Download - CRR XI Tamplar Universal

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Anexa nr. .......... la OMEN nr. ............. din ....................

CURRICULUM

pentru

CLASA a XI-a

ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI

pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:

TÂMPLAR UNIVERSAL

Domeniul de pregătire de bază:FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN

Domeniul de pregătire profesională generală:FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN

Aria curriculară TEHNOLOGII

2013

1

Autori:

prof. dr. ing. Maria PENTILESCU, profesor grad I, I.Ş.J. Suceava - coordonator

prof. ing. Felicia NEACŞU, profesor grad I, Grup Şcolar de Industrializarea Lemnului Piteşti

prof. ing. Elvira GEORGESCU, profesor grad I, Colegiul Tehnic „Petru Muşat” Suceava

Coordonare C.N.D.I.P.T.:FLORENȚA CLAUDIA DUMITRU – inspector de specialitate

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

2

Clasa a XI-aÎnvăţământ profesional de 2 ani

Aria curriculară Tehnologii

Calificarea: Tâmplar universalDomeniul de pregătire de bază: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMNDomeniul de pregătire profesională generală: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN

I. Pregătire practicăModulul I. Formarea panourilor placate şi a ramelor

Total ore: 168 din care Laborator tehnologic 48

Instruire practică 120Modulul II. Prelucrarea mecanică a panourilor şi a ramelor


Instruire practică 150Modulul III. Şlefuirea suprafeţelor lemnului


Instruire practică 105Modulul IV. Finisarea suprafeţelor din lemn


Instruire practică 75Modulul V. Montarea şi ambalarea produselor


Instruire practică 75Total ore/an = 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an

II. Stagiu de pregătire practică - CDL*

Modulul VI. Tehnologia debitării semifabricatelor superioare Total ore: 150 din care Laborator tehnologic -

Instruire practică 150 Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an

TOTAL GENERAL: 885 ore /an

Notă: 1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în

laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia publică parteneră pentru pregătirea practică.

2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.

LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ PE CARE SE

3

FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

FORMAREA PANOURILOR PLACATE ŞI A RAMELOR

PRELUCRAREA MECANICĂ A PANOURILOR ŞI A RAMELOR

ŞLEFUIREA SUPRAFEŢELOR LEMNULUI

FINISAREA SUPRAFEŢELOR DIN LEMN

MONTAREA ŞI AMBALAREA MOBILIERULUI

TEHNOLOGIA DEBITĂRII SEMIFABRICATELOR SUPERIOARE

ORDINEA DE PARCURGERE A MODULELOR

Ordinea de parcurgere a modulelor este prezentată orientativ, astfel încât în funcţie de condiţiile în care se asigură desfăşurarea orelor de instruire practică, această schemă se poate modifica.

Succesiunea săptămânilor de laborator tehnologic şi a celor de instruire practică, respectiv a zilelor de laborator tehnologic şi a celor de instruire practică, se poate hotărî diferenţiat, de la caz la caz, de către unităţile de învăţământ de comun acord cu agenţii economici.

Nr .săpt.

M IFormarea

M IIPrelucrarea

M IIIŞlefuirea

M IVFinisarea

M VMontarea

M VI(CDL)

4

panourilor placate şi a ramelor

mecanică a panourilor şi a ramelor

suprafeţelor lemnului

suprafeţelor din lemn

şi ambalarea produselor

Tehnologia debitării

semifabricatelor superioare

12345678910111213141516171819202122232425262728293031323334353637383940

Modulul I: FORMAREA PANOURILOR PLACATE ŞI A RAMELOR

5

1. Notă introductivă

Modulul „Formarea panourilor placate şi a ramelor” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Tâmplar universal”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 168 ore conform planului de învăţământ, din care:

48 ore – laborator tehnologic 120 ore – instruire practică

Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Tâmplar universal” în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în continuarea pregătirii profesionale.

Modulul „Formarea panourilor placate şi a ramelor” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Formarea panourilor placate şi a ramelor din standardul de pregătire profesională de nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

FORMAREA PANOURILOR PLACATE ŞI A RAMELOR

6

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: FORMAREA PANOURILOR PLACATE ŞI A RAMELORCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare1

Rezultatul învăţării 1: Execută operaţii de asamblare a ramelor şi cadrelor Dispozitive de asamblat rame şi cadre: - cu acţionare pneumatică - cu acţionare hidraulică

Selectează dispozitivele de asamblare Alege adezivul pentru încleiere Aplică adezivul în scobitură şi pe cep Poziţionează lonjeroanele şi traversele

corespunzător poziţiei cepurilor şi scobiturilor

Efectuează operaţii de strângere a complexelor în dispozitive de asamblare

Clasificarea adezivilor Explicarea etapelor de lucru la asamblarea

ramelor şi cadrelor Precizarea condiţiilor pentru ca

asamblarea să se poată face mecanizat

Rezultatul învăţării 2: Bordurează canturile panourilor din PAL Bordurarea canturilor panourilor:

Aplicarea bordurilor din lemn masivAplicarea bordurilor din furnireAplicarea foliilor din materiale plastice

Dispozitive pentru asamblarea bordurilor Agregatul de furniruit canturi

Alege tipul de bordură în funcţie de structura panoului

Selectează dispozitivele de asamblare Verifică bordurile din punct de vedere

calitativ şi dimensional Introduce panoul în dispozitiv şi efectuează

strângerea, în condiţii de sănătate şi securitate a muncii

Descrierea dispozitivelor de asamblare Enumerarea soluţiilor de protejare a

canturilor panourilor Precizarea condiţiilor pe care bordurile

din lemn masiv trebuie să le îndeplinească Precizarea succesiunii operaţiilor care se

execută la agregatul de furniruit canturi

Rezultatul învăţării 3: Execută operaţii de pregătire a furnirelor Operaţii de pregătire a furnirelor:

- controlul de calitate, sortarea şi însemnarea- retezarea la lungime- îndreptarea canturilor furnirelor- înnădirea furnirelor- aplicarea benzilor gumate la capete

Maşini – unelte folosite pentru pregătirea furnirelor:

Verifică încadrarea furnirelor în cele trei clase de calitate după dimensiuni şi defecte

Corelează operaţiile de pregătire a furnirelor cu utilajele folosite

Determină umiditatea furnirelor Alimentează cu pachete de furnir foarfeca

ghilotină Efectuează operaţia de îndreptare a

canturilor în condiţii de securitate a

Stabilirea adaosului de prelucrare la lungimea foilor de furnir

Enumerarea operaţiilor de pregătire a furnirelor

Precizarea avantajelor şi dezavantajelor în cazul folosirii benzii gumate şi a firului fuzibil

1 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.7

Ferăstrăul circular universal de tâmplărieFoarfeca ghilotinăMaşina de înnădit cu hârtie gumatăMaşina de înnădit cu fir fuzibil

muncii, pe maşini unelte Execută operaţii de înnădire a furnirelor

Rezultatul învăţării 4: Execută operaţii de presare Pregătirea suprafeţelor panourilor pentru furniruire Aplicarea adezivului Formarea pachetului Presarea Condiţionarea Maşini – unelte folosite:

- maşini de calibrat- maşini de aplicat adeziv- prese hidraulice- linii de furniruire

Verifică grosimea panoului după calibrare şi umiditatea acestuia

Alimentează presa cu adeziv Introduce panourile în maşina de aplicat

adeziv Formează pachetul pentru presare Introduce pachetul în presă

Definirea operaţiilor de calibrare şi zimţuire

Precizarea componentelor adezivului ureoformaldehidic

Indicarea parametrilor regimului de presare

Explicarea modului de formare a pachetului

Precizarea scopului condiţionării panourilor furniruite

8

4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului: 1 . Asamblarea ramelor şi a cadrelor: 1.1 Dispozitive de asamblare: - cu acţionare pneumatică; - cu acţionare hidraulic.

2. Bordurarea canturilor panourilor: 2.1 Aplicarea bordurilor din lemn masiv; 2.2 Aplicarea bordurilor din furnire; 2.3 Aplicarea bordurilor din folii din materiale plastice; 2.4 Dispozitive pentru asamblarea bordurilor: - cu strângere pneumatică; - presa de încleiat borduri; - dispozitive electropneumatice; - agregatul de furniruit canturi. 3. Furniruirea panourilor: 3.1 Pregătirea suprafeţelor panourilor pentru furniruire prin: - calibrare; - zimţuire; - linii de calibrare. 3.2 Pregătirea furnirelor prin: - sortarea şi însemnarea; - retezarea la lungime; - îndreptarea canturilor; - înnădirea furnirelor; - dimensionarea foilor de furnir înnădite; - aplicarea benzilor gumate la capete; - maşini unelte folosite pentru executarea operaţiilor de pregătire a furnirelor. 3.3 Aplicarea adezivului: - maşina de aplicat adeziv cu valţuri. 3.4 Formarea pachetului. 3.5 Presarea(încleierea): - prese hidraulice multietajate; - prese hidraulice monoetajate; - linii de furniruire; - regimul de lucru la presare. 3.6 Condiţionarea panourilor furniruite. 3.7 Defecte de furniruire.

4. Dispozitive de lucru şi verificatoare.

5. Norme de sănătate şi securitatea muncii la asamblarea reperelor prin încleiere.

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.

9

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

Planşe cu scheme de lucru şi scheme cinematice ale maşinilor-unelte, liniilor de furniruire şi calibrare.

Dispozitive de lucru şi instrumente: - Dispozitive pentru asamblarea bordurilor cu strângere pneumatică, dispozitive electropneumatice, capota de protecţie, cuţit divizor, termometru, cupa STAS cu diametru de 8 mm, umidometru, verificator limitativ, releu de timp, psihrometru.

Materii prime şi materiale:- Panouri de PAL, PFL, placaj, panel, lemn lamelat, plăci celulare;- Furnire;- Hârtie gumată;- Fir fuzibil;- Adeziv;- Borduri din lemn masiv, din furnire, folii din materiale plastice.

Maşini-unelte folosite:- Ferestrăul circular universal de tâmplărie; - Foarfeca ghilotină; - Maşina de înnădit cu hârtie gumată;- Maşina de înnădit cu fir fuzibil; - Maşini de calibrat; - Maşini de aplicat adeziv; - Prese hidraulice.

Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori de securitate.

Echipament de lucru şi de protecţie: vestimentaţie şi echipamente de protecţie corporală, dispozitive de protecţie specifice.

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,,Formarea panourilor placate şi a ramelor” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Formarea panourilor placate şi a ramelor” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,

practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului

(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu

10

activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei etc.;

folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;

însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,

pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

fiecare dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Formarea panourilor placate şi a ramelor”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:

- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a utilajelor şi dispozitivelor folosite pentru asamblarea ramelor şi a cadrelor, furniruirea panourilor; - exerciţii practice de bordurare a canturilor panourilor şi de furniruire a canturilor; - exerciţii practice aplicative de înnădire a furnirelor; - exerciţii practice de asamblare a ramelor şi cadrelor; - exerciţii practice de identificare a defectelor de furniruire şi de remediere a acestora.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.

Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării

Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.

Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.

Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de

predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observare; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi.

Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:

11

Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.

Proba practică, prin care se evaluează abilităţi şi atitudini de efectuare a unor operaţii de formare a panourilor placate şi a ramelor.

Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.

Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1. Lică, D., Boieriu, C. - „Proiectarea, fabricarea şi fiabilitatea mobilei”, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2003.

2. Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. - „Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a altor produse finite din lemn“, manual pentru clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea şi industrializarea lemnului şi şcoli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1997.

3. Pentilescu, M., Georgescu E. - „Fabricarea produselor din lemn”, Manual pentru anul I Şcoală profesională, Editura Economică Preuniversitaria, 2002.

12

Modulul II: PRELUCRAREA MECANICĂ A PANOURILOR ŞI RAMELOR


Modulul „Prelucrarea mecanică a panourilor şi ramelor” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Tâmplar universal”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 210 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Prelucrarea mecanică a panourilor şi ramelor” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Prelucrarea mecanică a panourilor şi ramelor din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.


PRELUCRAREA MECANICĂ A PANOURILOR ŞI RAMELOR

13


MODULUL: PRELUCRAREA MECANICĂ A PANOURILOR ŞI A RAMELORCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare2

Rezultatul învăţării 1: Descrie utilajele, agregatele şi liniile de prelucrare mecanică a panourilor şi ramelor Utilaje, agregate şi linii pentru prelucrat panouri şi rame:

- ferăstrăul circular dublu- maşina de frezat cu ax vertical- maşina de frezat cu ax superior- maşina de frezat cu ax radial- maşina de burghiat multiplu- agregatul de prelucrat panouri- agregatul de furniruit pe cant- agregatul de burghiat pe feţe şi canturi- linii de formatizare şi furniruire

Identifică utilajele şi agregatele pentru prelucrarea mecanică a panourilor şi ramelor

Grupează utilajele şi agregatele în funcţie de operaţia executată

Corelează operaţiile de prelucrat panouri cu utilajele şi agregatele folosite

Indicarea părţilor componente ale utilajelor pentru prelucrat panouri

Recunoaşterea părţilor componente ale agregatelor

Precizarea parametrilor de lucru Descrierea succesiunii operaţiilor de

prelucrare la agregate Precizarea avantajelor prelucrării

panourilor la agregate şi în linii de prelucrare

Rezultatul învăţării 2: Execută operaţii de prelucrare mecanică a panourilor la maşini simple şi agregate Operaţii de prelucrare mecanică a panourilor şi ramelor:

- tunderea furnirului- formatizarea- furniruirea canturilor- frezare-profilare- burghiere multiplă pe feţe şi canturi

Scule, dispozitive şi verificatoare folosite la prelucrarea mecanică a panourilor:

- pânze circulare- freze profilate- burghie- hârtie abrazivă- şabloane

Alege sculele şi dispozitivele de lucru în funcţie de utilajul şi operaţia executată

Montează sculele tăietoare şi dispozitivele de lucru şi de protecţie

Alimentează cu panouri şi rame utilajele, agregatele şi liniile de prelucrare

Execută operaţii de prelucrare mecanică a panourilor şi ramelor, în condiţii de sănătate şi securitatea muncii

Definirea operaţiilor de prelucrare mecanică

Enumerarea caracteristicilor tehnice ale sculelor tăietoare

Precizarea materialului din care se confecţionează sculele tăietoare

Indicarea adezivului folosit pentru furniruirea canturilor


- dispozitive de protecţie- instrumente de verificat

Condiţii de montare a sculelor, dispozitivelor de lucru şi de protecţieRezultatul învăţării 3: Verifică din punct de vedere calitativ şi dimensional piesele prelucrate

Defecte de prelucrare a panourilor Cauze şi modul de remediere a defectelor

Măsoară dimensiunile pieselor prelucrate Verifică din punct de vedere calitativ

suprafeţele prelucrate Identifică defecte de prelucrare Remediază defectele care apar la

prelucrarea mecanică

Enumerarea defectelor care apar la prelucrarea mecanică a panourilor

Precizarea cauzelor care conduc la apariţia defectelor

15


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului: 1. Operaţii de prelucrare mecanică: 1.1 Tunderea furnirului; 1.2 Formatizarea; 1.3 Furniruirea canturilor; 1.4 Frezare-profilare; 1.5 Burghiere pe feţe şi canturi. 2. Maşini – unelte, agregate, linii de prelucrare:

2.1 Maşini –unelte simple: - ferăstrăul circular dublu; - maşina de frezat cu ax vertical; - maşina de frezat cu ax superior; - maşina de frezat cu ax radial; - maşina de burghiat multiplu. 2.2 Agregate: - agregatul de prelucrat panouri; - agregatul de furniruit pe cant; - agregatul de burghiat pe feţe şi canturi. 2.4 Linii semiautomate şi automate de prelucrare a panourilor şi ramelor.

3. Scule, dispozitive şi verificatoare: 3.1 Scule: - pânze circulare; - freze profilate; - freze cu coadă; - burghie. 3.2 Dispozitive de lucru: - riglă de ghidaj; - inel copier; - mandrină; - şablon; - dispozitive de fixare a pieselor; - dispozitive de protecţie a sculelor tăietoare. 3.3 Verificatoare: - metru, ruleta; - verificatoare limitative. 4. Defecte de prelucrare a panourilor.

5. Măsuri de sănătate şi securitatea muncii la prelucrarea panourilor.




Planşe cu scheme de lucru şi scheme cinematice ale maşinilor-unelte, agregatelor, liniilor de prelucrare.

Instrumente şi dispozitive de lucru:- instrumente de verificat: metru, ruletă, şubler, şablon, verificatoare limitative, rigla de

ghidaj, capota de protecţie, cuţit divizor, dispozitive de fixare a pieselor, mandrină

16

Materii prime şi materiale:- Panouri de PAL, PFL, placaj, panel, lemn lamelat, plăci celulare furniruite, rame,

adeziv de topire, hârtie abrazivă. Maşini-unelte şi agregate pentru debitat panouri:

- ferăstrăul circular dublu; - maşina de frezat cu ax vertical; - maşina de frezat cu ax superior; - maşina de frezat cu ax radial; - maşina de burghiat multiplu; - agregatul de prelucrat panouri; - agregatul de furniruit pe cant; - agregatul de burghiat pe feţe şi canturi.

Scule pentru debitare: - discuri tăietoare;

- freze profilate; - burghie.




Conţinuturile programei modulului ,,Prelucrarea mecanică a panourilor şi ramelor” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Prelucrarea mecanică a panourilor şi a ramelor” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.




(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;


însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.

Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:

Elaborarea de referate interdisciplinare;

17

Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.



Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Prelucrarea mecanică a panourilor şi ramelor”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:

- exerciţii de identificare a părţilor componente ale maşinilor unelte şi agregatelor folosite la prelucrarea mecanică a panourilor; - exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a utilajelor folosite pentru prelucrarea mecanică a panourilor şi a ramelor; - exerciţii practice de selectare şi montare a sculelor tăietoare; - exerciţii practice de aprovizionare a locurilor de muncă cu panouri şi rame în vederea prelucrării.









Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observare; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare;

Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi.Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a

bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.

Proba practică, prin care se evaluează abilităţi şi atitudini de efectuare a unor operaţii de prelucrare mecanică a panourilor placate şi a ramelor.


18




8. Bibliografie

1. Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. - „Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a altor produse finite din lemn“, manual pentru clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea şi industrializarea lemnului şi şcoli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1997

2. Pentilescu, M., Georgescu E. - „Fabricarea produselor din lemn”, Manual pentru anul I Şcoală profesională, Editura Economică Preuniversitaria, 2002

Modulul III: ŞLEFUIREA SUPRAFEŢELOR LEMNULUI

19


Modulul „Şlefuirea suprafeţelor lemnului” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Tâmplar universal”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 147 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Şlefuirea suprafeţelor lemnului” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Şlefuirea suprafeţelor lemnului din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.


ŞLEFUIREA SUPRAFEŢELOR LEMNULUI

20


MODULUL: ŞLEFUIREA SUPRAFEŢELOR LEMNULUICunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare3

Rezultatul învăţării 1: Descrie funcţionarea utilajelor şi a liniilor pentru şlefuirea lemnului Utilaje şi linii pentru şlefuirea lemnului: - Maşina de şlefuit cu bandă orizontală îngustă şi sabot de presare - Maşina de şlefuit cu bară de presare - Maşina de şlefuit cu bandă lată cu contact de jos - Maşina de şlefuit cu bandă lată cu contact de sus - Maşina de şlefuit canturi profilate - Maşina de şlefuit cu cilindru vertical

Identifică utilajele pentru şlefuirea lemnului

Grupează utilajele şi liniile de şlefuit în funcţie de operaţia executată

Montează banda abrazivă, dispozitivele de lucru şi de protecţie

Verifică funcţionarea benzii abrazive la mersul în gol

Aprovizionează cu materie primă utilajele şi liniile de şlefuire

Clasificarea maşinilor de şlefuit Indicarea părţilor componente ale

utilajelor pentru şlefuire Precizarea parametrilor regimului de lucru

la şlefuire Precizarea avantajelor prelucrării

panourilor în linii de şlefuire

Rezultatul învăţării 2: Execută operaţii de şlefuire Tehnologia de şlefuire: Şlefuirea lemnului masiv

- şlefuirea grosieră - şlefuirea de finisare

Şlefuirea panourilor furniruite - şlefuirea grosieră - şlefuirea de finisare

Condiţii de montare a sculelor, dispozitivelor de lucru şi de protecţie

Alege materialele abrazive Reglează poziţia mesei pe verticală, în

funcţie de grosimea pieselor Execută operaţia de şlefuire, în condiţii de

sănătate şi securitatea muncii

Definirea operaţiei de şlefuire Explicarea noţiunii de rugozitate a

suprafeţelor şlefuite Precizarea cerinţelor pe care benzile

abrazive trebuie să le îndeplinească pentru o şlefuire de calitate

Descrierea şlefuirii grosiere şi a celei de finisare

Enumerarea factorilor de care se ţine seama la şlefuire

Rezultatul învăţării 3: Verifică din punct de vedere calitativ operaţia de şlefuire a suprafeţelor lemnului Defecte de şlefuire Cauze şi modul de remediere a defectelor

Verifică din punct de vedere calitativ suprafeţele şlefuite

Identifică defecte de şlefuire Remediază defectele care apar la şlefuire

Enumerarea defectelor care apar la şlefuire

Precizarea cauzelor care conduc la apariţia defectelor de şlefuire

3 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.

21


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului: 1. Calitatea suprafeţelor şlefuite:

1.1 Schema şlefuirii şi determinării rugozităţii; 1.2 Cerinţe ale benzilor abrazive pentru o şlefuire de calitate. 2. Alegerea corectă a abrazivilor:

2.1 Tipuri de hârtie şi pânză de şlefuit; 2.2 Caracteristicile abrazivilor. 3. Tehnologia şlefuirii: 3.1 Şlefuirea lemnului masiv; 3.2 Şlefuirea panourilor. 4. Şlefuirea suprafeţelor plane: 4.1 Maşina de şlefuit cu bandă orizontală îngustă şi sabot de presare; 4.2 Maşina de şlefuit cu bară de presare; 4.3 Maşina de şlefuit cu bandă lată cu contact de jos; 4.4 Maşina de şlefuit cu bandă lată cu contact de sus. 5. Şlefuirea suprafeţelor profilate sau curbe: 5.1 Maşina de şlefuit canturi profilate; 5.2 Maşina de şlefuit cu cilindru vertical. 6. Linii de şlefuire.

7. Defecte de şlefuire. 8. Măsuri de sănătate şi securitatea muncii la şlefuirea lemnului.

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări

de laborator şi de instruire practică.



Planşe cu scheme de lucru şi scheme cinematice ale maşinilor-unelte, liniilor de şlefuire Materii prime şi materiale:

- Panouri de PAL, PFL, placaj, panel furniruite, rame, panouri din lemn masiv, repere din lemn masiv, hârtie abrazivă.

Maşini-unelte pentru şlefuirea panourilor din lemn masiv şi a panourilor furniruite:

- Maşina de şlefuit cu bandă orizontală îngustă şi sabot de presare; - Maşina de şlefuit cu bară de presare; - Maşina de şlefuit cu bandă lată cu contact de jos; - Maşina de şlefuit cu bandă lată cu contact de sus; - Maşina de şlefuit canturi profilate; - Maşina de şlefuit cu cilindru vertical.



22


Conţinuturile programei modulului ,,Şlefuirea suprafeţelor lemnului” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Şlefuirea suprafeţelor lemnului” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.








Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare

dintre rezultatele învăţării.Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Şlefuirea

suprafeţelor lemnului”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare: - exerciţii de identificare a părţilor componente ale maşinilor unelte şi liniilor folosite la şlefuirea lemnului masiv şi a panourilor furniruite; - exerciţii aplicative şi practice de alegere a benzilor abrazive în funcţie de specia lemnoasă şi tipul şlefuirii; - exerciţii practice de montare a benzilor abrazive; - exerciţii practice de aprovizionare a locurilor de muncă cu materia primă necesară.

23










Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi .Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a


Proba practică, prin care se evaluează abilităţi şi atitudini de efectuare a unor operaţii de şlefuire.





8. Bibliografie

1. Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. - „Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a altor produse finite din lemn“, manual pentru clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea şi industrializarea lemnului şi şcoli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1997

2. Pentilescu, M., Georgescu E. - „Fabricarea produselor din lemn”, Manual pentru anul I Şcoală profesională, Editura Economică Preuniversitaria, 2002

24

Modulul IV: FINISAREA SUPRAFEŢELOR DIN LEMN


Modulul „Finisarea suprafeţelor din lemn” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Tâmplar universal”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 105 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Finisarea suprafeţelor din lemn” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Finisarea suprafeţelor din lemn din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.


FINISAREA SUPRAFEŢELOR DIN LEMN

25


MODULUL: FINISAREA SUPRAFEŢELOR DIN LEMNCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare4

Rezultatul învăţării 1: Pregăteşte suprafeţele pentru finisare Operaţii de pregătire a suprafeţelor pentru finisare: - desprăfuire - decolorare - albire - umplerea porilor

Identifică materialele pentru pregătirea suprafeţelor

Execută operaţii de desprăfuire a suprafeţelor

Aplică materialul de decolorare şi albire Aplică umplutorii de pori

Definirea operaţiei de finisare Enumerarea operaţiilor de pregătire a

suprafeţelor pentru finisare Precizarea materialelor folosite pentru

decolorare şi albire Descrierea operaţiei de decolorare

Rezultatul învăţării 2: Colorarea suprafeţelor Colorarea mobilei: Materiale folosite

- coloranţi organici sintetici - lacuri sau grunduri colorate

Procedee de aplicare a coloranţilor - manual - prin imersie - prin pulverizare

Pregăteşte soluţia de colorant respectând tehnologia de preparare

Aplică materialul de colorare Şlefuieşte suprafaţa după uscarea

colorantului

Precizarea scopului operaţiei de colorare Explicare modului de preparare a soluţiei

de colorant Descrierea tehnologiei de aplicare a

soluţiei de colorant Enumerarea procedeelor de aplicare a

colorantului

Rezultatul învăţării 3: Pregăteşte materialele de finisare Materiale de finisare

- lacuri- vopsele - emailuri

Alege materialul de finisare în funcţie de tipul finisajului

Măsoară vâscozitatea lacului

Enumerarea materialelor de finisare Precizarea principalelor caracteristici ale

lacurilor

Rezultatul învăţării 4: Execută operaţii de aplicare a materialelor de finisare Procedee de aplicare:

- prin pulverizare- prin turnare- prin imersie

Alege utilajul pentru aplicarea materialului de finisare

Efectuează operaţii de aplicare a lacului, respectând tehnologia de aplicare

Enumerarea procedeelor de aplicare a materialelor de finisare

Descrierea funcţionării pulverizatorului Descrierea tehnologiei de aplicare a


- prin vălţuire- linii de finisare

Uscarea peliculelor de lacuri şi vopsele Defecte de aplicare a lacurilor

Depozitează piesele lăcuite în vederea uscării peliculei de lac

Identifică defectele care apar la aplicarea lacului

Remediază defectele care apar la aplicarea lacurilor

lacurilor prin turnare şi în linii de finisare Descrierea instalaţiilor de uscare Precizarea cauzelor care conduc la

apariţia defectelor

Rezultatul învăţării 5: Execută operaţii de prelucrare a peliculelor de finisare Operaţii de prelucrare a peliculei de lac: - şlefuire - egalizare - lustruire Materiale folosite pentru prelucrarea peliculelor Maşini – unelte pentru prelucrarea peliculelor Defecte la şlefuirea şi lustruirea peliculelor

Selectează materialele de prelucrat în funcţie de tipul lacului folosit

Aprovizionează locul de muncă cu materiale, repere

Efectuează operaţii de şlefuire, egalizare şi lustruire

Identifică defectele care apar la şlefuirea şi lustruirea peliculelor

Remediază defectele care apar la prelucrarea peliculelor

Definirea operaţiilor de şlefuire, egalizare şi lustruire

Precizarea materialelor folosite pentru şlefuire, egalizare şi lustruire

Descrierea operaţiei de şlefuire, egalizare şi lustruire

Enumerarea defectelor ce pot apărea la prelucrarea peliculelor

Precizarea cauzelor care conduc la apariţia defectelor

27


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului: 1. Procedee de finisare: 1.1 Finisare transparentă; 1.2 Finisare opacă; 1.3 Finisare prin acoperire cu folii din materiale plastice; 1.4 Finisare prin texturare. 2. Pregătirea suprafeţelor pentru finisare:

2.1 Desprăfuirea suprafeţelor; 2.2 Decolorarea şi albirea lemnului; 2.3 Colorarea mobilei; 2.4 Umplerea porilor.

3. Tehnologia aplicării lacurilor şi vopselelor: 3.1 Aplicarea lacurilor prin pulverizare; 3.2 Aplicarea lacurilor prin turnare; 3.3 Aplicarea lacurilor prin turnare; 3.4 Aplicarea lacurilor prin vălţuire: 3.5 Linii de finisare; 3.6 Defecte la aplicarea lacurilor.

4. Uscarea peliculelor de lacuri şi vopsele: 4.1 Uscarea naturală; 4.2.Uscarea artificială.

5. Prelucrarea peliculelor de lacuri şi vopsele: 5.1 Materiale tehnologice folosite; 5.2 Operaţii de prelucrare; 5.3 Defecte la prelucrarea peliculelor. 6. Tehnologia finisării opace. 7. Măsuri de sănătate şi securitatea muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor la

finisarea suprafeţelor din lemn.




Planşe cu scheme de lucru şi scheme cinematice ale maşinilor-unelte, liniilor de finisare Materii prime şi materiale:

- Panouri de PAL, PFL, placaj, panel furniruite, rame, panouri din lemn masiv, repere din lemn masiv, lacuri, vopsele, emailuri, hârtie abrazivă, materiale pentru curăţirea suportului, materiale pentru decolorare şi albire, materiale pentru colorare, umplutori de pori, pastă de lustruit.

Maşini-unelte, dispozitive folosite pentru finisare: - Pulverizator, cabina de pulverizat;

- Maşina de turnat lac; - Instalaţii de imersare. Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori de securitate. Echipament de lucru şi de protecţie: vestimentaţie şi echipamente de protecţie corporală, dispozitive de protecţie specifice.

28


Conţinuturile programei modulului ,,Finisarea suprafeţelor din lemn” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Finisarea suprafeţelor din lemn” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.








Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare

dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,, Finisarea suprafeţelor din lemn”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:

- exerciţii de identificare a părţilor componente ale maşinilor unelte şi liniilor folosite la finisarea lemnului masiv şi a panourilor furniruite; - exerciţii aplicative şi practice de alegere a materialelor de finisare în funcţie de tipul finisajului; - exerciţii practice de decolorare şi colorare a lemnului; - exerciţii practice de aplicare a lacurilor prin pulverizare; - exerciţii practice de aprovizionare a locurilor de muncă cu materia primă şi materialele necesare.

29










Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi .Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a


Proba practică, prin care se evaluează abilităţi şi atitudini de efectuare a unor operaţii de finisare a suprafeţelor din lemn.





8. Bibliografie

1. Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. - „Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a altor produse finite din lemn“, manual pentru clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea şi industrializarea lemnului şi şcoli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 19972. Pentilescu, M., Georgescu E. - „Fabricarea produselor din lemn”, Manual pentru anul I Şcoală profesională, Editura Economică Preuniversitaria, 2002.

Modulul V: MONTAREA ŞI AMBALAREA PRODUSELOR30


Modulul „Montarea şi ambalarea produselor” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Tâmplar universal”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 105 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Montarea şi ambalarea produselor” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Montarea şi ambalarea mobilierului din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.


MONTAREA ŞI AMBALAREA MOBILIERULUI

31


MODULUL: MONTAREA ŞI AMBALAREA PRODUSELORCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare5

Rezultatul învăţării 1: Pregăteşte elementele componente pentru montare Terminologia părţilor componente ale mobilei: - reper simplu - reper complex - subansamblu

Alege reperele componente pentru un produs dat

Selectează accesoriile pentru montare Verifică din punct de vedere calitativ

reperele ce urmează a fi montate

Definirea reperului simplu, reperului complex, subansamblului

Descrierea succesiunii operaţiilor de montare pentru un complex sau subansamblu dat

Rezultatul învăţării 2: Pregăteşte dispozitivele şi uneltele Dispozitive cu acţionare pneumatică Presa de asamblat sertare Presa de asamblat corpuri cu acţionare pneumatică Unelte: şurubelniţe, maşini de burghiat

Selectează dispozitivele şi uneltele în funcţie de produsul ce urmează a fi montat

Aprovizionează cu repere locurile de muncă

Verifică modul de funcţionare al dispozitivelor şi uneltelor

Precizarea dispozitivelor şi uneltelor de lucru

Descrierea preselor şi dispozitivelor de asamblat corpuri cu acţionare pneumatică

Rezultatul învăţării 3: Execută operaţii de montare Sisteme de montare a mobilei: - cu asamblări fixe - cu asamblări demontabile - montarea la beneficiar Montarea accesoriilor

- pentru fixarea uşilor- pentru închidere, zăvorâre, blocarea

uşilor- pentru acţionarea uşilor şi sertarelor- pentru glisarea sertarelor şi

susţinerea rafturilorMontarea în subansambluri şi produse

Citeşte desenul de ansamblu al produsului pentru a stabili sistemul de montare

Alimentează cu repere componente, accesorii locurile de muncă.

Execută operaţii de premontare. Poziţionează reperele componente în

presele de asamblat corpuri în funcţie de soluţia constructivă aleasă

Montează corpul pe soclu sau cadru de susţinere

Montează uşile şi sertarele corpului de mobilă

Precizarea sistemelor de montare a mobilei

Clasificarea principalelor tipuri de accesorii

Precizarea condiţiilor ce trebuie respectate la fixarea accesoriilor în panourile de PAL

Descrierea succesiunii operaţiilor de montare în subansamblu şi ansamblu la mobila corp şi din cadre


Rezultatul învăţării 4: Verifică calitatea montării Calitatea reperelor Calitatea montajului Dimensiuni de gabarit

Efectuează operaţii de ajustare, dacă este cazul

Verifică funcţionarea sertarului şi închiderea uşilor

Măsoară dimensiunile de gabarit ale produsului

Remediază defectele care apar la montare

Precizarea condiţiilor pentru ca montarea să se poată face la beneficiar

Indicarea cauzelor care conduc la apariţia defectelor la montare

Rezultatul învăţării 5: Ambalează produse din lemn Materiale pentru ambalare Sisteme şi tipuri de ambalaje Depozitarea mobilierului ambalat

Selectează materialele folosite pentru ambalare

Aprovizionează locul de muncă cu materiale, repere

Alege sistemul de ambalare în funcţie de piesele de mobilă care se ambalează

Efectuează operaţii de ambalare cu respectarea condiţiilor de ambalare.

Efectuează operaţii de încărcare a mobilei ambalate pe palete

Introduce mobila în conteinere în vederea transportului acesteia

Definirea operaţiei de ambalare Precizarea materialelor folosite pentru

ambalare Indicarea condiţiilor de ambalare Enumerarea sistemelor şi tipurilor de

ambalare

33


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Montarea mobilei - Condiţii generale

2. Sisteme de montare: 2.1 Montarea cu asamblări fixe; 2.2 Montarea cu asamblări demontabile; 2.3 Montarea la beneficiar.

3. Montarea accesoriilor:3.1 Pentru fixarea uşilor;3.2 Pentru închidere, zăvorâre, blocarea uşilor;3.3 Pentru acţionarea uşilor şi sertarelor;3.4 Pentru glisarea sertarelor şi susţinerea rafturilor.

4. Montarea în subansambluri şi produse: 4.1 Dispozitive cu acţionare pneumatică; 4.2 Presa de asamblat sertare; 4.4 Presa de asamblat corpuri cu acţionare pneumatică; 4.5 Unelte: şurubelniţe, maşini de burghiat; 4.6 Succesiunea de montare în subansamblu şi ansamblu la mobila corp şi din cadre.

5. Montarea în bandă rulantă. 6. Montarea la beneficiar. 7. Ambalarea, depozitarea şi transportul mobilei: 7.1 Condiţii de ambalare;

7.2 Sisteme şi tipuri de ambalaje; 7.3 Paletizarea; 7.4 Containerizarea.




Materii prime şi materiale:- Repere simple , rame, cadre, panouri din lemn masiv, hârtie abrazivă, materiale

pentru ambalare. Unelte, dispozitive folosite pentru montare: - Dispozitive cu acţionare pneumatică; - Presa de asamblat sertare; - Presa de asamblat corpuri cu acţionare pneumatică; - Unelte: şurubelniţe, maşini de burghiat. Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori de securitate. Echipament de lucru şi de protecţie: vestimentaţie şi echipamente de protecţie corporală, dispozitive de protecţie specifice.

34


Conţinuturile programei modulului „Montarea şi ambalarea produselor” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Montarea şi ambalarea produselor” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.








Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Montarea şi ambalarea produselor”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:

- exerciţii de identificare a părţilor componente ale pieselor d3e mobilă corp şi mobila din cadre; - exerciţii aplicative şi practice de alegere a dispozitivelor şi uneltelor pentru montare; - exerciţii practice de montare a părţilor componente în subansambluri şi produse; - exerciţii practice de montare a complexelor de compartimentare; - exerciţii practice de aprovizionare a locurilor de muncă cu materia primă şi materialele necesare; - exerciţii practice de ambalare a pieselor de mobilă.

35










Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a


Proba practică, prin care se evaluează abilităţi şi atitudini de efectuare a unor operaţii montare şi ambalare a mobilei.





8. Bibliografie

1. Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. - „Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a altor produse finite din lemn“, manual pentru clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea şi industrializarea lemnului şi şcoli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 19972. Pentilescu, M., Georgescu E. - „Fabricarea produselor din lemn”, Manual pentru anul I Şcoală profesională, Editura Economică Preuniversitaria, 2002

36

Modulul VI: TEHNOLOGIA DEBITĂRII SEMIFABRICATELOR SUPERIOARE


Modulul „Tehnologia debitării semifabricatelor superioare” face parte din stagiul de pregătire practică – CDL necesar dobândirii calificării profesionale „Tâmplar universal”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 150 ore de instruire practică conform planului de învăţământ.


Modulul „Tehnologia debitării semifabricatelor superioare” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Tehnologia debitării semifabricatelor superioare din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.


TEHNOLOGIA DEBITĂRII SEMIFABRICATELOR SUPERIOARE

37


MODULUL: TEHNOLOGIA DEBITĂRII SEMIFABRICATELOR SUPERIOARECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare6

Rezultatul învăţării 1: Identifică utilajele şi agregatele pentru debitat panouri Utilaje şi agregate pentru debitat panouri:

- ferăstraie circulare- ferăstraie panglică- agregate pentru debitat panouri

Identifică utilajele şi agregatele pentru debitat panouri

Grupează utilajele şi agregatele în funcţie de operaţia executată

Corelează operaţiile de de debitat cu utilajele

Recunoaşterea părţilor componente ale utilajelor

Precizarea avantajelor prelucrării semifabricatelor superioare la agregate

Rezultatul învăţării 2: Alege sculele şi dispozitivele de lucru Scule, dispozitive şi verificatoare folosite la debitarea panourilor:

- pânze circulare- pânze panglică- dispozitive de lucru- dispozitive de protecţie- instrumente de măsurat, trasat, verificat

- şabloane Condiţii de montare a sculelor, dispozitivelor de lucru

Alege pânzele circulare în funcţie de materialul supus prelucrării

Montează sculele tăietoare şi dispozitivele de lucru şi de protecţie

Grupează sculele tăietoare în funcţie de operaţia executată

Identificarea sculelor tăietoare, dispozitivelor de lucru

Enumerarea caracteristicilor tehnice ale sculelor tăietoare

Precizarea materialului din care se confecţionează sculele tăietoare

Indicarea condiţiilor care trebuie respectate la montarea sculelor tăietoare pe axul portsculă

Rezultatul învăţării 3: Execută operaţia de debitare a panourilor pe maşini unelte şi agregate Operaţii de debitare:

- tăiere longitudinală- tăiere transversală

- decupare Adaosuri de prelucrare:

- pentru panouri fără borduri- cu borduri din lemn masiv pe un cant

Reglează limitatorul pe rigla gradată şi rigla de ghidaj

Efectuează operaţia de însemnare în cazul pieselor cu contur curb

Efectuează operaţia de debitarea a panourilor, în condiţii de securitate a muncii, pe maşini unelte şi agregate

Stabilirea adaosului de prelucrare în funcţie de structura panoului

Introducerea schemei de debitare în baza de date a calculatorului agregatului


- cu borduri din lemn masiv pe ambele canturi

Măsoară dimensiunile pieselor debitate

Rezultatul învăţării 4: Calculează indicatorii economici la debitarea semifabricatelor superioare Indicatori economici la debitarea panourilor - indicele de utilizare

- randamentul- pierderile

Diagrame de debitare

Utilizează formulele de calcul pentru calcularea necesarului de materie primă pentru un produs dat

Citeşte desenul de ansamblu al produsului pentru determinarea necesarului de materie primă

Precizarea coeficienţilor de utilizare pentru panouri (PAL, PFL, placaj, plăci înnobilate, panel, furnir)

39


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului: 1. Procedee de debitare a panourilor:

1.1 În fabricile de mobilă; 1.2 Prin cooperare. 2. Indicatori economici la debitarea semifabricatelor superioare:

2.1 Indicele de utilizare; 2.2 Randamentul; 2.3 Pierderile; 2.4 Diagrame de debitare.

3. Adaosuri de prelucrare: 3.1 Pentru panouri fără borduri din lemn masiv; 3.2 Pentru panouri cu bordură pe un cant; 3.3 Pentru panouri cu borduri pe ambele canturi.

4. Debitarea panourilor:4.1 Maşini simple:

- ferăstrăul circular dublu; - ferăstrăul circular universal de tâmplărie; - ferăstrăul panglică.

4.2 Agregate. 4.3 Linii de debitare.

5. Scule pentru debitare:5.1 Pânze circulare;5.2 Pânze pentru decupare;5.3 Alegerea discului şi stabilirea regimului de tăiere.

6. Dispozitive de lucru şi verificatoare. 7. Norme de sănătate şi securitatea muncii la debitarea panourilor.

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea stagiilor de pregătire practică la agentul economic sau în atelierele unităţii de învăţământ.



Planşe cu scheme de lucru şi scheme cinematice ale maşinilor-unelte, agregatelor Instrumente şi dispozitive de lucru:

- instrumente de măsurat, trasat şi verificat: metru, creion de tâmplărie, şubler, şablon- dispozitive de tăiat în unghi, rigla de ghidaj, capota de protecţie, cuţit divizor

Materii prime:- PAL, PFL, placaj, panel, lemn lamelat, plăci celulare, alte semifabricate superioare.

Maşini-unelte şi agregate pentru debitat panouri:- ferestrăul circular universal de tâmplărie;- ferăstrăul circular dublu;- ferăstrăul panglică;- agregate pentru debitat panouri.

Scule pentru debitare: - discuri tăietoare; - pânze panglică. Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori de

securitate.

40



Conţinuturile programei modulului ,,Tehnologia debitării semifabricatelor superioare” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Tehnologia debitării semifabricatelor superioare” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura la agentul economic sau în ateliere din unitatea de învăţământ, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.







pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Documentare la agenţii economici; Discuţii.



Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Tehnologia debitării semifabricatelor superioare”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:

- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a utilajelor folosite pentru debitarea panourilor; - exerciţii aplicative de citire şi interpretare a desenului de ansamblu; - exerciţii practice de calcul al necesarului de materie primă pentru un produs dat; - exerciţii de identificare a părţilor componente ale maşinilor unelte şi agregatelor folosite la debitarea panourilor.

41



Evaluarea poate fi:b. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor

învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de

metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,

evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă

şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

c. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de



Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a


Proba practică, prin care se evaluează abilităţi şi atitudini de efectuare a unor operaţii de debitare a semifabricatelor superioare.





8. Bibliografie

42

1. Barat, I., Coman, A., Dan, I., Fărcaş, Z., Rotar, V., Streza, T. - „Iniţiere în tâmplărie“, manual pentru licee de profil, şcoli profesionale şi de ucenici, Editura Casa Corpului Didactic Mureş, Târgu Mureş, 2002

2. Lică, D., Boieriu, C. - „Proiectarea, fabricarea şi fiabilitatea mobilei”, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2003.

3. Morar, L., Desen tehnic, vol.I, II Tâmplar – Tehnician Prelucrarea Lemnului, Editura Universităţii ”Transilvania”, Braşov, 2004.

4. Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. - „Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a altor produse finite din lemn“, manual pentru clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea şi industrializarea lemnului şi şcoli profesionale anii II, III, IV Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1997.

5. Năstase, V., Ionescu, F.L., Cota N. - Desen tehnic în industria lemnului, Editura Tehnică Bucureşti, 1996.

6. Pentilescu, M., Georgescu E., - „Fabricarea produselor din lemn”, Manual pentru anul I Şcoală profesională, Editura Economică Preuniversitaria, 2002.

7. Vrânceanu, S. - „Desen tehnic şi ornamental în industria lemnului”, Manual pentru clasa a -IX-a liceu şi Şcoală profesională, Editura Economică Preuniversitaria, 2002.

43

Download - CRR XI Tamplar Universal

Top Related