Download - Carpati Geologie
-
8/16/2019 Carpati Geologie
1/44
CARPAŢII ROMÂNEŞTI - DATE GEOLOGICE
CARACTERISTICI GENERALE:
-au luat naştere într -un sector secundar (N) al Oc. Tethys, dintre plăcile Eurasiatică(sectorul Esteuropean) şi Africană, format în prima parte a Mz.
-un rol aparte l-a avut jocul microplăcilor (blocuri)
EVOLUŢIA PALEOGEOGRAFICĂ
1. Etapa prealpină
2. Etapa alpină
-
8/16/2019 Carpati Geologie
2/44
1. Etapa prealpină
Ptz final ÷ Pz final
nucleele unor masive carpatice (roci metamorfozate + mase intrusive de granite)
2. Etapa alpină
realizarea orogenului (sistemului) carpatic
antrenarea în ↑ a unităţilor limitrofe inclusiv a celor de platformă
faze :
2.1. Faza preK med
2.2. Faza K med – Pg 2.3. Faza Ng - Q
-
8/16/2019 Carpati Geologie
3/44
2.1. Faza precretacic mediu
triasic → formarea Oc. Tethys
prima parte a Mz (÷ începutul K) → expansiunea oceanului
urmează etapa de compresiune → ≈, , ╩ parţiale, subducţii
2.2. Faza K med – Pg
Realizarea:
osaturii sistemului carpatic
curburilor principale
unor legături complexe cu regiunile din Vorland
Orogeneze
austrică
laramică
-
8/16/2019 Carpati Geologie
4/44
► Orogeneza austrică → mezo-K
închiderea baz. oc.→ aliniam. de sutură (Maramureş; S şi V M. Apuseni)
iniţializarea şariajelor în cele 3 mari unităţi carpatice C.Or. :
• individualizarea Ucr-mz, ╩ treptat şi ╠ spre E
• realizarea între aceasta şi bl. Esteuropean a două ╚╝ (în V → fundament oc.,↓ activă, ▓ J-K; în E → fundament provenit din bl. Esteuropean, ↓ mai lentă, ▓ subţire)
• începutul Ucr-mz peste marginea flişului int.
C.Mer. şi M. Banatului:
• începe marele şariaj prin care UG ╠ spre S-E peste un sector ↓ al platf.
Moessice→ rezultă iniţial pz. (secundară) de Severin M. Apuseni:
• încetarea funcţionării riftului→ începutul K
• declanşarea de → Ptect între unit. N şi SE
-
8/16/2019 Carpati Geologie
5/44
►Orogeneza laramică → senonian sup. – Pg
definitivarea majore→ munţi din roci cristaline pedimentaţie intensă → pediplenă generalizată la sf. etapei
C.Or.• accent. tiparului structural creat de mişcările austrice + subducţia marginii platf.Esteuropene
• încheierea ╠ Ucr-mz peste flişul int. care va fi ≈ şi transf. în• accent. ↓ în unit. E (a fliş ext.)→ ▓ domin. din spaţiul carpatic (cr. + fliş int.) C.Mer.
•două (N → S) → PG peste AD (provenit din micropl. moessică) + Pz.Supragetică (formațiuni ale DG peste PG)•efuziuni magmatice (banatite)
• ▬ ▬ ▬ t e ct. a uscat. cr.
╚╝, ▲,▲ ▲ ▲ (↑↑ cu I ≠ ) M. Apuseni • unit. struct. maj. (N+S) s-au apropiat pe direcția NV –SE• → N (pz. Codru + Biharea peste AB) + S (pz. Drocea + Trascău) •reducerea fostului baz. oc. (ofiolite mai extinse doar în Drocea)
• ╩
extinse + început de▬
▬ ▬
baz. de sedim. unde se acum.și
bloc. calcaroase(actualele olistolite)
-
8/16/2019 Carpati Geologie
6/44
2.3. Faza Ng-Q desăvârșirea structurii Carpaților
►Mişcările savice – sf. oligocenului
• ≈ flişul Pg din C.Or.• unele ↑ în restul spaţiului carpatic• trepte de modelare (Râul Şes I) cu caracter de pedimente
►Mişcările stirice – miocen (burdigalian – sm)
•activarea unor fracturi profunde
↓ unor regiuni (baz. Transilvaniei şi panonic,unele depresiuni interne în munţii Apuseni şi Banatului)• începutul erupţiilor vulcanice (V C.Or.);•crearea avanfosei carpatice
►Mişcările attice – miocen sup. (sm. sup.)• finalizarea stilului tectonic al flişului Pg şi ↑ sa• erupţii vulcanice în C.Or. + S-V M. Apuseni•transgresiunea ponţiană baz. marine (panonic, transilvan, getic) cu unelelegături între ele.• nivele de eroziune
-
8/16/2019 Carpati Geologie
7/44
►Mişcările de ↑ de la sf. pliocenului + Q
• ↑ Carpaţilor cu 500-1000, dar și procese de ↓ activă în unele depr. (Braşov,Ciuc, Gheorghieni)
• continuarea erupţiilor vulcanice construirea lanţurilor de munţi (V C.Or.) şi formarea masivelor vulcanice (M.Metaliferi)
• ultimele erupţii vulcanice bazaltele Q
• ╩ baz. de sedim.
• nivele de eroziune în lungul văilor
• 4-8 nivele de terase
-
8/16/2019 Carpati Geologie
8/44
Carpaţii Orientali
4 subunităţi tectono-structurale:
• cristalino-mezozoică
• fliş
• vulcanite neogene
• depresiuni tectonice intramontane
-
8/16/2019 Carpati Geologie
9/44
1. Unitatea cristalino-
mezozoică (Dacidelemediane și Dacidelemarginale)
• axul C. Or. (poziţia relativ centrală)
• în raport de ea s-audezvoltat celelalteunităţi, în alcătuirea lor intrând materialeprovenite din aceasta
• dominant rocicristaline (mezo- și epimetamorfice) asoc.
cu roci granitice (m.a.Pz)
• ▓ vechi Mz (m.a.calcare), redus decătre eroziune la mai
multe petece
-
8/16/2019 Carpati Geologie
10/44
• între falia central-carpatică (V) şi cea est-carpatică (E)
• două mari compartim. – N (munţii Maramureş, Rodnei, Suhard, ObcinaMestecăniş, Giumalău, Rarău, Bistriţei, Hășmaș, Ciuc) şi S (munţii Leaota, Bucegi,Postăvaru, PiatraMare); se adaugă oinsulă cr. cu ▓ şi r. vulc. în M. Perşani
• mişcările austrice → definitivarea structurii în
pânze → subunit. V(Dme) ╠ peste cea E(Dma) pz.transilvană, care larândul ei pesteflişul K pz.bucovinică
-
8/16/2019 Carpati Geologie
11/44
2. Unităţile flişului
• cea mai mare parte a
C.Or. • pe ambele părţi aleaxului cristalin, dardominant pe latura E undeeste continuă şi unde înlocuieşte la sud deTrotuş masa cristalină.
• ▓ flişului s-au acumulat într-o ╚╝ care a începutindividualizarea la sf. J,dar care a funcţionat ca
baz. ▓ ↓ din K • fundament dublu → oc.(V; f. ↓ după orog.austrică) + de platf. (E)
-
8/16/2019 Carpati Geologie
12/44
• în V falia E-carpatică o
separă de Ucr-mz, iar în Efalia externă o separă deavanfosa carpatică
• numeroase masive:Obcina Feredeu, Obcina
Mare, munţii Stânişoarei, Ceahlău, Tarcău, Goşmanu, Berzunţ, Vrancei, Buzăului, Ciucaş, Baiu, Bodoc, Baraolt,Clăbucetele Întorsurii.
• 3 subunităţi: flişul intern, flişul extern,flişul transcarpatic.
-
8/16/2019 Carpati Geologie
13/44
2.1. Flişul intern(Dacidele externe)
• în E Ucr-mz
• ▓ dominant K (grezos sauconglomeratic), provenitdin cordilierele ╩ din Ucr-mz
• orog.laramică → peste fliş. ext, ↑, ╩ de ▲ ce
s-au alăturat Ucr-mz • Pz de Ceahlău (V-internă sau internă superioară);stratele de Sinaia (marnocalcare), stratele deComarnic (gresii şi marnocalcare),conglomeratele de Ciucaş
şi Ceahlău
• Pz de Teleajen (internă inferioară, flişului
curbicortical, E-internă);mat. fine (argile, marne)
-
8/16/2019 Carpati Geologie
14/44
2.2. Flişul extern(Moldavidele)
• între faliile internă (V) şi
externă (E)• ╚╝ în K (peste sectoare▬ ▬ ▬ şi ↓ ale Platf.Esteuropene)
• în K sup şi Pg regim ↓
activ• sursele ▓ K - Platf.Esteuropeană şi fragm.cordilierei de şisturi verzi(cordiliera cumană); Pg -
s-au adăugat ▲
din flişul int.
•primele ≈ mişcările laramice
•stilul tect. şi pânzele
mişcările Nz (m.a. stirice)
-
8/16/2019 Carpati Geologie
15/44
• Pz. Audia (V); argilo-marnoasă (K); grezoasă (Pg); seria gresiei de Siriu
• Pz. de Tarcău (centru şi E); K - marno-argilos;eocen - depozite groase(gresiile de Tarcău şi Fusaru); oligocen (menilite, disodile, argile,gresii de Kliwa)
• Pz. de Vrancea - arealemai mici (ferestretectonice – scoase la zide sub pz. de Tarcău);alcătuire apropiată de pz.
de Tarcău (dar provenitedomin. din unit. de platf.); în Vrancea şi în baz.râurilor Oituz, Bistriţa (Tazlău-Cracău), Humor,Suceava (Putna)
-
8/16/2019 Carpati Geologie
16/44
2.3. Flişul transcarpatic(Pz. Botiza-Petrova)
• lat. NV a Ucr-mz (Maramureş), m.a. întrevăile Vişeu şi Iza
• ▓ groase Pg grezo-argiloase, localmicroconglomerate
• zonă labilă K-Pg; Pg ↓ activă
• mişc.stirice≈,││,peste lat. V a Ucr-mz
3 U it t l i ă
-
8/16/2019 Carpati Geologie
17/44
3. Unitatea vulcanică
• V lanţ aproapecontinuu de aparatevulcanice şi platouri
• Ng în lungul unorfracturi profunde din Baz.transilvan, unde se prod.Subducţii
•faze → badenian (miocenmed.) ÷ sf. plioc. - Q
• c.m. imp. ▲ vulc.→ Oaş, Igniş, Gutâi, Călimani, Gurghiu, Harghita
• între ei → aparate vulc.mai < încorporate în ▓ (Ţibleş, Bârgău)
• dominant andezite şi aglomerate vulcanice, seadaugă riolite şi localbazalte.
M O G tâi
-
8/16/2019 Carpati Geologie
18/44
M.Oaş-Gutâi• riolite, tufuri, andezite,andezite bazaltoide• conuri + caldeire (baz.Mara şi Săpânţa)
denudate şi fragm.Ulterior
M.Ţibleş-Bârgău • sedimentar-vulcanic
• corp. intruse (neckuri,silluri, lacoliţi) în ▓ Pg;lipsesc curgerile de laveşi piroclastitele
M. Rodnei (S+E)
• mici neckuri în ▓ Pg
M. Toroiaga
• dikeuri + silluri deandezite ce străpung
cristalinul
-
8/16/2019 Carpati Geologie
19/44
M.Călimani-Gurghiu-Harghita
• desfăşurarea c.m. >, ▬ ▬ ▬
-
8/16/2019 Carpati Geologie
20/44
Bazaltele cuaternare
(plioc. final-pleist. inf. ÷ leist. med.)• M. Perşani (Racoş, Hoghiz, Veneţia, gara
Perşani); M. Călimani (coloane în alcăt. vers.)• curgeri de bazalte +piroclastite
-
8/16/2019 Carpati Geologie
21/44
4. Unităţile depresionare intramontane
• cel mai mare număr de depresiuni
• multe sunt mici şi au rezultat prin eroziune diferenţială (în bazin de recepţie, pe
contacte longitudinale, în spatele unor bare de roci dure în care râurile şi-au tăiat defilee).
-
8/16/2019 Carpati Geologie
22/44
opus acestora sunt depresiunile mari , tectonice; eroziunea, cu rol secundar, doar aaccentuat unele caracteristici morfologice; se disting două tipuri:
- tectonice şi de baraj vulcanic Maramureş, Oaş, Dornelor, Ciuc,Gheorghieni, Borsec, Bilbor, Drăgoiasa
- tectonice propriu-zise (posttectonice) cu caracter de graben (Braşov, Comăneşti)
-
8/16/2019 Carpati Geologie
23/44
Carpaţii Meridionali
• între falia Iezer-Păpuşa (Db.), falia pericarpatică (S), falia transilvană (N)
• unitate mult mai omogenă (în raport cu C.Or. sau M. Apuseni), atât litologic (dominantcristalină) cât şi tectono-structural
-
8/16/2019 Carpati Geologie
24/44
1. Autohtonul
danubian (Dacidele
marginale)
• în S-V între Olteţ şi Dunăre; evidenţiat deeroz. care a îndepărtat pz.acoperitoare
• Parâng, Vâlcan,Retezat, Ţarcu, Cerna, Almăj
• s-a realizat într-un
sector labil al Pl.Moessice
• mişc. laramice → încălecarea PG peste AD
-
8/16/2019 Carpati Geologie
25/44
•cristalin → Ptz (prehercinic),mezometamorfic (gnaise,cuarţite → ▲ Cernei,Vâlcan, Parâng) +epimetamorfic (M. Almăj) + granitoide (▲ Parâng,Retezat, Ţarcu); → Pz
(hercinic ↓ metamorfozat→ ▲ Parâng, Vâlcan,Retezat)
• ▓ → Pz, Mz (J-K), mio-pliocen (în depres.posttect. → Dep.Petroşani)
2 Pânza Getică (Dacidele
-
8/16/2019 Carpati Geologie
26/44
2. Pânza Getică (Dacidelemediane)
• ▲ Locvei, Semenic,Poiana Ruscă, Şurean,
Cândrel, Căpăţânei, Făgăraş, iar ca petece maiextinse în Godeanu,Mehedinţi
• sf. Ptz şi Pz → ╚╝ ▓ încare s-au realizat
metamorfozări, ≈ ╩ • redevine ╚╝ ▓ în Mz (sf. Tşi în J)
• mişc. austrice → începe
şariajul (se formează Pz.de Severin în DG)
• mişc. laramice → audesăvârşit →PG + AD,dar şi Unit. Supragetice
(peste PG)
• roci cristaline (şisturi) Ptz
-
8/16/2019 Carpati Geologie
27/44
• roci cristaline (şisturi) Ptzfinal-Pz: predominant mezometamorfice/mezo-
katamorfice (din Semenic
÷ Iezer-Păpuşa) (gnaise,
micaşisturi, cuarţite), dar şi şist . epimetamorfice înSemenic (S) şi PoianaRuscă (S) (şisturi cuarţito-sericitoase, calcarecristaline)
• < blocuri magmatice(granite, granodiorite (M.Semenic şi V M. Almăj)
• sedimentar → unităţile Reşiţa-Moldova-Nouă,Haţeg , Măgura Codlei , Vânturariţa, Şopot (M. Almăj); petice desedimentar în M. Godeanu (gresii şi conglomerate) şi la Gura Văii (calcare)
-
8/16/2019 Carpati Geologie
28/44
3. Pânza de Severin
• în Pod. Mehedinţi → fâşie între PG şi AD
• o fosă în DG (în K med) în care s-au acum. ▓ flişoide (gresii, marne,
argile) + ofiolite (m.a.blocuri de bazalte).
• mişc. austrice → dislocarea complexului deSeverin şi ╠ spre SE
• mişc. laramice au dus laacoperirea lui de către PG
-
8/16/2019 Carpati Geologie
29/44
4. Unităţi supragetice
• Făgăraş, Cindrel,Şureanu, Căpăţânii, Poiana Ruscă, Dognecea şi Locvei.
• cristalin- prehercinic mezometamorfice(amfibolite, gnaise,
micaşisturi şi paragnaise) în Făgăraş şi Dognecea şi hercinic (şist. epimetamorfice,dolomite etc.) în Locveişi Poiana Ruscă
•Sedimentar (T,J,K;conglomerate, gresii,calcare), Făgăraş, Dognecea, Căpăţânii şi Cindrel-Şureanu (N)
-
8/16/2019 Carpati Geologie
30/44
• mişc. laramice ╠ pesteunele sect. ale DG → Pz.Făgăraş – V. Oltului ÷ V.
Dâmbovicioara-Codlea,cu amploare m. > + Pz.Dognecea-Locva cudesfăş. limitată)
-
8/16/2019 Carpati Geologie
31/44
5. Magmatite K sup. –
Pg
• K sup. (aglomerate,tufuri, andezite) → M.Poiana Ruscă
• Pg (granite, granitoide,diorite) → m.a. în ▲ Locvei, Dognecei (bloc.c.m. >), Semenic
6. Depresiunile intramontane
-
8/16/2019 Carpati Geologie
32/44
6. Depresiunile intramontane
• Dep. Petroşani → graben Pg; ▓ Pg-mioc.inf. (conglomerate, argile, gresii argiloase,marne; peste 25 strate de cărbuni)
• Dep. Haţeg-Strei → două grabene (Haţeg şi Strei) separate de bl. din r. cr.; ▓ Pg-mioc.sup. (conglomerate, argile, marne, nisipuri, cărbuni)
• Dep. Caransebeş-
-
8/16/2019 Carpati Geologie
33/44
Dep. CaransebeşMehadia → culoar tect.badenian (mioc.sup.); ▓ mioc.sup.-pliocen(gresii, conglomerate,
marno-argile, cărbuni, nisip, argile, pietrişuri)
• Dep. Bozovici → graben badenian darschiţat în mioc.inf.(conglomerate, gresii,nisipuri, pietrişuri, argile)
• Dep. Sicheviţa-
Culoarul Dunării → culoar tect. burdigalian(mioc.inf.)-badenian(conglomerate,pietrişuri, gresii cunisipuri, argile,
intercalaţii de cărbuni)
-
8/16/2019 Carpati Geologie
34/44
Munţii Apuseni
• unitate m. < în raport cu celelalte
• T sup.-J sup. → dezv. unui rift (în S şi V) → s-a separat unitatea Dacidelor interiorare
(Ap.N) de cea a Transilvanidelor (Ap.S)
• roci metamorfice, magmatice, sedimentare, primele dominant în N, iar celelalte în S,unde se întrepătrund (mozaic structural şi petrografic)
1.Subunitatea central-nordică
-
8/16/2019 Carpati Geologie
35/44
a M. Apuseni (Dacidele
interioare)
•Gilău, Vlădeasa, Bihor, Pădurea
Craiului, Codru Moma şi VZarandului (Highiş)
• Ptz-Pz sup. → masa cristalină supusă eroz.
• PreK sup. → uscatul este
acoperit de ape 3 domenii de▓ (Bihor, Codru, Biharia)
• K sup.-Pg → definitivareastructurii în pz. (de Codru şi Biharia în raport cu autohtonul deBihor)
• mişc. laramice → au det. şi ▬
▬ ▬ regiunii → unelecompartim. ↓ (baz. ▓), iar altele ↑ (horsturi)
• magmatism în lungul unor
fracturi profunde → mase însemnate de ranite diorite etc.
• şis tur i cr is tal ine
-
8/16/2019 Carpati Geologie
36/44
şis tur i cr istal ine
prehercinice (ocupă c.m. >parte)
mezometamorfice(cr. de Someş - ▲Gilău, Bihor;
cr. de Mădrizeşti (E M. Zarand) epimetamorfice (▲
Gilău, Codrului, baz. sup. alSomeşului Cald) → cr. de Arada, Biharia şi Muncel
• magmati te prehercinice – granite care străpung masacristalină (batolitul din MunteleMare, corpurile din S M.Codrului, granitul de Şiria etc.)
•şis tur i le cr istal ine h ercinice
– M. Zarand (metamorfismslab)
• magmati te hercinice – M.Zarand (granite în V + diorite şi gabrouri în centru)
• sedimentarul → 3 domenii
-
8/16/2019 Carpati Geologie
37/44
sedimentarul 3 domenii
de Bihor - ▲ Gilău, Vlădeasa, Bihor şi Pădurea Craiului
de Codru - ▲ Pădurea Craiului, Bihor (S-V), Gilău (S),Codru-Moma şi Zarand de Biharia - ▲ Zarand,
Bihor (S-V)
• sedimentarul posttectonic
(sf.K) - Roşia, Răchiţele, ValeaDrăganului, Borod
• magm atitele laramice (K sup.- Pg) – cea mai importantă masă s-a realizat în Vlădeasa (andezite, dacite, riolite); corpurim. < (Budureasa, Iara-Băişoara) → curgeri de lave,andezite, dacite + corp. intruse(corpuri şi filoane de granite,diorite etc.)
-
8/16/2019 Carpati Geologie
38/44
2. Subunitatea sudică aMunţilor Apuseni(Transilvanidele)
• ▲ Drocea (E Zarandului),Metaliferi, Trascău
• în S falia transilvană (dinlungul Mureşului), în E falia est-apuseană, în N o fractură profundă în lungul căreia masa
ofiolitelor din sud intră încontact cu cristalinul de Bihor
-
8/16/2019 Carpati Geologie
39/44
T sup – J med → rift → dezv.baz. oc. → ofiolite
• J sup →riftul îşi încetează ev.,
iar baz. ▓ intră în faza decomprimare
• K → ▬ ▬ ▬ masei de ofiolite,↑ bl. cu ▓ T-K inf, (pz.
Drocea + Trascău), ╩, magm.laramice
• miocen → ╚╝ posttect. care aufuncţionat ca baz. ▓
• în lungul unor linii de fractură s-a înregistrat vulcanism Ng şi Q
• cristal in → în M Trascău şi
-
8/16/2019 Carpati Geologie
40/44
• cristal in → în M. Trascău şi pe Valea Mureşului (şisturi mezometamorfice preherciniceşi epimetamorfice hercinice)
• magmati te of iol i t ice → întreMureş şi Arieş (m.a. în M.Drocea apoi în câteva punctedin M. Metaliferi şi în fâşii paralele în M. Trascău) bazalte şi intruziuni degabbrouri (J) + bazalte,andezite, dacite, riolite (K inf)
• sedimentarul prelaramic → ▲Trascău şi Metaliferi(calcare J-K inf., fliş, wildfliş J-K inf., K med.)
•magmati tele laramice → corpuri intrusive (diorite,granodiorite, granite carestrăpung mase de ofiolite) → V (Săvârşin, Căzăneşti), E(Cerbia, Vaţa).
-
8/16/2019 Carpati Geologie
41/44
•vulcanismul Ng
curgeri de lave,
depozite vulcanogen-sedimentare, corpuri careaparţin unor vulcani(Săcărâmb, Cetraş, DealuConţu, Coinel, Valea Morii,Baia de Arieş)
4 aliniamentede fracturi: - Brad-Săcărâmb-Hălmagiu spreZarand; - Zlatna- Almaş-Stăniga; - Bucium-Roşia
Montană-Baia de Arieş; -Deva-Căpâlnaş
cicluri de manifestare a
-
8/16/2019 Carpati Geologie
42/44
cicluri de manifestare a
vulcanismului :
● Badenian inf – vulcanismexploziv → riolite,andezite, tufuri,
piroclastite;
● Badenian sup-plioceninf – cel mai însemnat caintensitate şi produse
vulcanice, vulcanism mixt(curgeri de lave,piroclastite, dacite,andezitecuarţifereaparate vulcanice şi corpuri
intrusive);
● Pliocen sup – activitateslabă (câteva corpurimici din andezite
bazaltoide);• – -
-
8/16/2019 Carpati Geologie
43/44
•depresiuni le posttectonice :
● Brad-Săcărâmb (formată înbadenian; pietrişuri şi argile cucărbuni badeniene,piroclastite, marne, tufurisarmaţiene, local argile şi nisipuri panoniene;
● Zlatna-Almaş – baz. de ▓ badenian (conglomerate,pietrişuri, marne, tufuri);
● Roşia Montană – conglomerate şi marnebadeniene, marne şi argilesarmaţiene
-
8/16/2019 Carpati Geologie
44/44