Universitatea Lucian Blaga

„Dezvoltarea şi promovarea posibilităţilor de turism

ecologic (turism rural, ecoturism) în zona Câmpiei de Nord-

Est şi a Munţilor Apuseni"

Coordonator: Dumitru Troanca

Mariea Anca NicoletaB2, an I

Judeţul Hajdú-Bihar

Aşezarea geografică

Judeţul Hajdú-Bihar se află în estul Ungariei, în regiunea Nordul Marii Câmpii. La nord

se învecinează cu judeţele Borsod-Abaúj-Zemplén şi Szabolcs-Szatmár-Bereg, la sud cu

judeţul Békés, la vest cu judeţul Jász-Nagykun-Szolnok, iar la est cu România.

Coloana infrastructurii de transport a zonei numite Tiszántúl („de dincolo de Tisa”) este

dată de axa Budapest - Szolnok - Püspökladány – Debrecen – Nyíregyháza, care este totodată

şi axă a structurii în spaţiu a judeţului; printre altele şi localităţile Püspökladány,

Hajdúszoboszló, Debrecen, Hajdúhadház şi Téglás se situează de-a lungul acesteia.

Linia Püspökladány – Berettyóújfalu – Biharkeresztes - (Oradea) este importantă în primul

rând datorită caracterului său internaţional, şi alături de aceasta o altă axă a structurii în spaţiu

importantă la nivel regional este traseul Debrecen – Hajdúböszörmény – Polgár –

Tiszaújváros - (Miskolc). Axele regionale Debrecen – Nyírbátor - Mátészalka şi respectiv

Debrecen - Tiszafüred au rol mai puţin important, dar din punctul de vedere al traficului din

sudul regiunii „de dincolo de Tisa” axa structurii în spaţiu la nivel regional Debrecen-

Derecske Berettyóújfalu-Szeghalom-Békéscsaba-Szeged prezintă o importanţă cheie.

Sub aspectul geografiei fizice şi a geografiei peisajului, judeţul Hajdú-Bihar nu este unitar, pe

teritoriul său pătrund şi zonele învecinate.

Infrastructura

Axele principale de transport în judeţul Hajdú-Bihar sunt date de drumurile principale 4, 33,

35, 42 şi 47, deci transportul judeţului este caracterizat de dominaţia drumurilor principale.

Densitatea drumurilor principale depăşeşte media pe ţară, dar situaţia drumurilor publice în

interiorul localităţilor, cât şi sistemul de legătură pe cale rutieră între localităţi nu este în toate

cazurile corespunzătoare.

Autostrada M3 întâlneşte judeţul în dreptul localităţii Görbeháza, aici se află ieşirea spre

drumul M35, care duce la Debrecen.

Judeţul dispune de 61 km de drumuri amenajate pentru biciclişti, din care 46 km în cadrul

localităţilor şi 25 km în zone din afara localităţilor. Din rândul traseelor EuroVelo, judeţul

Hajdú-Bihar este străbătut de traseul nr. 11, care trece prin localităţile Polgár-Tiszafüred-

Abádszalók şi urmăreşte digul stâng al Tisei. Judeţul se conectează la reţeaua de bază

naţională cu drumul amenajat pentru biciclişti Lacul Tisa-Debrecen (având marcarea T3), care

intră pe teritoriul judeţului la podul de peste Tisa de la Tiszacsege, apoi parcurge traseul

Balmazújváros-Debrecen-Nyírábrány până la frontiera cu România. Între localităţile

Debrecen-Vámospércs, Vámospércs-Nyírábrány şi în localitatea Nyírábrány reţeaua

drumurilor pentru biciclişti în parte a fost deja construită, respectiv în parte este în curs de

construcţie.

În ceea ce priveşte transportul pe cale ferată, judeţul Hajdú-Bihar poate fi accesat cel mai

simplu din majoritatea părţilor Ungariei pe linia principală 100 Budapest-Szolnok-Debrecen-

Nyíregyháza-Záhony, şi aceasta este linia cea mai importantă în judeţ şi în transportul

internaţional. Reşedinţa de judeţ este legată prin opt linii de cale ferată cu localităţile din

judeţ, din care cinci asigură totodată şi accesul la ţările şi judeţele vecine. Alături de linia de

cale ferată principală 100, un rol important în sistemul de transport pe cale ferată al judeţului

le revine liniilor 101 între Püspökladány şi Oradea, şi 128 între Püspökladány şi Békéscsaba.

Judeţul are două staţii de cale ferată internaţionale: Biharkeresztes şi Nyírábrány.

Aeroportul Debrecen a primit statutul de aeroport frontieră deschis în permanenţă, condiţia

prealabilă a traficului aerian internaţional regulat.

94% din locuinţele judeţului sunt legate la reţeaua de apă potabilă, deci se poate spune că sunt

legate aproape toate.

Însă în privinţa racordării la sistemul de canalizare situaţia este mai puţin favorabilă: valoarea

la nivelul judeţului reprezintă 75% din media pe ţară, şi corespunde valori medii la nivel de

regiune.

Problema teritoriilor din judeţ periclitate de apele pluviale în exces se datorează stării

necorespunzătoare a canalelor de scurgere a apei pluviale în exces, umplerii acestora cu

nămol şi cu plante acvatice.

Asigurarea judeţului Hajdú-Bihar cu posibilităţi de telefonie – numărul liniilor de telefon la

mia de locuitori – rămâne în urma mediei pe ţară, şi în ultimii ani scade datorită creşterii

numărului de aparate de telefonie mobilă. Asemănător situaţiei la nivel naţional, judeţul are o

situaţie bună în aspectul telecomunicaţiei. Operatorii de telefonie publică fixă cu fir sunt

Magyar Telecom SA., UPC Magyarország Srl. şi DIGITv Srl. Odată cu extinderea reţelelor de

telefonie mobilă (T-Mobile, Telenor, Vodafon) din ultimii ani, s-a rezolvat majoritatea

problemelor legate de acoperire.

Turism

Turismul este unul din cei mai importanţi factori din cadrul serviciilor. În judeţ se află 4,7%

din numărul locurilor de cazare comercială din ţară. Numărul locurilor de cazare în mediu

rural este şi mai scăzut, nu atinge nici un procent. În cadrul locurilor de cazare din judeţ, au o

pondere deosebit de mare hotelurile (39%), pensiunile (23%) şi campingurile (24%).

Împărţirea teritorială a locurilor de cazare în judeţ este însă foarte concentrată,

Hajdúszoboszló, Debrecen şi Hortobágy dispun de 86% din totalul locurilor de cazare. Locuri

de cazare rurală se găsesc în microregiunile Balmazújváros, Berettyóújfalu, Hajdúszoboszló şi

Püspökladány. În judeţ predomină locurile de cazare privată (în primul rând apartamente

private). Aceste locuri de cazare funcţionează în general cu un capital redus, ca antreprize

familiale, şi în special în Hajdúszoboszló.

Numărul nopţilor petrecute la locurile de cazare comerciale a fost de 1 260 285 (valoarea

maximă atinsă în 2007 fiind de 1 333 332), din care aproape 30% au fost solicitate de străini.

65% din nopţile petrecute la locurile de cazare au fost realizate la Hajdúszoboszló, ceea ce

indică importanţa deosebită a turismului de sănătate, şi în cadrul acestuia a turismului termal.

În ultimii ani, în ciuda unui regres mai mic, a crescut numărul oaspeţilor în judeţ. Creşterea s-

a datorat deopotrivă creşterii traficului intern şi în/din străinătate în judeţ, în timp ce în

perioada trecută a crescut şi numărul oaspeţilor din străinătate.

Pe baza datelor locurilor de cazare comerciale, în 2008 în judeţul Hajdú-Bihar timpul mediu

petrecut de turişti a fost mai scăzut (3,19 nopţi) decât media pe ţară (4,1 zile). În această

categorie, timpul petrecut aici de oaspeţii din străinătate este mai favorabil, au petrecut 5,3

nopţi la hotel şi 4,8 nopţi în alte locuri de cazare (pensiuni, dormitoare pentru turişti, locuri de

cazare pentru tineri, case de vacanţă, camping). Locurile de cazare comerciale au fost ocupate

în cel mai mare număr de oaspeţi sosiţi din Germania (34,9%), Polonia (8,7%), Ucraina

(8,1%), România (8%) şi Austria (4,9%). Merită amintit şi numărul celor sosiţi din Slovacia

(7,1%) şi Olanda (4,1%).

Situaţia ofertei

Atractivităţi

Cele mai importante atractivităţi – naturale şi antropice - ale judeţului sunt următoarele:

A t r a c t i v i t ă ţ i n a t u r a l e

Râuri, lacuri, ape

Judeţul (respectiv regiunea) dispune de o atractivitate „acvatică” diversificată, baza acesteia

fiind dată în primul rând de Tisa şi afluenţii săi, de Criş şi de Canalul de Est şi de Vest. Apele

nu sunt adecvate pentru trafic cu iachtul, ambarcaţiuni mari şi vele – datorită nivelului

fluctuant şi adesea scăzut al apei, în parte sunt adecvate ambarcaţiunilor rezidenţiale de

dimensiuni medii şi bărcilor cu motor, şi sunt excelente pentru traficul ambarcaţiunilor

acţionate de efortul uman. Tisa superioară, de la frontieră până la Szolnok este un coridor

important pentru practicarea turelor acvatice (găzduieşte şi Tura Interanţională Tisa), care

poate asigura o şedere de mai multe zile sau chiar săptămâni.

Evaluând gradul de utilizare al atractivităţii se poate constata că în prezent lipsesc condiţiile

de bază pentru o utilizare de calitate, diversificată, lipsesc serviciile, sunt puţine locurile de

debarcare construite pentru bărci, sunt puţine locurile amenajate pentru camping etc. Valoarea

atractivităţii este scăzută şi de faptul că apele curgătoare sunt curate doar în parte.

Lacul Tisa, o zonă de agrement şi regiune turistică de importanţă deosebită la nivel naţional,

implică în judeţ următoarele localităţi: Újszentmargita, Folyás, Polgár şi Egyek.

Ape curative şi termale

Judeţul Hajdú-Bihar dispune de o comoară însemnată de ape termale şi curative (în acest sens

cele mai importante localităţi sunt Hajdúszoboszló şi Debrecen).

Din cele trei unităţi de administraţie publică analizate, judeţul Hajdú-Bihar a fost cel care a

ştiut să-şi folosească cel mai bine atractivităţile (43% din numărul turiştilor au sosit la

Hajdúszoboszló), dar este adevărat că şi atracţiile de importanţă locală, regională, respectiv

naţională se concentrează tot aici. În microregiunea Sárrét oraşul Püspökladány are

importanţă judeţeană, Nádudvar, Kaba şi Földes importanţă regională, acestea dispun de băi

amenajate, dintre care cele de la Püspökladány şi Nádudvar au apă certificată ca apă curativă,

în celelalte două localităţi această certificare este în curs. În regiunea turistică a Lacului Tisa,

apă termală se găseşte la Tiszacsege şi Polgár. Din rândul oraşelor zonei Hajdúság,

Hajdúnánás, Hajdúböszörmény şi Hajdúdorog dispun de apă curativă, respectiv de băi

construite pentru a utiliza aceste ape, la fel ca alte oraşe din judeţ, precum Balmazújváros şi

Berettyóújfalu. Mai multe localităţi dispun de foraje închise, dar gata de a fi folosite (Komádi,

Sáp etc.).

În ciuda situaţiei favorabile, condiţiile turismului termal sunt asigurate numai în câteva locuri.

Problema primordială este dată de faptul că sunt puţine băile şi bazinele acoperite construite

la înalt nivel calitativ. Punctul slab al turismului pentru sănătate - care dă atractivitatea la

nivel interanţional, respectiv este adecvată pentru aceasta - constă în numărul scăzut al

obiectivelor terapeutice, iar baza prestatoare de servicii conexă are lipsuri.

Capacitatea oferită de hotelurile de 4 stele, care să satisfacă cerinţele turismului de sănătate nu

este suficientă, judeţul are un singur hotel de 5 stele, nici baza serviciilor umane necesare nu

este corespunzătoare şi sunt puţini specialişti care vorbesc limbi străine. Serviciile de înaltă

calitate în domeniul turismului de sănătate trebuie asigurate separat faţă de oaspeţii sosiţi din

oraş, la o calitate mai ridicată – şi la un preţ mai ridicat. În alte sectoare ale turismului de

sănătate (turismul pentru fitness şi wellness) oferta deocamdată este încă nedezvoltată.

Rarităţi naturale, parcuri naţionale, arii protejate

Flora şi fauna bogată, unică a regiunii, cea mai mare stepă cu păşuni în Europa Centrală,

habitatele plantelor dezvoltate de-a lungul apelor vii fac ca o parte deosebit de întinsă a

teritoriului judeţului să se bucure de protecţie. Printre acestea, o valoare deosebită o reprezintă

Parcul Naţional Hortobágy, care se întinde pe o arie semnificativă a judeţului, primul parc

naţional al Ungariei şi din decembrie 1999 parte a patrimoniului mondial declarat de

UNESCO. Printre rarităţi trebuie amintite deasemenea şi movilele de pământ construite de

cumani şi copacii uriaşi.

A t r a c ţ i i a n t r o p i c e

Manifestări, festivaluri

În judeţ se organizează numeroase manifestări, festivaluri importante, majoritatea fiind deja

tradiţionale, dar au o putere de atracţie doar locală, eventual regională. Evenimentele de

importanţă internaţională şi naţională organizate în judeţ sunt în majoritate manifestări de artă

(Întâlnirea naţională şi internaţională a formaţiilor de dans popular de copii, Festivalul Coral

Internaţional Béla Bartók, Festivalul orchestrelor militare etc.), dar se organizează desigur

manifestări şi evenimente şi cu alte tematici (de exemplu Zilele Hipice Internaţionale de la

Hortobágy, târgul de la Podul Hortobágy). Şi celelalte localităţi din judeţ au deja evenimente

sau serii de evenimente culturale proprii, sau acestea sunt în faza de pregătire (la

Hajdúszoboszló, Hajdúböszörmény, Hajdúnánás, Konyár, Ártánd etc.).

Dar numărul evenimentelor cu atractivitate naţională, respectiv internaţională este scăzut, şi

majoritatea acestora este însoţită de petrecerea timpului liber pentru o singură zi (Carnavalul

Florilor de la Debrecen), astfel nu sunt folosite în mod corespunzător. Unele din atractivităţile

regionale, în urma unei dezvoltări corespunzătoare, pot primi o importanţă naţională sau

internaţională. În judeţ şi coordonarea evenimentelor şi a manifestărilor constituie o problemă.

Trenul turistic „Zsuzsi” este o oportunitate pentru locuitorii din Debrecen de a ieşi în natură,

odată cu reaşezarea liniilor, şi Nyírmártonfalva şi Nyíracsád ar putea deveni ţinte pentru

excursii.

Sport

Condiţiile de teren, diferenţele de nivel neglijabile, drumurile cu trafic slab şi digurile asigură

condiţii favorabile turismului pe bicicletă, dar totodată lungimea drumurilor amenajate pentru

biciclete nu este satisfăcătoare şi nici gradul de dezvoltare al altor infrastructuri pentru

biciclişti (locuri de închiriere a bicicletelor, reţea de service, indicatoare etc.) nu este

corespunzător. Caracteristicile terenului şi gradul de folosire al acestuia nu sunt în echiibru

nici în acest caz.

Cu toate că în ultima vreme ramura sporturilor hipice cunoaşte o dezvoltare în judeţ, numărul

obiectivelor care asigură servicii complexe, nivelul serviciilor şi numărul evenimentelor

hipice nu este îndestulător (şi acestea sunt organizate în primul rând numai în perioada de

sezon), nu există sistemul de obiective necesar pentru „image-ul stepei ungare”. Nu există

atracţii cu efect internaţional sau naţional. Colaborarea între fermele hipice, centrele hipice nu

este corespunzătoare, lipsesc traseele adecvate pentru a fi parcurse cu cai, care să lege

obiectivele hipice ale judeţului, ca de altfel şi programele garantate.

Unele teritorii ale judeţului dispun de un efectiv bun de vânat (este semnificativ efectivul de

vânat mic, iar în pădurea Guthi cel de cerb-lopătar). În aspectul vânătorii, problema este dată

de starea nesatisfăcătoare a cabanelor vânătoreşti, de nivelul scăzut al serviciilor conexe

vănâtorii, respectiv de vânătoarea raselor protejate şi dejucarea permanentă a normelor

referitoare la acestea.

Practicarea pescuitului este asigurată de râul Tisa şi de afluenţii acestuia. Apele adecvate

pentru pescuit sunt şi ramurile moarte rezultate la amenajarea râurilor, Canalul de Est şi de

Vest, lacurile naturale şi artificiale (în vecinătatae localităţilor Debrecen, Püspökladány,

Hajdúszoboszló, heleşteele de la Hortobágy etc.). În judeţ – în ciuda bazei acvatice însemnate

– sunt puţine centrele de pescuit şi aşa numitele „sălaşuri pentru pescari”. Unele locuri se

confruntă cu aglomeraţie prea mare, în timp ce alte atractivităţi – eventual cu importanţă

regională -, datorită faptului că sunt necunoscute, asigură doar petrecerea timpului liber în

rândul localnicilor. Heleştee, respectiv lacuri de acumulare există în mai multe localităţi din

judeţ (Vámopércs, Bagamér, Álmosd-Kokad), şi în afara acestora mai multe localităţi îşi

propun realizarea unor lacuri de agrement (Nyíracsád, Fülöp, Újléta, Vámopércs).

Din punctul de vedere al sporturilor, există, respectiv sunt în constucţie centre de antrenament

(Debrecen, Hajdúszoboszló), care pun bazele unei noi dimensiuni a turismului în judeţ.

Monumente arhitecturale, monumente istorice

Judeţul este bogat în monumente arhitecturale.

Curiozităţi arhitecturale:

- Arhitectura oraşului Debrecen (biserici, universităţi, primăria, clădirea consiliului

judeţean, Colegiul Reformat, clădirea cu catafalc din cimitirul municipal, Cimitirul eroilor

etc.)

- structura urbanistică a localităţii Hajdúböszörmény (model pentru structură urbanistică

formată din 3 părţi împărţită de cercuri concentrice).

- Podul cu nouă găuri de la Hortobágy, hanuri, stâne, movile de pământ construite de om,

amintiri arhitecturale ale vieţii păstorilor, amintiri arhitecturale populare (Püspökladány,

Biharnagybajom, Nagyrábé, Földes, Báránd, Hajdúszovát)

- Case memoriale ale personalităţilor literare (Kölcsey, Bessenyei, Petőfi, Móricz, Péter

Veres, Sándor Szűcs etc.)

- monumentele luptelor purtate, statui celebre

- parohii, biserici, conace (Szerep, Nagyrábé, Tetétlen, Nádudvar)

- castelul-cetate al lui Bocskai din Nagykereki

- staţii de cale ferată cu caracter de monument (Sáp, Püspökladány)

Fermele păstorilor, stânele, fântânile tradiţionale cu cumpănă sunt amintirile arhitecturale ale

creşterii tradiţionale a animalelor, ale vieţii în zona de stepă. Monumentul simbolic al zonei

Hortobágy este Podul cu nouă găuri, cel mai lung pod de piatră pentru trafic rutier din

Ungaria.

În judeţ se află numeroase castele şi conace folosite, respectiv încă nefolosite.

Artă populară, tradiţii şi obiceiuri populare

În judeţ, ocupaţiile tradiţionale caracteristice au fost în primul rând creşterea animalelor şi

păstoritul. Păzitorii de cai care desfăşurau această activitate, meşteşugurile practicate de

aceştia, forma de viaţă pe care o trăiau au constituit o lungă perioadă una din cele mai

importante atractivităţi turistice ale ţării. În image-ul refăcut în mod conştient după

schimbarea regimului, păzitorii de cai şi moştenirea legată de aceştia a trecut întrucâtva în

plan secundar comparativ cu alte produse turistice, care se potrivesc mai mult trendurilor

turistice internaţionale. Oricum, arta populară şi în cadrul acesteia cultura păstoritului

caracteristică judeţului Hajdú-Bihar joacă şi pe mai departe un rol important în turismul

Ungariei, şi ca atractivitate culturală, şi ca atractivitate gastronomică (gulaş şi slambuc), părţi

ale aşa numtului turism al stepei.

Trebuie amintit că în Debrecen şi în oraşele regiunii Hajdúság, în afara meşteşugurilor

caracteristice zonei de stepă s-a dezvoltat şi o artă decorativă specifică, preferată de lumea

selectă.

Arta populară a judeţului se bucură de tradiţii bogate, tradiţia populară este vie în numeroase

locuri şi azi. Obiectele minunate ale artei păstorilor din Hortobágy, sculpturile în os şi lemn,

broderiile făcute în mantalele de postav ale păstorilor, obiectele din piele, ceramica neagră de

la Nádudvar, broderia din Bihar, hamurile deosebite constituie valori unice, iar posibilităţile în

prezent nu sunt folosite pe cât ar trebui. Este adevărat că o parte a obiectelor de artă populară

pot fi întâlnite la expoziţii periodice (de exemplu la Muzeul Déri, la Hortobágy sau

Hajdúböszörmény, respectiv în casele rurale cu rol expoziţional din unele localităţi), dar

prezentarea tradiţiilor, a meşteşugurilor are o serie de lipsuri. Tradiţiile caracteristice artei

populare a judeţului sunt prezentate numai la Casa meşteşugurilor (Timárház) din Debrecen,

unde există şi posibilitatea de a încerca diferite meşteşuguri.

Judeţul are formaţii muzicale şi de dans cu rezultate tradiţional deosebite. Alături de formaţia

de dans popular Hajdú, recunoscută cu premiul Herder, renumele judeţului este întărit în toate

colţurile lumii de o serie de formaţii de copii şi tineret sau de adulţi.

În Debrecen învăţământul muzical se bucură de tradiţii deosebite, de exemplu în secolul

XVIII aici a fost înfiinţat primul cor în patru voci din Ungaria, Kantus, şi tot aici a luat fiinţă

prima orchestră, primul cor şi prima trupă de operă profesională. Orchestra Filarmonică din

Debrecen, Corul Kodály din Debrecen, înfiinţat de György Gulyás şi Trupa de Operă a

Teatrului Csokonai duc arta maghiară în toate colţurile lumii.

Desigur, cea mai importantă manifestare de muzică clasică este fără îndoială Competiţia

Corală Internaţională Béla Bartók, care şi-a sărbătorit cea de-a 40 aniversare cu ocazia

festivalului jubiliar din 2004.

În afară de acesta, oraşul, folosindu-se de instituţiile educaţiei muzicale din localitate, în

primul rând de Conservatorul de Muzică Ferenc Liszt, oferă vizitatorilor în localitate, în mod

regulat, programe de muzică clasică.

În concluzie:

judeţul dispune de o serie de atractivităţi, însă este mic numărul atractivităţilor a căror sferă de

interes depăşeşte mediul imediat înconjurător. Dezvoltarea condiţiilor existente este

împiedicată şi de faptul că dezvoltarea atractivităţilor pentru a deveni produse turistice nu a

început deloc sau de-abia a început. Atractivităţile care servesc ca bază a potenţialelor

produse turistice se regăsesc în cel mai mare număr în urmăroarele zone ale judeţului:

Hortobágy

împrejurimile oraşului Debrecen

împrejurimile oraşului Hajdúszoboszló

împrejurimile oraşului Tiszacsege

Bihar

Ligetalja

Caracteristicile cerinţelor pentru turismul rural şi ecologic

Cota parte a locurilor de cazare în mediu rural este scăzută dacă luăm în considerare condiţiile

judeţului. Totodată este îmbucurător faptul că în ultimii ani se constată o creştere însemnată în

numărul celor care se ocupă cu primirea oaspeţilor. Din 2007 până în 2008 în judeţ au apărut

22 noi întreprinzători care oferă locuri de cazare. Aceeaşi tendinţă în cazul cazării la

particulari a apărut la începutul anilor 2000, iar în ultimii ani se înregistrează o stagnare sau o

mică creştere.

65 65 92 87 95 69 67 66 67 78 100

10631155 1209

1264

14401579 1541 1596 1542 1506

1658

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

1998.év

1999.év

2000.év

2001.év

2002.év

2003.év

2004.év

2005.év

2006.év

2007.év

2008.év

Falusi szállásadás vendéglátóinak száma (fő) Fizetővendéglátás vendéglátóinak száma (fő)

Fig. 1. Modificarea numărului celor care oferă cazare în judeţ

Falusi szállásadás vendéglátóinak száma (fő) – Numărul celor care oferă cazare rurală (persoane)

Fizetővendéglátás vendéglátóinak száma (fő) – Numărul celor care oferă cazare prin intermediar (persoane)

384 356 474 474 492 381 345 360 401 495 626

62897195 7684 8038

931710279 10593 11236 11140 11079

12432

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

1998.év

1999.év

2000.év

2001.év

2002.év

2003.év

2004.év

2005.év

2006.év

2007.év

2008.év

Falusi szállásadás szállásférőhelyeinek száma (db)

Fizetővendéglátás szállásférőhelyeinek száma (2) (db)

Fig. 2 Modificarea numărului locurilor de cazare în judeţ

Falusi szállásadás szállásférőhelyeinek száma (db) – Numărul locurilor de cazare la cazare rurală (buc.)Fizetővendéglátás szállásférőhelyeinek száma (2) (db) - Numărul locurilor de cazare la cazare prin intermediar (2) (buc.)

În privinţa locurilor de cazare se constată tendinţa de mai sus, creşterea numărului

întreprinzătorilor a condus la creşterea numărului locurilor de cazare.

2165 2097 1323 1724 1422 1870 1932 1596 1874 2203 3361

29283 29700 3158137838

4439648089 49325 51680

65565

7599383104

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

1998.év

1999.év

2000.év

2001.év

2002.év

2003.év

2004.év

2005.év

2006.év

2007.év

2008.év

Vendégek száma a falusi szállásadásban (fő) Vendégek száma a fizetővendéglátásban (fő)

Fig. 3 Modificarea numărului de oaspeţi în locuri de cazare privată în judeţ

Vendégek száma a falusi szállásadásban (fő) – Numărul oaspeţilor la cazare rurală (persoane)

Vendégek száma a fizetővendéglátásban (fő) - Numărul oaspeţilor la cazare prin intermediar (persoane)

Se observă că modificarea numărului de oaspeţi nu urmăreşte direct proporţional modificarea

numărului locurilor de cazare. În timp ce în cazul cazării în mediu rural, în unele cazuri

această modificare poate fi simţită, cazarea prin intermediar arată o continuă creştere,

independent de numărul celor care oferă cazare sau de cel al locurilor de cazare.

1206 689 461 1011 786 762 1003 445 464 622 858

18261 19787 2044323304

21377 21571 2267720595

23131

32548

38471

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

1998.év

1999.év

2000.év

2001.év

2002.év

2003.év

2004.év

2005.év

2006.év

2007.év

2008.év

Külföldi vendégek száma a falusi szállásadásban (fő)

Külföldi vendégek száma a fizetővendéglátásban (fő)

Fig. 4 Modificarea numărului oaspeţilor străini în judeţ, în locurile de cazare particulare

Külföldi vendégek száma a falusi szállásadásban (fő) – Numărul oaspeţilor străini la cazare rurală (persoane)Külföldi vendégek száma a fizetővendéglátásban (fő) - Numărul oaspeţilor străini la cazare prin intermediar (persoane)

În aspectul cazăriii în mediul rural, turismul oaspeţilor din ţară a fost întotdeauna cel

hotărâtor. Aceasta se vede şi din tendinţe, numărul oaspeţilor din străinătate este mai mic de o

treime din valoarea realizată de cei din ţară. Totodată, în cazul cazării prin intermediar,

numărul oaspeţilor sosiţi din străinătate este aproape jumătate din numărul total, în turismul

rural sosesc oaspeţi mai ales din Austria, Germania şi Olanda.

7897 5401 2777 3608 2581 3770 3784 3346 5545 7274 10281

177981152309 153590

179552 185734 196117213211

230669

277824 279205302658

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

1998.év

1999.év

2000.év

2001.év

2002.év

2003.év

2004.év

2005.év

2006.év

2007.év

2008.év

Vendégéjszakák száma a falusi szállásadásban (vendégéjszaka)

Vendégéjszakák száma a fizetővendéglátásban (vendégéjszaka)

Fig. 5 Modificarea numărului nopţilor de cazare la cazare privată în judeţ

Vendégéjszakák száma a falusi szállásadásban (vendégéjszaka) – Numărul nopţilor de cazare la cazarea rurală (nopţi de cazare)Vendégéjszakák száma a fizetővendéglátásban (vendégéjszaka) - Numărul nopţilor de cazare la cazarea prin intermediar (nopţi de cazare)

Numărul nopţilor de cazare urmăreşte în mare modificarae numărului de oaspeţi, timpul

petrecut la locul de cazare este în general de 3 zile în cazul cazării în mediu rural, şi datorită

faptului că domină turismul intern, se concentrează mai ales pe wekk-endurile lungi. Acelaşi

indicator în cazul cazării prin intermediar depăşeşte cifra de 4, aceasta se referă în principal la

vacanţele de vară.

Timpul petrecut de străini a fost schimbător. Pe de o parte oaspeţii străini nu au realizat nici

10% din timpul total petrecut la locurile de cazare din mediul rural, tendinţa urmăreşte cele

afirmate anterior. Situaţia cazării prin intermediar arată o imagine schimbătoare, în ultimii ani

timpul petrecut începe din nou să crească.

104033 101285 97178

108672

88716 86193 88620

7671083948

107855

122814

4415 1557 982 1173 952 1181 1880 899 838 1079 15520

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

1998.év

1999.év

2000.év

2001.év

2002.év

2003.év

2004.év

2005.év

2006.év

2007.év

2008.év

Külföldiek által eltöltött vendégéjszakák száma a fizetővendéglátásban (vendégéjszaka)

Külföldiek által eltöltött vendégéjszakák száma a falusi szállásadásban (vendégéjszaka)

Fig. 6 Modificarea numărului nopţilor de cazare petrecute de străini la cazare privată in judeţ

Külföldiek által eltöltött vendégéjszakák száma a fizetővendéglátásban (vendégéjszaka) - Numărul nopţilor de cazare ale străinilor la cazarea prin intermediar (nopţi de cazare)

Külföldiek által eltöltött vendégéjszakák száma a falusi szállásadásban (vendégéjszaka) - Numărul nopţilor de cazare ale străinilor la cazarea rurală (nopţi de cazare)

Judeţul Bihor

Aşezarea geografică a judeţului

Judeţul Bihor se situează în partea de nord-vest a României, latitudine nordică între 46° 23' şi

47°35', respectiv longitudine estică între 21° 26' şi 22°48', la frontiera româno-ungară. Se

învecinează în vest cu Ungaria, la nord-est cu judeţul Satu Mare, la est cu judeţele Sălaj, Cluj

şi Alba, iar la sud cu judeţul Arad (fig. 1). Poziţia sa geografică, apropierea de Ungaria,

relaţiile sale istorice şi interetnice fac să fie una din cele mai importante porţi ale României

spre vest, acestea întăresc importanţa sa geopolitică.

Infrastructura

Reţeaua de drumuri rutiere a judeţului are o densitate relativ mare: în timp ce la nivelul ţării şi

al Regiunii de Nord-Vest în anul 2004 lungimea drumurilor la 100 km2 a fost în jur de 33-34

km, în judeţul Bihor această valoare a atins 40 km, şi cu aceasta a aparţinut de teritoriile cu o

reţea de drumuri mai densă la nivel naţional.

Judeţul este o verigă importantă şi sub aspectul transportului pe cale ferată în direcţiile

importante ale Uniunii Europene, respectiv în direcţia ţării vecine din vest, Ungaria (puncte de

trecere a fontierei pe cale ferată sunt la Episcopia Bihor, Valea lui Mihai şi Salonta).

Densitatea reţelei de cale ferată în judeţul Bihor (6,28 km / km2) depăşeşte valoarea pe ţară

(4,64 km / km2), iar în Regiunea Nord-Vest este cea mai mare dintre toate judeţele. Deci la

nivel naţional – şi în acest aspect – judeţul poate fi inclus în rândul teritoriilor mai dezvoltate.

Şi în cazul reţelei de cale ferată se arată probleme legate de indicatorii de calitate: judeţul nu

are linie electrică, ponderea liniilor cu ecartament normal, duble este încă foarte mică (sub

5%, în timp ce la nivel de regiune este de peste 15%, iar pe ţară de 27%). Lipsurile

infrastructurii îngreunează cu siguranţă satisfacerea funcţiei judeţului de poartă a ţării în

privinţa transportului pe cale ferată.

Oradea are şi aeroport cu curse directe la Bucureşti şi Verona. Există o serie de posibilităţi

care aşteaptă a fi fructificate în vederea dezvoltării acestuia.

În privinţa efectivului de locuinţe şi a spaţiului rezidenţial raportat la numărul de locuitori,

judeţul Bihor se situează în zona de mijloc a clasamentului judeţelor din România. Ocupă însă

o poziţie semnificativ mai nefavorabilă – locul 35-36, practic printre ultimii – în clasamentul

judeţelor făcut pe baza numărului locuinţelor construite pe mia de locuitori şi al celui făcut pe

baza suprafeţei locuite raportată la numărul de locuitori.

În privinţa asigurării cu reţea de utilitate publică, judeţul Bihor se află în zona de mijloc a

clasamentului judeţelor din România. 71% din localităţile sale dispun de reţea de alimentare

cu apă potabilă (locul 14 pe ţară), 21% au reţea de canalizare (locul 18) şi 12% dispun de

alimentare cu gaze (locul 25). În timp ce primul indicator depăşeşte valoarea medie pe ţară,

cel de-al doilea se situează în apropierea acesteia, cel de-al treilea, în condiţiile din România

este o valoare sub valoarea medie, cei trei indicatori la nivelul Regiunii de Nord-Vest – în

special cel referitor la numărul localităţilor care dispun de alimentare cu gaze prin conductă –

sunt mai ridicaţi.

La nivelul judeţului, dezvoltarea reţelelor de utilitate publică este diferită de la o localitate la

alta. Reţeaua de energie electrică este cea mai completă: 77% din localităţi, 86% din populaţia

judeţului dispun de reţele complet construite, şi restul de 21% din localităţi (având 13% din

populaţia judeţului) au asigurate reţele de energie electrică în raport de 80%. Faţă de acestea,

circa un sfert din localităţile judeţului nu au deloc alimentare cu apă potabilă prin conductă

(aici trăieşte 13,5% din populaţia judeţului), dar majoritatea populaţiei din Bihor (56%)

trăieşte în localităţi în care dezvoltarea reţelei de apă depăşeşte 80%. Reţeua de canalizare şi

alimentarea cu gaze prin conductă lipsesc în peste 80% din localităţile judeţului (în acestea se

concentrează aproape jumătate din populaţia judeţului), în timp ce 40% din populaţia totală a

judeţului locuieşte în localităţi având în canalizare în proporţie cuprinsă între 61 şi 80% şi

conducte de gaze între 21 şi 40%.

În rândul judeţelor ţării, în privinţa numărului de abonamente de telefonie la 1000 de

locuitori, judeţul Bihor se află în mijlocul clasamentului (locul 19). 44 localităţi ale judeţului

sunt prevăzute complet cu posibilităţi de telefonie, în rest există reţea, mai mult sau mai puţin

dezvoltată. Din rândul altor elemente ale infrastructurii pentru telecomunicaţii, judeţul are o

reţea de televiziune prin cablu bine dezvoltată, iar 86% din localităţi dispun de posibilitatea

conectării la internet, chiar dacă aceasta este minimă.

Turism

Deoarece datorită atractivităţii naturale şi culturale, judeţul Bihor este o ţintă importantă a

turismului naţional, merită să evidenţiem turismul din rândul serviciilor şi ne oprim pentru a

face o analiză separată a acestuia.

Atracţiile naturale ale Bihorului sunt date în primul rând de Munţii Bihorului. Peştera Urşilor

de la Chişcău sau peştera cu stalactite şi stalagmite de la Meziad sunt printre cele mai

renumite din Ardeal şi zona Partium. Zona carstică Padiş oferă deasemenea o multitudine de

atracţii naturale (de ex. Cetăţile Ponorului, Cheile Someşului Cald). Muntele oferă posibilităţi

de practicare a sporturilor de iarnă, pârtiile de schi la Stâna de Vale şi Şaua Vârtopului îi

aşteaptă pe doritorii de sport. Lacul Leş având o lungime de nouă kilometri, realizat cu

ajutorul digului ridicat în Valea Iadului oferă posibilităţi de baie în perioada de vară.

În rândul atractivităţilor culturale ale judeţului, pe primul loc figurează municipiul Oradea, cu

un trecut efervescent, cu un mediu arhitectural construit la începutul secolului XX, considerat

a fi o raritate în Bazinul Carpatic, fiind în acelaşi timp un punct de întâlnire important al

popoarelor şi culturilor care trăiesc împreună de secole în regiune. În sud-estul municipiului,

în imediata sa vecinătate se găsesc cele mai importante centre ale turismului balnear, Băile

Felix şi Băile 1 Mai. Serviciile oferite de cele două băi sunt adecvate în primul rând pentru

tratamentul afecţiunilor reumatice, ale sistemului nervos şi ginecologice.

Dezvoltarea turismului după schimbarea de regim, în judeţul Bihor – sub aspect cantitativ –

nu poate fi considerată a fi o poveste de succes: în anii nouăzeci a scăzut numărul locurilor de

cazare şi deopotrivă al celor care au beneficiat de acestea, apoi, după anul 2000, se observă o

situaţie de stagnare. Utilizarea locurilor de cazare s-a stabilit în apropierea valorii egale cu

două treimi din valoarea înregistrată în anul 1990.

1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004

Numărul

locurilor de

cazare (buc.)

12821 10176 10547 11141 11114 10472 10422 10591

Utilizarea

capacităţilor

de cazare

active

(%)

59,0 41,0 40,5 34,0 32,7 37,6 40,6 40,1

Numărul

oaspeţilor

(mii persoane)

500,8 232,1 308,8 301,7 213,3 218,2 232,3 216,6

Tabelul 1: Indicatori ai turismului în judeţul Bihor

Sursă: Anuarul statistic al judeţului Bihor, 2005

În ciuda regresului constatat după schimbarea regimului, în anul 2004, judeţul Bihor, atât în

ceea ce priveşte mărimea absolută a capacităţii de cazare active (exprimată prin nopţi de

cazare, în număr de 2.940.000), cât şi mărimea capacităţii de cazare existente raportată la

10000 de locuitori (exprimată prin nopţi de cazare, în număr de 49.250) a ocupat eleganta

poziţie a cincea în clasamentul judeţelor ţării. A fost depăşit cu ambii indicatori de judeţele

Constanţa şi Braşov, în timp ce Bucureşti şi Prahova au fost într-o poziţie mai favorabilă pe

baza numărului absolut al locurilor de cazare, iar judeţele Vâlcea şi Caraş-Severin pe baza

capacităţii de cazare raportată la numărul populaţiei. La nivelul Regiunii de Nord-Vest,

capacitatea de cazare a judeţului Bihor a fost cea mai favorabilă.

Oferta

Atractivităţi

A t r a c t i v i t ă ţ i n a t u r a l e

Râuri, lacuri, ape

Judeţul dispune de o atractivitate „acvatică” diversificată, baza acesteia fiind dată în primul

rând de râuri, Crişuri şi Barcău.

Apele nu sunt adecvate pentru trafic cu iachtul, ambarcaţiuni mari şi vele – datorită nivelului

fluctuant şi adesea scăzut al apei, în parte sunt adecvate ambarcaţiunilor rezidenţiale de

dimensiuni medii şi bărcilor cu motor, şi sunt excelente pentru traficul ambarcaţiunilor

acţionate de efortul uman. Barcăul şi Crişurile, prin mărimea şi debitul de care dispun, sunt

adecvate pentru practicarea turelor acvatice.

Evaluând gradul de utilizare al atractivităţii se poate constata că în prezent lipsesc condiţiile

de bază pentru o utilizare de calitate, diversificată, lipsesc serviciile, sunt puţine locurile de

debarcare construite pentru bărci, sunt puţine locurile amenajate pentru camping, ştrand liber.

Valoarea atractivităţii este scăzută şi de faptul că apele curgătoare sunt curate doar în parte.

În judeţul Bihor se află mai multe bazine de acumulare şi heleştee, a căror fructificare sub

aspectul turismului încă nu este rezolvată (Lacul Leş, bazinul de acumulare pe Crişul Repede

cu partea aflată în judeţul Bihor).

Ape curative şi termale

Judeţul dispune de o comoară însemnată de ape termale şi curative (Oradea-Băile Felix).

În România, utilizarea apei curative în localităţile mai mici este încă la începuturi, dar au fost

deja iniţiative în mai multe locuri pentru a deschide băi (de ex. la Săcueni, Băile 1 Mai, Tinca

şi Răbăgani şi în prezent funcţionează băi).

În ciuda situaţiei favorabile, condiţiile turismului termal sunt asigurate numai în câteva locuri.

Problema principală este dată de faptul că sunt puţine băile şi bazinele acoperite construite la

înalt nivel calitativ. Punctul slab al turismului pentru sănătate, care dă atractivitatea la nivel

internaţional, respectiv prin care este adecvat pentru aceasta, constă în numărul scăzut al

obiectivelor terapeutice şi baza prestatoare de servicii conexă are lipsuri.

Rarităţi naturale, parcuri naţionale, arii protejate

Fauna

O mare parte a suprafeţei judeţului se bucură de protecţie datorită florei şi faunei bogate şi

unice în regiune, datorită unuia din cei mai frumoşi munţi din Europa Centrală şi a habitatelor

de plante dezvoltate de-a lungul apelor vii. Cea mai mare atracţie a judeţului Bihor este dată

de grupele montane ale Munţilor Apuseni: Munţii Pădurea Craiului, Munţii Codru-Moma,

Munţii Bihorului şi Muntele Şes. Sunt deosebite peşterile (Peştera Urşilor de la Chişcău,

gheţarul de la Focul Viu, peştera Meziad cu stalactite şi stalagmite), zonele carstice (podişul

Padiş cu Cetăţile Ponorului şi Cheile Someşului Cald) şi alte atracţii (Stâna de Vale, cascada

Iadolina).

Nu se asigură o prezentare de specialitate, nu există centre de vizitare unde vizitatorii să

primească într-un singur loc o imagine asupra formării teritoriilor, condiţiilor de mediu,

valorilor naturale şi culturale. Sunt puţine aleile didactice, lipsesc publicaţiile multilingve, şi

ca rezultat, utilizarea ofertei potenţiale este asigurată doar în parte. Accesul la teritorii,

respectiv în multe locaţii cantitatea şi calitatea locurilor de cazare şi numărul panourilor

informative lasă de dorit.

A t r a c ţ i i a n t r o p i c e

Manifestări, festivaluri

În judeţ se organizează numeroase manifestări, festivaluri, majoritatea fiind deja tradiţionale,

dar au o putere de atracţie doar locală, eventual regională. Evenimentele de importanţă

internaţională şi naţională organizate în judeţ sunt în majoritate manifestări de artă (Toamna

Orădeană, Săptămâna Teatrului Scurt etc.), dar se organizează desigur şi manifestări şi

evenimente cu alte tematici (de exemplu procesiunea catolică la Oradea, Varadinum,

Concursul Internaţional de Atelaje de la Săcueni sau cel mai mare târg în aer liber din Ardeal,

târgul de la Negreni). Dar evenimente culturale, serii de manifestări sunt organizate sau sunt

în curs de organizare şi în celelalte localităţi ale judeţului Bihor (Valea lui Mihai, Salonta,

Săcueni etc.).

Dar numărul evenimentelor cu atractivitate naţională, respectiv internaţională este scăzut, şi

majoritatea acestora este însoţită de petrecerea timpului liber pentru o singură zi (Varadinum)

astfel nu sunt folosite în mod corespunzător. Unele din atractivităţile regionale, în urma unei

dezvoltări corespunzătoare, pot primi o importanţă naţională sau internaţională. În judeţ şi

coordonarea evenimentelor şi a manifestărilor constituie o problemă.

Situaţia turismului rural în judeţul Bihor

Dorinţa oamenilor de la oraşe de a cunoaşte forma de viaţă de la ţară, de o retrăi, de a-şi

descoperi rădăcinile trezeşte azi la viaţă prin turismul rural un produs turistic accesibil, care

poate fi bine definit, care este ţinut în viaţă ca un element important al dezvoltării rurale.

Cerinţa este întâlnită şi la populaţia din sate, aceasta are ca scop rămânerea pe pământurile

natale, realizarea unui mod de a trăi care poate fi practicat în sat, destinat creşterii bunăstării

locuitorilor, întăririi patriotismului local, păstrării tradiţiilor locale, înfrumuseţării satului şi

întăririi puterii sale de a-şi păstra localnicii.

Pretenţiile arătate atât de partea cerinţelor turistice, cât şi a ofertelor turistice, au o influenţă

puternică asupra dezvoltării complexe a turismului rural la nivelul judeţului.

Turismul rural este o noţiune colectivă deoarece oferă satul, ferma şi mediul natural al

acestora, viaţa de fiecare zi şi zilele de sărbătoare ale locuitorilor săi.

Turismul rural şi agroturismul sunt strâns legate. Cel din urmă are un profil mai restrâns decât

primul şi oferă o specializare dată. Agroturismul include turismul care se stabileşte în

regiunea sa agricolă, organizat pentru valorificarea condiţiilor şi produselor agricole. Pentru a

interpreta diferenţa dintre cele două, putem afirma că în timp ce turismul rural oferă

vizitatorilor revelaţiile vieţii la ţară, agroturismul acordă importanţă produselor locale.

Cea mai nouă ramură a agroturismului este dată de prezentaţiile de produse făcute de fermele

ecologice care oferă produse ecologice (bio), destinate acelor vizitatori, în număr tot mai

mare, care aleg un mod de viaţă sănătos. Aceste prezentaţii, alături de prezentarea produselor

şi degustări, prezintă şi secretele legate de gătirea specialităţilor culinare, modul creşterii

animalelor la fermele ecologice, respectiv sunt prezenţi meşteşugarii locali, o orchestră de

muzică populară îi delectează pe vizitatori, formaţiile locale de dansuri populare în costume

populare prezintă dansurile populare şi îi învaţă pe cei doritori să danseze.

Totodată, turismul rural, prin elementele sale, sau prin întregul său, oferă un produs turistic cu

totul diferit.

În acest mod se poate lega de turismul ecologic, de turismul legat de patrimoniu, de o serie de

tipuri ale turismului activ, ca de ex. turismul pe bicicletă, călare, pe apă, de pescuit sau

urmărirea păsărilor şi drumeţii.

Oferta este diversă, cerinţele pentru acest turism este dorinţa a mai multor grupuri ţintă.

Practic este produsul turistic al satelor şi al fermelor. Grupul ţintă caracteristic este format din

familiile, părinţii sau bunicii cu copii mici.

Produsul însă este comunitar, presupune întreg satul şi vecinătatea mai restrânsă sau mai largă

a acestuia, respectiv în cel mai bun caz un produs complex născut prin unirea forţelor mai

multor sate, în vederea generării unui turism cu durată de şedere mai lungă.

Este comunitar şi în sensul că la baza unui turism rural cu funcţionare corespunzătoare stă o

organizaţie turistică locală/la nivel de localitate, respectiv la nivel de microregiune, care

include mai multe localităţi. Această organizaţie coordonează aspectele legate de primirea

oaspeţilor la nivel local, generează programe turistice locale, face marketingul turistic, ţine

legătura cu organizaţiile similare din afara limitelor microregiunii, iniţiază excursiile

profesionale menite să servească formarea profesională şi schimburile de experienţă pentru

gazde.

Aceste organizaţii pot avea un rol important în coordonarea programelor turismului rural din

judeţ, în oferirea experienţelor şi în aducerea la nivel a microregiunilor rămase în urmă din

punct de vedere turistic.

Paleta ofertelor de bază, microregiuni turistice în judeţ:

În judeţul Bihor:

Valea Ierului;

Ţara Crişurilor;

Muntele Şes;

Munţii Codru-Moma;

Munţii Bihorului.

Microregiuni în zona de frontieră:

Ţara Crişurilor;

Valea Ierului ;

Bihor;

Sarcini comune pe ambele părţi ale frontierei:

Elaborarea de produse, care să includă formarea profesională a gazdelor,

încadrarea profesională a locaţiilor de primire a oaspeţilor, organizarea de programe şi

evenimente turistice comune.

Munca de marketing: scoaterea produselor pe piaţă, realizarea de mijloace de

marketing.

Constituirea unei organizaţii turistice pentru coordonarea turismului rural.

Sport

Munţii din România sunt importanţi pentru practicarea biciclismului montan şi de teren, dar

totodată lungimea drumurilor amenajate pentru biciclete nu este satisfăcătoare şi nici gradul

de dezvoltare al altor infrastructuri pentru biciclişti (locuri de închiriere a bicicletelor, reţea de

service, indicatoare etc.) nu este corespunzător. Caracteristicile terenului şi gradul de folosire

al acestuia nu sunt în echilibru nici în acest caz. Lipseşte deasemenea colaborarea între cele

două ţări (de ex. în vederea accelerării trecerii frontierei în cazul drumeţilor, eventual

deschiderea unui nou punct de frontieră).

Cu toate că în ultima vreme ramura sporturilor hipice cunoaşte o dezvoltare în ambele judeţe,

numărul obiectivelor care asigură servicii complexe, nivelul serviciilor şi numărul

evenimentelor hipice nu este îndestulător, Bihor are doar unul sau două locaţii unde se poate

practica călăria pe teren. Nu există atracţii cu efect internaţional sau naţional. Colaborarea

între fermele hipice, centrele hipice nu este corespunzătoare, lipsesc traseele adecvate pentru a

fi parcurse cu cai, care să lege obiectivele hipice din ţară şi între ţări, ca de altfel şi

programele garantate.

Practicarea pescuitului este asigurată în principal de Crişuri şi de pârâurile de munte. Apele

adecvate pentru pescuit sunt şi ramurile moarte rezultate la amenajarea râurilor, în judeţ – în

ciuda bazei acvatice însemnate – sunt puţine centrele de pescuit şi aşa numitele „sălaşuri

pentru pescari”.

Condiţiile de relief asigură posibilităţi pentru practicarea schiului, de ex. la Stâna de Vale,

Boga. Problemă este însă accesul dificil şi infrastructura necorespunzătoare.

Din punctul de vedere al sporturilor trebuie să amintim neapărat speologia, unul din sporturile

extreme care se poate practica în regiune. În judeţul Bihor au luat fiinţă mai multe organizaţii

pentru identificarea peşterilor din Munţii Bihor şi Munţii Pădurea Craiului, respectiv pentru

practicarea speologiei (Cristal, Crysis, „Z”).

În privinţa sporturilor, există, respectiv sunt în construcţie centre de antrenament, săli sportive

(Oradea), care pun bazele unei noi dimensiuni a turismului. Staţiunile de la munte (Boga,

Stâna de Vale) pot primi în perioada de vară tabere de antrenament.

Artă populară, tradiţii şi obiceiuri populare

În judeţ, ocupaţiile tradiţionale caracteristice au fost în primul rând creşterea animalelor şi

păstoritul. În Bihor reprezintă o curiozitate modul de viaţă al păstorilor de al munte (de ex.

creşterea oilor şi activităţile legate de aceasta: prelucrarea laptelui, a cărnii şi a pielii), a căror

prezentare încă nu este cooptată în turism, cu toate că ar putea deveni o atractivitate

însemnată.

La Oradea şi în zonele din vecinătatea frontierei, obiceiurile populare reflectă mândria

populaţiei de a fi bihoreni.

Arta populară a judeţului se bucură de tradiţii bogate, tradiţia populară este vie în numeroase

locuri şi azi. Obiectele minunate ale artei păstorilor de la munte, sculpturile în os şi lemn,

broderiile în postav, obiectele din piele, broderia din Bihor, prelucrarea pielii la Delani,

meşteşugurile vechi de la Tărcaia, hamurile deosebite constituie valori unice, iar posibilităţile

în prezent nu sunt folosite pe cât ar trebui. Este adevărat că o parte a obiectelor de artă

populară pot fi întâlnite la expoziţii periodice (de exemplu la Oradea, Salonta, respectiv în

casele rurale cu rol expoziţional din unele localităţi), dar prezentarea tradiţiilor, a

meşteşugurilor are o serie de lipsuri. Lipseşte deasemenea şi expoziţia care să prezinte viaţa

de zi cu zi a locuitorilor (de ex. cultivarea viţei de vie şi obţinerea vinului pe Valea Ierului,

prelucrarea tutunului, fierberea pălincii, sculptura în lemn, vopsirea mibilierului), eventual un

muzeu al satului în aer liber.

Cerinţe

În anul 2004 în judeţul Bihor au sosit 216.000 turişti, astfel pe baza numărului absolut al

turiştilor sosiţi, dar şi al numărului raportat la 10000 de locuitori (3.620 buc.) a ocupat locul al

şaptelea în clasamentul judeţelor ţării, în timp ce în Regiunea de Nord-Vest este depăşit doar

de judeţul Cluj. Pe baza nopţilor petrecute de oaspeţi în judeţ (în total 1.178.000 buc., iar la

10000 de locuitori 19.730 buc.) judeţul a ocupat o poziţie şi mai favorabilă, fiind întrecută

numai de Constanţa, Vâlcea, Caraş-Severin şi Covasna .

Timpul mediu petrecut aici de turişti (5,45 nopţi) a depăşit cu mult valoarea caracteristică

Regiunii de Nord-Vest (3,18) şi valoarea medie pe ţară (3,28). În cazul acestui indicator,

Bihorul a fost întrecut numai de judeţele Caraş-Severin (8,32), Covasna (8,08), Ialomiţa

(7,03), Vâlcea (6,06) şi Constanţa (5,53). Fructificarea capacităţii locurilor de cazare active

(40,07%) a depăşit atât indicatorul Regiunii de Nord-Vest (33,15), cât şi pe cel la nivel

naţional (34,27).

Fig. 7 Mărimea

capacităţii locurilor de cazare pe 10000 de locuitori în judeţele din România (mii nopţi

petrecute de oaspeţi în locul dat)

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2005

În anul 2004 numărul turiştilor care au solicitat locuri de cazare în judeţ a fost destul de

concentrat având în vedere faptul că aproape trei sferturi din localităţile judeţului – printre

care şi două oraşe: Aleşd şi Vaşcău nu dispun deloc de locuri de cazare. Oraşele din judeţ au

reprezentat o pondere relativ mică: Oradea 7,5%, iar celelalte oraşe împreună nu au atins

10%. Deci peste 80% din numărul locurilor de cazare au fost ocupate în comune, şi la baza

acestei cifre stă practic un singur complex turistic de importanţă deosebită, cel al băilor Felix

şi 1 Mai, aparţinând de teritoriul administrativ al comunei Sânmartin (peste 60% din numărul

locurilor de cazare se concentrează în raza comunei Sânmartin). Numărul locurilor de cazare

este însemnat şi la Bulz, Tinca şi Budureasa.

Fig. 8 Răspândirea locurilor de cazare în localităţile judeţului Bihor (2004, buc.)

Sursa: Anuarul Statistic al judeţului Bihor

Satu Mare

Infrastructura

Sub aspectul situaţiei infrastructurii, zona de sud-vest a judeţului Satu Mare este într-o

continuă dezvoltare. Principalele artere ale traficului care trec prin zonă, drumurile principale

naţionale şi judeţene sunt următoarele:

- DN 1F, drum principal care leagă zona cu judeţul Sălaj şi cu Ungaria (spre

punctul de trecere a frontierei de la Urziceni).

- DN 19, care face legătura între zonă şi judeţul Bihor, rsepectiv cu alte unităţi

administrative din judeţ, şi nu în ultimul rând cu judeţul Maramureş.

- DJ 108 M, care leagă următoarele localităţi: Tăşnad – Cig – Eriu Sâncrai –

Craidorolţ – Pişcari – Terebeşti – Gelu – Mădăraş.

- DJ 108 M, care leagă localitatea Tăşnad (legându-se la DN 1F) – Santău –

Chereuşa, Andrid, Dindeşti – Irina – Portiţa – Vezendiu – Tiream – Carei –

Cămin – Lucăceni – Berveni.

- DJ 109P, face legătura între Tăşnad – Cehăluţ – Cehal – până la limita

judeţului Sălaj.

- DJ 191, face legătura între Tăşnad – Blaja - Cean – până la limita judeţului

Bihor.

- DJ 195D, face legătura între Tăşnad – Silvaş – Săuca, se leagă la DJ 108M

- DJ 195C, face legătura între Ady Endre – Căuaş – Hotoan – Piru Nou – Pir –

până la limita judeţului Bihor.

- DJ 196B, face legătura între localităţile Carei – Foieni – Ciumeşti – Sanislău

– Petreşti

- DJ 196 C, face legătura între Sanislău – Horea – Scărişoara Nouă – Resighea

– Pişcolţ – Andrid.

La aceste drumuri se mai adaugă drumurile aflate în administraţia comunelor, a căror stare

satisface condiţiile necesare traficului cu maşini şi care desigur contribuie într-o mare măsură

la legarea localităţilor mai mici.

Printre problemele care duc la deteriorarea reţelei de drumuri, în primul rând trebuie amintită

lipsa centurilor care să ocolească localităţile, cât şi traficul de camioane care trece pe aici,

factori care contribuie îtr-o mare măsură la deteriorarea continuă a drumurilor şi la poluarea

aerului.

Liniile de cale ferată: trebuie amintite două linii care ajută trecerea prin zonă, este vorba de

liniile de cale ferată 412 şi 402. Linia 412 leagă judeţele Satu Mare şi Sălaj pe traseul Carei –

Sărmăşag – Zalău – Jibou. Staţiile şi punctele de oprire pe acest traseu se găsesc în

următoarele localităţi: Tiream – Hotoan – Santău – Tăşnad – Săcăşeni.

Şi linia 402 se bucură de o importanţă determinantă, leagă judeţele Satu Mare şi Bihor,

respectiv asigură posibilitate de conectare la reţeaua liniilor de cale ferată din Ungaria prin

intermediul punctului de trecere a frontierei de la Halmeu (asigură trecerea vagoanelor de

marfă). Staţiile şi punctele de oprire pe acest traseu se găsesc în următoarele localităţi:

Resighea – Sanislău – Marna Nouă.

Numărul localităţilor din zonă cu acces la internet este foarte bun, aproape toate localităţile

dispun de conexiune la internet, iar acolo unde încă nu este, în prezent se fac lucrările de

dezvoltare. Reţeaua de canalizare este o sarcină care trebuie rezolvată în majoritatea

localităţilor.

În privinţa asigurării cu reţea de telefonie a zonei, răspândirea telefoniei mobile este cea

dominantă, foarte puţini folosesc linia telefonică cu fir. Operatorii de internet şi televiziune

prin cablu sunt RDS-RCS.SA şi Romtelecom SA.

Turism (cerinţe şi oferte în turismul rural şi ecologic)

Caracteristicile naturale, arhitecturale şi culturale diverse ale regiunii de nord a Ardealului dau

posibilitate dezvoltării turismului de diferite tipuri: turismul pentru sănătate, turismul montan,

turismul rural, turismul pentru vânătoare, ecoturism şi nu în ultimul rând turismul cultural.

Mai multe din aceste tipuri de turism pot fi regăsite în zona ţintă a proiectului, posibilitatea

valorificării acestora nu poate fi neglijată. Câteva repere:

- Turismul pentru sănătate: Tăşnad

- Turism montan: Munţii Apuseni

- Turism cultural: castelul familiei Károlyi, Ady Endre, Kölcsey Ferenc

- Ecoturism: parcuri naţionale, arii protejate.

Situaţia actuală a turismului în sud-vestul judeţului Satu Mare

Turismul în sud-vestul judeţului Satu Mare, datorită valorificării apei termale de aici se

manifestă în mare parte prin turismul balnear, turismul pentru sănătate. În privinţa turismului

balnear, oraşul Tăşnad reprezintă un centru turistic deosebit. Alte potenţiale turistice în zonă

sunt date de valorile culturale şi tradiţiile de artă populară, clădirile monument, zonele extinse

de pădure, rezervaţii naturale etc. Din aspectul ofertei turistice, judeţul Satu Mare are nevoie

încă de îmbunătăţiri, dar în privinţa utilizării resurselor turistice existente şi a străduinţelor de

valorificare se poate observa o uşoară creştere în perioada următoare schimbării de regim.

Total Hotel Mote

l

Vile Case

mici

Pensiuni

la oraş

Pensiuni

rurale

România 2606 702 132 296 75 534 683

Regiunea

Nord-Vest

474 110 16 53 10 52 196

Judeţul

Satu-Mare

51 9 1 14 1 3 3

Judeţul

Bihor

57 28 3 17 - 6 2

Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare în anul 2005, INS

După cum arată şi tabelul de mai sus, în anul 2005, sub aspectul locurilor de cazare, judeţul

Satu Mare a avut doar 51 de obiective adecvate pentru a asigura cazare. În rândul locurilor de

cazare din judeţ, ponderea vilelor şi a hotelurilor este deosebit de mare, şi în acelaşi timp în

anul 2005 au existat doar 3 pensiuni. Majoritatea locurilor de cazare se concentrează în jurul

oraşelor Satu Mare, Carei, Tăşnad. În perioada următoare după 2005, s-au putut observa tot

mai multe semne sugerând dinamizarea turismului rural. În mai multe localităţi din zona de

sud-vest a judeţului Satu Mare a început să funcţioneze asigurarea cazării la casele din mediul

rural (satele din zona Petreşti, Tăşnad).

2004

200

5 2006

200

7 2008

Numărul locurilor de cazare în instituţii de

cazare 256 256 274 274 274

Numărul locurilor de cazare în campinguri 256 256 256 256 256

Numărul locurilor de cazare în pensiuni rurale 0 0 18 18 18

Sursa: INS, Fişa localităţii Tăşnad

Tabelul 3: Dezvoltarea numărului locurilor de cazare în oraşul Tăşnad în perioada 2004 –

2008

În regiunea de sud-vest a judeţului Satu Mare, majoritatea locurilor de cazare se concentrează

în jurul oraşelor Tăşnad şi Carei. Oraşul Tăşnad, renumit pentru apa sa termală, la finele

anului 2008 a numărat aproximativ 300.000 de turişti (pe baza datelor biroului de informaţii

turistice din localitate), şi datorită acestora industria de alimentaţie publică a cunoscut o

dezvoltare rapidă. Alături de alimentaţia publică, s-a observat apariţia obiectivelor care să

asigure cazare, acestea introduc servicii tot mai diverse, ca de ex. wellness. În afară de

acestea, a apărut şi cazarea la casele particulare.

Judeţul Total Numărul turiştilor din ţară Numărul turiştilor din străinătate

Satu Mare 64.331 50.855 13.476

Bihor 216.019 180.908 35.111

Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare în anul 2005, INS

Cele mai recente date referitoare la numărul turiştilor care au vizitat zona arată situaţia anului

2005. În perioada următoare acesteia, se presupune că a crescut numărul turiştilor sosiţi în

zonă, datorită fondurilor structurale au apărut în zonă dezvoltările menite să dea avânt

turismului. Însă apariţia pachetelor turistice încă nu este caracteristică. În perioada următoare,

datorită măsurilor care îşi propun diferite dezvoltări turistice, se aşteaptă să crească numărul

turiştilor care vizitează zona.

Caracteristicile cerinţelor pentru turismul rural şi ecologic

Dacă luăm în considerare condiţiile din sud-vestul judeţului Satu Mare, putem afirma că

ponderea locurilor de cazare rurală este scăzută. În cursul anilor trecuţi s-a constatat tot mai

mult o creştere în privinţa numărului persoanelor care oferă cazare în mediul rural. În prezent,

în mai multe localităţi din zonă se pot întâlni posibilităţi de cazare în mediul rural, la finele

anului 2008 în zonă au fost numai 18 persoane care au oferit cazare rurală, iar în prezent

numărul acestora este de 28. În zonă şi-au făcut apariţia prox. 10 persoane care oferă cazare

rurală.

Cazarea în mediu rural a fost preferată întotdeauna de oaspeţi sosiţi din ţară. Nopţile petrecute

la locurile de cazare din mediul rural este de aprox. 3-4, numărul nopţilor cazate creşte în

perioada sezonului turismului balnear.

Situaţia ofertei în zona de sud-vest a judeţului Satu Mare

Atractivităţi

Apreciind resursele turistice din sud-vestul judeţului Satu Mare se poate constata că zona

dispune de foarte multe resurse care până în prezent au rămas nefolosite. În privinţa

atractivităţilor turistice, resursele zonei sunt în mare parte naturale, culturale şi de protejare a

patrimoniului. Potenţialul turistic din zonă nu are o promoţie corespunzătoare, încă nu s-a

dezvoltat reţeaua de informare turistică. Ca urmare a acestor lipsuri, turismul de aici nu poate

fi considerat a avea o rază de influenţă internaţională. Turiştii sosiţi în zonă vizitează mai ales

băile de la Tuşnad, vestite pentru apa termală cu efect curativ. Dar zona dispune de mai multe

atractivităţi care merită a fi vizitate, descoperite.

Ape curative şi termale, lacuri

Apa termală poate fi găsită aproape pe tot teritoriul zonei, însă valorificarea acesteia nu este

lipsită de impedimente, băile de la Tuşnad constituie singurul loc unde se permite folosirea

acesteia şi turismul termal se dezvoltă din ce în ca mai mult. Prin câteva dezvoltări pornite de

Uniunea Europeană, în anii următori se aşteaptă apariţia mai multor servicii legate de turismul

termal. Utilizarea apelor termale este împiedicată de reglementarea la nivel guvernamental,

astfel fructificarea sa în alte comune nu poate fi realizată nici în scop turistic, dar nici în alte

scopuri, ca de ex. producere de energie termică. În ultimii câţiva ani s-a observat apariţia

heleşteelor artificiale în aproape toate comunele din zonă. Următoarele localităţi dispun de

lacuri mai importante, adecvate şi pentru pescuitul sportiv în zonă: Tiream, Tăşnad, Andrid.

Rarităţi naturale, parcuri naţionale, arii protejate

Zona are 3 rezervaţii naturale, din care două au fost declarate zone protejate datorită florei

unice, iar cea de-a trei adatorită florei şi faunei sale (Pădurea de frasini din Urziceni, Dunele

de nisip de la Foieni, Mlaştina de la Vermeş). Aproximativ 60% din suprafaţa zonei este zonă

protejată. La marginea mai multor localităţi au fost desemnate teritorii protejate Natura 2000.

Analiză SWOT

Puncte tari Puncte slabe

Condiţii naturale favorabile

Capacitate de cazare în cantitate

corespunzătoare

Relief variat, ape curative

Evenimente, festivaluri în permanenţă

Valori ale mediului construit

Tradiţii populare bogate, ospitalitate

Poziţie geopolitică favorabilă, îndeplinirea

rolului de punte internaţională est-vest

Mediu natural în mare parte neatins

Planuri comune de dezvoltare la nivelul regiunii

de frontieră

Relaţii tradiţionale, colaborare în domeniul

culturii, al artei şi al învăţământului

Cunoaşterea limbii maghiare în cerc larg în

partea română

Tradiiţii, valori etnografice, istorice bogate şi o

serie de atracţii

Infrastructură slabă

Accesibilitate greoaie

Nivel scăzut al serviciilor

Colaborare slabă între judeţe, organizaţii

Lipsă de capital şi resurse

Lipsa cunoştinţelor de limbi străine şi de

specialitate

Accesibilitatea pe drum public nedezvoltată,

izloarea periferiilor interioare

Nivelul scăzut al cunoştinţelor

antreprenoriale, respectiv lipsa acestora în cadrul

turismului

O forţă slabă de a păstra locuitorii, migrarea

specialiştilor cu înaltă calificare

Nivelul scăzut al cunoaşterii limbilor străine

Mijloace slabe de marketing

Oportunităţi Ameninţări

Îmbunătăţirea accesibilităţii, a infrastructurii

Corelarea activităţii organizaţiilor care se ocupă

Întărirea prejudecăţilor

Accesibilitatea anevoioasă sperie turiştii

cu turism, cooperare între cele două judeţe

Atragerea capitalului

Decentralizarea capacităţii de turism

Elaborarea de planuri complexe pentru

dezvoltare regională

Formarea image-ului, marketing mai eficient

Creşterea importanţei ramurilor turistice conexe

(turism ecologic, cultural)

Creşterea cerinţelor pentru turismul

internaţional

Fructificarea mai bună a potenţialelor din turism

(programe turistice complexe)

Fructificarea condiţiilor peisagistice, naturale,

turistice existente în unele teritorii ale regiunii de

frontieră (ecoturism)

Fructificarea, dezvoltarea tradiţiilor istorice,

etnografice bogate

Neglijarea mediului construit

Punerea în prim plan a intereselor personale

Concurenţii câştigă teren

Pierderea valorilor existente, rămânerea în

urma regiunilor mai dezvoltate

Greutăţile dezvoltărilor infrastructurale

Reducerea pe mai departe a forţei regiunii de

frontieră de păstrare a populaţiei, continuarea

migrării specialiştilor

Adâncirea crizei sociale, creşterea şomajului în

rândul populaţiei multi dezavantajate

Strategia de dezvoltare

pentru dezvoltarea turismului rural şi a ecoturismului

Turismul îşi poate îndeplini rolul de ramură cheie şi de multiplicator atunci dacă i se

recunoaşte importanţa de toţi aceia care pot face ceva pentru aceasta, şi care pun accentul pe

dezvoltarea planificată, conştientă şi durabilă a turismului, de aceea este important a stabili o

strategie coerentă.

Punctul de pornire al strategiei este dat de imaginea de viitor a turismului, viziune sa, care

stabileşte cele mai importante caracteristici ale situaţiei de viitor pozitive a judeţelor.

Imaginea de viitor este schiţată prin următoarea frază:

Crearea unui turism ecologic şi rural diversificat, bazat pe resursele locale, dar fără

exploatarea excesivă a acestora, care satisface cerinţele turiştilor din ambele păţi ale

frontierei şi din străinătate, care se foloseşte de condiţiile rezultate din situarea în

regiunea de frontieră.

Cele mai importante elemente ale imaginii viitorului pot fi sintetizate prin următoarele:

Fructificarea resurselor locale

În cursul dezvoltării turismului se va urmări în primul rând ca resursele turistice din

zonă să fie fructificate într-o cât mai mare măsură.

Evitarea exploatării peste măsură a mediului natural şi construit

Creşterea numărului de vizitatori ca rezultat al dezvoltărilor făcute înseamnă cu

certitudine un pericol în primul rând pentru mediul natural, şi într-o măsură mai mică

pentru cel construit, riscând astfel fructificarea ulterioară a resurselor. Prin urmare,

se va acorda prioritate acelei dezvoltări a turismului care este capabilă să

minimalizeze, respectiv în unele cazuri să evite pagubele.

Satisfacerea cerinţelor, atât ale turiştilor care trăiesc în zonă, cât şi ale celor din

ambele ţări şi a celor din străinătate, întărirea turismului intern

Până acum, în cadrul turismului cea mai mare atenţie au primit-o turiştii din

străinătate. Imaginea viitorului pune un accent deosebit pe acordarea unei importanţe

cel puţin atât de mari şi turiştilor din ţară.

Fructificarea caracteristicilor rezultate din situarea în regiunea de frontieră

În anii precedenţi, frontiera a îndeplinit în principal un rol de separare între judeţele

Bihor, Satu Mare şi respectiv Hajdú-Bihar, împiedicând astfel într-o mare măsură

dezvoltarea turismului. Acest document subliniază importanţa faptului că în cursul

dezvoltărilor trebuie acordată o atenţie deosebită întăririi relaţiilor între cei care

trăiesc pe ambele părţi ale frontierei, şi fructificării oportunităţilor care se bazează pe

acest fapt.

Dezvoltarea unui turism diversificat

Turismul regiunii are desigur anumite domenii cheie: în primul rând turismul pentru

sănătate, respectiv în judeţul Bihor drumeţiile în natură, în judeţul Satu Mare turismul

rural. Imaginea viitorului totodată accentuează faptul că crearea unui turism

diversificat este o condiţie obligatorie a succesului, unde unele ramuri pot ajuta în

mare măsură dezvoltarea celorlalte.

Pe baza imaginii viitorului şi a identificării situaţiei s-a stabilit scopul de bază,

misiunea dezvoltării:

O dezvoltare a turismului în regiune cu o direcţie şi un volum care, prin intermediul turiştilor

sosiţi din afara celor trei judeţe, ajută îmbogăţirea judeţelor implicate, şi în acelaşi timp

asigură posibilităţi de recreere-distracţie şi pentru populaţia locală.

Deci dezvoltarea are la bază un dublu scop: pe de o parte trebuie urmărit ca veniturile

realizate în alte părţi să fie folosite prin intermediul turismului în regiune, deoarece aceasta

asigură creşterea economică a judeţelor în sens material. Pe de altă parte trebuie acordată o

atenţie deosebită şi faptului ca cei care trăiesc în aceste judeţe să găsească posibilităţi

corespunzătoare pentru recreere atât în localitatea în care trăiesc, cât şi mai departe de aceasta.

Prin dezvoltarea celor formulate în imaginea viitorului şi în misiune, s-au stabilit trei

scopuri strategice:

a., Reducerea caracterului sezonal al turismului constatat în prezent, încetarea concentrării

teritoriale

Sezonalitatea este o caracteristică importantă a turismului. Din aceasta rezultă că

actorii sectorului trebuie să-şi realizeze venitul anual în perioada sezonului turistic.

Sezonalitatea presupune ponderea mare a muncii sezoniere. În România şi Ungaria, turismul

arată un caracter puternic sezonier. Suportul acordat de guverne are scopul principal de a

prelungi sezonalitatea. Cu creşterea duratei sezonului turistic se pot reduce semnificativ

efectele negative ale turismului şi în acelaşi timp poate creşte economia, venitul regiunii.

b., Satisfacerea cerinţelor populaţiei locale pentru recreere

Un scop important constă în satisfacerea nevoilor de recreere ale populaţiei judeţelor,

în special ale locuitorilor de la oraşe. Este importantă creşterea posibilităţilor de recreere ale

locuitorilor din reşedinţele de judeţ. În acest sens este o sarcină importantă a construi, a creşte

suprafeţele de apă cu caracter recreativ. Totodată trebuie acordată o importanţă deosebită

traseelor drumeţiilor pe bicicletă. Importanţa teritoriului ţintă este dată de faptul că punctele

ţintă accesibile în timp scurt, fără a lua mult timp şi produsele turistice legate de acestea

contribuie la îmbunătăţirea dispoziţiei şi sănătăţii populaţiei din judeţe. Pe de o altă parte

infrastructura şi programele astfel dezvoltate vor fi accesibile în continuare eventual şi altora

decât populaţia locală.

c., Atragerea grupurilor ţintă din afara judeţelor

Succesul muncii depuse în domeniul turismului este măsurat în majoritatea cazurilor prin

creşterea numărului turiştilor sosiţi din afara judeţelor. La baza acestui fapt stau doi factori. Pe

de o parte prin intermediul acestor turişti se poate atrage aici venitul realizat în afara judeţelor,

şi ca rezultat creşte PIB-ul local. Pe de altă parte, creşterea numărului turiştilor veniţi din afară

dovedeşte eficienţa paşilor făcuţi în domeniul turismului, şi în acest mod creşte încrederea în

forţele proprii a populaţiei judeţelor (şi mai ales a forţei de muncă ocupate în turism).

Misiune

Crearea unui turism ecologic şi rural diversificat, bazat pe resursele locale, dar fără exploatarea excesivă a acestora, care satisface cerinţele turiştilor din ambele păţi

ale frontierei şi din străinătate, care se foloseşte de condiţiile rezultate din situarea în regiunea de frontieră.

Prezentarea sintetică a piramidei obiectivelor

Satisfacerea cerinţelor populaţiei locale privind recrearea

Priorităţi de dezvoltareMăsuri

Traseul meşteşugurilor

Traseul vinurilor

Traseul peşterilor

Traseul personalităţilor

Traseul sănătăţii

Traseul apelor

Traseul valorilor peisagistice

Traseul hanurilor

Atragerea grupurilor ţintă din afara zonei Reducerea caracterului sezonal al turismului constatat în prezent, încetarea concentrării teritoriale

O dezvoltare a turismului în regiune cu o direcţie şi un volum care, prin intermediul turiştilor sosiţi din afara celor trei judeţe, ajută îmbogăţirea judeţelor implicate, şi în

acelaşi timp asigură posibilităţi de recreere-distracţie şi pentru populaţia locală.

Scopuri strategice

Viziunea viitorului

Program operativ

Proiect Traseul muzeelor şi al caselor rurale

Tema Patrimoniu cultural şi arhitectural

Traseu Nyíradony - Hajdúböszörmény - Tiszacsege - Hortobágy - Püspökladány –

Nagyrábé – Berettyóújfalu - Kismarja – Létavértes – Mezőpetri –

Galoşpetreu - Chişcău – Remetea - Salonta

Descrierea atracţiilor Muzeul Bihari Berettyóújfalu

Muzeul Sárréti Püspökladány

Muzeul Păstorilor de la Hortobágy Hortobágy

Casă rurală expoziţională Létavértes

Casa jelerului Tiszacsege

Casă rurală (casa unui om înstărit şi casa unui om sărac) Nagyrábé

Muzeul Hajdúsági Hajdúböszörmény

Casă rurală expoziţională la Aradványpuszta Nyíradony

Casă rurală expoziţională Kismarja

Colecţia personală de la Galoşpetreu Galoşpetreu

Colecţia personală Aurel Flutur Chişcău

Colecţia personală de la Galoşpetreu Galoşpetreu

Tradiţional Casa Experience

Muzeul etnografic Salonta Salonta

Muzeul satului Remetea Remetea

Muzeul şvăbesc Petreşti

Destinaţia atracţiilor

în prezent, starea lor

actuală

În prezent toate atracţiile sunt muzee sau locaşuri pentru expoziţii.

Colecţiile sunt în stare bună, însă unele clădiri necesită renovare.

Elemente de atracţie

care trebuie

dezvoltate

Starea actuală a atracţiilor este corespunzătoare, acestea pot fi prezentate

turiştilor. Se impune totodată o apariţie unitară, o activitate de marketing

comună, realizarea de publicaţii, formarea de produs pe baza atracţiilor.

Poate fi necesară deasemenea şi creşterea interactivităţii expoziţiilor.

Beneficiari,

persoane implicate

consiliile locale implicate şi instituţiile acestora care se ocupă cu

evenimente culturale, proprietarii actuali ai clădirilor care constituie

patrimoniu arhitectural, diferite organizaţii nonprofit axate pe păstrarea

tradiţiilor, populaţia locală

Indicatorii

monitorizării

(indicatori):

Indicatori de output:

Indicatori de rezultat:

Indicatori de impact:

- realizarea unui nou produs turistic

- numărul clădirilor recondiţionate

- numărul evenimentelor culturale organizate

- numărul turiştilor care vizitează evenimentele şi clădirile recondiţionate

- banii cheltuiţi de turişti

- numărul nopţilor de cazare

- creşterea PIB-ului în teritoriu

- creşterea ponderii turismului din PIB-ul teritorial

- starea generală a monumentelor arhitecturale

- mărimea afecţiunii populaţiei faţă de localitate/judeţ

Perioada de timp 2010-2012

Costuri estimate 10 milioane HUF

Resurse posibile ÉAROP, Colaborare Teritorială Româno-Ungară

Proiect Traseul sănătăţii

Tema Mod de viaţă natural şi ecologic

Traseu Hajdúnánás, Tiszacsege, Püspökladány, Polgár, Hajdúböszörmény,

Földes, Balmazújváros, Tăşnad, Dindeştiu Mic, Tinca, Marghita, Beiuş

Descrierea atracţiilor Hajdúnánás Băi termale, casă rurală

expoziţională, fermă pentru

creşterea ştruţilor

Tiszacsege Băi termale, han pescăresc, castelul

Vay

Püspökladány Băi termale, Muzeul Karacs Ferenc,

parc dendrologic

Polgár Băi termale, Archeopark

Hajdúböszörmény Băi termale, Muzeul Hajdúsági, case

rurale expoziţionale

Földes Băi termale, casă rurală

expoziţională, alee didactică

Balmazújváros Băi termale, casa memorială Péter

Veres, atelier de pălării pentru

păstori

Dindeştiu Mic Bazin cu apă curativă, în proprieate

privată

Tăşnad Băi termale

Băile de la Tinca

Băile de la Marghita

Băile de la Beiuş

Folosirea atracţiilor

în prezent, starea lor

actuală

Toate atracţiile funcţionează în prezent ca băi. Starea bazinelor în general

este bună, dar unele clădiri trebuie renovate.

Elemente de atracţie

care trebuie

dezvoltate

Starea actuală a atracţiilor este corespunzătoare, reprezintă produse

consumabile pentru turişti. Se impune totodată o apariţie unitară, o

activitate de marketing comună, realizarea de publicaţii, formarea de

produs pe baza atracţiilor.

Beneficiari,

persoane implicate

consiliile locale implicate şi instituţiile acestora care asigură exploatarea

băilor, proprietarii actuali, populaţia locală

Indicatorii

monitorizării

(indicatori):

Indicatori de output:

Indicatori de rezultat:

Indicatori de impact:

- realizarea unui nou produs turistic

- numărul băilor reînnoite

- numărul evenimentelor organizate

- numărul turiştilor care vizitează evenimentele şi băile

- banii cheltuiţi de turişti

- numărul nopţilor de cazare

- creşterea PIB-ului în teritoriu

- creşterea ponderii turismului din PIB-ul teritorial

- starea sănătăţii populaţiei

- mărimea afecţiunii populaţiei faţă de localitate/judeţ

Perioada de timp 2010-2013

Costuri estimate 300 milioane HUF

Resurse posibile ÉAROP, Colaborare Teritorială Româno-Ungară, ÉNY ROP

Proiect Valori locale

Tema Patrimoniul cultural

Traseu Nyíradony - Hajdúböszörmény - Tiszacsege - Hortobágy - Püspökladány –

Nagyrábé – Berettyóújfalu - Kismarja – Létavértes – Petreşti –

Galoşpetreu – Chişcău – Remetea - Salonta

Descrierea atracţiilor Hrean Sistemul, metodele cultivării

hreanului

Pâine Zsáka, castelul Rhédey - Festivalul

Morzsóka (august) - pâine, cozonac,

plăcintă

Pâine de Salonta

Pălincă Fierberea pălincii la Urziceni

Mâncăruri şvabe Prezentarea modului de gătire a

specialităţilor culinare

Prezentarea a 11 produse protejate

existente în regiune

modul de obţinere al cârnaţilor,

brânzei, pâinii, şuncii de Petreşti

Tăierea porcului Balmazújváros, ferma Koroknai

Ebes, ferma Pincés

Kismarja

Folosirea atracţiilor

în prezent, starea lor

actuală

Transformarea atracţiilor în produs este realizată doar în parte, dar se

bazează pe obiceiurile populare de fiecare zi şi pe secretele date de stilul

de viaţă caracteristic. Însă unele mijloace şi clădiri necesită recondiţionare.

Elemente de atracţie

care trebuie

dezvoltate

Starea actuală a atracţiilor trebuie îmbunătăţită, dar acestea pot fi

prezentate turiştilor. Se impune totodată o apariţie unitară, o activitate de

marketing comună, realizarea de publicaţii, formarea de produs pe baza

atracţiilor. Poate fi necesară deasemenea şi creşterea interactivităţii

expoziţiilor, cooptarea mai accentuată a turiştilor în realizarea produselor.

Beneficiari,

persoane implicate

Consiliile locale implicate şi instituţiile acestora care se ocupă cu

evenimente culturale, proprietarii actuali ai clădirilor care constituie

patrimoniu arhitectural, diferite organizaţii nonprofit axate pe păstrarea

tradiţiilor, populaţia locală

Indicatorii

monitorizării

(indicatori):

Indicatori de output:

Indicatori de rezultat:

Indicatori de impact:

- realizarea unui nou produs turistic

- numărul clădirilor reînnoite

- numărul evenimentelor organizate

- numărul turiştilor care vizitează evenimentele şi clădirile reînnoite

- banii cheltuiţi de turişti

- numărul nopţilor de cazare

- creşterea PIB-ului în teritoriu

- creşterea ponderii turismului din PIB-ul teritorial

- starea generală a menomentelor arhitecturale

- mărimea afecţiunii populaţiei faţă de localitate/judeţ

Perioada de timp 2010-2013

Costuri estimate 80 milioane HUF

Resurse posibile ÉAROP, Colaborare Teritorială Româno-Ungară, ÉNY ROP

Proiect Traseul vinului

Tema Patrimoniul cultural şi arhitectural

Traseu Létavértes – Újléta – Săcueni – Sălacea – Diosig – Urziceni – Foieni –

Ciumeşti – Andrid – Pir – Cehăluţ

Descrierea atracţiilor Şurele pentru vin de la Létavértes

Pivniţa istorică din Újléta înainte de reînnoire, o zonă viticolă renumită

Şirul pivniţelor din Săcueni, pivniţe tradiţionale

Şirul pivniţelor din Sălacea, aprox. 1000 de pivniţe, ca o stradă

Şirul pivniţelor din Diosig

Urziceni, localitatea care dă unul din cele mai bune vinuri din regiune

Foieni, competiţia vinurilor

Ciumeşti cu vinuri premiate şi la competiţii din Ardeal

Andrid

Întreprinderi viticole din Pir

Cehăluţ

Folosirea atracţiilor

în prezent, starea lor

actuală

Fructificarea atracţiilor enumerate ţine doar la primul pas. În majoritatea

locurilor există numai ca potenţial, majoritatea elementelor fructificate au

doar importanţă locală. Produse turistice punctiforme, care, sub această

formă nu sunt adecvate pentru dezvoltare mai intensivă. Competiţiile de

vin microregionale pot constitui o bază bună, prin acestea pot lua naştere

relaţii între producătorii din diferite localităţi.

Elemente de atracţie

care trebuie

dezvoltate

Trebuie identificat exact potenţialul din regiune (pivniţe, prese de struguri,

capacităţi, gospodari cu spirit de iniţiativă, soiuri comune şi tradiţionale).

Trebuie constituită o „organizaţie de mananegement al traseului vinului”

(de ex. o asociaţie a traseului vinului), cu sarcina de a exploata traseul

vinului. Trebuie realizat un sistem de simboluri, care poate fi utilizat de

producători după satisfacerea unui sistem sever pentru obţinerea

categoriilor calitative.

Odată cu realizarea sistemului de simboluri, realizarea unui sistem unitar

de panouri. Alte elemente de dezvoltare importante sunt: dezvoltarea

serviciilor traseului vinului, dezvoltarea produsului turismul vinului şi

dezvoltarea infrastructurii turismului vinului.

După realizarea elementelor de bază, realizarea de mijloace de marketing

comune prin care pot fi contactate grupurile ţintă ale dezvoltării. Este

deosebit de important a realiza un website.

În exploatarea traseului vinului trebuie asigurat ajutor membrilor în a

elabora proiecte pentru concursurile de finanţare, respectiv trebuie

asigurată protecţia intereselor membrilor.

Beneficiari,

persoane implicate

consiliile locale implicate, întreprinzătorii şi agricultorii care se ocupă de

cultivarea viţei de vie şi fabricarea vinului, proprietarii pivniţelor şi a

preselor de struguri, diferite organizaţii non-guvernamentale pentru

păstrarea tradiţiilor, populaţia locală, comunele

Indicatorii

monitorizării

(indicatori):

Indicatori de output:

Indicatori de rezultat:

Indicatori de impact:

- realizarea unui nou produs turistic

- numărul membrilor tarseului vinului

- mărimea capacităţii de primire a turismului vinului

- numărul turiştilor care vizitează evenimentele şi clădirile reînnoite

- banii cheltuiţi de turişti

- numărul nopţilor de cazare în locuril ede cazare din regiune

- creşterea PIB-ului în teritoriu

- creşterea ponderii turismului din PIB-ul teritorial

- reducerea scăderii numărului populaţiei

Perioada de timp 2010-2012

Costuri estimate 30 milioane HUF

Resurse posibile ÉAROP, Colaborare Teritorială Româno-Ungară, Programul de

Dezvoltare Teritorială ÚMVP axa a III-a şi axa LEADER

Proiect Traseul hanurilor

Tema Patrimoniul cultural şi arhitectural

Traseu Între Debrecen şi Füzesabony: hanul Látóképi, Kadarcsi, Hortobágyi,

Kaparó, Patkós; între Füzesabony şi Tiszacsege: Kishortobágy şi hanul

Meggyes

Descrierea atracţiilor

între Debrecen şi

Füzesabony

Hanul Látóképi: Acum două secole în acest loc se afla deja un han.

Clădirea de acum a fost ridicată la finele secolului 19. Azi hanul are

mobilierul iniţial şi funcţionează ca restaurant.

Alte posibilităţi turistice: ştrandul Látóképi („Macsi Balcsi")

Hanul Kadarcsi: clădirea actuală a fost ridicată în secolul XIX, în stil

clasicist popular. Şi-a primit numele de la apa care curge în apropiere,

Kadarcs. A avut şi un loc întins pentru parcarea căruţelor, adecvat pentru

odihna cailor obosiţi. Odăile pentru oaspeţi au fost încălzite pe vremuri de

cuptoarele încălzite din cerdacul cu coloane, deschis pe o parte. A fost

restaurat între 1980-1983 de Parcul Naţional Hortobágy, şi în prezent îşi

primeşte vizitatorii ca han, dar găzduieşte şi biroul pentru informaţii al

Parcului Naţional Hortobágy.

Alte posibilităţi turistice: lac adecvat pentru pescuitul sportiv.

Hanul Hortobágyi: Hanul cu cerdac construit în secolul XVIII în stil baroc

popular, aflat azi în centrul satului, a devenit simbolul regiunii Hortobágy.

Hanul a primit vizita a numeroşi scriitori, pictori, oameni de ştiinţă. În

iarna anului 1842 poetul Sándor Petőfi, în drumul făcut pe jos la Pesta, s-a

oprit aici pentru odihnă. Acest moment este amintit de placa memorială

expusă pe peretele exterior al hanului, cu bustul poetului, lucrare a

artistului Richárd Füredi.

Hanul Hortobágyi, datorită locaţiei sale avantajoase (la capătul Podului cu

nouă găuri) este vizitat de mulţi, fiind un restaurant cu atmosferă specială

şi datorită grupului de lăutari. Alte posibilităţi turistice: Muzeul Păstorilor,

Spitalul păsărilor, monumentul luptei dintre tancuri de la Debrecen,

galeria de artă Hortobágy, hotelul şi menajeria.

Hanul Kaparó: Este singurul han care nu a existat înainte de construirea

drumului pietruit. Un canton existent aici a fost transformat în han. Nu

departe de han se află un stejar, mărturie a faptului că stepa de la

Hortobágy a fost cândva acoperită de păduri.

Hanul Patkós: A fost construit în 1983, la bifurcaţia în formă de potcoavă

a drumului Tiszafüred-Egyek. Faţă în faţă cu hanul este Casa de Oaspeţi a

Parcului Naţional Hortobágy, construită după proiectele arhitecţilor Paár

Nándor şi Nagy István, având unităţi pentru pază, cercetare şi expoziţie.

Biroul de informaţii aigură informaţii detaliate cu privire la locurile de

prezentare din cadrul parcului naţional şi atracţiile acestuia.

Descrierea atracţiilor

între Debrecen şi

Füzesabony

Hanul Kishortobágy: Hanul cu o atmosferă deosebită, având două săli

separate, funcţionează ca restaurant. Alte posibilităţi turistice: manejul,

ture pe cai în grup sau individual, călătorie cu căruţa pentru a descoperi

flora şi fauna stepei.

Hanul Meggyes: Hanul original a fost construit la sfârşitul secolului XVII,

dar a fost distrus de un incendiu. Clădirea actuală datează din anii 1760.

Cândva, în faţa clădirii a trecut un drum comercial important, drumul sării,

care ducea de la Debrecen spre Pesta. Dar la sfârşitul secolului XIX,

drumul şi calea ferată au ocolit hanul, astfel hanul şi-a pierdut funcţia

iniţială. În 1902 a fost cumpărat de János Czinege şi a devenit centrul de

vânătoare al stepei. În 1952 a fost retras permisul de funcţionare al

hanului.

Elemente de atracţie care trebuie dezvoltate

Hanul Látóképi: Azi hanul are mobilierul iniţial şi funcţionează ca

restaurant.

Alte posibilităţi turistice: ştrandul Látóképi („Macsi Balcsi").

Hanul Kadarcsi: clădirea actuală a fost ridicată în secolul XIX, în stil

clasicist popular. Şi-a primit numele de la apa care curge în apropiere,

Kadarcs. A fost restaurat între 1980-1983 de Parcul Naţional Hortobágy, şi

în prezent îşi primeşte vizitatorii ca han, dar găzduieşte şi biroul pentru

informaţii al Parcului Naţional Hortobágy.

Alte posibilităţi turistice: lac adecvat pentru pescuitul sportiv.

Hanul Hortobágyi: Datorită locaţiei sale avantajoase (la capătul Podului cu

nouă găuri) este vizitat de mulţi, fiind un restaurant cu atmosferă specială

şi datorită grupului de lăutari. Alte posibilităţi turistice: Muzeul Păstorilor,

Spitalul păsărilor, monumentul luptei dintre tancuri de la Debrecen,

galeria Hortobágy, hotelul şi menajeria.

Hanul Kaparó: han deschis şi în prezent.

Hanul Patkós: A fost construit în 1983, la bifurcaţia în formă de potcoavă

a drumului Tiszafüred-Egyek. Faţă în faţă cu hanul este Casa de Oaspeţi a

Parcului Naţional Hortobágy, construită după proiectele arhitecţilor Paár

Nándor şi Nagy István, având unităţi pentru pază, cercetare şi expoziţie.

Biroul de informaţii asigură informaţii detaliate cu privire la locurile de

prezentare din cadrul parcului naţional şi atracţiile acestuia.

Hanul Kishortobágy: Hanul cu o atmosferă deosebită, având două săli

separate, funcţionează ca restaurant. Alte posibilităţi turistice: manejul,

ture pe cai în grup sau individual, călătorie cu căruţa pentru a descoperi

flora şi fauna stepei.

Hanul Meggyes: în 1972 a intrat în administrarea Parcului Naţional

Hortobágy. Clădirea a fost reînnoită cu respectarea formei originale şi din

1975 funcţionează ca muzeu. Cele trei încăperi ne readuc atmosfera

hanului Meggyes de la începutul secolului trecut.

Alte posibilităţi turistice: cimitirul din timpuri străvechi la movila

construită Meggyes.

Elemente de atracţie care trebuie dezvoltate

Un website comun pentru hanurile participante.

Realizarea unui sistem de panouri şi de simboluri aferente acestora care să

ajute accesul la aceste hanuri.

Realizarea de publicaţii şi hărţi tipărite.

Corelarea ofertei de specialităţi culinare şi băuturi a acelor membri care

oferă şi alimentaţie publică.

Beneficiari,

persoane implicate

Consiliile locale implicate, Parcul Naţional Hortobágy, organizaţii non-

guvernamentale, cei care exploatează hanurile

Indicatorii

monitorizării

(indicatori):

Indicatori de output:

Indicatori de rezultat:

Indicatori de impact:

- realizarea unui nou produs turistic

- numărul hanurilor participante

- numărul publicaţiilor de marketing realizate

- numărul turiştilor care vizitează hanurile

- banii cheltuiţi de turişti

- numărul nopţilor de cazare

- creşterea PIB-ului în teritoriu

- creşterea ponderii turismului din PIB-ul teritorial

Perioada de timp 2010-2012

Costuri estimate 20 milioane HUF

Resurse posibile ÉAROP, Colaborare Teritorială Româno-Ungară, Programul de

Dezvoltare Teritorială ÚMVP axa a III-a şi axa LEADER