dl. victor-viorel ponta, prim-ministru ti ref: memo
TRANSCRIPT
Adresa Corespondenta: Bucuresti, Calea Grivitei nr. 200, Bl.A Sc.C Ap.64, sector 1, cod postal 010711;
Telefon:+40-031.4252.948; Fax:+40–031.4252.949 e:mail: [email protected]
CIF 22435650 CONT IBAN RO38FNNB004402534802RO02 CREDIT EUROPE BANK – Sucursala Plazza
1
Către: Dl. Victor-Viorel Ponta, Prim-ministru
Guvernul României, Piaţa Victoriei nr. 1, sector 1 , Bucureşti
Către: Dl. Gheorghe-Eugen Nicolăescu, Ministrul Sănătăţii
Ministerul Sănătăţii, Intr. Cristian Popişteanu, nr. 1-3, sector 1, 010024, Bucureşti
De la: Patronatul PALMED
Subscris de: Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor din România, Alianţa pentru Sănătate din
România, Uniunea Generală a Industriaşilor din România
Calea Griviţei 200, Bl. A Sc. C Ap.64, Sector1, Bucureşti
Ref: Memoriu asupra Proiectului Ministerului Sănătăţii privind finanţarea din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate a furnizorilor de servicii medicale din sistemul privat
Data: 26 ianuarie 2013
Stimate Domnule Prim-Ministru,
Stimate Domnule Ministru,
Sub egida Patronatului PALMED - entitate juridică privată având drept scop realizarea de activităţi de
reprezentare, susţinere şi apărare a intereselor membrilor săi, activă în promovarea de politici constructive în
domeniul medical,
Având în vedere recentele declaraţii şi dezbateri publice pe marginea Proiectului Ministerului Sănătăţii având ca
obiect înlăturarea, de principiu, a decontării din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate a serviciilor
medicale (altele decât cele de ambulatoriu) furnizate de spitalele private („Proiectul”) astfel cum este detaliat în
Comunicatul de presă al Ministerului Sănătăţii „Finanţarea din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de
Sănătate a furnizorilor de servicii medicale din sistemul privat”1 („Comunicatul MS”),
Membrii PALMED, anume 41 de reputabili prestatori privaţi de servicii medicale, dintre care 18 sunt deja
proprietari de spitale private şi 2 au demarat lucrări aferente dezvoltării de noi spitale (anexat se află lista
completă a membrilor),
Vă supunem atenţiei Memoriul anexat, considerând necesar ca, anterior luării oricărei decizii cu privire la
implementarea Proiectului, să aveţi în vedere şi argumentele din cadrul acestuia. Astfel, aşa cum rezultă cu
claritate din cele ce urmează, Proiectul va avea un impact negativ major la nivel sistemic şi macroeconomic şi va
conduce la încălcarea Constituției, a cadrului legal comunitar, a tratatelor bilaterale la care România este parte şi a
principiilor fundamentale din domeniul sănătăţii.
1 Comunicatul de presă este disponibil publicului la adresa: http://www.ms.gov.ro/?pag=62&id=12329&pg=1
Adresa Corespondenta: Bucuresti, Calea Grivitei nr. 200, Bl.A Sc.C Ap.64, sector 1, cod postal 010711;
Telefon:+40-031.4252.948; Fax:+40–031.4252.949 e:mail: [email protected]
CIF 22435650 CONT IBAN RO38FNNB004402534802RO02 CREDIT EUROPE BANK – Sucursala Plazza
2
SCURTA PREZENTARE A SITUAȚIEI ACTUALE DE FAPT
În prezent, din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate („FNUASS”) se decontează
contravaloarea serviciilor medicale (inclusiv spitalicești) furnizate asiguraților din sistemul public de sănătate atât
de entitățile publice cât și de cele private.
Pentru același tip de serviciu medical, fie că este furnizat de un prestator privat, fie că este furnizat de unul public,
din FNUASS se decontează acceași contravaloare. Elementele necesare pentru calculul contravalorii decontabile
per serviciu medical se stabilesc anual în cadrul Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale
în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, contravaloarea respectivă putând fi (i) o sumă fxă, tarifară,
prestabilită per serviciu medical în lista inclusă în Normele Metodologice anexate la Contractul-cadru sau (ii)
pentru anumite proceduri, o sumă determinată prin alocarea (în mod automat, de către un sistem electronic) a
unui indice de complexitate (prestabilit de Norme în funcție de diverse particularități ale procedurii), după
introducerea de către prerstator a detaliilor procedurii efectuate. Ca atare, cadrul legal existent nu permite în
niciun mod favorizarea la decontarea din FNUASS (din punct de vedere valoric sau în orice alt mod) a serviciilor
prestate de unitățile private în detrimentul celor publice și viceversa.
Ca principiu general, la bugetul FNUASS contribuie, cu 5,5% din venit, toti cetățenii români cu domiciliul în țară, în
calitate de asigurați. Ca atare, în baza principiului solidarității, cu toate că valoarea efectiv contributită de
persoanele cu venituri mari este mai mare decât cea contribuită de persoanele cu venituri mici (având în vedere că
respectiva cotă de 5,5% se aplică la o sumă totală mai mare), ambele categorii de cetățeni beneficiază, pentru
același tip de serviciu medical, de decontarea unei sume egale din FNUASS.
În cazul în care contravaloarea decontabila din FNUASS pentru un serviciu medical nu acoperă costurile reale
aferente prestării în mod efcient a serviciului în cadrul spitalelor private, pacientul care a optat pentru astfel de
unități (ex: din considerente de igienă, acces la anumiți medici specialiști, atenție sporită față de pacient,
aparatură modernă etc), achită o diferență de preț conform listei de prețuri aplicate de prestator. În cazul
pacienților aflați în spitalele publice, fără vreo diferență în funcție de valoarea decontabilă integral sau nu din
FNUASS a procedurii, este de notorietate că aceștia achită sume neoficiale către personalul medical și auxiliar
(sume stabilite în mod arbitrar și sustrase sistemului național de impozitare) și, în multe cazuri, își achiziționază
singuri consumabilele și medicamentele necesare tratamentului în cadrul spitalului public.
Prin măsura vizată de Proiect se are în vedere excluderea de la decontările din FNUASS a serviciilor prestate de
spitalele private, pacientul urmând a avea astfel de ales între (i) a se trata exclusiv în spitale publice – în cazul în
care dorește să beneficieze de cota plătită lunar către FNUASS, sau (ii) a se trata în spitale private, cu obligația
plății integrale, “din buzunar”, a contravalorii serviciilor medicale și cu excluderea totală a beneficiului
contribuțiilor sale lunare în sistemul public de asigurări de sănătate.
Adresa Corespondenta: Bucuresti, Calea Grivitei nr. 200, Bl.A Sc.C Ap.64, sector 1, cod postal 010711;
Telefon:+40-031.4252.948; Fax:+40–031.4252.949 e:mail: [email protected]
CIF 22435650 CONT IBAN RO38FNNB004402534802RO02 CREDIT EUROPE BANK – Sucursala Plazza
3
SUMAR AL PRINCIPALELOR PUNCTE DIN MEMORIU
Pe lângă faptul că este fundamentat pe date și raționamente profund eronate, Proiectul avut în vedere de
Ministerul Sănătății lezează grav principii fundamentale din domeniul protecției sănătății, economiei de piață,
bunei funcționări a statului de drept și angajamentelor internaționale ale României, cauzând un impact negativ
major la nivel social, bugetar, al sistemului de sănătate, mediului de afaceri și asupra imaginii României.
I. Proiectul nu doar lezează principiul fundamental, recunoscut universal, al libertății pacientului de a-şi
alege furnizorul de servicii medicale (expunând România pe plan internațional), dar afectează
posibilitatea românilor cu venituri mici de a beneficia de servicii medicale de calitate
Sub impresia beneficierii de un serviciu medical “gratuit” (în fapt acoperit prin contribuția lunară la
FNUASS), pacienții cu venituri mici vor opta exclusiv pentru sistemul public, urmând astfel să se
confunte cu igiena de precaritate notorie, lipsa unui număr suficient de paturi, lipsa aparaturii și a
celor mai elementare consumabile și medicamente (și deci cu necesitatea achiziționării lor din
fonduri proprii), lipsa anumitor specialiști de renume și, în plus, cu obligația împământenită de plată a
“compensației” neimpozabile către personalul spitalicesc, pentru servicii deja acoperite de asigurare.
II. Proiectul va afecta în mod negativ spitalele publice
Având în vedere nivelul actual de dotare (paturi, echipamente etc) al spitalelor publice, cert că
acestea nu pot absorbi o creștere imediată a număului de pacienți și a costurilor aferente. Afluxul de
pacienți va destabliza complet sistemul (care oricum nu face față corespunzător cererilor existente) și
va determina grave probleme financiare în condițiile în care creșterea numărului de pacienți va
implica și o creștere a cheltuielilor spitalelor publice care, în lipsa unui management performant, nu
vor putea fi acoperite doar din decontările FNUASS (ce au la bază valori de decontare foarte mici).
III. Proiectul nu va conduce la dezvoltarea și modernizarea spitalelor publice. Astfel de deziderate se pot
obține doar prin programe coerente de finanțare, absorbția corespunzătoare de fonduri europene,
implementarea de partaneriate cu sistemul privat și aplicarea unui management eficient
În mod obiectiv, nevoile financiare necesare bunei funcționări și modernizării spitalelor publice nu
pot fi satisfăcute, nici măcar la nivel modic, de sume precum cele vizate de Proiect (i.e. valoarea
totală a decontărilor către spitale private de anul trecut, care prin Proiect ar fi direcționate către
sistemul public, este de cca 47 mil. Euro – sumă din care trebuie însă deduse cheltuielile aferente cu
furnizarea respectivelor servicii medicale de către spitale). Având în vedere anvergura nevoilor de
finanțare din cadrul sistemului public de spitale, rezultate se pot obține doar prin implementarea de
programe de finanțare coerente și introducerea unor noi principii de management.
IV. Proiectul va coduce la ieșirea de pe piață a numeroși prestatori privați de servicii medicale (cu întreaga
afacere, nu doar cu cea spitalicească) precum și (cel puțin) a unei părți a furnizorilor acestora, cu impact
direct asupra contribuțiilor la buget, ratei șomajului și retenției de specialiști în România
Adresa Corespondenta: Bucuresti, Calea Grivitei nr. 200, Bl.A Sc.C Ap.64, sector 1, cod postal 010711;
Telefon:+40-031.4252.948; Fax:+40–031.4252.949 e:mail: [email protected]
CIF 22435650 CONT IBAN RO38FNNB004402534802RO02 CREDIT EUROPE BANK – Sucursala Plazza
4
Având în vedere că entitățile private ce dețin spitale activează și pe alte piețe de servicii medicale
(ambulatoriu, servicii de laborator etc), beneficiind de o afacere integrată și interdependentă
financiar, prin eșecul unei investiții precum cea implicată de construirea unui spital acestea se vor
confunta cu imposibilitatea subzistenței financiare pe piață; această situație va avea un efect “în
lanț”, ducând și la destabilizarea/falimentul furnizorilor acestora. Consecințe directe pentru statul
român: (i) pierderea de contribuiții directe la buget de peste 175 mil. Euro din partea acestor funizori
privați de servicii medicale (sumă achitată în 2012); la pierdere trebuie adăugate însă și taxele care ar
fi fost plătite de furnizorii aferenți ce vor ieși de pe piață/își vor reduce activitatea; (ii) pierderea de
investiţii private existente de peste 280 mil. Euro destinate deservirii populației României; (iii)
creșterea ratei șomajului, pierderea taxelor și impozitelor achitate de cadrele medicale/salariații
furnizorilor (în ultimii 4 ani, membrii PALMED au angajat în sistemul spitalicesc cca 19.500 de cadre
medicale pentru care s-au plătit taxe de peste 9 mil. Euro) și facilitarea “migrării” cadrelor medicale
(care au beneficiat gratuit de școlarizare costisitoare din partea statului român) către alte state.
V. Proiectul va determina o scădere drastică a noilor investiții în domeniul medical (fiind un semnal clar al
intenției de a orienta trepatat către entitățile de stat toate decontările din FNUASS) și va descuraja
investițiile străine, prin creșterea riscului de țară (având în vedere instabilitatea cadrului legal în
domenii cheie, care presupun investiții mari și responsabilitate politică maximă –domeniul sănătății)
VI. Proiectul va încălca principiul esenţial al liberei circulaţii a serviciilor din Tratatul privind funcţionarea
Uniunii Europene. Aceasta poate atrage măsuri din partea Comisiei Europene, inclusiv demararea unei
proceduri în faţa CJUE. Procedurile în faţa curţii pot fi demarate şi de alte state membre.
VII. Proiectul este neconstituţional încălcând cel puţin principiul economiei de piaţă (art. 135) şi egalitatea în
drepturi în ceea ce priveşte asiguraţii cu venituri mici (art. 16). Decizia Curţii Constituţionale ce a respins
o excepţie de neconstituţionalitate într-o cauză similară cu referire la un alt articol din Constituţie (art.
45 ) nu pune la adăpost măsura vizată stabilirea unei incompatibilitatăți cu alte principii constituționale.
VIII. Proiectul va încălca normele de concurenţăpPrin barierele ridicate în calea liberei concurenţe între
spitalele publice şi cele private şi a stabilirii de condiţii discriminatorii între cele două categorii ceea ce
va permite intervenţia Consiliului Concurenţei pentru înlăturarea măsurii vizate
IX. Proiectul va cauza litigii împotriva statului român/autorităţilor publice din partea investitorilor străini
din domeniu (la ICSID) şi a pacienţilor (la CJUE și CEDO), cu impact major pe buget şi imaginea României
X. Proiect contravine flagrant precizărilor din Programul de Guvernare 2013-2016 şi din proiectul pentru
legea bugetului pentru 2013, ce susţin investiţiile private în domeniul sănătăţii şi încurajarea dezvoltării
spitalelor private şi a parteneriatelor dintre acestea şi spitalele publice
XI. Proiectul va transforma sistemul românesc de sănătate într-unul eminamente public, cu pierderea a 22
de ani de reformă spre dezvoltarea mediului privat în domeniu și cu alinierea Româniaei la ţări precum
Vietnam sau Coreea de Nord.
Adresa Corespondenta: Bucuresti, Calea Grivitei nr. 200, Bl.A Sc.C Ap.64, sector 1, cod postal 010711;
Telefon:+40-031.4252.948; Fax:+40–031.4252.949 e:mail: [email protected]
CIF 22435650 CONT IBAN RO38FNNB004402534802RO02 CREDIT EUROPE BANK – Sucursala Plazza
5
MEMORIU
1. PROIECTUL AFECTEAZĂ UN PRICIPIU FUNDAMENTAL DIN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII: LIBERTATEA
PACIENTULUI DE A-ŞI ALEGE FURNIZORUL DE SERVICII MEDICALE, CU IMPACT MAI ALES ASUPRA
PERSOANELOR CU VENITURI MICI
Dreptul pacienţilor la protecţia sănătăţii la standarde înalte, ceea ce include şi dreptul de acces la servicii medicale
şi dreptul de a alege în mod liber furnizorul de servicii medicale sunt reglementate în mod expres atât la nivel
naţional, cât şi la nivel european, astfel:
Conform art. 35 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene2 „Orice persoană are dreptul de
acces la asistenţa medicală preventivă şi de a beneficia de îngrijiri medicale în condiţiile stabilite de
legislaţiile şi practicile naţionale. În definirea şi punerea în aplicare a tuturor politicilor şi acţiunilor Uniunii se
asigură un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane”. Prevederea nu consacră doar dreptul pacientului
de acces la servicii medicale, ci stabileşte şi un standard pentru guvernele naţionale de a nu se limita doar la
un plafon rezonabil, ci de a ţinti către cele mai bune metode menite să asigure protecţia sănătăţii umane,
ceea ce implică excluderea unei discriminări între furnizorii de astfel de servicii, respectiv de natură publică
sau privată. Afectarea sistemului de servicii spitaliceşti private prin Proiect (astfel cum vom detalia în
continuare) încalcă principiul european şi standardele indicate de acesta.
Organizaţia Internaţională a Sănătăţii susţine dezvoltarea de servicii de sănătate de înaltă calitate pentru
pacienţi şi identificarea de fonduri în acest scop, fără însă a încuraja limitarea fondurilor pentru sectorul
privat. Conform Declaraţiei de la Jakarta cu privire la promovarea sănătăţii pentru secolul 213, pentru a
asigura o infrastructură necesară promovării sănătăţii, trebuie identificate noi mecanisme de finanţare la
nivel local, naţional şi mondial. În acest sens, trebuie dezvoltate modalităţi de stimulare a guvernelor,
asociaţiilor non-guvernamentale, a instituţiilor de învăţământ şi sectorului privat pentru a asigura
maximizarea promovării sănătăţii. De asemenea, declaraţia reţine că toate statele trebuie să dezvolte
măsuri adecvate la nivel politic, legal, educaţional, social şi economic pentru promovarea sănătăţii. Acest
principiu presupune optimizarea resurselor, iniţierea de programe de prevenţie, iar nu excluderea
prestatorilor privaţi de servicii medicale acreditaţi din lista instituţiilor medicale în care pacienţii asiguraţi
pot beneficia de compensarea serviciilor medicale prestate.
De asemenea, prin Declaraţia privind promovarea drepturilor pacienţilor în Europa semnată la Amsterdam
în anul 1994, Organizaţia Mondială a Sănătăţii reţine ca drept fundamental al pacientului dreptul de a alege
prestatorul de servicii medicale (atât medicul, cât şi stabilimentul de tratament).
La nivel naţional, art. 208 alin. (3) din Legea privind reforma în domeniul sănătăţii nr. 95/2006 („Legea
sănătăţii”) prevede că asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii şi funcţionează ca un sistem unitar, iar
obiectivele menţionate la alin. (2) se realizează pe baza următoarelor principii: [...] alegerea liberă de către
2 Publicată în Jurnalul Oficial, seria C nr. 303 din data de 14.12.2007.
3 Sursa: http://www.who.int/healthpromotion/conferences/previous/jakarta/declaration/en/index.html
Adresa Corespondenta: Bucuresti, Calea Grivitei nr. 200, Bl.A Sc.C Ap.64, sector 1, cod postal 010711;
Telefon:+40-031.4252.948; Fax:+40–031.4252.949 e:mail: [email protected]
CIF 22435650 CONT IBAN RO38FNNB004402534802RO02 CREDIT EUROPE BANK – Sucursala Plazza
6
asiguraţi a furnizorilor de servicii medicale, de medicamente şi de dispozitive medicale. De asemenea,
conform art. 218 alin. (2) din Legea sănătăţii, asiguraţii [în sistemul public de sănătate şi contribuabili la
bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate („FNUASS”) subl. ns.] au următoarele
drepturi: să aleagă furnizorul de servicii medicale, precum şi casa de asigurări de sănătate la care se asigură,
în condiţiile prezentei legi şi ale contractului-cadru. Libertatea de a alege nu se referă exclusiv la alegerea
dintre unităţile medicale publice indiferent de localizarea acestora la nivel naţional, ci la o reală libertate de
a alege (aşadar cu beneficiul decontării aferente) prestatorul de servicii medicale indiferent dacă acesta este
organizat ca entitate publică sau privată.
Prevederi similare privind dreptul de a alege al pacientului se regăsesc în legislaţia altor state membre ale
Uniunii Europene cu sisteme de sănătate private dezvoltate, solide şi cu istorie. Astfel, în state precum
Suedia, Luxemburg, Franţa, Slovenia sau Belgia (ca să enumerăm doar o parte) pacienţii beneficiază de
decontarea serviciilor medicale indiferent dacă acestea au fost aplicate într-o instituţie publică sau privată.
Desigur, este necesar ca instituţiile private să fie acreditate în sensul îndeplinirii unor condiţii de calitate şi
siguranţă pentru contractarea cu statul. Alte state impun cel mult anumite restricţii regionale, fapt generat
în special de împărţirea administrativă/ federativă specifică anumitor state - dar nu şi României.
Astfel, dreptul pacientului de a alege prestatorul serviciilor medicale, în vederea beneficierii de cele mai înalte
standarde de protecţie a sănătății şi exercitării dreptului individual la liberă determinare, reprezintă un drept
fundamental şi incontestabil în sistemul social actual. Respectarea acestui principiu nu poate implica o politică
discriminatorie între serviciile medicale furnizate de entităţi publice şi cele furnizate de entităţi private.
Măsura vizată prin Proiect, va restricţiona libertatea pacienţilor de a alege între spitalele publice şi cele private şi,
mai mult, va afecta în mod negativ pacienţii (în special pe cei cu venituri mici) întrucât ridică o barieră evidentă
în alegerea serviciilor medicale spitaliceşti furnizate de entităţi private. În acest sens, trebuie reţinut că:
O parte importantă din FNUASS este finanţat, printre altele, din contribuţii ale persoanelor fizice şi juridice.
Contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote din venit şi se colectează de
angajator prin ANAF.
Fiecare persoană ce contribuie la FNUASS are dreptul de a i se deconta, conform legii, o parte sau toată
valoarea serviciilor de sănătate spitaliceşti de care beneficiază în calitate de pacient. În acest context, se
poate concluziona în mod rezonabil, fără necesitatea unor analize suplimentare, că o dată cu
implementarea Proiectului cea mai mare parte din pacienţii asiguraţi nu se vor mai adresa sistemului
spitalicesc privat, ci exclusiv celui public. În fapt, Proiectul va reprezenta o barieră semnificativă în calea
dreptului pacientului de a alege prestatorul de servicii întrucât pacientul va dori să beneficieze de cel puţin
o parte din fondurile contribuite prin resursele proprii la FNUASS. Or, având în vedere contribuţia pacienţilor
la FNUASS cu o parte importantă din venitul acestora, pacienţilor trebuie să li se recunoască dreptul de a
alege unitatea spitalicească în care vor fi trataţi.
În România, cea mai mare parte a populaţiei este formată din persoane cu venituri mici şi medii. Chiar dacă
am accepta că persoanele cu venituri mari (foarte puţine la număr) nu ar fi afectate de măsură având oricum
suficiente resurse pentru a se adresa oricărui furnizor de servicii medicale spitaliceşti (tendinţa acestei pături
Adresa Corespondenta: Bucuresti, Calea Grivitei nr. 200, Bl.A Sc.C Ap.64, sector 1, cod postal 010711;
Telefon:+40-031.4252.948; Fax:+40–031.4252.949 e:mail: [email protected]
CIF 22435650 CONT IBAN RO38FNNB004402534802RO02 CREDIT EUROPE BANK – Sucursala Plazza
7
sociale fiind de a apela în special la serviciile disponibile în afara României), persoanele cu venituri mici şi
medii care, până la implementarea Proiectului, se puteau adresa şi sistemului privat de spitale ca urmare a
acoperirii cel puţin a unei părţi din valoarea serviciilor de la FNUASS vor renunţa la aceste servicii în lipsa
menţinerii compensării diferenţei dintre costul total al serviciilor furnizate de spitalul privat şi suma
decontată de FNUASS. Aceste persoane se vor îndrepta exclusiv către spitalele publice, urmând a beneficia,
“fără drept de apel” de orice standarde de igienă şi calitate care ar fi disponibile la un anumit moment în
astfel de spitale. O astfel de (re)orientare către unităţile medicale publice va veni în contra tendinţei de
selecţie voluntară realizate în ultima perioadă de pacienţi; astfel, conform unui sondaj IMAS realizat în anul
2010, 52% dintre bucureşteni preferau să se trateze în sectorul privat; de asemenea, la nivel naţional 44%
dintre persoane preferau acest sistem;.4 aceste procente au crescut o dată cu dezvoltarea sistemului privat.
De asemenea, persoanele cu venituri mici (care înţelegem că fac obiectul îngrijorărilor din Comunicatul MS)
vor fi afectate ca urmare a supra-aglomerării spitalelor publice (deja aglomerate), cu impact direct nu doar
asupra calităţii actului medical furnizat “pe bandă”, dar si asupra posibilității efective de a beneficia de
tratament spitalicesc în anumite zone cu număr redus de spitale publice/paturi sau cu puţini specialişti pe
anumite domenii în cadrul spitalelor publice (sunt de notorietate cazurile în care în spitalele publice nu
există suficiente locuri/medici pentru toţi pacienţii). Astfel, spitalele publice, în numărul şi stadiul de dotare
de la acest moment, nu vor putea face faţă imediat creşterii cererii de servicii medicale avute în vedere de
Proiect; mai mult, posibilitatea de remediere ulterioară a situaţiei în cadrul sistemului public este limitată în
contextul angajamentelor faţă de FMI şi la nivel bugetar de limitare a numărului total de paturi.
Pe lângă problema beneficierii de tratament necorespunzător în condițiile supra-aglomerării spitalelor
publice, pacienţii cu venituri mici vor fi constrânşi în a accepta tratament medical (exclusiv) în condițiile
improprii oferite de multe din spitalele publice, fiind de notorietate stadiul precar al igienei şi dotării
acestora, multe dintre aceste spitale funcţionând inclusiv în lipsa autorizaţiilor sanitare necesare.
Având în vedere că un număr semnificativ de medici specialişti de reputaţie naţională activează doar în
mediul privat, prin implementarea Proiectului, se va restricţiona accesul persoanelor cu venituri mici şi
medii la astfel de specialişti şi, ca atare, astfel de pacienţi vor fi lipsiţi de posibilitatea de a beneficia de
profesionişti de top ai României.
Mai mult, este de notorietate faptul că din cauza nivelului de salarizare deosebit de redus al personalului
medical din sistemul public, pacienţii simt necesitatea compensării separate a personalului medical sau fac
obiectul unei solicitări explicite în acest sens. Practica este atât de împământenită încât, nu de puţin ori, lipsa
acestor compensaţii atrage un tratament deficitar din partea personalului medical. Astfel, pentru ca
pacientul să poată beneficia de un act medical corespunzător (sau pentru a avea confortul psihic că o va face)
este pus în situaţia achitării unei sume suplimentare stabilite în mod arbitrar de pacient sau de personalul
medical care eventual o solicită. Mai mult, aceste sume “extra” plătite ca regulă în sistemul public de
sănătate, de valori substanţiale, se sustrag sistemului naţional de impozite şi taxe; astfel, un studiu al
4 Sursa: http://www.ghidcabinet.ro/2010/10/sondaj-imas-peste-40-dintre-romani-prefera-serviciile-medicale-private/ şi
https://www.medlife.ro/pentru-presa/studiu-imas-44-dintre-romani-prefera-clinicile-particulare/541/
Adresa Corespondenta: Bucuresti, Calea Grivitei nr. 200, Bl.A Sc.C Ap.64, sector 1, cod postal 010711;
Telefon:+40-031.4252.948; Fax:+40–031.4252.949 e:mail: [email protected]
CIF 22435650 CONT IBAN RO38FNNB004402534802RO02 CREDIT EUROPE BANK – Sucursala Plazza
8
Băncii Mondiale5arată că, în România, valoarea „compensaţiilor” date de pacienţi în sistemul medical public
depăşeşte 500 milioane USD anual – sume neimpozabile. Astfel, această deficienţă majoră a sistemului
public de sănătate (i) prejudiciază semnificativ bugetul de stat şi (ii) afectează grav pacientul din punct de
vedere financiar şi psihologic, conducând finalmente la asumarea de către pacienţii cu venituri mici de
cheltuieli chiar mai mari faţă de cele care ar fi suportate în sectorul privat. Prin opoziţie, în sistemul privat,
practica “compensaţiilor informale” nu există; pacientul plăteşte o suma clară, fixă, cunoscută de la început,
stabilită pe baze obiective şi care face obiectul sistemului de impozitare şi taxare din România. Mai mult, ca
urmare a posibilităţii de plată în rate şi a discount-urilor ce pot fi aplicate, chiar şi persoanele cu venituri mici
se pot adresa spitalelor private pentru intervenţii dintre cele mai complexe.
Drept urmare, Proiectul încalcă drepturi fundamentale ale pacienţilor, implică o creştere a cheltuielilor directe
efectuate de pacienţi (spre împovărarea celor cu venituri mici) şi nu aduce beneficii sau vreo compensare pentru
restrângerea drepturilor pacienţilor.
2. PROIECTUL VA AFECTA ATÂT SPITALELE PUBLICE CÂT ŞI PACIENŢII ASIGURAŢI
a. ÎNLĂTURAREA DECONTĂRILOR CĂTRE SPITALELE PRIVATE NU VA ATRAGE BENEFICII PENTRU SPITALELE PUBLICE.
FINANŢAREA ŞI MODERNIZAREA SPITALELOR PUBLICE TREBUIE REALIZATĂ PRIN METODE ECONOMICE MODERNE
PRECUM ATRAGEREA DE FINANŢĂRI DIN FONDURI EUROPENE SAU PARTENERIATE CU ENTITĂŢI PRIVATE
Comunicatul MS susţine că măsura vizată prin Proiect va conduce la asigurarea de servicii de calitate pentru
pacienţi în cadrul spitalelor publice şi revitalizarea sistemului public, insinuând că finanţarea prin FNUASS ar ajuta
investiţiile realizate de spitalele private în detrimentul celor publice. Nimic mai fals.
Conform art. 263 din Legea sănătăţii, veniturile FNUASS nu pot fi utilizate în mod direct pentru: a) investiţii pentru
construirea şi consolidarea de unităţi sanitare; b) achiziţionarea aparaturii medicale de la nivelul şi condiţiile
stabilite prin hotărâre a Guvernului; c) măsuri profilactice şi tratamente instituite obligatoriu prin norme legale,
altele decât cele prevăzute de prezenta lege.
Drept urmare, cu excepţia cazului în care (i) nu se are în vedere o restructurare fundamentală a sistemului public
de asigurări sănătate prin schimbarea destinației FNUASS sau (ii) nu se implementează, la nivel sistemic, măsuri
moderne de eficientizare a activităţii spitalelor şi a modului de alocare a resurselor suplimentare eventual
generate de o creştere a volumului decontărilor din FNUASS, simpla înlăturarea accesului spitalelor private la
decontarea de servicii medicale din FNUASS nu poate şi nu va conduce la modernizarea spitalelor publice sau
revitalizarea sistemului public de servicii medicale.
Calitatea serviciilor medicale oferite de spitalele publice şi eficienţa economică a acestora nu poate creşte decât
prin reforme structurale care, prin amploarea cheltuielilor pe care le necesită, nu pot avea la bază decât programe
naţionale coerente, finanţări solide din fonduri europene şi/sau realizarea de parteneriate cu entităţi private şi
implementarea de programe de management modern şi selecţie adecvată a personalului de conducere.
5Sursa: http://www.worldbank.org/projects/P078971/health-sector-reform-2-project-apl-2?lang=en
Adresa Corespondenta: Bucuresti, Calea Grivitei nr. 200, Bl.A Sc.C Ap.64, sector 1, cod postal 010711;
Telefon:+40-031.4252.948; Fax:+40–031.4252.949 e:mail: [email protected]
CIF 22435650 CONT IBAN RO38FNNB004402534802RO02 CREDIT EUROPE BANK – Sucursala Plazza
9
Importanţa absorbţiei de fonduri europene este recunoscută chiar prin Programul de Guvernare 2013-2016 ce
reţine că îmbunătăţirea semnificativă şi imediată a gradului de absorbţie a fondurilor structurale reprezintă o
condiţie esenţială pentru asigurarea creşterii economice sustenabile şi limitarea datoriei externe, precum şi faptul
că îmbunătăţirea substanţială a ratei de absorbţie a fondurilor structurale, cea mai ieftină sursă de finanţare
externă şi un instrument de protejare a nivelului cheltuielilor publice în condiţiile creşterii efectului de antrenare al
acestora.
Cu titlu de exemplu, menţionăm că ambulatoriul Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău este în prezent în lucrări de
reamenajare ce sunt finanţate din fonduri europene. Totodată, majoritatea secţiilor Spitalului Judeţean de
Urgenţă Buzău au fost reamenajate în ultimii 10 ani în urma finanţării printr-un parteneriat cu Guvernul Flandrei
de Est. Similar, ambulatoriul Spitalului Municipal Râmnicu-Sărat a fost reamenajat şi dotat prin accesarea de
fonduri europene. Astfel, absorbţia de fonduri europene reprezintă un element cheie pentru dezvoltarea şi
modernizarea spitalelor publice şi a aparaturii folosite de acestea.
De asemenea, există precedente de succes ce au la bază parteneriate ale unor spitale publice cu entităţi private
pentru crearea unor centre de excelenţă ce presupune modernizarea aparaturii spitalelor şi renovarea acestora.
Un prim astfel de succes evident este reprezentat de Spitalul Colţea din Bucureşti.
Drept urmare, este evident că, în cazul în care intenţia reală a Proiectului este aceea de a revitaliza şi stimula
sistemul public de spitale, calea de urmat nu poate fi reprezentată de restricţionarea accesului spitalelor private
la FNUASS (cu toate dezavantajele de ordin practic si juridic prezentate in acest Memoriu), ci de o reformă
structurală având la bază atragerea de fonduri solide cu destinaţia precisă de modernizare a spitalelor publice.
b. PROIECTUL VA CONDUCE LA CREŞTEREA CHELTUIELILOR SPITALELOR PUBLICE. ÎN REALITATE, DEŞI O PARTE DIN
FNUASS ESTE ALOCAT SPITALELOR PRIVATE, ACESTEA ACOPERĂ CHELTUIELILE OPERAŢIONALE PROPRII,
DEGREVÂND BUGETUL SPITALELOR
Conform Comunicatului MS în cadrul sistemului actual de compensare a serviciilor medicale spitaliceşti numărul
pacienţilor spitalizaţi în spitalele publice a crescut deşi pacienţii puteau alege şi furnizori privaţi de astfel de
servicii, ceea ce arată, în opinia Ministerului, că sistemul actual este ineficient în cazul decontării serviciilor
spitaliceşti prestate de spitale private. Această concluzie este falsă şi nu ţine cont de realităţile sociale.
O asemenea concluzie nu poate rezulta în mod artificial din nişte date puse pe hârtie, ci trebuie avute in vedere
motivele reale ce stau la baza problemei precum (i) creşterea incidenţei îmbolnăvirii pacienţilor, în special în cazul
anumitor boli, (ii) creşterea mediei de vârstă, (iii) conştientizarea pacienţilor asupra necesităţii de tratament.
Astfel de factori influenţează sistemul medical la nivel european şi mondial, nu doar în România, fiind recunoscute
printre altele şi în Carta Albă – împreună pentru sănătate – o abordare strategică pentru UE 2008-2013 emisă de
Comisia Europeană. La aceste elemente am adăuga şi o concentrare a pacienţilor în centrele urbane importante
Bucureşti, Cluj, Iaşi ca urmare a unei încrederi sporite în serviciile oferite de spitalele publice din aceste centre ce
beneficiază de dotări superioare celor din tară.
Un alt aspect neluat în calcul de către Ministerul Sănătăţii în analiza rambursărilor din FNUASS către spitale îl
reprezintă diversificarea serviciilor medicale şi creşterea numărului de operaţiuni realizate cu privire la un pacient
în linie cu dezvoltarea științei medicale.
Adresa Corespondenta: Bucuresti, Calea Grivitei nr. 200, Bl.A Sc.C Ap.64, sector 1, cod postal 010711;
Telefon:+40-031.4252.948; Fax:+40–031.4252.949 e:mail: [email protected]
CIF 22435650 CONT IBAN RO38FNNB004402534802RO02 CREDIT EUROPE BANK – Sucursala Plazza
10
Mai mult, PALMED a identificat declaraţii de presă ale Ministerului Sănătăţii în care se compară în mod eronat
valoarea decontărilor pentru cazuri acute în sistemul spitalicesc public cu valoarea decontărilor pentru cazurile
cronice şi paliative pentru sistemul spitalicesc privat.6 O astfel de comparaţie nu poate decât să conducă la un
rezultat eronat întrucât serviciile sunt diferite.
În plus, în mod contrar, din datele disponibile PALMED, în ultimii 4 ani, numărul de pacienţi ce beneficiază de
servicii medicale spitaliceşti în sistemul public este în continuă scădere, numărul de pacienţi scăzând în mod
constant pentru spitalele publice o dată cu extinderea reţelelor de spitale private.
Astfel, este evident că motivația faptică ce stă la baza Proiectului nu se bazează pe o analiză aprofundată a
situaţiei de fapt, ci pe o intenţie artificială de eliminare din sistem a prestatorilor privaţi de servicii spitaliceşti în
speranţa, nefundamentată, de a atrage cumva beneficii pentru spitalele publice.
De asemenea, Proiectul va conduce la împovărarea bugetelor spitalelor publice. În elaborarea Proiectului,
Ministerul sănătăţii nu ţine seama că pentru fiecare pacient tratat, spitalul antamează costuri directe şi indirecte
ce nu sunt acoperite din FNUASS, ci din bugetul spitalului (de la cheltuieli cu personalul angajat la cheltuieli cu
medicamentele, materialele sanitare, utilităţile, uzul echipamentelor, sterilizarea instrumentelor, hrana
pacienţilor, etc.). Sumele decontate din FNUASS nu sunt donații către spitale ci, în marea (dacă nu în întreaga) lor
parte, acoperă doar costurile suportate de spitale cu ocazia prestării serviciilor decontate, de cele mai multe ori,
din cauza tarifelor foarte mici per serviciu/procedură stabilite de Minister, fără posibilitatea existenței vreunei
marje de profit (care să poată acoperi cheltuieli de modernizare sau reparații determinate de uzura ocazionată
inclusiv cu ocazia prestării serviciilor respective). Or, în prezent, prin posibilitatea pacienţilor de a se adresa şi
spitalelor private, bugetul spitalelor publice este degrevat de astfel de costuri. O dată cu implementarea
Proiectului costurile ce sunt în prezent suportate de spitalele private vor fi suportate de spitalele publice (în special
în contextul declaraţiilor Ministerului Sănătăţii conform cărora România nu este pregătită pentru co-plată). Acest
fapt va afecta bugetul deja limitat şi împovărat al spitalelor publice. Totodată, prin creşterea numărului de
pacienţi, măsura va accelera gradul de uzură al echipamentelor și va împovăra şi mai mult personalul medical din
sistemul public plătit insuficient.
O dovadă evidentă în sensul ineficienţei unor măsuri de tipul celor vizate prin Proiect o reprezintă eşecul măsurii
similare luate cu privire la accesul serviciilor de ambulanţă private la decontarea serviciilor medicale prestate.
Astfel, deşi iniţial s-a estimat că măsura va susţine serviciul public de ambulanţă, în realitate, nu a făcut decât să
împovăreze excesiv cheltuielile operaționale pentru această activitate prin creşterea cu 29.192% a cheltuielilor
pentru "uniforme si echipament", creşterea cu 1.566% a cheltuielile pentru carburanţi si lubrifianţi, iar a celor
pentru piese de schimb cu 2.798%7.
6
Sursa: m.romanialibera.ro/stire-198970.html
7 Sursa: Cercetare realizată de Hotnews.ro (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-14048303-preluarea-ambulantelor-ministerul-sanatatii-
creste-bugetul-alocat-uniformelor-29192.htm).
Adresa Corespondenta: Bucuresti, Calea Grivitei nr. 200, Bl.A Sc.C Ap.64, sector 1, cod postal 010711;
Telefon:+40-031.4252.948; Fax:+40–031.4252.949 e:mail: [email protected]
CIF 22435650 CONT IBAN RO38FNNB004402534802RO02 CREDIT EUROPE BANK – Sucursala Plazza
11
c. CONFLICT DE INTERESE LA NIVELUL ORGANELOR STATULUI ÎNTRE PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII VERSUS ORIENTAREA
RESURSELOR CĂTRE SPITALELE PUBLICE CU OCAZIA EVALUĂRII UNITĂŢILOR CE POT CONTRACTA CU CASA; IMPACT
DIRECT ASUPRA PACIENTULUI
Implementarea Proiectului va conduce la existenţa unui conflict de interese la nivelul autorităţilor statului în
procesul de avizare/autorizare şi contractare cu Casele de Asigurări. Deşi art. 245 din Legea sănătăţii prevedere în
mod clar că furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale şi de medicamente, care sunt în relaţii
contractuale cu casele de asigurări, sunt unităţile sanitare publice sau private, organizate conform prevederilor
legale în vigoare, autorizate şi evaluate în condiţiile legii, implementarea Proiectului ar atrage riscul (pentru
pacient în primul rând) ca procesul de autorizare şi evaluare să se realizeze în mod subiectiv, cu favorizarea
unităților publice chiar neconforme, pentru a asigura dezideratele Proiectului.
3. PROIECTUL POATE DETERMINA IEŞIREA DE PE PIAŢĂ A FURNIZORILOR PRIVAŢI DE SERVICII MEDICALE
CARE AU REALIZAT/DEMARAT INVESTIŢII ÎN SPITALE, PRIN IMPACTUL FINANCIAR NEGATIV ASUPRA
ÎNTREGII AFACERI (INCLUSIV DE AMBULATORIU).
PROIECTUL VA LIMITA INVESTIŢIILE PRIVATE STRĂINE ŞI LOCALE ÎN ÎNTREGUL DOMENIU MEDICAL.
PROIECTUL VA GENERA NEÎNCREDERE GENERALĂ DIN PARTEA INVESTITORILOR ÎN STABILITATEA
CADRULUI LEGAL DIN ROMÂNIA PENTRU DERULAREA DE AFACERI.
IMPACT DIRECT ASUPRA CALITĂŢII SERVICIILOR MEDICALE, VENITURILOR LA BUGETUL DE STAT (TAXE ŞI
IMPOZITE), PIEŢEI LOCURILOR DE MUNCĂ ŞI DEZVOLTĂRII MEDIULUI PRIVAT DIN ROMÂNIA.
Deşi Comunicatul MS prezintă spitalele private drept o „oaie neagră” ce afectează sistemul de sănătate din
România. În realitate, acestea sunt entităţi private ce au dezvoltat activităţi medicale de calitate (altfel nu ar fi
primit din partea autorităților de resort autorizațiile și avizele necesare conform legislaţiei în vigoare), plătitoare
de taxe şi impozite la bugetul de stat şi generatoare de locuri de muncă în România mai bine plătite decât în
sistemul public.
La realizarea investiţiilor din domeniul sanitar din România, aceste entităţi private s-au bazat planuri de afaceri ce
au luat în calcul, printre altele, (i) oportunitățile de funcționare și dezvoltare oferite legislaţia existentă, (ii) o
estimare rezonabilă asupra stabilităţii cadrului legal aplicabil, având în vedere inclusiv principiile de funcționare ale
unui stat de drept modern, membru al U.E. și având ca deziderat de bază al ultimilor 22 de ani trecerea la o
economie de piață funcțională și liberalizarea serviciilor, (iii) posibilităţile de plată ale pacienţilor (orice activitate
economică, ce presupune realizarea de costuri, necesită și o sursă de venit pe măsură – nu este nimic ilegal sau
imoral sub acest aspect), (iv) perioada de amortizare a investiţiei.
Or, în situaţia în care Ministerul Sănătăţii promovează măsuri ce afectează radical orice plan de afaceri din
domeniul spitalelor private ce are la bază prezumțiile rezonabile de mai sus, investitorii afectați nu au altă
alternativă decât să închidă afacerea și, pe cât posibil, să minimizeze pierderile suferite. Mai mult, având în
vedere că entitățile private ce dețin spitale activează și pe alte piețe de servicii medicale (e.g. ambulatoriu, servicii
paraclinice/de laborator etc), având așadar o afacere integrată și, din punct de vedere financiar, interdependentă,
Adresa Corespondenta: Bucuresti, Calea Grivitei nr. 200, Bl.A Sc.C Ap.64, sector 1, cod postal 010711;
Telefon:+40-031.4252.948; Fax:+40–031.4252.949 e:mail: [email protected]
CIF 22435650 CONT IBAN RO38FNNB004402534802RO02 CREDIT EUROPE BANK – Sucursala Plazza
12
eșecul unei investiții majore precum cea implicată de construirea/achiziționarea unui spital (care necesită inclusiv
atragerea de finanțări, constituirea de garanții etc) va avea un impact imediat și direct asupra posibilității de a
mai putea furniza în continuare orice alte servicii medicale, având în vedere că investitorii respectivi vor fi supuși
unei scăderi radicale a veniturilor totale, în condițiile existenței unor mari investiții neamortizate și ale unor debite
semnificative, cu termene de rambursare către finanțatori; ca atare, opțiunile pentru marea majoritate a unor
astfel de prestatori privați de servicii medicale se vor reduce la (i) închiderea voluntară a întregii afaceri din
România în speranța minimizării pierderilor sau – și cel mai probabil - (ii) la faliment.
De asemenea, instabilitatea de care dă dovadă sistemul de sănătate din România, precum şi retragerile/ieșirile
forțate de pe piaţă ale investitorilor prezenţi vor determina:
- o scădere dramatică a noilor investiții private în domeniul spitalelor private (din lipsa fezabilității
economice a majorității unor astfel de proiecte, prin eliminarea unei importante surse de venit);
- o scădere dramatică a noilor investiții private în domeniul larg al sănătății (Proiectul, care ar fi deja al
treilea de această natură – după măsurile cu finalitate similară luate în legătură cu serviciile de ambulanță
și programele naționale de sănătate – fiind un semnal clar al intenției Ministerului Sănătății de a orienta de
fapt către entitățile de stat toate decontările din FNUASS);
- o creștere a riscului de țară, cu consecința scăderii generale a investițiilor străine în România (având în
vedere instabilitatea cadrului legal în domenii cheie, care presupun investiții mari și responsabilitate
politică maximă – precum domeniul sănătății).
Astfel, implementarea Proiectului va atrage efecte negative importante la nivel bugetar, social și al mediului de
afaceri, precum:
Pierderea unor sume importante atrase în prezent la bugetul de stat din plata taxelor şi impozitelor.
Astfel, din estimările PALMED în ultimii 4 ani spitalele private au contribuit direct la bugetul de stat cu
peste 175 de milioane de Euro. La acestă sumă trebuie adăugate taxele și impozitele plătite de furnizorii și
colaboratorii spitalelor private, ale căror venituri (și, ca atare, și cuantumul impozitelor plătite la stat de
aceștia) sunt direct influențate de situația financiară/existența spitalelor private, efectul negativ al
Proiectului fiind unul “în lanț”.
Pierderea de investiţii mari destinate deservirii populației României; conform datelor PALMED, în perioada
2010-2012 în sistemul spitalicesc privat s-au realizat investiţii de peste 280 de milioane de Euro, depăşind
130 milioane euro numai anul trecut, în timp ce cele 74 de spitale private aflate în contract cu casele de
sănătate au primit în medie 635.135 euro/an pentru serviciile medicale prestate, inclusiv servicii efectuate
în ambulatoriu (ce reprezintă cea mai mare parte din sumă).
Ieșirea de pe piață a unui număr mare de prestatori privați de servicii medicale (care dețin și spitale) și a
unei părți a furnizorilor acestora – ca urmare a efectului “în lanț”.
Creșterea șomajului în rândul personalului medical și auxiliar, precum și în rândul salariaților furnizorilor
de spitale. Pierderea de specialiști care au beneficiat gratuit de școlarizare costisitoare și de durată din
partea statului român în favoarea altor state. În ultimii 4 ani, membrii PALMED au angajat în sistemul
Adresa Corespondenta: Bucuresti, Calea Grivitei nr. 200, Bl.A Sc.C Ap.64, sector 1, cod postal 010711;
Telefon:+40-031.4252.948; Fax:+40–031.4252.949 e:mail: [email protected]
CIF 22435650 CONT IBAN RO38FNNB004402534802RO02 CREDIT EUROPE BANK – Sucursala Plazza
13
spitalicesc privat aproximativ 19.500 de cadre medicale pentru care s-au plătit taxe de peste 9 milioane
de euro. De asemenea, în majoritatea spitalelor private personalul medical funcţionează exclusiv în cadrul
spitalului privat fără a avea colaborări şi în sistemul public. Acest fapt va conduce, printre altele, la
creşterea numărului personalului medical ce pleacă în străinătate (în condiţiile în care nivelul salarizării în
sistemul public este foarte redus), precum şi la creșterea ratei șomajului.
Scăderea dramatică anoilor investiții private în domeniul sănătății și creşterea neîncrederii investitorilor
străini în România şi stabilitatea cadrului legal.
Afectarea calității vieții românilor, prin eliminarea surselor alternative de servicii medicale și
transformarea sistemului de sănătate într-unul eminamente public, cu pierderea a 22 de ani de reformă
spre dezvoltarea mediului privat în domeniu și cu alinierea Româniaei la ţări precum Vietnam sau
Coreea de Nord.
Această situaţie contravine nu doar principiilor generale de funcționare a economiei de piață și de asigurare a unor
standarde adecvate de protecție a sănătății, ci și prevederilor exprese din Programul de Guvernare 2013-2016
prin care se arată, printre altele, intenţia: (i) sprijinirii investiţiilor private în construcţia şi dotarea de spitale noi,
prin garantarea creditelor de către statul român şi subvenţionarea parţială a dobânzilor; (ii) sprijinirii libertăţii
economice, a iniţiativei private, precum şi a competiţiei corecte, căi eficiente de combatere a sărăciei; (iii)
promovării de politici sociale sustenabile care să ofere accesul liber şi egal la educaţie şi la sănătate şi care să
asigure cetăţenilor români o viaţă demnă; (iv) promovării de reforme structurale care sa favorizeze procesul
investiţional ca factor determinant al creşterii economice (sunt menţionate drept prioritare: reformele in
administrarea companiilor de stat, în colectarea veniturilor fiscale, în managementul cheltuielilor publice, în
educaţie şi sănătate); (v) continuării procesului de consolidare fiscal-bugetară inclusiv prin creşterea gradului de
colectare a taxelor şi impozitelor; (vi) creşterii ocupării prin masuri active de creare de noi locuri de munca şi de
stimulare a dezvoltării mediului de afaceri.
Mai mult, măsura propusă de Ministerul Sănătăţii contravine şi Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2013 ce
are în vedere susţinerea realizării de investiţii private în infrastructura de sănătate întrucât acestea pot avea ca
efect: retenţia personalului medical prin oferirea de condiţii de muncă civilizate; creşterea calităţii serviciilor şi a
actului medical; atragerea de pacienţi din alte ţări ale Uniunii Europene pentru acordarea de servicii medicale în
România.
Ca atare, Proiectul va decredibiliza actuala guvernare la nivel local şi internaţional, prin existenţa unor
contradicţii evidente și grave între principiile de guvernare şi cheltuire a sumelor bugetare declarate şi măsurile
efectiv implementate.
Adresa Corespondenta: Bucuresti, Calea Grivitei nr. 200, Bl.A Sc.C Ap.64, sector 1, cod postal 010711;
Telefon:+40-031.4252.948; Fax:+40–031.4252.949 e:mail: [email protected]
CIF 22435650 CONT IBAN RO38FNNB004402534802RO02 CREDIT EUROPE BANK – Sucursala Plazza
14
4. PROIECTUL VA ATRAGE O SERIE DE LITIGII ÎMPOTRIVA STATULUI ROMÂN/ AUTORITĂŢILOR PUBLICE DE
RESORT DIN PARTEA INVESTITORILOR STRĂINI ŞI A PACIENŢILOR (INCLUSIV ÎN FAŢA ICSID, CEDO, CJUE)
În plus faţă de toate efectele negative sus-menţionate, o dată cu implementarea Proiectului, Ministerul Sănătăţii şi
Guvernul României trebuie să se aştepte şi la o serie de litigii îndreptate împotriva Statului Român, respectiv a
autorităţilor publice. Toate aceste acţiuni vor împovăra bugetul de stat şi vor afecta imaginea României.
Ne referim în primul rând la acţiuni ale pacienţilor şi/sau ale investitorilor şi ale asociaţiilor acestora în faţa
instanţelor naţionale. Aceste proceduri pot ajunge inclusiv pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului („CEDO”)
ce poate obliga Statul Român la plata de despăgubiri. Mai mult, existenţa unui număr ridicat de cazuri în faţa CEDO
afectează deja în mod negativ imaginea României. Astfel, printre altele, măsura propusă prin Proiect afectează
drepturile deja câştigate de pacienţii asiguraţi în sistemul public de sănătate de a se adresa pentru servicii
medicale spitaliceşti atât furnizorilor publici, cât şi celor privaţi; or, prin Proiect, se va încălca şi unul din drepturile
statuate prin art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia europeană privind drepturile omului conform căruia “orice
persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa
decât pentru cauze de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului
internaţional”. Deşi articolul indicat se referă la dreptul de proprietate, în practica sa, CEDO a extins interpretarea
textului art. 1 din protocolul nr. 1 şi la alte tipuri de drepturi8. Conform Constituţiei, principiile din Convenţia
europeană privind drepturile omului au prioritate în faţa legislaţiei naţionale.
De asemenea, Statul Român se poate aştepta la demararea de proceduri în faţa ICSID (International Centre for
Settlement of Investment Disputes – din cadrul Băncii Modiale) de către investitorii străini afectaţi de măsura
propusă prin proiect. Astfel, numeroasele tratate bilaterale de protejare a investițiilor semnate de România cu
alte state prevăd posibilitatea investitorilor din statele co-contractante de a atrage răspunderea României în fața
ICSID în cazul în care investițiile acestora ar fi lezate de măsuri luate la nivelul statului/autorităților române,
schimbările legislative cu impact negativ semnificativ fiind un exemplu clasic în acest sens. Subliniem că acest tip
de proceduri sunt deosebit de costisitoare și, chiar şi în ipoteza în care Statul Român ar câştiga procesul,
recuperarea totală sau parţială a cheltuielilor mari de judecată se acordă foarte rar.
În plus, având în vedere că implementarea Proiectlului constituie o încălcare a unui principiu fundamental din
Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene („Tratatul”) (argumente sub acest aspect sunt prezentate în
cadrul Secţiunii 6 de mai jos) în temeiul art. 258 din Tratat Comisia poate solicita încetarea încălcării. În cazul în
care statul nu se conformează, Comisia poate demara o acţiune în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
(„CJUE”). Deşi competenţa de a sesiza CJUE aparţine Comisiei, aceasta poate decide să acţioneze şi în cazul primirii
de sesizări de la persoane fizice sau juridice. Capacitatea procesuală activă în faţa CJUE aparţine şi altor state
membre în condiţiile art. 259 din Tratat.
Nu în ultimul rând, astfel cum vom arăta în cadrul Secţiunii 5 de mai jos Proiectul contravine prevederilor înscrise
în Constituţia României.
8 Cu titlu de exemplu menţionăm cauza Buchen v. Cehia.
Adresa Corespondenta: Bucuresti, Calea Grivitei nr. 200, Bl.A Sc.C Ap.64, sector 1, cod postal 010711;
Telefon:+40-031.4252.948; Fax:+40–031.4252.949 e:mail: [email protected]
CIF 22435650 CONT IBAN RO38FNNB004402534802RO02 CREDIT EUROPE BANK – Sucursala Plazza
15
5. PROIECTUL ESTE NECONSTITUŢIONAL ÎNCĂLCÂND PRINCIPIUL ECONOMIEI DE PIAŢĂ (ART. 135) ŞI
EGALITATEA ÎN DREPTURI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ASIGURAŢII CU VENITURI MICI (ART. 16)
Proiectul propus de Ministerul Sănătăţii încălcă cel puţin 2 principii fundamentale din Constituţia României.
Pe de o parte, potrivit art. 135 alin. al Constituţiei, „(1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe
libera iniţiativă şi concurenţă. (2) Statul trebuie să asigure: a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale,
crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie”. Or, iniţiativa Ministerului Sănătăţii
aduce o atingere vădită atât liberei iniţiative în domeniul medical, cât şi concurenţei în acelaşi areal, prin
impunerea unui măsuri destinate a oferi un avantaj vădit entităților publice în faţa agenţilor economici privaţi. O
astfel de măsură “centralizatoare” înfrânge direct principiul protecţiei concurenţei loiale, vătămând orice formă de
concurenţă a sistemului de sănătate public. O dispoziţie care impune ca serviciile de asistenţă spitalicească oferite
de un furnizor public să fie decontate, iar aceleaşi servicii oferite de un furnizor privat să nu fie decontate,
constituie un act de avantajare a aparatului central în dauna mediului concurenţial privat, în încălcarea textului
constituţional sus citat.
Pe de altă parte, aceeaşi măsură evocă o situaţie de discriminare între 2 scenarii în care un cetăţean al României ar
apela la servicii medicale de aceeaşi natură. Astfel, o persoană care ar alege să se trateze în sistemul public ar
beneficia de decontarea cheltuielilor sale, în vreme ce, pentru aceleaşi servicii, o persoană tratată în mediul privat
ar fi lipsită de decontare. O astfel de inegalitate între două situaţii de furnizare a unor servicii identice, avantajând
un furnizor etatic asupra unuia privat, reprezintă o încălcare a principiului egalităţii în faţa legii prevăzut de art. 16
alin. (1) al Constituţiei României („Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără
discriminări.”). Şi sub acest aspect, Proiectul propus încalcă prevederile Constituţiei României.
Drept urmare, există argumente de neconstituţionalitate împotriva măsurii vizate prin Proiect.
Simplul fapt al existenţei unei decizii a Curţii Constituţionale ce a respins o excepţie de neconstituţionalitate într-o
cauză similară (ne referim la Decizia nr. 1300/13.10.2009 indicată în Comunicatul MS) nu pune la adăpost Proiectul
de critici privind compatibilitatea cu toate prevederile Constituţiei întrucât respectiva decizie nu analizează decât
un singur articol din Constituţie, respectiv art. 45 – libertatea economică şi nu articolele menţionate mai sus.
În plus, prevederea art. 47. alin. (2) din Constituţie conform căreia „cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de
maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, [...]” nu poate fi sub nicio formă interpretat în
sensul excluderii posibilităţii acestora de a se adresa unor unităţi sanitare private sau în sensul în care în România
ar trebui să existe doar unităţi sanitare de stat.
6. PROIECTUL ÎNCALCĂ TRATATUL PRIVIND FUNCŢIONAREA UNIUNII EUROPENE ŞI NORMELE EUROPENE
ADIACENTE
Libera circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalului reprezintă principii fundamentale pentru
funcţionarea Uniunii Europene şi a pieţei unice, fiind consfinţite de Tratat.
Adresa Corespondenta: Bucuresti, Calea Grivitei nr. 200, Bl.A Sc.C Ap.64, sector 1, cod postal 010711;
Telefon:+40-031.4252.948; Fax:+40–031.4252.949 e:mail: [email protected]
CIF 22435650 CONT IBAN RO38FNNB004402534802RO02 CREDIT EUROPE BANK – Sucursala Plazza
16
Conform art. 49 din Tratat sunt interzise restricţiile privind libertatea de stabilire a resortisanţilor unui stat membru
pe teritoriul altui stat membru. Această interdicţie vizează şi restricţiile privind înfiinţarea de agenţii, sucursale sau
filiale de către resortisanţii unui stat membru stabiliţi pe teritoriul altui stat membru. Libertatea de stabilire
presupune accesul la activităţi independente şi exercitarea acestora, precum şi constituirea şi administrarea
întreprinderilor şi, în special, a societăţilor în înţelesul art. 54 alin. (2), în condiţiile definite pentru resortisanţii
proprii de legislaţia ţării de stabilire, sub rezerva dispoziţiilor capitolului privind capitalurile.
De asemenea, art. 56 alin. (1) din Tratat interzice restricţiile privind libera prestare a serviciilor în cadrul Uniunii cu
privire la resortisanţii statelor membre stabiliţi într-un alt stat membru decât cel al beneficiarului serviciilor.
Deşi anumite excepţii pot fi permise pentru motive de sănătate publică, Proiectul nu îndeplineşte condiţiile
exceptării, astfel cum acestea au fost interpretate de CJUE.
Astfel cum am arătat în cadrul prezentului Memoriu, Proiectul ridică bariere pentru prestarea de servicii medicale
spitaliceşti, precum şi în faţa realizării de noi investiţii în domeniu în România, inclusiv în ceea ce priveşte
contractarea cu casele de sănătate ce contravin principiilor sus-menţionate din Tratat.
Prevederile din Tratat nu permit statelor membre să aplice norme ce permit exclusiv prestatorilor publici de
anumite servicii medicale contractarea cu casele de sănătate pentru beneficiul decontării serviciilor prestate
pacienţilor asiguraţi întrucât aceste bariere contravin principiilor pieţei unice europene.
Conform CJUE9, pentru ca anumite limitări impuse de statele membre să fie compatibile cu prevederile Tratatului,
acestea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: (i) fie aplicate în mod nediscriminatoriu; (ii) să fie absolut
necesare pentru interesul general, precum sănătatea publică şi supravieţuirea populaţiei; (iii) şi să nu depăşească
ceea ce este obiectiv necesar pentru a atinge scopul propus (principiul proporţionalităţii). Un scop de natură pur
economică (cum este cel în cauză – prestarea anumitor servicii spitaliceşti exclusiv de spitale private în scopul
manifest al „finanţării revitalizării” sistemului public) nu poate justifica stabilirea de bariere faţă de principiile de
funcţionare a pieţei unice.
Astfel, măsura vizată prin Proiect încalcă prevederile Tratatului şi poate genera măsuri corective din partea
Comisiei, inclusiv un caz în faţa CJUE.
7. PROIECTUL CONTRAVINE LIBEREI CONCURENŢE ŞI NORMELOR DE CONCURENŢĂ AFERENTE
Conform art. 9 din Legea Concurenţei nr. 21/199610 („Legea concurenţei”) sunt interzise orice acţiuni sau
inacţiuni ale autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale ori locale şi ale entităţilor către care
acestea îşi deleagă atribuţiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, precum: a) limitarea
libertăţii comerţului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementărilor legale; b)
stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.
9 Cu titlu de exemplu, menţionăm Cazul C-55/94 Gebhard, Cazul C-385/99 Müller-Fauré.
10 Republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 742 din data de 16.08.2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Adresa Corespondenta: Bucuresti, Calea Grivitei nr. 200, Bl.A Sc.C Ap.64, sector 1, cod postal 010711;
Telefon:+40-031.4252.948; Fax:+40–031.4252.949 e:mail: [email protected]
CIF 22435650 CONT IBAN RO38FNNB004402534802RO02 CREDIT EUROPE BANK – Sucursala Plazza
17
În cazul în care autorităţile sau instituţiile administraţiei publice centrale ori locale sau entităţile către care acestea
şi-au delegat atribuţiile nu se conformează, în termenul stabilit, măsurilor dispuse prin decizie de către Consiliul
Concurenţei în scopul restabilirii mediului concurenţial, acesta poate introduce acţiune în contencios administrativ,
la Curtea de Apel Bucureşti, solicitând instanţei, după caz, anularea, în tot sau în parte, a actului care a condus la
restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei, obligarea autorităţii sau instituţiei în cauză să emită un
act administrativ ori să efectueze o anumită operaţiune administrativă.
Consiliul Concurenţei se poate adresa instanţei în termen de 6 luni de la data expirării perioadei prevăzute în
decizie, perioada în care autoritatea sau instituţia administraţiei publice centrale sau locale avea obligaţia să se
conformeze măsurilor necesare restabilirii mediului concurenţial normal.
Prin măsura propusă, Proiectul conduce la distorsionarea activităţii pe piaţa furnizării de servicii medicale
spitaliceşti, discriminând în favoarea spitalelor publice şi fără a aduce beneficii pentru pacienţi. Intenţia vădită a
Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte implementarea unui atitudini discriminatorii rezultă în mod evident chiar
din Comunicatul MS. Astfel, în cazul implementării Proiectului, Ministerul Sănătăţii va încălca art. 9 din Legea
concurenţei ceea ce va justifica intervenţia imediată a Consiliului Concurenţei în sensul înlăturării măsurii.
În practica autorităţii de concurenţă din România, au existat decizii (spre exemplu, Decizia Consiliului Concurenţei
nr. 62/30.10.201211) emise împotriva autorităţilor administrative centrale (Ministerul Economiei) pentru
încălcarea art. 9 din Legea concurenţei ca urmare a implementării unor măsuri ce restrâng, împiedică sau
denaturează concurenţa pe piaţa din România.
Faţă de cele de mai sus, în cazul în care Proiectul va fi implementat, PALMED se va adresa Consiliului Concurenţei
cu o plângere având ca obiect încălcarea prevederilor art. 9 din Legea concurenţei de către Ministerul Sănătăţii,
solicitând totodată aplicarea tuturor măsurilor necesare pentru înlăturarea denaturării liberei concurenţe.
8. PROIECTUL VA NECESITA MODIFICĂRI LA NIVEL LEGISLATIV – CU IMPACT ASUPRA STABILITĂŢII
SISTEMULUI LEGISLATIV ŞI ÎNCREDEREA POPULAŢIEI ÎN FUNCŢIONALITATEA ACESTUIA
Implementarea Proiectului va necesita nu doar o modificare la nivelul Contractului-cadru privind condiţiile
acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate ci și realizarea de modificări
legislative cel puţin la nivelul Legii sănătăţii (și actelor normative adiacente ce fac referire la posibilitatea
decontărilor din FNUASS a serviciilor medicale prestate de spitalele private), deja supusă unui număr excesiv de
modificări.
Această circumstanţă afectează în mod grav stabilitatea legislativă la nivel naţional, încrederea populaţiei în
procesul legislativ, precum şi încrederea potenţialilor noi investitori interesaţi de investiţii în România în
11
Decizia Consiliului Concurenţei nr. 62/30.10.2012 privind investigaţiile declanşate prin Ordinele Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 541/23.05.2011 şi nr. 580/17.06.2011, conexate prin Ordinul nr.581/20.06.2011 al Preşedintelui Consiliului Concurenţei, având ca obiect posibila încălcare a prevederilor art. 9 alin.1 din Legea concurenţei nr.21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat.
Adresa Corespondenta: Bucuresti, Calea Grivitei nr. 200, Bl.A Sc.C Ap.64, sector 1, cod postal 010711;
Telefon:+40-031.4252.948; Fax:+40–031.4252.949 e:mail: [email protected]
CIF 22435650 CONT IBAN RO38FNNB004402534802RO02 CREDIT EUROPE BANK – Sucursala Plazza
18
stabilitatea procesului normativ în România şi al principiilor aplicabile. Totodată, instabilitatea legislativă va fi
privită în mod negativ de Comisia Europeană.
9. CONSULTAREA OPINIEI PUBLICE, MEDIULUI DE AFACERI ŞI A ALTOR ENTITĂŢI DE STAT ESTE ABSOLUT
NECESARĂ ANTERIOR IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI SUB ORICE FORMĂ
Astfel cum am arătat mai sus (în special în cadrul Secţiunii 1), măsura vizată de Proiect va afecta în mod grav atât
situația prestatorilor privați de servicii medicale, cât și drepturile pacienţilor. În acest context, considerăm un pas
esenţial şi indispensabil consultarea cu bună-credință atât a operatorilor/proprietarilor de spitale private, cât și
a asociaţiilor de pacienţi avem convingerea că vocea pacienţilor va indica dezacordul acestora faţă de măsura
vizată, acest fapt fiind evidenţiat şi prin subscrierea prezentului Memoriu de către Asociaţia Națională pentru
Protecția Pacienţilor din România.
Mai mult, necesitatea consultării vocii pacientului reprezintă şi un principiu stabilit la nivel internaţional prin
Carta Organizaţiei Internaţionale a sănătăţii semnată la Ljubljana la data de 18 June 1996 având ca obiect
reformarea domeniului sănătăţii12.
De asemenea, normele naţionale în vigoare presupun în cadrul oricărui demers legislativ coerent obţinerea de
avize şi puncte de vedere din partea anumitor autorităţi administrative independente anterior emiterii de acte
normative având impact în domeniul de activitate al acestor autorităţi. Astfel:
Conform art. 26 alin. (1) din Legea concurenţei, Consiliul Concurenţei emite avize pentru proiectele de acte
normative care pot avea impact anticoncurenţial, autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi
locale fiind obligate să solicite acest aviz, şi poate recomanda modificarea actelor normative care au un
asemenea efect. Or, astfel cum am indicat în cadrul Secţiunii 7 de mai sus, Proiectul are un impact
anticoncurenţial grav.
De asemenea, conform Hotărârii Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind
procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de
politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea
adoptării/aprobării, proiectele de acte normative trebuie să primească avizul Curţii de Conturi a României,
al Consiliului Concurenţei, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Consiliului Economic şi Social şi/sau al
Consiliului Superior al Magistraturii, după cum este aplicabil. În speţă, este necesar cel puţin avizul
Consiliului Concurenţei.
Drept urmare, Proiectul nu poate fi implementat în mod conform doar ca urmare a unui raport/memoriu transmis
de Ministerul Sănătăţii către Guvern, prezentând poziţia unilaterală a Ministerului, ci exclusiv ulterior realizării
unei analize profunde şi adecvate asupra consecinţelor măsurii vizate implicând consultarea entităţilor menţionate
mai sus, precum şi obţinerea avizelor necesare.
12
Sursa: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0010/113302/E55363.pdf
Adresa Corespondenta: Bucuresti, Calea Grivitei nr. 200, Bl.A Sc.C Ap.64, sector 1, cod postal 010711;
Telefon:+40-031.4252.948; Fax:+40–031.4252.949 e:mail: [email protected]
CIF 22435650 CONT IBAN RO38FNNB004402534802RO02 CREDIT EUROPE BANK – Sucursala Plazza
19
***
Faţă de cele de mai sus, considerăm că Ministerul Sănătăţii, respectiv Guvernul ar trebui să reconsidere total
propunerea vizată, în sensul eliminării oricărei tentative privind implementarea acestuia.
PALMED susţine orice proiect ce are ca scop îmbunătăţirea continuă a sistemului medical existent, inclusiv
menţinerea şi dezvoltarea sistemului de spitale publice. Suntem convinşi că, la nivelul de dezvoltare a sistemului
social actual și într-o economie de piață, un astfel de deziderat nu poate fi atins decât ca urmare a unui efort
comun între mediul public și cel privat, PALMED fiind disponibil să sprijine iniţiativele constructive ale Ministerului
Sănătăţii şi a Guvernului prin participarea la proceduri de consultare şi discuţii cu privire la sistemul de sănătate
sau alte măsuri de suport în măsura în care acestea sunt cu adevărat utile sistemului de sănătate în general
(inclusiv celui public) şi pacientului.
Cu deosebită consideraţie,
PALMED
Prin Cristian Hotoboc, Preşedinte
Subscriem la Memoriu:
Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor din România
Prin Vasile Barbu, Preşedinte
Alianţa pentru Sănătate din România
Prin Cristian Hotoboc, Preşedinte
Uniunea Generală a Industriaşilor din România
Prin George Constantin Păunescu, Preşedinte
Adresa Corespondenta: Bucuresti, Calea Grivitei nr. 200, Bl.A Sc.C Ap.64, sector 1, cod postal 010711;
Telefon:+40-031.4252.948; Fax:+40–031.4252.949 e:mail: [email protected]
CIF 22435650 CONT IBAN RO38FNNB004402534802RO02 CREDIT EUROPE BANK – Sucursala Plazza
20
Lista membrilor PALMED
1 SC RTC RADIOLOGY THERAPEUTIC CENTER SRL 2 SC ARCADIA HOSPITAL SRL 3 SC ATHENA HOSPITAL SA 4 SC CHE COSMETICA SRL 5 SC DELTA HEALTH CARE SRL 6 SC EUROMATERNA SA 7 SC EUROMEDICA HOSPITAL SA 8 SC EURO EYE SRL 9 GRAL MEDICAL
10 SC CLINICILE ICCO SRL 11 SC CENTRUL MEDICAL LASER SYSTEM SRL 12 SC MED LIFE SA 13 SC ONCO CARD SRL 14 SC PELICAN IMPEX SRL 15 SC SANADOR SRL 16 SC TEO HEALTH SA - SPITALUL SF.CONSTANTIN 17 SC SPITALUL SF.SAVA SRL 18 SC TERAPEUTICA SA 19 SC BABEL MODEL SRL 20 SC BIOCLINICA SA 21 SC BIODEV MEDICAL CENTER SRL 22 SC CLINIC INVEST SRL 23 SC CMI DR.STOICA FLORISANDA 24 SC CENTRUL MEDICAL SANATATE UMANA SRL 25 SC DORNA MEDICAL SRL 26 SC ECOMED SRL 27 SC HIPERDIA SA 28 SC LABONERV SRL 29 SC LABORATOARELE BIOCLINICA SA 30 SC MEDCENTER SRL 31 SC MEDICAL COMPANY SRL 32 SC MEDICALTEST SRL 33 SC MEDICLIM A&M SRL 34 NEUROMED 35 SC NPA - LABORATOR ANALIZE MEDICALE SRL 36 SC OPTIMUS MEDICA SRL 37 SC PRODIA SRL 38 PRO LIFE CLINICS 39 SC SAMA SRL 40 SC CLINICA SANTE SRL 41 SC SCANDIA IMAGISTICA SRL
Adresa Corespondenta: Bucuresti, Calea Grivitei nr. 200, Bl.A Sc.C Ap.64, sector 1, cod postal 010711;
Telefon:+40-031.4252.948; Fax:+40–031.4252.949 e:mail: [email protected]
CIF 22435650 CONT IBAN RO38FNNB004402534802RO02 CREDIT EUROPE BANK – Sucursala Plazza
21
Lista membrilor Alianţei pentru Sănătate din România
1. ASOCIAŢIA MEDICALĂ ROMÂNĂ
2. SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE MEDICINA A FAMILIEI
3. ASOCIAŢIA PROFESIONALĂ A MEDICILOR DE AMBULATOR
4. SOCIETATEA ROMÂNĂ DE MEDICINĂ DE LABORATOR
5. SOCIETATEA ROMÂNĂ DE NEURO OFTALMOLOGIE
6. ASOCIAȚIA MEDICILOR REZIDENȚI DIN ROMÂNIA
7. SOCIETATEA ROMÂNĂ ALZHEIMER
8. ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA PACIENŢILOR
9. FUNDAŢIA CRUCEA ALB GALBENĂ DIN ROMÂNIA
10. ASOCIAȚIA DE NURSING DIN ROMÂNIA
11. ASOCIAŢIA P.A.V.E.L.
12. ASOCIAŢIA UMANITARĂ EQUILIBRE
13. ASOCIAŢIA DE AJUTOR MUTUAL ADAM BUCUREŞTI
14. ASOCIAŢIA MAME PENTRU MAME
15. ASOCIAŢIA M.A.M.E.
16. ASOCIAŢIA THE LITTLE PEOPLE ROMÂNIA
17. ASOCIAŢIA S.O.S. INFERTILITATEA
18. FUNDAŢIA PENTRU PROTECŢIA ADULŢILOR CU BOLI CARDIACE – PROTCARD
19. ASOCIAȚIA SANO-HEP ROMÂNIA
20. FUNDAŢIA FIII GORJULUI
21. ASOCIAȚIA CHILDREN’S JOY
22. ASOCIAȚIA HANDS ACROSS ROMÂNIA
23. ASOCIAȚIA PENTRU DEZVOLTARE ȘI SĂNĂTATE MURIEL VASLUI
24. ASOCIATIA COPIILOR CU BOLI CARDIACE CONGENITALE
25. ASOCIATIA OSTEORE
26. ASOCIAŢIA SPITALELOR DIN ROMÂNIA
27. PATRONATUL FURNIZORILOR DE SERVICII MEDICALE PARACLINICE–PALMED
28. PATRONATUL FARMACIȘTILOR DIN ROMÂNIA
29. ASOCIAŢIA DISTRIBUITORILOR DE MEDICAMENTE DIN ROMÂNIA
30. ASOCIAŢIA FURNIZORILOR DE PRODUSE MEDICALE
31. ASOCIAŢIA SERVICIILOR PRIVATE DE AMBULANȚĂ DIN ROMÂNIA
32. FEDERAȚIA PATRONATELOR FARMACEUTICE DIN ROMÂNIA