lUia ÁíttiBiftNÍlllM Tlpocrats:
SMfOVU. piaţa mare Ir. 22 tonrliitfranoatenu • • piei« .•utó. Manuaaripte nu a* » •
trimitü I
Birurile de altului:iM^vă, piaţa mare Nr. 22
fcient« nai primeaofi în VI a «a hiclf* Mosi*Baat<msUin <£ Yolgtr [Me Mm), Etmi* SehaUk, Moi» inii X .M tu,A , OpptUk,J.JD<m-
Biiaputa: A. V. ffold- |mr itt'ON Mi*ti IckrteiH Btmat: jl ftşiMurt: ö. L. Dani«; In Hant-
kurg: i. BMtur. iMţBlfi Jaierţhwilor&; o aeri&
E idă pa o oolónfi 8 or. . iimbm pentru o pn~
FubliaărI mal d«M iapă taxif* fi ürroialft.
tiekm* p* piffim m-a «* «nfclO ev. t. », aéu 8G bani.
Ü 1 T T 7 L U T . T T7-
tOaeé ja* eae ta flă-cn*-* <Ji
Ikoiaaiüte tfntn AtitTo-Unz rFa anft anü 12 fl., pa séu« lan
6 fl.vJPe trai Iun! 3 fl.
P n t i t .M â i l a *1 itiilnitate:Pa un« anii 40 fraaol. pe aéaé Ioni 20 franol, pe erei luni
10 franol.8a prenuin£r& la tóté oficiala poştale din Intra fi din aiarft
şl la dd. colectori.
iboiamsitill neitri Braiori:la adminiatraţiune, piaţa mar« Nr. SS, etagiulü X.: pe unü anft 10 li., pe aéae luni 5 II., pe trai luni 2 II. 50 ar. Ou duaulü în oasâ: Pe unü anü 12 II. pa aéae luni 8 II., pe trei luni 8 fi« Unü eaemplaru 6 or, v. a. séu
16 bani.Afc&tü abonamentele ofttft ai inserţiunile auntü a se pl&ti
trainr.e.
Ir. 220. Braşovt, Vineri, 4 (16) Octomvre. 139L
IToia. aToonsüm.ent-0.
„GAZETA TRANSILVANIEI“.Cuf Octomvre 1891 st. rechin
i’t deschÍ8Ű n o u a b o n a m e n t ü , la care în-
lltfani pe toţi amicii şi sprijinitorii fólei nóstre.
Preţulu abonamentuluiiPentru Austro-TJngaria: pe trei luni 3 fi
ji fése luni 6 fl., pe unü anü 12 fl.
Pentru România şi străinătate: pe trei
lui 10 franci, pe §ése luni 20 franci, ptt unü
ttft 40 franci. ______
Abonamente la numerele cu data de Duminecă:
Pentru Austro-Ung'aria: pe anü 2 fl., pa
fése luni 1 fl.
Pentru România şi străinătate: pe anü 8
frucL, pe şâse luni 4 franci.
Abonarea se póte faoe mai uşorii şi
nai repede prin mandate poştale.Domnii, cart se vorü abona din nou
li binevoéscá a scrie adresa lămurită şi
l aréfca şi posta ultimă.
Administratinnea „Băietei Transilvaniei".
Patriotismulü la noi.ii .
Amü arătatu, că ceea ce în deosebi cimentéza patriotismulü Adevératü, este egala îndreptăţire a cetăţeniloru înaintea legei, ér legea are sé fiă espresiunea fidelă a voinţei şi a binelui comunü alü tilturoru cetăţeniloru de-opotrivă.
Că întru câta suntü la noi' legile espresiunea fidelă a voinţei ţi intereselorü tuturorü cetăţeniloru, nî-a dovedit’o acum mai de curéndü şi easulü cu legea pentru asilele de copii, despre care scimü, ca nu numai n’a obţinutu consen- snlü maiorităţii cetăţeniloru, dér s’a votatü şi decretatü în potriva celorű mai hotărîte şi mai energice protestări ale unei părţi hotă- lítóre din totalitatea locuitorilorü din ţeră.
Nici nu avemü trebuinţă de-a ne provoca la caşuri speciale, căci de ajunsü ne este a sci, că legile
FOILETONUL „GAZ. TRANS."
la noi se aducü din partea unui parlamenlü, în care suntü repre- sentate aprópe esclusivü numai interesele unei singure rasse, în timpü ce celelalte popdre din pa- triă, cari împreună formeză majoritatea cetăţeniloril, seu nu suntü representate de locü, séu că suntü representate fórte slabü.
Sub astfeliu de împrejurări e uşora de aflatü, că întru cátü re- presentă la noi legile voinţa şi interesele cetăţenilorfi şi întru cátü nu.
Cátü pentru egalitatea înaintea legei, care formézá a doua con- diţiune la cimentarea patriotismului adevératü, stămu póte şi mai réu ca cu cea dintâiu.
Nici aici n’avemü trebuinţă de a ne provoca la caşuri speciale, căci lumea scie şi scimü şi noi, că egalitate înaintea legei avemü numai în privinţa sarcinelorü, nu înse şi a drepturilorü.
Dreptulü limbei este celü mai cardinalü dreptü alü unui poporü. Cum se respectéza înse la noi acestü dreptü ?
Prin fapte şi prin cuvinte ni-se arată cjilaicü, că la noi maghia- risarea formézá ţiţina, în care se învîrte íntregü aparatulü administrativo alü statului; după ea se aplica legile şi după ea se judecă drepturile.
Maghiarisatorii sciu bine, că limba şi naţionalitatea fiă-cărui cetăţânfi este bunulü şi proprietatea lui; conscii de acestü ade- vérü, ei c[ilnicü se íncérca cu t0tă energia a-şî validita acestü dreptü chiar şi faţă cu armata comună, în timpü ce dela noi pretindü, ca nu numai se ne lăpădămu de ori ce dreptü de limbă şi naţionalitate, dér mai cerü încă se ne pur- tămfi şi spesele desnaţionalisărei nóstre, va sé 4ică cerü, sé ne cum* părămâ înşi-ne funea, cu care sé
fimü sugrumaţi, dreptü jertfă pe altarulü şovinismului.
E bine, aşa se cimentézá patriotismulü între cetăţenii unui statü ?
Maghiarisatorii, cari îşliubescfl numai rassa lorü, pe care vréu s’o îmbogăţâscă şi s’o Íntarésca pe socotéla celorlalţi cetăţeni, nu suntü şi nu potü sé fiă adeveraţl patrioţi, căci prin atacarea ce- lorü mai scumpe bunuri morale ale celorlalţi cetăţeni, ei espunü patria împărăchiăriloru şi prin a- césta lucrézá în modă directü în contra intereselorü ei.
Patriotismulü profesatü aşa- dâră de maghiarisatorii noştri nu este patriotismü adevératü şi prin urmare toţi cetăţenii au nu numai dreptulü, dér au şi datorinţa de a păşi cu totă energia în contra pornirilorü pécátóse şi pericu- lóse, emanate din acestü falsü patriotismü.
In contra egoismului neruşinatfi şi batjocoritorü, care face acsiomă de statü din îmbogăţirea rassei sale pe conta celoralalţi cetăţeni şi pretinde dela noi jertfe, la cari n’are dreptulü şi pe cari nu le póte pretinde nici unü statü dela cetăţenii séi: sé arborámü déra stindardulü adevératului patriotismü, sub a căruia flamură datori suntemü a lupta cu vitejiă în contra tuturorü acelora, cari directü ori indireetü lucrézá în potriva egalei îndreptăţiri politice, naţionale, ori individuale a popd- relorü conlocuitóre.
Românii Ardeleni la Fraga.(Raportti. specialii alii. „Gaz. Trans.“)
Praga, 11 Octomvre st. n. 1891.
Domnule Redactorii!
Precum v'am anunţaţii deja, în cjilele de Marţi, Mercur! şi Joi dspeţii români veniţi aici au visi-
Bespre Niccolo Machiavelli.Posiţinnea lui Machiayelli faţă cu
Medicei.
Numai după mórtea lui Lorenzo de
Medioi (1519), oare în Florenţa a fostă
Hlatată ou o buouriă nespusă de mare,
Íntratü Machiavelli în relaţiunl mai in
time cu Medioei.
Papa Leó X , oare ar fi voită prea
booorosü sé lucre şi sé organiseze —
pentru ce adesea, cei oe îşi înţelegă mai
;poţinfi timpulă, suntă mai passionaţî —
de câtva timpă se ocupa şi cu reforme,
pe cari ar fi voită sé le introducă în
■itatniü florentină, pentru a cărui admi
nistrare designase elă, după mórtea lui
Lorenzo, pe cardinalulă Giulio, ună fiiu
bastardă ală lui Iuliană celui mai bő-
feftnö.
Leo îndemna pe Maohiaveili, póte
pefitrn ai da ună semnă de încredere,
H sé scrie ună memoriu asupra reiaţiu-
lilorft de stată florentine şi despre reor-
ganisarea lorö. Maohiaveili a îndeplinită
Aoeltt mandată, pe care dintr’odată cu
elă l’au fostă primită şi alţi bărbaţi de
stată italian!, prin escelentulü séu: Dis-
corso sopra il reformare lo stato di F i
renze fatto ad istanza di Papa Leone X .
Aoestă tractată se încarcă a uni prudenţa
diplomatică a consilieloră, pe care le da
elă Mediceiloră, cu cea mai mare ones
titate principială. Referitoră la lealitatea
punctului de plecare politică, nu i-se póte
reproşa aci nimică. Se mai simte, ce e
dreptă, tendenţa de a face avansuri pla-
nuriloră familiare ale Mediceiloră, dér
Machiavelli, precum se vede, deja iritată
prin indiferenţa acestoră puternici observată
faţă de elă, nu se mai íncércá a mai în
covoia şi mai multă principiulă democra
tică, decâtb numai pe câtă îi convine pro
priei sale convingeri.
De atunci íncóce se pare, că Ma<
chiavelli a petrecută erăşî mai desă în
Florenţa. Aoolo elă afla ună nou cercă
de amici, între cari resturile ideale ale
libertăţii florentine găsiau ună cultă plină
de zelă şi cari se grupau în giurulă lui
Machiavelli, ca şi în giurulă unui centru
politioă şi soienţifică. Acestü cercü de
bărbaţi escelenţi şi liberali se aduna în
vestitele grădini ale lui Buccellai, cari
prin frumseţa loră erau renumite în
Italia întrâgă. Bernado Rucellai, moşulă
lui Cosimo, oare s’a distinsă şi ca isto
rică, înfiinţase aoeste grădini în apro
pierea Florenţei, cu scopulă, ca mai în-
tâiu sé restabiléscá acolo academia pla
tonică, oare prin mórtea amicului séu
Lorenzo de Medici, supranumită şi mag-
nificulă, rém ase orfană. In aceste gră
dini Leo Baptista Alberti, care a reînfi
inţată de nou arhitectura artistică în
Europa, şi-a revelată tóté minunile ge
niului séu creatoră şi boschetele şi pro-
menă4ile, ce erau adumbrite în maniera
Greciloră, prin fruntaşă desă, primiau
în fiă-care 4* visitatorl numâroşl şi în
semnaţi, cari veniau şi din stráinétate,
ca sé admire preţiosele opere de artă
antice adunate la loculă acela.
Din aceste grădini s’a ur4ită, după
mórtea lui Leo X , o nouă conspiraţiune
(1522) în contra Mediceiloră, care se pare
a se fi desvoltată în urma nemijlocitei
influenţe, pe care Machiavelli şl-a câşti-
gat’o în cerculü acelorü tineri democraţi
florentini. Planulă întreprinderei era a
alunga de nou pe Mediceii din Florenţa
şi a restabili ârăşl vechiulă guvernamentă
democratică. Conspiraţiunea ínsé a fostă
descoperită înainte de vreme. Pietro Ala-
tatü esposiţiunea jubilară şi ora- şulfl. Cu ocasiunea visitei de Marţi la esposiţiă, toţi participanţii români s’au fotografiatü în grupă înaintea discului pentru reuniunea şcolară „Matiţa Skolska“, unde fiăcare din ei şî-a d«pusü obolulü séu. Fotografulü era unü frate alü fotografului Adler din Braşovfl şi vorbia şi românesce. Séra la 7 óre ospeţii români au fostü invitaţi a asista la spectacululü feerică alü „fântânei luminóse“, care este mai mare ca şi cea din Párisii şi încă odată aşa de mare ca cea din Yiena. Construirea, întocmirea şi punerea în lucrare a acestei fântâni luminóse se dato- resce distinsului inginerü cehü Fr- Krizik, care posede unü stabili- mentü electro-technicü în Praga. D-sa avti bunăvoinţa a ne arăta construcţia interioră a fântânei luminóse (fontaine lumineuse.)
Mercuri diminâţa dspepii români, fiindü însoţiţi de d-lü pro- fesorü Dr. Jarnik, aü visitatÜ primăria din cetate. Aici profesorală de universitate şi archivarulü oraşului Dr. Emler li-a arătatfi tóté cele de véc(utü. In sala „primato- rilorü“ (primarii din vechime ai Pragei) unde era tocmai se se ţină şedinţa magistratului, îi agrăl pe Români primarulü oraşului Dr. Scholz mulţumindu-le de venire, precum şi fisiculü oraşului Dr. Záhor.
Dela primăriă ne duserămfi cu toţii la castelulü regal ü (Hradşin) unde ne uitarămfi prin castelulü regescü şi prin biserica monumentală St. Veit. Intorcéndu-ne de aici, visitarăm palatulü comitelui de Waldstein, locuinţa de odinioră a lui Wallenstein, ducele de Fried- land. După améc(í o parte se duse cu d-lü Dr. Pic la esposiţiă, pe când alţii din societatea nóstrá cu d-lü Dr. Jarnik se suiră în tur- nulü cu priveliscea séu panorama
mani, fratele poetului Luigi şi poetulă
Diaceto, cari erau consideraţi oa şefii şi
conducétorii acelei întreprinderi ce se
afla încă într’ună stadiu fórte ideală, a
trebuită s0-şl pi04ă viâţa pe eşafodă, ér
celorlalţi conspiratori li-a succesü sé fugă.
Toţi ceilalţi frecventanţl ai grădiniloră
oricellare sé pare, oă au fostă mai multă
séu mai puţină mestecaţi în. conspira
ţiunea acésta democratică.
Aceştia erau amicii oei noi ai lui
Machiavelli, cari îlă ascultaseră cu oea
mai încordată atenţiune şi cărora elă le
espuse în conversaţiunile sale liviane,
icóne bine reuşite ale veohei libertăţi
romane şi a instituţiuniloră sale spre se-
riósa apreţiare, imitare şi aplicare.
In astfelă de ceroü luorase Machia
velli 4ece ani de 4il0> după ce îşi ter
minase elă în manuscriptă cartea sa
despre principe. Oă acéstá carte pe a-
tunoia se afla numai ca manuscriptă se
cretă în mânile familiei Medici, se póte
conchide din íntréga posiţiune, în care
se afla încă Machiavelli faţă cu demo
craţia italiană.(Va urma.)
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANJ EI. Nr. 220—1891.
cea încântatdre a Pragei. De aici visitară suburbiulu Yinohradi, ne- putendu-se îndestulii mira, câtă de estinsă este Praga şi câtă de multă a crescuţii în timpulă din urmă.
Mercur! sera au fostă invitaţi toţi Românii la banchetulă, ce s’a arangiată în onorea lorii în sala otelului „Angerulă de aurii“. Onorurile de primire le-a făcută cu multa amabilitate totă d-lă Dr. Podlipny, care i-a fostu întâmpi
nată şi la gara. D sa este preşedintele tuturoru reuniunilorii cehe de gimnastică din Boemia (Sokol), este deputata dietaluşi una dintre personalităţile cele mai bine văzute şi populare în Praga. După ce se adunară toţi cei invitaţi, între cari erau multe personagie însemnate din Praga, se aşezară la masa. Menue-u\u, destulă de opulenţii, era scrisu în limba cehică. După servirea celei din urma fripturi s’au ţinutu toasturi, încependu preşedintele deputatulă din parlamen- tulu vienesă Dr. Sokol, care salută cu multă căldură şi simpatiă pe Români. Despre decursulă banchetului şi schimbulii de idei cu acestă ocasiune, ve voiu raporta deosebită în scrisorea următore. Pentru acjî voiu se mai observă numai, că după terminarea toas- teloru convenţionale, petrecerea deveni 16rte animată şi cordială. Românii fură rugaţi a cânta „Deşteptă* te Române“, la care fraţii Cehi respunseră imediaţii cântând, în coru „Hei Slovane!“
Petrecerea a fostu fdrte animată şi însufleţită şi a duratu pană pe la 6rele 2 din nopte. Toţi îşi esprimau părerea de reu, că n’au sciută pănă în momentulă din urmă, că vinu Românii, căci li-ară fi făcutu bucuroşii o primire şi mai frumdsă.
Replica junimei nostre academice.Apelu cătră publicalu românii.
întreprinderea nobilă a fraţilor u noştri universitari români din Bucurescî şi Iaşi este încă în memoriă tuturoru.
Impresia puternică, ce a produsă memoriulu loru în apusulii Europei, precum şi nenumăratele dovedi de simpatică aprobare, cu care pressa şi întrega inteligenţă străină a sprijiniţii causa ndstră, a celoră asupriţi, nu a putută se nu producă o adencă mâhnire în rândurile acelora, pe alii căroru stin- dardu este scrisu nimicirea nostră naţională.
Dreptu aceea pentru a se re- habilita într’unii procesă, pe care ei de altmintrelea de multă l’au perdută, şi’au luată refugiulă la unu răspunsă care geme de neadevăruri, sofisme şi chiar insulte
ordinare.Este de astă-dată, netăgăduită,
a nostră datorinţă, a junimei române din Transilvania şi Ungaria, se cjicemă şi noi ună cuventă în acestă luptă, în care şi noi sun- temă între cei dinteî interesaţi.
Acestă adeveră recunoscută, am hotarîtă, ca toţi universitarii români din Transilvania şi Ungaria se scriemu şi se editămă o demnă replică la respunsulă junimei academice maghiare.
In conlerenţele nostre dela Yiena, Graz, Budapesta şi Cluşiu cu toţii amă ajunsă la o perfectă înţelegere asupra acestui
punctă.De aceea ţinemă, că replica
ndstră nu este decâtă împlinirea unei datorinţe faţă de poporulă care ne-a născută, faţă de iubiţii noştri colegi Bucuresceni şi Iaşienî, faţă de lumea civilisată şi impar
ţiala, care precum se scie cu nerăbdare vre se afle adeverulă nemistificată.
Suntemu pe deplină conscii de greutatea sarcinei, ce ne-amă impusă.
Iubirea calda de neamă înae şi dreptatea, care pe a ndstră parte este, ne va ajuta, suntemă siguri, se triumfămă.
Comitetulă executivă ală junimei academice române, după esemplulă colegiloră maghiari, cu c[iua de a(|í a lansată liste de subscripţii benevole pentru acoperirea cheltueliloră de ţipară, espediţiă etc. a replicei.
Notămă aici, că replica ndstră este aprdpe terminată şi va apăre în patru limbi: românesce, franţu-
zesce, italienesce, şi nemţesce.
Ea va cuprinde la 90 de pa- gine în formată 8° mare, şi va fi răspândită gratuită în tdtă lumea cultă.
Totodată rugămă pe toţi acei P. T. Domni, cari dingreşelă nu ar fi primită liste de subscripţii, se binevoiéscá a se adresa la d-lă Aurel C. Popovicî în Graz {Park-
strasse 7.), de unde imediată li-se voră trimite listele în numără poftită.
Dealtcum orî şi cine ar dori se contribuéscá cu ore-care sumă şi fară a mai cere liste, este rugată a o trimite totă la adresa de susă, la care se voră trimite şi sumele colectate prin liste.
La urmă, tdte sumele incurse se voră cuita pe calea publicităţii.
Causa este a întregului neamă românescu. E vorba de ondrea ndstră naţională, sperămă dór, că spriginulă publicului românescă va corespunde însufleţirei, care ni-a pusă condeiulă în mână.
Viena şi Graz, 11 Ocfcomvre 1891.
Pentru comitetulă esecutivă :
Drd. Victor Roşea m p.
George Candrea m. p.
Drd. I. Bodea m. p.
Ilarian Rusanu m. p.
Voci asupra visiteiRomânilor Ardeleni la P raga.
Foile maghiare şi unele germane publicându despre banche- tulă dată de cătră Cehii din Praga în ondrea Româniloră nisce raporturi tendenţiosă schimonosite, aflămă de bine a reproduce şi ceea ce au scrisă foile cehe din Praga despre acăst.ă „serată amicală“, cum o numescă ele.
„Narodni Listy “ dela 8 Oc, tomvre scrie despre banchetulă- ce l’au daţii Cehii în ondrea Româniloră, cari au visitată espo- siţia regnicolară din Praga, ur- mătdrele :
„In onórea Româniloră, carï pe-
trecü la Praga, s’a arangiată asérà în
sala hotelului „La Angerulă de aură“ o
serată amicală, la care, pe lângă 6speţii
românï, au luată parte ună numără în
semnate* de personagie importante din
Praga. Disposiţiunea reciprocă la masa
comună a fostű esoelentă şi după ser
virea mâncărilorii s’au ridicatü câteva
toaste. Celü dintêiu a vorbitü deputatulü
din parlamentulă vienesü Dr. 1. Sokol,
care după o bineventare cordială a ós-
peţiloră din depărtare spuse, că Cehii şi
Românii din partea de dincolo a mo-
narohiei au o sorte egală, căol esistenţa
naţională a amândurora este în periculü.
Este dér o urmare firésoà së se cun0scă
unii pe alţii reciprocii şi së se stabilésoà
între ei o înţelegere, oare pănă aouma
a fostû paralisată de pressa duşmană
noué. „Românii“, 4ice voíbitorulü, „s’au
oonvinsti a î despre noi“ ; îşi redică pa-
harulă pentru înţelegerea împrumutată
între Cehî şi Români.
Din partea RomânilorÜ rëspunse d-lü
Dr. Aurel Mureşianu. Românii, cjis© 0lQi au fosta adânoă mişcaţi şi plăcuta sur
prinşi de primirea cordială, ce li-s’a fă
cuta în Praga. Ei făcură ună drumă de
trei cjile ca să vină aici să visiteze po
porule boemii şi să-şi manifesteze sim
patiile pentru stăruinţele sale nobile.
Acesta a şi fostă oausa principală a ve-
nirei lord. Nu Ptâtă cei ce domnesoQ,
câta mai multă cei ce luorâză merită
on6re, stimă şi simpatiă. „Pe noi ne
unesce", c}’86 vorbitorultt, „şi o legătură
de s6rte comună.“ A fi stăpânii în casa
sa e drepţii, der a asupri pe alţii nu e
dreptate. De aceea sunt şi voiu fi tot-
deuna în partea acelora, cari au apărata
şi apără egala îndreptăţire naţională.
Eu am fostft odini6ră în unuia şi ace
laşi rendtt ou oombatanţii voştri şi în
aceeaşi f6iă, în „Reforma“ lui Schuselka,
în care Palacky a apărata Biuteresele„
cehice, eu am apărata interesele române.
D-v6stră aţi desfăşurata stâgultt solida
rităţii slave şi noi sperăma, că prin a-
oâsta înţelegeţi libertate şi egală îndrep
tăţire a naţionalităţilor a din monarchiă
şi pentru libertate şi egală îndreptăţire
sunta şi Românii, în astă privinţă ei
sunta una cu D-v6stră, vă întindă mâna
şi strigă: „Trăiâscă poporala boema!
Trăiască nisuinţele sale nobile!“
Apoi s’a cetitti scris6rea deputatului
Dr. Troian, care fu tradusă în româ
nesce de cătră Dr. V. Hovorka, oare era
de faţă. Scrisdrea e de următorula cu
prinsa: „Gu sinceră părere de rău, vă
„faoă cunoscuta, oă din causa unei in-
„disposiţiunl grave (duple) îmi este peste
„putinţă să vina în mijlocula D-vostră.
„Vă roga să binevoiţi a mă scusa la 6s-
„peţl şi vestiţi convingerea mea, pe oare
„am espus’o deja în publica ; că egoismula
„necruţătorO şi nisuinţa evidentă a Nem-
„ţilora şi a Maghiarilora de a stăpâni
„şi a asupri pe t6te celelalte naţiuni ale
„Austro-Ungariei, duce şi şi silesce pe
„ceilalţi de a se scuti printr’o apărare
„oomună. Este neoesara, să ne înţele-
„gema înţelepţesoe şi să ne „ajutăma
„în modft cinstita !“
După acesta luâ cuventula redaoto-
rultt Ignatie Horica, oare accentua, că
germanisarea sţi maghiarisarea sunta nisce
gemeni ooncrescuţl, cari au numai o
inimă, şi că nimicindu-se unuia, trebue
să pi£ră şi celalalta. Pote că va fi de
lipsă, adause ela, să înaintăma despărţiţi
şi să batema pe duşmană uniţi. Ro-
mânula Dr. A . Popovicî arăta în vii co
lori starea Româniloră, espunendă, cum
că politica de assimilare numai câta
a deşteptată naţionalităţile şi nu
p6te să se laude cu nici una suo-
cesă. De aceea citâză ouvintele lui
Shaffarik, care cjio© că : calea desrobirii a
fosta tot-deuna lupta. Decă pop6rele
mici se voră uni într’o falangă tare, vorO
ajuge la nisce ţinte neaşteptate. în
chină păharula pentru federaţiune şi
pentru Cehii tineri, car! au primit’o în
programa lorC. — Apoi ia cuventula
prof. Schmitt JBeauchez în limba francesă,
accentuândă că se adeveresce cjicale ve-
ohiă: „Amicii amiciloră noştri şi duşma
nii duşmaniloră noştri suntă amicii noş
tri“ şi oă şi cei de faţă au adversari şi
amici comuni. Mai adaugă apoi, că me
rită deosebită atenţiune împrejurarea, că
4iarulă franceză, oare a voitft să apere
interesele slave, s’a numită: „L’Autriche
Slave etRoumaine“. Oratorulă în fine
într’o comparaţiă spirituală caracterisâză
situaţiunea politică şi dă espresiune do
rinţei, că după începutula ce l’au făcuta
Românii pri aceea c’au întinsa mâna
Cehiloră, să urmeze şi celelalte pentru
binele comună ala ambeloră naţiuni.
A mai închinată d-lă Drnd Romulu
Boiu pentru diaristica oehică, arătânda
oumcă pressa în înţelegere împrumutată va
fi o armă ascuţită. Mai încolo Dr. Chudoba
aduse ună toastă mai lungă şi f6rte
potrivita, care a fosta întâmpinată cu
aprobări generale. — Dr. Bremovshy
toasta pentru trăinicia amiciţiei oeho*
române oitândă între altele faptulă is
torica, că cetele ardelene române ale
lui Gavrilă Bethlen s’au luptat alăturea
cu Cehii, pe muntele Albă. — In fiae
d-lă Dr. Mureşianu mulţumi pentru
ospitalitate şi apoi adunarea petreoii cu
însufleţire pănă la órele înaintate din nópte.
„Narodni Listy“ îşi încheia raportulă cu cuvintele românesc!:„Sé trăescâ“ !
^Naţionalului, revenindă, publică în numerulă seu mai nou următorulă articulă, întitulată „Eve-
nimentulu dela Praga“ :„Primirea căldur0să, ce s’a făouttt
Româniloră la Praga, şi însemnătatea
discursuriloră rostite de oratorii cehi şi
români în favórea ideei unei conlucrări
a celorü două naţionalităţi pentru apő-
rarea drepturiloră loră, constituescă unii
adevărata evenimentă politică.Intr’adevără, este sciuta, oă în Aus*
tro-Ungaria, tóté naţionalităţile, oarî su
feră jugulă dualismului, adecă Românii
din Transilvania şi Bucovina, Cehii,
Croaţii, Italienii, eto., urmăresoa ideia
unei federaţiuni basată pe respeotulii
drepturiloră fiă-căreia din aceste naţio*
nalităţl. Numai Polonii suntă adversarii
acestei idei pentru cuvântulă, oă mai
speră înoâ o Poloniă mare. Dintre Aus
triac! numai partidulă antisemită susţine
acestă ideiă.Tóté naţionalităţile, avendă acelaşi
scopă, e naturala ca să lucreze împreună.
Acésta nu s’a făcută pănă acum şi déoá
e ună începuută în acâstă privinţă, elfi
e datorită iniţiativei Româniloră, a cft*
roră visită la Praga a fostă aprobată de
totă lumea, afară de 4iarulă „Tn5mau,
care nu póte să apróbe vre-ună lucru,
care ar porni din iniţiativa lui A. Mu
reşianu, direotorulă „Gazetei Transil
vaniei.“Şi nimicü nu dovesce maibine câttt
de cugetată şi de folositoră a fostă pa-
sulă făcută de Români, decâtă furia
0rbă a Unguriloră. Aoeştia înţelega bine
că atunci, când naţionalităţile, lăsândă
la o parte staturile vrâjmaşilora lorű, îşi
voră da mâna, despotismulă şi tirănia
ungurâscă voră fi trăită. Şi acâstă pers
pectivă îi înspăimântă grozavă şi téma
loră se reflectă în cjiarele maghiare, dia
cari vomă oiţa două din cele mai im
portante : „Pester Lloyd“ şi „Egye
tértés.“Oficiosulă „Pester Lloyd“, după ce
caută să dovedăscă că Românii şi Cehii
n’au nimică comună, strigă în contra
Româniloră „ómenl de disordine, cari
urmăresoa nimicirea monarchei austro-
ungare.“„Egyetertes“ e turbată şi viitorulü
i-se arată fórte întuneoată :„încă nu se soie ou siguranţă, -
scrie (Jiarulă maghiară, — décá alianţa
celorü două puteri (Românii şi Cehii) se
baseză pe ană paota serisü, ori pe unö
pactü verbalü; atâtă însă s’a pututQ
vedea şi pănă acum, că, în momentul
acţiunei, Românii voră atâca Ungaria, ér
Cehii vom atăca în acelaşi timpu Fim
şi Berlinulu.a a ^Celelalte 4i&™ maghiare ţină unii
limbagiu aprópe identică.In lipsă de argumente, Maghiarii
facă suposiţiunile cele mai ridioule, nu
mai ca să ponegrescă naţionalităţile ţi
spre a putea oontinua sistemulă de per-
secuţiune în contra loră.Dér nici Românii, nici Cehii, niol
vre-o altă naţionalitate nu urmărescQ
scopuri revoluţionare; ei ceră numai res
pectarea drepturiloră loră. Şi fiindü-oá
pentru a ajunge la acestă scopă, o ao-
ţiune comună e necesară, Românii au
şi făcută primulă pasă în aoâsfcă cale.E neîndoiosă, că acestă eveniment!},
care ínsemnézá ună începută de acţim
comună a naţionalităţiloră pentru redo
bândirea drepturiloră loru, va avé con
secinţe din cele mai însemnate.Noi salutămă evenimentul!) dela
Praga, ca trebuindă a produce mişoarea,
care va soăpa de despotismă pe Români
şi celelalte naţionalităţi din Austro-
Ungaria.
Nr. 220—1891 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
CRONICA POLITICĂ,— 3 (15) Octomvre.
In 11 Ootomvre sosiră în Agram mai
snulţi deputaţi cehi tineri ai parlamen
tului din Viena, sub conducerea profesoru
lui Blazek. Ospeţii aoeştia nu ş’au anunţat
mai dinainte visita lorü, deci au fosta pri
miţi la gar& numai de primarula Amrus.
După visitarea esposiţiunei se dede unfi
dejunü la plebanula Racki, apoi se făou
o escursiune în giurula oraşului Agram.
Séra visitară 0răşl deputaţii Cehi es-
posiţia însoţiţi de c&tr& deputaţi croaţi
oposiţionall; când părăsiră esposiţiunea,
li se fáoú entusiaste ovaţiunl. Publicula
erupse în strigăte nesfârşite de: „Zivili
Cesi!u, „Trăescă scumpii fraţi ai noştri,
-Cehii!“ In 12 Ootomvre séra Cehii fă
cură in oorpore o visită lui Starcevicî.
Regele Umberto ruga pe ambasa-
dorula francesa din Roma, ca să esprime
mulţămirea sa guvernului francesű, pentru
representarea sa oficială la desvălirea
monumentului lui Garibaldi la Nizza. Ela
vede în aoésta o dovadă de simpatiă şi
o garanţiâ a pâcei. piarula „Eveniment“
află, oă ambasadorula italiana genera-
lula Menabrea va părăsi Parisula. Ca ur
maşa ala söu va fi numitü Aliiért di
Sostegno, vice-preşedintele senatului şi
ginerele lui Cavour.
— Deolâraţiunile primarului oraşului
Bruxelles, Buls, cu ocasiunea banchetului
din Marsilia sunta viu comentate de foile
francese din Parisa. Una ecou simpa
tica au aflata în Francia următ6rele cu
vinte rostite de primarula Buls. „Se cjice,
că regele nostru ar voi ső aresteze o
parte din Francia. Cum ar puté o ţâră
ca a nostră ső anecteze o parte din Fran
cia. Noi soima, şi regele scie tota atâta
de bine ca şi noi, oă anexiunile, cari
suntü a se mulţâmi volniciei, suntü ca şi
unü lanţu de piciorulü monarchiei..........
Noi ne’am împlinita în 1870 datoria
n0stră ca ţâră neutrală, atâta faţă de
Francesi, câta şi faţă de Germani, şi
oeştl din urmă ne acusau ou tóté aceste
că prea simpatisăma cu Franoia. Măr tu-
risimü, oă ne-am bucurată de căderea
aoelui imperiu, oare a fosta pentru noi
o continuă ameninţare...“ piarul „Temps“
4ioe, că Buls a fosta una trimisa ala re
ggelűi Leopold, care a fosta animata de
dorinţa, de a arăta Franoiei deosebite
dovedi de simpatiă.
SOIRILE piLEI.— 8 (15) Octomvre.
Starea sănătăţii M. S. Reginei Româ
niei, scrie „Timpul“ este câta se póte
de îmbucurătore. Clima dulce dela Pal-
lanza a influinţata fórte multa la acéstá
îmbunătăţire a sănătăţei Suveranei ro
mâne şi déoá acéstá stare se va menţine,
M. S. va puté reîntra îu ţară cela multü
peste trei săptămâni.*
* *Regele Italiei după cum se telegra-
fiază din Pallanza a venita la Pallanza
oa să facă visită Regelui şi Reginei Ro
mâniei. M. S. a sosita după amé^I; a
fosta primita la gară de autorităţi, aso-
ciaţiunl şi populaţiă, care l’au condusa
pănă la otela unde se află Suveranii
Uomâniei. — Regele Umbert a stata două
cósurl la Regele Carola. Ela s’a întorsO
la 7 óre séra la Monza.*
* *
Regele Carolü, după cum i-se anunţă
farului „W. Tgbltt“, din BucurescI, în
Intórcerea sa cătră casă va veni şi în
Viena, pentru ca să seíntálnésoá cu îm-
pératula Francisoű Iosifű.*
* *Solidaritatea celorü asupriţi. Intr’unü
număra mai nou „Narodni Listy“ publică
sub titlula „Solidaritatea oelora asupriţi“
una interesanta articula, pe care sperămO
a-lü puté reproduce în ouréndü.*
* *Deputatü insultatü. „Magyar Hírlap“
sorié, că Hock János, deputata dietala,
plimbându-se ieri în vesmintele sale pre-
oţesoi pe stradă, a fosta insultata de
nisce gendarmi. In urma acésta depu-
tatula a făouta o interpelaţiune în ca
meră ministrului de interne, oeréndu-i
satisfacţiune. La desbaterile asupra pro
iectului de lege pentru indemnitate se vor
aduce pe tapeta şi brutalităţile oe cjil*
nicü le comită gendarmii. Afară de a-
césta s’a pornita o mişcăre 'între cetă
ţenii capitalei, cu scopulâ de a ţine încă
în deoursul acestei săptămâni o adunare
publică, când vorü protesta în contra
procedurei sălbatice a gendarmilorâ,
ceréuda dela locurile competente dispo-
siţiunl pentru sanarea acestui ultragiu,
ca astfel brutalităţile gendarmărescl se aibă
odată una sfârşita. — Una lucru de do
rita, căci prea li-a crescută oórnele.*
* *
Prinţulti Thurn Taxis Egon, deputa-
tula cercului Sân-Giura de lângă Be-
gheiu (com. Torontala) s’a îmbolnăvită
greu. O umflătură ce i-s’a ivita pe faţă
a reclamata ajutorula medicilorâ, cari
au trebuita să-i faoă o operaţiune, acésta
însă s’a sevârşita atâta de nenorocosa,
încâta prinţula şi-a perduta vederea o-
chiului drepta. In urma acestei opera
ţiuni se speră o reînsănătoşare. Familia
princiară Thurn-Taxis e în rudeniă ou
familia domnitóre.*
* *
Patruzeci de milióne moştenire. Nu
de multa murinda în Salzburg contele
A. Stepperg, care după familia princi
ară Thurn-Taxis a fosta oea mai bogată
familiă aristocrată din Bavaria, a testata
t0tă averea sa în preţa de 40 de mili
óne maree unui ginere ala său, contelui
Ernest May, oare a luata de. sociă pe o
fiică ilegitimă a sa.*
Statistica renegaţilora. După o sta
tistică a ministrului unguresoü de in
terne, în primula semestru ala anului
curenta s’au data concesiuni pentru ma-
ghiarisarea numelora pentru 741 de in-
divi<Şl. Tota cam cu numărula aoesta
se cifrézá lista renegaţilora în fiă-care
semestru ala anului. Cela mai neînsem
nata contingenţa, după memorata sta
tistica, îla dă Ardealula şi acésta este
o îmbucurătore dovadă, că între Români
renegatismula nu prinde nici de oumtt
rădăcină. Deoă s’au aflata totuşi şi în
Ardealü ici colea câte-untt renegata, a-
ceştia s’au aflata aprópe esolusivâ nu
mai dintre Jidani. Astfelâ din Cluşiu
şi-au maghiarisata numele în primula
semestru ala anului 6 Jidani, anume din
Fried s’a făcuta Faragó; din Hirsch —
Ronai; din Kohn — Kovács ; din Men-
del — Gyalui; din Mandel — Mezei;
din Petersél — Péterfi; din Schönber-
ger — Sebestyén. Din 741 de renegaţi,
83 suntü Jidani, ér ceialalţl vorü fi re
crutaţi din cine soie ce perduţl de pe
pustele Ungariei. Mai periculosă este
pentru naţionalităţi gendarmeria şi ser-
viciulü silvanalü, unde toţi cei ce întră
în slujbă trebue să se boteze mai întâiu
după tipioulü şi orânduiala lui Belzebub,
lăpădându-se de numele lorü şi luânda
nume maghiare.*
* *
Lohengrin in Paris. Preşedintele Carnot
şi soţia sa însoţi de generalulü Brugere
au luata parte la representarea piesei
„Lohengrin“ în marea operă, piarula
lui Roohefort „Intransigeant“ anunţă;
Majestatea Sa Carnot III şi soţia aces
tuia nu au hesitata să aplaude opera
insultătorului Franciéi. Manifestaţiunea
aoésta a fostă preougetată. Soirea acésta
a fosta imediata telegrafată la Berlin!“*
* *
0 crimă misteriosă. Din Paris setele-
grafiază: Cunosoutula redactora alü Zia
rului „France“ Titard a fosta găsită
într’o nópte înaintea ofioiului telegrafica
fără ounoscinţă scăldata în sângele său.
Capula ’i era mutilata în modü îngro-
zitorü. Acésta n’a fosta o crimă pentru
jefuire, fiind-oă la Titard s’a găsită
orologiula, punga cu bani şi alte lu
cruri de val6re. Starea lui e desperată.
Se crede, că nu-şî va veni în fire, oa
să dea amănunte asupra aoestuia tentat.
Cestiunea ardeléná şiFrancesii.
Sub titlulü „In România11
rulu „Le Réveit du Nord“ din Lille publică asupra cestiunei române din Transilvania următorulu articula, pe care Iu reproduceam după „Naţionalului
Nu vréu să vorbesca aoi de dragos
tele unui principe, de a cărui sórte d.
Saroey se înduioşa acum 15 4 ®» °i o cestiune de politică internaţională, oare
e în stare să provó ce una oonflictü eu
ropeana.România actuală nu cuprinde în li
mitele sale, de câta o jumătate a po
porului româna, cealaltă parte trăesoe
aprópe în întregimea ei, în Transil
vania. Asupra situaţiunei acestei din
urmă ţerl voima să presentăma câte-va
observaţiunl.
Situaţiunea bizară şi lamentabilă
totodată, inima României e supusă celei
mai odióse opresiuni ou tóté tratatele
cele mai formale. Tótá lumea soie din
câte ţerl diverse se compune monarchia
austro-ungară, o adevărată manta de
arlechiu, din oare fiecare petecă e pe
oale de a se separa de cela vecinü; fie
care din aoeste ţerl se bucură d’o au-
tonomiă mai multa séu mai puţina
mare. Transilvania e una din acelea,
căre ar trebui să se bucure de cele mai
mari libertăţi.
Patria románésoá de origine, ea a
foşti) renuita oorónei Ungariei acum
200 ani, acéstá uniune personală s’a
făcuta cu venirea lui Leopolda I. re
gele Ungariei, ou oondiţiunea, ca Tran
silvania să şl conserve autonomia sa ab
solută.
In 1868 se ridică autonomia Tran
silvaniei confirmându-se solemna de dieta
din Buda-Pesta drepturile Românilora.
Dér acésta nu putea să se împace ou
obioeiele Maghiarilorü. Ei au alungata
din Parlamenta pe toţi Românii şi Slavii,
acordânda nobililorü Maghiari dreptulü
de votü fără nici unü oensü, pe când
Românii şi Slavii plátescü censulü cela
mai urcata din Europa.
Tratatula din 1868 dă Românilora
dreptula de a-şl alege preoţii după bu-
nula lorü placa; Maghiarii facă ca să nu
fie confirmaţi preoţii aleşi şi-i ínloouiesoü
prin esoaturele lorü, a cărora principală
ocupaţiune sacerdotală este a lucra în
contra naţiunei lorü.
Ceea-ce însă este mai odiosü şi ceea
ce a ridicata unü strigátü de desperare
şi de furóre îu totă Românimea, este
legea votată de camera maghiară, prin
care se deschidă în tóté satele românescl
asile maghiare de copii, în care părinţii
suntü obligaţi a trimite pe copiii lorü
la etate de trei ani.
Aoesta este unulü din esem piele de
opresiune, care n’are asămănare nioăirl
în seeolulü X IX şi nici chiar Germanii
n’au inventatü acestü regimü pentru Al-
sacia-Lorena. Esistă în adevérü o core-
laţiune strânsă între situaţiunea nostră
şi oea a României. Ca şi noi, Românii
au fraţi, alü oárorü gándü vorü, fără însă
de a puté, a-lü depărta prin tóté mij-
lócele de la idea patriei mume, cu deo
sebire însă, oă provinciile nóstre au
fostü pustiite în urma unui tratatü; iar
provinciile române cu tóté tratatele.
In România agitaţiunea cresce 4i
cu 4i. S’a formata acum vre-o 10 luni
o ligă de revendioaţiune, asemenea fos
tei ligi patriotioe, numită ligă naţio
nală română. In şese luni ea număra
în BucurescI deja câte-va mii de mem
bri. Ea ţine conferinţe în tóté ţările,
caută a provooa, rémánéndü totdéuna
în limitele convenienţelor celorü mai
stricte, o mişcare a opiniunei in favórea
nenorociţilorD oprimaţi. Tóté clasele şi
societăţile faoü parte dintr’însa.
Studenţii din Bucuresoi şi Iaşi jócá
una rola fórte aotiva şi de curânda au
soosa una memoriu publicata în t6te lim
bile europene şi l’au trimistt tuturortt
universităţilorO pentru a denunţa indig-
naţiunei lumei civilisate uneltirile Maghia-
rilorO, demne de alte secole. Scurta,
România e într’o ferbere, oeea oe oon-
tribue a înouroa mai multa oestiunea o.
rientală atâta de înouroată.
Inimicii duşmanilora noştrii ne sunt&
amiol, am putâ 4ioe parafrasânda vorba
bine cunosoută; ast-fela România este
amica Franoiei.
Nu-şl p6te cine-va închipui oum
toţi Românii vorbesoâ limba n6stră,
cum scriu ei în aoâstă limbă. Nu citeztt
oa esemplu de oâta pe oela ala Reginei
României, oare a vă4uta una din luorft-
rile ei ooronată de Academia franoesft.
Nu trebue să uităma datoriile oe le
avema cătră amicii şi fraţii noştri ro
mâni. Am simpatisata totdâuna ou oei
oprimaţi, cu aoeia cari oertt dreptate îu
numele umanităţii.
Nu s’ar putea a doua 4i după aoea
neuitată recepţiune dela Kronstadt să
înt6roemQ oohii spre aoâstă mică ţâră
latină, prietena şi aliata ndstră firâsoă,
şi s’o susţinema cela puţina moralmente
cu o simpatiă neechivooă ? Simpatia unei
mari naţiuni faoe uneori mai multa de
câta armele.
Asta ar fi tota atâta, câta a merge
la Portsmouth.
Pierre Montagnac.
Telegramă part. a „Gaz. Trans.“*)Fâgâraşu, 14 Octomvre. In
adunarea comitatensă de a4î, Maghiarii au proclamatu ca vice- comite pe Mauriciu Kapocsânyi. In- dignaţiunea Româniloru e mare.
DIVERSE.0 cătâtoriă princiară ia băi In se-
COlulQ trecutu. Friderio Augusta II, prin
cipe electorala de Saxonia şi rege alfi
Poloniei, întreprinse în anula 1705 o că
lătoria la băile din Carlsbad, unde i-sa
pusa la disposiţia sa o mare gardă de
onore. Acâsta consta dintr’o trupă de
648 de soldaţi cu oficeri ou tota. îşi
pote cineva înohipui câta a costată în
treţinerea aoestei garde de on6re!
*) Sosită după încheierea fóiei. - Bed.
Cursulü la bursa din Viena.din 14 Octomvre a. c. 1891
104 —
%«mta de hârtiă5°/0 . . . . 100.75
impramutulü cäilorü ferate ungare -
115.75
dto arginta - - - • . 97.20
kmortisarea datoriei cäilorü ferate de
ostil ungare [1-ma emisiune] - - 111.25Imortisarea datoriei cäilorü ferate de
ostü ungare [2-a emisunei] - •
imori isarea datoriei cäilorü ferate de
ostü ungare (3-a emisiune) - - — .—
89.50
Bonuri croato-slavone - - - - - 104.50
Despăgubirea pentru dijma de vinü
ungurescü • - - - - - -
[mprumutulü cu premiulü ungurescü 140.65
Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului - ■ 130.20
Renta de hârtiă austriacă - - - - 91.10Renta de aurü austriacă • • ■ ■ - 108.95
G-albenî împărătesei- - - - - - 5.57
Napoleon-d’o r l .................................. 9.30
Mărci loO împ. germane “ . . . 57.65
Londra 10 Livres Sterlinge - • - 117„40
€arsulu pieţei i S r a s o v j l .
din 15 Octomvre st. n. 1891.
Bancnote românescl Cump. 9.25 Vênd. 9.29
irgintü romänescü * „ 918 „ 9.23
Kapoleon-d’orl - - „ 9.25 „ 9.30
Ciire turcescl „ 10.50 „ 10.55imperiali - - „ 9.50 „ 955
ftalb ini - - ■ - „ 5.40 „ 5.45
Scris. fonc. „Albina“ 6°/0 — .— „
n n n °/o n ” • n — .—
Ruble rusescl - - ■ „ 121.-~ „ 122.—
iiărcl germane - • „ 57.— „ 57.50
Öiscontulü 6—8 % pe anü.
Proprietara:
Dr. Aurel Mureşianu.Redaotorü responsabilă interimalü:
Gregoriu Maiorü.
Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 220—1891.
Preţurile cerealelor din piaţa Braşovu.din 9 Octomvre 1891.
MSsura séu
greutatea
1 H. -L.
>>»»>»ii
ii
ii
ii
ii
ii
ii
ii
11
11
11
11
11
1 kilă
ii
ii
100 kile
Valuta aus
Calitatea. trlacă.
fi. cr.
(cel mai frumos ' 8 20Grâu< mijlociu . . 7 60
(mai slabă . . 7 —
Grâu mestecată . . 5 —
f frum6să 6 _S8oari i mijlooi& . 5 80„ „ / frumosă 4 500rza X mijlociu . 4 30„ w w f frumosă 2 60Ovăsă 1 mjjiocju # 2 40Cuouruză . . . . 5 —
Mălaiu................. 4 50Mazăre................. 9 —
Linte ................. 12 —
Fasole................. 5 —
Sămenţă de ină . . 9 —
Sămânţă de cânepă 5 —
Cartofi.................. — 95Măzăriche . . . . — —
Carnea de vită . . — 52Carnea de porcă — 48Carnea de berbece — 28
2436
_
Nr, 1803-1891 677,3-2
PUBLICAŢIUNEScaunulă orfanală orăşenescă, ca
oficiu pentru pertractarea rămasuriloră face cunoscută, că Mercurî în 21 Oc- tomvre 1891 la 11 ore a. m. se voră vinde cu licitaţiă în Tergulă viteloru de sub straje 2 armăsari negri, din răma- sulă după Susana Tief, răposată în 2 Octomvră 1891.
Braşovă, 3 Octomvre 1891.
g e m u i orfanalii orăsenescH.
/<3GGQGGGOGGGGGQQGGQOOGGGGGQGG£>14444444444444444444444444444444444444
0 specialitate necomparaMlăîntre tôte apele minerale alcalin-acide din monarchiă şi streinătate
este
a p a , m ia a .e ra lă , d .e„REPflT“
care în urma composiţiunei pré fericite a părţiloră sale minerale şi a conţinutului estraordinarü în acid-carbonic se bucură de o valôre medicinală forte mare şi de ună renume universală neîntrecutei.
Apa minerală de ^ B é p a t ^ să întrebuinţeză ca medicamentă CU cele mai strălucite succese în contra conturbârilorü de mistuire, în contra stăriloră catarhalice a Stomachului şi a organelorû respirâtôre, în contra maladielorû rinichilorü şi a beşicei etc., are unu efectu admirabilii la se- creţiunea udatului şi este reounoscută ca remediu solvatoru nepreţuibilâ.
Celü mai curatü şi binefacëtorü productü naturalii.Ca borvizü adecă 1»cutii cu vinii.
nu se pote compara acâstă apă escelentă ou nici o altă apă minerală a continentului.
Şampagnula apelorü minerale.Conformă ordonanţei înaltului ministeră de interne No. 5891/YIII
din anulo 1890, apa minerală de este supraveghiată ca apămedicinală după prescripţiunile legilorü sanitare.
Veritabilitatea apei să constată prin aceea, că dopulă sticlei tre- bue sö fiă însemnată cu : „K.-Impér Répáti“. Deci sö r0gă a sé observa acesta spre evitarea falşificăriloră prin alte ape inferióre.
Apa minerală de „ R é p á t “ se găsesce în calitate prospătă şi veritabilă in depositulă subsemnatului; asemenea şi în farmacii, în cele mai multe băcănii şi In tóté birturile mai notabile.
Cu totă stima
A dm inistratiunea isvorului Josef György,
662,50—20 Braşovâ, Strada Michail Weiss (uliţa poştei) No. 12.
3000Q0000Q000 0 0 0 GGQQQ00000006
4+
*
4*
4*
*
+
4
444>1
4*
4f
*
*
4
>1
+4f
44
4*
44444
#4
y
, T H E M U T U A L ' ,Societate ie asigurare pe yieţă lela M - Y o r t
Curaţii reciprocă, fără acţionari.înfiinţată 1848.
este cea mai avută şi cea mai avantagi6să societate de asigurare pe vieţă din lume şi oferă siguranţa cea mai mare.Fondula totaltl de garanţă la 1 Ianuarie 1891:
£3* Peste 369 miliune florini. Dela înfiinţare s’a plătită posesorilorâ. de
polise:_ *ssr Peste 960 milione florini,
dintre cari cade singură, asupra câştiguriloră aprope
KT 910 milione florini.Câtu de mari avantage oferă o asigurare
la „The Mutual“, arată resultatulâ. polisei de mai josa desluşite, la care după espirarea asigurărei, câştigările a ajunsa apr6pe suma asigurată. Polisa Nr. 26,b27 (nu tontmă)
Suma asigurată . . . . Dolari 5,000.— Câştiguri adunate. . . . „ ?>,13l.—
Plătită în Martie 1891 cu Dolari 10.181.— Plata totală a premieloră
a foştii d e . . . . . . „ 4,605.—
Prin urmare câştig curata Dolari 5,526.—
Polisele dela „The Mutual“ sunta după doi ani neatacabile, şi după 3 ani nu’şl mai perda valorea. Bisicula pentru casa de rfis- boiu se primesce cu condiţiunî f6rte favorabile (mai adeseori gratisa). Asigurări de rentă cu deosebire avantagitise. Pentru in- formaţiunî esacte a se adresa la represen-
tantula pentru Braşovâ
D-lui CARQLU TflPEHER.625,6- 4
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei* ă, 5 cr. se potu cumpera în librăria Nicolae Ciurcu, şi în tutungeria I. Gross.
3 ^ £ e r s "o .l- u L t r e n u L r i l o r - dpe liniile orientale ale căii ferate de statft r. u. valabilii din 20 Iulie 1891.
Budapesta—Predealu Predealii—Budapesta B.-Pesta-Aradii-TeiiişTeiiiş-Aradii'-B.-Pesta Copşa-mică—Sibiiu
Trenă.de
persón.
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny
Oradea-mare
Mezo-TelegdR6vBratca
BuciaOiuciaHuedinStana
AghirişGhirbăuNădăşel
Cluşiu
Apahida Ghiriş Cucerdea Ui6raVinţul de sus Aiudă
Teiuşii
Crăci unelăBlaşiuMioăsasa
Copşa mică
Mediaşă Elisabatopole Sighişora Haşfalău
Homorodă
Augustină Apaţa Feldiora
Braşoyu
Timişă
Predeală
Buourescl
10.50
8.30
11.382.12
3.534.-
4.395.225.45
Trenüaccele
rată
6.056.317.127.29
7.49 8.01 8.14
8.29 8.46
9.0310.12 10.37 10.56 11.04 11.28
11.45
12.13 12.44 12.591.35
1.512.12
2.313.04 3 464.04
5?26
6.106.417.178.-
8.-
1.50
3.575.51
7.06 7.13
7.43 8.18
8.519.07 9.37
Trenüde
persón.
10.37 11.10
11.2812.38 1.14 1.21 1.29 1.54
2.13
5.50
Tren de persóne
12.201.4
2.26
9.2211.53
1.50 2.24
3.03 3.46 3.57
4.29 4.55 5.345.51
6.126.25 6.39 6.56 8.20
8.4510.2111.0911.17 11.26 11.54
12.18
12.581.34 1.51 2.29
2.48 3.03
3.26 4.074.495.35
Trenüaccele-
ratü
3.25
y.i5
11.1912.57
2.122.19
2.493.26
4.214.55
5.47
7.23
8.098.439.18
10.05
8.50
6. 6.18
6.347.34 7.57
8.22
8.38
8.43
9.14
9489.50
10.0610.2811.0411.19
12.27
12.581.15 1.35 2.09
2.193.013.31
BucurescI Predeală Timişă
Braşoyu
Feldióra Apaţa
Augustină Homorodă Haşfalău Sighişora
Elisabetopole Mediaşă
Copşa mică
MicăsasaBlaşiuCrăciunelă
Teiuşii
AiudăVinţul deUióraCucerdeaGhirişăApahida
Cluşiu
sus
Trenăaocele-
ratü
9.30
Nădăşelă Ghîrbău Aghireşă StanaB. HuiedinCiuciaBuciaBratoaRévMező-Telegd
Oradea mare
P. Ladâny Szolnok
Budapesta
Viena
mureşu-ljudoşii—Bistriţa
Murăşă-Ludoşă
Ţagu-Budatelioă Bistriţa . . .
Nota t
4.-
6.489.59
7.351.121.42
2.182.48
3.193.40
3.564.295.345.54
Trenüde
persón
4.205.075.42
6.21 6.42
6 55 6.57
7.31
8.-8.07
8.24
8.549.23
10.4511.01
12.1712.47
1.26
1.52
2.182.25
3.46
5.26
7.301.40
6.09
6.558.238.53
9.31 10.09 10.31
10.47
11.06 11.42 11.57 12.281.08
1.35
2.052.132.31 3.18 4.455.14
Trenüaccele
rată
Trenăde
persón.
6.086.296.47
7.027.287.47 8.25 8.51 9.109.30
10.07
10.44 11.04
1.16
3.31
8.505.165.57
6.58
6.351.40
1.25
1.50
2.122.192.393.154.32
4.535.305.47
7.238.03
8.37
9.049.46
11.03
11.29 12.06 12.37 12.531.181.392.132.27
2.49
3.47
4.074.28 2.34 4.52 5.26
Viena
Budapesta Szolnok
Aradü
Glogovaţă
Gyorok Paulişă RadnaLipova Conop
Bêrzava Soborşină Zamă Gurasada IliaBranicica Deva Simeria (Pisti)Or ăştia ŞibotăVinţ. de josăAlba-IuliaTeiuşii
Trenăde
persón
Trenăaccele
rată
Trenă de
pers ón.
10.50 8.- 3.25
8.15 1.50 9.5011.14 3.57 1.05
3.45 6.52 5.244.30
T. d. per.
2.20 5.46
4.42 2.34 5.57
5.03 3.05 6.195.14 3.23 6.305.32 3.39 6.485.56 7.12
6.12 7.276.58 8.077.26 8.337.52 8.578.08 9.138.26 9.29;8.52 9.539.50 10.19
10.16 10.5010.36 11.1611.- 11.44!11.26 12.06111.53 12.38
Trenăde
persón.
TrenăaccelO'
rată
Alba IuliaVinţ. de josă Şibotă Orăştia Simeria (Piskí) Deva
Aradü
Viena
3.09 3.504.09 4.52 455 5.23 5.59
6.246.49
7.-7.28
8.038.549.109.449.58
10.1110.34
10.4611.18
4.15
7.20
6.05
Trenăde
pOrsón
1.39 2.19 2.36 3.03 3.30 4 17 4.33
4.55 5.17
5.28 5.53
Copşa micăŞeica-mareLoamueşOcnaSibiiu
3.-3.314.154.465.10
10.4711.2712.0812.381.-
7.107.438.278.599.23
Sibiiu—Copşa-mică
SibiiuOcna Loamneş Şeica-mare
Copşa mică
7.35 8 02 8.30 9 05
9.34
4.344.585.255.55
6.20
10.17 10 48 11.09 11.40
12.05
Cucerdea-Oşorheiu - R. sas.6.247.027.17
5.14 7.46601 7.576.20 8 086.49 8.30
8.408.24 9.05
11.51 2.21
1 55 5.50
7.20 1.40
CucerdeaLudoş
Oşorheiu |
Regh.-săs.
2.50 3 34 5.20 5.35
7.10
8.209.11
11.17
2.413.275.145.36
7.15
Regh.-săs. -Oşorh.- Cucerdea
Simeria (Pisti) Petroşen! || Petroşem-Simeria (Pisti)
6.11
6.437.12
7.51
8.178.428.47
10.09
11.511.55
7.20
6.346.52 7,40 8.- 8.15 8.298.53 9.12 9.51
10.0610.2310.4211.1711.5112.09
2.24
4.47
SimeriaStreiuHaţegăPui
Crivadia Baniţa Petroşenî
6.- 10.35 4.226.35 11.26 4.587.21 12.23 5.42
8.06 12.- 6.368.47 2.23 7.249.21 3.19 8.049.45 4.- 8.36
PetroşenîBaniţaCrivadiaPuiHaţegăStreiuSimeria
6.-6.417.197.578.369.189.52
10.5011.4012.191.051.542.493.27
6.206.547.207.518.259.019.35
A ra d ü —Timisóra Tim isóra—A radü
8.40
6.05
Bistrita—Jflur eşu-JLudoşu
Bistriţa . . .Ţagu-Budctelică
Mur0şă-Ludoşă
1.164.15
7.21
AraduVingaTimişora
6.15 11.30 7.157.32 12.47 8.048.42 2.04 8.57
TimişoraVingaAradü
6.20 1.117.21 2.468.03 3.50
_5.05t
6.407.50
Gr liirisu—Tu rd a T u rd a —Gliirisii
G hi rişti Turda
7.48] 10.35 3.40 10.20 Turda 14.5o| 9.30 2.308.08] 10.55 4.- 10.44 Ghirişu 5.10| 9.50 2.50
8.509.10
Sigliisóra—Odorlieiu |j Odorlieiu—Sighişora
Sighişora. Odorheiu .
1 4.30 11.25 Odorheiu. . . 8.157.21 2.11 Sighişora. . . 10.52|
3.15
Regh.-săs.
Oşorheiu |
LudoşCucerdea
5.21
6.587.47
8.-9.355.54
7.418.25
8.159.53
10.2012.0612.50
Simeria (Piski)—HunedoraSimeria (Pisti)CernaHunedóra
10.5011.1311.48
4.405.035.38
9.169.349.58
Hunedora—Simeria (Piski)HunedóraCernaSimeria
4.465115.28
2.32 3 — 3.20
7.227.508.10
Brasov—Kern esel
Braşoy
Zêrnescï
Kernesci —Brasov
5.45
7.26
2.58
4.39
Careii-mari—Zeläu II Zeläu—Careii-mark
Numerii încuadraţl cu linii gróse ínsemnézá ôrele de nópte.
Careii-marI. . . . 5.50 Zelău . . . .
11.- Careii-marI . . • •
1.56
6.48
Zêrnescï
Braşoy
8.-
9.24
5.20
6.44
Braşov -Braşoyfl Uzonă S .Georgiu
S*-(*eorgiu310“8.30
9 43 10.23
5.235.03
S.-Oeorgiu—Brasov.S.-GreorgiuUzonăBraşovfi
6.327.008.08
5.17545
6 53
Tipografia A. MUBJEŞIANU, Braşovu