Descrierea proiectului

/3

4/

Cum arata la inceput parcul din Aleea Livezilor

/5

Cercetările şi proiectele cu elevii de la Şcoala 136 din Prelungirea Ferentari derulate anterior de membrii Komunitas în zonă, precum şi întâlnirile cu comunitatea, ne-au ajutat să identificăm problemele şi nevoile din cartier, cea mai urgentă şi posibilă fiind revitalizarea parcului. Parcul devenise în ultima perioadă mai degrabă un spaţiu de tranzit şi parcare pentru maşini. Din incursiunile anterioare prin cartier, am observat că de obicei copiii petreceau cel mai mult timp prin parc, adaptându-şiadaptându-şi joaca la puţinul oferit de acesta. În mai multe rânduri comunitatea şi-a manifestat dorinţa expresă de îmbunătăţire a parcului. În cadrul proiectului ”Oraşul nostru-decizia noastră” derulat în 2009 au avut loc ateliere de urbanismparticipativ cu elevii Şcolii 136. Problema parcului neamenajat a fost identificată încă de atunci iar proiectul ”Din inima cartierului meu” a reprezentat o continuare practică şi aplicată a activităţilor demarate în 2009.

Ideea proiectului ”Din inima cartierului meu” a venit chiar de la copii care frecventează Școala 136 și care locuiesclocuiesc în Aleea Livezilor. Deși a rămas în status de idee pentru câteva luni bune, am reușit, în timp, cu ajutorul partenerilor, să conturăm și să planificăm un proiect care să atingă, prin rezultatul lui concret, dorinţele copiilor. Partenerii acestui proiect au fost asociaţia franceză de urbaniști L'armoire Urbaine și o asociaţie din cartier numită Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară Ferentari. Pe parcurs, s-au mai alăturat o asociaţie franceză de peisagiști, Wagon Landscaping și o asociaţie romană de peisagiști, ASOP (Asociaţia Peisagiștilor din România) Întorcând datele pe toate părţile am decis că reușita proiectului atât pe termen scurt cât și pe termen lung Întorcând datele pe toate părţile am decis că reușita proiectului atât pe termen scurt cât și pe termen lung depinde de dimensiunea sa participativă. Astfel, scopul a fost implicarea comunităţii cu propuneri și solicitarea ajutorului la amenajare, cât și punerea în mișcare a autorităţilor (în special ADP Sector 5). În urma experienţei bogate în educaţie non-formală acumulată de membrii asociaţiei, proiectul a debutat cu ateliere realizate împreună cu elevii Școlii 136, în care aceștia au propus prin diverse metode (colaje, desene pe fotografii etc) cum ar dori ei să schimbe parcul. DupăDupă adunarea propunerilor din partea copiilor și a locuitorilor, arhitecţii peisagiști au realizat câteva variante de amenajare, atât parţială (implementată în cadrul proiectului) cât și pe termen lung, urmând că proiectul profesionist de amenajare pentru tot parcul să fie pus în aplicare de Primăria Sectorului 5 și ADP Sector 5 când vor dispune de bugetul necesar.

După multe variante discutate în cadrul mai multor întâlniri, atât la sediul ADP cât și la punctul lor de lucru, s-a hotărât concentrarea eforturilor pe terenul de fotbal. Realizarea cadrelor din plasă bordurată cu care s-a împrejmuit terenul a necesitat o manoperă migăloasă și de lungă durată.

Pe lângă amenajarea care a pornit aproape de la zero, s-a mai realizat o salubrizare de amploare. VegetaţiaPe lângă amenajarea care a pornit aproape de la zero, s-a mai realizat o salubrizare de amploare. Vegetaţia

Întâlniri între parteneri

6/

nu mai fusese tunsă de mult timp iar zona era împânzită de gunoaie. Astfel, partea a doua a intervenţiei, care s-a concentrat în jurul terenului de fotbal, a cuprins curăţarea parcului, amplasarea a 8 bănci jurul terenului şi a 4 coșuri de gunoi.

Pe parcursul proiectului s-au desfăşurat o campanie de informare în cartier, ateliere de pictură colectivă şi evenimente cultural-sportive (jonglerii, proiecţii de film, meciuri de fotbal). La finalul proiectului putem spune că suntem bucuroși de faptul că am reușit o intervenţie de amploare in La finalul proiectului putem spune că suntem bucuroși de faptul că am reușit o intervenţie de amploare in Ferentari, un loc evitat de cetăţenii Bucureștiului. S-a dovedit astfel că e posibilă cooperarea dintre autorităţi, ONG-uri şi comunitate. Oricât ar fi ea de stigmatizază (cazul Ferentari), comunitatea poate avea doar de câștigat prin implicarea activă.

/7

Ateliere de lucru la Şcoala 136

/8

10/

11/

/12

În continuarea atelierului al doilea, a urmat o parte teoretică, în care li s-a vorbit copiilor despre concepte cum ar fi: "participare publică", "cetăţenie activă", "urbanism și planificare urbană", "factor de decizie", "dezvoltare comunitară", importanţa participării la viaţa comunităţii, despre cum putem avea un cartier mai frumos și de ce este necesar să avem grijă de spaţiile comunitare din cartier. Pentru ca elevii să înţeleagă ce înseamnă toate acestea puse în practică, le-am oferit și câteva exemple de proiecte participative în comunitate și de modificaremodificare a unor spaţii publice prin acţiunea cetăţenilor. Această parte teoretică a avut un impact pozitiv asupra lor, scopul ei fiind de a-i face să simtă importanţa propunerilor pe care ei le fac, să înţeleagă că sunt băgaţi în seamă și că variantele pe care le oferă se pot concretiza. Așadar, în ultima parte a atelierului, copiii și-au exprimat viziunile asupra amenajării întregului parc prin metoda colajului, având la dispoziţie mai multe elemente și imagini, de la diferite construcţii futuriste, până la diverse specii de copaci și flori.

Atelier 3- viziunea de ansamblu asupra parcului

13/

După primele ateliere cu copiii, în care s-au conturat ideile lor de amenajare, următorul pas era să le prezentăm locuitorilor din Aleea Livezilor proiectul și propunerile elevilor. Astfel, în 10 Aprilie urma să desfășurăm o campanie de informare în comunitate, informarea cetăţenilor fiind esenţială pentru un schimb de idei productiv și pentru a afla disponibilitatea oamenilor de a se implica. Am considerat că o abordare formală venită din partea noastră poate nu ar fi mobilizat la fel de puternic oamenii pentru o participare numeroasă la eveniment.

AstfelAstfel în cadrul atelierului al patrulea, elevii au fost provocaţi să promoveze ei înșiși evenimentul, implicit și expoziţia cu lucrările realizate de ei. Întâlnirea s-a transformat într-o sesiune de brainstorming artistic, iar din desenele copilărești, sincere și făcute cu pasiune au rezultat niște modele de fluturași neconvenţionale, care te făceau cel puţin curios să participi la eveniment. Distribuţia a fost asigurată de membri Komunitas, voluntari și copii, care au împărţit materialele prin școală și cetăţenilor din cartier.

Atelier 4 - creaţie şi design de flyere

14/

Din experienţa proiectelor anterioare am constatat că mulţi din locuitorii Ferentariului, în special copiii, nu au explorat alte zone ale Bucureștiului. Mobilitatea copiilor e redusă mai ales din cauza posibilităţilor financiare precare. Elevii au fost încântaţi de fiecare data când au avut ocazia să meargă în alt cartier. Am ales pentru explorare Parcul Tineretului, potrivit atât pentru a juca fotbal și pentru a se relaxa în hamac, cât și pentru a le prezenta parcul din perspectiva amenajării peisagistice.

Atelier 5 - plimbare urbană

15/

/16

Cum se pune teoria in practică. ADP Sector 5 în acţiune

După atelierele cu copiii și consultările cu cetăţenii, au urmat negocierile cu autorităţile. Dimensiuneaparticipativă a presupus implicarea acestora în amenajare și în întreţinerea post-amenajare, deoarece este un spaţiu public aflat în administrarea lor. Ajutorul a fost astfel reciproc, Asociaţia Komunitas contribuind cu fondurile, ADP cu mâna de lucru, experienţa și logistica. Primul contact cu instituţia a fost unul încurajator: am fost invitaţi la discuţii pe fondul unei atitudini pozitive, fără să ne lovim de indiferenţă. Fiind probabil printreprintre primele proiecte cu un ONG, urmarea a fost un dialog mai greoi, multe întâlniri și amânări repetate privind începerea lucrărilor. Toate acestea au fost justificate, având în vedere că o echipă de numai câţiva muncitori aflaţi în subordinea ADP sector 5 trebuie să se ocupe de amenajările spaţiilor verzi dintr-un întreg sector.

Însă experienţa acumulată de angajaţii instituţiei în amenajarea parcurilor a fost foarte utilă pentru a ajunge la variantă finală de intervenţie. Bugetul ne-a constrâns să găsim soluţiile cele mai ingenioase, fiind o experienţă inedită atât pentru peisagiști cât și pentru angajaţii ADP sector 5.

StructuraStructura parcului și modul de folosire împart spaţiul în două zone: terenul de fotbal și partea folosită pentru socializare și relaxare. Fondurile nu ne-ar fi ajuns pentru construcţia ambelor zone. Prin urmare ADP ne-a venit în întâmpinare, contribuind cu mobilierul urban (băncuţe și coșuri de gunoi) pentru spaţiul de relaxare, iar masa de ping pong și băncuţele de lemn au fost construite de echipa Komunitas, în colaborare cu partenerii săi și oamenii din comunitate. De asemenea a fost realizată o igienizare completă a parcului, fiind adunate toate gunoaiele și tăiată iarbă.

ScopulScopul principal era amenajarea terenului de fotbal, deoarece este un spaţiu de interes comun, care adună în jurul lui toate categoriile de vârstă. Bărbaţii, de la copii până la cei bătrâni, îl folosesc pentru fotbal, iar prietenii lor și mamele copiilor se adună în jurul terenului, pentru a urmări meciurile sau pentru a-și supraveghea copiii aflaţi la joacă. Băncile au fost dispuse strategic, în jurul terenului de fotbal, astfel se creează noi legături între oameni, toţi membri comunităţii având ocazia să-și petreacă timpul liber într-un mod sănătos și plăcut. SocializareaSocializarea și practicarea fotbalului într-un loc revitalizat reprezintă o alternativă la consumul de droguri și petrecerea timpului în faţa televizorului sau în scara blocului.

/17

/18

Propunerea pe termen lung

ASOP (Asociaţia Peisagiștilor din România) a fost un partener decisiv în proiect prin implicare și expertiza oferită. Neajunsurile cu care se confruntă locuitorii Ferentariului, privind accesul la spaţii publice de calitate, i-a determinat pe membri ASOP să se implice în proiect. Motivaţia peisagiștilor s-a manifestat atât prin participarea la toate activităţile proiectului, cât și prin consultarea permanentă a comunităţii. Astfel, propunerea de amenajare înaintată către autorităţi este una adaptată condiţiilor din Aleea Livezilor și nevoilor manifestate de cetăţeni.

Scopul proiectului derulat de Asociaţia Komunitas a fost amenajarea parţială a spaţiului, acţiune care să constituieconstituie un imbold pentru autorităţi. Pentru ca inţiativa să nu se oprească aici, Asociaţia Peisagiștilor din România și Asociaţia Komunitas au înaintat autorităţilor un proiect profesionist de amenajare a întregului parc. Persoanele de decizie din cadrul Primăriei și ADP-ului cu care am avut mai multe întâlniri au fostîncântate de propunere și au promis că vor include proiectul în bugetul pentru anul viitor. Acest proiect ne oferă încrederea că se poate schimba ceva și în România, dar iniţiativa trebuie să vină cel puţin pentru început, dinspre comunităţi și ONG-uri înspre autorităţi, acestea fiind dispuse să coopereze.

19/

Părerea peisagiştilor

‘’ “Din inima cartierului meu” este un proiect care a sudat legătura dintre comunitate şi consumul de spaţiu public. Ca şi experienţă, acest proiect a scos la iveală nevoia de intervenţie urbană în zone mai puţin vizibile ale oraşului, dar şi dorinţa de implicare din partea locuitorilor. Mai mult, am dovedit că se poate lua atitudine şi se poate face o schimbare în ceea ce priveşte implicarea cetăţenilor în viaţa urbană. LaLa nivelul întregului oraş se accentuează o criză de spaţiu public consumabil, în care oamenii să petreacă timpul liber. Avem nevoie de spaţii publice care să reunească diferite comunităţi de oameni şi care să îmbunătăţească cantitatea şi calitatea de spaţii verzi în interiorul oraşului.

Locuitorii unui oraş, în special cei ai unui oraş de calibrul Bucureştiului, au aşteptări din partea autorităţilor să participe la îmbunătăţirea consumului de spaţiu public, prin amenajarea şi mentenanţa zonelor care să primească vizitatori. De cele mai multe ori lipsa unei atitudini în favoarea aşteptării continue, duce la degradarea din ce în ce mai accentuată a spaţiilor publice. Parcul Aleea Livezilor se afla într-o stare de degradarea din ce în ce mai accentuată a spaţiilor publice. Parcul Aleea Livezilor se afla într-o stare de degradare, însă nu din lipsa de utilizare ci datorită folosirii constante şi lipsei de întreţinere. În asfel de cazuri este nevoie doar de impuls pentru a declanşa interesul de participare al comunităţii.

A fost un proiect bine organizat, concentrat nu doar pe rezultate fizice ci şi pe colaborarea între oameni, având ca punct central lucrul cu elevii Şcolii 136 din Ferentari. Prin atelierele de lucru am desoperit capacitatea de a lucra în echipă încă de la o vârstă fragedă, fără a avea vreo barieră legată de diferenţele de vârstă, educaţie sau etnie. Elevii care s-au implicat în proiect au dovedit o atenţie uimitoare şi un interes constant în teme precum ecologie, viaţă publică şi chiar peisagistică. Astfel am reuşit să aflăm părerea lor sinceră despre cum ar dori să fie spaţiul public în care petrec aproape toată ziua.

Planul de amenajare al parcului a ţinut cont de doleanţele elevilor, exprimate în schiţe pe care aceştia le-au Planul de amenajare al parcului a ţinut cont de doleanţele elevilor, exprimate în schiţe pe care aceştia le-au realizat în cadrul atelierelor de lucru. Însă activităţile pe care elevii le întreprind sau vor să le întreprindă în parcul Aleea Livezilor, nu au reprezentat limita propunerii de amenajare. Copii au nevoie de spaţii de joacă, iar adulţii au nevoie de relaxare, spaţii de întâlnire şi zone în care se poate face mişcare. Propunerea realizată a ţinut cont de nevoile comunităţii, nevoi care pot fi satisfacute printr-o amenajare funcţională şi estetică a parcului,parcului, răspunsul la necesităţi fiind pus într-o formă coerentă, prin legăturile între spaţiile propuse în parc, vegetaţie şi mobilier.

Zone de întâlnire, teren de fotbal, zonă de joacă pentru copii, toate acestea reprezintă răspunsul la doleanţe dar şi punctul de ponire al implicării oamenilor în amenajarea unui spaţiu care deşi este public, este creat pentru a fi folosit în principal de către locuitori.

DiversitateaDiversitatea pe care acest proiect şi-a propus să o atingă, a cuprins de asemenea colaborarea cu specialişti din afara ţării, lucru important în ceea ce priveşte găsirea unei soluţii de amenajare optime şi inovative, în vederea folosirii corecte a spaţiului şi posibilitatea mentenanţei durabile a parcului.

Administraţia domeniului public (ADP Sector 5) a ocupat un rol important în realizarea acestui proiect, ajutându-neajutându-ne să ducem la bun sfârşit implementarea unei prime etape în amenajarea parcului Aleea Livezilor. Din fericire este un început foarte bun în stabilirea unei legături între comunitate şi administraţia publică, este un început care a atras atenţia asupra legăturii puternice între ‘’vrea’’ şi ‘’pot’’ în ceea ce priveşte comunităţile de locuitori, referitor la spaţiile verzi publice.

20/

Spaţiile verzi publice din Bucureşti sunt din ce în ce mai neglijate de către autorităţi, iar noi, ca peisagişti trebuie să tragem un semnal de alarmă şi să arătăm faptul că se poate amenaja un spaţiu verde calitativ, iar cu sprijinul comunităţii vom reuşi să răzbatem puternica indiferenţă a autorităţilor asupra zonelor verzi de dimensiuni mici. Spaţiile de proximitate şi parcurile de mici dimensiuni sunt de multe ori ignorate, deşi acestea pot constitui o reţea verde importantă la nivelul oraşului. În contextul unei dezvoltări rapide a zonelor de locuire lipsite de spaţii publice sau cu spaţii publice dar În contextul unei dezvoltări rapide a zonelor de locuire lipsite de spaţii publice sau cu spaţii publice dar degradate, urbanismul participativ are mari şanse de a lua amploare. Însă condiţia vitală a participării publice este interesul public şi iniţiativa venită din partea comunităţii.

Iniţiativa locuitorilor este încurajată de către dificultăţile de comunicare dintre comunitate şi autorităţile responsabileresponsabile de organizarea mediului urban coerent. Un parc ‘’de cartie’’ poate fi realizat în mod profesionist răspunzând la problemele publice ale comunităţii, însă participarea trebuie să fie din partea profesioniştilor, din partea autorităţilor dar şi din partea comunităţii, cauza socială a unui astfel de proiect.

Colaborarea este cheia succesului unui proiect. În cazul proiectului ‘’Din inima cartierului me’’ colaborarea a fost atât punctul de plecare al proiectului, cât şi obiectul implementării acestuia pe sit prin colaborarea la nivel de organizare, proiectare şi execuţie. Astfel diversitatea constituie un liant între oameni şi o punte de deschidere spre idei noi, pentru proiecte utile şi unice ca design. deschidere spre idei noi, pentru proiecte utile şi unice ca design. ‘’

/21

/22

Planurile cu propunerea de amenajare

/23

26/

27/

28/

29/

Proiect derulat de

în parteneriat cu Asociaţia L’Armoire Urbaineşi Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară Ferentari

Cu sprijinul Asociaţiei Peisagiştilor din România+

Universitatea de Ştiinţe Agronomice-Facultatea de Peisagistică

ADP Sector 5+

Finanţat de Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale prin programul Tineret în Acţiune