzo” ama nicuchira nu vru s-avdâ; s-adră pi aljei sh-nâ chirnisi cu „Tsipouro.” Nu nâ featsim pishmanj! Siyura că nu eara nitsi zborlu ta s-nâ priimnăm prit câsâbă dzuua alantâ; s-veadi că lipseashti s-neam sh-altâ oarâ sh-nu mash aclo, ama cama pi tinihai, ta s-putem s-nvitsăm ma multi lucri ti armânj.

Cum agiumsim la hotel, nâ arcăm pi cârvati ta s-nâ discurmăm; alantâ dzuuâ lipsea sâ fudzim cât ma ayonjea, ta s-putem s-agiundzem la destinatsia a noastâ nai ma di simasíi dit tutâ câlâturia: vatra a taifâljei, loclu iu suntu zârtsinjli a noasti.


97

15

AVDELA (AVDELLA, AVDHELA, ABELA);61 Dzâlili 10 & 11, 15 - 16 di Avgustu

Fudzim di Grebini tu hâryíi, câtse vream s-acâtsăm cât ma multu dit sârbâtorli di Avdela tsi s-fac di Stâ-Mâríi.

Siyura, ta s-nu tsâ s-aurascâ tu banâ, va s-ai, cându sh-cându, câti unâ alatusi-dauâ, ta sâ-lj da niheamâ nustimadâ. Avea tricutâ niheamâ chiro di la atsea dit soni a mea alathusi, ama nu lipsea s-adar unâ, bash tora, anda nâ ayunjiseam ashi multu. Vahi ashi easti, ama seamnili nâ dzâtsea s-lom calea, s-inshim di pi ea cama ayonjea câtâ Vasilitsa shi tut ashi. Prota inshitâ a caliljei nu avea semnu, s-pârea unâ inshitâ di ananghi shi imnăm ninti ta s-u aflăm atsea buna. Sh-imnăm sh-iarapoi imnăm, cârâ 35-40 di kilometri pânâ tsi agiumsim la alantâ inshitâ, di Kalambaka, niheamâ ma ninti di altâ, tsi dutsea Metsovo. Tricum prit multi lâyănj, niscânti lundzâ di ndoi kilometri, ama cându s-dishcljidea calea, s-videa multu mushat, cu muntsâ anăltsâ sh-himi ahândoasi. Aestâ alathusi nu fu dyeafura, avum arastea s-videm unâ cali tsi nu vrea u videam altâ turlíi, ama aestu lucru nu nâ dutsea ma aproapea di scupolu a nostu. Nâ turnăm tut pi cali, ama, tora, inshim pri iu lipsea. Bâgăm oarâ că semnul ti Smixi, Vasilitsa, Avdela, eara bâgat calea tsi intrăm dupu tsi alâsăm dinâpoi calea.

Di anda fui aclo atsea dit soni oarâ, tutâ náia fu spusâ parcu natsional (Parcul Natsional a Pindului) shi easti rezervatsie naturalâ. Muntili Vasilitsa, câtâ tu ncheari-ascâpitatâ di Avdela easti tora unâ statsiuni importantâ di

61 Avdella easti numa a hoarâljei pi gârtseasca. Avdela, numa armâneascâ, tsi u filisescu tu tutâ pirmithusearea, easti nyrâpsitâ, niscântiori, „Avdhela.” Abela easti unâ numâ pripusâ di niscântsâ isturits shi s-aflâ tu niscânti cărtsâ di zâmani, hiindalui veacljea numâ a hoarâljei, ti ispetea că fu mutatâ aclo, anvârliga, unâ bazilicâ

Paul Beza

98

sporturi di iarnâ shi, anda, tu 1993, unâ parti dit geadeia câtâ Avdela s-fâtsea pi unâ cali prit pâdurí, noi imnam tora pi unâ geadei bunâ cu câldârmă. Nâ dânâsim s-mutrim Apuntea Ziakas, adratâ di chiatrâ tsi ari mash un cubeu, dit eta XVII shi, dapoaia, agiumsim la unâ stâvruseari: Samarina shi Vasilitsa nandreapta shi, cu ljirtari, iu dutsea calea tsi eara dip dinintea a noatsâ? Semnul pufisi că n-ari noimâ s-nâ spunâ; ama la vârâ sutâ di metri cama nclo, s-vidzu altu, tsi nâ spusi că imnăm câtâ Perivoli,62 Avdela, Vovousa63 shi Valia Kalda.64 Náia easti cânâscutâ cu numa di Vlahohoria, Horli Vlahi, shi multi dit numili veaclji di-a loclui nu s-alâxirâ. Ashi, Valia Kalda easti Valea Caldâ; ma suntu multi ahtări lucri „ti ciudíi” tu aestâ nái, bircheavis a autoritătslor, tsi nu lâ alâxirâ numa tu atseali gârtseshtsâ. Niheamâ ma amânat, agiumsim la bâsearica Yi’Nicola, tsi eara manoleacâ tu unâ njicâ padi. Ti mârtíi, poarta eara ncljisâ shi nu avea nitsi un semnu tsi s-nâ dzâcâ cum s-dăm di vârâ tsi s-nâ dishcljidâ, ashi că adrăm niscânti caduri shi nâ imnăm calea ninti.

Unâ-sh-unâ dapoaia, s-ampârtsa calea, iara nastânga dutsea câtâ Perivoli, Băiasa, rezervatsia naturalâ Valea Caldâ. Vatra a taifâljei a noastâ eara iuva dininti! Anda agiumsim la unâ crutsi shtium că agiumsim, pân’ tu soni, la destinatsíi. Tu intrata a horli armâneshtsâ di munti ari unâ crutsi shi unâ fântânâ, ta s-dânâseascâ câlâtorilji shi sâ-lj hristiseascâ Atsilui di Analtu că agiumsirâ ghini shi sâ-shi astingâ seatea dupâ calea greauâ tsi u adrarâ.

Hoara Avdela ari unâ isturíi lungâ, cama marea parti di ea

nidocumentatâ i cânâscutâ mash dit izvuri indirecti shi, siyura, traditsíi, ama nai putsân trei lucri ies tu migdani, dit tuti aesti izvuri: 62 Pirivoli pi armâneashti 63 Băiasa pi armâneashti 64 Valea Caldă pi armâneashti


99

Prota, easti dip tu inima a náiljei iu bâneadzâ armânjlji tu Pindu sh-avu un rol di mari simasíi tu minarea di xana dishtiptari natsională a armânjlor. Easti loclu iu s-adră daua sculíi româneascâ dit Makiduníi, tu 1867, shi prota dishcljisâ di Apostol Mărgărit.

Daua, hoara deadi un numir multu mari di oaminj te-anami, em ca numir absolut, em ca numir relativ la numirlu acutotalui di oaminj, em ti Gârtsíi, em ti Româníi shi, pi unâ scarâ ma mari, ti alti vâsilii dit lumi.

Treia, pi hiota a isturiljei a ljei, Celnits, chihâiadz, cumândari di comunităts, avdiljeats, s-bâgarâ dinintea a niscântor arâieri, a unlui numir ma njic i ma mari di fumelj, tsi sh-alâsa hoara shi dusirâ câtâ locuri te-a pâshteari ma buni i tsi pârea s-hibâ ashi. Aeshtsâ, i fâtsea ma vârtoasâ miletea armâneascâ di aclo, cum adrarâ „Bezanjlji” tsi s-dusirâ Cljisurâ, i arâirâ câtâ locuri iu, pânâ atumtsea, avea multu putsânj armânj i dip ici. Cama cânâscuta sh-documentata migratsíi easti atsea cumândusitâ di Alexe Barda (Badralexi) tsi avu, dupâ izvuri, 35 i 600 (numirlu aestu nj pari că easti criscutâ cu mâsturlâchi) di fumelj, iuva anamisa di anjlji 1775 shi 1821 (1817, dupu istoriclu Nicolae Sherban Tanashoca, un strânipot de-a lui) sh-tsi cunipsirâ, pân’ tu soni tu muntsâlj di ninga Veria. Elj adrarâ hoara Selia shi umplurâ cu oaminj hoara Xirolivad, hoarâ tsi fu alâsatâ di vecljilj oaminj cu anj ninti. Tu izvurili gârtseshtsâ suntu thimisits prit apârâtorlji a câsâbălui Misolonghi, tu chirolu 1825-1826, anda fu câlcat, avdiljeatslji Bresios (Breazu?), Asteris Bezas, Kapetan Aramos (Căpitanlu Aramâ?), iara, dit chirolu a ximutariljei contra a turtsâlor dit 1878, Pavlos Badralexis, Panaiot Benachi, Alexe Traguda, Kapetan (Căpitanlu) Dipla.

Cama cânâscutslji oaminj di Avdela sunt fratslji Manakia

(Manaki): Ianaki (Yanaki) amintat tu 1878 (muri tu 1954 Thessaloniki) sh-Milton (Maltu) faptu tu 1882 (muri tu 1964 Bituli), atselj tsi bâgarâ thimelju a artilor fotografitsi shi

Paul Beza

100

tsinematografitsi tu Balcanj. Patru vâsilii dzâc că suntu a lor: Turchia, Gârtsia, RFI Makidunia (ca cljirunoamâ a Iugoslaviljei) shi România. Avdiljeatslji au unâ furnjíi ma multu: hoara iu s-aflarâ, Avdela, fu spusâ di multi ori tu lucrărli a lor, sh-u featsirâ cânâscutâ pisti sinurlu a ljei. Ianaki fu dascal la unâ sculíi di Ianina, iu sh-avea dishcljisâ shi un ducheani di caduri. Njiclu frati, Milton, s-dusi aclo tu 1898. S-mutarâ Bituli tu 1905, iu dishcljisirâ un studio fotografic shi, dapoaia, tu 1921, un tsinematograf. Tu 1905, Milton âlj featsi caduri ali Avdelâ, dupâ tsi hoara fu apreasâ di tâbâbiili di antartsâ grets. Pi hiotea a chirolui, loarâ tu caduri numtsâ, pâtigiunj, coruri, sârbâtori, alumti avdzâti, evenimenti dit bana di cathi dzuuâ shi prosupi di oaminj, tu Avdela shi tu multi alti hori armâneshtsâ dit Makiduníi. Furâ aleptsâ tu 1906, di Vâsiljelu Carol I, câdârgii ufitsiali a Curtiljei Vâsilicheascâ ali Româníi. Tu 1906, ancupârarâ di Londra un bioscop, ahurhindalui, ashi, cariera tu tsinematografíi. Protlu a lor filmu fu cu maia a lor, Despina, sh-cu alti muljeri di ’n hoarâ, tsi turtsea lâna. Acâtsarâ tu filmu evenimenti isturitsi, cum suntu vizita a Sultanlui Mehmet V (1911), Monastir, vizita a Vâsiljelui Petru shi a Printsului Cljirunom Alexandru ali Sârbíi (1913), Bituli, vizita a Vâsiljelui Constantin shi a Printsului Cljirunom Paul ali Gârtsíi (1918). Cartea cu lucârli adrati di elj ari stseni dit pulematili balcanitsi, dit protlu sh-doilu polim mondial, intrata tu Bituli a partizanjlor anâchisitori al Tito shi altsâ multsâ.

Ânj caftu ljirtari că, di furnjia a isturiljei a taifâljei a meali,

shtiu ma multi lucri ti avdiljeatslji tsi sh-alâsarâ toarâ tu factsiunea pro-româneascâ shi tu Româníi, ama sh-ashi-nj pari că elj furâ ma multsâ di alantsâ. Mash unâ dyivâseari a listâljei cu oaminjlj nvitsats, artishtsâlj, personalitătsli publitsi shi polititsi tsi s-amintarâ Avdela i s-trag dit niscânti fumelj di aclo, va n-adarâ s-duchim cljirunumia, tsi u alâsă aestâ hoarâ, ti isturia a armânjlor. Ashi, lu-avem, dascalul Apostol Mărgărit (1836 Avdela – 1903, Bituli), istoriclu Ioan D. Caragiani (1841,


101

Avdela – 1921, Iashi, Româníi), Pericle Papahagi (1872, Avdela – 1943, Silistra), Tache Papahagi (1892, Avdela – 1977, Bucureshti), Nicolae, Valeriu shi Marian Papahagi, Nicolae Tacit, Nushi Tulliu, Dumitru shi George Beza. Tutnâoarâ, fumeljli Paciurea, Dauti, Damashioti, Exarhu, Barda, Caracosta, Bucuvala, Tanashoca, Bushulenga, Chialera, Taci, Hagi-Simu, tsi, vahi, nu-lj dzâtsi cashti tsi a omlui di aradâ, ama suntu ghini cânâscuti aljurea, tu Gârtsíi, Makiduníi, Româníi, sh-au zârtsina tu aestâ hoarâ. Di tata va s-dzâc ma multi altu iuva, ama voi sâ spun că tuti fumeljli di ma ndzeanâ eara sói, lucru de-arada tu njitsli comunităts. Ashi, pârintsâlj a paplui a meu eara George Beza shi muljearea a lui, Maria, di pârintsâ Papahagi. Ashi-i că, tora, numa Papahagi pari cânâscutâ? Q. E. D.!

Apostol Mărgărit ari di simasíi a isturiljei a sculiilor

armâneshtsâ dit Balcanj. Zburâi di cum ahurhi unâ alumtâ cu lectsiili pi armâneashti la sculia gârtseascâ dit Cljisurâ, tu 1862. Cu agiutor di la Chivernisea a Printsipatilor Uniti Româneshtsâ dishcljisi, tu 1866, prota sculíi Avdela, dapoaia Vlaho-Cljisurâ, tu 1868, sh-tut ashi. Fu aleptu Inspector Gheneral a Sculiilor dit Turchia Evropeanâ, di Vâsiljelu Carol I, iara, anda inshi di pi lucru tu aushatic, s-avea adratâ sum cumândusearea a lui 102 sculii, dit cari tsintsi eara institutsii di nvitsâmintu sicundar. El duchi că xana dishtiptarea a conshtiintsâljei natsionalâ armâneshtsâ nu poati s-facâ fârâ unâ bâsearicâ pi limba di dadâ. S-alumtă ti aestu lucru cu autoritătsli eclesiastitsi shi amirâreshtsâ di Istanbul, shi, achicâsii că sh-cu atseali di Bucureshti, ama, maca cu sculii avu amintatic ma nsus di itsido minduiari, nu putu s-adarâ tsiva ti Bâsearica Natsionalâ. Fu aleptu membru ali Academíi Româneascâ, tu 1889. Apostol Mărgărit nu bână ta sâ-sh veadâ yislu, Decretlu Amirârescu (Irade) dit 7/22 mai 1905, prit cari eara pricânâscutâ Ulah Milet, unâ mileti ahoryea di atsea gârtseascâ sh-di alantsâ crishtinj ncljinats a amirâriljei.

Ninti s-alâsăm nanâparti tema a sculiilor româneshtsâ,

Paul Beza

102

lipseashti s-dzâc că, cu tuti niachicâserli anamisa di Gârtsíi shi vlahilji filoeleni (gricumanj), pi di-unâ parti, shi România shi factsiunea pro-româneascâ a vlahilor, pi di altâ parti, Gârtsia fu singura vâsilii tsi tinjisi, ma multu i ma putsân, achicâserli la cari s-agiumsi cu arastea a simnariljei a Achicâseariljei di Bucureshti dit 1913. Zàte, partea tsi trapsi mânâ di la itsido turlíi di praxi pi limba literarâ româneascâ (nitsi zbor nu-va ti limba di dadâ) a vlahilor dit Gârtsíi fu România ishishi. Dupâ yinearea a comunishtsâlor shi a sotslor a lor la puteari, cratlu românescu dânâsi itsi agiutor ti institutsiili tsi eara tu atsel chiro shi nu mata pitricu dascalj tsi s-ducâ ma largu lucurlu nchisit ma ninti. Nu easti singurlu actu di prudari a comunishtsâlor, ama aestu poati s-hibâ nai ma greulu di bâgari diznău pi cali.

Agiumsim Avdela ma amânat di cum vrum, ti itia a

alatusiljei a meali di tahina, ashi că greu aflăm un loc di parcari sh-nu apucăm dyeavasea di la bâsearica ali Stâ-Mâríi dit tsentrul a hoarâljei. Gimbushea tu misuhori, tu aumbra a unlui platan mari di unâ sutâ di anj, pom tsi easti tu tuti horli dit Gârtsíi (sh-tu Cipru), eara mari sh-loclu eara mplin di oaminj. Oaminjlji shidea pisti tut: la mesi shi scamnuri adusi di la dauli taverni shi di oaminj di la elj di-acasâ, iara atselj, tsi nu aflarâ loc, shidea pi stizma tsi anvârliga plateia i shidea mproshtsâ. Cântâtorilji eara ntricuts di bârbats tsi cânta cu mari mirachi, cât cama cu silâ, cântitsi veclji shi năi. Musulmanjlji au borgea s-ducâ hâgilâchi Mecca unâ oarâ tu banâ. Iu tsi s-hibâ, vlahilji par s-aibâ borgea s-toarnâ tu hoara di iu s-trag dzuuâ di Stâ-Mâríi, 15 di avgustu, shi ti corlu di alantâ dzuuâ. Giudicândalui dupâ numirlu di oaminj dit platéi shi, cum vrea s-videm ma amânat, a atsilor tsi yiurtisea acasâ i la sots shi sói, adetea easti tsânutâ. Bânâoarâ, 15 di avgustu eara dzuua cându ahurhea numtsâli. Mi ntreb maca adzâ easti tut ashi. Imnam prit platéi shi earam siyuri că nu-ari s-aflăm loc la vârâ masâ. Vidzândalui niscânti prosupi năi, un om, a curi numâ u agârshii, vini sh-nâ ntribă cari him, di iu yinim, cându agiumsim, etc. Anda agiumshu la partea


103

cu paplu tsi fu avdiljeat, un Beza, el ahurhi sâ-lj strigâ a hângilui shi irushi inshirâ dininti trei scamnuri shi unâ njicâ masâ, hipti, ti ciudíi, anamisa di alanti mesi. Noi minduiam că nu pots s-badz aclotsi un ac, iarapoi mese shi stoali, shi s-pots shi s-shedz mpadi, ama s-pari că, Avdela, thamili suntu lucri di-arada! Nica nishidzutâ mpadi, că unâ cunetâ di tsipouro, arâchia a loclui (sh-adutsi cu mastica, ama-i ma nostimâ) shi unâ canâ cu apâ shi-aflarâ calea pân’ di noi, ashi că ti un chiro shcurtu ti nipistipseari beam, zburam sh-arâdeam cu oaminjlji di-anvârliga, di multi ori cu tuts dinâoarâ, di nu eara ananghi s-achicâsim cathi zbor. Anda lâ uram a oaspitslor „tihi bunâ” shi elj a nauâ, vinirâ sh-niscânti tâpsii mări cu njel pi sulâ, salati sh-ma mari shi unâ canâ cu yin. Multu ayliyuri furâ sh-ama tinjíi nâ featsirâ tsi vrea s-dzâcâ „ghini vinit acasâ”!

Dupâ vârâ dauâ-trei sâhăts, nâ mutăm di la masâ, deadim mâna cu tuts de-anvârliga shi nchisim s-neam câtâ hotellu a nostu, iuva pi cipitlu a dzeanâljei tsi ahurhea di nastânga ali plateí. Muljerilji dzâsirâ că vor s-ducâ aclo pir padi, pi di-unâ parti ta s-lishureadzâ niheamâ dupâ ahântâ mâcari, iara pi di altâ parti, că duchirâ cât va s-hibâ di greu ta sâ scot aftuchina dit parcari shi s-imnu cu ea prit platéi ta s-agiungu calea tsi alina pi dzeanâ; de-arada easti ma ghini s-adari ahtari lucru fârâ „agiutor.” Misiuni imposibilâ i aproapea imposibilâ, ama, cum dzâtseam, Avdela nu ari lucru tsi s-nu pots s-lu adari. Putum, pân’ tu soni, cu bâteri milimetritsi di la loc dit partea mea shi a alântor shoferi, cu buneatsa a oaminjlor tsi shidea mproshtsâ i pi scamnuri, fârâ s-mutreascâ n-araulea, fârâ ngiurâturi i seamni anaxina cu mâna, fârâ inăts (românjlji va sâ shtibâ di tsi zburăscu). Anda agiumsim pi câlicea tsi dutsea câtâ hotel, lipsea s-mi hig prit aftuchinili parcati tu locuri iu-ts pârea ti nipistipseari că pots s-trets.

Tricum multu, multu pe-anarga pi ninga locul iu eara vârâoarâ sculia a paplui a meu, surpatâ di multu chiro. Avdela fu arsâ tu 1905 shi avu idyea mirâ tu bitisita a polimlui dit soni, ashi că, vahi, nafoarâ di ndauâ casi, nu para pots s-afli aclotsi

Paul Beza

104

adârâminti adrati ninti di eta tsi tricu shi, siyura, nu ari vârâ a curi s-pots sâ-lj dzâts „casâ pârinteascâ.” Niscânti bâserits veclji armasirâ mproasti shi, aclo iu s-putu, di chetsarli di la casili surpati adrarâ alti năi, multi di eali dupâ 1950. Xichea a seamnilor di aushatic pari ti ciudíi. Pi di altâ parti, nu ari casi cu unâ arhitecturâ tsi s-nu s-uidiseascâ cu loclu aestu, nu vedz buiei apreasi sh-nu-va zbor ti casi-stihii di cilechi shi geami, ashi că hoara ari migdani mushatâ, traditsionalâ.

Agiumshu la hotellu a nostu, La Boubania, tsi eara tu cipitlu a dzeanâljei, fârâ zori mari shi fârâ s-trec di muljerli a meali, calea. Nu fu lucru ti ciudíi câtse chirui multâ oarâ pânâ ahurhi s-alin dzeana shi imnai multu pe-anarga, ca zmelciul, iara calea vidzui cabaia sucăchi te-a imnari pir padi. Cu tutâ aestâ, la hotel nu eara shi canâ nu avea vidzutâ dauâ muljeri xeani pri aoa, pe-aproapea. Câftai unâ chelchi cu apâ aratsi shi, ninti s-ahurhescu s-u beau, mistiryiulu fu limbidzât. Vini sor-mea, armasâ, shi-nj dzâsi că, anda alina, li dânâsi calea vârâ di la casili nai ma mushatili sh-ahurhirâ unâ moabeti. Cum i-adetea, tora earam de-a loclui shi, anda ti-adunj cu vârâ, lipseashti s-shedz niheamâ moabeti. Nicuchira, tsi duchi, ea shtii cum, că muljerli eara agiuni, bâgă pi masâ multi bunâtets shi, di zbor-zbor, oara tricu. Ma vidzurâ că ohtul eara greu te-alinari, sh-ta s-nu s-cârteascâ nicuchirlji, muljerli trapsirâ shcurtitsa ta s-aleagâ cari s-yinâ s-mi ljea sh-mini shi shcurtitsa âlj câdzu ali Emilíi. Fu zori s-aflu un loc iu s-alas aftuchina, ashi că shtsâi aftuchina, u lom sh-Maria shi, dupâ tsi imnăm diznău pi căljuri tsi s-dutsea cânghei-cânghei shi prit aftuchini alâsati tu locuri dip niuidisiti, pareia a noastâ eara diznău tutâ shi shidea pi ciurdachea a hotellui.

Panayiotis Yatsis, nicuchirlu, easti di Pirivoli, ama mă-sa easti di Avdela, sh-ti atsea pufisi el ta s-dishcljidâ un hotel tu hoara a mă-sai. Fratili a lui, tsi easti inginer constructor, bitisi universitatea di Custantsa, sh-vini cu tutâ taifa sâ-lj agiutâ a fratilui shi a dadâ-sai, ta s-u scoatâ n cap tu aestu chiro anda avea multu lucru. La tsinâ mâcăm dit mâcarea adratâ di mă-sa


105

sh-bium di yinlu a lor di casâ shi lipseashti s-dzâc că eara multu buni dauli.

Videam di aclo, pi terasi sum nivelul a hotellui, veacljea bâsearicâ Yiu Thanasi shi plateia Boubania, iu lipsea s-facâ tutâ gimbusha alantâ dzuuâ. Earam multu armas ta s-pot s-ies s-mi priimnu atsea searâ, ama muljerli, cum dzâsh sh-ma ninti, multu ma tiniri di mini, s-dusirâ pânâ la mirmintsâlj di ’n hoarâ, di iu adusirâ loc, tsi-l bâgăm, dapoaia, pi mirmintul a paplui a nostu di Ghencea, Bucureshti, la mirmintsâlj a pârintsâlor a noshtsâ di Fontenay-sous-Bois, tu Frântsilji, sh-tsânui niheamâ sh-ti mini anda va-nj yinâ oara.

Alantâ dzuuâ s-featsi dyeavasea la bâsearica Yiu Thanasi shi, dapoaia, preftul dyhivâsi monumentul a unlui everghet tsi deadi pâradz ti ndridzearea a loclui anvârliga di bâsearicâ shi ti bâgarea di câldârmă tu zona iu va s-tragâ Corlu, corlu di etâ, cama amânat. Corlul fu acâtsat tu filmu ti prota oarâ tu 1905, cu plătsli fotografitsi al Milton Manakia. Nafoarâ di tâcâmea armâneascâ tsi s-purta atumtsea sh-nu stranjlji moderni di tora, s-pari că nu s-alâxi tsiva. Cum tsi s-hibâ, muljerli, atumtsea, ama shi tora, poartâ lucârli nai ma bunili tsi li au, ti mirachea lor sh-a oaminjlor tsi li ved.

S-adarâ dauâ coruri ahoryea, unlu ti bârbats sh-unlu ti muljeri. Tuti s-fac ta sâ-lj hristuseascâ ali Stâ-Mâríi shi s-hibâ semnu că elj suntu etinj ta s-fugâ tu locurli a lor di arniu dupâ doi meshi. Maria lo protili lectsii te-a giucari armâneashti shi bâgă oarâ că jgljioatili sh-u-aduc niheamâ cu atseali dit Slăniclu di iu s-află ea.

Ari, siyura, sh-alti lucri ta s-tsâ treacâ oara cât ma ghini, sh-unâ di eali easti alâgarea ncâlar, anda gionjlji, tiniri sh-ma mări, sh-aspun murafetea. Ari, siyura, sh-pârmâteftsâ tsi imnâ pir padi sh-au di tuti ti tutâ dunjeaua. Nj-ancupârai sh-io un cârlig cum purta picurarilji sh-chihâiadzlji armânj di vârâ etâ, pi cari s-mi andrupăscu cându escu armas, lucru tsi s-fatsi tora ma multu di cum s-fâtsea vârâoarâ.

Nâ turnăm la hotel armashi, ama multu hârsits, etinj s-

Paul Beza

106

mâcăm di mâcarea tsi putea s-hibâ tricutâ tu ghidlu Michelin, adratâ di mă-sa al Panayiotis, s-gulim ndauâ chelchi dit yinlu a lor di casâ shi s-nâ ftsem moabeti cu elj sh-cu alantsâ oaspits.

Nâ bâgăm tu minti ca alantâ aradâ, sh-nica di atumtsea

Maria pufisi că alantâ aradă, cara s-nu iasâ altu lucru tsi s-nâ ncheadicâ, va s-hibâ alantu an, va s-shidem ma multu chiro Avdela shi va nâ pidipsim s-aflăm câts de-a Bezanjlor bâneadzâ nica aclo, Pirivoli i tu altâ hoarâ dit Vlahohoria. Shi sâ-lj cânâshtem, câtse nu?

Cum tsi s-hibâ, doxâ-lj al Dumnidză că putum di vidzum

nica unâ oarâ loclu di iu ahurhi tut!


107

16

ZAGORI (ZAGORIA); Dzuua 12-a, 17 di Avgustu Ta s-agiundzem Ianina, aleapsim unâ cali niheamâ ma greauâ, ama cu unâ mushuteatsâ multu aleaptâ, calea prit naia Zagori: Avdela – Pirivoli – Băiasa – Flâmburari – Grebinishi – Trestinic – Miliotades - Potamia. Ashi cum aflăm, cheaditsli furâ ma mări di itia a ploailjei yiro tsi avea datâ cu ndauâ stâmânj ma ninti.

Prota dânseari fu Pirivoli, hoarâ cu cari Avdela sh-adutsi multu. Shteam că bâneadzâ unlu, George Beza, n hoarâ, ama, anda lu-asunai shi el nu mută tilifonea, chirui numirlu, ashi că armasi ti altâ oarâ. Sculia româneascâ fu dishcljisâ aclo tu 1870, ndoi anj dupâ atsea di Avdela. Unlu di oaminjlji te-anami tsi s-află Pirivoli fu avdzâtlu muzicolog George Marcu. Aveam avdzâtâ di multu chiro di un Costa Vraca shi di Gogu Mishu, omlu, tsi, dupâ unâ banâ ntreagâ alumtândalui cu turcul, s-dzâtsi că fu ascâpat di la unâ mirâ lai di angli, tsi-l dusirâ Cipru, iu-l bâgarâ pi pothisi tu administratsia colonialâ a nisiljei. Ta s-neam ma largu câtâ Băiasa, lipsea s-alinăm unâ dzeanâ greauâ cama uidisitâ ti unâ aftuchinâ tsi tradzi cu tuti patruli arâhotàri, ama, pân’ tu soni, fu ma lishor di cum minduiam. Anda agiumsim ndzeanâ, vidzum aynanghea un loc tsi s-tindea câtâ infinit. Shteam, ama, că nu eara dealithea, că aveam nica te-a imnari pisti muntsâ sh-văljuri, arâuri sh-apuntsâ, prit pâduri shi golinj. Niheamâ ma amânat tricum pi ninga unâ stani, singura tsi u vidzum tu aestâ nái, iu suti di njlji, cara s-nu furâ sh-milioani di oi shi căpari tsi pâscurâ aua vârâoarâ. Un lucru tsi nâ aspâre, vidzum protili seamni a niscântor cripări tsi nâ ashtipta: cripituri tu geadei shi locuri tsi avea ahurhitâ s-aspargâ, di itia a niscântor surpări di loc.

Hoara Băiasa easti pi dauli mealuri a arâului Aoos, ligati di

unâ apunti di chiatrâ cu un singur cubeu, adrat tu 1748. Nu

Paul Beza

108

shtiu câts Vlahofoni ari nica aclo, ama, unâ sculíi românească fu dishcljisâ n hoarâ, ahurhindalui cu 1880, ashi că lipseashti s-aibâ aclo cabaia armânj. Tutnâoarâ, Georgeta Perifan, muljearea al Iancu Perifan, Prezidentul a Sutsatâljei a Armânjlor dit Frântsíi s-află tu aestâ hoarâ (shi fu dăscălitsâ, ninti s-mâritâ, la unâ sculíi di Grebini).

Calea câtâ Flâmburari vidzum seamni limbidi ti chisatili tu

cari easti Gârtsia: căljurli mplini cu grochi furâ alâsati ashi shi mash niscânti surpări di loc furâ curati, ama sh-aestu lucru nu eara adrat ghini, ashi că vidzum zorea ta s-imnăm pe-anarga sh-cu cânghei ta s-nâ afirim di cheadits. Niheamâ ma nclo, calea eara ncljisâ di itia a loclui sh-a pishtireilor tsi avea câdzutâ shi, dip anda ahurhim s-nâ ntribăm tsi va s-adrăm, di partea alantâ a cheadicâljei vidzum dauâ aftuchini tsi muta pishtireili shi ndoi lucrâtori. Oaminj bunj, ca totna, nâ curarâ a nauâ, prota, unâ câlici shi, dupâ tsi tricum ghini, acâtsarâ sh-adarâ lucurlu a lor.

Muntsâlj eara multu mushats shi, prea-aoa shi pre-aclo,

videam casi ângârlimati pi schinâratlu a muntsâlor, ama nu puteam s-duchim cara va s-agiundzem la eali i nu: di itia a caliljei tsi s-dutsea cânghei-cânghei, nu mata shteam iu him. Lj-u dâdeam ninti sh-duri!

Nu nâ dânâsim Grebenishi, ama imnăm ninti pânâ di

Trestinic un altu loc iu ashcherea ghirmâneascâ sh-aspusi „mirachea” ti vâtâmări tu chirolu a atsilui dit soni polim mondial.

Tricum pi ninga multi apuntsâ di chiatrâ dit chirolu a

turcului, ama atsea di Tsipiani nâ pâru nai ma mushata. Dupâ putsânâ oarâ vidzum calea, balta Pamvotis, nastânga a noastâ, shi Amfythea shi Peramia, dininti. Earam, zàte, tu bitisita a caliljei dit atsea dzuuâ!


109

17

IANINA (IOANNINA, GIANNENA);65 Dzâlili 12 & 13; 17-18 di Avgustu

Nâ dusim calea ninti mardzina di balta Pamvotis pânâ di caplu di câtâ ascâpitatâ shi, dupâ Peramia, nâ turnăm pi mealul di câtâ not-datâ, câtâ Ianina. Câsâbălu s-teasi multu tu eta dit soni, tsi cara că nu dupâ un plan urbanistic ghini minduit. Ninti s-agiundzem tu vecljiul câsâbă, iu lipsea s-shidem, imnăm pe-anarga pi sucăchili a năului câsâbă, nu mash di itia a câlbâlâchiljei, ama că vream, cu aftuchina, s-videm tut tsi puteam; tu fudzeari lipsea s-u lom pi altâ cali, ashi că, tora, eara singura arasti ta s-videm aestâ parti di câsâbă.

Nu va s-dzâc multi lucri di isturia a loclui, câtse easti ghini cânâscutâ, ama, tsi vream noi s-videm prota-chi-prota tu aestu câsâbă eara ghimnaziul (adrat tu 1887) iu nvitsă paplu a nostu, Dimitri Beza. Em sculia primarâ dit câsâbă, em ghimnaziul nu eara acâtsati tu-aradâ, ashi că, anda s-dishcljisi ghimnaziul di Grebini, atsel di Ianina fu alâxit tu sculíi secundarâ comertsialâ. Trapsim mânâ di la aflarea a loclui iu fu atsel ghimnaziu, câtse singurlu lucru tsi-l shteam ti el eara că easti tu vecljiul câsâbă. Am umutea că va s-aflu ma multi ti el tu yinitor. Anda neasim Ianina, nu shteam că sora a paplui, Tasa, avea futâ dascalitsâ la sculia primarâ dit câsâbă tu anjlji 1905 sh-1906.

Chirolu di mâriri dit tricutlu a câsâbălui Ianina fu tu etili XVII, XVIII shi ahurhita aetâljei XIX, când eara capitalâ di Elayet, dapoaia Vilayet shi Pashalâc cu ndrepturi ahoryea. Nu lipseashti s-agârshim sh-chirolu dit Eta di Mesi, anda eara sum stâpuirea ali Amirârilji Bizantinâ, câlcatâ dapoaia di latinj shi, ma amânat, furâ anâchisits di sârghi, cumândâsits di Uroš Dušan. Ianina

65 Giannena easti veacljea numâ gârtseascâ a câsâbălui, iara Ioannina easti atsea di tora

Paul Beza

110

featsi parti dit Disputatlu di Epir, tsi tsânu cama di 200 di anj (1206-1479, cu niscânti dânâseri), sum dinastiili di Comnen, Orsini, Nemanjić, Boundelmonti shi Tokko, pânâ tu anlu 1430, cându fu anâchisit di turtsâ.

Episodulu Ali Pâshelu, un arbines tosku dit Tepelene, cânâscut shi cu numa „Aslanlu di Ianina”, easti di simasíi prit atsea că adră, anamisa di anjlji 1788 shi 1822, un stat quasi-independentu, cari, tsi cara că eara sum cumândusearea a Padishahlui di Poli, avea ligâturi directi cu puterli octsidentali. El fu nintea al Muhammad Ali Pâshelu, un altu arbines, ama dit Rumelia, tsi agiumsi, dupâ 1805, Kediv-lu a Eghiptului (Misiríi cum dzâtsea armânjlji ninti). Ti armânj, cumândusearea al Ali Pâshelu avu sh-lucri buni, câtse Consullu frântsescu pitricut di amirălu Napoleon I, François Pouqueville, nyrâpsi multu ti armânj shi-lj scoasi tu migdani tu lumea dit ascâpitatâ, cum adră, tutnâoarâ, shi Consullu a Majestatâljei a Ljei Britanicâ, William Martin Leake. Niscântsâ di oaminjlji di pistusini de-al Ali, eara elj ishishi armânj, tsi-lj avea cânâscutâ tu njeati, Tepelene. Pi di altâ parti shi aestu easti lucurlu prit cari inshi tu migdani cumândusearea a lui, eara un om anapud tsi tirnisea lumea, asparsi multi hori shi câsâbadz armâneshtsâ, aspârdzearea cama avdzâta easti atsea a câsâbălui Moscopole shi călcărli ali Gramusti, un altu câsâbă importantu armânescu. Anamea romanticâ al Ali Pâshelu s-featsi di furnia a niscântor scriitori dit ascâpitatâ cum furâ Lordul Byron tu „Childe Harold,” Mor Jokài cu „Atseali dit soni dzâli a Ianitsilor,” Alexandre Dumas tu „Contili di Monte Cristo.” Că tu bitisita a banâljei fu nicuchirlu shi sclavlu ali Kirâ Vasiliki shi că cama multili documenti de-a lui eara scrisi pi gârtseashti, âlj featsirâ ma bunâ, dupâ mini nu-lj si pricâdea, imaghinea a lui tu isturia di ma nâpoi.

Aveam tsânutâ un njic apartamentu cu unâ cuzinâ, la unâ

pensiuni Kamares tu vecljiul câsâbă; vream s-nâ chivirnisim singuri cât di multu s-putea. Cljeili, ama, eara la un hotel di-


111

aproapea, Archontariki. Anda agiumsim aclo, aflăm că muljearea cari nâ ashtiptă, Heleni, eara nicuchira a daulor sh-a hotelului, sh-a pensiuniljei. Ea nâ dzâsi s-shidem ma ghini tu hotel. Nu fu zori s-him di câbuli ta s-shidem tu hotel, sh-ma multu că nu nâ câftă altsâ pâradz, tsi cara că hotellu eara ma ndreptu shi avea conditsii multu ma buni. Aestu easti pi unâ sucachi tsi easti andicra di calea te-a priimnari pi mardzina a baltâljei Pamvotis, ama tricândalui prit unâ avlíi di nuntru (cu unâ fântânâ dealithea), agiundzeam la unâ altâ casâ cu patomat, iu eara idyilj nicuchiri, tsi avea nghios un cafiné-bar cu mesi arâdâpsiti tu stil parizian, pi câlicea iu s-priimna oaminjlji ninga baltâ. Tut complexlu easti multu interesantu shi ndreptu multu mushat. Eleni zbura mash gârtseashti, ama dzinir-su, tsi chirnisea tu bar, zbura anglicheashti multu ghini; ea nâ dzâsi că, dupâ putsânâ oarâ, va s-yinâ un lali de-a ljei tsi zburashti vlahika. Dzâtsea că eara grets sutâ tru sutâ, ama, maca un lali zbura armâneashti shi că, ninti sâ fudzim, nâ deadi adresa a unlui hotel di Metsovo, iu nicuchiri eara iarapoi sói de-a lor, va ta s-dzâcâ că eara elj ishishi, barim, mash di unâ parti, vlahi, tsi s-ndirsea, ama, că nu shtea limba di dadâ. Dumnidză sâ-lj achicâseascâ! Eleni, feata shi dzinir-su furâ niscântsâ nicuchiri multu bunj shi, cara s-nu earam ligats di programlu multu stres, vrea s-shideam nica niheamâ aclo. Un altu lucru tsi nâ arisi multu: tu mari tinjíi eara unâ zuyrâpseari di Nicolae Grigorescu: Huryeatâ cu caiur di lânâ.

Altâ di Tsitati, vidzum, tu shcurtul chiro tsi lu-aveam, Bâsearica Metropolitanâ Yiu Thanasi, Universitatea shi Sculia Kalanios (ti amârtíi eara ncljisâ). Ianina easti avdzâtâ sh-ca metropola gârtseascâ a hrisitslor, iu, ninti chiro, cama multsâlj eara armânj. Stuliili a lor filigranati, statuetili, lucri di nicuchiratâ, eara lucri de-a loclui. Cânâshteam multu ghini aestâ anami, câtse, ma ninti, aveam ancupâratâ unâ chelchi di coniac dit yilíi cafilíi, nviscuti tu filigran di asimi, ashi cum nu vidzum ni pânâ atumtsea, ni di-aclo sh-ncoa. Ti mârtíi, fregi unâ di aesti chelchi (tsi u-ndrepshu io, ama nu para ghini) sh-aveam

Paul Beza

112

umutea că va s-aflu aoa altâ ca ea: de-arada, aesti urnechi traditsionali nu s-alâxescu multu pisti anj. Ti nvirinarea a mea, nu aflăm ni un set ca atsel, ni un tsi sh-aducâ cu el. Yilíi njirlâ, aflăm, filigran ieftin, grosu, vidzum, ama tuti adrati tuptani, tu loclu a urnechilor minuti di ma ninti. Tsi videam pârea s-hibâ adrat, canda, di China i tu alti locuri dit orientul di alargu. Nu pot s-nu am mintea, la cari agiumshu sh-cu alti furnjii, că turismul dishcljis ti tutâ lumea ari shi unâ parti cirucâ: adarâ isa, cât ma nghios, dutsi la aspârdzearea sh-la chirearea a niscântor zânăts sh-mâsturlâchi traditsionali. Cu tuti aesti, vidzum niscânti biligits shi silivari mări di asimi adrati cu angâtan, iconj multu mushati nviscuti tu asimi i un aliaj di bâcâri, gunmetal, tsi sh-adutsi multu di multu cu asimea (un bronz cu 8% staniu shi 4% zinc), tsi mutarâ anamea a hrisitslor di aclo.

Nu puteam sâ fudzim di Ianina fârâ s-videm nisia Nissi, cu mânâstirili, bâseritsli, casili, cu stiznji nialâxiti di eti. Pi ninga obiectivili di arada: calea di pi budza a baltâljei, bâseritsili, tavernili, duchenj mplini di turlii-turlii di lucri tsi s-tsâ aducâ aminti aestu loc, vream, fârâ di altâ, s-videm sh-mânâstirlu di ma ninti, Ayilu Pantelimon, alâxit tu Muzeulu a Alumtâljei Makiduneanâ shi Muzeulu Ali Pâshelu dit cula di la partea di dinâpoi a loclui. Aestu easti loclu iu Ali Pâshelu ashtipta, deadun cu Kira Vasiliki, sâ-lj si da ljirtarea dit partea a Sultanlui, ama, dip de-acunapuda, el fu vâtâmat di Hurshid Pâshelu, pitricut di amiră. Muzeulu easti unâ njicâ stulíi shi pots s-vedz aoa, tu bicimea a lor naturalâ, multi dit imaghinili dit cărtsâli di isturíi, di artâ orientalâ shi cărtsâli di câlâturíi. Sunt scoasi tu migdani, ma multu, stranji, stolizmâ, gipcané (armi), stulii, cu lucrâturâ multu mushatâ shi materiali di cama scumpili shi cabaia imaghini a lor, a pâshelui sh-a kirâljei. Neasim ma largu la Bâsearica ali Stâ-Mâríi (Kimiseus Theotokou), ama nu putum s-shidem aclo multu chiro: nâ stihisim tamam anda s-adra unâ dyeavasi di pâtigiuni sh-nu vream s-ambudyiusim un ahtari evenimentu. Nâ priimnăm pi sucăchi sh-pi mardzina a baltâljei sh-nâ dânâsim aclo iu minduiam că fatsi s-shidem cama multu.


113

Nâ dânâsim la unâ dit tavernili di mpâzari, ta s-prândzâm ghini shi, dapoaia, neasim pe-anarga câtâ debarcader, ta s-nâ alinăm tu unâ di cârăyili tsi ashtipta s-nâ ducâ nâpoi tu câsâbă.

Avum tihea di deadim di-un capidan tsi nu s-ayunjisea ici, lucru tsi nâ agiută s-videm pi tinihaì dauli mealuri a baltâljei, Tsitatea shi Moscheea Fethye, iu fu ngrupat Ali Pâshelu cu tutâ mârirea tsi-lj si pricâdea (ma putsân caplu, aestu s-dusi Poli, dirmi Constantinopol).

Dumânica alantâ avum diznău arastea s-duchim tsi oaminj

ahoryea suntu gretslji. Tu inshita dit câsâbă nâ dânâsim s-bâgăm naftâ. Vulera ti naftâ a aftuchinâljei eara goalâ mash pi giumitati, ama-nj dzâsh că-i ma ghini s-u-avem mplinâ, “just in case.” Âlj dzâshu a tinirlui s-u umplâ pân’ di budzâ sh-mi dush ntroarâ s-mutrescu pi unâ motocicletâ veaclji sh-unâ aftuchinâ di etâ tsi eara trapti dinintea a unâljei ducheani tsi lucra la ahtări lucri. Cându s-pâltescu, bâgai oarâ că nu-nj bâgă naftâ tsi lipsea, ma altâ turlíi sh-mi lâhtârsii. Seamnili pi aftuchinâ sunt limbidi, ama tut a mea câbati eara că nu-lj spush: „bagâ naftâ diesel.” Nicuchirlu, tsi eara shi fen-su a tinirlui, vini di la ducheanea di stri cali shi, fârâ canâ zbor, mută aftuchina, guli shi cură vulera shi u umplu cu nafta tsi lipsea shi, cu aestâ, bitisi. Pâltii mash nafta, cathi un di noi chiru pâradzlji pi câti 30 di litri di naftâ dit atselj 60 tsi eara tu vulerâ cându s-ahurhi lucurlu. Ni zboarâ multi, ni inăts! Ma multu, nâ chirnisi cu café sh-apâ mineralâ anda ashtiptam, siyura că fârâ pâradz. Cu tutâ aestâ, di itia că chirum cabaia chiro tu inshita di Ianina, chirum sh-dyeavasea la cari vream s-agiundzem, Aminciu.

S-veadi limbidi că nu para neam la bâsearicâ sh-că, cât multu s-nâ pidipsim, tut nu putem s-agiundzem la dyeavasi, dip sh-atumtsea cându vrem s-u lom calea atsea nreapta: eara treia arasti tsi u chiream!

Paul Beza

114

18

AMINCIU (METSOVO, METSOVON); Dzuua 14-a, 19 di Avgustu

Dupâ unâ câlâturíi fârâ cripări, agiumsim tu nai ma avutlu câsâbă armânescu tsi ari sh-unâ simasíi ahoryea ti armânj. Numa gârtseascâ yini dit chirolu anda slavilji, tsi, unâ hopâ, acâtsarâ cama marea parti di Makiduníi shi, vidzândalui cât greu eara s-agiungâ aclo, âlj dzâsirâ Yitaclu a Ursâljei. A că nu shtiu cara s-aibâ vârâ semnu nyrâpsit că aestu pirmith fu dealithea, dinintea a unlui hotel tsentral avea unâ ayalmâ cu unâ ursâ sh-ursopanlu a ljei shi, ashi, primithlu pari s-hibâ tavedyea. Numa armâneascâ a câsâbălui easti Aminciu.

Rollu isturic tsi-l avu Aminciu, yini di la pozitsia a lui

strateghicâ, câtse putu totna s-aibâ dininti calea anamisa di Epir shi Tesalia. Ti furnia aesta, amincenjlji s-hârsirâ maxus di ndrepturi dati di cumândari cum furâ: Constantin Porfirogenitis, tu eta X, Andronikos III, tu eta XIV-a, Sultanlu Murad II, tu 1430, shi Sultanlu Mehmet IV, tu 1659. Ahtări ndrepturi dusirâ la adrarea a niscântor structuri statali cvasi-autonomi tu chirolu ali Amirârilji Bizantinâ shi, dapoaia, a atslijei Nturtseascâ, tsi avea shi horli di-anvârliga. Ali Pâshelu di Ianina, tsi vrea s-adunâ cât ma multâ puteari tu mânjlji a lui, scâdzu aesti ndrepturi tu 1795. Ximutarea contra a turtsâlor dit 1854, cumândusitâ di Theodoros Grivas, dusi la aspârdzearea a câsâbălui di câtrâ ashcherea al Avdi Pâshelu shi loarea a tutulor ndrepturlor tsi lâ-avea armasâ, nafoarâ di Exarhatlu Patriarhal di Poli, tsi fu scos di statlu gârtsescu tu 1924. Pâradzlji dats di niscântsâ oaminj cu anami dit câsâbă, ama sh-di altsâ ma putsân avuts, ma, nai ma multu vrearea shi copuslu fârâ curmari a oaminjlor dusirâ la mutarea a lui diznău. Aminciu fu capitala a Printsipatlui ahoryea di Pindu, adrat tu 1941 di Alchibiadi Diamandi di Samarina, sum


115

cumândusearea ali Italíi al Mussolini, apanghiu ti vlahilji dit Makiduníi, Epir shi Tesalia, ama nu avu hâiri. Printsipatlu câdzu tu 1944. Câtse fu daua câftari di arupearidi grets, dupâ atsea dit 1917, dit isturia di ma nâpoi, ea dusi la unâ sh-ma mari arâeatsâ di partea a gretslor shi a statlui ishishi ti minoritatea vlahâ; aesta, ama shi ncljidearea a sculiilor româneshtsâ, dusirâ la crishtearea a protseslui di asimilari shi di chireari a identitatiljei a armânjlor, luyursits tora, fârâ di altâ, „grets vlahofonj.”

Prota sculíi (gârtseascâ) fu dishcljisâ Metsovo (Aminciu pi

arm.), tu anlu 1700, sculiíi tsi agiumsi, dapoaia, academíi. Prota sculíi româneascâ fu dishcljisâ tu 1891.

Omlu tsi fu nai ma multu acâtsat tu tinjíi dit câsâbălu

Aminciu fu Yi’Nicola atsel Năulu, martirizat tu câsâbălu Trikala, tu 1617.

George (Yioryi) Averoff (1815-1899), un mari pârmâteftu shi, dapoaia, lucră tu pulitichíi, deadun cu Mihail Tositsa (Tushitsa) shi Kiriakos Flokas (Chiriac Floca) cu pâradz multsâ la adrarea diznău a câsâbălui. Deadi pâradz sh-ti adrarea ali marinâ militarâ modernâ a Gârtsiljei, iara a câraviljei amiralâ ali flotâ gârtseascâ i si deadi numa, ca semnu di tinjíi, crucishătorlu Averoff. Deadun cu Mihail shi Eleni Tositsa (Tushitsa) sh-cu Nikolaos Stournaris (Sturnari), deadi pâradz ti adrarea ali Politehnicâ di Atena, tsi, di furnia aesta, poartâ numa: Metsovion. Nu lipseashti s-lu agârshim ni Baronlu Tositsa, tsi adră fundatsia cu idyea numâ tu 1948. Neisi, va adutseari aminti shi Evangelos Averoff-Tositsa (1910-1990), tsi fu prot ministru a Gârtsiljei shi shef a partidlui di guvernământu, Nea Dimokratia.

Dit amincenjlji tsi cunipsirâ tu Româníi, va spuneari Vasili Diamandi – Aminceanlu, profesor universitar shi membru a Sutsatâljei Gheograficâ dit Româníi, tsi nyrâpsi cartea „Românjlji dit Hamunisia Balcanicâ,” tipusitâ tu 1938.

Anda agiumsim Aminciu, nâ dusim, prota, la hotellu a

Paul Beza

116

nostu, Archontiko Metsovou. Ashi cum s-fatsi cu tuti hotelurli shi casili di oaspits dit câsâbă shi aestu eara a niscântor vlahi: preacljea Yioryi shi Dimitra. Fratili al Yioryi ari shi el un hotel tsi easti aclo, aproapea, iara pârintsâlj a lor yin cathi dzuuâ ta sâ-lj agiutâ. Doilj nicuchiri s-vatâmâ di lucru, cându cu oaspitslji, cându cu ficiorilji, vahi sh-au shi elj cripărli a lor ca tutâ dunjeaua, ama suntu totna cu arâslu pi budzâ, vrândalui sâ-lj adarâ oaspitslji s-ducheascâ multu ghini sh-dip ashi nâ duchim. Ti ciudíi, Yioryi, tsi easti niheamâ ma tricut (anvârliga di 40 di anj), zburashti armâneashti multu ghini, iara Dimitra (tsi nu-ari ma multu di 30-32 di anj) va ma multu sâ zburascâ anglicheasca i, siyura, gârtseasca. Hotellu easti multu mushat sh-easti la vârâ unâ sutâ di metri di tsentru. Easti adrat cu materiali di cama bunili shi stólizmâ multu mushatâ, tut s-uidiseashti tamam cu mediul de-anvârliga, unâ dealithea stulíi. Minduiescu că hotelieri shi nicuchiri di restauranti dit multi locuri dit lumi au tsi s-nveatsâ di la sotslji a lor di Aminciu.

Thimisescu cu mirachi tsiva tsi s-featsi anda fui aclo, cu yinghits anj ninti. Nicuchirlu a hotellui iu shidzui tu-astel chiro, avdzândalui că paplu-nj eara di Avdela, nj dzâsi că dadâ-sa, tsi adra niscânti piti multu nostimi, eara shi ea, tut di aclo. El scâdzu pâhălu a udălui la giumitati, „că, dirmi, him frats!” Mi pidipsii s-aflu diznău loclu, ma dyeafura: vahi nicuchirlu di ma ninti s-trapsi dit emburlâchi shi năilji nicuchiri, alâxirâ ashi multu hotellu, că io nu mata-l cânâscui.

S-nâ turnăm la câlâturia di tora, nu shteam pi tsi s-mutrim

ma ninti: peisajlu di ’n vali, tsentrul a câsâbălui, sucăchili strimti pi schinâratlu a ohtului, pri iu imnai mash pir padi (tsi cara avea tiniri tsi putea di li-alina cu scuterli a lor „mâyipsiti”), ashi că pufisim s-lom lucurlu pre-ayalea. Anda io-nj loam adiljeatlu, Maria shi Emilia vizitarâ zona de-anvârliga shi s-turnarâ cu niscânti pâtrâgeani tsi lâ li deadi un vitsin, adunati dit gârdina a lui ângârlimatâ. Nâ dusim, dapoaia, tu misuhori; nâ priimnăm anvârliga a ljei shi, anda duchim că n-alasâ cicioarli, bium, cathi


117

un dupâ cum âlj fu volea, un tsipouro i unâ birâ. Io, ca românlu impartsial, biui sh-unâ sh-altâ, siyura, pi-aradâ, ahurhindalui cu arâchia.

Tu dauli dzâli cât shidzum aclo, vizităm Muzeulu shi Galeria

di Artâ Contemporanâ Averoff, mirmintsâlj, Muzeulu Tositsa, catedrala, nâ priimnăm pi sucăchi shi, siyura, vizităm multili templi a chireariljei: duchenjli iu s-adarâ piti, dultsenj, stulii, duchenjli di antichităts, nu va zbor, tuti! Că deadim zborlu di stulii, mârirea a Epirlui, aspartâ niheamâ di atselj di Ianina, fu ascâpatâ di fratslji a lor di Aminciu: aflăm aoa filigrani di asimi tsi sh-adutsea multu cu atseali tsi li shteam di ma ninti sh-putea s-u ljea nintea a itsido lucru di Damascu. Mash că nu aflai ni aoa, chelchili cafilii tsi li câftam io. S-achicâseashti că nu putui s-nu ancupâr alti, că pirazmolu fu mari...

Muzeulu Tositsa easti, dealithea, aleptu, adunândalui mash sum unâ citíi tut tsi eara lipsit sh-ma mushat dit bana di cathi dzuuâ a náiljei: stolizma greauâ di lemnu, sofalili, chilinjli, nflucatili, vasili di halcumâ, gipacné (armi), stulii, stranji tu stilul popular a loclui shi alti dit moda a etilor tsi tricurâ shi multi, multi, alti lucri. Apartamentul al Evangelos Averoff-Tositsa, di la atsel dit soni patomat a culâljei, nâ spusi tu tsi mediu simplu, ama multu mushat, bână aestu om ahât mari.

Ninti s-neam ma largu cu pirmithusearea, lipseashti s-dzâc că ancupârăm di Aminciu unâ siníi sh-dauâ sâmari, scamnuri cu bicimea di sâmar, tsi, deadun cu scâmnicilu shi chilimea tsi li am gairé, va s-putem s-avem la casa a noastâ di Viscri un chioshcu tsi sh-aducâ cu aestu muzeu.

Paul Beza

118

19

TESALIA; Dzuua 16-a, 21 di Avgustu Tesalia, tsi tu eta di mesi fu cânâscutâ sh-ca Megali Vlachia,66 unitati cvasi-statalâ tsi sh-adutsea cu Ano Vlachia 67 shi cu Micri Vlachia68 nu easti mash nica un altu loc iu bâna armânjlji. Niscântsâ di picurarilji dit Muntsâlj a Pindului li vrea ma multu aesti câmpuri ti cupiili a lor tu arniu. Aestâ turlíi di transhumantsă fu aspartâ tu 1881, cându Tesalia fu datâ di turtsâ ali Gârtsíi shi, ashi, tâljeatâ di Makiduníi. Ti arniu lipsea s-treacâ cupiili nai putsân di dauâ ori pisti sinurlu anamisa di atseali dauâ craturi, lucru tsi-i limbidi: eara greu ti adrari shi vrea sh-pâradz ti el. Alichearea ali Makiduníi di Gârtsíi, tu 1912, nu ndreapsi di dip vecljili adets: tu aestu chiro, niscântsâ oaminj sh-alâxirâ bana sh-nu mata eara picurari. Ti ciudíi, nvitsai că dimarhia ali Avdelâ s-dishcljidi iarna tu câsâbălu Tirnavos, ninga Larissa.

Nu-i ti njirari că vlahilji tsi bâneadzâ mash tu Tesalia, suntu tu partea di câtâ datâ, iu Muntili Olimpu69 acatsâ tut de-anvârliga shi poati s-hibâ vidzut tu dzâlili sirini dip sh-di Sârunâ (Thessaloniki) la unâ dipârtari di cama di unâ sutâ di kilometri. Marcu Beza, tu filmul a lui dit 1931, „Unâ vizitâ Palestina, Athos shi Meteora” aspuni iconji di Makrichori, Malakas, Valea Tempa shi Arâulu Pineous.

Zburândalui ti Vlâhiili dit chirolu bizantin, Njica Vlâhíi -

Mikri Vlahia, pari s-deadi numa a armânjlor tu Gârtsíi: koutsovlach i vlah shcljop. Zàte, aestâ numâ fu, prota, spusâ di turtsâ anda zbura di oaminjlji (armânj) tsi bâna Acarnia i tu 66 Vlâhia Mari 67 Vlâhia di Nsus – Epirlu shi muntsâlj a Pindului 68 Vlâhia Njicâ - Aetolia 69 Elimbu


119

Vlâhia Njicâ. Pi nturtseashti, njic easti küçük (cuciuc) shi shtim tsi zori lâ yini a gretslor s-dzâcâ sonurli „ce” i „ci.” S-hârgiuirâ, dyeafura, suti di litri di milani ta sâ-lj cândâseascâ pi grets sh-pi altsâ s-nu mata dzâcâ aestâ numâ, tsi easti luyursitâ ti pezâ; ama, noi lipseashti s-nu-lj dăm di mânar.

Fârshirotslji dzâc că numa a farâljei a lor yini di la alumta dit chirolu a polimlui tsivil roman, tu anlu 48 ninti di Hristolu, di Farsalus, cându vlahilji alumtarâ deadun cu Cezar (i Pompei?) shi bâgarâ thimeilu ti yinitoarea Leghiuni V-a Makedonica tsi s-adră ma amânat shi tsi alumtă ti anâchisearea ali Dachíi. Alantâ teoríi, că numa a lor yini di la Frăshari (Frashërï) tu Arbinishíi, pari cama ti pistipseari, ama, contra a itsido loghicâ, câtse nitsi unâ di aesti dauâ ipotezi nu easti andrupâtâ di provi documentari, u voi ma multu atsea romantica di eali. Voi s-dzâc aoa că fârshirotslji tsi cunipsirâ tu Româníi, numâsescu totna una dit sucăchili dit locurli iu shed, Frăshari, aducândalui aminti, ashi, di zârtsinjli a lor dit Arbinishíi sh-di teoria ti arâzga a numâljei a farâljei a lor.

Un altu evenimentu tsi va spuneari easti ximutarea dit

1066 contra a amirălui di Bizantsu, tsi nchisi tu Tesalia di unlu Niculitsâ. Tu soni, câftândalui ljirtari ti itsi lucru tsi mi-agârshii s-lu dzâc, lâ aduc aminti a atsilor tsi dyivâsescu aestâ carti că Târcol70 dit Tesalia, fu capitala administrativâ a Printsipatlui a Pindului di ma ninti, tsi s-featsi tu chirolu a doilui polim mondial.

Nai ma mushatlu loc dit vizita a noastâ Tesalia fu câsâbălu

Kalabaka (Kalampaka) shi complexul Meteora cu mânâstirili a lui. Dânâsim s-tritsem noaptea Kastraki, unâ hoarâ di ninga câsâbălu Kalampaka, dauli suntu tu aumbra a adârâmintilor di pishtirei mări iu ari spilei, aschitipsiri shi mânâstiri iu s-apânghisirâ aschitii, câluyâri shi câluyreali chiro di ma multi eti. 70 Trikala

Paul Beza

120

Mash shasi mânâstiri suntu tora dishcljisi (dauâ di eali suntu di câluyreali), iara tut complexlu agiumsi unâ mari destinatsíi turisticâ. Nu va s-dzâc sh-io nica unâ oarâ tsi dzâc ahânti cărtsâ turistitsi shi eclesiastitsi, ama va sâ spun mash ahât că shi noi nâ duchim mâyipsits di aestu a proiectului monastic di Meteora, di curailu atsilor tsi s-ngârlimarâ pi atseali cipiti iu tsâ yin mintsâlj sh-par că nu pot s-hibâ anâchisiti, tu vrearea a lor ta s-atingâ tserlu, ta s-agiungâ cât cama aproapea di Atsel di Analtu. Dupâ tsi nâ umplum ocljilj shi sufletili di aesti thami shi, dupâ tsi vizităm shi hoara shi câsâbălu, earam etinj s-nâ lom diznău calea, dzuuâ alantâ di tahina. Va s-dzâc mash că Marcu Beza nyrâpsi multu ti aesti mânâstiri sh-că filmul a lui dit 1931 spuni cum eara alinat câtâ unâ di eali tu unâ cânestrâ tsi s-dâdea tu tuti părtsâli. Tut el dzâsi că Vâsiljoanjea Maria ishishi, adratâ tu stranji bârbâteshtsâ, fu sh-ea mutatâ nsus, tut ashi, cu cânestra.

Tricum, prota, prit Târnova71 shi, dapoaia, agiumsim Larisa,72 câsâbă tsi s-mută multu shi ahurhi s-hibâ ca multi alti conurbatsii ma mări, ashi că nu para shidzum aclo. Un njic lucru tsi lu-aflai ma amânat: Larisa apânghiseashti unâ coloníi ca baia mari di romi (ghiftsâ) rudari, tsi vinirâ aclo di bârni dit Românía di tora. Elj eara mineri shi, ti ciudíi, zburăscu unu-alantu unâ românâ veaclji, tsi ari multi zboarâ gârtseshtsâ, iara nu limba a fratslor a lor, limba romani. Mi-adunai cu niscântsâ di elj aestâ iarnâ Cipru, iu eara vinits s-lucreadzâ, s-adunâ imishi shi dzârdzâvăts.

Ncheari shi, cu cât imnam ma multu mardzina di Cheiurli

Tempa câtâ ncheari-ascâpitatâ, peisajlu eara acâtsat di Muntsâlj Elimbu, iara, câtâ tu not, di Kato Olympos. Diznău, unâ cali spusâ shi para spusâ di literatura di spetsialitati. Ashi cumu-i totna, cipitlu a Elimbului eara anvălit di niori shi, cându 71 Tirnavos 72 Larissa


121

agiumsim Litochoro, vidzum shi ndoi chirits. Ti mârtíi, nu aveam ninga noi, atsea oarâ, aparatlu di fotografiat, ashi că nu putum s-acâtsăm ti totna tu cadur inătsli al Zeus.

Caterina,73 nj-adush aminti că sculia româneascâ dit aestu

câsâbă fu dishcljisâ tu 1890, ama nu minduiam că fatsi s-dânâsim aclo. Di putsân chiro, bircheavis a unlui tinir colectsionar di cărtsâ nyrâpsiti di armânj i tsi zburăscu ti armânj, Tiberiu Răsădeanu, nvitsai că paplu a meu, Dimitri Beza, fu dascal aclo anamisa di anjlji 1893-1895;74 escu siyur că, ma sâ shteam aestu lucru atumtsea, va nidzeam ndauâ sâhăts s-videm aestu câsâbă.

Agiumsim calea, tu inshita di câtâ Veryina, anvârliga di

sâhatea treì ti prândzu shi nâ dânâsim la un ristaurantu nafoarâ di pi mealul a arâului Aliakmon, apâ tsi s-azvoami dit muntili Gramusti shi cu cari nâ adunăm, prota oarâ, ninga Câstur, tu ahurhita a câlâturiljei a noastâ tu Gârtsíi. Arâulu easti dânâsit tu ma multi locuri shi shideam pi mealul a atsiljei dit soni baltâ di acumulari di pi arâu, ninti ta s-vearsâ tu amari.

Ti ciudíi, numa a arâului datâ di Slavi anda anâchisirâ naia, eara Bistritsa, arâulu tsi curâ ayonjea. Aflăm aestâ numâ tu multi locuri iu agiumsirâ elj: Polonia, Boemia, Moravia, Slovacia, Croatsia, Serbia, Vâryâria shi România. Aestea suntu mash atseali tsi li cânâscui mini pi hiota a chirolui shi cu cari, ashi cum minduiam, eara pâtidzati apili ayunjisiti di munti. Baià scriitori u vor ma multu aestâ numâ, tsi easti cama cânâscutâ ti atselj dit restul a Balcanjlor.

73 Katerini 74 Mihai-Virgiliu Cordescu: “1866-1906. Istoricul şcoalelor române din Turcia, Sofia şi Turtucaia din Bulgaria şi al seminariilor de limbă română din Lipsca, Viena şi Berlin”- 1866-1906. Isturia a sculiilor româneshtsâ dit Turchíi, Sofíi sh-Turtucaia dit Vâryâríi sh-a seminariilor di limbâ româneascâ dit Lipsca, Beshlji sh-Berlin”

Paul Beza

122

20 VERYINA (VERGINA); Dzâlili 17 shi 18, 22–23 di Avgustu Veryina s-adră prit fâtsearea unâ, tu anlu 1922, a dauâ hori tsi li avea ma ninti un bei turcu. Dupâ Achicâsearea di Lausanne dit 1923, s-featsi unâ alâxearea di milets anamisa di Turchíi shi Gârtsíi (curari etnicâ?). Câsâbălu apruche, ashi cum apruchearâ multsâ altsâ câsâbadz dit Makiduníi sh-Trachia gârtseascâ un numir mari di colonishtsâ dit Anatulíi (niscântsâ di elj zbura nturtseashti shi nu gârtseashti, ama eara crishtinj ortodocshi sh-nu musulmanj). Turtsâlj tsi bâna tu Gârtsíi shi gretslji, vâryarilji (pomaci) shi vlahilji tsi avea tricutâ la islam, tu arada a lor, furâ bâgats diznău tu Turchíi. Multsâ vâryari, ma multu atselj di Trachíi, fudzirâ, tu arada a lor, Vâryâríi.

Chimatili di imigrantsâ dit Asia Njicâ a curi lâ si deadirâ locuri sh-pâshunj adusirâ sh-ma multâ znjíi a vlahilor shi fu unlu di factorilji tsi dusi la-nchisearea a protseslui prit cari un numir ca baia mari di armânj sh-miglinits dit Gârstíi, Iugoslavíi (Banovina ali Makiduníi di Vardar), Arbinushíi shi Vâryâríi fudzirâ câtâ Româníi, tu 1925 -1926.

Adzâ, Veryina easti un câsâbic mushat, tsi, nu va s-eara ici altâ turlíi di itsido altu câsâbă di idyili dimensiuni, di nuntru shi di nafoara ali Gârtsíi, cara s-nu eara pi loclu iu fu dizvâlitâ capitala a veacljiljei vâsilii ali Makiduníi, Aegae. Tu ahurhitâ, s-aflarâ surpâturli a pâlatâljei vâsilicheascâ shi s-adarâ sh-tora sâpâturi, dupâ aproapea unâ sutâ di anj di-anda ahurhirâ investigatsiili. Ama marea dizvâleari, atsea tsi alâxi tut, fu adratâ tu 1977 di Manolis Andronicos di la Universitatea di ’n Sârunâ, tsi află niscântsâ udadz di ngrupari sum unâ mâyulâ,75 lucru di arada la trats sh-la vecljilj makiduneanj. Xitâxerli tsi s-

75 Cuculici di loc, mâyulâ, tsi anvâleashti mirmintsâlj a vâsiljadzlor sh-a ma mărilor.


123

dusirâ ninti, anamisa di anjlji 1980 shi 1990, dusirâ la mintea că eali avea mirmintul al Filip II-lu (359-336 ninti di Hristolu), tatăl al Alexandru III-lu (Marli Alexandru i Alexandru Makidon), sh-atsel al Alexandru IV-lu, ficiorlu alushtui dit soni sh-ali Roxanâ. Complexul easti tora un obiectiv nyrâpsit tu patrimoniul mondial UNESCO.

Shidzum dauâ noptsâ la unâ pensiuni, Olympia, sh-nâ

ciudusim diznău di ashtiptearea tsi nâ u adrarâ aeshtsâ nicuchiri.

Ti mârtíi, nu putum s-vizităm pâlatea shi ndauâ obiectivi

ma njits tsi eara aclo, aproapea: tuti eara ncljisi, semnu că Gârtsia easti, ea ishishi, tu chisati sh-că alantâ parti di Evropa ari un reghim di sârtsâlji.

Cu tuti aesti, ti haraua a noastâ, unâ dit tavernili di aclo, di-aproapea, avea DVD-uri (tu ma multi limbi) cu tuti aesti obiectivi, ashi că duchim niheamâ di lucrili tsi nu putum s-li videm shi, tutnâoarâ, vidzum shi necropola-muzeu tsi lipsea s-u vizităm alantâ dzuuâ.

Nu ari noimâ s-vâ dzâc cum easti muzeulu (multu ghini

ndreptu); aestu lucru lu-aspusirâ altsâ ma ghini. Fatsi s-vâ dzâc ti câpachea di pi larnax-ul, sfinduchea, ti cari

s-dzâtsi că ari cinusha a Vâsiljelui Filip II-lu. Easti zborlu di unâ imaghini adratâ ma aplo a soarilui, cu 16 mundzâ anvârliga a unlui njic glob. Aestu easti merlu a ncâceriljei anamisa di Gârtsíi sh-Republica Iugoslavâ ali Makiduníi di ma ninti. Makidunia gârtseascâ sh-lo hlambura njirlâ cu soarili di Veryina tu tsentrul a ljei, anda FRI Makidunia aleapsi sh-ea unâ hlamburâ natsionalâ cu idyiul soari, pi un fondu di buiauâ aroshi. Aestu lucru dusi la protesti apreasi dit partea ali Gârtsíi shi la acuzatsii că prit aestâ alidzeari, FRIM spunea, tu unâ turlíi potentsialâ, sh-câftări ti loclu cu idyea numâ dit Gârtsíi. FRI Makidunia trapsi mânâ sh-aleapsi unâ altâ hlamburâ, tsi nj-adutsi tu minti

Paul Beza

124

hlambura di polim ali Amirârilji Japonezâ. Ancâcearea ti numâ sh-ti simboluri nu easti ni tora asteasâ, ashi că lipseashti s-ashtiptăm pânâ va s-aflăm cum va s-bitiseascâ.

Un lucru tsi fatsi s-lu dzâtsem easti că, multu ninti s-hibâ dizvâlits udadzlji di ngrupari di Veryina sh-larnaxlu a vâsiljelui Filip, armânjlji giuca la numtsâ shi la alti evenimenti, tsânândalui tu mânâ unâ hlamburâ. Hlambura ari unâ imaghini cama aplo ti tsi shtim tora că easti soarili di Veryina. Pi un fondu, di arada, albu i arosh easti cusut cu yâitan njirlu, arosh i lai, dip sh-di hrisafi, un dreptunghiu di mardzina a hlamburâljei cu un arâhotar tu mesi, anda sâ stâvrusescu dauâ diagonali shi unâ crutsi: optu mundzâ stilizati. Hlambura easti acâtsatâ pi unâ coardâ shcurtâ, avândalui tu cipit unâ crutsi tu a curi lumăchi sunt hipti trei meari. Putets s-ntribats, „ma câtse unâ coardâ shcurtâ?” Aesta sh-ahurheashti bana ca unâ apalâ cu lundzimi normalâ, ama s-talji dit ea dauâ lundzinj, ma multu i ma putsân isa: unâ ti naua casâ, ta s-aibâ tinirlji yranyeadz unâ shtsalâ, iara daua cumatâ i si da cu tutâ tinjia, tsi lipseashti tu unâ ahtari aradâ, a yrambolui, semnu că el easti tora „nicuchirlu a casâljei.”

Vidzui Crushuva altâ turlíi di hlamburâ: imaghina ishishi cu hir di hrisafi a soarilui di Veryina, pi un fondu albu, ascuturat anda s-cânta imnul Dimândarea Pârinteascâ, ama, fârâ canâ shubei, fu adratâ tora, tu ma nâpoi. Tut aclo s-adarâ, niscântiori, unâ hlamburâ pi fondu aroshu. Sutsata Comunitatea Armâneascâ dit Româníi (Fara Armâneascâ) ari shi ea aestâ hlamburâ, di-arada, pi un fondu albu.


125

21

VERIA (VEROIA); Dzuua 18-a, 23 di Avgustu Veria ari shi ea unâ noimâ ahoryea tu isturia a taifâljei a meali, cu tuti că nitsi un membru a ljei nu bână vârâoarâ aclo. Tu 1940, mama a noastâ, Vasilikia Beza, fu numâsitâ dascalitsâ la sculia di feati (adratâ tu 1870) di Veria. Aestâ numâseari u agiută ta s-ljea unâ tishchirei cu tuti vizili ti cari avea ananghi ti ea shi doilji cilimeanj, sora a mea, Ligia sh-mini. Ta s-ljeai unâ tishchirei sh-niscânti vizi pot s-parâ, tora, niscânti lucri di-aradâ, ama, tu atsel chiro, cându România eara cumândusitâ di unâ coalitsíi anamisa di Gheneralul, ma amânat, Mareshallu Ion Antonescu sh-Garda di Her al Horia Sima, aesta nâ fu ascâparea. Dealithea, gardishtsâlj vrea s-ascapâ di tati, tsi eara afirit, tu ahurhitâ, di tâcâmea a lui di naftu, ama aesta eara unâ apârari pseftâ: oaminj multu ma importantsâ sh-pi pothisi ma analti, avurâ unâ mirâ lai, tsi cara că pothisili a lor pârea siyuri. Niscântsâ Legionari pirmithusescu tu thimiserli a lor că George Beza fu avigljeat pe-ascumtá di niscântsâ dit câpiili armâneshtsâ ali Gardâ di Her di Dobrogea, ca tinjíi ti copuslu tsi lu-adră ti sinferlu a colonishtsâlor armânj, ninti di dzatsi anj. Aestu lucru poati s-fu dealihea; iutsido, oaminjlji a minoritătslor s-agiutâ unu-alantu. Avândalui aestu documentu, mama sh-doilji cilimeanj a ljei, Ligia sh-mini, alinăm la bordul a pamporiljei di pasageri Transilvania, dinâoarâ dupâ cutrimburarea di loc dit brumar 1940. Tu idyiul chiro, fârâ s-aibâ vizili di cari avea ananghi, tata fu ascumtu tu pampori di Comandorlu Constantin Muche, tsi vrea-lj hibâ cumnat, detsenii ma amânat. Nâ deadim mpadi Poli (Turkia eara, atumtsea, vâsilíi neutrâ), ama nu nâ alinăm, dapoaia, pi feribotlu di Gârtsíi. Tata lo irushi ligâtura cu Consulatlu Britanichescu, iu eara ashtiptat di oaminjlji al Bill

Paul Beza

126

Bailey,76 dishcljizândalui, ashi, ciclul tsi avea s-nj-aducâ a njeia, pân’ tu soni, tsitâtsinia britanicheascâ.

Io fudzui Veria 53 di anj ma amânat, iara pârintsâlj a mei nu agiumsirâ aclo canâoarâ.

Veria, cânâscutâ dit Năulu Testamentu cu numa Berroia (Berrea), easti loclu iu Apostallu Pavlu zburâ ti Hristolu, dupâ tsi avea zburâtâ Filipi shi Sârunâ shi adră multsâ oaminj crishtinj. Ama, câsâbălu easti multu ma veclju, adus aminti, prota oarâ, tu cronits dit chirolu a vâsiljelui Archelaos. Dupâ alumtarea di Pydna dit anlu 168 ninti di Hristolu, tutâ vâsilia a Makiduniljei fu acâtsatâ di romanj, iara Veria agiumsi unâ dit atseali dauli capitali ali Provintsíi Romanâ di Makiduníi, Sârunâ (Salona, Thessaloniki di adzâ) eara alantâ. Bizantinjlji chirurâ câsâbălu tu eta IX, ama fu azâptâsit di vâryari, tsi sh-ul loarâ nâpoi sum vâsiljelu Vasili II-lu Bulgaroktonos (vâtâmâtorlu di vâryari). Câsâbălu fu anâchisit di normandzâ tu anlu 1185, di frăntsâ tu 1204, iara, ma amânat, di sârghi shi, tu 1361, di turtsâ. Veria sh-tutâ provintsia furâ alichiti di Vâsiljia Elenicheascâ dupâ pulematili balcanitsi.

Prota nâ dânâsim la loclu iu s-dzâtsi că Apostallu Pavlu

zbura ti Hristolu shi, dapoaia, tricum niheam’ di oarâ la alti obiectivi di aclo, di apropea: unâ bâsearicâ, unâ sculíi sh-unâ geamíi.

Câsâbălu easti bâgat pi niscânti dzenuri ca baia analti (nu mi pidipsii canâoarâ s-aflu câti) ashi că, maca tut nu earam pir padi, neasim s-lu videm cu aftuchina sh-nâ dânâsim, cându sh-cându, ta s-mutrim cu mirachi lucârli tsi nâ pârea interesanti. Avui nica unâ oarâ arastea s-ved cât vluyisits shi ashtiptsats suntu oaminjlji. La unâ parcari di mardzina a tsentrului comertsial a câsâbălui, omlu di la ducheani mi ntribă cât aveam

76 Sheflu ti Balcanj a organizatsiljei tsi fu cânâscutâ, ma amânat, cu numa Special Operations Executive, tsi cumândusea polimlu tsi s-dutsea dinâpoia ali ascheari dushamanâ


127

tu naieti s-shed aclo. Âlj dzâsh că vârâ dauâ sâhăts, iara el nj featsi semnu s-intru, fârâ sâ-nj da tichet sh-fârâ sâ-nj caftâ pâradz. Δύο ώρες, τίποτα περισσότερο!, „dauâ sâhăts” dzâsi dit mânj, „nu ma multu!” Vizităm pâzarea shi tsentrul comertsial dit câsâbă, bium cafeadz, nâ priimnăm anvârliga di câsâbă sh-nâ turnăm, dapoaia, s-nâ lom nâpoi aftuchina shi sâ nchisim câtâ alantâ destinatsíi, Naousa.

Ari tsiva ti cari mi fac pishman dit câlâturia a noastâ Veria shi Neagushti. Veria s-pari că ari nai ma vârtoasa sutsatâ a Vlahilor dit Grârtsíi: „Sutsata a Vlahilor (Armânjlor) di Veria,” tsi agiută multu la tsânearea a identitatiljei sh-a cljirunumiljei culturalâ a compatriotslor a noshtsâ dit aestâ vâsilíi. S-pari că loarâ unâ culâ, sediul a lor tsentral shi, tutnâoarâ, muzeu, iu achicâsii că adunarâ unâ colectsíi te-anami di folclor, muzicâ, literaturâ, hâlăts sh-alti ahtări, unâ spuneari a banâljei di cathi dzuuâ sh-a tricutlui a comunitatiljei armâneascâ. Cara s-loam ligâtura cu aestâ sutsatâ di cu chiro, vahi va s-aflam cama multi ti sculia, di multu pârghisitâ, iu mama lipsea s-hibâ dascalitsâ, shi s-aflu ma multi ti bana dit atsea parti ali Makiduníi gârtsescâ. Nu mi feci mucaieti. Vahi, altâ oarâ, va s-pot s-ndreg aestâ alatusi.

Ninti s-fug, lipseashti s-dzâc că shi Veria âlj deadi a

armânamiljei, ama sh-a lumiljei niscânti tăifuri te-anami. Siyura că, ti furnia a tricutlui a meu, va li dzâc mash atseali tăifuri ligati, vârâ turlíi, di Româníi. Ioan Murnu, tsi s-tradzi dit unâ veaclji familíi di Veria, fu preftu shi dascal la sculiili di Monastir shi Xanthi shi, dapoaia, s-mută Budapesta. Marli ficior, George Murnu, s-află Veria tu 1868, nvitsă la litseulu di Monastir shi, dapoaia, Româníi, iu agiumsi profesor universitar sh-director a muzeului arheologhic di Bucureshti. Easti atsel tsi apridusi pi româneashti Iliada sh-Odiseea al Homer (Omerŭ pi arm.) shi, pânâ tora, armasi nai ma buna apridutseari. Fu membru ali Academíi Româneascâ. Muri Bucureshti tu 1957.

Fratili a lui, Aristomene (Ary) Murnu Gheorghiadi (1881-

Paul Beza

128

1971) fu un artistu avdzât shi un multu bun caricaturistu, iara ficirolu a alushtui dit soni, Ion Lucian Murnu (1910-1984), fu pictor, plichisitor, profesor la Academia di Arti Mushati di Bucureshti, s-dzâsti că fu nai ma bunlu tsi lu-avu institutsia aesta vârâoarâ.

Unu altu viryiot te-anami, tsi fu sh-bun sots cu tati, fu

Athanasi Tanashoca, avucat tu Româníi shi, siyura, hâpsinjatic pulitic tu anjlji ‘50. El fu afen-su a unlui isturic avdzât dit bârnul a meu, Profesorlu Nicolae Sherban Tanashoca.

S-fu vârâ programari subconshtientâ i mash nj-avui tihi, nu

shtiu, ama mi stihisii Veria tu dzuua di 23 di Avgustu. Aestâ easti unâ dzuuâ cu unâ noimâ ahoryea ti noi, sh-că earam aclo tamam atumtsea, ncljidea tu unâ turlíi simbolicâ un ciclu dit bana a mea sh-a taifâljei a meali. Thimisits că fudzim dit Româníi, taha câtâ Veria, tu ahurhita a polimlui. Tu dzuua di 23 di Avgustu, 1944, tinirlu vâsilje ali Româníi, Mihai I-lu, lu giudicâ sh-lu bâgă tu ahapsi pi cumândarlu dealithea a vâsililjei, Mareshallu Ion Antonescu shi pi niscântsâ membri a chivernisâljei a alushtui shi s-filisi di ndreptul a lui vâsilichescu ta s-da tu padi sutsata cu puterli ali Axâ shi s-treacâ di partea a Aliatslor. Aestu eara lucurlu ti cari tati sh-ncljină bana dupâ tsi fudzi dit vâsilíi, tu 1940, furníi ti cari lucră deadun cu britanits. Evenimentul dishcljisi calea ti turnarea a noastâ tu patridhâ, un an ma amânat, tu 1945, apofasi ti cari agiumsim, ayonjea, s-nâ fâtsem pishmanj.

Uidisit cu achicâserli anamisa di sotslji dit coalitsia anti-ghirmâneascâ, „Europa dit Datâ” intră tu sfera di influentsâ ali Uniuni Sovieticâ shi, mash ti ndoi anj, mâmotslji a lor dit aesti vâsilii loarâ tutâ putearea tu crat cu strâmbâtati shi bâgarâ „dictatura a proletariatlui.” Cortina di her câdzu pisti Evropa Tsentralâ sh-di câtâ Datâ sh-armasi aclo chiro di 40 di anj sh-cama. Tu anjlji 1960 s-vidzu unâ scâdeari a tensiuniljei anamisa di atseali dauâ părtsâ, chiro cându lucârli cama s-muljearâ.


129

Aesta fu dânâsitâ ti ndoi anj tu 1968, anda ashcherea a URSS-lui sh-a alântor vâsilii dit Pactul di Varshovia (nafoarâ di Româníi) intrarâ Cehoslovachia sh-curmarâ zorlea „Primveara di Praga”, tsi s-videa prit vrearea a cumândarilor a vâsililjei Cehoslovacâ, ’n cap cu Dubček, ta s-bagâ comunismul cu prosup uman.

Tsi cara că fratslji Beza furâ, di prota, tu tâbâbia a aliatslor,

elj furâ ncljishi i mutats cu zorea tu alti locuri, iara tăifurli a lor avurâ mări ghideri. Un frati, Ion, fu ncljis, chiro di nauâ anj, tu Gulag-lu Sovietic sh-muri ti putsân chiro dupâ tsi-l silighirâ, tu 1958. Tată-njŭ, George Beza fu „oaspili” a Securitatiljei anamisa di anjlji 1951 shi 1955, iara fratili a lui ma njic, Constantin, fu mutat zorlea tu Bărăgan tu 1951, deadun cu armânjlji dit Banat, iu eara profesor. Oaminjlji mutats aclo zorlea cânâscurâ un reghim tsi sh-adutsea cu unlu ti chireari sh- ascâparâ mash cându lâ si deadi izini ta s-fugâ, tu 1956. Ashi cum pâtsâ sh-fratili a lui, George, Constantin, dupâ tsi s-turnă Bucureshti, nu mata află lucru i, cându putea di afla, aestu eara ma multu un lucru ti pizuiari, multu ma nghios di itsrâljea shi zânatea a lui.

A membrilor a taifâljei tsi nu murirâ tu aestu reghim lâ si deadirâ, pi arada, anamisa di anjlji 1968 shi 1974, tishchirei mash cu unâ insheari, cu zorea sâ-sh alasâ tsitâtsinia româneascâ. Shi, ashi, ahurhi cathi un di noi unâ banâ nauâ tu vâsiliili tsi nâ apruchearâ.

Paul Beza

130

22

SELIA (SELI) SHI NIAGUSHTI (NAOUSA, NAOUSSA, NIAUSTA); 23 August

Alâsândalui nanâparti schinâratlu a muntilui Vermio di nastânga a noastâ, nchisim câtâ Naousa.77 La vârâ doi kilometri di Veria, deadim di un njic mâhâlă di romi (ghiftsâ). Nu adrăm caduri, ama pot s-dzâc că Gârtsíi, ashi cum s-fatsi pisti tut tu Balcanj, ari nica multi te-adrari tu sutsitatea modernâ.

Deadim, dapoaia, di ayinj dupâ ayinj sh-duchim că nâ aprucheam, vahi, di amirâriljea a fratslor Boutari, frats tsi adrarâ ahânti lucri ta s-modernizeadzâ crishtearea di yinuri buni tu Gârtsíi. Dealithea, dupâ putsânâ oarâ, vidzum pi unâ sucachi cama afiritâ, adârâmintili iu s-tsâni yinlu, cu numa Naousa. Escu siyur, că, nai putsân unâ tuvlâ dit stiznjili a atsilor adârâminti, easti aclo, adratâ cu „pâradzlji a mei”.

Numa di Naousa, yini di la Nova Augusta (Naua Avgusta) coloníi adratâ di romanj dupâ tsi anâchisirâ vâsilia ali Makiduníi. Numa armâneascâ, Niausta i Niagushti, easti cama aproapea di prota numâ di cum easti numa gârtseascâ di tora. Tu aestu câsâbă ari ca baia armânj.

Di alantâ parti a schinâratlui a muntilui Vermio, analtu la vârâ 1400 di metri suntu câlivili al Badralexi, ti cari zburâi ma ninti. Seli (Selia pi armâneashti) shi Xirolivadi suntu, tora, statsiunj montani di vearâ shi di schi te-anami. S-armânem niheamâ Selia, aclo iu fu unâ sculíi româneascâ adratâ di D. Badralexi tu 1871, ama hâbari nu nj-am desi atsel adârâmintu easti nica mprostu i nu.

Unlu di oaminjlji te-anami a câsâbălui Selia fu Iotta Naum

Iotta, numa dealithea hiindalui Kihaia Iotta, unâ sói de-

77 Neagushte pi armâneashti


131

aproapea de-a Badralexanjlor, faptu tu 1874. Adră sculia Veria shi, dapoaia, litseulu românescu di Monastir. Tu 1902, lo licentsa tu Isturíi shi Gheografíi di la Universitatea di Bucureshti shi sâ nsură cu feata a unlui om avdzât dit câsâbălu Râmnicu Vâlcea dit Româníi. Fu 15 di anj profesor la Sculia Comertsialâ Româneascâ di Sârunâ. S-mută, pân’ tu soni, Româníi, iu muri tu 1966, dupâ unâ mushatâ banâ ca dascal. Cu tsintsi anj ninti s-moarâ, nyrâpsi pirmithlu a banâljei a lui, iara manuscrislu fu ascumtu 30 di anj di taifa-lj. An, nipoata a lui, Mioara, âlj lu deadi ali Maria Pariza, lector la Universitatea Ovidius dit Custantsa. Cartea fu tipusitâ di editura Predania, tu colectsia Proiectul Avdhela, shi scoasâ tu migdani tu ahurhita a anlui 2013.

Ashi cum s-fatsi aproapea pisti tut, nu mata s-ved muntsâlj mplinj di cupiili tsi arâia. Planurli di tora, ta s-bagâ vârâ unâ sutâ shaptidzăts di turbini eolieni pi schinâratlu di câtâ data a muntilui, va s-ducâ, siyura, la chirearea a cupiilor di oi sh-a suriilor di văts tsi armasirâ nica aclo, ama sh-a ayrinjlor dit atsea nái.

Tu intrata tu Niagushti easti bâgat un arâhotar di moarâ di apâ, semnu ti tricutlu industrial a loclui. Unâ agiumtâ tu tsentrul a câsâbălui, iara nâ nchidicăm di veacljea problemâ: iu s-alâsăm aftuchina. Culaia u aflai tu urnimia di totna: adarâ sh-tini tsi adarâ oaminjlji a loclui, ama mutrea s-nu pâlteshtsâ girimé. Nai ma multu nâ lo hari tu aestu câsâbă că ari cama multa virdeatsâ tsi u vidzum pânâ atumtsea tu Gârtsíi. Unâ vluyíi em ti oclji, em ti trup, câtse, dupâ tsi fudzim dit anăltsimili a Pindului, nâ vâtâma câroarea. Nâ priimnăm prit câsâbă, fârâ vârâ scupo, mutrindalui cu mirachi la tut tsi eara anvârliga, pânâ tsi deadim di un ristaurantu tsi nâ pârea multu uidisit.

Contra ali teoríi tsi dzâtsi că nu-i ghini s-shedz la unâ masâ

iu nu para ari dunjeauâ, noi nâ hârsim di alidzearea tsi u adrăm. Em mâcarea, em cuneta di Boutari Naousa furâ multu buni. Ti mârtíi, lipsea sâ fudzim ma ayonjea di cum vream, ta s-nâ

Paul Beza

132

turnăm Veryina s-nâ ndridzem ti calea di alantâ dzuuâ câtâ Pella shi Sârunâ (Thessaloniki).

Calea câtâ hotel, nâ dânâsim la un supermarket iu, ti

marea a noastâ harauâ, aflăm shampaníi dealithea, la un pâhă multu bun. Cu aestâ arasti nâ umplum zairélu di Bucureshti, iu n-avea armasâ mash dauâ i trei cunets.


133

23

PELLA; Dzuua 19-a, 24 di Avgustu Pella easti mash la vârâ 65 di kilometri largu di Veryina, ama, vahi, eara multu ma mari tu anlu 399 ninti di Hristolu, maca vâsiljelu Archelaus mută capitala aclo di la Aegae. Tsi cara că aveam unâ cearei modernâ te-a imnari, calea nâ lo ma multu di dauâ sâhăts, câtse nâ dânâsim di multi ori ta s-mutrim cu mirachi locurli de-anvârliga.

Ânj pari că ligâturli anamisa di Aegae shi Pella eara, nai putsân tu ahurhitâ, cama nilimbidi: Pella eara capitala al Filip II-lu (shi al Alexandru Makidon), ama Filip fu vâtâmat tu pâlatea a lui di Aegae, truplu-lj fu arsu, iara cinusha-lj lj-u ngruparâ sum unâ mâyulâ, la ma putsân di tsintsi suti di metri di loclu iu sh-află moartea. Alexandru III-lu (Marli Alexandru) fu ncurunat vâsilje Aegae sh-nu Pella. Minduiescu că putem s-dzâtsem, fârâ s-alutusim multu, că, anda Pella eara capitala ufitsialâ, ininjli a lor (lucru tavedyea ti Filip) armasirâ tu veacljea capitalâ.

Anâchisearea Romanâ dit 168 ninti di Hristolu featsi ca

Pella s-nu mata cumânduseascâ. Aesta agiumsi mash capitala a unlui districtu, iara capitala a provintsiljei Makidunia fu mutatâ Salona (Sârunâ, Thessaloniki). Loclu sh-arina adusi di arâul Axios78 u featsirâ Pella sâ-shi chiarâ contactul cu marea, iara ndauâ cutrimburări di loc asparsirâ mushatili culi di ma ninti, ashi că câsâbălu fu, pân’tu soni, pârghisit, iara oaminjlji s-mutarâ tu unâ nauâ coloníi, Iulia Avgusta Pella, adratâ aclo, aproapea, vahi pi loclu iu easti adzâ Nea (Naua) Pella. Ti teoria a conspiratsiljei tu isturíi: mi ntreb naca romanjlji agiutarâ la aspârdzearea a câsâbălui Pella, ta s-facâ afan, ashi, un simbol ti ehtsrâlji a lor. S-nj intrâ shubei ti ici tsiva?

78 Numa gârtseascâ a arâului Vardar, tsi u vidzui prota Scopíi, Makiduníi

Paul Beza

134

Vecljul câsâbă fu scos tu migdani di câlâtorilji dit eta XIX, ama xitâxerli arheologhitsi acâtsarâ tâsh tu 1914, dapoaia furâ alâsati nanâparti sh-ahurhirâ diznău, patrudzăts di anj ma amânat; ayunjisirâ ritmolu dupâ anjlji 1960 shi rezultatili ahurhirâ s-veadâ limbidi. Cu yinghits anj ninti nu para aveai tsi s-vedz: eara mash unâ avlíi anvârligatâ di un gardu di teli, iu s-adra, cu dânâseri, sâpâturi; ama, tora, aflai un muzeu modernu (la cari nica s-lucrează). Ari aoa cama multili di lucârli dizvâliti tsi puturâ s-hibâ mutati dit loc, mozaicuri tsi furâ arâdâpsiti diznău nuntru, tu muzeu, ta s-hibâ afiriti di chirolu slab, culi la unâ scarâ ma njicâ sh-udadz di ngrupari. Un copus tsi va alâvdari shi ti cari s-hârgiuirâ multsâ pâradz.

Câsâbălu easti mushutic shi, tu mari tinjíi, ashi cum

minduiam, easti unâ ayalmâ ecvestră al Alexandru atsel Marli. Nu para shidzum tu câsâbă: vidzum niscânti culi, tsi eara mushati, dapoaia nâ dusim la muzeu shi, di aclo, la sitlu arheologhic iu shidzum ndauâ sâhăts. Maria ancupâră aclo albumi cu caduri de-a sitlui arheologhic sh-unâ njicâ ayalmâ a dzânâljei Afrodita, adratâ dupâ atsea tsi fu aflatâ in situ.

Calea câtâ Sârunâ, aflăm un ristaurantu, mardzina di cali,

tsi pârea s-hibâ ma multu ti oaminjlji a loclui. Dealithea, lom pescu friptu ca la dada acasâ, mâcăm cama nostima salatâ di pâtrâgeani lai di cându aveam vinitâ tu Gârtsíi, cu piperchi coapti shi niscânti dultsenj multu, multu nostimi. Tuti aestea ti un pâhă multu bun. Earam, tora, ma ghini ndreptsâ ta s-dâldâsim „mistiryiurli” a câsâbălui iu eara alantâ dânâseari, Sârunâ (Thessaloniki).


135

24

SÂRUNÂ (THESSALONIKI, SALONIC, SALONA, SELANÂK);79 24 – 27 di Avgustu

Ashi cum minduiam, dzâsim că va s-shidem ndauâ dzâli Sârunâ, atsea dit soni dânâseari tu Gârtsíi. Ari ahântu multi lucri te-a videari aclo, că lipsea s-dânâsim la cama putsâni; vream tutnâoarâ s-nâ discurmăm niheamâ dupâ trei stâmânj di alâgari fârâ curmari.

Nâ tsânum udadz la un hotel tsentral, pi Bulevardul Tsimiskis, ashi că, di cum discârcăm, dusim aftuchina tu unâ garaj sum loc. Tu oara tsi muljerli adra tsi shtea eali ma ghini, dirmi nchisirâ unâ-sh-unâ s-veadâ „tsi s-da” pi sucachea atsea sh-pi alanti de-anvârliga, io, ta sâ-nj treacâ oara că earam alâsat nanâparti, nj loai unâ scafâ di café metrio shi dauâ chelchi di whisky, on the rocks (cu gljets).

Tamam cându vream s-alin tu udă, vinirâ muljerli dzâcândalui lucurlu di cari nj-eara fricâ: Sârunâ easti capitala a pâputsâlor mushati, a fustănjlor aleapti shi a … shi a …; nâ ashtipta un chiro multu „interesantu.” Dândalui a Tsezarlui tsi easti a Tsezarlui, pricânoscu că zburârâ sh-di capeli, bâserits, culi monumentali, priimnări, etc., ama giuldanlu a meu sh-cu mini adunam ma putsân gailé ti aestea dit soni.

Că nj-aveam vinitâ niheamâ tu ori sh-că mi ducheam cama siyur: eara cama amânat shi aveam umutea că nai ma marea parti dit „câmpurli minati” suntu ncljisi pânâ alantâ dzuuâ, inshim, arada aesta, deadun, fârâ sâ shtim di ninti câtâ iu neam, prota pi Leoforos Nikis80 Numa gârtseascâ a câsâbălui va ta s-dzâcâ „anâchisearea dit Tesalia,” ashi că unâ dit cama mărli 79 Thessaloniki: Sârunâ, easte numa a câsâbălui, pi armâneashti. Salonic, Salonica, Salonika suntu numi tsi li vedz nafoarâ di Gârtsíi. Romanjlji âlj dzâtsea Salona, iara turtsâlj, Selanâk 80 Calea a Anâchiseariljei

Paul Beza

136

căljuri lipsea s-aibâ shi zborlu anâchiseari. Duchearea di siyurlâchi eara ti putsân chiro: dzuua alantâ eara sâmbătâ shi tuti duchenjli lipsea s-hibâ dishcljisi, ama va sâ zburâm ti aestu lucru cama nclo.

Câsâbălu fu adrat tu chirolu a vâsiljelui Casandru, tu 315 ninti di Hristolu, pi loclu iu, ma ninti, eara câsâbălu Therme, ama agiumsi avdzât dupâ anâchisearea romanâ, cându lu bagarâ capitalâ a Provintsiljei Makidunia. Easti pi Via Egnatia, cali cu cari nâ andâmusim di ma multi ori tu aestâ câlâturíi shi tsi leagâ mealu ali Adriaticâ di câsâbălu Constantinopol, dupâ câdearea ali Amirârilji Romanâ dit Ascâpitatâ, Sâruna agiumsi, ti simasia shi numirlu a oaminjlor, doilu câsâbă dit partea evropeanâ ali Amirârilji Romanâ dit Datâ. Loclu iu eara lu-agiută s-aibâ totna un rol di simasíi, car’ tsi sâ-lj eara nicuchirlu: latinjlji, bizantinjlji, vâryarilji, sârghilj, venetsienjlji i turtsâlj.

Dupâ tsi uvreilji furâ avinats dit Spaníi, ahurhindalui cu

1492, un numir mari di Sefardim81 agiumsirâ aclo shi adrarâ, ashi, ma vârtoasâ comunitatea tsi eara gairé n Sârunâ, iara, tu bitisita a etâljei XIX shi ahurhita a etâljei XX, elj eara gruplu etnic cama marli dit câsâbă, iara Ladino, limba a lor, eara pi treilu loc tu limbili tsi sâ zbura aclo.

Armânjlji tsi yinea n Sârunâ dit alti părtsâ a amirâriljei ti pâzarea multu ma mari sh-ti bana ma bunâ, eara, ma multu, pârmâteftsâ i zânâtceadz, dascali, arugats la crat shi membri a zânătslor liberali. Tu 1899, avea n Sârunâ unâ sculíi primarâ shi unâ sculíi comertsialâ româneascâ.

Sum cumândusearea nturtseascâ, Selanâk, ashi cum sh-avea numa câsâbălu atumtsea, eara un tsentru administrativ shi di ashcheri di prima nsus, iara turtsâlj eara daua comunitati ca numir a oaminjlor dit câsâbă. Cama cânâscutlu shi vrutlu hilju a Selanâklui nturtsescu, fu Mustafa Kemal, dapoaia Kemal Pâshelu shi, tu ma nâpoi, Kemal Atatürk. 81 Uvrei spanioli


137

Migdanea shi numirlu a oaminjlor dit câsâbă s-alâxirâ dupâ tsi aestu câsâbă fu alichit la cratlu gârtsescu, ma multu di itia a doi factori: un foc tu 1917, tsi asparsi cama marea parti a mâhâlălui comertsial (shi tsi dusi, ma amânat, la fudzearea a unlui numir mari di uvrei de-a loclui, ma multu câtâ Americhíi), sh-alâxirea di dunjeauâ di dupâ 1923 anamisa di Gârtsíi shi Turchíi, cându turtsâlj fudzirâ dit Gârtsíi sh-tu loclu a lor vinirâ gretslji dit Asia Njicâ (Ionia) shi dit Trachíi di câtâ tu datâ. Câsâbălu, ashi cum easti adzâ, easti lucurlu ali unâ parei di arhitectsâ cumândusitâ di un frâncu tsi adră niscânti planuri urbanistitsi ta s-mutâ diznău vecljiul mâhâlă comertsial. Inshirâ, ashi, căljiurli ma lărdzâ shi dreapti shi casili tu stilurli Art Nouveau shi Art Deco, tsi shed arada multu ghini cu structurli antitsi, dit eta di mesi shi nturtseascâ, tsi armasirâ mproasti dupâ marli foc dit 1917. Daua alâxiri s-vidzu, ma multu, tu mâhâladzlji di mardzinâ, tu daua giumitati a etâljei tsi tricu.

Ashi cum dzâsh ma ninti, tu prota seară neasim tu zona tsi

easti anamisa di Calea Nea Ignatia, câtâ ncheari, shi mardzina di-amari, câtâ tu not, shi di la Lefkos Pyrgos – Albul Piryu, câtâ tu datâ, shi Ladadika, ninga portu, câtâ tu ascâpitatâ. Nu pari cali lungâ cându mutreshtsâ pi hartâ, ama pânâ s-neam nâpoi la hotel, earam armashi. Ti nipistipseari, mâcăm atsea searâ la un ristaurantu fast food. Ti ciudíi, fu multu nostimâ mâcarea: nu fâtsea parti dit un singir internatsional. Thimisi, atumtsea, un ristaurantu dishcljis cu anj ninti Belgrad, cu numa (ti pezâ?) MacČevapčići, iu s-mâca traditsionalilj chiftadz, plješkavica, vešalica, unâ turlíi di „mititei”, cevapčići shi altâ mâcari traditsionalâ sârbeascâ. Nu achicâsíi canâoarâ câtse tu Balcanj, iu mâcărli tsi tsâ si da suntu multu ma nostimi, ari oaminj tsi mâcâ hamburgerilji shi cheeseburgerilji globalizats.

Alantâ dzuuâ, sâmbătâ, pufisim s-nâ priimnăm ma largu prit mâhâlălu tsi lu-aveam vidzutâ viniri dicsearâ shi s-avinăm cu zboarâ mâyipsiti huia a ancupârărilor. Sâ shtii că cama buna culai ta s-ascachi di unâ hùi easti s-lj-adari voljea, mash că noi,

Paul Beza

138

tora, di iu s-nâ arcăm tâmbarea , cum dzâtsi armânlu, nâ lom capelili di palji shi nchisim câtâ alumta atsea marea.

Nu va vâ dzâc cum eara duchenjli shi buticurli iu intrăm, tsi cara niscânti di eali eara dealithea operi di artâ. Agiundzi s-dzâc că tut tsi-nj pirmithusirâ, cu unâ searâ ninti, Maria shi Emilia eara dealithea, shi, ti prândzu oarâ, earam ma oarfânj di cum aveam fudzitâ di tahina dit hotel. Vahi eastialuthusit s-dzâc că earam ma oarfânj: aveam ma putsânj pâradz n gepi sh-tu contul di la bancâ, ama tut tsi aveam ancupâratâ eara njits yishteri shi earam ma avuts cu haraua tsi nâ u adrarâ.

Mi-adunai cu un veclju sots, ristaurantul Tiffany’s, niheamâ ma tricut, niheamâ ma armas, tavedyea ca mini, mash că ti mini, „putsân” va alâxiri cu „multu”. Tsi cara că tricu chirolu pisti el, stilul di ma ninti nu-lj si alâxi sh-ari mâcari multu ma bunâ di cum minduieshtsâ anda aledz niscânti comentarii di pi niscânti website-uri di câlâturíi.

Nâ priimnăm ma largu sh-intrăm s-videm veacljea pâzari sh-alti obiectivi turistitsi i di altâ sói, di ’n cali.

Atsea searâ tsinăm tu Ladadika, un mâhâlă di ninga portu, tsi, ninti chiro, lj-avea inshitâ numâ ti mâhâlă alceac, ama, tora, easti multu modernu. Aleapsim unâ tavernâ mushuticâ, Negroponte, tsi easti alâvdatâ tu niscânti cărtsâ shi aesti alâvdări i si cad.

Duminicâ, câlcăm nomlu că nu ari s-nâ alinăm tu aftuchinâ pânâ nu fudzim câtâ Vâryâríi shi featsim unâ voltâ tu Halkidiki, hamunisia ahât alâvdatâ, em di aghentsiili turistitsi, em di mushteriilji alushtor. Nâ dânâsim prota la un Aqua Park di ninga aeroportu, ama trapsim mânâ ta s-neam s-lu videm: pâhălu eara, ti ciudíi mari. Aestu lucru nu eara un cheadic ti oaminjlji tsi shidea tu aradâ ta s-intrâ aclo cu cilimeanjlji a lor. Semnu, cara s-eara ananghi di ahtari lucru, că, ashi cum adarâ tuts vitsinjlji a lor dit Balcanj, gretslji sh-aspargu multu ficiorilji.

Nâ imnăm calea ninti shi nâ dânâsim mash aclo iu minduiam că aflăm tsiva interesantu, pânâ tsi agiumsim Nea Moudania. Sh-Badralexi irnă di vârâ dauâ ori aclo, atumtsea


139

cându duchimusea s-pufiseascâ iu s-armânâ cu fâlcărli. Escu siyur că, ma s-li veadâ, nu ari s-cânoascâ locurli di tora.

Unâ agiumtâ aclo, pufisim s-neam pi mealul a amariljei că duri cât avem shidzutâ tu aftuchinâ shi s-nâ muljem cicioarli tu apâ shi, dapoaia, neasim s-mâcăm niheamâ. Statsiuni turisticâ, dirmi lipsea s-dishcljidem ocljilj ghini! fârâ s-caftu meniulu, deadim cumandul ti ouzo shi biri shi, te-a mâcari lom un pescu, tsipoura (dorada), tsi-l mâcăm sh-tu Cipru. Mash că, aoa, pescul singur featsi €40, cât vrea s-pâlteam tutâ mâcarea, cu tut beari, la taverna di peshtsâ tsi u vrem cama multu di „acasâ,” atsea dit portul Zigi. Ghini-nj si-adră, aveam agârshitâ nomlu că, tu itsido statsiuni turisticâ tsi nu u cânâshtsâ, lipseashti s-caftsâ meniulu ninti s-dai vârâ cumandu.

Luni ahurhim s-nâ shirpităm: eara atsea dit soni dzuuâ n

Sârunâ shi ducheam că nu va s-putem s-videm tut tsi nâ bâgăm tu minti. Ari aclo 15 obiectivi tricuti tu patrimoniul mondial UNESCO sh-alti multi locuri tsi fatsi s-li vedz, tut ahântu di interesanti, ashi că, shi s-nâ pidipseam cama multu, tut nu puteam s-li videm tuti. Ti tihea a nostâ, ari un serviciu hop-on-hop-off di autobuzi tsi nchisescu di ninga Albul Piryu, dit cari puteam s-dipunem shi s-nâ alinăm tu altu cându vream; un lucru multu bun, ma multu că vream s-vizităm Ano Poli, vecljul câsâbă, tsi, doxâ-lj al Dumnidză!, ascâpă dit marli foc dit 1917, shi iu easti tsitatea sh-cama di simasíi adârâminti dit eta bizantinâ sh-nturtseascâ, em sh-casa iu s-află Kemal Atatürk. Ma s-nu aveam ahtari autobuz, lipsea s-lom un taxi i, ma lai, sâ scutem aftuchina dit garaj, lucru tsi aveam giuratâ că nu-ari s-lu adrăm. Lucârli de-anvârliga tsi li videam di la tsitati eara multu mushati, di ghios s-videa tut câsâbălu, portul sh-amarea. Ânj pari arău că nu putum s-videm shi terminalul di pasageri di nuntrul a portului.

Nâ dusim diznău, tu atsea dit soni dzuuâ, s-tsinăm la un

ristaurantu tu Ladadika, cu unâ numâ multu uidisitâ ti sâhatea

Paul Beza

140

atsea, Amorgos (Amurgish) shi, tora, earam etinj s-tritsem diznău prit Vâryâríi.

Ninti sâ fudzim di Sârunâ, lipseashti s-dzâc că, aoa, easti

cama marea sh-cama buna universitati dit Balcanj, Universitatea Aristotel. Dit tsi achicâsii, easti singura iu cultura shi limba a armânjlor easti un obiectu di studiu ahândos. Sotslu a nostu Nikolaki Siokis easti un triplu licentsiat, PhD, MA, BA ali alishtei institutsíi.


141

25 PLOVDIV (FILIPOUPOLIS, FILIPPOPOLIS, TRIMONTIUM,

FILIBE);82 Dzuua 23-a, 28 di Avgustu Nchisim ayonjea di tahina, câtse aveam di ninti unâ cali lungâ shi nu puteam s-shidem cama di unâ dzuuâ Plovdiv; Emilia avea avionlu duminicâ shi vrea s-sheadâ niheamâ sh-tu Bucureshtiul iu s-află.

Aleapsim unâ cali ma mushatâ, ama ma greauâ; la vârâ 70 di kilometri di sinur, lipsea s-alâsăm nanâparti calea tsi dutsea Sofíi shi s-intrăm pi unâ cali ma afiritâ, câtâ tu datâ, tsi dutsea Razlog – Bansko – Velingrad – Pazardžik i Peštera – Plovdiv, tricândalui, ashi, muntsâlj Pirin. Vream s-videm locurli de-anvârliga câtse, ninti chiro, tu aestâ nái arâia cupiili a armânjlor. Zate, dip sh-tora Velingrad sh-Peshtera apânghisescu sutsati armâneshtsâ tsi adarâ ca baia lucru. Maca ari ahtări sutsati, va s-dzâcâ că nu tuts armânjlji fudzirâ tu Româníi, tu anjlji anamisa di atseali dauâ pulemati (ni elj, ni atselj tsi bâneadzâ anvârliga di câsâbălu Dupnitsa, cama câtâ ncheari).

Prota parti di cali easti multu bunâ, ashi că putum s-mutrim cu mirachi, pi tinihai, Valea a Razloglui, cu muntsâlj Rila di nastânga a noastâ shi singirlu a Pirinlui di nandreapta, pânâ tsi agiumsim Bansko. Bansko easti tora unâ mari statsiuni di vearâ shi di schi, adratâ diznău tu aeshtsâ yinghits anj dit soni.

Ti mârtíi, unâ-sh-unâ dupâ Bansko Banja (Bănjli Bansko), anda agiumsim la valea a arâului Mesta, deadim di unâ pumoarâ. Calea eara multu pseftâ shi u alâsăm nanâparti di multi ori ta s-u lom pi niscânti sucăchi, sh-atseali cirutsi sh-tsi nitsi seamni nu para avea, ashi că, niscântiori, nu shteam desi 82 Câsâbălu avu numa Filipoupolis anda fu adrat di vecljilj makiduneanj. Numa Filippopolis u avu tu chirolu bizantin sh-aestâ easti numa cu cari easti cânâscut câsâbălu tu loclu a numâljei vâryâreascâ, Plovdiv. Trimontium fu numa datâ di romanj, iara Filibe, atsea datâ di turtsâ

Paul Beza

142

him pi calea bunâ i nâ chirum. Cându agiundzeam nâpoi calea, imnam multu greu: lucurlu tsi s-adra la cali nâ bâga zori s-dânâsim dipriunâ la semafoari. Niscântiori, calea eara dip cu piriclju, imnam cu arâhotarli la mash ndoi tsentimetri di unâ himâ, iara, altiori, cu eali ngrupati tu hândăchi mări tsi agiundzea pânâ di axa di dinâpoi a aftuchinâljei.

Ashi cum dzâsh, unâ pumoari, că, di cama multili ori nu putui s-nj ljeau ocljilj unâ sicundâ di la piricljul di ’n cali, shi s-mutrescu la mushutetsli de-anvârliga.

Cu cât imnam ma multu prit hori, cu ahât ducheam ma ghini câts turtsâ i nturchipsits avea shi câtse partida etnicâ a turtsâlor dit Vâryâríi,83 ari adzâ un rol di simasíi tu adrarea a niscântor chivernisi di coalitsíi.

Intrata tu Veligrad eara ncljisâ, ashi că, di iu s-u lom diznău pi unâ cali afiritâ ta s-agiundzem aclo, nâ dusim ndreptu câtâ Peshtera. Calea eara aproapea tut ahât di cirucâ, ama, barim nâ dutseam ndreptu câtâ scupolu a nostu dit atsea dzuuâ.

Peshtera, lipsea s-alidzem anamisa di calea câtâ Pazardžik shi atsea via Stambolijski shi, câtse-nj si-avea aurâtâ di cursa cu cheadits, alepshu daua cali, calea nai ma shcurta. Ti mârtíi, nu mata aveam vidzutâ Pazardžik-lu di vârâ 35 di anj.

Plovdiv easti unlu di cama vecljilj câsâbadz dit Balcanj,

nafoarâ di Makidunia shi Gârtsia antitsi. Fu, prota, unâ tsitati Tracâ, Eumolpis, ama ahurhi s-aibâ un rol isturic cama importantu ahurhindalui cu anlu 342 ninti di Hristolu, anda fu anâchisit di Filip II-lu shi-lj si alâxi numa tu Filipoupolis, câsâbălu al Filip. Câsâbălu fu anâchisit, unâ hopâ, diznău di trats, dapoaia iara di makiduneanj shi tut ashi, pânâ tsi romanjlji lu-alichirâ di amirâriljea a lor, tu anlu 46 dupâ Hristolu, cu numa Trimontium,84 câtse eara pi trei dzenj. Importantsa a lui criscu câtse el videa valea a arâului Maritsa shi Via Militaris – calea 83 Minarea ti Ndrepturi shi Libirtăts 84 Trei muntsâ


143

militarâ, tsi liga provintsiili di câtâ tu ascâpitatâ ali amirârilji cu Bosforlu. Protili trei Crutsiadi tricurâ prit vâsilia sâmtâ pi aestâ cali. Dupâ aspârdzearea ali Româ, câsâbălu, cânâscut tora cu numa Filippopolis, agiumsi unâ tsitati tracâ. Fu anâchisit di vâryarilji al Han Krum, acâtsat diznău di bizantinj, iara di vâryarilji a tsarlui Marli Simeon, iarapoi di bizantinj, dapoaia di Caloian shi, tu soni, câdzu tu mânjli a turtsâlor, tu anlu 1364. Aeshtsâ âlj bâgarâ diznău numa Filibi (numa tsi sh-u avea ninti, ma pi nturtseashti), tora fu, ti ciudíi, chirolu cama siyurlu dit isturia a lui.

Tu mesea a etâljei XIX, Plovdiv fu un tsentru ti

ridishtiptarea vâryâreascâ. Provintsia ali Rumelíi di câtâ tu Datâ, tsi avea sh-aestu câsâbă, fu alichitâ, tu 1885, di Printsipatlu autonom a Vâryâriljei.

Dupâ dauâli pulemati balcanitsi, protlu polim mondial shi polimlu greco-nturtsescu dit 1923, tu mintâtura ti cari zburâi ma ninti, cama multsâlj grets dit Plovdiv fudzirâ tu Gârtsíi, niscântsâ turtsâ s-dusirâ Turchíi, anda vâryarilji dit Trachia Maritimâ shi Makidunia s-trapsirâ Vâryâríi.

Tu chirolu comunistu, Plovdiv agiumsi s-hibâ un tsentru

industrial di prima nsus, nu mash tu sfereli traditsionali: textilili shi industria alimentarâ, ama sh-tu industria greauâ. Dupâ 1989, multi dit stuliili a cârunâljei sutsialistâ a Vâryâriljei (shi nu mash atseali di Plovdiv) furâ ncljisi shi un numir (ma njic) di făvrits, la unâ scarâ ma umineascâ, lâ loarâ loclu, a că, tora di oarâ, nu agiundzea ta s-da di lucru la tutâ lumea tsi avea armasâ, ashi, fârâ lucru. Turismul shi lucurlu ligat di aestu criscurâ multu tu iconomia a câsâbălui shi ali aesti nái.

Sâpâturli tsi nica s-fac sum treili dzenuri: Nebet Tepe, Djambaz Tepe shi Taxim Tepe (bâgat oarâ, minduiescu, că au nica numâ nturtseascâ) dizvâlirâ părtsâ dit câsâbălu Roman: teatrul, stadionlu, forumlu sh-dip sh-toarâ a tsitatiljei trachicâ, tsi eara ninti di chirolu roman.

Paul Beza

144

Mi-aveam dusâ Plovdiv di ndauâ ori, tu anjlji 1970 shi tu ahurhita a anjlor 1980, la pânâyirlu internatsional tsi s-adra aclo, ama, tu atsel chiro, mutarea a vecljului câsâbă eara tu ahurhitâ, ashi că nu me-aveam dusâ tu atsea parti di câsâbă.

Lucurlu ti-ndridzeari sh-fâtseari mirimeti a partiljei dit eta di mesi sh-nturtseascâ, furâ adrati fârâ dânâseari, cu itsrâmi shi, fârâ s-nâ ciudusim, cu multsâ pâradz, unâ parti di elj vinirâ tora di la Uniunea Evropeanâ. Tsi vidzum aoa tritsea di tsi minduiam că va s-aflăm, iara hotellu iu nâ tsânum udadzlji, Alafrangite, ari di nafoarâ unâ vidzutâ traditsionalâ, adratâ diznău cu angâtan, iara di nuntru ari lucri dit eta XXI. Ti tihea a noastâ avea sh-un garaj, iu nâ-alâsăm aftuchina; altâ turlíi nu shtiu cum va u scuteam ’n cap pi sucachea atsea strimtâ sh-tsi eara sh-pi dzeanâ.

Cum nj-aveam adetea tu aestâ câlâturíi, mi discurmai cu

unâ scafâ di café nturtsescu tari, ta sâ-nj yin tu ori dupâ sâhătsli di imnari cu aftuchina pi căljuri nu para buni, anda dauli muljeri s-dusirâ s-veadâ locurli de-anvârliga.

Dupâ vârâ dauâ sâhăts, s-turnarâ. Emilia ahurhi s-disfacâ lucârli, iara Maria mi lo s-nâ priimnăm prit câsâbă, prit locurli iu eali s-avea dusâ ma ninti.

Mi ciudusii ti lucurlu tsi lu-adrarâ ti ndridzearea a vecljiului câsâbă tu aeshtsâ treidzăts di anj dit soni, tsi fu alâsat nanâparti tu anjlji di ma ninti (anamisa di atseali dauâ pulemati mondiali sh-dupâ eali). Siyura că nu putum s-nâ tsânem s-nu intrăm tu duchenjli cu lucri veclji sh-cu suveniruri sh-lipseashti s-dzâc că, tsi cara că nâ giurăm că va nâ dânâsim, hârgiuim diznău multsâ pâradz: ancupârăm unâ biligicâ veaclji di Samokov, iconj pi lemnu, misùri sh-nica alti lucri tsi nu-nj ticnescu, ma siyura, tuti nâ eara lipsiti.

Dicsearâ, tsinăm la ristaurantul a hotellui shi nâ hârsim că aleapsim aestu loc.

Nu earam singuri: eara sh-unâ tâbâbíi di turishtsâ scandinavi, tsi-lj aveam vidzutâ anda nâ priimnăm prit câsâbă,


145

ama nâ hârsim că avea la mesi multsâ oaminj a loclui. Semnu că nu va s-aveam mâcari di-arada, ti cari s-dzâtsi că lâ ari hari a turishtsâlor, tsi va s-dzâcâ fârâ canâ lizeti. Sh-ma multu, unâ tinirâ pianistâ nâ cântă cântitsi clasitsi pop, cântitsi di gioc shi baladi dit chirolu anamisa di dauli pulemati mondiali cu fragmenti di muzicâ popularâ vâryâreascâ, unâ amisticâturâ di cântitsi aleapti sh-ghini cântati.

Anda ashtiptam s-nâ yinâ mâcarea, bium arâchíi di Peshtera, tu chelchi adusi ndreptu dit congelator, cu un mizé nostim. Mâcăm dapoaia un pâstrăv friptu cu un sos di limonji, ayiu shi ciushchi shi unâ cunetâ ghini arâtsitâ di Chateau Euxinograd Vrachanski Misket, un muscat elegantu. Tu soni, nâ silighim pi niscânti coasti di njel cu agiutorlu a unâljei cunetâ di yin aroshu di Mavrud, dit ayinjea a lor, ta s-nu s-ducheascâ singuri coastili. Nu-nj ticneashti tsi dultseami mâcăm (ânj pari că io mâcai clătiti), ama thimisescu lichiorlu multu bun dit petali di trandafil, ânj pari că di Kazanlâk cu cari nâ chirnisirâ, dit partea a ristaurantului, ridishtiptarea a unâljei adeti cama veaclji tsi s-avea chirutâ tu anjlji a sutsialismului comunistoid.

Unâ bitisitâ mushatâ ti shidearea a noastâ Vâryâríi.

Paul Beza

146

26

STARA ZAGORA, KAZANLÂK, SHIPKA, GABROVO, VELIKO TÂRNOVO; Dzuua 24-a, 29 di Avgustu

Nâ aprucheam di bitisita a câlâturiljei, ama pirazmolu eara ahât mari, că nu puteam s-nu anvârligăm niheamâ ta s-cânâshtem câsâbălu Stara Zagora, nu că, ashi cum pot s-dzâcâ pizaventsâlj, easti locul di bashnâ ali birâ vâryâreascâ tsi-nj pari multu bunâ a njeia, Zagorka, ama ti isturia a lui.

Câsâbălu fu adrat di bizantinj pi loclu iu eara unâ coloníi

romanâ, Avgusta Trajana, tsi fu anâltsatâ tu anlu 106 dupâ Hrustolu, ti tinjia a amirălui Traian, atsel tsi anâchisi Dachia, loclu ncheari di Dunâ. Câsâbălu bizantin s-hârsi di nai ma bunili ndrepturi chiro di suti di anj sub numa a lui di atumtsea Beroia, Bereia i Vereia. Ti ciudíi! Idyea numâ cu Veroia, Veria dit Makidunia gârtseascâ, unu altu câsâbă cu ndrepturi tsi sh-aduc cu aestea. Fu anâchisit di turtsâ tu 1364 tsi-lj alâxirâ numa tu Eski Zagra i Hissar Zagra, dirmi Tsitatea a Zagorâljei (diznău numâ tsi undzeashti cu naia Zagori dit Gârtsíi, numâ tsi u videm tu multi alti locuri acâtsati, unâ hopâ, di slavi). Tu chirolu a polimlui aruso-nturtsescu dit 1877-1878, fu alichit di Printsipatlu ali Vâryâríi, ama nu ninti s-hibâ surpat di dip di turtsâ ca ibreti ti ampulisearea adratâ di ashcherea aruseascâ shi voluntari vâryari tu unâ alumtâ tsi s-deadi pri aclo, anvârliga. Stara Zagora fu adratâ diznău di unâ-sh-unâ, dupâ bitisearea a polimlui, dupâ planurli a unlui arhitectu ceh shi earam periergu s-ved cum easti câsâbălu. Lipseashti s-dzâc că, tsi cara easti un câsâbă mushat, protlu modernu, delihea, dit Vâryâríi, cu sucăchi lărdzâ sh-dreapti, bâgai oarâ că eara ca „neutru.” Nafoarâ di seamnili shi numa a sucăchilor tsi suntu nyrâpsiti cu yrami chirilitsi shi ndauâ casi urâti cljirunumâsiti dit eta sutsialistâ, tsiva nu-nj dzâtsea că him tu Vâryâríi sh-nu tu


147

altâ parti a Evropâljei. Vahi easti un loc ma bun ti oaminjlji di aclo, ama, dupâ minduiarea a ema âlj lipseashti “tourist-appeal”-lu.

Di aclo, neasim Kazanlâk, „capitala” a lucârlor adrati dit

trandafil. Sh-aestâ parti a valiljei a arâului Maritsa, ari numa Valea a Trandafililor. Dultsenjlji, lichiorurli, parfumurli shi esentsili di trandafilâ furâ sh-nica suntu prota cali prit cari oaminjlji amintâ pâradz shi anamea a nailjei. Diznău, câsâbălu fu „modernizat” ashi multu că atsea tsi lu-aspuni ti câsâbă aleptu easti tu piriclju s-hibâ ashtearsâ, ama dip sh-ashi, Kazanlâk „ari suflit.” Avui arastea s-ved atsea tsi minduiam di totna, ama, presa tu aeshtsâ yinghits anj sh-cama, nu dzâsi lucri buni sh-nj intră shubéi. Nâ dânâsim tu câsâbă la hotellu dit tsentru, cljirunumíi a etâljei Balkanturist cându aestu avea acâtsatâ tut tu tsi mutreashti hotelurli, statsiunjli shi câlâturiili, ta s-nâ discurmăm niheamâ ninti s-nchisim câtâ Stara Planina (Vecljilj Muntsâ), tsi trec prit Vâryâríi, dit datâ tu ascâpitatâ, pânâ tu Sârbíi. Avea multu putsânj turishtsâ; a că tritsea dinintea a lui cari mplini cu oaminj cu ocljilj zgârlits, mash unlu dânâsi la aestu hotel cât chiro shidzum noi aclo. Nâ curdisim la unâ masâ pi ciurdachea di dininti shi nâ lom câti un café shi unâ apâ mineralâ. Un lucru ti ciudíi, Vâryâríi, ashi cum s-fatsi sh- Româníi, easti aproapea imposibil s-afli la un ristaurantu un café nturtsescu/gârtsescu/cipriot i cum vrei sâ-lj dzâts, easti idyiul lucru, ama ari locuri iu nu ai izini s-dzâts zborlu nturtsescu. Cafelu filtru i expreso easti luyursit multu ma „sexy.” Ari la hotel dauâ duchenj di lucri ti thimiseari a alushtor locuri shi lâ dzâsh a muljerlor s-intrâ nuntru s-veadâ tsi au. Dit shtearea a mea luyurseam că, di-arada, pâhălu la ahtări lucri nu easti multu ma ndzeanâ di atsel dit câsâbă i nu ashi ndzeanâ cât s-inshim pi câroari s-li câftăm. Maria shi-alâsă trastul la mini sh-nchisirâ mpâzari. Di furnia că nj-am shteari di arada vâryâreascâ, dupâ tsi-nj bitisii cafelu, mi mutai, pâltii sh-fudzii dupâ eali. Mi-aveam agârshitâ di dip di geantâ, u alâsai pi

Paul Beza

148

scamnu shi fudzii irushi s-lâ dau a featilor niheamâ dit „marea a mea itsrâmi”. Cându s-pâltim ti tsi ancupârăm, nâ lo lâhtarea, niama ceanta. Eara unâ multu greauâ catàstasi câtse nuntru aveam bâgatâ, taha s-hibâ tu un loc siyur, tishchireili, giuldanili, cartea ti dutseari a aftuchinâlj, cartea veardi shi multi alti ahtări. Tut dipirat, mi turnai irushi shi, cându agiumshu pi ciurdachea a cafinelui, aestâ eara goalâ shi geanta nu eara iuva; cându Maria avea nica niheamâ sh-a s-lishina, iara a njeia vrea-nj plâscânea inima, tinirlu tsi nâ avea adusâ cafeadzlji inshi cu geanta tu mânâ. Avea bâgatâ oarâ că u alâsai pi scamnu shi u lo tu mâyiryió s-nu treacâ vârâ cama niprâxit di cadi tu pirazmó. Cât aveam ahurhitâ, ninti s-yinâ tinirlu, s-mi minduiescu cum va neg la pulitsíi ta s-dzâc că chirui cărtsâli, cum va s-dau tilifoani la băntsâ ta s-nj-ashteargâ cărtsâli di credit shi di debit, cum va neg Sofíi ta s-caftu unâ tishchirei di urghentsâ la Consulatlu Britanic sh-la atsel Românescu, neisi, stsenarii pisti stsenarii di lâhtarâ. Tinirlu putea s-dzâcâ că nu vidzu tsiva, că nu shtii tsiva; pot s-mi minduiescu la ca baia locuri shi, nu mash tu data ali Evropâ iu stsenariul dit soni putea s-facâ dealithea. Nu shteam cum sâ-lj hristusim, ama el nu vru s-ljea tsiva di la noi.

Dupâ tsi nâ vinim tu ori, nchisim câtâ muntsâ shi, siyura,aluthusim inshita. Nâ turnăm di iu fudzim sh-oara aestâ lom calea atsea buna. Cându s-câtsăm s-alinăm dzeana, duchim că earam agiunj. Nâ dânâsim la un caravanserai tsi nâ inshi dip atumtsea dininti. Eara limbid că, ninti chiro, avea futâ unâ hani la stâvrusearea a căljurlor iu s-dânâsea câlâtorilji ts a-discurmâ shi sâ-sh alâxeascâ caljlji. Năilji nicuchiri hârgiuirâ baia pâradz ta s-lu ndreagâ shi s-adunâ dit locuri ahoryea suti di lucri veclji: sfinduchi di doarâ, bancnote, pâradz, mashinj te-a cuseari, tingireadz shi vasi di bâcâri, hâlăts, unâ carotsâ veaclji shi multi alti ahtări. Easti mushat, ama va s-aspargâ tut di itia că adarâ un pavilion sh-alti anexi hipti tâsh tu uborlu a haniljei. Mi hârsescu că-l vidzum tora, câtse di an va sh-chearâ dit mushuteatsâ di sibepea a pidimolui a lor ta s-modernizeadzâ tut. Meniul fu avut sh-mâcarea multu nostimâ.


149

Dupâ cânghei tsi yinea dupâ alti cânghei shi iara cânghei, agiumsim la Dirvenea Shipka, stsena ali unâ mari alumtâ tu polimlu aruso-nturtsescu ti cari zburâm nica di ndauâ ori. Tu 1902 s-adră aclo Monumentul a Libirtatiljei ti tinjia a ashchirladzor arushi sh-a voluntarilor vâryari tsi sh-chirurâ bana tu atsel polim. Tutnâoarâ, s-adră tu hoara Shipka, niheamâ cama tu vali, sh-unâ bâsearicâ mari, ti idyea alumtâ. Ashi cum easti totna cându fatsi chirolu complexul anvârliga a adârâmintului eara mplin di turishtsâ sh-di oaminj a loclui, la ristauranti, ashi că, dupâ tsi vidzum protili obiectivi, acâtsăm calea câtâ Gabrovo.

Gabrovenjlji s-alavdâ că suntu cama apridunats di scotsienj (naca avdzâi „imposibil!” spus di sotslji a mei englezi?) sh-că, taha, câsâbălu a lor easti cama lungul shi strimtul dit lumi: lârdzimea maximâ a lui easti di 1 km, ama s-tindi pi unâ lunzimi di 28 di kilometri. Nâ achicâsim s-duc aftuchina multu pe-anarga ta s-videm locurli, fârâ s-dânâsim. Mi ducheam niheamâ câbati, câtse, tu anjlji 1980-1981, shidzui aclo ca baia chiro. Fui bâgat tu un proiectu ti adrarea, tu câsâbă, cu tehnologhíi americheascâ, a unâljei favricâ di linguri, buneli shi câtsuti dit cilechi tsi nu-arudzinâ. Ashi cum nu s-fâtsea tu atsel chiro, nâ alâsarâ s-intrăm, noi, „dratslji” xenj (dit ascâpitatâ), tu câsâbă, dip sh-ninti s-bitiseascâ contractul, semnu că chihâiadzlji a loclui eara multu aplicats tu ierarhia a Partidlui Comunistu Vâryârescu; aljumtrea, tuti va s-fâtsea mash Sofia. Altâ turlíi di cum adarâ oaminjlji di arada, atselj di Gabrovo eara multu pizaventsâ shi tricum ghini sâhăts sh-dzâli-ntredz cu chelchea dininti, dzâcândalui shicăi di gabrovenj, scotsienj, oltenj, irlandedz, flamandzâ, elvetsienj shi istsido alti stereotipuri pots s-minduieshtsâ, tut tsi adzâ easti luyursit ca hiindalui „nibun dit punctu di videari pulitic.” Ti mârtíi, tu atsel chiro, Vâryâria ahurhi s-aibâ cripări cu borgili externi, ashi că proiectul nu mata fu adrat; lucru slab ti gepea a mea, ama sh-ma slab că nu mata avui furnjíi ta s-neg aclo pânâ tora. Cu tuti aesti, unâ easti s-trets pi ayunjíi sh-altâ sâ shedz cu oaminjlji a loclui.

Paul Beza

150

Nica niheamâ shi agiumsim di mardzina a câsâbălui Veliko Târnovo. Niheamâ ca mintit, tuti căljurli, dit tuti părtsâli, eara tu ndridzeari tu idyiul chiro. Unâ tricutâ di aesti cheadits, agiumsim ayonjea tu tsentru, fârâ alti cripări.

Ca iutsido, tu câlâturia a noastâ, aleapsim, aclo iu s-putu, un hotel tu vecljul tsentru, ama, arada aesta nâ arâsim. Aveam vidzutâ pi website un cadur cu unâ casâ ca baia mari, ama tavedyea, aestu cadur nu spunea hotellu, tsi stizma shi poarta a unâljei bâsearicâ andicra di hotel. Casa di oaspits eara multu aplo, sh-nicuchir eara un vâryar grec, tsi avea adratâ pâradz lucrândalui multu, anj cu arada, tu Cipru. Eara niscântsâ oaminj multu ashtiptats, ama nu-nj lo hari hunerea tsi nj-u giucarâ, ashi că pâltii dauli noptsâ ti cari tsânui udadzlji, ama apufism tu atsea oarâ că va s-shidem mash unâ noapti. Nu nâ fu greu s-lom unâ ahtari apofisi, câtse aveam aflatâ că protlu obiectiv, pâlatea vâsilicheascâ Tsarevets, eara ncljisâ ti ndridzeri.

Veliko Turnovo fu un câsâbă importantu tu chirolu a protlui

tsarat vâryârescu shi capitala ali Amirârilji a Vlahilor sh-a Vâryarilor. Nu voi s-mi mintescu tu moabetea maca cumândarilji, Petre shi Asan eara i nu vlahi shi ma s-eara, di cari: armânj i daco-românj. Tu eta di mesi, printsipatili, voivodatili, cnezatili, vâsiliili shi amirâriili eara, di nai ma multili ori, ligati di omlu tsi cumândusea shi nu-avea canâ nom tsi s-dzâcâ că numa a atsilor craturi shi etnia a miletiljei a lor lipsea sh-ljea aumbra. Vedz teoria al Neagu Djuvara că protslji cumândari a Valahiljei eara cumanj, tsi nu românj. Tu intrata di Tsarevets ari un mari monument ti dinastia a Asanjlor. Turtsâlj anâchisirâ Veliko Turnovo sh-tutâ vâsilia, ahurhindalui cu eta XIV shi pânâ tu daua parti a etâljei XIX.

Arâulu Yantra curâ nghios shi câsâbălu easti adrat pi trei

ohturi: Tsarevets, cu castelul a lui vâsilichescu tu cipit; Sangata, iu bânarâ di totna oaminjlji avuts, ama, tora, oaminj acâtsats tu isapi shi atselj tsi adrarâ pâradz tu aestu chiro di tranzitsie;


151

Trapezista, ti tuts alantsâ. Aljumtrea di Plovdiv, lucrărli di ndridzeari shi tsâneari ahurhirâ aoa multu ma amânat, ashi că Veliko Târnovo lipseashti s-ashteaptâ ca baia pânâ va-lu agiungâ di dinâpoi pi fratili ma mari.

Aproapea di Târnovo easti hoara Arbanasi, vahi cama mushata dit tutâ vâsilia. Dispotlu comunistu di ma ninti, Todor Jivkov, avu aclo unâ casâ, alâxitâ tora tu hotel di scumpili.

Vidzum cât putum dit câsâbă (nu ancupârăm tsiva, semnu

că earam multu curmats) shi, dicsearâ, neasim la unâ Mehana, unâ tavernâ traditsionalâ, aproapea di loclu iu ântunicăm. Naia de-anvârliga sh-mehanaua eara multu mushati shi mâcarea fu multu nostimâ.

Paul Beza

152

27

BUCURESHTI (BUCUREŞTI); 30 di Avgustu - 1 di Yizmâciunj

Fudzim di tahina di Veliko Târnovo sh-agiumsim Russe dupâ unâ cali lishoarâ sh-tricum Duna câtâ Româníi, idyea apunti tsi u aveam tricutâ sh-tu yineari, nitsi nu avea altâ cali pri iu s-u lom.

Hârgiuim atseali dit soni Leva tsi nâ avea armasâ, la un supermarket dit mardzina a câsâbălui (aclo pâhălu easti multu ma njic ti niscânti lucri tsi sh-aduc shi, niscântiori, dip idyili cu atseali dit Româníi) sh-lom calea ndreptu câtâ Bucureshti. Earam pi căljuri di 25 (tsisprâyinghits) di dzâli: câlâturíi ca baia lungâ.

Aveam agârshitâ un njic lucru: calea Giurgiu-Bucureshti, nu para ari locuri iu s-pots s-mâts, ashi că, unâ agiumtâ Bucureshti, discârcăm shi, dapoaia, nesh irushi s-ljeau tsi va te-a mâcari.

Viniri, anda io shideam cu cicioarli pi masâ sh-unâ carti tu

mânj, Emilia shi Maria s-dusirâ la Mirmintsâlj Bellu, la mirmintul al Marcu, Vasili shi Hortensia Beza shi, dapoaia, tu câsâbă.

Sâmbătâ, nâ dusim la Mirmintsâlj Ghencea iu suntu ngrupats paplu shi baba shi tuts ficiorilji a lor, nafoarâ di fendi a meu, George. Zmulsim iarba tsi criscu di-anda fum aclo atsea dit soni oarâ shi arcăm unâ parti dit loclu di Avdela pi mirmintul al Dimitri. Dapoaia, Maria shi Emilia s-dusirâ diznău tu câsâbă, anda io adrai tsi mi ariseashti cama multu, cum adrai sh-cu unâ dzuuâ ninti.

Dicsearâ, nâ dusim priimnari tu mâhâlălu tsi, tu njeatili a meali, eara numâsit Lipscani, iara, tora, easti cânâscut cu numa Tsentrul Veclju, ta sâ-lj aspun ali Emilíi alâxerli tsi s-featsirâ di anda fu ea atsea dit soni oarâ Româníi. Ndrizdearea a mâhâlălui easti un protses lungu sh-greu, ama avem umutea că va s-hibâ,


153

pânâ tu soni, mirmirisiti aspârdzerli adrati di comunishtsâ tu aestu loc dit Bucureshti, tsi, ninti, eara mplin di duchenj tsânuti di oaminj cum eara Ianki, Tachi sh-Cadâr. Vream s-gustăm unâ beri nauâ, tsi u avea unâ dit ciurdăchili dit mâhâlă, cu aestâ numâ ti tinjia al Ion Luca Caragiale, nai ma bunlu autor român di piesi di teatru di vârâoarâ. Anlu 2012 s-ncljidea 160 di anj di anda s-află shi 100 di anj di anda muri aestu om cu anami. Un chiro cât s-poati di bun ta s-bem ti tinjia al Caragiale, nu largu di hanea tsi u vrea el cama multu, Carlu cu Birâ. Eara, zàte, ti mini, ncljidearea a unlui ciclu. Cându bitisíi litseulu, cu 60 di anj ninti, s-yiurtusea 100 di anj di anda s-află Caragiale shi 40 di anj di anda muri; tu atsel chiro shteam cumăts ntredz dit opera a lui.

Emilia apufisi că-i ma ghini s-nu lâ dzâcâ a cusurinilor a

noasti că eara Româníi. Nu avea cându s-li veadâ shi unâ vizitâ la eali s-tritsea cu mâcari shi beari sâhăts cu arada, ashi că s-mindui că-i ma ghini s-tacâ.

Cându minduiam ma putsân, mi bâtu vârâ pi anumir, mi shutsâi shi angucits cari ved: unâ dit atseali dauâ cusurini! Nu-nj si fatsi ni a njeia, ni ali Maríi, ama Emilia nu avea agiumtâ nitsi barim di 48 di sâhăts shi… Nâ bâshem tuts, tsi adrats, cum hits, etc., armânets ghini, oarâ bunâ... di vârâoarâ ma ghini...

Că s-duchea niheamâ câbati, Emilia u asună alantâ cusurinâ, ama nu eara tu câsâbă, ashi că sora a mea armasi barim cu mirachea că vru s-ndreagâ alatusea, tsi cara că nu avu hâiri.

Duminicâ nâ dusim cu Emilia la aeroportu. Câlâturia nâ lo hari multu di multu shi nâ hârsi suflitlu

ashtiptarea tsi nâ u featsirâ, em compatriotslji a noshtsâ, em alantsâ oaminj dit vâsiliili tsi li vidzum.

Escu cândâsit că, ma s-nu s-adarâ tsiva ta s-ascapâ limba shi cultura a miletiljei a noastâ, aestea va s-chearâ ti un bârnu, nai multu dauâ, tu tutâ naia, em sh-Româníi. Va sâ zburăscu ma

Paul Beza

154

multu ti lucurlu aestu tu partea tsi minduiescu că va s-hibâ unâ schelâ a alishtei carti.

Escu siyur că vâ minduits că Maria sh-mini nâ discurmăm dupâ lunga cali tsi u adrăm. Di iu? Dupâ dauâ dzâli earam diznău tu aftuchinâ, calea câtâ Transilvania. Lipsea s-ndridzem zairelu ti iarnâ shi s-ncljidem casa di Dealu Frumos. Lipsea s-adunăm Viscri imishili shi dzârdzâvăturli, s-adrăm conservi, dultsenj shi turshini (eara mârtíi s-li alâsăm pârghisiti) shi s-ndridzem casa ti iarnâ, s-u ncljidem pânâ di primvearâ.

Aveam tsânutâ bileti ti avionlu ti Larnaca ti 30 di Yizmâciunj shi eara ahânti lucri te-adrari tu Transilvania, Câmpulung Muscel, sh-la apartamentul di Bucureshti, ashi că mizi puteam s-u scutem n cap tu chirolu tsi nâ avea armasâ.

Apufisearea ta s-shed Cipru tu meshlji di toamnâ sh-di iarnâ inshi tu ahurhita a amurgishlui a anjlor a mei, tu 2000, cându agiumshu tu ilichia di pensionari sh-ancupârai unâ casâ Livadia, ninga Larnaca. Tora, shed sh-mi ntreb cara s-nu tsân sh-mini, tu subconshtientu, veacljea adeti di fudzeari, anvârliga di dzuua di Yiu Dimitri, câtâ locuri cama caldi sh-di turnari, anvârliga di Ayilu Yioryi. Mash că ”s-fudz” vrea s-dzâcâ ti mini Ciprul shi ”s-mi tornu ” eara, tu ahurhitâ, Londra, iara tora easti Transilvania (multu ma avroasâ veara di Bucureshtiul iu mi aflai). Mash că, anda pâpânjlji a mei urdina cu cupiili a lor ncâlar pi calj i mulări, mini escu ncâlar pi un avion!


155

A. Harta a priimnariljei tu Balcanj, 2012

Paul Beza

156

A. Căiuri tu Vâryârii; capitolili 4, 25 & 26


157

C. Căiuri tu RFI Makidunii, Arbinushii, Makidunia di ncheari-ascâpitatâ; capitolili 6, 7, 8, 9, 10, 11,12, 13

Paul Beza

158

D. Calea Grebini – Avhela – Zagorohoria – Aminciu, capitolili 14, 15,

16, 17, 18

E. Calea tu Makidunia dit Ascâpitatâ – Epir – Tesalia – Makidunia Tsentralâ; capitolili 12-24


159

F. Hartâ – Armânjlji dit România. Dit locurli di bashnâ, niscântsâ tu Dobrogea “veaclji”, cama multsâlj furâ colonizats tu “Cadrilater” (1925-1940). Aeshtsâ dit soni furâ mutats Călărashi shi Dobrogea (1940-1946), Banat (1946-1951), dapoaia dipurtats (mutats zorlea) Bărăgan (1951-1956). Dupâ 1956 niscântsâ s-mutarâ tu nchearea sh-ascâpitata a Bucureshtiului, altsâ Dobrogea, altsâ nâpoi Banat shi multu p’tsânj armasirâ aclo iu eara.

G. Hartâ “Naua Dobrogi”/”Cadrilaterlu” – Furnia ti cari George Beza vru s-ul vatâmâ pi ministrul C. Angelescu eara curmarea, niheamâ câti niheamâ, a colonizariljei a armânjlor shi apridunarea a agiutorlui dat di chivernisea româneascâ ti armânjlji dit Balcanj.

Paul Beza

160

DI AUTOR

Paul Michael Beza s-află Bucureshti, iara paplu a lui eara armân dit hoara Avdela dit Muntsâlj a Pindului. El easti, tora, tsitâtsean britanic. Bana a fen-sui fu ligatâ stres di mira a armânjlor dit Româníi shi tutâ taifa fu acâtsatâ tu pulitichíi shi bana publicâ ali Româníi, ma multu tu prota giumitati a etâljei tsi tricu.

Tu chirolu a reghimlui comunistu dit Româníi, taifa Beza nu para eara „mutritâ tinjisitâ” sh-bânarâ lâiets, ahapsea, mutarea zorlea sh-domiciliili obligatorii. Tutâ taifa fudzi, pi aradâ, cându ahurhi chirolu di dishcljideari ti ma ghini a reghimlui shi a unlui numir di „ehtsrâ a popului” lâ si deadi izinj s-fugâ dit „paradis,” ama cu chirearea a tsitâtsiniljei româneascâ. Paul shi-ahurhi praxea Anglíi sh-u dusi ma largu Româníi. Easti inginer mecanic.

Shtearea a lui tu industríi shi emburlâchi s-tindi pi un chiro

di aproapea 60 di anj, cama multsâlj tu Marea Britaníi, ama cu

17 dit elj Româníi sh-putsân chiro Israel, Frântsíi, Elvetsíi sh-

Ghirmâníi. Acâtsă s-adarâ emburlâchi cu Evropa Tsentralâ sh-di câtâ tu Datâ tu 1974, ama nu-sh mutri mash sinferlu; s-pidipsi totna s-agiutâ oaminj i organizatsii, tu emburlâchea a lor tu aestâ nái. Fu membru a Comitetilor Cehoslovac, Ungurescu sh-Românescu, a Sutsata di emburlâchi (Camera di comertsu) sh-Industríi di Londra (hiindalui Prezidentul a Comitetlui Românescu anamisa di anjlji 1987 sh-1990) sh-atsilui Anglo-Yugoslav Trade Council, Consiliul ti Comertsul Anglo-Iugoslav. Fu membru al East European Trade Council – Consiliul ti Emburlâchea cu Evropa di câtâ tu Datâ – un organismu di spetsialitati al British Overseas Trade Board, dit Ministerlu a Industriljei shi a Emburlâshiljei ali Mari Britaníi.

Cu agiutorlu a niscântor sots, al East European Trade


161

Council sh-a ambasadilor atsilor dauâ vâsilii, Bucureshti, Londra, Paul adră, tu cirishar 1998, the British Romanian Chamber of Commerce – Sutsta di Emburlâchi Britanicâ Româneascâ, a curi Prezidentu fu pânâ cându s-trapsi dit tuti pothisili publitsi, tu cirishar 2007. Tutnâoarâ, fu epitrop al the Princess Margarita of Romania Trust, filiala britanicâ a Fundatsiljei Principesa Margareta ali Româníi sh-epitrop a Fundatsiljei ti Bâsearica Ortodoxâ Româneascâ di Londra, tut pânâ tu cirishar 2007.

Tu brumar 2005, … „ti lucurlu tsi lu-adră tu scutearea tu migdani shi fâtsearea ma streasâ a ligâturilor tu comunitatea româneascâ dit Marea Britaníi, ti asiguripsearea a unlui climat tsi s-agiutâ la crishtearea a ligâturilor iconomitsi anamisa di dauli vâsilii,” Prezidentul Traian Băsescu âlj deadi al Paul Beza, Ordinlu Serviciul di Pistusini, tu Gradlu di Ofitser.

Cu un an ninti, tu chirolu a prezidentului Ion Iliescu, fen-su, George Beza, fu mutrit diznău shi-lj si deadi unâ placă comemorativâ la biroulu a lui di ma ninti di Ierusalim, adrat tu 1941 cu andruparea a SOE - Special Operations Executive.

Paul urdină multu ti emburlâchea a lui tu Avstríi, Ungaríi,

Cehoslovachíi shi vâsiliili di dupâ ea, Republitsli Cehâ sh-Slovacâ, Româníi, Vâryâríi, Poloníi sh-Gârstíi sh-tu Iugoslavia

sh-vâsiliili tsi s-arupsirâ di aesta, ma multu, Sârbíi, Croatsíi,

Bosníi shi Hertsegoviníi sh-Makiduníi. Featsi emburlâchi sh-tu

URSS, Ghirmânia di câtâ tu Datâ sh-Turchíi. Altâ pi ninga articoli sh-capitoli di cărtsâ di spetsialitati dit

distsiplinili inghinireshtsâ tsi li nyrâpsi, agiută shi la ghidurli scoasi tu padi tu anjlji 1990-1991 di Confederatsia ali Industríi Britanicâ, cu numa “Doing business with…” – cum s-adari emburlâchi cu…” România sh-Vâryâria. Tu atsel chiro, aestâ

Paul Beza

162

seríi di cărtsâ eara vivlia tu tsi mutreashti tugiretea cu vâsiliili tsi avea inshitâ di sum comunismo. Nyrâpsi articoli ti publicatsii aleapti, Marea Britaníi, Frantsíi, Româníi sh-alti craturi dit Evropa Tsentralâ sh-di câtâ Datâ, zburâ la BBC World Service, telivizíi sh-posturi di radio dit Frântsíi, Româníi sh-Iugoslavíi di ma ninti. Tsânu cuvendâ la Confederatsia ali Industríi Britanicâ, Sutsata di Emburlâchi shi Industríi a Londrâljei sh-la alti sutsati di emburlâchi, la British-South Slav Society, la European Atlantic Group, la Centre for International Briefings di Farnham Castle sh-multi alti locuri.

Paul Beza avu tinjia sâ-lj greascâ pi tsinâ Margaret Thatcher, Protlu Ministru ali Mari Britaníi shi ali Irlandâ di câtâ Ncheari, Mihail Gorbaciov, tsi eara atumtsea Prezidentul a Sovietului Suprem ali URSS shi a delegatsiljei a lui, cându Margaret Thatcher dzâsi că: „I like Mr. Gorbachev: we can do business together.” – „Mi ariseashti Mr. Gorbachev: putem s-adrăm emburlâchi deadun.” Chirolu scoasi tu migdani câtâ ndriptati avu Doamna di Her.

Zburashti multu ghini anglicheashti, frântseashti shi

româneashti, iara, cându nu-ari câtâ iu, iasi mbuveti sh-anda lipseashti sâ zburascâ alti limbi.

Paul lu-ariseashti s-dyivâseascâ sh-nica alti mirăchi a lui suntu: pulitichia, isturia, etimologhia, muzica clasicâ, câlâturiili, lucurlu tu gârdinâ sh-mâyiripsearea. Bâneadzâ tora ca pensionar expatriat, cu muljearea a lui, Maria, Cipru, shi, atumtsea anda nu urdinâ prit alti locuri, sh-trec meshlji di vearâ Româníi, ma multu la casa a lor dit Transilvania.

Cartea aesta easti prota a lui duchimuseari di nafoara a

nailjei a lui di mâsturlâchi sh-easti ligatâ, fârâ di altâ, di isturia a lui sh-a taifâljei a lui.

Armânjlji

Un popul ndophi tu Balcanj, plântat

tu isturia a náiljei, tsi nu avu

canâoarâ unâ vâsilíi a lui sh-tsi

zburashti unâ limbâ romanicâ, tsi

easti tu piriclju ta s-chearâ ti totna.

Autorlu, tsi s-tradzi dit unâ taifâ

armâneascâ di Avdela, dit muntsâlj

a Pindului, nchiseashti tu unâ

câlâturíi tu patrida a strâpâpânjlor a

lui.

Hâirea fu aestâ carti, tutnâoarâ sh-

giurnal di câlâturíi sh-prelipsi di

isturíi, tipusitâ tora sh-pi limba

armâneascâ.

destinatsia avdela 2012, i nâpoi tu yinitorŭ · aclo ca ashchirladz tu patra cruciadâ, elj...

Documents