dezechilibrele hidro-electrolitice
DESCRIPTION
docTRANSCRIPT
Conţinutul în apă şi distribuţia Conţinutul în apă şi distribuţia lichidelorlichidelor
Compartimentele organismului (spaţii)– Intracelular– Extracelular
Apa totală a organismului
55-60%din G la bărbaţii tineri
45-50% la femeile tinere
Distribuţia lichidelorDistribuţia lichidelor
MS: masa slabă, neadipoasă
În oase 15%, grăsime 10%, ţesuturi 75%
MS (kg) = apa totală(l) / 0,7
Grăsimea totală = apa totală (l) / 0,7
Conţinutul în apă al organismului în Conţinutul în apă al organismului în funcţie de sex şi vârstăfuncţie de sex şi vârstă
LEC = ECF lichidul extracelularLEC = ECF lichidul extracelular
LEC (20%) + LIC (40%)= apa totală (60%) din G
LEC conţinutLEC conţinut
Plasma 25% din LEC
Vol sanguin = 80ml/kgc = 8% din greutateVol sanguin(l) = vol plasmatic (l) x 100/(100-Ht)
Vol plasmatic = Vol sanguin x (100-Ht)/100 Lichidul interstiţial = mediul intern = 15% din
G şi 75% din LEC
Limfa = 2-3% din G
Conţinutul LECConţinutul LEC
Lichidul transcelular 1,5% din G, 15ml/kgc = 1000ml = lichidele din structurile căptuşite cu epiteliu
Secreţii digestive, transpiraţia, LCR, lichidul pleural, peritoneal, sinovial, intraocular, pericardic, bila, fluidele intraluminale intestinale, tiroida, cohleea.
Lichidul din tractul dig = ½ din lichidul transcelular = 7,4ml/kgc
LCR : 2,8ml/kgcBila 2,1ml/kgcSituaţii patologice: compartimentul transcelular
supradimensionat = spaţiul al III-lea (fix, nu poate fi mobilizat pentru schimburi cu restul LEC)
Măsurarea volumelor şi Măsurarea volumelor şi compartimentelor lichidienecompartimentelor lichidiene
Principiul diluţiei indicatorului
C = A / V ; V 0 A / C
V (ml, l)= volumul în care se distribuie cantitatea A (g, Kg, mEq) de substanţă pt a realiza concentraţia C (g/ml, mEq/ml sau l)
DEZECHILIBRELE HIDRO-DEZECHILIBRELE HIDRO-ELECTROLITICEELECTROLITICE
Volumul compartimentelor – reglat de aldosteron
Concentraţia fluidelor – reglată de ADH (h antidiuretic hipofizar)
DEZECHILIBRELE HIDRO-DEZECHILIBRELE HIDRO-ELECTROLITICEELECTROLITICE
Termeni
Volum : deshidratare, hiperhidratare: modificarea LEC
Concentraţie: osmolaritate – nr particule solvite/l soluţie
Osmolalitate: nr particule solvite/kg apă
DEZECHILIBRELE HIDRO-DEZECHILIBRELE HIDRO-ELECTROLITICEELECTROLITICE
Tonicitatea: efectul de concentrare a soluţiei asupra volumului celular
Soluţiile izotonice – nu modifică vol celular Sol hipotonice det edem celular – liză cel Sol hipertonice – deshidratează celula
Adjectivele izoosmotic, hiperosmotic, hipoosmotic : concentraţia osmolară în LEC în noul steady state- descriu modificări ale volumului
Osmoza determină distribuţia apei organismului în compartimentele ECF şi ICF.
FIFIZIOLOGIA EHEZIOLOGIA EHE
Prioritatea organismului: menţinerea volemiei!
volemiei
compartim intravascular
debitul sanguin renal
renină
reabsorbţia Na în cel tub renale
Expansiunea spaţiului intravascular
pres în AS
ADH
reabsorbţia apei în cel tubulare renale
Deficitele de apă-deshidratăriDeficitele de apă-deshidratări
Deshidratarea – termen ambiguu, nu diferenţiază pierderea simplă de apă de pierderea de Na.
Un deficit simplu de apă reduce proporţional LEC şi LIC.
Un deficit de NaCl reduce întotdeauna LEC.
Deficitul de apă(l) = 0,6 x G x Na plasmatic / (140 – 1)
Diagnosticul deficitelorDiagnosticul deficitelor
Ex fizicvol interstiţial : elasticitatea
tegumentelor, globi oculari hipotoni, membrane uscate, tegumente uscate, fontanele deprimate
vol plasmatic : FC, aplatizarea jugularelor, TA
Deshidratările (contractarea volumului)Deshidratările (contractarea volumului)
1. Deshidratarea izoosmoticăEtiologie: hemoragii, exudarea plasmei prin
tegumentele arse, pierderi de lichide digestive (vomă, diaree)
Compensarea pierderii iniţiale de plasmă- cu lichid interstiţial.
Nu apar modificări majore ale osmolalităţii LEC nu vor fi deplasări de lichide din şi spre compartimentul intracelular.
Volumul LEC fără modificarea osmolalităţii.
Deshidratările (contractarea volumului)Deshidratările (contractarea volumului)
2. Deshidratarea hiperosmotică = deficitul total de apă
Na seric >145mEq/lEtiologie: aport redus, diabet insipid (nefrogen,
neurogen), DZ, alcoolism, administrarea sărurilor de Li, febră, transpiraţii profuze (lichid hipotonic).
Deficitele pure sunt rare: lipsa ADH, rezistenţa la efectele ADH (hipercalcemie, hipokaliemie, nefrită cronică), vărstnici, confuzi care nu răspund la senzaţia de sete, VM prelungită cu gaze uscate.
Deshidratarea hiperosmoticăDeshidratarea hiperosmotică
Iniţial: pierderea apei din plasmăosmolaritatea plasmei, cu deplasarea lichidului din spaţiul interstiţial spre plasmăosmolarităţii interstiţialedeplasarea apei din compartimentul intracelular spre cel extracelular.
În final: spaţiile extracelular şi intracelular sunt comprimate, osmolaritatea ambelor compartimente majore lichidiene este crescută.
Tratament: G 5% dependentă de TA, PVC, debitul urinar, determinările repetate de Na.
Corectarea rapidăedem cerebral.
DeshidratareaDeshidratarea hipoosmolară hipoosmolară
Etiologie: pierderi renale de NaCl prin insuficienţă corticosuprarenală (b.Addison)
Tratament: sol hipertone de NaCl.
HiperhidratărileHiperhidratările
1. Hiperhidratarea izoosmotică
Etiologie: adm po de NaCl izotonică în cantităţi exagerate (150mMol/l)
Caracterizare: expansiune generalizată a LEC fără gradiente osmotice între LEC şi LIC (care nu-şi modifică osmolaritatea).
HiperhidratărileHiperhidratările
2. Hiperhidratarea hiperosmolară
Etiologie: adm orală sau parenterală a unor sol hipertone în cantităţi mari
osmolalitatea pl Deplasarea apei dinspre
interstiţiuplasmă
vol plasmatic
Na plNaCl
osmolalităţii LEC atragerea apei din LICLIC şi LEC
LIC şi LEC osmolalitate
HiperhidratărileHiperhidratările
3. Hiperhidratarea hipoosmolară, excesul total de apă
Etiologie: ingestia unor cantităţi mari de apă, retenţia renală a apei în SIADH (exces de ADH).
Iniţial: apa pătrunde în plasmăosmolalitatea plasmeideplasarea apei spre interstiţiuosmolalitatea interstiţialăapa se va deplasa din LEC LIC
Finalmente: compartimentele LEC şi LIC sunt dilatate şi hipoosmolare.
Semne şi simptome ale excesului total Semne şi simptome ale excesului total de apăde apă
Depind de concentraţia Na+ pl şi viteza ei de scădere
Na <120mEq/l: confuzie, ameţeli Na < 110mEq/l: convulsii, comă Na < 100mEq/l: aritmii cardiace, eventual FVTratament: concomitent sol de NaCl hipertone şi
manitol.1mlNaCl 5% conc unui l apă cu 1mEq.Viteza de adm: 30 mincâteva ore, sistarea PEV la
încetarea convulsiilor sau corectarea aritmiilor.
SIADHSIADH
Semne: Retenţie de apă Oligurie Urini hiperconcentrate Hiponatremie de diluţie excreţia urinară de NaNa pl în continuareÎn ciuda pierderii de Na nu apare hipovolemie pt că retenţia
simultană de apă a expansionat vol intravascular.Secreţia de ADH este inadcevată pt că nu există stimul
fiziologic pt elaborarea ADH.Etiologie: postoperator, VM cu pres poz., disfuncţii
endocrine, cc pulmonar, disfuncţii SNC, medic (opioide, diuretice, antimetaboliţi, clorpropamidă).
SIADHSIADH
Diagnostic: Na urinar exagerat, Na pl, plasmă hipotonă Osmolalitatea plasmatică < 280mOsm/lTratament:
aportului de apă la 500ml/zi– Demeclociclină– Sol saline hipertone în lez neurologice– Corectarea prea rapidă a hipovolemiei: mieloză
centrală pontină.
Intoxicaţia cu apă iatrogenăIntoxicaţia cu apă iatrogenă
Etiologie: Absorbţia unor cantităţi mari de sol neelectrolitice- irigarea din TURP- 10-30ml/min rezecţie.
Instalare acută: convulsii generalizate de tip grand mal, tulburări de vedere, hipotensiune, bradicardie, PVC, agitaţie, edem pulmonar, Ht, osmolalităţii pl
Tratament: SF în funcţie de valorile repetate ale Na pl, furosemid, cardiotonice
DiselectrolitemiileDiselectrolitemiile
Tulburări ale concentraţiei şi distribuţiei electroliţilor în diferitele compartimente.
Distribuţia normală a electroliţilor în principalele compartimente
Electrolitul/spaţiul vizat
LEC LIC
Na 140 10
K 4,5 150
Ca 5 1
Mg 2 40
Evaluarea statusului hidroelectroliticEvaluarea statusului hidroelectrolitic
Evaluarea stării volemieiTA în decubit şi şezândFCUmiditatea mucoaselorTurgorul pieliiDebitul urinar
Evaluarea concentraţiei plasmaticeNa seric, osmolalitatea serului
Evaluarea compoziţiei electroliticeElectroliţii serici, ureea serică, glicemia, gazele
arteriale, pHul
Excesul de NaExcesul de Na
Na pl > 145mEq/lEtiologie: conţinutului total de apă (diabet
insipid)Semne, spt:
– Sete, deficit ponderal, tegumente roşii, laxe, tahicardie, hipotensiune, oligurie
– febră, delir, comă– Lab: Na, osmolalitatea serică şi urinară
Tratament: corectarea cauzei pierderii de lichide, substitutiv
Deficitul de NaDeficitul de Na
Reduceri ale Na seric < 135mEq/lSe poate asocia cu :
– Contracţia LEC– Dilatarea LEC– Vol LEC normal (în lipsa semnelor de
deshidratare sau edeme)Deficitul de Na = (140-Na pl) x apa totală
Apa totală = G (kg) x 0,6
Echilibrul KEchilibrul K
Cationul major intracelular cu rol în:– Contracţia mm– Activitatea enzimatică– Funcţia membranelor celulare
Valorile serice normale: 3,5 – 5mEq/l
HiperkaliemiaHiperkaliemia
Etiologieexcreţiei: IRA, IRC, deshidratatrea cu oligurie
severă, şocul aportului: iatrogenă, eliminarea masivă de >K
endogen în sp EC (arsuri, rhabdomioliză, infecţii severe, succinilcolină)
Endicrinopatii: insuf corticosuprarenală, hipoaldosteronismul hiporeninemic
Acidoza metabolicăArtefactat: din hematii dacă separarea de cheag
este tardivă, în trombocitoze prin eliberare de K din trombocite (K plasmatic nealterat)
HiperkaliemiaHiperkaliemiaSemne şi simptome:
– Astenie, paralizie flască, distensie abdominală, diaree– Ecg: unde T ascuţite, stop atrial, lărgirea QRS, QRST bifazic,
bradicardie, FVEx lab:
K seric, urea, creatinina, fosfaţii, uraţi serici– Acidoză metabolică
Tratament:– Sistarea K exogen– Tratamntul bolii de bază– Reversarea efectelor de mebrană: Ca 10mEq iv în 5 min, sol
saline hipertone– Transfer în celule: G 10-20/ cu 10-20UI Ins la 100gG,
NaHCO3– Îndepărtarea K: răşini schimbătoare de ioni– Diuretice de ansă– dializă