Publicaþie editatã de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Zona Metropolitanã Constanþa

Anul IV - Nr.38

l

Decembrie

2011

Apare lunar

Adresa redacþiei:

Bulevardul 1 Mai nr.2Bl. J10 (parter)

Constanþa (900130)Telefon: 0341/176.415

Fax: 0341/176.416e-mail: info@zmc.ro

Din sumar

Pag.6

Pag.7

Detalii în Pag. 2

DE CE SĂ TRĂIMCU NECAZUL

ÎN CURTE?

O ETAPĂ DINVIAŢA LUILEONTE

NĂSTASE

POLUL DE CREŞTERECONSTANŢA VA ORGANIZA MAI

MULTE SCHIMBURIDE EXPERIENŢĂ

Câştigul nu a venit de laLoto, ci de la proiecte

l Crescătorii de animale îl întreabă pe ministrul Tabără

l Perdele forestiere de protecţie

Pag.4

Primarul Adrian Stan nu acâştigat încă la Loto, în schimba câştigat mult respect din par-tea locuitorilor staţiunii Techir-ghiol după ce a semnat uncontract de finanţare pentruProiectul “Dezvoltarea turismu-lui de agrement”, un proiectcare va aduce un alt aer în sta-ţiune după ce va fi implemen-tat, va aduce un alt aer dar şiun număr tot mai mare de tu-rişti. “Numărul lor va creşte cu20 la sută în numai cinci ani”,spune Adrian Stan.

Valoarea acestui proiectajunge aproape de 2,6 mi-lioane euro. Mini parcul acvaticşi terenurile de sport care sevor construi pe malul laculuiTechirghiol vor schimba faţaoraşului şi vor aduce, cum spu-neam, un alt aer, pentru că înpreajmă vor apărea şi noi spa-ţii verzi, încă o dovadă cămâna gospodarului începe săse vadă la Techirghiol. “Mini-

parcul acvatic va avea o su-prafaţă de 3480 m.p., douăpiscine, una pentru copii şi unapentru părinţii lor, se vor ame-naja câteva tobogane cu apă,duşuri, grupuri sanitare şi ve-stiare. In privinţa dotărilor sevor achiziţiona şezlonguri şimăsuţe şi 60 de umbrele. Tere-nurile de sport vor fi multifunc-ţionale, a precizat primarul.Staţiunea Techirghiol începe săaibă un alt parfum şi o altă in-frastructură, câteva străzi aufost reabilitate la începutultoamnei, pe scena Teatrului devară au fost în vara care a tre-cut câteva evenimente cultu-

rale, semn că scena lu’Tănasenu e doar o amintire frumoasăîn sufletul localnicilor şi în me-moria turiştilor. Prima grijă aprimarului Adrian Stan e săvadă proiectele implementate.Până când primarul şi consi-lierii locali vor ghici cele şase

numere norocoase la Loto,staţiunea Techirghiol se spri-jină pe implementarea proiec-telor şi pe norocul că ele sunt,iată, finanţate.

Ani Merlă

In urmă cu câteva zile, într-o

după amiază târzie de toamnă,

Leonte Năstase, care are faimăde caricaturist, şi-a invitat prie-

tenii să vadă o surpriză: o expo-

ziţie de artă decorativă. Si de

astă dată a surprins pe toatălumea. Intr-o prezentare care a

făcut multă linişte în jur, Doina

Păuleanu, directoarea Muzeului

de artă din Constanţa, a mărtu-

risit că Leonte Năstase e un caz

special: “Nu-i uşor să găseşti un

sâmbure de umor. Caricaturiştii

sunt oameni ai gestului care se

consumă în linişte şi în tăcere.

Din câteva trăsături ei trebuie săcreeze nu doar portrete, ci şi ca-

ractere. Pornind de la ritmurile

realităţii artistul ajunge la forme.

Aici se găsesc şi nişte gânduri.

Vedeţi, spunea Doina Pău-

leanu, toate lucrările sale au ca

atribut luminozitatea, o luminădifuză care transformă în mister

orice viziune.

Privindu-i veţi spune că sunt

relativ monotone, dar nu e aşa.

E o etapă din viaţa lui care s-a

concentrat pe o formă de expre-

sie. Pe omul Leonte Năstase

parcă îl văd plutind peste lucruri

cu un zâmbet generos. Il felicit

pentru această etapă şi am cer-

titudinea că îl vom vedea şi cu

alte faţete”.

Câţiva dintre prietenii lui au

vorbit în acea după amiază des-

pre omul Leonte Năstase, des-

pre arta şi măiestria lui, unii au

venit tocmai de la Brăila, alţii i-au trimis mesaje, de la un coleg

din Săcele, judeţul Braşov, a pri-

mit gânduri bune. Leonte Năs-

tase le-a mulţumit şi a mărturisit

că “a elaborat aceste lucrări cu

dorinţa ca ele să placă. Eu le-

am gândit şi ca pe nişte motive

pentru decorat spaţiul”.

Expoziţia lui Leonte Năs-

tase, unde am întârziat pânăcătre seară, ne-a îndemnat pe

toţi să ne gândim că trebuie sărăspundem provocărilor de câte

ori avem ocazia.

I.T.Antim

Pag 2 l actualitate decembrie

2011

Despre Fanfarade la RAJA ar trebuisă facem risipă decerneală, mai mult,trebuie să lăudămfără ezitări gestul di-rectorului FelixStroe, cel care aales cu sufletul şi agândit această miş-care, nelăsând oFANFARA să sedestrame, instru-mentişrii cântă altfel

acum decât atuncicând FANFARA erala un pas să se des-trame. Ideea de aprelua FANFARA şide a da o mână deajutor unor instru-mentişti care nu pu-teau suporta gândulcă se vor despărţide public şi de rit-murile muzicii e opoveste care încapeîn trei ani de ezitări.

Acum FANFARA dela RAJA este aplau-dată la Constanţa,la Medgidia, la Cer-navodă, la Manga-lia, dar şi înlocalităţile undeRAJA presteazăservicii, de ele be-neficiază mai binede două milioane şijumătate de cetă-ţeni.

Alina Delcea

Câştigul nu a venit de la Loto, ci de la proiecte

Instrumentiştii din FANFARĂ cântă cu sufletul acum

O ETAPĂ DIN VIAŢA LUI LEONTE NĂSTASE

Techirghiol

l Pag 3stare de spirit

Dacă ar fi o competiţie a proiectelor,Murfatlar ar fi între primele oraşe. Se poatespune şi aşa: Zona Metropolitană a adus laMurfatlar un alt aer şi o altă perspectivă,Zona Metropolitană a stimulat şi încurajat ostare de spirit care atrezit în echipa de laprimărie ambiţii maivechi, dar şi o nouămentalitate în privinţaîntocmirii unor proiectecare să ajute oraşul săse dezvolte, încă unmotiv pentru primarulGheorghe Cojocarusă insiste de câte oriare ocazia asuprasprijinului primit în ca-drul Zonei Metropoli-tane pentruimplementarea unorproiecte. Avantajulacestei colaborări în-cepe să se vadă. Incurând vor începe lucrările pentru moderni-zarea unor străzi din oraş, pe o distanţă de2,8 kilometri, tot cu sprijinul Zonei Metropo-litane “se va amenaja un parc lângă biseri-cuţele de cretă, e un proiect care prevedeconstruirea unor piscine, una pentru adulţi,

alta pentru copii, amenajarea unor terenuride tenis, locuri de joacă, parcări şi spaţiipentru găzduirea unor evenimente, preci-zează primarul. Vestea care îi va bucuramult pe localnici e următoarea: în primăvara

lui 2012 va ajunge la Mur-fatlar conducta de gazecare va alimenta şi localită-ţile Valu lui Traian şi PoartaAlbă, încă un proiect reali-zat cu sprijinul Zonei Metro-politane Constanţa.

Aminteam mai devremede ambiţii mai vechi: iată căputem scrie acum că ambi-ţiile mai vechi, dar cu rosturinoi se află pe un drum bunşi pentru că veni vorba dedrum putem aminti un pro-iect în valoare de peste 5milioane de euro, proiect înurma căruia toate străziledin oraşul Murfatlar vor fiasfaltate.

In trei zone din oraş vor apărea parcuricu alei şi locuri de joacă pentru copii, aces-tui proiect îi va urma un altul, pe care pri-marul Gheorghe Cojocaru l-a gândit de maimultă vreme: e vorba de o creşă.

Trebuie să subliniem că la Murfatlar

avem în faţă cateva rezultate notabile. In ca-litate de partener într-un alt proiect, primăriava implementa în cadrul Programului Ope-raţional Sectorial Dezvoltarea Resurselorumane 2007-2013, axa prioritară “Promo-varea incluziunii sociale” proiectul “Promo-varea egalităţii de şanse şi de gen înocupare şi în societate”. Tot în calitate departener, primăria va implementa proiectul“Imbunătăţirea accesului grupurilor vulnera-bile pe piaţa muncii”.

Un proiect asupra căruia primarul insistăşi o face, se vede clar, cu plăcere şi cu unsâmbure de orgoliu este “dezvoltarea turis-mului, creşterea circulaţiei turistice şi dez-voltarea sustenabilă a industriei turisticelocale şi regionale prin promovarea resur-selor turistice ale oraşului Murfatlar, creuzetde cultură, istorie şi frumuseţi naturale do-brogene”. Despre turism şi despre perspec-tivele lui în zona Murfatlar vom zăboviîntr-un alt articol, asta şi pentru pentru căsunt multe de povestit, dar mai cu seamăsunt multe de făcut, iar pe biroul primaruluisunt câteva proiecte care vizează dezvolta-rea turismului, iar turiştii chiar vor avea cesă vadă la Murfatlar, un oraş care a desco-perit rosturile noi ale unei tradiţii care merităsă fie cunoscută.

Adrian Crăciun

decembrie

2011

Investitorii ezită şi unii spun că n-au curaj pentru că nu există stabili-tate în privinţa sistemului fiscal. Dinpăcate, apele sunt atît de tulburiîncât e greu să existe o percepţie co-rectă şi coerentă. O altă problemăcare apasă şi a cărei rezolvare seamână este aceea a companiilor destat, dar cum se apropie alegerile nucredem că vom fi martori la o schim-bare de mentalitate, există riscul, e opărere personală, ca reformele săbată pasul pe loc. In privinţa ariera-telor s-a făcut ceva, dar şi aici ritmulnu este cel aşteptat. Datoriile com-paniilor de stat au crescut şi ăsta eîncă un semn că în sănătate şi în în-văţământ situaţia e tot critică. Nu e zisă nu auzim vorbindu-se de reforme,se bate monedă pe necesitate a lor,numai că oamenii îşi pierd încrede-rea după ce au văzut ce rămâne înurma reformelor. Reformele ar trebui,

nu-i aşa? să aducă şi ceva bun, fie şimăcar o speranţă că ziua de mâinenu va fi la fel de năpăstuită cum e

cea de azi. Mai sunt multe de pus lapunct în privinţa instituţiilor publice,ele ar trebui să funcţioneze corect,

românii care lucrează în alte ţări vădce se întâmplă acolo şi se miră că lanoi reformele se fac cu încetinitorul,

iar în instituţiile publice au rămasmulte din năravurile vechi. Aro-ganţa unor funcţionari n-a dispărut,ba dimpotrivă o întâlnim la fiecarepas. Când vine vorba de finanţareaacestor instituţii apare încă o pro-blemă. Cum să funcţioneze normalcând ele sunt la mâna atât de lungăa politicienilor? Cine să îşi asumeeşecurile? E adevărat că sunt ris-curi peste tot, dar nu-i putem înţe-lege pe politicienii care pun peprimul plan numai interesele perso-nale, nu-i putem înţelege pe guver-nanţi. De dragul scaunului eiparticipă la o sumedenie de jocuride culise să nu îşi piardă scaunul şi

privilegiile. Unii sunt în stare să îşiaducă scaunul de acasă!

I.T.Antim

AMBIŢII VECHI CU ROSTURI NOI

UNII SUNT ÎN STARE SĂ-ŞI ADUCĂSCAUNUL DE ACASĂ!

Murfatlar

Trebuie să privim cu atenţieobiectivele strategice, săputem vorbi de Constanţa lo-cuitorilor şi de confort, de ser-vicii de calitate, Constanţaturismului trebuie să cu-noască o altă dezvoltare, săimplementăm proiecte caresă încurajeze turismul şi săidentificăm noi destinaţii turis-tice în Zona Metropolitană, săabordăm cu o altă stare despirit turismul balnear, Con-stanţa investiţiilor să fie atrac-tivă pentru investitori, să letrezească interesul pentru noiproiecte în Zona Metropoli-tană. Protecţia şi asistenţasocială să fie în atenţia noas-tră tot timpul, proiectele înce-pute si finalizate să fie urmatede altele, pentru că întot-deauna există loc pentru noiprograme şi iniţiative, să negândim la posibilităţile de aimplementa proiectul Fron-tiera Verde şi să apropiem denoi o oportunitate cum e con-struirea unei săli polivalente.Să nu uităm localităţile micidin Zona Metropolitană, săstăruim să se vadă şi înaceste comunităţi că proiec-tele noastre au coerenţă, săcăutăm soluţii pentru a pre-găti cum se cuvine infrastruc-tura. Portul Tomis, care seaflă într-un proces de reabili-tare, va trebui să capete o altăînfăţişare. Soseaua decoastă să fie una din priorităţi,iar staţiunea Mamaia, em-blema turismului pe timpulverii, va avea o atracţie cres-cută când se va demara fi-nanţarea proiectului pe caredeja l-am depus, lacurile Sut-ghiol şi Tăbăcărie vor intra, şiele, într-o nouă etapă, oetapă care le va spori atracti-vitatea. Polul de creştereConstanţa, va acorda sprijinîn continuare şi va găsi noi căişi soluţii pentru a depăşiunele dificultăţi care, din

cauza birocraţiei, încetinescimplementarea unor proiecte.Viitoarele programe de dez-voltare se află în atenţianoastră, ele ne vor ajuta săîmbunătăţim strategia dedezvoltare a Zonei Metropoli-tane. In permanenţă vom co-rela priorităţile cu aşteptărilepe care le au beneficiarii pro-iectelor şi vom avea un dialogcu investitorii şi cu oamenii deafaceri.

Avem o experienţă, ştim cătoate proiectele au nevoie depersonal calificat, rămâne săavem o nouă abordare în pri-vinţa schimburilor de expe-rienţă, rămâne să neorganizăm mai bine, încât elesă aibă o arie mai mare de in-fluenţă, pentru că perfecţio-narea pentru dezvoltarerămâne o prioritate.

Sorin Chiriţă

Pag 4 l proiectevdecembrie

2011

POLUL DE CREŞTERE CONSTANŢA VA ORGANIZA MAI MULTE SCHIMBURI DE

EXPERIENŢĂ

Agenda Zonei Metropolitane

Absorbţia fondurilor euro-

pene, dar şi evaluarea cu ope-

rativitate a proiectelor rămân în

continuare priorităţi. Iar priori-

tăţile trebuie privite cu respon-

sabilitate, fapt ce presupune o

implicare serioasă de la întoc-

mirea proiectului şi până la fi-

nalizarea lui. Sunt cerinţe care

ar trebui respectate

cu stricteţe, altfel

există riscul să ne îm-

piedicăm de metehne

mai vechi, între ele

aflându-se şi birocra-

ţia, din păcate, speci-

fică unor instituţiiunde există o manta-

litate neproductivă. Si

pentru că am amintit

de mentalitate trebuie

să scriem apăsat căeste nevoie de o

schimbare a mentali-

tăţii unor funcţionari,

iar această schimbare trebuie

făcută pe termen scurt, săputem vorbi, dacă se poate

mâine, de o altă rată de absor-

bţie, una îmbunătăţită şi efi-

cientă.

Drumul spre banii europeni

este un drum lung şi de aceea

este nevoie de o serie de abili-

tăţi pentru a înregistra alte re-

zultate decât cele de pânăacum.

Când spunem abilităţi ne

gândim la cele politice, dar şi

la cele tehnice. E adevărat cănu poţi avea soluţiile la înde-

mână de fiecare dată, nu-i uşor

să pui în funcţiune mecanis-

mele, nu-i uşor să înfăptuieşti o

fluidizare şi o comunicare ope-

rativă între instituţii. Mai existăsituatii, ceea ce este păgubos,

când aceeaşi problemă este

privită diferit şi, în acest caz, şi

soluţiile sunt diferite. In unele

ministere şi agenţii apar blo-

caje, evaluarea proiectelor se

face cu întârziere, există, potri-

vit ministrului Afacerilor Euro-

pene, Leonard Orban, proiecte

care n-au fost evaluate, cu

toate că au fost depuse de câ-

ţiva ani. Sunt destule situaţiicând evaluatorii nu perfor-

mează conform aşteptărilor.

Ce să mai spunem de ter-

mene? Rata de ab-

sorbţie este sub

aşteptări. Drumul

către banii europeni

este tot mai lung, la

nivelul achiziţiilor pu-

blice apar blocaje, în

ciuda faptului că tre-

buie să acţionăm sub

presiune. Partenerii

unor proiecte ar trebui

să nu uite că e nevoie

de operativitate, între

ei ar trebui să existe o

colaborare mai bună.

Nu ajunge să spunem

că suntem în temă şi cunoaş-tem greutăţile, trebuie să ac-

ţionăm, să ne implicăm şi săgăsim specialiştii care ştiu săgestioneze acţiunile care săimbunătăţească rata de absor-

bţie a fondurilor europene.

Adrian Crăciun

DE CE SE ÎNTÂRZIE EVALUAREA PROIECTELOR?

l Pag 5administraţiedecembrie

2011

www.champs.ro

Asociația de Dezvoltare In-

tercomunitară Zona Metropoli-

tană Constanța a depus către

evaluare 7 din cele 8 proiecte cu-

prinse în proiectul integrat numit

„Reabilitarea, extinderea și dota-

rea unei clădiri din Zona Metro-

politană Constanța, în vederea

utilizării acesteia drept centru

pentru tineret”. Mai pe scurt, ti-

nerii care locuiesc în comunele

din Zona MetropolitanăConstanța vor beneficia de un

spatiu al lor în care vor avea po-

sibilitatea săse informeze, săse

recreeze, să facăsport, etc. Co-

munele pentru care s-au depus

proiectele sunt : Mihail Kogălni-

ceanu, Corbu, Lumina, Poarta

Albă, Valu lui Traian, Cumpăna șiAgigea.

Nevoia înființării unor astfel

de centre de tineret derivă din

problemele identificate în rândul

tinerilor și din necesitatea impli-

cării lor în viața comunității din

care fac parte și participării la lua-

rea deciziilor în problemele care

îi vizează. Aceste centre le vor

furniza tinerilor alte modalități de

învățare, o educație informală,

informare și consiliere, activitățiformative și distractive. Sub as-

pect psihologic și educațional,

aceste centre trebuie să repre-

zinte „ centrul de interes” menit

să contribuie la dezvoltarea

personalității tinerilor și la inte-

grarea lor socială.

De-a lungul vieții, individul

uman este pus în situația de a

se manifesta, de a acționa, de a

opta , de a-și lua responsabilități,de a lua decizii și toate aceste

capacități pot fi educate numai

printr-o orientare și consiliere

efectuatăde personal calificat, al

cărui prim rol este acela de a-i

ajuta pe tineri să se autocu-

noască, de a spori încrederea

fiecăruia în sine.

Diversele activități socio-cul-

turale ce se vor desfășura în ca-

drul centrelor de tineret

(festivități, evenimente cultural –

educative, întâlniri cu diverse

personalități, lansări de cărți, pre-

mieri, competiții sportive) vor fa-

cilita inserția socială a tinerilor șivor întări apartenența identitarăa acestora la comunitatea din

care fac parte, ca parte a soluției

la migrația masivă a tinerilor din

mediul rural către marile orașe.

Proiectul pentru cea de-a

opta comună membră a

Asociației de Dezvoltare Interco-

munitară Zona MetropolitanăConstanța, (Tuzla), va fi depus în

cursul lunii decembrie, când

vom reveni cu detalii despre im-

plementarea centrelor de tineret

și despre ceea ce se așteaptăde

la ele.

Luiza Ţigmeanu

Centre de tineret în comunele dinzona metropolitană

Mai mult decât alţii, Valer Iosif Mureşan,

primarul comunei M.Kogălniceanu, a dovedit

că poate gospodări bugetul local, izbutind săducă până la capăt proiecte ce păreau, la un

moment dat, sub semnul întrebării. Stadionul

din localitate poate fi un exemplu. Nu mai in-

sistăm asupra detaliilor, la timpul potrivit am

scris despre inaugurarea lui, un eveniment

unde a fost invitat, vă reamintim, şi marele fot-

balist Gică Hagi, alături de Elena Frâncu, di-

rectorul Direcţiei judeţene pentru sport şi

tineret.

La M.Kogălniceanu se află în derulare alte

câteva proiecte, unele dintre ele multă vreme

aşteptate de localnici, sunt proiecte care îi

ajută îndeosebi pe tineri, pentru că ei au ne-

voie de sprijin, au nevoie de o şansă care săle permită să îşi croiască un drum în viaţă într-

o vreme când criza financiară descumpăneşeşi îi ameninţă pe cei care sunt în şomaj. Tine-

rii au primit terenuri în folosinţă, primarul s-a

gândit ca terenurile să fie în apropierea utilită-ţilor, apă şi curent electric: “Am căutat să le

acordăm teren unde au utilităţile la înde-

mână”,spune Iosif Valer Mureşan. Primarul s-

a gândit şi la siguranţa cetăţeanului şi a dat o

mână de ajutor pentru organizarea secţiei de

Poliţie rurală, luând măsuri pentru dotarea ei,

solicitându-le poliţiştilor să fie vigilenţi şi să res-

pecte cu stricteţe traseele de patrulare şi pro-

gramul stabilit, amintindu-le că sărăcia şi şo-

majul sunt tendinţe care favorizează furturile

din gospodării. Câţiva tineri au avut o şansă şiau fost instruiţi în cadrul unui proiect care îi va

ajuta să îşi găsească un loc de muncă, inves-

titorii care au ajuns aici au găsit uşa primaru-

lui deschisă, iar în 2012 în comună vor prinde

contur investiţii care vor aduce locuri de

muncă. “Se va construi un siloz, o fabrică de

ulei este un alt proiect care a fost sprijinit de

primărie, iar în aceste zile am primit vestea căîn primăvară se va începe construcţia fabricii

de pâine”, precizează primarul.

Câţiva gospodari au fost ajutaţi să îşi facăsolarii, încă o dovadă că Programul Consiliu-

lui judeţean Constanţa, un program care îi sti-

mulează pe întreprinzători, a dat roade şi la

M.Kogălniceanu.

Reţeaua de canalizare, înlăturarea unor

necazuri mai vechi din satul Piatra, Programul

de împădurire, investiţiile RAJA în comunăsunt obiective ce se află în atenţia primăriei şia Consiliului local, ele sunt urmărite îndea-

proape de către primar, un gospodar a cărui

mână se vede în comună, mai cu seamă în

şcoli şi grădiniţe, acolo unde este nevoie în

permanenţă.

Luiza Ţigmeanu

l În comuna M.Kogălniceanu

SE VA CONSTRUI O FABRICĂ DE PÂINE

Pag 6 l starea agriculturiidecembrie

2011

Fermierii riscă tot mai mult pentru căei încă mai cred în promisiunile guver-nanţilor şi se încumetă să facă proiecte,încă îşi mai fac iluzii că se pot agăţa de oafacere şi vor ieşi, cu ajutorul agriculturii,din sărăcie. Cu toate acestea şi cu tot cu-rajul lor, fermierii întâlnesc praguri tot maiînalte şi dincolo de praguri descoperă obirocraţie care sufocă iniţiativele şi ade-seori chiar şi proiectele. Sunt invitaţi decătre ministerul agriculturii şi de către alteautorităţi să se asocieze şi să inundepiaţa cu produse româneşti, sunt ispitiţicu calcule care amintesc de profit, dar lahypermarket e o abundenţă de cartofiaduşi din Olanda şi Egipt, deşi se spunecă 2011 a fost anul cartofului la noi. Maigrav, ministrul Valeriu Tabără dezvăluiecă, mai nou, cartofii aduşi pe piaţă dinOlanda ajung la noi pentru că nu pot fifolosiţi acolo. Tot dl.Tabără spune că, înurmă cu câteva zile, a avut o dezbatere şia invitat un lanţ de magazine să ia legă-tura cu producătorii de la noi, chiar şi cumicii producători şi să pună bazele unei

colaborări.Acum apare o altă problemă: cum vor

putea să facă o aprovizionare continuăproducătorii noştri câtă vreme ei n-au

unde să depoziteze produsele? Cândvine vorba de preţurile din piaţă, ministrulagriculturii e de acord cu cumpărătorii şipune repede o etichetă:” sunt preţuri careau crescut artificial”. Când vine vorba deevaziunea fiscală, spune că ea persistă,nu poate fi stopată peste noapte. E ade-vărat, dar câţi ani au trecut şi câte nopţide când se promite reducerea evaziunii

fiscale? Se tot vân-tură ideea că seaflă în construcţie15 silozuri cu o ca-

pacitate de peste 130 000 de tone şi le-gumicultorii vor avea unde să îşi păstrezemarfa.

Rămâne să vedem cum va fi2012, rămâne să aşteptăm, fer-mierii mai au răbdare, nu ştimdacă vor avea şi cumpărători,criza şi preţurile îi fac să fiesceptici.

Vine iarna şi odată cu ea vinsărbătorile şi iar o să vedem înpieţe, spre exemplu, banane calumea şi banane înnegrite, de ocalitate îndoielnică, dar preţul vafi acelaşi! Cine controlează pie-

ţele? Ministrul Valeriu Tabără, care estenemulţumit de ceea ce s-a făcut în pri-vinţa controalelor, s-a gândit să dea pu-teri sporite corpului de control din ministerşi promite că îl va dirija către pieţe. Să ovedem şi pe asta! Dar să vedem şi mă-suri care să aducă schimbări pe care săle simtă şi cumpărătorul.

Iulian Talianu

Deşi părea că a trecut vremea fanfa-rei, mai cu seamă că melodiile lui DanSpătaru se aud, din păcate, tot mai rar,iată că participanţii la un miting de protestau avut ideea insolită de a veni în faţa Mi-nisterului Agriculturii insoţiţi de o fanfară.

Incercând să atragă atenţia ministruluiValeriu Tabără, care nu pare dispus să as-culte lista cu revendicările crescătorilor debovine, protestatarii i-au amintit, pe ritmu-rile muzicii, câteva promisiuni mai vechi,dar şi doleanţele şi drepturile lor, ignorate

acum.Lista cu revendicări e mai veche şi fer-

mierii nu pot trece sub tăcere ostenealalor, ei vor să aibă un dialog cu ministrul,să afle şi dl.Tabără ce îi doare. Ii doare su-fletul că sunt ignoraţi, dar şi mai tare îidoare că ajutoarele care li se cuvin suntacordate cu întârziere, iar în unele cazurisunt ciuntite, deşi preţul furajelor a cres-cut, iar preţul laptelui nu este cel aşteptat.Liderul unei asociaţii de producători spu-nea că “vaca e bălţată, ea nu are culoarepolitică”, amintindu-i d-lui Tabără că e ne-voie de o negociere în privinţa acordăriiajutoarelor pentru crescătorii de animale,ele nu pot rămâne cum le-a stabilit minis-terul

“Am solicitat, spunea unul dintre parti-cipanţii la miting, ca ajutoarele de stat săfie puse în cifre în actele normative. Cres-cătorii de animale lucrează în pierdere, einu pot fi competitivi pe piaţă cu ajutoarediminuate. Noi cerem să fim consultaţi,

vrem o stare de normalitate. Ce să facemcu 460 lei pe cap de bovină? Cum neapropiem de fermierii din Europa cu acestsprijin? In urmă cu doi ani beneficiam de571 de lei, iar acum ni se propune un aju-tor mai mic. Noi primim 50 la sută din spri-jinul pe care ar trebui să îl avem .Inţelegem că nu ni se pot acorda 900 delei, e criză, de acord, dar să negociem, săgăsim o soluţie. Solicităm o sumă în jurula 700 lei”.

Liderul unei asociaţii din judeţul Con-stanţa întreabă: “De ce subvenţiile seacordă prin bancă, de ce subvenţiile nu sedau direct în contul producătorului? De cesă rămână un 10-15 la sută la bancă?Pentru că vrem să tragem un semnal dealarmă, înserăm aici încă o întrebare. “Dece trăim cu necazul în curte câtă vremese poate şi altfel?” Ea aparţine unui parti-cipant la miting şi credem că întrebareaaceasta nu poate rămâne fără răspuns.

Iulian Talianu

l Crescătorii de animale îl întreabă pe ministrul Tabără

DE CE SĂ TRĂIM CUNECAZUL ÎN CURTE?

l Starea agriculturii

Birocraţia îi face pe fermieri sa fie sceptici

l Pag 7decembrie

2011

O informaţie de ultimă oră ne pune pegânduri: potrivit specialiştilor care sunt cuochii pe piaţa de peşte atunci când crapul şişalăul este ieftin el este adus din Bulgariaşi Ungaria. La noi, nici BALTA nu mai arepeşte cum avea odată. Incă un semn deîngrijorare pe lângă cele care s-au adunatpână acum.

Fermierul roman nu are, spun aceeaşispecialişti, o producţie eşalonată. Motivul?Nu are unde să vândă. Si mai e ceva: pre-ţul de cost e mai ridicat decât, spre exem-plu, la bulgari. S-a ajuns ca peştele să numai fie mâncarea săracului. Mai mult, ju-mătate din preţul de cost îl reprezintă pazaBălţii. In vreme ce alţii sunt cu un pas înainteşi au înfiinţat ferme ecologice, la noi încă sepoartă discuţii, iar până acum au fost de-puse numai două proiecte. Si aici fermieriiau de parcurs un drum lung. O fermă nupoate deveni ecologică peste noapte. Suntcâteva condiţii ce trebuie îndeplinite, înce-pând cu hrana peştilor. Apa trebuie să fie cu-rată, puietul trebuie să fie din părinţiecologici.

Piaţa e pregătită, specialiştii spun că fer-mierii au şi o bună experienţă, dar fermieriiau nevoie de bani, iar finanţarea întârzie,

certificarea zonelor protejate e un drumunde birocraţia te sufocă şi fermierii se simtca peştele pe uscat. Ce să mai vorbim deexport?

In Delta Dunării există un potenţial peseama căruia a curs multă cerneală,aproape că a devenit o poveste să amintimde potenţialul pe care îl avem. De aici în-cepe o altă problemă. Federaţia pescarilordin Delta Dunării este ignorată, în loc să

existe un dialog şi Federaţia amintită să fieconsultată. Agenţia de pescuit şi MinisterulAgriculturii încearcă să implementeze un

proiect de 15 milioane de euro înDeltă şi să amenajeze alte cherha-nale decât cele construite de pesca-rii Deltei, între Agenţia de pescuit şiFederaţia pescarilor din Deltă sunto sumedenie de controverse.Bursa de peşte de la Tulcea e unalt subiect. Au trecut şase ani decând se tot discută despre aceastăbursă, dar nu se discută şi despreeficienţa ei.

In România se consumă 6 kgde peşte/om, înalte ţări s-a ajuns la 12 kg.In ciuda faptului că avem o reţea de lacuride acumulare ele nu sunt exploatate pis-cicol.

Nu ne grăbim să tragem concluzii, cisemnalăm aici câteva slăbiciuni, adu-nate ele fac un lanţ care nu face al-tceva decât să dezvăluie că statul e şi,în acest caz, veriga slabă.

I.T.Antim

Fermierii din piscicultură se simt capeştii pe uscat

Despre ceea ce scriem înacest colţ de pagină se în-tâmplă acum în tot judeţulConstanţa, nu doar în loca-lităţile din Zona Metropoli-tană. Programul ConsiliuluiJudeţean Constanţa privindînfiinţarea perdelelor fore-stiere de protecţie şi împă-durirea terenurilordegradate merită cuvinte delaudă pentru că, iată, îiputem cunoaşte pe adevă-raţii gospodari, cei carecontinuă împăduririle, dar şipe cei care s-au grăbit să leurmeze exemplul, înţele-gând avantajele şi benefi-cii le pe care le pot aveacomunităţile de pe urmaperdelelor forestiere de pro-tecţie: păşunile şi drumurilepe timp de iarnă.

La Tuzla şi Poarta Albă,la Amzacea şi Deleni, la Vii-şoara şi Dumbrăveni, ca să

amintim doar câteva locali-tăţi, gospodarii adevăraţi auînţeles printre primii impor-tanţa acestui program şiacum îl promovează cu ge-nerozitate.

Programul se adreseazădupă cum precizează Cri-stian Darie, vicepreşedin-tele Consiliului JudeţeanConstanţa, şi celor care vorsă planteze puieţi în curteaproprie, dar şi instituţii lor.Primăriile şi fermierii nu auezitat să dea, cum spuneamun bun exemplu, GheorgheAlbu îi invită pe cei careîncă mai ezită să priveascăperdelele de protecţie de laViişoara. “Am plantat o ju-mătate de milion de puieţi laViişoara pe aproape 17o dehectare. Sunt o frumuseţeacum. Sunt un voluntar înpromovarea acestui pro-gram, mai cu seamă că ma-

terialul săditor este gratis!”Pentru cei interesaţi le

punem la dispoziţie şi alteinformaţii: pot planta, pelângă salcâmi şi arţari, fra-sini chiar şi cătină. O per-dea de protecţie de unkilometru protejază 20 dehectare de teren arabil; per-delele forestiere de protec-ţie sporesc calitateapăşunii; constructorul au-tostrăzii Medgidia-Con-stanţa a apreciat acestprogram şi s-a arătat intere-

sat să plateze în apropiereaautostrăzii în jur de 50 000de salcâmi. Investiţia făcutăla Medgidia şi Plopeni încele două pepiniere s-a do-vedit a fi una eficientă şiutilă.

Constănţenii au la dispo-ziţie milioane de puieţi desalcâm, cât timp vremea lepermite e bine ca plantareasă se facă toamna, nu mai enevoie de apă acum.

Adrian Crăciun

l Perdele forestiere de protecţie

ALT AER ŞI ALTE AVANTAjE PENTRU DOBROGEA

O însemnare despre ZIUA LI-CEULUI SPORTIV “NICOLAEROTARU” din Constanţa, unitatede învăţământ care s-a clasat peprimul loc pe ţară într-un clasa-ment al liceelor sportive, trebuiesă înceapă cu o menţiune: ca-drele didactice de aici au vocaţiepentru performanţă. Dacă prinalte locuri oamenii sunt bulversaţide viaţa asta tot mai agitată şi uităunele amănunte, la acest liceu seîntâmplă altfel, cadrele didacticepovestesc şi azi despre fostul lorcoleg, prof.Nicolae Rotaru, un ol-tean inimos pe care colegii nu l-auuitat, ci îl evocă cu pioşenie şi cucăldură încă o dovadă că îi recu-nosc şi azi toate meritele pe carele-a avut în cei 22 de ani cât a fostla catedră ori lângă elevii cărorale-a transmis cu generozitate şi cutact pedagogic o stare de spiritcare i-a ajutat pe mulţi dintre ei sădevină campioni. De aceea liceul

îi poartă numele.Ziua liceului “Nicolae Rotaru”

este în fiecare an un eveniment.Directorul de azi, prof.Andrei Se-

merjai, face un bilanţ unde, faptlăudabil, nu uită să îl aminteascăprintre cei cu merite şi pe fostul di-rector.

E un gest care nu poate fi tre-cut sub tăcere, asta şi pentru cădirectorul Semerjai a preluat oştafetă pe care, iată, o duce maideparte cu aceeaşi pasiune şi te-nacitate, liceul constănţean fiind,cum spuneam, unul de elită, cucadre didactice care au vocaţia

performanţei, iar prima dovadă căunitatea de învăţământ are o fru-moasă carte de vizită sunt rezul-tatele la concursurile naţionale şiinternaţionale, dar şi numărul totmai mare de sportivi campioni.ZIUA LICEULUI cu program spor-tiv “Nicolae Rotaru” a prilejuit, şi înacest an, o sumedenie de dezba-teri şi întreceri sportive, dar şi osesiune de comunicări organizatăcu profesionalism şi cu mult sufletde către profesorii de aici: NicoletaCondrat, Gabriel Stratulat, Da-niela Lică, Violeta Bălan, MarinelaMatei, Anton Cocor, MihaelaLuca, coordonator de proiecte şiprograme educative şcolare şi ex-traşcolare, Magda Martinescu,cadre didactice care cunosc binedeviza: “ai pierdut continuă, aicâştigat continuă”, dascăli care autot atâtea merite ca sportivii răs-plătiţi cu premii şi titluri decampioni.

Alături de directorul AndreiSemerjai, dascăl cu virtuţi demanager, se află directorii ad-juncţi Reghina Borcilă şi Cătă-lin Ganera, sufletişti deprofesie, cadre didactice pecare le întâlnim în spatele unortitluri de campioni, dascăli careîi sprijină pe elevi şi îi încura-jează pe sportivi, pregătindu-ipentru competiţii şi pentru viaţă.

Atât dezbaterile şi întâlni-rile prilejuite de acest eveni-ment, ZIUA LICEULUI, cât şispectacolul echipei de majo-rete, pregătită de profesoaraMagda Martinescu, s-au bu-curat de atenţia cuvenită,elevii şi invitaţii au însoţit cuaplauze, ca pe învingători,întreaga echipă a şcolii, fie-care având ceva frumos depovestit despre aceastămare familie unde campioniiau tot timpul cu ce să selaude.

Iulian Talianu

Pag 8 l

Redactor ºef:ADRIAN CRÃCIUN

Redactori:Luiza Þigmeanu, Alina Grigore,Cristina Chebuţã, Luiza Popa, Irina Oancea.

SENIORI EDITORI: ANI MERLÃ, IULIAN TALIANU

ISSN 2066 - 9054

educaţie prin sport decembrie

2011

l ZIUA LICEULUI CU PROGRAM SPORTIV “NICOLAE ROTARU”

VOCAŢIA PENTRU PERFORMANŢĂ