Activitatea turistică în stațiunea
Vatra Dornei
Student: Barcău Simina
Cuprins
Introducere 2
Analiza componentelor activităţii de turism 3
Obiective turistice din staţiune 3
Segmentul de adresabilitate 4
Spaţii de cazare 5
Locuri de agrement 6
Circulaţia turistică 8
Concluzii 10
Bibliografie 10
1
Introducere
La confluenţa Bistritei Aurii cu Dorna se
găseşte aşezat oraşul Vatra Dornei, în inima unui mirific şi interesant sistem depresionar. Oraşul
este situat la altitudinea de 802 m, în zona de interferenţă a paralelei de 47°22'00'' cu meridianul
de 25°22'21''. De aici, drumurile se ramifică în patru direcţii diferite şi anume în amonte pe firul
Bistriţei se găsesc localităţile Iacobeni, Ciocăneşti, Cârlibaba; în amonte pe râul Dorna se înşiră
Dorna Cândrenilor şi Poiana Stampei, tot în amonte pe Neagra, localităţile Şarul Dornei, Neagra
Şarului, Panaci şi în aval pe Bistriţa, Comuna Dorna Arini continuată cu Crucea pâna la
Broşteni.
Privilegiul de a fi un ţinut compact a avut darul să menţină unitatea tradiţiilor
specifice economice şi culturale ale băştinaşilor. Suprafaţa Ţării Dornelor este de 1100 km2,
depresiunea având 435 km2 şi rama montană 665 km2 şi este cuprinsă între 47°20' si 47°34'
latitudine nordică şi 25°-25°22' Suhard, situat în partea centrală a grupei nordice a Carpaţilor
Orientali ocupând o suprafaţă de circa 325 km2, are o orientare generală NV - SV măsurând 35
km, culme ce se prelungeşte de-a lungul malului drept al Bistriţei Aurii.
Suhardul este delimitat de o serie de văi, depresiuni şei adânci, fapt care conferă o
individualitate pregnantă. Valea Bistriţei Aurii se interpune între Suhard, Zimbroslava şi Munţii
Tibau, Obcina Mestecăniş şi Masivul Giumalău.
În partea de NV - pasul Rotunda (1271m) este o puternică inflexiune între Masivul
Suhard şi Munţii Rodnei, Izvoarele Someşului Mare, pasul Suhard (1150m) Coşnei până la
ieşirea din depresiune formează limita spre Munţii Bârgăului de sud, Depresiunea Dornelor cu
compartimentele sale Poiana şi Dorna se intercalează ca un spaţiu întins între Suhard şi Munţii
Călimani, cel mai grandios edificiu vulcanic din ţara noastră.
Reprezentând o limită clarăa spre SV, pe o lungime de 22 km Valea Coşnei are un
talveg ce coboară de la 1150m, la 860m în punctul de confluenţă cu Dorna. La rândul ei, Dorna,
de la confluenţa cu Coşna până la Vatra Dornei curge în zona limitei sudice cale de 15 km. La
confluenţa Dornei cu Bistriţa Aurie se află cea mai coborâtă porţiune din zona Masivului Suhard
reprezentând 791 m altitudine absolută.
Masivul Suhard este o prelungire a sâmburelui cristalin al Munţilor Rodnei cu
modificările survenite continuu în decursul timpului în constituţia geologică.
2
Munţii Bârgăului, spre vest prezintă culmi puţin înalte netezite de circa 1100 m şi văi
largi cu terase. Se înalţă din loc în loc mai multe măguri vulcanice de andezite, conice cu
versanţi povârniţi, bine împăduriţi.
Alte culmi muntoase, de această dată spre sud, reprezintă aripa dinspre nord a
Munţilor Călimani care inchide imensul crater (10-12 km). Aceste culmi cuprind Pietrele Roşii,
12 Apostoli, Lucaciu, Serba, Dealu Negru. Lungimea totală a culmii este de circa 25 km, iar
lăţimea cuprinsă între 3-6 km. Orientarea este SV-NE. Structura geologică este de data aceasta
de origine vulcanică cu modificările survenite în decursul timpului. Ceea ce atrage atenţia la
acest masiv este profilul greoi şi asimetria sa.
Analiza componentelor activităţii de turism
Vatra Dornei se află la 105 km depărtare de municipiul Suceava (aproximativ 2 ore
transport auto şi 3 ore transport feroviar), 40 km de Câmpulung Moldovenesc (aproximativ 40
minute transport auto şi 1 oră transport feroviar), 85 km de municipiul Bistriţa (aproximativ 1
oră transport auto şi 5 ore transport feroviar).
Cel mai apropiat aeroport se află în municipiul Suceava. Accesul se mai poate face şi
pe Valea Bistriţei, pe şoseaua ce leagă municipiul Piatra Neamţ de Vatra Dornei (165 km -
aproximativ 3 ore transport auto).
Obiective turistice din staţiune
În cadrul tratamentelor balneoclimaterice, un rol important revine în modificarea
reactivităţii nu numai factorul balnear şi climateric, ci şi aspectul locaţiei, al peisajului, care
influenţează afectivitatea şi dispoziţia bolnavului.
Fermecătoarele peisaje din Vatra Dornei
conferă un cadru agreabil diverselor forme de turism. La
Vatra Dornei nu vă puteţi plictisi şi după o vacanţă de o
săptămâna sau două vă întoarceţi acasa relaxaţi şi cu o
mai mare poftă de viaţă.
Cele mai reprezentative monumente ale
Moldovei medievale sunt concentrate în Bucovina. Cinci
dintre mănăstirile din nordul ţării sunt adevărate "diamante" ale ţinutului, imaginara coroană a
frumuseţilor României. Arhitectura specifică şi pictura exterioară sunt impresionante la Voroneţ,
Humor, Moldoviţa, Suceviţa şi Putna.
3
Cele cinci capodopere ale artei româneşti tradiţionale reprezintă repere ale oricărui
traseu turistic european. Călătorul care le descoperă frumuseţea pleacă spre casă mai bogat
sufleteşte, dar şi cu dorinţa de a reveni.
Segmentul de adresabilitate
Stațiunea Vatra Dornei se adresează publicului larg, persoanelor indiferent de vârstă.
Locația vizează în mod special persoanle cu diverse afecțini, aici fiind locul de tratare a
multor astfel de afecțiuni, după cum urmează:
Profilaxie: persoane sănătoase şi aparent sănătoase cu factori predispozanţi spre
îmbolnăvire, persoane cu surmenaj fizic şi intelectual, cu fond nervos hiperactiv, cu sedentarism,
noxe, etc.
Afecţiuni ale aparatului cardiovascular: boală cardiacă ischemică şi infarctul miocardic
sechelar necomplicat, boli vasculare simple, hipertensiune arterială, ateroscleroză, boli ale
arterelor periferice şi ale venelor.
Afecţiuni ale aparatelor locomotorii: artroze şi spondiloze, reumatism inflamator
stabilizat, reumatism ab-articular, afecţiuni post traumatice, post protezare, afecţiuni neurologice
(pareze, paralizii, nevrite, nevralgii, etc.), hernie de disc şi lombosciatica secundară.
Afecţiuni asociate: boli ale aparatului respirator (bronşite cronice, astm bronşic, boli
profesionale), ale aparatului digestiv, boli ginecologice (sterilitate şi afecţiuni inflamatorii),
nevroze, anemii, diabet şi obezitate.
Afecţiuni neurologice periferice şi centrale (pareze uşoare, sechele minore, după
polineuropatii, sechele tardive după hemipareze şi după parapareze la 2 ani de la debut).
Afecţiuni asociate (respiratorii, endocrine, afecţiuni ale tubului digestiv, ginecologice,
metabolice şi de nutriţie, nevroz-astenică, boli profesionale).
Aceste afecţiuni beneficiază de cură externă şi în principal sub formă de băi
carbogazoase, băi de plante medicinale, duşuri la care se adaugă termoterapia (împachetări cu
nămol şi parafină), electroterapia şi fototerapia, pulmoterapia (aerosoli cu apa sulfuroasă şi
medicamente). Un capitol important îl reprezintă kinetoterapia la sală sau bazinul kineto,
masajul, cura de teren, mofetele.
4
În funcţie de afecţiunile prezente, aceşti factori de tratament naturali şi artificiali se
combină de către personalul medical sub forma unui plan de cură la care se adaugă dietoterapia,
reflexoterapia şi altele.
În majoritate, la tratamente vin de regulă persoane mai în vârstă (etate la care se
instalează şi aceste boli), pentru întreţinere şi recuperare venind şi lucrători din sfera salarială,
grupuri de sportivi, persoane care au lucrat la munci mai grele în străinătate, alte persoane.
Majoritatea vin cu bilete subvenţionate prin contract cu Ministerul Muncii sau Casa de Pensii,
perioada de tratament suprapunându-se adeseori cu sejururile turistice.
Spații de cazare
Baza de cazare reprezintă elementul esenţial al bazei materiale de care este
dependentă desfăşurarea activităţii turistice. Formele de cazare au evoluat de la componentele
„clasice” – casa de odihnă şi tratament sau vila, pavilionul şi hotelul până la pensiuni, cabane,
campinguri, moteluri.
Infrastructura de cazare din staţiune a cunoscut de-a lungul timpului o dezvoltare
sinuoasă şi sincopată. În prezent ar fi nevoie de
investitori care să construiască sau să renoveze
spaţiile destinate turismului balnear, respectând
strategiile unei dezvoltării durabile, pentru a răspunde
solicitărilor turiştilor şi pentru a nu deteriora calitatea
factorilor de mediu. Oamenii trebuie să conştientizeze
şi să înveţe faptul că mediul este un „bun perisabil”
care se reface foarte greu, iar afectarea profundă a acestuia va conduce şi la dereglarea activităţii
sectorului turistic.
Spaţiile de cazare trebuie să asigure pe lângă condiţiile de igienă şi confort optime şi
o serie de comodităţi care să-i uşureze curantului şederea în cameră. În acest sens echipamentele
hoteliere, prin dimensionarea spaţiilor, construirea unor holuri mai largi, existenţa unor dotări
speciale în baie, a lifturilor de tip sanatorial, a paturilor ergonomice şi chiar a modului de
dispunere a mobilierului, trebuie să fie adaptate sejurului într-o staţiune balneară. Cercetări
recente au arătat că şi coloritul (cromoterapia), sonorizarea (meloterapia), mirosurile
(aromoterapia), iluminatul, pot contribui la reuşita tratamentului. Pentru a putea răspunde într-o
cât mai mare măsură diverselor solicitări ale clientelei, este important ca unitatea de cazare să
ofere o gamă largă de servicii complementare adaptate nevoilor acestui segment.
5
Bazei de alimentaţiei îi revine un rol
important în efectuarea cu succes a tratamentelor, ea
poate reprezenta fie o prelungire a tratamentului
(fiecărui tip de afecţiune fiindu-i recomandat un
anumit regim alimentar), fie o modalitate de
tratament în sine: dietoterapia. Alimentaţiei i se pot asocia o serie de sfaturi nutriţioniste care
vizează educaţia în scopul asigurării unei vieţi sănătoase. Deţinătorii stabilimentelor de
alimentaţie publică ar trebui să ţină cont atât de cele enumerate mai sus, dar şi de oferirea unor
servicii ireproşabile celor turiştilor.
Dimensionarea bazei de alimentaţie publică este dependentă de mărimea capacităţii
de cazare, iar profilul acesteia de complexitatea şi specificul funcţional al obiectivelor turistice.
Dinamica şi diversitatea bazei de alimentaţie publică reflectă intensificarea activităţilor turistice.
Locuri de agrement
La orice vârstă puteţi aborda înălţimile din preajma staţiunii în drumeţii, însoţiţi de
ghizi experimentaţi. Reperele cele mai accesibile sunt Dealul Negru, Muntele Bârnărelul, Runcul
Mare şi Vârful Ouşorul. Celor temerari le stau la dispoziţie şi alte numeroase trasee montane
spre Masivul Călimani sau spre Suhard şi Rodna.
Priveliştea este încântătoare, urcuşul alternând cu drumul plat prin păduri şi poieni
alpine. Din staţiune telescaunul urcă pe o distanţă de 3 km până în vârful Dealului Negru la 1300
m altitudine. La coborăre priveliştea este impresionantă.
Călătoriile cu bicicleta pe cărările munţilor fascinează tinerii în special, dornici să-şi
testeze calităţile fizice. Pentru temerari sunt doua oferte deosebite: river-rafting şi parapanta.
Coborârile cu barca pneumatică pe apa Bistriţei înseamnă spectacol, curaj şi îndemânare.
Echipamentul prefesional şi instructorii cu înaltă pregătire conferă
maxima siguranţă acestui sport.
Cei care doresc au posibilitatea să efectueze cursuri de
formare pentru piloţi cu durata de o săptămână. Şi parapanta câştigă
tot mai mult teren. Paintball - teren amenajat în apropierea
telescaunului, locaţia Izvor Bizom.
Vatra Dornei este în primul rând, oraşul sporturilor albe.
Pârtiile de schi şi sanie, pentru concursuri şi agrement primesc în fiecare an mii de turişti din
ţară, dar şi de peste hotare, amatori dar şi sportivi de performanţă.
6
Pârtiile de schi sunt prevăzute cu instalaţii de transport
pe cablu. De mare interes au devenit coborârile cu snow-mobilul. O
parte a vacanţei sau concediului la Vatra Dornei, se poate consacra
turismului religios şi cunoaşterii tradiţiilor populare din zonă.
În Ţara Dornelor se mai păstrează nealterate tradiţiile
populare transmise din moşi strămoşi. La muzeul etnografic din staţiune sau direct în casele
muzeu din Dorna Arini, Panaci, Dorna Candrenilor sau Ciocăneşti, turiştii pot afla frumuseţea
portului tradiţional bucovinean, cântecele şi dansurile localnicilor. Anual, cu prilejul sărbătorilor
de iarnă, la Vatra Dornei, dar şi în localităţile din preajmă se organizează Festivaluri Folclorice,
spectacole în aer liber care atrag mulţi spectatori.
Un moment aparte pentru oaspeţii aşezării îl constituie în luna februarie Serbările
Zăpezii un corolar al bunei dispoziţii, având ca ingrediente muzica, dansul, sportul, imaginaţia şi
desigur, zăpada.
Evenimentele din zona Dornelor reflectă
spiritul şi inima românului bucovinean.
Aici în Vatra Dornei este colţul Bucovinei (graniţa a
fost pe Călimani - la Pietrele Roşii, cobora spre Gura
Negrii şi tot în jos pe Bistriţa, la vale).
Diferenţele de port, tradiţie, temperament
şi arhitectura sunt unice - locuitorii de aici mândrindu-se la maxim cu statutul de bucovineni. Ca
lumea să înţeleagă mai bine acest lucru, periodic se organizează evenimente pline de fast, dans şi
voie bună. Sunt ocazii deosebite în care prevalează caracterul de identitate, mândrie, bunătate
sufletească şi nu în ultimul rând, simplitate. Şi, ca să nu rămâie mai prejos, fiecare zonă îşi
organizează câte-un festival, în care portul, ospitalitatea, îndemânarea din bucătărie şi veselia, se
fac din plin auzite.
Parcul natural din centrul staţiunii, renumit pentru veveriţele sale, precum şi cazinoul
amintesc de faimoasele staţiuni balneare din vestul Europei. În oraş, cele mai interesante atracţii
turistice sunt Muzeul etnografic al Bucovinei şi Muzeul vânătorii şi al ştiinţelor naturale. Cei
care vor să exploreze împrejurimile au la dispoziţie telescaunul care acoperă distanţa dintre oraş
şi Dealul Negru, sau pot pleca în excursii la Poiana Negri şi Poiana Stampei, renumite pentru
izvoarele lor minerale. Zona Runc este denumită astfel datorită existenţei pe dealul Măgura a
cabanei şi a campingului Runc. Astăzi, a luat un puternic având din punct de vedere turistic, pe
teritoriul ei înfiinţându-se unităţi private de prestări servicii (pensiuni, cabane, baruri,
restaurante).
7
Sunt transmise mesaje care scot în faţă bogăţia zonelor prin:
- Festivalul Păstrăvului
- Festivalul Fructelor de Pădure
- Festivalul Bujorului de Munte
prin datinile locale:
- Festivalul Obiceiurilor şi a Tradiţiilor de Iarnă
- Festivalul Ouălelor Încondeiate
- Festivalul Muntelui Giumalău
sau pur şi simplu sunt ocazii de petreceri diverse :
- Zilele Dornei
- Zilele Panaciului
- Serbările Zăpezii
- Flori pe Dorna şi altele.
Deoarece, se consideră că lumea nu ştie încă suficient de bine datele şi programul
acestor evenimente, se fac invitaţii pe diverse medii de informare ( internet, televiziune, presă).
Sunt invitaţi să ciocnească un paharel de Afinată de Bucovina, să servească un păstrăv proaspăt
scos din apă sau să deguste pe alese din bucatele bucovinene făcute de gospodinele locului după
reţete numai de ele ştiute. Şi totul, în antrenul unor artişti desăvârşiţi care ştiu cum să susţină la
maximum, antrenul.
Circulaţia turistică
Circulaţia turistică reprezintă sinteza care reflectă modul de atractivitate şi nivelul de
valorificare a potenţialului turistic. Este elementul dinamic, răspunzător de creşterea şi
diversificarea bazei de cazare, de mărimea şi modernizarea bazei de tratament şi de intensificarea
bazei de agrement.
Avantajele naturale ale unui loc nu sunt suficiente pentru atragerea vizitatorilor, ci
este necesară existenţa unei infrastructuri adaptate şi eficiente
Formarea fluxurilor turistice depinde de o multitudine de factori: nivelul de trai
(veniturile disponibile, bugetul alocat pentru concediu), posibilităţile de călătorie (timpul
disponibil pentru concediu, timpul disponibil pentru călătorie, distanţa parcursă, mijloacele de
transport, fracţionarea vacanţelor, etc). Staţiunile balneoclimaterice atrag mai multe categorii de
turişti: cei care vin pentru tratament, turiştii sosiţi pentru relaxare, iar acestora li se adaugă turiştii
care tranzitează staţiunile, care vin aici pentru conferinţe sau alte forme de turism.
8
Transporturile turistice, pe lângă contribuţia pe care o au la valorificarea ofertei
balneare şi în alegerea destinaţiei călătoriei, se confruntă, în cazul turismului balnear cu o serie
de probleme de organizare, determinate atât de necesitatea asigurării unui confort suplimentar
pentru a nu agrava starea de boală a curanţilor şi cu necesitatea adaptării mijloacelor de transport
la cerinţele diferitelor segmente de clientelă, cât şi cu nevoia de a păstra nealterată calitatea
factorilor de mediu, condiţie obligatorie în cazul turismului balnear. În prezent, atât
infrastructura, cât şi mijloacele de transport necesită renovări şi modernizări la standarde
europene. De aceea se impune tot mai pregnant tendinţa de a utiliza în staţiunile balneare numai
mijloace de transport nepoluante, (celelalte putând fi lăsate în parcările special amenajate de la
intrările în staţiuni), refacerea drumurilor din staţiuni, dar mai ales modernizarea căilor de acces
spre acestea.
În apropierea oraşului Vatra Dornei se află o serie de mănăstiri ortodoxe care
impresionează atât prin vechimea lor, cât şi prin arhitectura lor. Dintre acestea enumeram:
mănăstirea Piatra, schitul Mestecăniş, schitul Podu Coşnei, mănăstirea de maici "Acoperământul
Maicii Domnului": (ctitorită de IPS Teodosie Tomiteanul, Arhiepiscopul Tomisului), şi desigur
la câţiva km de Vatra Dornei: Putna, Suceviţa (1581 - 1601), Moldoviţa (1532), Voroneţ (1488),
Humor (1530), etc. , vestitele mănăstiri din Bucovina. Toate aceste mănăstiri sunt monumente
unicat ale artei feudale româneşti, cu picturi murale atât interioare cât şi exterioare.
Castelul Dracula - se află în comuna Piatra
Fântânele, prin pasul Tihuţa la 40 km de Vatra Dornei şi este o
construcţie medievală deosebită, şi desigur se spune că aici a trait
contele Dracula, în acest sens putându-se vizita cripta în care sunt
rămăşitele acestuia, precum şi unele lucruri personale. Dacă nu
aveţi curajul necesar, puteţi să serviţi masa în restaurantul
castelului, avănd posibilitatea să gustaţi unele din cele mai bune
şi originale mâncăruri din zonă.
Existenţa a peste 400 de hoteluri, pensiuni, case de
vacanţă etc, care oferă condiţii de cazare excelente, la preţuri
accesibile pentru o paleta largă de turişti.
Concluzii
9
Motivaţia îngrijirii sănătăţii determină modificări în conţinutul turismului balnear
care devine mai complex decât în cazul celorlalte forme de turism, fiind rezultatul combinării
resurselor naturale (factori terapeutici), cu serviciile turistice (transport, cazare, alimentaţie,
agrement) şi cu tratamentul balnear care devine serviciu de bază. Totodată, conţinutul şi
specificitatea turismului balnear impun particularizarea fiecăruia dintre serviciile turistice la
cerinţele turismului balnear, ajungându-se ca unele dintre ele să reprezinte chiar o continuare a
tratamentului.
Agrementul până în prezent nu reprezintă un serviciu de bază în cazul turismului
balnear. Importanţa sa tinde să devină din ce în ce mai mare odată cu modificările înregistrate în
structura cererii turiştilor. Astfel, curanţii manifestă tot mai intens pentru nevoia de a nu mai fi
trataţi ca bolnavi, ci ca turişti, aceasta cu atât mai mult cu cât efectuarea tratamentelor nu ocupă
decât jumătate de zi.
Trebuie precizat că o componentă indisolubilă a curei balneare o reprezintă detaşarea
de cotidian, de problemele vieţii de zi cu zi, la aceasta contribuind în mod semnificativ
agrementul cu toate componentele sale. În urma studiilor de specialitate, cercetătorii au
evidenţiat rolul terapeutic al agrementului ca adjuvant al curei balneare, fiind chiar o etapă a
tratamentului, ce trebuie efectuată sub control medical. Problema dezvoltării agrementului se
pune tot mai acut în cazul turismului de sănătate al cărui slogan este „punerea în formă” (fitness),
pentru că anumite forme de agrement reprezintă chiar motivaţia deplasării, iar de modul în care
acesta este conceput şi realizat, depinde şi aprecierea generală a staţiunii.
În conformitate cu cerinţele pieţei internaţionale în staţiuni ar trebui să se dezvolte şi
să se modernizeze baza de agrement, cu scopul atragerii turiştilor dornici de relaxare, refacere şi
recreere. Deplasarea interesului spre întreţinerea şi menţinerea sănătăţii populaţiei active, pentru
prevenirea îmbolnăvirilor, reducerea cheltuielilor asigurărilor de sănătate şi pentru dezvoltarea
sectorului de întreţinere este una dintre soluţiile turismului balnear.
Bibliografie :
1. Mică Enciclopedie de Balneoclimatologie a României, Berlescu Elena, (1996),
Editura LL, Bucureşti;
2. Memoria Dornelor - ed. III de Petru Ţăranu
3. România Balneară - de prof. dr. med. Nicolae Teleki şi Dr. med. Laviniu
Munteanu, Sorin Bibicioiu
10