P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
1
CUPRINS
1. INTRODUCERE ....................................................................................... 3
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei ................................................ 3
1.2. Obiectul lucrării .............................................................................. 18
1.3. Surse documentare ........................................................................ 19
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE .............................. 23
2.1. Evoluţie ......................................................................................... 23
2.2. Elemente ale cadrului natural ........................................................... 23
2.3. Relaţii în teritoriu ........................................................................... 29
2.4. Activităţi economice ........................................................................ 32
2.4.1. Potenţial economic - Dinamica sectorului de IMM-uri ........................ 32
2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale ........................................ 39
2.5.1. Evoluţie şi potenţial demografic ..................................................... 39
2.5.2. Densitatea populaţiei .................................................................... 41
2.5.3. Structura pe sexe şi vârste ............................................................ 42
2.5.4. Structura etnică şi religioasă .......................................................... 45
2.5.5. Mişcarea naturală şi migratorie ...................................................... 46
2.5.6. Resursele umane şi forţa de muncă ............................................... 49
2.6. Circulaţii ........................................................................................ 55
2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial. ......................... 61
2.8. Zone cu riscuri naturale .................................................................. 67
2.9. Echiparea edilitară .......................................................................... 69
2.9.1. Gospodărirea apelor ..................................................................... 69
2.9.2. Alimentare cu apă ........................................................................ 73
2.9.3. Canalizare ................................................................................... 78
2.9.4. Alimentare cu căldură ................................................................... 80
2.9.5. Alimentare cu gaze naturale .......................................................... 82
2.9.6. Alimentare cu energie electrică ...................................................... 83
2.9.7. Telefonie ..................................................................................... 84
2.10. Probleme de mediu ......................................................................... 84
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
2
2.10.1. Factor de mediu – aer ................................................................. 84
2.10.2. Factor de mediu – sol ................................................................. 86
2.10.3. Factor de mediu – apă ................................................................ 87
2.10.4. Arii naturale protejate ................................................................. 90
2.11. Disfuncţionalităţi ............................................................................ 91
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ ....................................... 93
3.1. Optimizarea relaţiilor în teritoriu ....................................................... 93
3.2. Evoluţia populaţiei. Elemente demografice şi sociale ........................... 93
3.2.1. Prognoza populaţiei şi propuneri pentru dezvoltarea resurselor umane 93
3.3. Organizarea circulaţiei..................................................................... 96
3.4. Intravilan propus. Zonificarea funcţională. Bilanţ teritorial. ................ 104
3.5. Măsuri în zonele cu riscuri naturale ................................................. 109
3.6. Dezvoltarea echipării tehnico-edilitare a teritoriului ........................... 109
3.6.1. Gospodărirea apelor .................................................................. 109
3.6.2. Alimentare cu apă : .................................................................. 109
3.6.3. Canalizare ................................................................................. 112
3.6.4. Alimentare cu căldură ................................................................. 113
3.6.5. Alimentare cu gaze naturale ..................................................... 113
3.6.6. Alimentare cu energie electrică .................................................... 113
3.6.7. Telecomunicaţii .......................................................................... 114
3.6.8. Gospodarie comunală ................................................................ 115
3.7. Protecţia mediului ......................................................................... 115
3.7.1. Gestionarea deşeurilor ................................................................ 115
3.8. Reglementări urbanistice ............................................................... 119
3.9. Obiective de utilitate publică .......................................................... 123
4. CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE .............................................. 123
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
3
MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei
Denumirea lucrării: PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL FĂGĂRAŞ
Beneficiar: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI FĂGĂRAŞ
Proiectant: S.C. URBAN TEAM S.R.L. Bucureşti
Data elaborării:
noiembrie 2011
Baza proiectării:
o Lege nr. 350 din 06.07.2001 privind amenajarea teritoriului şi
urbanismul - MO nr. 373 din 10.07.2001
Completat de:
Lege nr. 162 din 11.07.2011 - MO nr. 503 din 14.07.2011
Ordonanţa de urgenţă nr. 7 din 02.02.2011 - MO nr. 111 din 11.02.2011
Lege nr. 242 din 23.06.2009 - MO nr. 460 din 03.07.2009
Ordonanţa nr. 27 din 27.08.2008 - MO nr. 628 din 29.08.2008
Lege nr. 289 din 07.07.2006 - MO nr. 606 din 13.07.2006
Ordonanţa nr. 69 din 13.08.2004 - MO nr. 773 din 24.08.2004
Modificat de:
Lege nr. 345 din 11.11.2009 - MO nr. 778 din 13.11.2009
Lege nr. 168 din 12.06.2007 - MO nr. 406 din 18.06.2007
Ordonanţa nr. 18 din 31.01.2007 - MO nr. 81 din 01.02.2007
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
4
Elemente legislative conexe:
Proiectul are la bază:
o Lege nr. 287 din 17.07.2009 privind Codul civil - MO nr. 511 din 24.07.2009
Completat şi modificat de:
Lege nr. 71 din 03.06.2011 - MO nr. 409 din 10.06.2011
Completat şi modificat de:
Ordonanţa de urgenţă nr. 79 din 28.09.2011 http://www.macrolex.ro/act.php?id=243406- MO nr. 696 din 30.09.2011
Rectificat de:
Rectificare din 08.07.2011 - MO nr. 489 din 08.07.2011
Rectificat de:
Rectificare din 08.07.2011 - MO nr. 489 din 08.07.2011
Rectificare din 17.06.2011 - MO nr. 427 din 17.06.2011
Republicat în baza:
Lege nr. 287 din 17.07.2009 - MO nr. 505 din 15.07.2011
o Hotărâre nr. 525 din 27.06.1996 pentru aprobarea Regulamentului
general de urbanism - MO nr. 149 din 16.07.1996
Completat de:
Hotărâre nr. 490 din 11.05.2011 - MO nr. 361 din 24.05.2011
Hotărâre nr. 960 din 18.11.1999 - MO nr. 567 din 19.11.1999
Modificat de:
Hotărâre nr. 273 din 31.03.2010 - MO nr. 242 din 15.04.2010
Hotărâre nr. 855 din 30.08.2001 - MO nr. 576 din 14.09.2001
Hotărâre nr. 59 din 04.02.1999 - MO nr. 55 din 08.02.1999
Hotărâre nr. 789 din 02.12.1997 - MO nr. 356 din 15.12.1997
Rectificat de:
Rectificare din 26.08.1996 - MO nr. 199 din 26.08.1996
Republicat în baza:
Hotărâre nr. 525 din 27.06.1996 - MO nr. 856 din 27.11.2002
o Lege nr. 50 din 29.07.1991 privind autorizarea executării construcţiilor
şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor - MO nr. 163 din 07.08.1991
Completat de:
Lege nr. 125 din 16.10.1996 - MO nr. 259 din 24.10.1996
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
5
Modificat de:
Lege nr. 114 din 11.10.1996 - MO nr. 254 din 21.10.1996
Lege nr. 114 din 11.10.1996 - MO nr. 393 din 31.12.1997
Ordin nr. 30 din 02.11.1995 - MO nr. 283 din 07.12.1995
Lege nr. 82 din 20.07.1995 - MO nr. 160 din 25.07.1995
Ordonanţa nr. 4 din 14.01.1994 - MO nr. 18 din 24.01.1994
Rectificat de:
Rectificare din 12.09.1991 - MO nr. 183 din 12.09.1991
Republicat în baza:
Lege nr. 50 din 29.07.1991- MO nr. 933 din 13.10.2004
Completat de:
Lege nr. 261 din 07.07.2009 - MO nr. 493 din 17.07.2009
Ordonanţa de urgenţă nr. 214 din 04.12.2008 - MO nr. 847 din 16.12.2008
Lege nr. 101 din 09.05.2008 - MO nr. 371 din 15.05.2008
Lege nr. 376 din 05.10.2006 - MO nr. 846 din 13.10.2006
Lege nr. 52 din 08.03.2006 - MO nr. 238 din 16.03.2006
Lege nr. 119 din 05.05.2005 - MO nr. 412 din 16.05.2005
Modificat de:
Ordonanţa de urgenţă nr. 85 din 05.10.2011 - MO nr. 716 din 11.10.2011
Ordonanţa de urgenţă nr. 228 din 30.12.2008 - MO nr. 3 din 05.01.2009
Lege nr. 117 din 02.05.2007 - MO nr. 303 din 07.05.2007
Ordonanţa de urgenţă nr. 122 din 24.11.2004 - MO nr. 1152 din 06.12.2004
Republicat în baza:
Lege nr. 199 din 25.05.2004 - MO nr. 487 din 31.05.2004
Lege nr. 50 din 29.07.1991- MO nr. 3 din 13.01.1997
o Lege nr. 18 din 19.02.1991 a fondului funciar - MO nr. 37 din 20.02.1991
Completat de:
Lege nr. 169 din 27.10.1997 - MO nr. 299 din 04.11.1997
Modificat de:
Ordonanţa nr. 57 din 28.08.1997 - MO nr. 225 din 30.08.1997
Lege nr. 47 din 04.04.1997 - MO nr. 58 din 08.04.1997
Ordonanţa de urgenţă nr. 5 din 31.08.1996 - MO nr. 207 din 02.09.1996
Ordonanţa nr. 20 din 04.08.1995 - MO nr. 184 din 15.08.1995
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
6
Ordonanţa nr. 46 din 12.08.1994 - MO nr. 241 din 29.08.1994
Ordonanţa nr. 23 din 21.08.1992 - MO nr. 213 din 28.08.1992
Lege nr. 29 din 21.03.1991 - MO nr. 59 din 22.03.1991
Republicat în baza:
Lege nr. 18 din 19.02.1991 - MO nr. 1 din 05.01.1998
Completat de:
Lege nr. 47 din 13.03.2007 - MO nr. 194 din 21.03.2007
Ordonanţa de urgenţă nr. 209 din 22.12.2005 - MO nr. 1194 din 30.12.2005
Lege nr. 247 din 19.07.2005 - MO nr. 653 din 22.07.2005
Lege nr. 545 din 17.10.2001 - MO nr. 659 din 19.10.2001
Ordonanţa de urgenţă nr. 102 din 27.06.2001 - MO nr. 350 din 29.06.2001
Modificat de:
Lege nr. 158 din 12.07.2010 - MO nr. 496 din 19.07.2010
Lege nr. 71 din 16.04.2010 - MO nr. 258 din 21.04.2010
Lege nr. 67 din 31.03.2010 - MO nr. 215 din 06.04.2010
Lege nr. 340 din 03.12.2007 - MO nr. 846 din 10.12.2007
Lege nr. 341 din 17.07.2006 - MO nr. 626 din 20.07.2006
Lege nr. 263 din 27.06.2006 - MO nr. 572 din 03.07.2006
Lege nr. 358 din 06.12.2005 - MO nr. 1106 din 07.12.2005
Lege nr. 400 din 17.06.2002 - MO nr. 492 din 09.07.2002
Lege nr. 218 din 25.11.1998 - MO nr. 453 din 26.11.1998
Ordonanţa nr. 90 din 26.08.1998 - MO nr. 316 din 27.08.1998
Lege nr. 54 din 02.03.1998 - MO nr. 102 din 04.03.1998
Ordonanţa de urgenţă nr. 1 din 23.01.1998 - MO nr. 26 din 26.01.1998
Republicat în baza:
Lege nr. 169 din 27.10.1997 - MO nr. 299 din 04.11.1997
o Lege nr. 33 din 27.05.1994 privind exproprierea pentru cauza de
utilitate publică - MO nr. 139 din 02.06.1994
Modificat de:
Lege nr. 71 din 03.06.2011 - MO nr. 409 din 10.06.2011
Completat şi modificat de:
Ordonanţa de urgenţă nr. 79 - MO nr. 696 din 30.09.2011
Rectificat de:
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
7
Rectificare din 08.07.2011 - MO nr. 489 din 08.07.2011
o Lege nr. 255 din 14.12.2010 privind exproprierea pentru cauza de
utilitate publică, necesară realizarii unor obiective de interes naţional,
judeţean şi local - MO nr. 853 din 20.12.2010
Completat şi modificat de:
Lege nr. 90 din 06.06.2011 - MO nr. 407 din 09.06.2011
o Lege nr. 89 din 25.05.1999 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi
reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române - MO nr. 247
din 01.06.1999
o Lege nr. 7 din 13.03.1996 cadastrului imobiliar şi publicităţii imobiliare -
MO nr. 61 din 26.03.1996
Completat de: Lege nr. 247 din 19.07.2005 - MO nr. 653 din 22.07.2005
Ordonanţa de urgenţă nr. 41 din 27.05.2004 - MO nr. 509 din 07.06.2004
Lege nr. 78 din 26.02.2002 - MO nr. 154 din 04.03.2002
Ordonanţa de urgenţă nr. 70 din 17.05.2001 - MO nr. 266 din 23.05.2001
Modificat de:
Lege nr. 499 din 12.11.2004 - MO nr. 1069 din 17.11.2004
Ordonanţa de urgenţă nr. 291 din 29.12.2000 - MO nr. 706 din 29.12.2000
Republicat în baza:
Lege nr. 7 din 13.03.1996 - MO nr. 201 din 03.03.2006
Completat de: Lege nr. 71 din 03.06.2011 - MO nr. 409 din 10.06.2011
Lege nr. 170 din 16.07.2010 - MO nr. 507 din 21.07.2010
Ordonanţa de urgenţă nr. 64 din 30.06.2010 - MO nr. 451 din 02.07.2010
Modificat de:
Ordonanţa de urgenţă nr. 81 din 28.09.2011 - MO nr. 704 din 05.10.2011
Lege nr. 329 din 05.11.2009 - MO nr. 761 din 09.11.2009
Republicat în baza:
Lege nr. 247 din 19.07.2005 - MO nr. 653 din 22.07.2005
o Lege nr. 10 din 18.01.1995 privind calitatea în construcţii - MO nr. 12 din
24.01.1995
Modificat de:
Lege nr. 123 din 05.05.2007 - MO nr. 307 din 09.05.2007
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
8
Lege nr. 587 din 29.10.2002 - MO nr. 817 din 12.11.2002
Hotărâre nr. 498 din 24.05.2001 - MO nr. 295 din 05.06.2001
o Ordonanţa de urgenţă nr. 195 din 22.12.2005 privind protecţia mediului
- MO nr. 1196 din 30.12.2005
Completat de:
Ordonanţa de urgenţă nr. 164 din 19.11.2008 - MO nr. 808 din 03.12.2008
Ordonanţa de urgenţă nr. 114 din 17.10.2007 - MO nr. 713 din 22.10.2007
Lege nr. 265 din 29.06.2006 - MO nr. 586 din 06.07.2006
Modificat de:
Ordonanţa de urgenţă nr. 71 din 31.08.2011 - MO nr. 637 din 06.09.2011
Ordonanţa de urgenţă nr. 57 din 20.06.2007 - MO nr. 442 din 29.06.2007
Completat de: Lege nr. 49 din 07.04.2011 - MO nr. 262 din 13.04.2011
Ordonanţa de urgenţă nr. 154 din 12.11.2008 - MO nr. 787 din 25.11.2008
Modificat de:
Lege nr. 329 din 05.11.2009 - MO nr. 637 din 06.09.2011
Rectificat de:
Rectificare din 31.01.2006 - MO nr. 88 din 31.01.2006
o Ordonanţa de urgenţă nr. 59 din 20.06.2007 privind instituirea
Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea
de spaţii verzi în localităţi - MO nr. 441 din 29.06.2007
Modificat de:
Lege nr. 49 din 19.03.2008 - MO nr. 225 din 24.03.2008
Lege nr. 343 din 03.12.2007 - MO nr. 846 din 10.12.2007
Ordonanţa de urgenţă nr. 108 din 10.10.2007 - MO nr. 698 din 16.10.2007
o Lege nr. 24 din 15.01.2007 privind reglementarea şi administrarea
spaţiilor verzi din zonele urbane - MO nr. 36 din 18.01.2007
Completat şi modificat de:
Lege nr. 313 din 12.10.2009 - MO nr. 694 din 15.10.2009
Republicat în baza:
Lege nr. 24 din 15.01.2007 - MO nr. 764 din 10.11.2009
o Lege nr. 451 din 08.07.2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a
peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 - MO nr. 536 din
23.07.2002
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
9
o Lege nr. 289 din 15.05.2002 privind perdelele forestiere de protecţie -
MO nr. 338 din 21.05.2002
o Ordin nr. 6 din 07.01.2003, Ordin nr. 139 din 03.02.2003 privind măsuri
pentru respectarea disciplinei în domeniul urbanismului şi amenajării
teritoriului în scopul asigurării fluidizării traficului şi a siguranţei
circulaţiei pe drumurile publice de interes naţional şi judeţean - MO nr.
122 din 26.02.2003
o Lege nr. 82 din 15.04.1998 privind regimul juridic al drumurilor - MO nr.
158 din 22.04.1998
o Ordin nr. 50 din 27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
proiectarea si realizarea străzilor in localităţile rurale - MO nr. 138 bis din
06.04.1998
o Ordin nr. 46 din 27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice - MO nr. 138 bis din
06.04.1998
o Ordin nr. 45 din 27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor - MO nr. 138 bis din
06.04.1998
o Ordonanţa nr. 43 din 28.08.1997 privind regimul drumurilor - MO nr. 221
din 29.08.1997
Modificări şi completări:
Lege nr. 82 din 15.04.1998 - MO nr. 158 din 22.04.1998
Republicat în baza:
Ordonanţa nr. 43 din 28.08.1997 - MO nr. 237 din 29.06.1998
Completat şi modificat de:
Lege nr. 161 din 11.07.2011 - MO nr. 503 din 14.07.2011
Ordonanţa de urgenţă nr. 8 din 02.02.2011 - MO nr. 109 din 11.02.2011
Ordonanţa nr. 5 din 26.01.2011 - MO nr. 80 din 31.01.2011
Ordonanţa nr. 7 din 29.01.2010 - MO nr. 70 din 30.01.2010
Lege nr. 130 din 08.05.2007 - MO nr. 315 din 11.05.2007
Lege nr. 10 din 09.01.2007 - MO nr. 28 din 16.01.2007
Ordonanţa nr. 38 din 09.08.2006 - MO nr. 692 din 14.08.2006
Lege nr. 98 din 03.05.2005 - MO nr. 387 din 09.05.2005
Ordonanţa nr. 21 din 27.01.2005 - MO nr. 102 din 31.01.2005
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
10
Lege nr. 47 din 17.03.2004 - MO nr. 257 din 23.03.2004
Lege nr. 227 din 23.05.2003 - MO nr. 365 din 29.05.2003
Ordonanţa nr. 26 din 30.01.2003 - MO nr. 66 din 02.02.2003
Ordin nr. 1959 din 05.12.2002 - MO nr. 923 din 17.12.2002
Lege nr. 413 din 26.06.2002 - MO nr. 490 din 09.07.2002
Lege nr. 189 din 16.04.2002 - MO nr. 490 din 09.07.2002
Ordonanţa nr. 79 din 30.08.2001 - MO nr. 541 din 01.09.2001
Ordonanţa de urgenţă nr. 295 din 30.12.2000 - MO nr. 707 din 30.12.2000
Ordonanţa nr. 132 din 31.08.2000 - MO nr. 434 din 03.09.2000
o Ordonanţa de urgenţă nr. 12 din 07.07.1998 privind transportul pe căile
ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate
Române - MO nr. 254 din 08.07.1998
Modificări şi completări:
Lege nr. 128 din 19.04.2004 - MO nr. 371 din 28.04.2004
Ordonanţa de urgenţă nr. 125 din 18.12.2003 - MO nr. 919 din 22.12.2003
Lege nr. 235 din 23.04.2002 - MO nr. 296 din 30.04.2002
Ordonanţa de urgenţă nr. 182 din 12.11.1999 - MO nr. 555 din 15.11.1999
Lege nr. 89 din 25.05.1999 - MO nr. 247 din 01.06.1999
o Ordinul ministrului transporturilor nr. 158/1996 privind emiterea
acordurilor Ministerului Transporturilor la documentaţiile tehnico-
economice ale investiţiilor sau la documetatiile tehnice de sistematizare
pentru terţi
o Lege nr. 107 din 25.09.1996 a apelor - MO nr. 244 din 08.10.1996
Completat de:
Ordonanţa de urgenţă nr. 64 din 29.06.2011 - MO nr. 461 din 30.06.2011
Lege nr. 146 din 12.07.2010 - MO nr. 497 din 19.07.2010
Ordonanţa de urgenţă nr. 3 din 05.02.2010 - MO nr. 114 din 19.02.2010
Ordonanţa de urgenţă nr. 12 din 28.02.2007 - MO nr. 153 din 02.03.2007
Lege nr. 112 din 04.05.2006 - MO nr. 413 din 12.05.2006
Lege nr. 310 din 28.06.2004 - MO nr. 584 din 30.06.2004
Modificat de:
Lege nr. 317 din 13.10.2009 - MO nr. 708 din 21.10.2009
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
11
Lege nr. 404 din 07.10.2003 - MO nr. 713 din 13.10.2003
Ordonanţa de urgenţă nr. 107 din 05.09.2002 - MO nr. 691 din 20.09.2002
Hotărâre nr. 948 din 15.11.1999 - MO nr. 568 din 22.11.1999
o Ordin nr. 662 din 28.06.2006 privind aprobarea Procedurii şi a
competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a
apelor - MO nr. 661 din 01.08.2006
o Lege nr. 13 din 09.01.2007 energiei electrice – MO nr. 51 din 23.01.2007
Completat de:
Ordonanţa de urgenţă nr. 43 din 05.05.2010 - MO nr. 316 din 13.05.2010
Ordonanţa de urgenţă nr. 172 din 19.11.2008 - MO nr. 787 din 25.11.2008
Ordonanţa de urgenţă nr. 33 din 04.05.2007 - MO nr. 337 din 18.05.2007
Modificat de:
Hotărâre nr. 797 din 08.07.2009 - MO nr. 501 din 21.07.2009
o Lege nr. 351 din 14.07.2004 Legea gazelor - MO nr. 679 din 28.07.2004
Completat şi modificat de:
Lege nr. 19 din 11.01.2012 - MO nr. 27 din 12.01.2012
Ordonanţa de urgenţă nr. 122 din 31.10.2007 - MO nr. 756 din 07.11.2007
Ordonanţa de urgenţă nr. 33 din 04.05.2007 - MO nr. 337 din 18.05.2007
Lege nr. 288 din 11.10.2005 - MO nr. 922 din 17.10.2005
Ordonanţa de urgenţă nr. 116 din 14.07.2005 - MO nr. 660 din 25.07.2005
o Decizie nr. 1220 din 07.11.2006 privind aprobarea Normelor tehnice
pentru proiectarea si executia conductelor de alimentare din amonte si
de transport gaze naturale - MO nr. 960 din 29.11.2006
o Hotărâre nr. 62 din 07.02.1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de
investitii si de dezvoltare, precum si a criteriilor de realizare a acestora,
pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General - MO nr. 32 din
15.02.1996
o Ordonanţa de urgenţă nr. 57 din 20.06.2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice - MO nr. 442 din 29.06.2007
Completat de:
Lege nr. 49 din 07.04.2011 - MO nr. 262 din 13.04.2011
Ordonanţa de urgenţă nr. 154 din 12.11.2008 - MO nr. 787 din 25.11.2008
Modificat de:
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
12
Lege nr. 329 din 05.11.2009 - MO nr. 761 din 09.11.2009
o Lege nr. 153 din 05.07.2011 privind măsuri de creştere a calităţii
arhitectural-ambientale a clădirilor - MO nr. 493 din 11.07.2011
o Lege nr. 422 din 18.07.2001 privind protejarea monumentelor istorice -
MO nr. 407 din 24.07.2001
o Ordonanţa nr. 43 din 30.01.2000 privind protecţia patrimoniului
arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes
naţional - MO nr. 45 din 31.01.2000
Completat şi modificat de:
Lege nr. 462 din 12.11.2003 - MO nr. 820 din 19.11.2003
Lege nr. 378 din 10.07.2001 - MO nr. 394 din 18.07.2001
Republicat în baza:
Ordonanţa nr. 43 din 30.01.2000 - MO nr. 352 din 26.04.2005
Completat şi modificat de:
Lege nr. 258 din 23.06.2006 - MO nr. 603 din 12.07.2006
o Lege nr. 213 din 17.11.1998 privind proprietatea publică şi regimul
juridic al acesteia - MO nr. 448 din 24.11.1998
Completat de:
Ordonanţa de urgenţă nr. 206 din 15.11.2000 - MO nr. 594 din 22.11.2000
Ordonanţa de urgenţă nr. 30 din 14.04.2000 - MO nr. 160 din 17.04.2000
Modificat de:
Lege nr. 71 din 03.06.2011 - MO nr. 409 din 10.06.2011
Hotărâre nr. 482 din 19.05.2010 - MO nr. 369 din 04.06.2010
Hotărâre nr. 210 din 17.03.2010 - MO nr. 200 din 30.03.2010
Hotărâre nr. 1026 din 03.09.2008 - MO nr. 658 din 18.09.2008
Lege nr. 47 din 17.03.2004 - MO nr. 257 din 23.03.2004
Lege nr. 241 din 06.06.2003 - MO nr. 415 din 13.06.2003
Lege nr. 113 din 14.03.2002 - MO nr. 189 din 20.03.2002
Lege nr. 713 din 03.12.2001 - MO nr. 803 din 14.12.2001
o Lege nr. 363 din 21.09.2006 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport - MO nr. 806 din
26.09.2006
o Lege nr. 171 din 04.11.1997 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa - MO nr. 325 din 24.11.1997
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
13
o Lege nr. 5 din 06.03.2000 privind aprobarea Planului de Amenajare
Teritoriului Naţional - Secţiunea a III-a - zonele protejate - MO nr. 152 din
12.04.2000
o Lege nr. 351 din 06.07.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi - MO nr. 408
din 24.07.2001
Completat şi modificat de:
Lege nr. 106 din 03.06.2010 - MO nr. 375 din 07.06.2010
Lege nr. 100 din 19.04.2007 - MO nr. 284 din 27.04.2007
Lege nr. 308 din 12.07.2006 - MO nr. 634 din 24.07.2006
Lege nr. 543 din 25.11.2004 - MO nr. 1149 din 06.12.2004
o Lege nr. 190 din 26.05.2009 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice - MO
nr. 387 din 09.06.2009
o Lege nr. 315 din 28.06.2004 privind dezvoltarea regională în România -
MO nr. 577 din 29.06.2004
o Ordonanţa nr. 58 din 21.08.1998 privind organizarea şi desfăşurarea
activităţii de turism în România - MO nr. 309 din 26.08.1998
o Lege nr. 347 din 14.07.2004 muntelui - MO nr. 670 din 26.07.2004
Modificat de:
Ordonanţa de urgenţă nr. 21 din 27.02.2008 – MO nr. 173 din 06.03.2008
Republicat în baza:
Lege nr. 347 din 14.07.2004 – MO nr. 448 din 30.06.2009
o Lege nr. 215 din 23.04.2001 a administraţiei publice locale - MO nr. 204
din 23.04.2001
Completat de:
Lege nr. 286 din 06.07.2006 - MO nr. 621 din 18.07.2006
Lege nr. 141 din 30.04.2004 - MO nr. 396 din 04.05.2004
Lege nr. 738 din 04.12.2001 - MO nr. 802 din 14.12.2001
Ordonanţa de urgenţă nr. 74 din 24.05.2001 - MO nr. 271 din 25.05.2001
Modificat de:
Lege nr. 393 din 28.09.2004 - MO nr. 912 din 07.10.2004
Lege nr. 340 din 12.07.2004 - MO nr. 658 din 21.07.2004
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
14
Lege nr. 161 din 19.04.2003 - MO nr. 279 din 21.04.2003
Lege nr. 216 din 23.04.2002 - MO nr. 288 din 29.04.2002
Rectificat de:
Rectificare din 13.09.2006 - MO nr. 776 din 13.09.2006
Rectificare din 07.05.2004 - MO nr. 410 din 07.05.2004
Republicat în baza:
Lege nr. 215 din 23.04.2001 - MO nr. 123 din 20.02.2007
o Ordonanţa de urgenţă nr. 34 din 19.04.2006 privind atribuirea
contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări
publice şi a contractelor de concesiune de servicii - MO nr. 418 din
15.05.2006
Completat şi modificat de:
Lege nr. 278 din 24.12.2010 - MO nr. 898 din 31.12.2010
Ordonanţa de urgenţă nr. 76 din 30.06.2010 - MO nr. 453 din 02.07.2010
Ordonanţa de urgenţă nr. 72 din 17.06.2009 - MO nr. 426 din 23.06.2009
Ordonanţa de urgenţă nr. 19 din 07.03.2009 - MO nr. 156 din 12.03.2009
Ordonanţa de urgenţă nr. 228 din 30.12.2008 - MO nr. 3 din 05.01.2009
Ordonanţa de urgenţă nr. 143 din 28.10.2008 - MO nr. 805 din 02.12.2008
Ordonanţa de urgenţă nr. 94 din 26.09.2007 - MO nr. 676 din 04.10.2007
Lege nr. 128 din 05.05.2007 - MO nr. 309 din 09.05.2007
Lege nr. 337 din 17.07.2006 - MO nr. 625 din 20.07.2006
Rectificat de:
Rectificare din 01.08.2006 - MO nr. 662 din 01.08.2006
o Ordin nr. 2701 din 30.12.2010 pentru aprobarea Metodologiei de
informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau
revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism - MO nr.
47 din 19.01.2011
o Ordin nr. 13 din 10.03.1999 N/pentru aprobarea reglementării tehnice
"Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului
urbanistic general", indicativ GP038/99 - MO nr. 187 din 30.04.1999
o Ordin nr. 30 din 02.11.1995, Ordin nr. 34 din 07.11.1995, Ordin nr. 3422
din 01.08.1995, Ordin nr. 4221 din 08.08.1995 (30/1995 – MAPN,
34/N/95 – MLPAT, 3422/1995 – MAI, 4221/1995 – SRI) pentru
aprobarea Precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
15
amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru
autorizarea executării construcţiilor - MO nr. 283 din 07.12.1995
o Ordin nr. 536 din 23.06.1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a
recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei - MO nr. 140 din
03.07.1997
Modificat de:
Ordin nr. 1136 din 27.06.2007 - MO nr. 484 din 19.07.2007
Modificat de:
Ordin nr. 1507 din 04.09.2007 - MO nr. 626 din 12.09.2007
Ordin nr. 443 din 09.04.2008 - MO nr. 334 din 30.04.2008
Ordin nr. 18 din 14.01.2008 - MO nr. 334 din 30.04.2008
o Lege nr. 289 din 11.10.2005 privind unele măsuri pentru prevenirea şi
combaterea fenomenului infracţional în domeniul transportului pe calea
ferată - MO nr. 922 din 17.10.2005
o Lege nr. 101 din 25.04.2006 serviciului de salubrizare a localităţilor - MO
nr. 393 din 08.05.2006
Completat şi modificat de:
Lege nr. 224 din 28.10.2008 - MO nr. 743 din 03.11.2008
Ordonanţa de urgenţă nr. 92 din 26.09.2007 - MO nr. 671 din 01.10.2007
o Hotărâre nr. 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deşeurilor - MO nr.
394 din 10.05.2005
Completat şi modificat de:
Hotărâre nr. 1292 din 15.12.2010U - MO nr. 862 din 22.12.2010
Hotărâre nr. 210 din 28.02.2007 - MO nr. 187 din 19.03.2007
o Ordonanţa nr. 21 din 30.01.2002 privind gospodărirea localităţilor
urbane şi rurale - MO nr. 86 din 01.02.2002
o Norma metodologică din 02.04.2003 privind exigenţele minime de
conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism
pentru zonele de riscuri naturale - MO nr. 263 din 16.04.2003
o Ordin nr. 62 din 31.07.1998, Ordin nr. 288 din 31.07.1998, Ordin nr.
1955 din 31.07.1998 (ORDIN nr.62/N/19.o/288/1.955 din 1998)
privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale - MO nr. 354 din
16.09.1998
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
16
o Ordin nr. 3 din 06.01.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de
avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă -
MO nr. 36 din 14.01.2011
o Ordin nr. 49 din 29.11.2007 pentru modificarea şi completarea Normei
tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente
capacităţilor energetice - revizia I, aprobată prin Ordinul preşedintelui
Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 4/2007 -
MO nr. 865 din 18.12.2007
o Ordin nr. 47 din 21.07.2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a
avizului in vederea autorizării executării construcţiilor amplasate in
vecinătatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol şi gaze naturale -
MO nr. 611 din 29.08.2003
o Lege nr. 46 din 19.03.2008 privind Codul Silvic - MO nr. 238 din 27.03.2008
Completat şi modificat de:
Lege nr. 156 din 12.07.2010 - MO nr. 496 din 19.07.2010
Lege nr. 95 din 21.05.2010 - MO nr. 350 din 27.05.2010
Ordonanţa de urgenţă nr. 16 din 03.03.2010 - MO nr. 147 din 05.03.2010
Lege nr. 193 din 27.05.2009 - MO nr. 365 din 01.06.2009
o Lege nr. 204 din 24.10.2008 privind protejarea exploataţiilor agricole -
MO nr. 734 din 30.10.2008
o Ordin nr. 897 din 07.09.2005, Ordin nr. 798 din 16.09.2005 pentru
aprobarea Regulamentului privind conţinutul documentaţiilor referitoare
la scoaterea terenurilor din circuitul agricol - MO nr. 847 din 19.09.2005
o Lege nr. 138 din 27.04.2004 îmbunătăţirilor funciare - MO nr. 369 din
28.04.2004
Completat şi modificat de:
Lege nr. 167 din 02.10.2008 - MO nr. 699 din 14.10.2008
Ordonanţa de urgenţă nr. 39 din 16.05.2007 - MO nr. 335 din 17.05.2007
Lege nr. 290 din 07.07.2006 - MO nr. 598 din 11.07.2006
Lege nr. 233 din 13.07.2005 - MO nr. 648 din 21.07.2005
Ordonanţa nr. 94 din 26.08.2004 - MO nr. 803 din 31.08.2004
Republicat în baza:
Lege nr. 138 din 27.04.2004 - MO nr. 369 din 28.04.2004
Completat şi modificat de:
Ordonanţa de urgenţă nr. 82 din 29.09.2011 - MO nr. 694 din 30.09.2011
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
17
Ordonanţa de urgenţă nr. 65 din 29.06.2011 - MO nr. 457 din 30.06.2011
Ordonanţa de urgenţă nr. 39 din 22.04.2009 - MO nr. 281 din 29.04.2009
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
18
1.2. Obiectul lucrării
Obiectul lucrării îl constituie actualizarea Planului Urbanistic General al
municipiului Făgăraş şi Regulamentul Local de Urbanism (RLU) aferent. Lucrarea
stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru următorii 10 ani.
Lucrarea se elaborează pe baza temei de proiectare, întocmită de beneficiar.
În conţinutul documentaţiei se regăsesc următoarelor categorii de probleme:
- probleme principale rezultate din analiza situaţiei existente, disfuncţionalităţi
şi priorităţi de intervenţie în teritoriu;
- zonificarea funcţională a teritoriului localităţii şi stabilirea regimului juridic al
acestora printr-un sistem de reglementări şi servituţi adecvate;
- volumul şi structura potenţialului uman, resurse de muncă;
- potenţialul economic al localităţii;
- organizarea circulaţiilor si a transporturilor;
- echiparea tehnico-edilitară;
- reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului;
- condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică
În urma studiului şi a propunerilor de soluţionare a acestor categorii de
probleme menţionate mai sus, materialul oferă un instrument de lucru la îndemâna
administraţiei publice locale în următoarele domenii: proiectare, administraţie
centrală şi locală, agenţi economici, colectivităţi sau persoane particulare
beneficiare.
Prevederile P.U.G. aprobat se preiau şi se detaliază în documentaţiile ce
urmează a se elabora pentru părţi componente ale teritoriului (PUZ sau PUD).
P.U.G. se elaborează cu scopul :
- stabilirii direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului
şi dezvoltare urbanistică a localităţilor;
- utilizării raţionale şi echilibrate a terenurilor necesare funcţiunilor urbanistice;
- precizării zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii,
neomogenităţi geologice, reducerea vulnerabilităţii fondului construit
existent);
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
19
- evidenţierii fondului construit valoros şi a modului de valorificare a acestuia
în folosul localităţii;
- creşterii calităţii vieţii, cu precădere în domeniile locuirii şi serviciilor;
- fundamentării realizării unor investiţii de utilitate publică;
- asigurării suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de urbanism
şi autorizaţiilor de construire;
- corelării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului.
Dintre principalele obiective urmărite în cadrul PUG se menţionează:
- optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul lor administrativ şi judeţean;
- valorificarea potenţialului natural, economic şi uman;
- organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii;
- stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan;
- stabilirea şi delimitarea zonelor construibile;
- stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale;
- stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de
construire;
- stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora;
- modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;
- evidenţierea deţinătorilor terenurilor din intravilan;
- stabilirea obiectivelor de utilitate publică;
- stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi
realizare a construcţiilor.
1.3. Surse documentare
- Planul Urbanistic General al municipiului Făgăraş, elaborat de S.C. PROIECT
S.A. SIBIU în anul 1997;
- Documentare pe teren şi consultări cu autorităţile locale privind necesităţile şi
opţiunile populaţiei;
- Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Braşov, INCD Urbanproiect,
UAUIM Bucureşti;
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
20
- Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Zona Metropolitană Braşov Pol
Naţional de Creştere, Agenţia Metropolitană Braşov, Martie 2009;
- Concept de dezvoltare durabilă a Judeţului Braşov, Agenţia de Dezvoltare
Durabilă a Judeţului Braşov în colaborare cu Compartimentul de Protecţia
Mediului al Consiliului Judeţean Braşov, 2007;
- Elemente din Planurile de Amenajare ale Teritoriului Naţional;
- Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, Ministerul Agriculturii,
Pădurilor, Apelor şi Mediului, septembrie 2004;
- Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 7 Centru, Agenţia
Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu, Decembrie 2006 ;
- Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor judeţul Braşov, S.C.
Interdevelopment S.R.L. - Consulting & Engineering, S.C. Standard
Consulting S.R.L., ianuarie 2008;
- Raport privind starea mediului în judeţul Braşov – 2009, Agenţia pentru
Protecţia Mediului Braşov;
- Fişa localităţii, Oficiul judeţean de statistică Braşov
- AJOFM
- Documentaţiile de urbanism aprobate:
Nr.
crt.
DOCUMENTAŢIA
/ZONA
Proiect nr /din
Proiectant HCL BENEFICIAR DESTINAŢIE
1 PUD Livezii+
Cânepii
35010/35011/199
9 SC PROIECT
BRASOV SA
78/31.05
.1999
PRIMĂRIA
MUNICIPIULU
I FĂGĂRAŞ
Locuinţe
2 PUD Aron Pumnul
nr.1
00918/1999 SC
ADA SRL
3/18.01.
2000
SC BANC
POST SA Sediu bancar
3
PUD
Şos.Combinatului
nr.8
01.06.2000 SC
TERIFIANT PROD
SRL
57/07.09
.2000
DIRECŢIA
PENTRU
PROTECŢIA
COPILULUI
Centru de
plasament
4 PUD M.Eminescu
nr.26
23/2001 BIA
Bărbat Delia
158/24.0
9.2001
SC ROATA
SRL
Hotel+
restaurant
5 PUZ Zonă centrală
( 9 module)
131/2002 SC
LANCRANJAN
FRANCHINI…
45/23.03
.2002
PRIMĂRIA
MUNICIPIULU
I FĂGĂRAŞ
Zonă
centrală-
istorică
6 PUZ Industrială est 19/2002 BIA
Arh.Vasile Pop
163/24.0
9.2002
SC JANBERTO
IMOB SRL
Hală
industrială
7 PUZ Modul A1 120/131/2003 SC
LANCRANJAN..
27/31.03
.2003
PRIMĂRIA
MUNICIPIULU
I FĂGĂRAŞ
Zonă
Cetate+catedr
ală
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
21
Nr.
crt.
DOCUMENTAŢIA
/ZONA
Proiect nr /din
Proiectant HCL BENEFICIAR DESTINAŢIE
8 PUD Libertăţii nord 01.02.2004 BIA
Bărbat Delia
13/31.01
.2005
MĂRCULESCU
LUCIA,
BEBECHI
NICUŞOR
Ansamblu
locuinţe
9 PUD Industrială
est II
40/2004 BIA
Arh.Vasile Pop
14/31.01
.2005
SC
STEFTOSCAN
E GROUP SRL
Hală
industrială
10 PUD Industrială
est III
41/2004 BIA
Arh.Vasile Pop
15/31.01
.2005
SC
TRANSYLVANI
E IMOB SRL
Hală
industrială
11 PUZ
T.Vladimirescu
89/2005 SC
MgBuilding Desing
SRL
174/27.0
9.2005 SC TERRA RO
Spaţii
comerciale şi
funcţiuni
complementar
e
12
PUZ
Şos.Combinatului
2
127/2005 Insard
srl Brasov
206/29.1
1.2005
SC JUNCU
SRL
Ansamblu
locuinţe
13 PUD Negoiu nr.1 24/2005 SC
PRO&DES SRL
5/31.01.
2006
SC RATUR
TRANS SRL
Baza sportivă
şi de
agrement
14 PUZ Meltea
17-2004/2006 SC
PROIECT CONSULT
SRL
146/13.0
6.2006
PRIMĂRIA
MUNICIPIULU
I FĂGĂRAŞ
Zonă locuinţe
15 PUD Cartier Mioriţa
84/2005 SC
CONTRANSCOM
BENTA SA
154/13.0
6.2006
SC
CONTRANSCO
M BENTA SA
Ansamblu de
locuinţe
16 PUD Industrială
est
2324/2006 SC
KESZ SRL
155/13.0
6.2006
SC ALUFIX
SRL
Hală
industrială
17 PUD Zona
industrială est
01.11.2006 BIA
Arh.Vasile Pop
201/04.0
9.2006
SC KER BEA
SRL actual SC
NAVIMO
Hale
industriale
18 PUZ Valeriu Literat 41/2005 BIA
Boeriu Iuliana
253/28.1
1.2006
SC MIKKYDO
SRL
Ansamblu
locuinţe
19 PUD Meltea 87/2006 SC TOP
FORM SRL
93/29.05
.2007
SC
CONSTRUCT
SIMILA SRL
2 locuinte
D+P+E+M
20 PUZ Industrială est 01.05.2007 BIA
Arh.Vasile Pop
94/29.05
.2007
SC GUERIN
ROUNAMIE
SRL
Hală
industrială
21 PUD Meltea
01.01.2007 SC
PROIECT CONSULT
SRL
156/28.0
8.2007
GABOR
VICHENTE
Locuinta+spat
iu comercial
22 PUD A.Mureşanu 01.01.2006 BIA
Boulescu Raluca
159/28.0
8.2007
PROTOPOPIAT
UL ROMAN
Sediu
protopopiat
23 PUZ Zona Livezii 90/2006 BIA
Bărbat Delia
163/27.0
9.2007
METTER
CRISTIAN Locuinţe
24 PUD Libertatii f.n. 32/2007 BIA
Bărbat Delia
180/30.1
0.2007
MANOILA
ACHIM Locuinţa
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
22
Nr.
crt.
DOCUMENTAŢIA
/ZONA
Proiect nr /din
Proiectant HCL BENEFICIAR DESTINAŢIE
25 PUZ
Şos.Combinatului
84/2006 BIA
Bărbat Delia
197/27.1
1.2007
ROHAT
ADRIAN,
FLOREA M,
LUPU
MIHAELA…
Ansamblu
locuinţe
26 PUD
T.Vladimirescu 80A
137/2007 SC
MgBuilding Desing
SRL
213/20.1
2.2007 SC OASIS SRL
Galerii
comerciale
27 PUD Meltea 46/2007 BIA
Bărbat Delia
2/29.01.
2008
NEGREA
EUGENIA Locuinţe
28
PUD
T.Vladimirescu
nr.78B
01.04.2008 SC
SIRIUS
PROIECTARE
STUDII SRL
66/22.04
.2008
SC BROM
INVESTMENT
SRL
Staţie
carburanţi
29 PUZ Cartier
Creangă
43/2008 BIA
Bărbat Delia
67/22.04
.2008
METEA
CARMEN……
Ansamblu de
locuinţe
30 PUZ
Şos.Combinatului
01.01.2007 BIA
Bărbat Delia
79/22.04
.2008
BARBU
ROMULUS Locuinta
31 PUZ Str.Pălărierilor 70/2007 BIA
Bărbat Delia
34/25.08
.2008
CIUTA
GHEORGHE 2 Locuinţe
32 PUD Livezii nr.60 62/2008 BIA
Bărbat Delia
122/22.1
2.2008 TELIAN IONEL Locuinţă
33 PUZ Şos
Combinatului
22/2008 BIA
Bărbat Delia
50/31.03
.2009
MONEA
AURELIAN,
BONDANE
SORIN
Ansamblu de
locuinţe
34 PUZ Str.Oltului 77/2008 BIA
Bărbat Delia
102/27.0
5.2009 BĂLUŢ DOREL
Ansamblu de
locuinţe
35 PUD Zona Livadie 25/2008 SC CIBBS
CONSTRUCT SRL
108/30.0
6.2009
DODEA
VIOREL Locuinţă
36 PUZ Kaufland
155/2008 SC
MgBuilding Desing
SRL SC OASIS SRL
Galerii
comerciale
37
PUZ
T.Vladimirescu Domotic Group
SC Mirapolis
Prod SRL
Spatiu
productie
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
23
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE
2.1. Evoluţie
Date generale:
Teritoriul judeţului Braşov aflat la confluenţa a două domenii carpatice –
Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, cu a treia unitate majoră de relief –
depresiunea deluroasă a Transilvaniei este un spaţiu de veche locuire, amintit în
documente încă din sec. XIII – XIV. El se suprapune în bună parte, unor “ţări
carpatice” , forme de organizare de altădată “Ţara Bârsei şi “Ţara Făgăraşului”
desfăşurate de o parte şi alta a axei montane a Perşanilor.
Date privind evoluţia în timp:
Din punct de vedere istoric localitatea, datând din anul 1291 are o puternica
tradiţie, Cetatea Făgăraşului fiind martoră a numeroase evenimente istorice.
Localitatea Fagaraş , cu cetatea sa multiseculară, a fost mult timp centrul politico-
administrativ al ţinutului, ca reşedinţă de district până în 1886, de comitat între
1886 şi 1918 şi apoi reşedinţă de judeţ între 1918 si 1950, polarizând întreaga
viaţă economică, social-politică şi culturală a zonei. În anul 1968, o dată cu nouă
reorganizare administrativ-teritorială, fostul judet Fagaraş devine parte
componentă a actualului judeş Braşov, resedinţa judeţului fiind trecută municipiului
Braşov.
Caracteristici semnificative ale teritoriului:
Municipiul Făgăraş este străbătut de drumul naţional DN1, care face legătura
între Braşov (la 66 krn de Făgăraş ) şi Sibiu (la 76 km); împreună cu alte trei
drumuri judeţene şi calea ferată, acest drum naţional asigură infrastructura
necesară desfăţurării activităţilor economice precum şi legătura directă si rapidă cu
restul ţării.
2.2. Elemente ale cadrului natural
Caracteristicile reliefului:
Depresiunea Făgăraşului a fost asemănată cu un mare amfiteatru natural
care se desfăşoară în trei trepte sub impresionantul versant nordic al
munţilor. Prima din aceste trepte, cea mai inaltă, este formată de şirul dealurilor şi
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
24
muscelelor submontane cu înălţimi de 650 - 950 m şi de o vârstă mai veche decât
munţii, dar şi decât enormelor depuneri ce alcătuiesc partea superioara a celei de-a
doua trepte - câmpie de acumulare piemontană. Cea de a doua treaptă, cea mai
largă, a amfiteatrului făgărăşan, este brăzdată de numeroşii afluenţi din stânga ai
Oltului care au săpat văi largi în care depun o mare cantitate de pietrişuri, îndeosebi
în timpul viiturilor.
A treia treaptă a depresiunii cea mai joasă, este lunca Oltului, care coboară
de la cca 450 m altitudine absolută la intrarea în depresiune, după defileul
Racosului, până la cca 390 m în amonte de Turnu Roşu. În luncă, unde Oltul este
puternic meandrat, sunt evidente urmele schimbărilor de curs şi fenomenele de
înmlăştinire. Marele râu este însoţit pe malul sudic de o terasă înaltă de cca 20 m,
iar pe malul drept de o denivelare de peste 200 m reprezentată de marginea sudică
a Podişului Târnavelor care coboară est - vest de la cca 700 m până la cca 600 m.
Constituţie geologică: Depresiunea Făgăraşului cunoscută în toponimia locală sub denumirea de
Ţara Oltului se întinde pe o lungime de circa 75 km şi pe o lăţime de circa 20 km şi
este o depresiune submontană de origine tectono - erozivo - acumulativă,
suprapusă pe o ramă de şisturi cristaline a Munţilor Făgăraşului uşor scufundată de-
a lungul faliilor şi colmatată cu materiale erodate din munţii apropiaţi, mai întâi în
apele lacului format aici dupî retragerea apelor lacustre, în timpul cuaternarului
inferior - în mediul continental; aria depresionară a fost adâncită şi extinsă către
nord prin acţiunea erozivă a râurilor coborâte de pe versantul nordic al Munţilor
Făgăraşului, care au forţat albia Oltului să migreze spre nord.
Relieful depresiunii dispus în trepte care coboară de la sud spre nord est
format din:
- la contactul cu rama muntoasă, un şir de măguri împădurite, cu înălţime de
650-950 m corespunzătoare unui vechi piemont şi alcătuite din depozite
burdigaliene - helvetiene de molasă argilo-nisipoasă cu conglomerate;
- câmpie piemontană înaltă, coborând de la 600 m până la 450-400 m, clădită
din pietrişuri si luturi pleistocene;
- terasele largi ale Oltului, alcătuite din pietrişuri si nisipuri.
-
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
25
Hartă geologică
Sursa: P.U.G. municipiului Făgăraş, anul 1997
Condiţii geotehnice pentru zona Făgăraş:
- Zona seismică de calcul este D
- Valoarea coeficientului Ks=0.16
- Din punctul de vedere al perioadei de colt Tc=0,7
- Gradul seismic VII
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
26
Sursa: P.U.G. municipiului Făgăraş, anul 1997
Sursa: P.U.G. municipiului Făgăraş, anul 1997
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
27
Reţeaua hidrografică:
Regimul hidrografic este caracterizat de o densă reţea de ape de suprafaţă şi
de ape freatice, care au un nivel destul de ridicat, cu izvoare frecvente, având o
bună potabilitate.
Stratele de nisip si pietriş cuaternar ating grosimi de 35-40 m, stratul acvifer
se află la o adâncime ce nu depăşeşte 60-70 m, iar debitul exploatabil din aceste
depozite este de 1-5 l/s, local depăşind 51 /s la sud de oraşul Făgăraş.
Oraşul este străbătut în partea sudică de la est la vest de râul Olt, acum
regularizat, şi de afluenţii săi, pârâul Galaţi la nord şi afluenţii sudici, pârâul Berivoi
cu Racoviţa deasemenea regularizaţi.
Clima
Harta repartiţiei temperaturii
Sursa: P.U.G. municipiului Făgăraş, anul 1997
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
28
Harta repartiţiei precipitaţilor medii anuale
Sursa: P.U.G. municipiului Făgăraş, anul 1997
În raport cu etajarea generală a fenomenelor climatice din ţara noastră şirul
depresionar al Făgăraşului face parte din etajul climatic al dealurilor şi podişurilor,
iar rama muntoasă înconjurătoare se înscrie în etajele climatice de munte. Clima
depresiunii este putenic influenţată de prezenţa munţilor, care împiedică trecerea
maselor de aer rece spre sud, întârziindu-le astfel în zonă, si pătrunderea din sud a
celor calde. Au loc puternice inversiuni de temperatură - mai ales iarna cu frecvente
geruri şi îngheţuri nocturne şi cu mari oscilaţii diurne şi anuale. Temperatura medie
anuală la Făgăraş este de 8,2° C cu media lunară cea mai scăzută de -4,6 0 C
pentru ianuarie şi cea mai ridicată de 18,7°C în iulie, cu o amplitudine de 23,3° C.
Maxima absolută la Fagaraş a fost de 38.9°C la 9 septembrie 1946, iar minima
absolută de -33,8 °C la 13 ianuarie 1943. Îngheţurile nocturne au o medie anuală
relativ ridicată 137,8 zile începând din septembrie şi până în mai. Specifici zonei
sunt curenţii de aer cald cu caracter de fohn numiţi local "vântul mare" sau
"mâncătorul de zăpadă".
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
29
Vânturile predominante in regiune sunt cele umede din vest. Precipitaţiile
înregistrează in medie valori cuprinse intre 600-800 mm anual.
Solul:
În şesul piemontan al Depresiunii Făgăraşului predomină solurile cu
fertibilitate mai scăzută reprezentate prin soluri brune acide răspândite mai mult în
partea sudică a depresiunii. În sectorul Lisa- Hârseni în lungul râului Olt sunt
răspândite soluri aluvionale de luncă şi aluviuni crude depuse în urma revărsărilor
recente cu fertibilitate destul de ridicată, dar cu exces de umiditate. În zona
deluroasă din Podişul Târnavelor - versantul abrupt care se termina în Olt, sunt
răspândite regosolurile şi solurile erodate.
Resurse ale subsolului:
În strânsă legătură genetică cu condiţiile geologice şi geomorfologice, în
subsolul judeţului Braşov se găsesc diverse resurse, în primul rând sunt de
menţionat rocile utile, prezente într-o mare varietate de tipuri şi în rezerve imense
de la roci magmatice-bazaltul, răspândite pe latura vestică a Munţilor Persani; roci
metamorfice-gnaise, amfibolite, cuartite răspândite în zona montană din sud-vest,
mineralizaţii metalifere de plumb, zinc, cupru, fier, nichel, platină în cristalinul
metamorfic din zona Poiana Mărului, Sinea Nouă până la rocile sedimentare,
detritice: argile comune şi luturile din terasele Oltului şi piemonturile cuaternare din
Ţara Bârsei şi Depresiunea Făgăraşului, argilă refractară, marne, gresii,
conglomerate cretacice, materiale detritice mobile, calcar.
Tot ca resurse ale subsolului se înscriu şi o serie de ape minerale legate de
aureola mofetica din Carpaţii Orientali, de diapirul salifer sau apele sărate cloro-
sodice şi iodo-bromurate de zăcământ din depozitele de nisipuri sarmatiene, Băile
Rodbav de la nord de Făgăraş la care se mai adaugă izvoarele mezotermale de sub
Măgura Codlei.
2.3. Relaţii în teritoriu
Ca ordin de mărime, Municipiul Făgăraş este al doilea din cadrul judeţului
Braşov atât ca număr de locuitori, suprafaţă intravilan cât şi ca pondere în
activitatea economică. Se află la o distanţă de 66 km de Braşov şi 76 km de Sibiu.
În sistemul de localităţi de gradul I din Ţara Făgăraşului sunt cuprinse: 1 municipiu
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
30
Făgăraş; 1 oraş Victoria şi 13 comune: Beclean, Cincu, Hârşeni, Lisa, Mândra,
Recea, Şercaia, Şoarş, Sinca, Părău, Viştea, Ucea si Voila cu 64 sate componente.
Pe direcţia est-vest teritoriul este străbătut de râul Olt.
Circulaţia rutieră în cadrul teritoriului administrativ este rezolvată pe
principalele direcţii de legătură, cu celelalte localităţi respectiv pe direcţia est-vest
DN1, Braşov - Sibiu , nord - sud respectiv DJ104 spre Şoarş, DJ104B lleni, DJ104C
Recea. Circulaţia feroviară ruta 200 pe direcţia est-vest străbate teritoriul
administrativ în jumătatea de sud şi prin staţia Făgăraş asigură de asemenea o
bună legătură cu localităţile situate pe Valea Oltului cît şi racordarea unităţilor
industriale şi a depozitelor din municipiu.
Teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş se învecinează la nord cu
comuna Şoarş, la est cu comuna Mândra la sud şi vest cu comuna Beclean. Cele
mai apropiate localităţi sunt: satul Mândra la est, Beclean la vest. La distanţe de 3-
5 Km la sud sunt satele Râuşor, lleni, Hurez la nord, la 4 -10 Km satele Sona,
Felmer, Şoarş şi Calbor.
Harta unităţilor de relief
Sursa: P.U.G. municipiului Făgăraş, anul 1997
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
31
Conform PATJ Braşov, municipiul Făgăraş face parte din “axa de localităţi cu
deficit de dezvoltare“, alături de localităţile: Şercaia, Voila şi Victoria.
Reţeaua de localităţi
Sursa: P.A.T.J. BRAŞOV
Conform „Conceptului de dezvoltare durabilă a Judeţului Braşov”, municipiul
Făgăraş este inclus în micro-regiunea de dezvoltare durabilă Zona Ţara Făgăraşului.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
32
Împărţirea judeţului în 7 micro-regiuni de dezvoltare durabilă
Sursa: Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov
2.4. Activităţi economice
2.4.1. Potenţial economic - Dinamica sectorului de IMM-uri
În ceea ce priveşte profilul economic al oraşului Făgăraş, acesta a fost
marcat de existenţa combinatului chimic Nitramonia, de aceea activităţile
economice reprezentative au fost cele din industrie (în special industria chimică).
Profilul industrial se păstrează chiar şi după declinul activităţii combinatului,
dezvoltându-se noi activităţi industriale cum ar fi industria alimentară şi a
băuturilor, textilă, a lemnului, recuperarea deşeurilor. Domeniile de activitate în
care există forţă de muncă calificată în oraşul Făgăraş sunt: industria de maşini
unelte, industria alimentară, textile şi construcţii. Strategia de dezvoltare a
economiei locale trebuie să plece de la elementele care pot să conducă la creşterea
competitivităţii, iar unul ar fi încurajarea creşterii economice la nivel de firmă, din
perspectiva productivităţii şi a cifrei de afaceri, ştiut fiind că gradul de bunăstare la
nivel local este dat de suma bunăstării actorilor individuali. În ultimii ani au
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
33
înregistrat creşteri semnificative producţia de tuburi şi ţevi, a produselor din
material plastic, a articolelor de ambalare, precum şi lucrările de construcţii.
În analiza economică ne vom axa în special pe dinamica Intreprinderilor Mici
şi Mijlocii (IMM) în perioada 2004-2008, subliniind evoluţia salariaţilor şi a cifrei de
afaceri, precum şi domeniul de activitate a acestora, acolo unde există informaţii.
Microîntreprinderile, cu până la 9 angajaţi, reprezentau peste 90% din totalul
întreprinderilor înregistrate în municipiu în 2008.
În Făgăraş există un parc industrial – Nitroparc, înfiinţat în 2004 în cadrul
Uzinei de produse speciale, cu o suprafaţă de 10 ha, către care există acces de pe
DN1, fiind amplasat la 3 km de acesta. Atractivitatea parcului poate fi crescută prin
modernizarea utilităţilor care deservesc acest spaţiu.
În anul 2004 existau la nivelul municipiului Făgăraş 679 de IMM-uri
înregistrate, cu activităţi principale în comerţul cu amănuntul, în fabricarea de
maşini-unelte, fabricarea de rezervoare, cisterne şi containere, fabricarea pâinii şi a
altor produse alimentare, industria lemnului şi industria textilă. IMM-urile înfiinţate
până în 2004 aveau în total 4141 salariaţi, cei mai mulţi angajaţi fiind la UPRUC TAP
SDV SA (237), şi la UPRUC UTCH SA (161), urmate de ROCLIP FAGARAŞ SA (151),
ultima cu activitate de prelucrarea şi conservarea cartofilor. Din cele 679 firme,
apărute până în 2004, 100 îşi suspendaseră activitatea la bilanţul din 2004 şi 117
îşi suspendaseră activitatea la bilanţul din 2008.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
34
În perioada 2004-2008 un număr de 172 de firme îşi suspendaseră
activitatea la bilanţul din 2008 din totalul de 587 firme înfiinţate în această
perioadă, astfel că totalul firmelor active în 2008 din Făgăraş era în jur de 970, o
creştere de peste 50%. După cum se observă în figura de mai sus, numărul de
firme din comerţ scade ca pondere în total firme până în 2008, ca şi cel din
industrie, în schimb devin mai numeroase firmele din construcţii şi cele cu activităţi
profesionale, tehnice şi ştiinţifice. O usoară creştere a ponderii o inregistrează
agricultura (de la 2% la 3%) şi transportul (de la 6% la 7%), privind numărul de
firme din aceste domenii.
Numărul total al salariaţilor din firmele înfiinţate până în 2004 creşte în 2008
cu 4,5%, în special în industrie, însă al celor 3 societăţi amintite scade, dar cea mai
importantă diminuare a numărului de salariaţi are loc în comerţ şi construcţii (vezi
figura de mai jos).
Cifra de afaceri (CA) totală a acestor firme înfiinţate până în 2004 (inclusiv)
creşte de 1,8 ori, la 560 milioane lei în 2008, iar cele care au avut în 2008 cele mai
mari CA sunt prezentate în tabelul de mai jos.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
35
Evoluţia salariaţilor şi a cifrei de afaceri în firmele înfiinţate până în anul 2004, cu
cifra de afaceri de peste 10 milioane lei în 2008
Firma CAEN Sal_04 CA_04 Sal_08 CA_08
FILEOMERA SRL Creşterea altor
animale (albine) 39 20127682 45 26565297
REGALO GLACIAL
SRL
Comerţ cu
amănuntul in
magazine
nespecializate
90 12176465 87 22342591
CO & M SRL
Lucrări de construcţii
a clădirilor
rezidenţiale
1 - 42 19328496
NIABADA COM SRL
Comerţ cu
amănuntul al
carburanţilor
21 5710286 26 18494753
UPRUC CTR SA Producţia de tuburi,
ţevi, profile tubulare 90 3559377 171 17785204
ALUFIX SRL Fabricarea articolelor
de ambalaj 2 1342739 18 17179103
SEPET
INTERNATIONAL
SRL
Comerţ cu
amănuntul al
carburanţilor
14 6314573 20 15148647
UPRUC SERV SA Distribuţia energiei
electrice 21 1984262 26 13849141
ALBA STIL SRL Activităţi de
ambalare 8 10110037 35 12404129
RIOVIRG SRL Comerţ cu ridicata
nespecializat 23 9902535 31 12378988
UPRUC POL SA
Fabricarea altor
produse din material
plastic
41 5329292 42 11487220
BLACH DOM SRL Lucrări de invelitori,
şarpante si terase 14 858977 20 11073037
Sursa: : www.listafirme.ro
O singură firmă înfiinţată după anul 2004, mai precis în 2007, BLACH DOM
PROFIL SRL are peste 10 milioane lei CA, restul firmelor apărute în perioada 2004-
2008, având sub acest prag în anul 2008. Firma amintită este a doua ca volum al
CA totale din municipiu, de peste 24 milioane lei şi activează în domeniul
construcţiilor. Cel mai mare număr de salariaţi în 2008 îl găsim în 2 firme,
considerate mari, după acest criteriu, NITROPOROS SRL (478 salariaţi) şi FABRICA
DE PULBERI SA (238 salariaţi). Prima are ca activitate fabricarea îngrăşămintelor,
cea de-a doua fabricarea explozibililor.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
36
Domeniul de activitate al firmelor enunţate în tabel arată că cele mai
rentabile activităţi economice erau cele din apicultură (Fileomera srl., cel mai mare
profit net în 2008, 2,5 milioane lei), comerţ, construcţii şi producţia de ţevi.
Volumul CA a crescut în 2008, comparativ cu anul 2004, şi pentru firmele care
oferă cazare sau activează în domeniul hoteluri, restaurante şi baruri (vezi figura de
mai sus). Construcţiile devin un domeniu important prin contribuţia cu peste 16% la
realizarea CA totale în Făgăraş în anul 2008. Faptul că în industrie scade uţor
numărul de firme, creşte nesemnificativ numărul de salariaţi, dar se realizează o
cifră de afaceri importantă pentru municipiu, arată că are loc o eficientizare a
activităţii industriale şi că profilul industrial este o caracteristică dominantă a
economiei acestui municipiu.
Numărul firmelor cu capital străin creşte de la 15 în 2004 la 39 în 2008 şi
cele mai importante ca cifră de afaceri activau în fabricarea ambalajelor, a
produselor din cauciuc, industrie textilă şi alimentară, închirierea şi subînchirierea
imobilelor şi în activităţi de telecomunicaţii. Contribuţia acestor firme la realizarea
cifrei totale de afaceri la nivel de municipiu era de 6,4% în anul 2008.
Profitul total înregistrat în 2008 este aproximativ la fel cu cel din 2004,
diferenţa majoră constând în faptul că firmele înregistrate după anul 2004 au
însumat un profit negativ de aproape 7 milioane lei, în timp ce firmele înfiinţate
până în 2004 au contribuit la realizarea unui profit de peste 28 milioane lei.
Industria rămâne cea mai rentabilă ramură economică de activitate, urmată
de comerţ şi agricultură (mai exact este vorba de sectorul primar, ce însumează
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
37
indicatori ai firmelor din agricultură, acvacultură şi silvicultură). Activităţile din
sectorul primar nu sunt dominante, însă puţinele firme ce activează în acest sector
înregistrează profit, în special cele din exploatarea forestieră. Însă această pondere
mare este dată, aşa cum am amintit mai sus, de firma Fileomera, firmă de produse
apicole, care înregistra în 2008 cel mai mare profit din municipiu.
Multe firme înregistrate mai ales în perioada 2004-2008 au profit negativ în
2008, dar şi cele dinaninte de 2004. Activităţi ca fabricarea produselor din material
plastic, a construcţiilor metalice, distribuţia energiei electrice, comertul cu
amănuntul, transportul rutier de mărfuri, dezvoltarea de soft-uri, consultanţă
pentru afaceri, sunt tot atâtea activităţi nerentabile din perspectiva firmelor ce-au
înregistrat profit negativ în acest an.
Turismul reprezintă o activitate economică ce poate fi dezvoltată,
profitându-se de poziţionarea municipiului Făgăraş, între două oraţe cu un potenţial
turistic ridicat, Braşov şi Sibiu. Din această perspectivă se poate vorbi de instalarea
unui turism de tranzit, mai ales că datele statistice indică o durată medie a sejurului
de numai 2-3 zile în structurile de cazare existente (vezi figura de mai jos) şi o
scădere în ultimii ani a numărului de turişti români.
Numărul de turişti români reprezintă peste 85% din totalul turiştilor, iar cele
5 unităţi de cazare existente în 2008 sunt în exclusivitate pensiuni urbane, cu o
capacitate de cazare de 96 locuri.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
38
Durata medie a sejurului (numar zile) în Făgăraş, în perioada 2001-2007, pe
tipuri de turişti
Sursa de date: DJS Braşov
Concomitent, gradul de ocupare a unităţilor de cazare, în special pentru
turiştii români, a scăzut cu 15% în 2008 faţă de anul precedent, însă numărul de
înnoptări a crescut uşor în ultimii 3-4 ani.
Chiar dacă în localitate există un punct de informare turistică, privind traseele
şi monumentele turistice din zonă, pentru a deveni un pol de dezvoltare turistică
Făgăraş are nevoie de o calitate îmbunătăţită a serviciilor pentru turism şi de o
bază tehnico-materială specific turistică, care să contribuie la valorificarea
resurselor naturale, culturale şi istorice ale zonei şi implicit la creşterea atractivităţii
ei.
Turismul de afaceri ar reprezenta o oportunitate de dezvoltare a municipiului,
fiind singura ramură a industriei turismului care la nivel naţional înregistrează
progrese şi devine din ce în ce mai rentabilă. De specificat că Făgăraş este plasat
într-o regiune unde acest tip de turism se află în plin avânt, însă sunt necesare
investiţii pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor oferite (cazare, masă) şi pentru a
amenaja spaţii de agrement, adecvate unui astfel de turism.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
39
2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale
2.5.1. Evoluţie şi potenţial demografic
Descrierea evoluţiei populaţiei şi analiza potenţialului demografic ale oraşului
Fagaraş au fost realizate comparativ cu cele ale populaţiei urbane din judeţul
Braşov, folosind datele furnizate de Recensămintele populaţiei şi locuinţelor din
1966 până în 2002, de fişa localităţii de la Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
(2008), precum şi date disponibile din baza TEMPO online a Institutului Naţional de
Statistică. Unele date au fost preluate critic din Proiectul Integrat de Dezvoltare
Urbană (PIDU) Făgăraş, proiect realizat în martie 2009 de către Agenţia de
Dezvoltare Durabilă a judeţului Braşov.
Motivaţia comparaţiei cu populaţia urbană, şi nu cu întreaga populaţie, constă
în obţinerea unei fidelităţi cât mai mari în conturarea profilului demografic al
oraşului. Compararea valorilor tuturor indicatorilor cu media urbană a contextului
suprateritorial arată cât de critică sau avantajoasă este poziţia oraşului Făgăraş faţă
de celelalte oraşe şi care ar fi problemele cu care se confruntă sau care sunt
atuurile sale privind potenţialul său demografic.
Din 1966 până în 1992 populaţia municipiului manifestă o tendinţă de
accentuată creştere, comparativă cu cea a populaţiei urbane în general din judeţ, o
dublare practic a populaţiei dacă ne raportăm la recensământul din 1966 (tabel 1).
Pe intervalul 1992 – 2002 se înregistrează o scădere a volumului populaţiei oraşului
(-21%), mai accentuată decât diminuarea în general a populaţiei urbane din judeţul
Braşov (-10,2%).
Volumul populaţiei municipiului Făgăraş la recensăminte
Recensământ: 1966 1992 2002
Municipiul
Făgăraş
Frecvenţe
absolute 22934 45725 36121
Evoluţia
populaţiei 1966 = 100% 199,4% 157,5%
Judeţ Brasov*
(populatie
urbana)
Frecvenţe
absolute 299976 497343 446677
Evoluţia
populaţiei 1966 = 100% 165,8% 148,9%
Sursa: INSSE, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 1966, 1992, 2002
*Notă: Populaţia urbană conţine şi populaţia oraşului Făgăraş
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
40
La nivel judeţean, populaţia urbană scade până în anul 2002 după care
urmează un trend relativ constant către sfârşitul perioadei analizate, cu o foarte
uşoară creştere în 2008 faţă de 2007 (a se urmări axa BRAŞOV_urban, care, fiind
secundară, se raportează la valorile din dreapta graficului de mai jos).
Contrar acestei tendinţe, populaţia oraşului Făgăraş se află într-o scădere
lentă şi constantă, astfel că în 2008 (38125 locuitori) scăderea era de 5,3%
raportată la anul 2002, în timp ce la nivelul urbanului judeţean scăderea era de
numai 1,3%.
Scăderea continuă a populaţiei după anul 1992 este mai bine evidenţiată în
evoluţia detaliată pe ani consecutivi şi arată că punctul critic al dinamicii populaţiei
oraşului a fost anul 2002, când, faţă de anul 1990 numărul de locuitori stabili ai
oraşului s-a diminuat cu 11,6% şi faţă de anul 2001 cu 8,3%. La recensământul din
2002, mărimea medie a gospodăriei era de 3 persoane pe gospodărie.
Sursa: DJS (Direcţia Judeţeană de Statistică) Braşov şi baza de date TEMPO a INSSE
După acest an, populaţia s-a aflat în continuă scădere, însă cu un ritm relativ
constant de la un an la altul, în medie de 1,5% (vezi figura de mai jos).
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
41
Sursa de date: DJS – Braşov
În perioada 1990-2008 scăderea populaţiei municipiului a fost de 16%, în
timp ce la nivelul Braşovului urban scăderea era de 19%. Dacă tabloul general al
evoluţiei populaţiei pare să favorizeze municipiul Făgăraş comparativ cu urbanul
judeţului, evoluţia din ultimii 3-4 ani pare îngrijorătoare dacă-şi mentine tendinţa.
Ar fi fost interesant de aflat care au fost cauzele ce au condus la o scădere
atât de bruscă a populaţiei în 2002 şi dacă acestea sunt încă responsabile de
scăderea constantă a populaţiei în ultimii 6 ani din perioada analizată.
2.5.2. Densitatea populaţiei
Referitor la densitatea populaţiei , conform datelor din baza TEMPO a INS,
populaţia municipiului Făgăraş era în iulie 2008 de 38125 locuitori stabili, cu o
densitate de 976 locuitori/km², de 2,7 ori mai mare faţă de media densităţii urbane
din judeţul Braşov (359 locuitori/km²) şi aproape comparativă cu cea a reşedinţei
de judeş, oraşul Braşov (1042 locuitori/km²).
Acest lucru este explicabil fiind al doilea oraş ca mărime din judeţul Braşov.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
42
2.5.3. Structura pe sexe şi vârste
Distribuţia pe sexe a populaţiei oraşului Făgăraş reflectă un relativ echilibru
între ponderea populaţiei masculine 48% - 18713 barbaţi şi a celei feminine 52% -
20102 femei, situaţia fiind similară cu cea observată la nivelul mediului urban al
judeţului Braşov – populaţie feminină (51,7%) şi populaţie masculină (48,3%),
unde populaţia feminină este uşor superioară ca pondere celei masculine.
Structura pe vârste a populaţiei relevă o populaţie tânără, în special la
debutul anilor 2000, care în timp îşi pierde acest atribut, în special prin diminuarea
accentuată a numărului de copii (-33% în 2008, tabelul 2). Pe toată perioada
analizată, scăderea totală a populaţiei de 0-14 ani se face atât seama populaţiei
feminine, cât şi pe seama celei masculine din această categorie de vârstă.
Populaţia tânără în vârstă de muncă, cu vârste cuprinse între 15-44 ani,
scade în medie cu 15% în ultimii 8 ani, tendinţă care, coroborată cu reducerea
generaţiilor de copii, semnalează o diminuare a forţei de muncă, riscantă pentru
dezvoltarea viitoare a oraşului.
Evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă în perioada 2000-2008
Grupa de
varsta/an2000 2003 2005 2008
Diferență
absolută
2008-2000
Diferență
relativă
2008-20000-14 ani 7874 6182 5468 5257 -2617 -33%
15-29 ani 11321 10503 10436 9663 -1658 -15%
30-44 ani 10517 8788 8683 8872 -1645 -16%
45-59 ani 8487 9166 9423 9024 537 6%
60-74 ani 4491 4390 4253 4406 -85 -2%
peste 75 ani 1248 1349 1478 1593 345 28%
Total 43938 40378 39741 38815 -5123 -12%
Sursa primară de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
Evoluţia ponderilor grupelor de vârstă în total populaţie, în perioada 2000-
2008
anul
0-14
ani
15-29
ani
30-44
ani
45-59
ani
60-74
ani
peste 75
ani
2000 18% 26% 24% 19% 10% 3%
2003 15% 26% 22% 23% 11% 3%
2005 14% 26% 22% 24% 11% 4%
2008 14% 25% 23% 23% 11% 4%
Sursa primară de date: Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Braşov
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
43
Dată fiind ponderea mare de tineri la începutul anilor 2000, populaţia are în
componenţă şi în anul 2008 segmente preponderente de tineri, mai ales din
categoria de vârstă 15-29 ani, deoarece schimbările majore demografice se vor
resimţi în orizonturi largi de timp, 30-40 de ani, dacă ponderea de copii scade în
acelaşi ritm (vezi tabelul 3). Creşterea populaţiei de peste 60 ani indică instalarea
unui lent proces de îmbătrânire demografică, în condişiile creşterii acestui segment
de populaţie cu aproximativ 4,5 procente în ultimii 8 ani.
Analiza evoluţiei populaţiei pe sexe şi grupe de vârstă arată că cea mai
dezavantajată categorie de vârstă sunt copiii, mai ales din categoria de vârstă 10-
14 ani, care sunt din ce în ce mai puţini faţă de recensământul din 2002.
Aceasta este o consecinţă a unei natalităţi scăzute în ultimii 10 ani, cu
excepţia anilor 2006 şi 2008, când se percepe o uşoară revigorare a fenomenului
demografic (vezi figura 3).
Distribuţia detaliată pe sexe şi grupe mici de vârstă este cea care arată
mărimea comparativă a cohortelor generaţionale (câte 5 generaţii) exprimată
grafic prin piramida vârstelor şi care ne dă informaţii despre tendinţele de înlocuire
a generaţiilor în ultimii 10 ani. În partea dreaptă a graficului de mai sus este
reprezentată populaţia feminină, iar în stânga cea masculină, prin segmente perechi
pentru fiecare categorie cincinală de vârste. Piramida vârstelor, realizată cu datele
înregistrate la nivelul anilor 2002 (reprezentată prin segmente orizontale superioare
pentru fiecare categorie de sex) şi 2008 (reprezentată prin segmente orizontale
inferioare pentru fiecare categorie de sex) şi furnizate de Direcţia Judeţeană de
Statistică Braşov, vine să completeze analiza structurii pe vârste a populaţiei
municipiului Făgăraş, punând în evidenţă efectivele reduse ale cohortelor de tineri,
în special a populaţiei masculine de 0-9 ani şi 20-24 ani, dar şi un proces de
îmbătrânire a populaţiei, în curs de instalare.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
44
Piramida vârstelor pe sexe pentru municipiul Făgăraş, în anii 2002 şi 2008
Sursa datelor primare: DJS Braşov
Lungimea segmentelor de populaţie în vârstă de 50-60 de ani este net
superioară în 2008 faţă de 2000, ceea ce înseamnă că peste 10-15 de ani această
populaţie devine inactivă din punct de vedere economic şi o sarcină socială din ce în
ce mai mare pentru o populaţie tânără viitoare din ce în ce mai redusă ca număr.
Totodată înseamnă şi o creştere a necesităţii de servicii sociale şi medicale.
Indicele vitalităţii populaţiei, calculat prin raportarea populaţiei tinere la
populaţia vârstnică, are în 2008 valoarea de 1,2 pentru municipiului Făgăraş, sub
nivelul dorit de 1,5 care asigură înlocuirea generaţiilor. Însă este de remarcat faptul
că pentru mediul urban al judeţului Braşov acest indicator este mai mic în 2008
(1,0).
Populaţia în vârstă de muncă (15-65 ani) reprezintă segmentul populaţiei
adulte care are cea mai importantă contribuţie la realizarea bugetului familial şi are
de asemenea un rol activ în formarea tinerei generaţii. Sarcina socială pe care
această populaţie teoretic activă o suportă din partea populaţiei inactive este
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
45
estimată de indicatorul raportul de dependenţă după vârstă, exprimat prin raportul
dintre populaţia tânără şi vârstnică şi populaţia în vârstă de muncă.
Pe baza datelor din 2008, raportul de dependenţă după vârstă sau
demografic stabilea la nivelul municipiului un număr de 324 dependenţi minori şi
vârstnici ce revin la 1000 de persoane în vârstă de muncă, valori similare
Braşovului urban. Ca o circumstanţă favorizantă pentru Făgăraş trebuie menţionat
că valoarea mare a indicatorului se datorează ponderii mai mari de copii decât de
vârstnici (13,5% şi respectiv 11%), situaţie ce-i conferă un avantaj în raport cu
mediul urban al judeţului (12,2% şi respectiv 12,1%).
2.5.4. Structura etnică şi religioasă
Pentru caracterizarea structurii etnice s-au folosit date de la recensământul
din 2002, dar mai ales un studiu realizat de Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS)
Braşov privind situaţia rromilor din judeţul Braşov. Analiza relevă tendinţa continuă
de creştere în ultimul timp a ponderii populaţiei care s-a declarat la recensământ de
etnie rromă în total populaţie a judeţului, de la 0,8 % în anul 1966 la 3,1 % în anul
2002. Creşterea numărului persoanelor de această naţionalitate este nu numai
consecinţa unei fertilităţi feminine mai ridicate, specifică acestei etnii, dar şi a
faptului că un număr mai însemnat de rromi nu au ezitat să-şi declare
naţionalitatea de care aparţin, aşa cum s-a întâmplat la recensămintele precedente
din diferite motive.
În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei municipiului Făgăraş, trebuie
menţionat că după români, care sunt majoritari (93,2% conform datelor furnizate
de DJS Braşov), maghiarii ar reprezenta a doua etnie ca pondere (4,4%), iar romii
a treia (1,2%). Faţă de mediile la nivel judeţean putem afirma că aici avem români
şi germani mai numeroşi ca pondere în total populaţie stabilă din 2002, însă mai
puţini rromi faţă de ponderea pe judeţ.
Structura religioasă a populaţiei era reprezentată majoritar de ortodocşi
(90,7%), urmaţi de reformaţi (2,3%), de romano-catolici (2,0%) şi de greco-
catolici (1,9%).
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
46
2.5.5. Mişcarea naturală şi migratorie
Dintre componentele care determină evoluţia populaţiei se remarcă ca
importanţă cele două tipuri de mişcări ale populaţiei: mişcarea naturală cu
fenomenele pe care le surprinde – natalitatea şi mortalitatea – şi mişcarea
migratorie.
Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care
reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată
(un an calendaristic). Conform datelor furnizate de DJS Braşov (Fişa localităţii), în
municipiul Făgăraş rata natalităţii avea la începutul anilor ’90 valori mari, în jur de
13‰, însă din 1994 începe să scadă, ajungând în 2000 la valori sub cele înregistrate
de rata mortalităţii. Cinci ani consecutiv rata natalităţii îşi menţine valorile sub cele ale
mortalităţii (figura 4), dar din 2006 se remarcă o revigorare a natalităţii, ajungând în
2008 la valori comparabile începutului anilor 90.
Mişcarea naturală în municipiul Făgăraş, în anii 1990-2008
Sursa datelor primare: DJS Braşov şi Baza TEMPO online a INS
Comparativ cu celelalte oraşe, în 2008 natalitatea din oraşul Făgăraş
(13,1‰) era peste nivelul urbanului din judeţ (10,3‰), tendinţă relativ constantă
în ultimii cinci ani.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
47
Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul
celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic),
iar importanţa acestui fenomen demografic derivă din faptul că el este şi un
indicator al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socio-economici, precum
accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de factori ecologici.
Rata mortalităţii în municipiul Făgăraş a înregistrat în ultimii 6 ani valori
foarte crescute comparativ cu cele de la debutul perioadei analizate (1990-2008),
având în 2002 (10,5‰) cea mai ridicată valoare din ultimii 18 ani. În context
suprateritorial este de remarcat situaţia similară din mediul urban, cu valori medii
ale mortalităţii în jur de 9,4‰ în ultimii 3 ani, ceea ce înseamnă un semnal de
alarmă privind starea de sănătate a populaţiei. În ceea ce priveşte mortalitatea
infantilă se înregistrează o ameliorare a fenomenului în ultimii 5 ani, deoarece din
1990 până în 2003 un număr mare de copiii, până într-un an, nu treceau de primul
an de viaţă. Anul 2002 se remarcă printr-o mortalitate infantilă mare, însoţită de
cea mai mare rată de mortalitate şi cea mai mică de natalitate, pentru perioada
studiată.
Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele
două fenomene: natalitate şi mortalitate. El evidenţiază creşterea naturală a unei
populaţii şi se calculează ca diferenţă între numărul de naşteri şi cel de decese care
au avut loc într-un an raportată la volumul populaţiei. Pentru municipiul Făgăraş
sporul natural înregistrează valori negative mai ales la ultimul recensământ, în
2002, fiind de -2,2‰, însă după acest an natalitatea tinde să aibă valori mai mari
decât mortalitatea (vezi graficul de mai sus), ajungâd ca în 2008 sporul natural să
aibă valoarea pozitivă de 3,8‰. În acelaşi an valoarea la nivel urban era pozitivă,
dar cu o valoare mai mică (0,9‰), ceea ce plasează municipiul studiat într-o
poziţie favorabilă privind creşterea naturală a populaţiei. Este important de
semnalat că dacă rata de mortalitate în Făgăraş este în 2008 în context
suprateritorial similară mediei urbane, natalitatea este net un atu al acestui
municipiu.
Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu doar de mişcarea naturală a
acesteia, ci şi de mişcarea migratorie. Migraţia reprezintă totalitatea stabilirilor şi
plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
48
Evoluţia soldului migraţiei în perioada 1990-2008 (1990=100%)
Sursa primară de date: Baza de date TEMPO, INS
Chiar dacă mişcarea naturală este pozitivă, mişcarea migratorie rămâne şi
ea foarte importantă prin intensitatea manifestării fenomenului şi prin sensul
acesteia. Sporul migratoriu pentru municipiul Făgăraş, reprezentând diferenţa
dintre stabiliri şi plecări cu domiciliu, cu excepţia anului 1990 când este pozitiv,
înregistrează numai valori negative (figura 5). Din anul 2005 numărul celor care
pleacă este din ce în ce mai mare, ajungându-se în 2008 la cea mai mică rată
migratorie (-16,6‰) din ultimii 18 ani. Deşi s-a afirmat1 că valorile negative s-ar
datora în principal emigrărilor în Spania şi Italia, datele statistice oficiale nu susţin o
astfel de ipoteză, deoarece în ultimii 4 ani (2005-2008) numărul emigranţilor s-a
diminuat de la 144 în 2005 la 50 în 2008. Ori trendul soldului migratoriu este
progresiv accentuat în aceşti ani şi metodologic trebuie ţinut cont de faptul că în
calculul său se iau în considerare schimbările cu domiciliu şi nu cele cu reşedinţa
sau orice alt fel de deplasare a populaţiei.
De altfel trendul descrescător al soldului migratoriu în Făgăraş se manifestă
mai puternic în intensitate ca cel la nivel urban (rata migratorie în 2008 de -
4,9‰), ajungând în 2008 la o valoare negativă de peste 1,3 ori mai mare în
modul faţă de cea înregistrată în 1990. Cu alte cuvinte, în urma deplasărilor
locuitorilor din şi înspre Făgăraş, în 1990 municipiul câştigă 494 locuitori, pe când în
2008 pierdea 634, ceea ce s-ar traduce printr-un nivel de atractivitate extrem de
1Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Făgăraş, elaborator Agenţia de
Dezvoltare Durabilă a judeţului Braşov, martie 2009, pag.14
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
49
scăzut al acestuia pentru populaţie. În aceste condiţii, se impune necesitatea unui
studiu pentru a afla motivele plecării cu domiciliu al locuitorilor din Făgăraş.
Luând în considerare atât mişcarea naturală, cât şi mişcarea migratorie,
sporul anual al municipiului Făgăraş înregistrează în 2008 o valoare negativă de -
12,8‰, cea mai scăzută valoare din perioada analizată şi semnificativ mai mică
comparativ cu media urbană negativă a judeţului Braşov (-4,0‰). Sporul
migratoriu este cel care determină scăderea accentuată a populaţiei din Făgăraş,
deoarece în ultimii 2 ani sporul natural are tendinţa de a se menţine pozitiv.
Comparaţia sporului anual cu mediile urbane arată că municipiul Făgăraş este unul
dintre cele mai afectate oraşe din judeţ de diminuarea populaţiei.
2.5.6. Resursele umane şi forţa de muncă
Resursele de muncă reprezintă acea categorie de populaţie care dispune de
ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o muncă
utilă în una din activităţile economiei naţionale şi includ: populaţia în vârstă de
muncă, aptă de a lucra (bărbaţi de 16 - 62 ani şi femei de 16 - 57 ani), precum şi
persoanele sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate.
Datele puse la dispoziţie de DJS Braşov privind distribuţia populaţiei pe grupe
de vârstă din anul 2002 arătau că, deşi în municipiul Făgăraş proporţia populaţiei în
vârstă de muncă (15-59 ani) era de aproximativ 69%, doar 38,5% reprezenta
populaţia activă a oraşului (13896 persoane) în total populaţie. Dintre acestea,
11854 erau persoane ocupate (reprezentând 32,8% din populaţia totală a oraşului
şi 85,3% din populaţia activă a oraşului), iar 2042 erau şomeri. Ponderea ocupării
masculine era în 2002 de 53% depăşind-o pe cea a ocupării feminine cu 6 puncte
procentuale.
Cel mai mare număr de ocupaţi îl regăsim în industria prelucrătoare – 4328
(90% din total ocupaţi în industrie şi 36,5% din totalul de ocupaţi), în comerţ –
12,5% şi în administraţia publică – 9,9%. În general la recensământul din 2002, din
perspectiva ocupării, sectorul terţiar era predominant (50,2%), urmat de sectoarele
secundar, cu 47,5% din ocupaţi, şi primar, cu 2,3% populaţie ocupată în acest
sector.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
50
Structura ocupaţilor după nivelul de instruire arată că o mare parte din
populaţia ocupată a oraşului a absolvit un liceu (43%), 19,6% au studii superioare
şi 19% au şcoli profesionale şi de ucenici. Peste 70% dintre ocupaţii ce au absolvit
o şcoală profesională sunt bărbaţi, iar peste 53% dintre ocupaţii ce au absolvit un
liceu sunt femei (vezi tabelul de mai jos). Procentul mare din totalul ocupaţilor cu
studii superioare şi postliceale (28,9%) relevă o importantă resursă umană înalt
calificată la nivelul municipiului Făgăraş.
Populaţia ocupată după nivelul şcolii absolvite, la recensământul din 2002,
pe sexe
Sex
Total
ocupat
i
Studii
superioar
e
Postliceal
e si de
maistri
Studii
liceal
e
Profesional
e si de
ucenici
Studii
gimnazial
e
Studii
primar
e
Alte
situati
i
Tota
l 11854 2323 1098 5102 2258 970 89 14
M% 53.1 54.7 52.1 46.9 70.5 43.3 41.6 78.6
F% 46.9 45.3 47.9 53.1 29.5 56.7 58.4 21.4
Sursa de date:DJS Braşov
Salariaţii reprezentau aproximativ 68,8% din populaţia ocupată în anul 2002,
an după care numărul lor scade şi se recuperează abia în 2008 (8077), mai ales pe
seama salariaţilor din industria prelucrătoare (cu 22,5% salariaţi mai numeroşi faţă
de anul 2007) şi construcţii.
Evoluţia numărului de salariaţi în perioada 1991-2007
Sursa de date: DJS Braşov
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
51
Scăderea drastică a numărului de salariaţi în prima parte a anilor 90 are loc
pe seama restructurărilor din cadrul celui mai important agent economic la acea
vreme, Nitramonia Făgăraş, care avea peste 10000 salariaţi, dar care în 2004 îşi
declarăa încetarea activităăii. Activitatea pe platforma chimică Nitramonia se pare
că a fost reluată abia în octombrie 2009.
Conform datelor prezentate pe site-ul primăriei municipiului Făgăraş, la data
de 20 noiembrie 2009, rata şomajului scade de la 11,2% în 2002 la 5,4% în 2006,
având valori uşor mai mici faţă de rata şomajului la nivel de judeţ. Datele
prezentate în comunicatele de presă ale AJOFM Braşov indicau în 2009 o creştere a
ratei şomajului în judeţ şi poziţionau Făgăraşul pe locul 4 în ierarhia localităţilor din
judeţ cu număr mare de şomeri, aflat în creştere în 2009, de la 808 persoane în
aprilie la 945 la sfârşitul lui octombrie. Valoarea ridicată a ratei şomajului corelată
cu diminuarea numărului mediu de salariaţi în ultimii ani au demostrat necesitatea
iniţierii unor programe de formare şi reorientare profesională în domenii solicitate
pe piaţă, spre exemplu în servicii (vezi oferta de cursuri din tabelul de mai jos).
Lista cu tipul şi numarul cursurilor de formare profesionala, organizate de
AJOFM Braşov în perioada 01.01.2009 - 31.08.2009
nr.
crt. DENUMIRE CALIFICARE
Total
cursuri
1 Bucatar 3
2 Camerista 2
3 Coafor 2
4 Cofetar patiser 2
5 Confectioner articole textile 1
6 Confectioner articole din piele si inlocuitori 1
7 Constructor drumuri, poduri si asfaltator 1
8 Cosmetician 1
9 Dulgher, tamplar, parchetar 2
10 Ingrijitor batrani la domiciliu 1
11 Inspector resurse umane 1
12 Instalator instalatii tehnico-sanitare si gaze 1
13 Limba engleza 1
14 Limba germana 1
15 Lucrator in comert 3
16 Manichiurist, pedichiurist 2
17 Maseur 1
18 Montator pereti si plafoane din ghips - carton 1
19 Operator calculator electronic si retele 10
20 Operator la masini unelte semiautomate si
automate
2
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
52
nr.
crt. DENUMIRE CALIFICARE
Total
cursuri
21 Ospatar (chelner) vanzator in unitati de
alimentatie
2
22 Receptioner hotel 1
23 Sudor 2
24 Tamplar universal 2
25 Tehnician maseur 1
26 Zidar, pietrar, tencuitor 3
27 Zugrav, ipsosar, tapetar, vopsitor 1 Sursa de date: AJOFM Braşov
Oferta de cursuri la nivel de judeţ va trebui urmărită şi la nivelul municipiului
Făgăraş, pentru a informa permanent prin agenţia teritorială această categorie de
populaţie, care adesea nu are acces la astfel de informaţie.
O resursă umană importantă este şi populaţia şcolară, care în Făgăraş a
scăzut în 2008 cu 22% faţă de anul 2003 (7516 elevi). Învăţământul liceal,
postliceal şi şcoala de arte şi meserii înregistrează o scădere a numărului de elevi
înscrişi în anul şcolar 2008-2009 cu 17% mai mic faţă de anul şcolar 2003-2004
(vezi tabelul de mai jos). Natalitatea scăzută şi ponderea din ce în ce mai mare a
părinţilor plecaţi în străinătate, în căutarea unui loc de muncă, pot fi factori
explicativi ai diminuării efectivelor de elevi din municipiu. Cei care pleacă sau
migrează temporar pentru lucru ori îşi iau copiii cu ei, ori îi încredinţează rudelor,
caz în care nesupravegherea acestora poate duce la abandon şcolar.
Elevi înscrişi în învăţământul liceal, postliceal şi SAM în anii 2003-2009
Sursa: PIDU Făgăraş, ADR Braşov, martie 2009, pag.19
Chiar dacă numărul de copii înscrişi în grădiniţe creşte în ultimii 5 ani,
numărul grădiniţelor scade de la 12 la 5, ceea ce ar putea reprezenta o problemă
pentru populaţia tânără, dar şi pentru personalul didactic din învăţământul
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
53
preşcolar. În general unităţile de învăţământ se diminuează ca număr, fiindcă
dispare şcoala de arte şi meserii şi o şcoală gimnazială.
Personalul didactic rămâne în medie constant, însă este alarmantă scăderea
numărului profesorilor din licee şi şcoli postliceale. Pentru orientarea profesională a
elevilor din Făgăraş este necesar să se dezvolte învăţământul profesional şi postliceal
orientat spre domenii diverse de interes pentru dezvoltarea locală.
În 2008 în oraş existau 41 laboratoare şcolare şi 14 biblioteci, din care una
era publică. Numărul de elevi la un calculator era în medie 12, un număr mare,
chiar dacă elevii învaţă în cicluri orare diferite (unii dimineaţa, alţii după-amiaza).
Totuţi, numărul de calculatoare în şcoli este în creştere. Dotările pentru sport se
îmbunătăşesc de la un an la altul, astfel că în 2008 existau 13 terenuri de sport şi 9
săli de gimnastică.
În ceea ce priveşte dotările din sănătate, în Făgăraş există un spital public în
care numărul de paturi este în scădere (335 în 2008, faţă de 356 în 2003), în
schimb numărul de medici specialişti şi de cadre medii sanitare este în creştere. Cei
27 medici de familie, din care 26 în sectorul public şi 1 în sectorul privat, au
arondaţi în medie 1400 locuitori în 2008, dacă ţinem cont numai de populaţia din
municipiu. Mai există 17 cabinete stomatologice (6 publice, 11 private), 9 farmacii
(din care una publică), 7 cabinete medicale de specialitate şi 2 laboratoare
medicale. Creşa, care în fişa localităţii intră la categoria dotare pentru sănătate, are
un număr constant de paturi (30) în ultimii 5 ani.
În concluzie, din punct de vedere al evoluţiei populaţiei şi al potenţialului
demografic, precum şi al resurselor de muncă existente, municipiul Făgăraş se
caracterizează prin:
Scădere lentă şi constantă a volumului populaţiei de 5,3% raportată la anul
2002, astfel că în 2008 populaţia ajunge la 38125 locuitori, în timp ce la
nivelul urbanului judeşean scăderea era de numai 1,3%
Densitate de 976 locuitori/km², de 2,7 ori mai mare faţă de media densităţii
urbane din judeţul Braşov (359 locuitori/km²);
Populaţia tânără în vârstă de muncă, cu vârste cuprinse între 15-44 ani,
scade în medie cu 15% în ultimii 8 ani
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
54
Fenomen de îmbătrânire lentă a populaţiei – procent relativ mare al
populaţiei cu vârste de 60 ani şi peste - 15%, însă mai scăzut faţă de cel la
nivel urban al judeţului – 16,4%
Cea mai dezavantajată categorie de populaţie sunt copiii, mai ales din
categoria de vârstă 10-14 ani, care sunt din ce în ce mai puţini faţă de
recensământul din 2002
Raportul de dependenţă demografic avea în 2008 valoarea de 324‰, similar
cu cel la nivelul Braşovului urban. Avantajul pentru Făgăraş este că valoarea
mare a indicatorului se datorează ponderii mai mari de copii decât de
vârstnici (13,5% şi respectiv 11%), comparativ cu mediul urban al judeţului
(12,2% şi respectiv 12,1%)
Indicele vitalităţii populaţiei: 1,2 se află sub valoarea dezirabilă (1,5) care
asigură înlocuirea generaţiilor, însă este superior celui la nivel urban (1,0)
Natalitatea înregistrată în 2008 la nivelul municipiului (13,1‰) era
superioară mediei urbane (10,3‰), iar din 2006 se remarcă o revigorare a
natalităţii, ajungând în 2008 la valori comparabile începutului anilor ’90
Rata mortalităţii în ultimii 6 ani a avut valori foarte crescute comparativ cu
cele de la debutul perioadei analizate (1990-2008), înregistrând în 2002
(10,5‰) cea mai ridicată valoare din ultimii 18 ani
Sporul natural în 2008 are valoarea pozitivă de 3,8‰, sensibil mai mare
decât cea la nivel urban (0,9‰). Dacă rata de mortalitate în Făgăraş este în
context suprateritorial similară mediei urbane, natalitatea este un atu al
acestui municipiu
Rata migratorie este în 2008 cea mai mică (-16,6‰) din ultimii 18 ani, mai
puternică în intensitate ca cea la nivel urban (-4,9‰)
Sporul anual al municipiului Făgăraş înregistrează în 2008 o valoare negativă
de -12,8‰, cea mai scăzută valoare din perioada analizată (din cauza
migraţiei) şi semnificativ mai mică comparativ cu media urbană negativă a
judeţului Braşov (-4,0‰)
Deşi proporţia populaţiei în vârstă de muncă (15- 59 ani) era în 2002 de
aproximativ 69%, doar 38,5% reprezenta populaţia activă a oraşului (13896
persoane) în total populaţie
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
55
La recensământul din 2002, din perspectiva ocupării, sectorul terţiar era
predominant (50,2%), urmat de sectoarele secundar, cu 47,5% din ocupaţi,
şi primar, cu 2,3%
La recensământul din 2002, exista o importantă resursă umană înalt
calificată la nivelul municipiului Făgăraş
Salariaţii reprezentau aproximativ 68,8% din populaţia ocupată în 2002, apoi
numărul lor scade şi se recuperează abia în 2008 (8077 salariaţi, aprox.20%
în total populaţie, procent similar cu cel calculat în 2002)
Rata şomajului scade de la 11,2% în 2002 la 5,4% în 2006, având valori uşor
mai mici faţă de rata şomajului la nivel de judeţ. În 2009 creşte rata
şomajului în judeţ şi Făgăraşul ocupa locul 4 în ierarhia localităţilor din judeş
(număr mare de şomeri)
Populaţia şcolară a scăzut în 2008 cu 22% faţă de anul 2003
Numărul de calculatoare în şcoli este în creştere, iar dotările pentru sport se
îmbunătăţesc de la un an la altul
Spitalul public Făgăraş îşi reduce numărul de paturi, în schimb numărul de
medici specialişti şi de cadre medii sanitare este în creştere
Toţi aceşti indicatori reflectă prezenţa şi manifestarea unor alterări ale
structurilor demografice la nivelul municipiului Făgăraş, dar şi anumite avantaje ale
acestora. Dacă infrastructura de învăţământ prezintă mai multe neajunsuri, cea de
sănătate acoperă o gamă largă de servicii prin prezenţa specialiştilor din domeniu.
Totuşi se impune modernizarea acestor infrastructuri fie prin alocări bugetare, fie
prin atragerea de investiţii ori proiecte finanţate din fonduri structurale.
2.6. Circulaţii
Teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş este străbătut de drumul
european E68, pe traseul drumului naţional DN 1, principală axă de circulaţie
rutieră, între poziţiile kilometrice 230+907 si 236+825. Acesta tranzitează zona
centrală, intrările/ieşirile, în/din intravilan existente fiind situate la poziţiile
kilometrice 232+600 si 236+100. Pe Bulevardul Unirii, între strada Doamna
Stanca şi strada Vasile Alecsandri profilul este de patru benzi de circulaţie şi zonă
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
56
verde mediană, iar pe străzile Tăbăcari şi Tudor Vladimirescu, până în zona poziţiei
kilometrice 232+700, cu patru benzi de circulaţie.
Traseele a trei drumuri judeţene: DJ 104B Făgăraş-Sebeş, DJ 104C Făgăraş
- Recea şi DJ 104D Făgăraş – Soarş, converg în zona centrală în Bulevardul Unirii.
Primele două fac legătura prin intersecţii cu sens giratoriu cu Varianta
Ocolitoare Sud Făgăraş aprobată recent (proiectul nr. POST 2009/2/1/002/002,
“Asistenţă tehnică pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuţie şi
documentaţie de atribuire pentru varianta de ocolire Sighişoara, Făgăraş şi Huedin
– VARIANATA OCOLITOARE FĂGĂRAŞ” elaborat de SC HALCROW ROMÂNIA SRL în
martie 2011).
Traseele drumului national şi ale celor trei drumuri judeţene sunt axele
ordonatoare ale dezvoltării istorice a tramei stradale.
Teritoriul municipiului mai este străbătut în zona de nord, dincolo de Olt, de
drumul judeţean DJ 104J Boholt – Făgăraş - Sona.
Pe fostul drum tehnologic folosit în timpul execuţiei lucrarilor de regularizare
a cursului Oltului si cu racordări la drumul naţional DN 1, drumul judeţean DJ 104L
a fost clasat, în anul 2006, ca drum naţional cu indicativul "Varianta ocolitoare
(nord) a municipiului Fagaraş", cu o lungime de 5,930 km, intersectând traseul DN
1 la poziţiile km 232+324 şi 236+820.
Reţeaua majoră stradală este formată, în afară de străzile pe traseele mai
sus menţionate, din străzile de legături interzonale şi din străzile pe care se
desfaşoară transportul public, de exemplu străzile Teiului, Parcului, Negoiu,
Câmpului Nou, Mihai Viteazul.
Cu excepţia Bulevardului Unirii şi ale unor tronsoane ale străzilor Tăbăcari,
Tudor Vladimirescu şi Mihai Viteazul, care au două benzi de circulaţie pe sens,
celelalte străzi au o singură bandă de circulaţie pe sens, cu lăţimi cuprinse între 5.5
m şi 9 m. Unele străzi au lăţimi ale carosabilului de 12-16 m, cum ar fi str. Teiului,
str. Tăbăcarilor şi parţial 1 Decembrie, dar datorită amenajarii de parcaje, de
exemplu, nu mai asigură gabaritul necesar pentru două benzi de circulaţie pe sens.
Acestea nu pot fi considerate străzi de categoria a II-a.
În prezent, cele mai importante fluxuri de circulaţie sunt pe străzile ce
asigură continuitatea drumului DN 1 prin municipiu dar şi pe străzile pe care este
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
57
deviat traficul greu (str. Doamna Stanca, str. Octavian Paler, str 13 Decembrie,
străzile din zona Gării CF, str. Negoiu şi apoi legătura la DN 1).
Analiza valorilor de trafic recenzate şi prognozate, facută în studiul de
circulaţie, ne arată că tronsoanele traseului drumului naţional cu două benzi de
circulaţie, la intrarea şi ieşirea din municipiu, spre Braşov şi spre Sibiu, incepând cu
anii 2022-2023 vor avea capacitatea de circulaţie depăşită.
Traseul actual de tranzit al traficului greu se desfăşoară astfel:
pe direcţia spre Sibiu pe B-dul Unirii;
pe direcţia spre Braşov traficul greu este canalizat, la intrarea în oraş, pe
strada Cimitirului / O. Paler, 13 Decembrie, zona Gării CFR, strada Negoiu şi
reintră în DN1 .
Desfăşurarea traficului de tranzit pe reţeaua stradală a municipiului
subliniază necesitatea realizării Variantei Ocolitoarei Făgăraş.
În municipiul Făgăraş sunt organizate două linii de transport în comun cu
autobuze ce se desfăşoară aproape pe acelaşi traseu dar în sensuri diferite. Traseul
acestor linii este sub forma unei bucle (circuit) începând de pe strada Mihai Viteazu
- capăt de linie - (cu prelungire în orele de vârf pe str. Podului - Ghe. Doja) şi
continuă pe străzile Doamna Stanca, Narciselor, Cimitirului, 1 Decembrie, DJ 104C,
Şoseaua Combinatului, Plopilor, Ciocanului, Ion Creangă, M. Eliade, Negoiu, V.
Alecsandri, Mihai Viteazul.
Acest traseu în circuit acoperă practic toată zona centrală a municipiului şi
face legătura cu zonele industriale de la sud de calea ferată, unde se grupează cele
mai multe locuri de muncă. Traseul se desfăşoară, în mare măsură, pe străzi de
categoria a III-a, cu o singură bandă de circulaţie pe sens.
Principalele disfuncţionalităţi ale desfăşurării circulaţiei rutiere sunt:
- traficul de tranzit străbate intravilanul;
- calea ferată traversează intravilanul, îngreunând legăturile rutiere între zonele
situate de o parte şi de alta;
- pasajele denivelate existente nu corespund standardelor actuale şi în condiţiile
unui fond construit la limita zonei de siguranţă feroviare şi în buclele de acces ale
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
58
pasajului superior rutier, se reduce numărul de amplasamente posibile şi cresc
costurile amenăjării de noi pasaje denivelate;
- străzi de categoria a III-a cu funcţiuni specifice categoriei a II-a în reţeaua
stradală majoră;
- străzi cu carosabil şi trotuare înguste şi zone cu fronturi lungi dens construite
nepermiţând străpungeri de străzi noi de legătură;
- imposibilitatea amenajării cu patru benzi de circulaţie a tronsonului străzii
Doamna Stanca, spre Sibiu din cauza fondului construit şi a prezenţei căii ferate.
Infrastructura rutieră
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
59
În ceea ce priveşte infrastructura feroviară, Municipiul Făgăraş este străbătut
(pe traseul magistralei 200 Braşov-Sibiu-Arad-Curtici) de linia c.f. 205 Braşov –
Podu Olt, linie simplă, neelectrificată, interoperabilă, pe o distanţa de 5,32 km, de
la km 63+679 la km 69+000, cu staţia CF Făgăraş situată la km c.f. 65+887,
cu construcţii la limita zonei de siguranţă feroviare şi în condiţiile în care pasajul la
nivel de pe strada Vlad Tepeş, foarte aproape de traseul DN 1, pasajul rutier
superior pe traseul DJ 104B şi subtraversările căii ferate pe traseele străzilor
Parcului, 1 Decembrie, 13 Decembrie/Combinatului (traseu DJ 104C) nu asigură
gabaritele standard de liberă trecere necesare şi nu satisfac necesităţile crescânde
de legături rutiere şi pietonale interzonale şi în condiţii de siguranţă.
Bilanţul teritorial al terenurilor CFR este de 12,22 ha din care 5,72 ha
staţia Făgăraş.
Treceri la nivel cu calea ferată pe linia 205 pe raza municipiului
Făgăraş:
- la km c.f. 68+150 – trecere la nivel cu calea ferată (SAT)
Linii ferate industriale în municipiul Făgăraş
- SC NITROPOROS SRL
Lucrări de artă pe linia 205:
- datele referitoare privind podurile, podeţele, de pe raza municipiului
Făgăraş (poziţia km, deschidere pod, tip pod, etc.) conform act Divizia
Linii - Serv. LAT nr.220/19/2012, anexat.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
60
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
61
2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial.
Zonele funcţionale din intravilanul existent
Zona destinată locuirii
Este una dintre zonele importante ca întindere în localitate, ocupând 32,94%
din intravilanul existent.
În oraş predomină regimul de înălţime mediu si mic - locuinţe individuale şi
colective medii şi mici (cu maxim P+4 niveluri) situate în zone construite (ţesut
tradiţional). Construcţiile mai înalte sunt foarte puţine şi dispuse punctual.
Dotările aferente zonelor de locuit (comerţ, alimentaţie publică) nu sunt
concentrate într-o anumită zonă, ele fiind răspândite în teritoriu.
Zona rezervată instituţiilor şi serviciilor de interes public
Administraţie
Primăria municipiului se află în prezent pe str. Republicii nr. 3.
Poliţia se află pe str. Doamna Stanca nr. 28.
Activitate financiar-bancară
Este grupată în zona centrală a oraşului.
Dotări de învăţământ şi educaţie (conform datelor statistice 2010):
NIVEL DE INSTRUIRE NUMĂR
Preşcolar 7
Primar şi gimnazial (inclusiv special) 3
Licee 5
Şcoli postliceale 1
Dotări comerciale
Comerţul alimentar, nealimentar şi alimentaţie publică se află în clădiri
diverse răspândite în zonele cu funcţiuni de locuinţe şi aflate în proprietate privată.
Dotări de sănătate
Municipiul dispune de: unităţi de stat (1 spital, 5 cabinete şcolare, 25
cabinete medicale de familie, 1 farmacie, 1 laborator medical), la care se adaugă
unităţile private.
Asistenţa socială
Serviciile de asistenţă socială sunt oferite de următoarele instituţii:
Serviciul de asistenţă socială – str. T. Vladimirescu, nr. 8;
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
62
Cantina de ajutor social – str. Constantin Codru Draguşanu; nr. 17
Centrul de zi pentru persoane vârstnice – str. T. Vladimirescu, nr. 8;
Centrul de consiliere psihologică, juridică şi adăpostul temporar pentru
prevenirea şi combaterea violenţei domestice – str. Combinatului;
Centrul de plasament „Floare de colţ” – str. Extravilan, nr. 1
Societatea de Binefacere Diakonia – str. Inocenţiu Micu Klein, nr. 22
Dotări de cult
În localitate există 9 biserici, dintre care 5 fac parte din LISTA
MONUMENTELOR ISTORICE: Biserica Sf. Treime, Biserica reformată, Mănăstirea
franciscană, biserica romano-catolică, Biserica „Sfântul Nicolae".
Conform Repertoriul Arheologic Naţional (RAN), actualizat in data de
22.09.2010, pe teritoriul UAT Făgăraş exista 4 situri arheologice, astfel:
COD RAN DENUMIRE CATEGORIE TIP CRONOLOGIE
40287.02 Obiecte
hallstattiene de
la Făgăraş.
posibil din zona
dintre noul
viaduct peste
calea ferată
Braşov-Sibiu şi
Combinatul
Chimic
descoperire
izolată
obiect izolat
Hallstatt
40287.01 Situl arheologic
din epoca
bronzului de la
Făgăraş
neprecizată neprecizat Epoca bronzului,
Neolitic
40287.03 Denar roman la
Făgăraş
descoperire
izolată
obiect izolat
Epoca romană
40287.04 Cetatea
fortificată de la
Făgaraş. zona
central-vestică
oraşului
locuire civilă cetate Epoca medievală /
sec. XIV - XVIII
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
63
Monumente istorice, situri şi rezervaţii de arhitectură şi arheologice pe teritoriul oraşului
Principalele monumente istorice înscrise în lista monumentelor istorice sunt următoarele:
NR.
CRT. COD LMI 2004 DENUMIRE LOCALITATE ADRESĂ DATARE
598 BV-II-a-B-11674 Ansamblul urban "Zona de
nord a oraşului"
municipiul
FĂGĂRAŞ
S - Bd. Unirii; V - str. Perţea Titu, str.
Pălărierilor; N - Piaţa Mihai Viteazul;
E - str. Doamna Stanca
sec. XVIII -
înc.sec.XX
599 BV-II-a-B-11675 Ansamblul urban "Zona Morii" municipiul
FĂGĂRAŞ
N - Bd. Unirii; E - str. Pe Vale, str. Câmpului,
str. Morii; S - str. Coşbuc George, până la
intersecţia cu str. Parcului, str. Râului; V - str.
Şcolii până la Şcoala Generală şi limita
parcului Bisericii Reformate
sec. XVIII -
înc.sec.XIX
600 BV-II-a-B-11676 Mănăstirea franciscană municipiul
FĂGĂRAŞ
Str. Alecsandri Vasile 1 1721
601 BV-II-m-B-11676.01 Biserică municipiul
FĂGĂRAŞ
Str. Alecsandri Vasile 1 1721
602 BV-II-m-B-11676.02 Claustru municipiul
FĂGĂRAŞ
Str. Alecsandri Vasile 1 1721
603 BV-II-m-B-11677 Casă municipiul
FĂGĂRAŞ
Str. Bălcescu Nicolae 29 1920-1940
604 BV-II-m-B-11678 Casă municipiul
FĂGĂRAŞ
Str. Bălcescu Nicolae 47 1920
605 BV-II-m-B-11679 Casă municipiul
FĂGĂRAŞ
Str. Bălcescu Nicolae 49 sec. XVIII
606 BV-II-m-B-11680 Casă municipiul
FĂGĂRAŞ
Str. Bălcescu Nicolae 51 sec. XVIII
607 BV-II-m-B-11681 Casă municipiul
FĂGĂRAŞ
Str. Bălcescu Nicolae 53 sec. XVIII
608 BV-II-m-B-11682 Biserica "Sf. Treime” municipiul
FĂGĂRAŞ
Str. Codru-Drăguşanu Ion 7 1783-1791
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
64
NR.
CRT. COD LMI 2004 DENUMIRE LOCALITATE ADRESĂ DATARE
609 BV-II-m-B-11683 Casă municipiul
FĂGĂRAŞ
Str. Doamna Stanca 24 înc. sec. XX
610 BV-II-m-B-11684 Fosta Prefectură, azi Poliţie municipiul
FĂGĂRAŞ
Str. Doamna Stanca 30 sec. XIX
611 BV-II-m-B-11685 Casă municipiul
FĂGĂRAŞ
Str. Doamna Stanca 44 sec. XIX
612 BV-II-m-B-11686 Banca Naţională - filiala
Făgăraş
municipiul
FĂGĂRAŞ
Str. Eminescu Mihai 14 sec. XIX
613 BV-II-a-A-11687 Cetatea Făgăraş municipiul
FĂGĂRAŞ
Piaţa Mihai Viteazul sec. XIV-XVIII
614 BV-II-m-A-11687.01 Castelul cu turnurile de colţ -
incinta interioară
municipiul
FĂGĂRAŞ
Piaţa Mihai Viteazul sec. XIV-XVIII
615 BV-II-m-A-11687.02 Incinta bastionară (incinta
exterioară), cu turnul de
poartă şi clădirile anexe
municipiul
FĂGĂRAŞ
Piaţa Mihai Viteazul sec. XIV-XVIII
616 BV-II-m-A-11687.03 Şanţ cu apă municipiul
FĂGĂRAŞ
Piaţa Mihai Viteazul sec. XIV-XVIII
617 BV-II-m-B-11688 Casa dr. Giurcă, azi Casa
Căsătoriilor
municipiul
FĂGĂRAŞ
Piaţa Mihai Viteazul 2 înc. sec. XX
618 BV-II-m-B-11689 Baia comunală municipiul
FĂGĂRAŞ
Piaţa Mihai Viteazul 39 înc. sec. XX
619 BV-II-m-B-11690 Şcoala Normală, azi Cercul
Militar
municipiul
FĂGĂRAŞ
Str. Tăbăcari 13 sec. XIX
620 BV-II-m-A-11691 Biserica reformată municipiul
FĂGĂRAŞ
Bd. Unirii 17 1712-1715
621 BV-II-m-A-11692 Biserica "Sf. Nicolae”-
Brâncoveanu
municipiul
FĂGĂRAŞ
Str. Vladimirescu Tudor 16 1697-1698
622 BV-II-m-A-11693 Casa Inocenţiu Micu Klein municipiul
FĂGĂRAŞ
Str. Vladimirescu Tudor 35 1727
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
65
NR.
CRT. COD LMI 2004 DENUMIRE LOCALITATE ADRESĂ DATARE
904 BV-III-m-B-11859 Bustul lui Badea Cârtan municipiul
FĂGĂRAŞ
În fata Casei de Cultură sec. XX
905 BV-III-m-B-11860 Bustul Doamnei Stanca municipiul
FĂGĂRAŞ
În fata laturii de SE a cetătii sec. XX
MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR - INSTITUTUL NAŢIONAL AL PATRIMONIULUI LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2010 –
Municipiul Făgăras (cf. Ordinului ministrului Culturii şi Cultelor nr.2361/2010)
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
66
Instituţii culturale
Casa municipală de cultură Făgăraş
Muzeul Ţării Făgăraşului
Biblioteca municipală Făgăraş
Clubul elevilor
Zona căi de comunicaţie şi transport – cuprinde atât căile de comunicaţie
rutieră cât şi calea ferată
Zona de gospodărie comunală - este reprezentată prin terenurile
rezervate pentru dotările tehnico-edilitare şi cimitirele.
Zona spaţiilor verzi
Este foarte slab reprezentată de:
Parcul 1 Mai
Parc P-ţa Republicii
Scuaruri
Această zona este slab reprezentată în cadrul zonei de locuit. Se remarcă
totuşi în zona centrală Cetatea Făgăraşului cu ambientul creat în jurul ei prin
existenţa unei ape şi a unei vegetaţii bogate.
În partea de sud a zonei de locuit dincolo de calea ferată se află parcul
sportiv al oraşului dotat cu teren de fotbal, cu gradene şi vestiare, un teren de
sport al Asociaţiei Spotive, un ştrand şi un restaurant.
Zona cu destinaţie specială - cuprinde unităţile militare
Zona activităţilor economice
În partea sudica perimetral zonei de locuit se dezvoltă zona industrială. Cele
mai reprezentative unităţi sunt:
ROCLIP SA
LTSAIA BRASOV
SC COMTRAM
în partea de est a oraşului de o parte şi alta a căii ferate se află următoarele
unităţi: PRODLACTA, SC DUPLEX SA, RASC, SC CORAL SA, UPRUC,
în partea vestică: SC HIDROCONSTRUCT,SC DUPLEX SA, SC NICOARA
TRANS
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
67
Zona de locuit, găzduieşte o serie de activităţile economice desfăşurate
desfăşurate de către: fabrica de pâine, SC COMTRANS SRL, SC PRESCOM
MULTIPOLL SRL.
Unităţi cu activităţi agricole:
Pentru Municipiul Făgăraş cele mai reprezentative sunt: Institutul de cultură
al cartofului, SC STE SO SARMAC SRL BRAŞOV, ciupercărie horticolă
2.8. Zone cu riscuri naturale
Conform Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a -
Zone de risc natural municipiul Făgăraş se află în zona 71 de intensitate seismică
pe scara MSK cu o perioadă medie de revenire de circa 50 ani.
Sursa: LEGEA Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
68
Din punctul de vedere al expunerii la inundaţii nu există riscuri mojare de
inundaţii datorate revărsării unui râu sau a scurgerilor de torenţi. UAT Făgăraş
reprezintă o zonă unde cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 ore (în
perioada 1901-1997) este de sub 100 mm (înălţime coloană de apă ce s-ar depune
pe 1mp).
Sursa: LEGEA Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural
Din punctul de vedere al alunecărilor de teren, PATN Secţiunea a V-a situează
cea mai mare parte a teritoriului administrativ al municipiului Făgăraş într-o
macrozonă teritorială cu un potenţial scazut de producere al alunecărilor şi o
probabilitate de alunecare foarte redusă. Oraşul nu este încadrat între unităţile
teritoriale afectate de alunecări de teren primare sau reactivate.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
69
Sursa: LEGEA Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural
2.9. Echiparea edilitară
2.9.1. Gospodărirea apelor
Pentru documentare s-au utilizat studiile hidrogeologice întocmite de
către ISPIF, ICPGA şi ISPH Bucureşti în anii 1990-1995 pentru proiectele de
amenajări hidrotehnice CHE (Centrală Hidroenergetică) Dâmboviţa cu devierea
pâraielor de pe versantul nord Făgăraş spre versantul sud, alimentare cu apă
localităţi din zona Făgăraş.
Zona face parte din depresiunea Fagaraş situată la contactul dintre podişul
Transilvaniei şi munţii Făgăraş – Perşani, pe o lăţime de cca 5-6 km. Depresiunea este
o câmpie aluvio – pluvială mărginită spre sud de dealurile piemontane ce coboară
dinspre masivul Făgăraş iar spre nord de dealurile podişului Transilvaniei.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
70
Geologia terenului din depresiune se caracterizează prin depozite aluvio-
proluviale constituite din pietrişuri cu bolovănişuri, nisipuri, uneori cu intercalaţii
lentiliforme de argile, argile nisipoase, prafuri nisipoase, dispuse neuniform. Aceste
depozite au grosimi de 70-80 m spre piemontul dinspre sud şi ajung la cca 10 m
înspre râul Olt.
Peste aceste depozite s-a format un strat vegetal de 0,30 – 0,50 m grosime.
Cantităţile medii de precipitaţii sunt de 660-800 mm/an. Cele mai reduse
precipitaţii se constată în lunile octombrie – martie. Data medie a primului îngheţ
este de 1 octombrie iar a ultimului îngheţ 25 aprilie.
Depozitele de terasă dinspre râul Olt sunt constituite din argile nisipoase,
nisipuri argiloase cu aspect loessoid cenuşiu reprezentând acumulările deluviale ale
celor 4 niveluri de terase săpate de râul Olt. Grosimea acestor strate este de cca 1-
3 m. Sub acestea se găsesc depozite din pietriş, bolovăniş şi nisip de cca 3-5 m
grosime.
Reţeaua hidrografică este relativ densă. Apele izvorăsc în munţii Făgăraş
străbat depresiunea direct către nord şi se varsă în râul Olt. Se distinge o reţea
principală cu izvoarele în masivul Făgăraş cum sunt pâraiele Sebeş, Săvăstreni,
Pojorta, Viştişoara, o reţea secundară ca pârâul Racoviţă , Netotu, Copăcel şi una
terţiară care îşi are obârşia la contactul dintre diferitele trepte morfologice (pâraiele
Urasa, Iaz-Vâlcioara-Corbul Viştei).
Cursurile de apă ce se formează în zona montană a munţilor Făgăraş au
caracter torenţial şi aduc cantităţi importante de aluviuni. La ieşirea din munţi, la
cota 600 m, s-au format conuri de dejecţie care au divagat traseul reţelei
hidrografice.
Albiile sunt săpate în depozitele de pietriş cu bolovăniş şi nisip iar apa
preluată din masivul Făgăraş se pierde în subteran. Debitul cursurilor de apă este
mai mic la intrarea în râul Olt faţă de cel de la ieşirea din piemontul masivului
Făgăraş. Apele infiltrate formează pânze subterane cu scurgere spre râul Olt şi sunt
captate de fronturile de captare prin puţuri forate amplasate perpendicular pe
direcţia sud-nord a acestora.
În zona aval de cota 600 m albiile pâraielor sunt foarte puţin adâncite,
prezintă numeroase meandre şi o mare instabilitate astfel că în timpul topirii
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
71
zăpezilor şi la ploi torenţiale se produc rupturi de mal, devieri de curs, inundaţii
care afectează terenurile agricole sau alte amenajări din zonă.
Stratul acvifer are o grosimi de câţiva metri spre Olt şi de 30-40 m în partea
centrală şi dinspre sud a depresiunii. La baza stratului acvifer s-au găsit straturi de
argile marnoase-marnocalcaroase care constituie patul acestuia.
Nivelul apei este la cca 5 m de la nivelul terenului, mai coborâte în zonele
mai îndepărtate de cursurile de apă. În anii secetoşi nivelul apei coboară cu cca 2-3
m. În zonă au fost executate lucrări hidroameliorative, canale de drenaj, care au
determinat coborârea nivelului apelor freatice.
Permeabilitatea stratului acvifer diferă în funcţie de procentul de liant argilo-
prăfos, variind de la 10 până la peste 100 m/zi. S-au găsit zone cu o permeabilitate
foarte redusă în care nu este rentabilă executarea de captări prin foraje.
În general apa subterană se încadrează în condiţiile de potabilitate din
standardele în vigoare. Sunt zone influenţate de factori locali de poluare care fac ca
să nu se îndeplinească condiţiile de potabilitate. Stratul acvifer începe de la
suprafaţă şi nu are un strat impermeabil de protecţie deasupra. S-au constatat
influenţe negative în zona staţiei de epurare a Combinatului Chimic Făgăraş, zona
de depozitare îngrăşăminte şi insecticide Hârseni, zona anexelor centrelor de
creştere a animalelor.
Conform studiilor ISPIF si ICPGA Bucureşti întocmite în anii 1990 debitele
maxime de pe principalele cursuri de apă din zonă sunt următoarele :
Curs de
apă
Postul Sbazin
kmp
Hmediu
m
Debite maxime mc/s Debit mediu
multian mc/s 0,5 % 1 % 2% 3% 5% 10%
Sebeş Am.Sebeş 66,0 1200 191 155 124 105 87 65 2,11
Ileni 75,5 1125 203 165 132 112 92 69,5 2,18
Râuşor 86,5 1022 216 175 140 119 98 73,5 2,20
la Olt 90,0 1012 222 180 144 122 101 75,5 2,22
Berivoi Am.Berivoi 27,8 1500 123 100 80 68 56 42 1,14
Av. Berivoi 43,0 1225 151 123 98,4 83,5 69 51,5 1,37
Av. Ileni 77,6 944 209 170 136 116 95 71,5 1,66
Am Făgăraş 83,2 912 214 174 139 118 97,5 73 1,68
La Olt 86,0 894 214 174 139 118 97,5 73 1,70
Racoviţa Am Recea 8,3 995 65 53 42,5 36 29,7 22,2 0,178
Berivoi 13,0 841 82,5 67 53,5 45,5 37,5 28,2 0,189
Hurez 17,0 741 94 76,5 61,5 52 43 32 0,192
La Olt 23,0 672 108 87,5 70 59,5 49 36,8 0,198
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
72
Conform studiului ISPIF Bucureşti, debitele medii şi minime sunt următoarele :
Nr.
Crt.
Curs de apă La ieşire din munţi Amonte
Făgăraş
Q mediu mc/s
La Olt
Q mediu
mc/s Q mediu
mc/s
Q minim asigurare mc/s
80 % 90 % 97 %
1 Sebeş 1,93 0,38 0,34 0,23 1,31 1,54
2 Berivoi 1,10 0,24 0,21 0,15 0,82 0,97
3 Dejani 1,10 0,25 0,21 0,15 0,75 0,89
Prin proiectul „Amenajare hidrotehnică CHE Dâmboviţa” (centrala Pecineagu)
se prevede captarea la cota cca 1200 m a pâraielor Sebeş, Berivoi, Dejani, Pojorta,
Brescioara, Apa Râului, Sâmbăta, Viştişoara, Viştea Mare. Debitul acestor cursuri de
apă este de 8,70 mc/s la cota 700 m din care se devia spre CHE Pecineagu-
Dâmboviţa un debit de 3,43 mc/s la cotele 1125 – 1186 m. Rămânea astfel pentru
versantul nordic un debit de 5,27 mc/s, suficient pentru alimentarea cu apă a
localităţilor din zonă. Lucrările aferente acestei investiţii au fost executate în
proporţie de cca 50 % şi au fost sistate prin intervenţia primăriilor din zonă care au
reclamat scăderea nivelelor apelor subterane din zonă. De fapt această scădere s-a
datorat unor ani mai secetoşi deoarece devierea spre lacul Pecineaga nu era şi nu
este încă realizată.
Lucrările pentru CHE Pecineagu-Dmboviţa au fost avizate cu condiţia
asigurării unui debit de 1,8 mc/s pentru zona Făgăraş, Combinat + populaţie.
În amonte de localitatea Sebeş, pe pârâul Sebeş, există o centrală
hidroelectrică echipată cu două turbine de câte 400 kwh care uzinează debite de
0,20-3,0 mc/s, proiectată de către ISPH Bucureşti. Centrala are o captare cu baraj
pe pârâul Sebeş, la cota 700 m, deznisipator, conductă de aducţiune, canal de fugă
cu descărcare tot în pârâul Sebeş.
În perioade cu nivele ridicate pe râul Olt evacuarea apelor meteorice din
municipiul Făgăraş se făcea prin pompare. Există 3 staţii de pompare prevăzute cu
un bazin tampon care porneau automat în funcţie de nivelul apei de pe râul
respectiv :
staţia SP I, strada Livezii, în aval de staţia de epurare existentă ;
staţia SP II, pe Iazul Morii ;
staţia SP III, pe strada Libertăţii.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
73
La execuţia centralei hidroelectrice de la Voila s-a executat un canal ocolitor
(contracanal) care preia apele pluviale şi menajere epurate din Făgăraş şi le
conduce gravitaţional în aval de centrala hidroelectrică Voila.
2.9.2. Alimentare cu apă
(1) SURSE DE APĂ
(i) Alimentarea cu apă a municipiului Făgăraş se realizează prin captări de apă
subterană, cu puţuri forate de cca 40-50 m adâncime executate în diferite etape,
anii 1961, 1978, 1981,1988. În prezent există 63 de puţuri forate echipate cu
electropompe submersibile cu un debit de 5 - 7 l/s/puţ.
Forajele sunt grupate pe 3 fronturi de captare :
Frontul de captare Hurez cu 5 foraje H = 50 m, echipate cu electropompe
vechi tip HEBE 65 x 5 ;
Frontul de captare Iaşi cu 30 de foraje H = 50 m, din care 14 echipate cu
electropompe vechi HEBE 65 x 5 şi 16 cu electropompe noi tip Frundfoss SP
27.7 ;
Frontul de captare Pojorta cu 28 foraje H = 50 m, din care un puţ echipat cu
electropompă HEBE 65 x 5 şi 27 cu electropompe noi tip Grundfoss SP 27.7.
Pompele funcţionează alternativ în funcţie de consumurile solicitate, câte 17-
20 simultan, astfel încât să se preîntâmpine înnisiparea care are loc în cazul unor
stagnări mai îndelungate.
Instalaţiile au fost dimensionate pentru un debit de 339 l/s (339/63 = 5,38
l/s/puţ). Datorită reducerii consumurilor prin reducerea activităţii industriale
(Combinatul Chimic, UPRUC, etc) şi a populaţiei debitul distribuit în prezent a ajuns
la cca 100 l/s din care motiv puţurile funcţionează cu intermitenţă.
Din instalaţiile de captare-aducţiuni apă potabilă ale municipiului Făgăraş
sunt alimentate şi localităţile Hurez, Beclean, Luţa, Ludişor, Voievodeni, Voila, Iaşi,
Săsciori, Săvăstreni, Pojorta, având în vedere că aceste instalaţii sunt amplasate pe
teritoriul administrativ al acestora.
Din studiile hidrogeologice întocmite de către ISPIF Bucureşti se mai
menţionează următoarele instalaţii de alimentare cu apă existente în zona
Făgăraşului :
(ii) Combinatul chimic Făgăraş :
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
74
front de captare de 46 puţuri forate cu un debit mediu de 5-6 l/s/puţ din care
erau în funcţiune 70 în zona aval Copăcel – aval Berivoi – Săsciori –
Săvăstreni -- Iaşi ;
front de 10 puţuri forate în zona Hurez pentru apă potabilă ;
front de 5 puţuri forate în zona Hârseni pentru apă pătabilă.
Combinatul Chimic Făgăraş are următoarele captări de apă :
puţuri forate – 420 l/s ;
captare de mal la râul Olt -- 1000 l/s ;
captare cu prag de fund din pârâul Berivoi – 210 l/s cu derivaţie din pârâul
Sebeş în zona satului Copăcel pentru un debit de 150 l/s.
(iii) Fostul IAS Făgăraş : 16 foraje de explorare-exploatare din care s-au definitivat 8 la adâncimi de
8-20 m, cu debite de 4 – 8 l/s / puţ, amplasate în lunca râului Olt.
(iv) UPRUC Făgăraş :
24 foraje de explorare-exploatare de 6-25 m adâncime amplasate în lunca
râului Olt din care s-au propus utilizarea a 8 foraje cu câte 4 l/s/puţ.
Apa captată se utiliza pentru scopuri industriale. Pentru apa potabilă s-a
executat un branşament din reţeaua municipiului.
(v) Fabrica de prelucrat cartofi (ICPIC Făgăraş) :
7 puţuri forate amplasate în incinta fabricii. Din cauza apropierii de staţia de
epurare a Combinatului Chimic Făgăraş apa nu este potabilă şi este utilizată
doar în scop industrial.
(vi) Fabrica de lapte – două foraje pentru apă industrială.
În zona cetăţii Făgăraş au mai fost executate două foraje cu adâncimea de
25 şi 40 m care nu sunt folosite în exploatare.
Prin execuţia şi exploatarea îndelungată a captărilor de apă nivelul hidrostatic
al pânzei de apă subterană a scăzut cu 2-4 m adâncime ceea ce a făcut ca fântânile
din mai multe localităţi să fie secate. Pentru rezolvarea problemei alimentării cu apă
a acestor localităţi s-au prevăzut sisteme centralizate de alimentare cu apă.
Din zona amonte de municipiul Făgăraş se alimentează şi Combinatul Chimic
Victoria care utilizează apa din pâraiele Pojorta, Vlăscioara, Lisa, Sâmbăta,
Viştişoara, Viştea Mare, Ucea, Ucişoara, Albota, Arpaş, Bâlea. Captările sunt
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
75
amplasate la cotele 700-736 m iar conducta colectoare la 665 m. Din aceste captări
de apă se alimentează localităţile Breaza, Lisa, Drăguş, Viştea, Ucea de Jos, Ucea
de Sus, Corbi, Cârţişoara, Arpaşu de Sus, Arpaşu de Jos, având prevăzute staţii de
tratare proprii.
Având în vedere prognozele de dezvoltare a municipiului Făgăraş şi a
localităţilor învecinate la nivelul anilor 1994, S.C. Proiect Braşov a întocmit la
comanda beneficiarului proiectul 29.046/1994 ”Dezvoltare alimentare cu apă a
municipiului Făgăraş şi comunele limitrofe din sursa Sebeş”. Proiectul a fost avizat
de Apele Române Filiala Râmnicu Vâlcea (aviz 454/16.05.1994), la Ministerul
Lucrărilor Publice şi guvern (HGR 391/1995) iar în perioada 1995-2000 s-au
executat cca 50 % din lucrările prevăzute. Constructor a fost SC Hidroconstrucţia
Bucureşti, şantier Făgăraş.
În proiect au fost prevăzute următoarele :
(a) Debitul necesar s-a calculat la 600 l/s necesar pentru municipiul Făgăraş
şi comunele limitrofe.
(b) Captare cu prag de fund pârâul Sebeş în amonte de localitatea Sebeş, la
cca 15 km amonte de municipiul Făgăraş ;
(c) Staţie de tratare a apei compusă din două decantoare radiale D = 35 m,
staţie de filtre rapide 6 cuve x 63 mp, staţie de reactivi, pavilion de exploatare,
rezervor de înmagazinare V = 1.000 mc ;
(d) Conductă de aducţiune Dn 700 mm, L = 8 km, staţie de tratare –
rezervor înmagazinare ;
(e) Rezervor de înmagazinare V = 5.000 mc, amplasat în amonte de
localitatea Ileni ;
(f) Conductă de distribuţie Dn 700 mm, L = 6 km rezervor 5000 mc –
municipiul Făgăraş.
(g) Alimentare cu energie electrică prin LEA 20 kv, post de transformare
20/0,4 kv, 250 kvA.
(h) Captare cu prag de fund pârâul Dejani ;
(i) Conductă de aducţiune Dn 400 mm, L = 5,5 km cu deversare în pârâul
Berivoi pentru a compensa necesităţile Combinatului Chimic Făgăraş care avea
instalaţii de captare apă din acest pârâu.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
76
Din acest sistem de alimentare cu apă urmau să se alimenteze şi localităţile
Sebeş, Hârseni, Mărgineni, Berivoi, Copăcel, Ileni, Vaida Rece, Râuşor de pe malul
stâng al Oltului cât şi localităţile din partea dreapta a Oltului (Cincşor, Cincu,
Rodbav, etc).
Debitele de apă luate în considerare au fost următoarele :
Nr.
Crt.
Localităţile Debite de apă necesare la sursă (l/s)
Etapa 1 (1995) Perspectivă (anul 2020)
Q zi mediu Qzimax Qzi mediu Q zi max
1 Municipiul Făgăraş 456 531 593 691
2 Localităţi mal stâng 20 26 82 94
3 Localităţi mal drept 12 16 50 57
4 Total 488 573 725 842
Din cauza reducerii activităţilor industriale din municipiul Făgăraş, a scăderii
numărului de locuitori, a scăderii solicitărilor de apă până la cca 100 l/s, lucrările
privind acest proiect s-au sistat deşi erau realizate în proporţie de cca 80 %.
Lucrările executate (captare, staţie de tratare, aducţiuni) sunt menţinute în
conservare. În funcţie de situaţia economică a regiunii în viitor, lucrările vor putea fi
reluate.
În prezent sunt realizate instalaţiile de alimentare cu apă pentru localităţile
Cincşor, Cincu, Rodbav cu conducte racordate la frontul de captare prin puţuri
forate a apei Pojorta.
(2) TRATAREA APEI
Apa subterană captată corespunde condiţiilor de potabilitate conform
standardelor în vigoare. Nu s-au semnalat cazuri de îmbolnăviri în rândul populaţiei
din cauza apei potabile distribuite.
În mod preventiv sunt prevăzute instalaţii de clorinare a apei la rezervorul de
înmagazinare V = 100 mc de la frontul de captare Iaşi şi la conducta de aducţiune
de la frontul de captare Pojorta.
(3) SISTEMUL DE TRANSPORT AL APEI
Conductele de refulare de la puţurile forate la rezervoare sunt din ţeavă de
oţel zincată pe o lungime de 2,1 km.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
77
De la fronturile de captare la municipiul Făgăraş există 3 aducţiuni de apă cu
scurgerea gravitaţională :
(i) Firul 1, frontul Iaşi – municipiul Făgăraş, din azbociment Dn 250 mm, L =
5,17 km şi oţel Dn 300 mm, L = 4,81 km, executată din anul 1969 ;
(ii) Firul 2, frontul Iaşi – municipiul Făgăraş, azbociment Dn 300 mm, L = 3
km şi azbociment Dn 400 mm, L = 7 km, executată tot din anul 1969 ;
(iii) Firul 3, frontul Pojorta – munciipiul Făgăraş, azbociment Dn 500 mm, L =
15 km, în funcţiune din anul 1980.
(4) REZERVOARE DE INMAGAZINARE A APEI
Rezervoarele de apă sunt amplasate la capătul fronturilor de captare :
Rezervoare localitatea Hurez -- 2 x 1.000 ------ 2.000 mc ;
Rezervoare localitatea Pojorta – 2 x 2 x 1.000 = 4.000 mc ;
Rezervor localitatea Iaşi – 1 x 100 ---------------- 100 mc.
Total capacităţi = 6.100 mc.
În municipiul Făgăraş mai exista un castel de apă V = 800 mc dar în
prezent este scos din funcţiune.
(5) REŢELE DE DISTRIBUŢIE
Distribuţia apei se face gravitaţional pe o singură zonă de presiune. Sistemul
de distribuţie este format din artere Dn 250-500 mm şi reţele Dn 50-200 mm cu o
lungime totală de cca 57 km. Conductele sunt din ţeavă de oţel, fontă de presiune
sau azbociment cu o vechime de 30 – 60 ani.
Diametrele şi materialul din care sunt executate conductele de distribuţie
sunt următoarele :
MATERIAL DIAMETRE (mm)
LUNGIME (ml)
POLIETILENĂ 110 – 250 3.168
AZBOCIMENT 50 – 300 16.409
OŢEL 50 – 500 21.463
FONTĂ 50 -- 200 16.312
TOTAL 57.352
Sunt un număr de 4.043 branşamente din care :
2.730 la locuinţe individuale şi blocuri de locuit ;
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
78
74 instituţii publice ;
354 agenţi industriali ;
876 la localităţi învecinate.
2.9.3. Canalizare
Canalizarea municipiului Făgăraş este rezolvatã în sistem mixt. Cca 70 % din
localitate este canalizată în sistem unitar (zona sud) şi cca 30 % în sistem divizor
(zona nord, înspre râul Olt).
Există 3 colectoare principale de canalizare :
Colectorul I, în sistem unitar, cu secţiune Dn 500 mm şi clopot circular
2000/1320 mm, L total = 2.300 m, cu traseul pe străzile Parcului, Morii, Gh.
Coşbuc, Cimitirului, Livezii, până la staţia de epurare ;
Colector II, în sistem unitar, ovoid 500/700 mm şi clopot circular 1800/1190
mm, L = 1.800 m, cu traseul pe străzile T. Vladimirescu, V. Alecsandri, M.
Viteazu, Drumul Naţional DN 1, cu racordare la colectorul I ;
Colector III, numai ape uzate menajere, Dn 250 , Dn 300 mm, L = 2.600 m,
pe străzile Câmpului, Azotului, Cetăţii, Podului şi prin teren agricol până la
staţia de epurare.
Pe colectoarele de canalizare în sistem unitar există deversoare pentru
descărcarea apelor pluviale la diluţia de peste 1/5 în fosta albie a pârâului Berivoi.
Pârâul Berivoi a fost deviat din localitate pe un traseu ocolitor, în teren agricol, pe
partea de vest a municipiului, până la râul Olt. Devierea s-a făcut din cauza
inundaţiilor pe care le provocă acest curs de apă în zona locuibilă.
Pentru apele uzate există o staţie de epurare cu treptele de tratare mecanică
şi biologică executată din anii 1980 pentru debitul zilnic maxim de 270 l/s cu
următoarele obiecte :
deversor ape uzate-ape pluviale cu dirijarea apelor uzate la staţia de epurare
iar a celor pluvial la râul Olt ;
grătare rare şi dese ;
deznisipator ;
separator de grăsimi ;
debitmetru Venturi ;
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
79
decantoare primare tip IMHOFF ;
4 bazine de aerare cu năîmol activ cu aeratoare mecanice de suprafaţă D
1825 mm ;
două decantoare secundare radiale D 20 m, cu poduri racloare de curăţire
nămol ;
bazin de contact cu soluţia de clor ;
canal de evacuare la râul Olt ;
staţie de pompare a nămolului din decantoarele primare
bazin de mineralizare aerobă a nămolului cu aeratoare mecanice D 1000 mm;
platforme de uscara a nămolului ;
clădire de exploatare cu prese mecanice pentru uscarea nămolului
(nefuncţionabile).
Actuala staţie de epurare a fost reabilitată in anii 2007-2009 pentru o populaţie
de 45.000 locuitori şi urmatoarele debite :
Q zi mediu = 8.100 mc/zi (94 l/s) ;
Q zi maxim = 8.910 mc/zi (103 l/s) ;
Q orar maxim = 543 mc/h (151 l/s).
S-au prevăzut echipamente noi cu randamente superioare.
Sistemul existent se menţine în principiu. Bazinele de aerare cu namol activ
se prevăd prin aerare cu bule de fine în locul aeratoarelor mecanice existente.
Aerarea se prevede prin saltele cu membrana elastică perforată din elastomeri
dispuse pe radierul bazinului în pachete de 4 panouri. Dupa bazinul de aerare se
prevede un bazin de degazare în care gazele din apă (azot gazos) sunt flotate la
suprafaţă cu ajutorul saltelelor de aerare pentru liniştire înainte de decantarea
finală.
S-a executat un nou sistem de de agregate şi instalaţii pentru îngroşarea şi
deshidratarea nămolului. Echipamentul este compus din pompă de namol, unitate
de stocare şi preparare reactivi, pompe dozatoare de preelectroliti, reactor de
floculare, conducte, dispozitive de masura şi control, panou de automatizare.
Instalaţia de deshidratare a nămolului are o capacitate de 2-5 mc/h care
reduce umiditatea de la 94 la 75-80 %.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
80
Nămolul deshidratat este descarcat în containere şi se transportă pe
platforme de depozitare temporare.
Rămâne de rezolvat amenajarea de bazine ecologice pentru depozitarea
acestui nămol.
Municipiul Făgăraş este situat pe un teren relativ plan, cu pante foarte mici, din
care motiv reţelele de canalizare existente nu au pante suficiente pentru o scurgere
corespunzătoare. Pantele conductelor sunt de 0,1 – 0,2 % iar din cauza tasării
terenului rezultă tronsoane cu pante zero sau chiar contrapante.
Colectorul III de canalizare menajere este executat în partea joasă a
municipiului, lunca Oltului, într-un teren cu nisip afluiabil, cu o pantă de cca 0,2 %
şi sunt probleme mari de etanşeitate şi asigurare a scurgerii apelor. Din cauza
greutăţilor mari de la execuţie colectorul nu funcţionează corespunzător şi o mare
parte din apele uzate colectate ajunge direct în iazul Morii, fără epurare, şi de acolo
în râul Olt. Se apreciază că 35 % din cantităţile de ape uzate colectate ajung astfel
la râul Olt, fără epurare.
Reţelele de canalizare au fost executate cu tuburi prefabricate din beton
simplu care nu asigură o etanşeitate corespunzătoare şi au loc exfiltraţii curente în
stratul freatic. Între zona centrală a localităţii şi râul Olt, străzile Titus Perţea,
Tăbăcari, Cetăţii, T. Vladimirescu, M. Eminescu, cartier Melteaua, cca 10.000
locuitori, nu au asigurată evacuarea apelor uzate la staţia de epurare. Aceste ape
uzate ajung fără epurare în pârâul Iazul Morii şi de acolo în râul Olt. Pentru
degrevarea colectorului III s-au prevăzut încă două staţii de pompare, în cartierul
T. Vladimirescu şi pe strada Libertăţii, cu refularea apelor în colectorul unitar de pe
strada M. Viteazu.
O problemă dificilă o reprezintă cartierul Galaţi, situat pe partea dreaptă a
râului Olt, cu cca 500 clădiri, care nu posedă un sistem centralizat de canalizare.
2.9.4. Alimentare cu căldură
Din punct de vedere al modului de asigurare cu energie termică sunt două
categorii de consumatori si anume :
(i) Racordate la Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termica (S.C.
ECOTERM R.A.) ;
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
81
(ii) Asigurate individual cu energie termică, prin centrale termice proprii, de
bloc, de apartament, sau prin sobe cu gaz metan, combustibil lichid sau combustibil
solid.;
(i) Alimentarea cu energie termică a blocurilor de locuinţe din zona centrală
şi a unor instituţii se face centralizat de la 8 centrale termice ce funcţionează cu
gaze naturale.
Iniţial blocurile erau alimentate cu energie termică de la centrala termică a
Combinatului Chimic Făgăraş prin puncte termice de cvartal şi conducte de
transport. Din cauza diminuării activităţii Combinatului Chimic a fost necesară
reabilitarea şi modernizarea sistemului de încălzire centrală. În anul 1998 s-au
realizat 8 centrale termice în locul fostelor puncte termice şi reţele de distribuţie noi
preizolate montate direct în pământ. Lucrarea s-a executat cu fonduri de la Uniunea
Europeană. S-au montat echipamente şi instalaţii cu randamente şi fiabilităţi
maxime.
În anii 1999 – 2001 s-a realizat un sistem centralizat de contorizare
consumuri de energie termică pentru încălzire şi consumuri de apă caldă de
consum. Sistemul de cuprinde contoarele propriu zise, sistem de teletransmisie a
datelor la centrala termică, sistem de monitorizare centralizată a furnizării energiei
termice instalat în centralele termice şi la dispeceratul ECOTERM.
Numărul de apartamente racordat in prezent la sistemul centralizat de
încălzire este de 3.430 din care:
Nr.crt. Centrala termică Nr. Apartamente
iniţial În prezent
1 CT 1 Tudor Vladimirescu 1.771 600
2 CT 2 13 Decembrie 2.295 800
3 CT 3 Vasile Alecsandri 1.003 400
4 CT 4 Zona Gării 1.856 900
5 CT 5 Centru 1.539 300
6 CT 6 Doamna Stanca 814 200
7 CT 7 Câmpului 821 150
8 CT 8 Sere 619 80
Total 10.718 3.430
În ultimii 10 ani au avut loc numeroase debranşări individuale ale
apartamentelor de locuit sau ale spaţiilor cu alte destinaţii de la sistemul centralizat
din cauza costurilor de întreţinere. În anul 2006 erau cca 47 % debranşări.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
82
În anul 2004 s-au montat robinete termostatice şi repartitoare de costuri
acţiune care a mai redus numărul celor care s-au debranşat. Totuşi acţiunea de
debranşare a continuat iar în prezent mai sunt cca 32 % racordaţi la sistemul
centralizat de încălzire.
Debranşările au dezechilbrat sistemele de distribuţie şi de contorizare fiind
necesară redimensionarea şi înlocuirea echipamentelor existente (pompe de
circulaţie, contoare de încălzire şi apă caldă, diafragme, etc). Din cauza micşorării
debitelor de energie termică de încălzire şi apă caldă de consum contoarele nu mai
asigură o măsurare exactă a consumurilor, erorile ajungând până la 20-30 %. O
investiţie suplimentară pentru schimbarea diametrelor contoarelor existente e greu
de justificat deoarece debranşările de la sistem continuă în ritm de cca 500 pe an.
La unităţi industriale sau social-culturale mai importante există centrale
termice proprii care funcţionează cu gaze naturale :
industriale : UPRUC, Baza de Producţie RASC, Sere, Abator, Mecanoplast,
Comtrans, Fabrica de produse din carne, Fabrica de pâine, Montana ;
social-culturale : Spitalul municipal, Cetate Făgăraş, Baia comunală, Casa de
cultură, Liceul Radu Negru.
2.9.5. Alimentare cu gaze naturale
Municipiul Făgăraş este alimentat cu gaze naturale din sistemul de conducte
magistrale Mediaş – Bucureşti prin intermediul a două staţii de predare. O staţie
este amplasată în zona de est a localităţii şi alimentează populaţia municipiului iar
cea de-a doua Combinatul Chimic.
Pentru consumul municipiului există o staţie de sector amplasată în cartierul
Tăbăcari alimentată din staţia de predare-primire printr-o conductă de presiune
medie Dn 350 mm, L = 5 km. Din staţia de sector pleacă reţelele sistemului de
distribuţie pe presiune redusă L = 55,2 km.
În municipiul Făgăraş există reţele de distribuţie gaze naturale pe
majoritatea străzilor existente. Majoritatea conductelor sunt executate din ţeavă de
oţel şi au durata normată de exploatare depăşită.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
83
Majoritatea construcţiilor existente au asigurată alimentarea cu căldură,
prepararea apei calde de consum şi prepararea hranei prin instalaţii de gaze
naturale, în centrale termice sau în sobe individuale.
Fiecare obiectiv are un branşament şi un post propriu de reglare-măsurare.
2.9.6. Alimentare cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a municipiului Făgăraş se face din sistemul
energetic naţional de 110 kv al S.C. Electrica prin 3 staţii de transformare :
staţia 110/20/6 kv Făgăraş – 20 MvA ;
staţia 110/6 kv „Azot” – 2 x 25 MvA ;
staţia 110/6 kv IUC Făgăraş -- 2 x 16 MvA.
Staţia 110/20/6 kv Făgăraş este racordată la sistemul energetic naţional prin
LEA 110 kv Făgăraş – Ucea şi LEA 110 kv Făgăraş – Hoghiz. Din staţia Făgăraş
pleacă linii aeriene de 110 kv la staţiile 110/6 „Azot” şi 110/6 IUC.
Din staţiile de transformare pleacă 8 reţele de medie tensiune, 20 kv, care
alimentează posturile de transformare de zonă ce au puteri de 400 – 630 kvA.
Din posturile de transformare pleacă reţeaua de joasă tensiune în distribuţie
radială formată din 82 km linii subterane şi 58,2 km linii aeriene.
Distribuţia consumatorilor situaţi în jurul staţiilor de transformare se face
direct de la acestea. În cartierele de locuinţe distribuţia se face prin posturi de
transformare sau puncte de alimentare (PA).
Marii consumatori industriali sunt alimentaţi prin staţii sau posturi de
transformare proprii.
Consumul de energie electrică pentru locuinţe şi dotăari social-culturale este
de cca 6,65 Mw.
Disfuncţii :
Instalaţiile electrice existente, linii electrice, posturi sau staţii de
transformare au durate de funcţionare mai mari de 25 de ani în proporţie de
peste 60 % şi este necesară înlocuirea lor.
Este necesară completarea iluminatului stradal pe arterele principale de
circulaţie pe ambele laturi pentru realizarea unei iluminări superioare.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
84
Pentru mărirea capacităţilor de transport a liniilor electrice se propune
trecerea de la tensiunea de 6 la 20 kv.
2.9.7. Telefonie
Municipiul Făgăraş are în funcţiune o centrală Pentaconta de 10.000 de linii,
o centrală telegrafică automată de 20 de linii şi o centrală automată interurbană,
instalate în clădirea oficiului PTTR din centrul localităţii.
Reţeaua telefonică urbană este alcătuită din instalaţii subterane sau aeriene
pe stâlpi şi pe faţadele clădirilor.
Sunt realizate legături telefonice interurbane cu localităţile Braşov, Sibiu, Tg.
Mureş, Victoria. Pe linia Braşov – Făgăraş – Sibiu este pozat un cablu interurban de
fibre optice.
Instalaţii subterane sunt realizate în zona centrală, pe principalele artere de
circulaţie, în ansamblurile de locuinţe. Canalizaţiile subterane sunt executate prin
tuburi din beton 1 x 4 canale sau prin ţevi din PVC. Căminele de vizitare (de
tragere) sunt din beton armat.
Reţeaua telefonică interurbană este în cea mai mare parte în canalizaţie
subterană şi în zone periferice, pe porţiuni reduse, direct în săpătură.Municipiul are
acoperire GSM fiind deservit de toţi operatorii existenţi la nivel naţional.
Disfuncţii :
(i) Multe reţele telefonice sunt montate pe faţadele clădirilor, cu un aspect
necorespunzător arhitectonic. Este necesară înlocuirea acestor reţele cu canalizaţii
subterane.
(ii) Capacitatea reţelelor telefonice este limitată şi este necesară înlocuirea
lor cu fibre optice de capacitate ridicată.
2.10. Probleme de mediu
2.10.1. Factor de mediu – aer
La nivelul judeţului unităţile cu rol determinant în poluarea atmosferică sunt:
CET, SC FinEco SA (depozit ecologic de deşeuri menajere), SC Prescon Var
SA, SC Ursus Breweries SA (producţie malţ şi bere), toate din Braşov,
SC Lafarge Ciment(Romania)SA din Hoghiz,
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
85
SC Nitroporos SA din Făgăraş (producător de îngrăşăminte cu săruri de azot
şi explozivi),
SC Schaeffler Romania SRL din Cristian (fabricare de motoare şi turbine).
Pe teritoriul judeţului Braşov au fost identificate zone critice sub aspectul
poluării atmosferei:
zona centrală ce cuprinde municipiul Braşov împreună cu localităţile
învecinate (Săcele, Cristian şi Codlea),
zona central-nordică cu localităţile Racoş, Hoghiz şi Rupea,
zona central-vestică cu localităţile Victoria şi Făgăraş.
Principalele surse poluatoare de origine artificială, cu potenţial semnificativ,
sunt reprezentate de:
industria chimică: S.C. NITROFERTILIZER S.A şi NITROEXPLOZIV S.A.
Făgăraş
La aceste surse de poluare se adaugă :
haldele şi depozitele de steril;
incineratoarele de reziduuri spitaliceşti;
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
86
instalaţiile de producere a energiei termice în centralele de încălzire
centralizată, aferentă activităţilor comerciale, instituţionale şi rezidenţiale, cu
agent termic în principal gazul metan şi în unele excepţii CLU, rumeguş sau
lemn.
transportul rutier intern şi de tranzit.
Traversarea de către DN 1 a localităţii este alt element ce duce la crearea de
vibraţii şi praf, prin emisiile rezultate de la vehicule care circula prin zonă.
2.10.2. Factor de mediu – sol
Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 7 Centru identifică o
serie de zone critice sub aspectul deteriorării solurilor. Pe teritoriul Municipiului
Făgăraş a fost identificat un astfel de perimetru care vizează zone de degradare a
solului datorită poluării industriale în urma acumulării de produse toxice provenind
din activităţile industriale. Astfel este necesară acordarea unei atenţii deosebite în
vederea reconstrucţiei ecologice a terenurilor degradate.
În ceea ce priveşte măsura de protecţie şi conservare a mediului în
momentul de faţă se impune respectarea legislaţiei privind realizarea studiilor de
impact asupra mediului în cazul realizării unor proiecte noi, obţinerea acordului de
mediu pentru realizarea investiţiilor şi a autorizaţiei de mediu în momentul începerii
activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului.
Zone din judeţ sub aspectul degradării solurilor sunt următoarele:
Tipul degradării Suprafaţa (ha) Localităţi şi suprafeţe afectate (ha)
Eroziuni de suprafaţă 38.000 Cincu (1.800),Drăuşeni (1.750), Grânari
(1.400), Perşani (1.200), Rotbav (1.200),
Ticuşul Vechi (120), Valea Timişului
(1.100)
Alunecări de teren 4.546
Cincu (300), Făgăraş (235), Homorod
(200), Râşnov (200),
Crihalma (185)
Depuneri de deşeuri
industriale
63,83 CET (52,5), Viromet Victoria (0,64),
Nitramonia Făgăraş (2),
Energotec Braşov (9,38), Ecopaper Zărneşti
(0,5)
Depuneri de deşeuri
menajere
36,63
Braşov (21,83), Săcele (3), Zărneşti (2),
Făgăraş (2,35), Codlea (2), Râşnov (2,2),
Predeal (0,45), Viştea (1,4), Rupea (1,4)
Total 42.646,46
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
87
2.10.3. Factor de mediu – apă
Modificările de calitate a apei din stratul freatic sunt produse de:
poluare istorică produsa de către Combinatul Chimic Nitramonia sau alţi
agenţi economici;
evacuările de ape uzate neepurate sau insuficient epurate provenite de la
localităţile arondate bazinului hidrografic;
lipsa sau insuficienţa reţea de canalizare menajeră;
evacuările de dejecţii provenite de la fermele animaliere;
depozitări de nămoluri şi gunoi menajer pe suprafeţe neamenajate;
Cea mai importantă sursă de poluare indentificată la nivelul Municipiului
Făgăraş o reprezintă industria chimică: Nitrofertilizer şi Nitroexploziv S.A Făgăraş
(Olt).
Pe lângă activităţile economice de prelucrări chimice o altă sursă majoră de
poluare a apelor de suprafaţă din zonă o reprezintă captarea şi prelucrare apei
pentru alimentare (staţii de epurare – ape uzate orăşeneşti). Sistemul de
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
88
alimentare cu apa potabilă este în administrarea S.C. APA SERV S.A., care asigură
captarea, distribuţia apei potabile, transportul şi epurarea apelor uzate menajere
ale municipiului Făgăraş, precum şi o parte a apelor industriale provenite de pe
platforma chimică a oraşului.
Principalii poluanţi specifici pentru care Apa Serv SA Făgăraş este
monitorizată sunt:
CBO5, CCOCr, materii în suspensie, azot total, fosfor total, detergenţi
sintetici care sunt evacaţi la staţie de epurare
azot total evacuat la gura de evacuare Canal Libertăţii,
fosfor total, azot total, extractibile cu solvenţi organici evacuaţi la gura de
evacuare Iazul Morii,
Pentru aceşti poluanţi specifici emisarul îl reprezită contracanalul acumulării
Voila. Sursele de alimentare cu apă provin din bazinul hidrografic Olt Superior,
constând în puţuri forate pe malul stâng al râului.
Apa subterană este supusă unei degradări constante, fapt ce a dus la
inutilizarea straturilor acvifere; poluarea acestor straturi este produsă atât de unii
agenţi economici cât şi de gospodăriile individuale ale crescătorilor de animale.
Apele uzate (ape menajere, ape organice, ape acide, ape anorganice cu ioni
amoniu şi nitric şi ape convenţional curate) provenite de pe platforma SC
Nitramonia SA Făgăraş şi UPS Făgăraş, sunt colectate prin patru reţele de
canalizare şi au tronsoanele degradate, realizându-se astfel evacuări directe de ape
uzate neepurate, în pârâurile Berivoi şi Racoviţa. Deoarece aceste ape uzate au
conţinut ridicat de acizi anorganici (acid azotic, acid sulfuric), nitroderivaţi şi ape
amoniacale, poluează cursurile naturale a pârâurilor Berivoi, Racoviţa, contracanalul
acumulării Voila, respectiv râul Olt, precum şi pânza freatică din zona de influenţă,
datorită faptului că aceşti compuşi sunt greu biodegradabili şi/sau nebiodegradabili.
Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 7 Centru identifică zona
Făgăraş drept o zonă critică sub aspectul poluării apelor subterane.
Staţia de epurare este dimensionată pentru un debit de Q = 270 l/s, dar
datorită sistemului de canalizare necorespunzător, nu toate apele uzate ajung în
staţia de epurare. Cantitatea de apă epurată lunar este de 73 mii mc, reprezentând
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
89
aproximativ 40% din totalul apei uzate colectate lunar prin reţelele de canalizare
(aproximativ 182 mii mc apă uzată menajeră).
Din totalul consumatorilor de apă potabilă din municipiul Făgăraş şi
localităţile limitrofe, mai puţin de 25% sunt racordaţi la sistemul public de
canalizare.
Staţia de epurare existentă are 2 trepte tehnologice (mecanică, respectiv
biologică) şi a fost construită în anii 1970-1985. Staţia de epurare are utilaje uzate
fizic şi moral, iar utilajele din dotarea S.C. APA SERV S.A. au un consum mare de
energie electrică şi un randament scăzut în funcţionare.
Analizele efectuate pe apele uzate au înregistrat valori mari la indicatorii:
amoniu, azotaţi, azotiţi, fosfor, crom, sulfuri.
Sub aspectul poluării apelor subterane există zone critice la Bod, Codlea,
Făgăraş, Ucea, Braşov, Hărman şi Prejmer.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
90
2.10.4. Arii naturale protejate
În conformitate cu Legea 5/2000, H.G. 2151/2004 şi H.G. 1581/2005 în
judeţul Braşov sunt 32 de arii protejate dintre care două sunt parcuri
naţionale/naturale (Piatra Craiului şi Bucegi).
În cea mai mare parte ariile protejate sunt stabile din punct de vedere
ecologic. Din anul 1999 Parcul Naţional Piatra Craiului şi din 2004, Parcul Natural
Bucegi, au administraţie proprie, prin care se vor lua măsuri ferme de protejare a
tuturor habitatelor aflate pe cuprinsul acestor parcuri. Un procent de 80% din
terenurile aflate in interiorul rezervaţilor sunt în administrare silvică, restul fiind în
administrarea primăriilor.
Conform Legii nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, ariile protejate din judeţul Braşov
se încadrează în următorul regim de management:
- 1 parc naţional - Piatra Craiului
- 1 parc natural Bucegi
- 14 monumente ale naturii
- 14 rezervaţii naturale
- 2 arii de protecţie avifaunistică
Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice, actualizată cu modificările şi completările aduse de Legea nr. 329 din
05.11.2009 şi Legea nr. 49 din 07.04.2011, pe teritoriul UAT Făgăraş au fost
delimitate Siturile de protecţie avifaunistică (SPA) ROSPA0003 AVRIG-SCOREI şi
ROSPA0099 PODIŞUL HÂRTIBACIU situl ROSCI0132 "OLTUL MIJLOCIU-CIBIN-
HARTIBACIU” ca sit de importanţă comunitară (SCI). Acestea fac parte din reţeaua
europeană "NATURA 2000".
Situri NATURA 2000 SPA şi SCI Municipiul Făgăraş
LOCALITATE SPA (sit de protectie avifaunistică) şi SCI (sit
de importanţă comunitară)
Suprafaţa
-ha-
Municipiul
Făgăraş
ROSPA0099- Podişul Hârtibaciu 992,93
ROSPA0003 - Avrig - Scorei - Făgăraş 40,54
ROSCI0132 - Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu 36,09
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
91
Zonele naturale protejate din judeţul Braşov
Sursa: Compartimentul de Protecţia Mediului, Consiliul Judeţean Braşov
2.11. Disfuncţionalităţi
Din analiza situaţiei existente, se desprind următoarele disfuncţionalităţi:
Oraşul deţine o valoroasă zonă urbanistică de rezervaţie de arhitectură care
trebuie protejată şi valorificată corespunzător;
În privinţa fondului de locuinţe existent, el se află în mare parte în
proprietate particulară şi numai resursele acestora vor schimba situaţia
actuală;
Confort scăzut oferit de locuinţele colective;
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
92
Deficit de dotări complementare locuirii (dotări de învăţământ, sănătate,
comerţ alimentar şi nealimentar, sport şi agrement, spaţii verzi şi servicii
diverse);
Lipsa rezervei de terenuri (terenuri libere proprietatea administraţiei locale)
pentru dezvoltarea funcţiunilor de interes public;
DN 1 traversează zona de locuit fapt ce îngreunează traficul pe drumul
Naţional dar în acelaşi timp creează şi un număr mare de intersecţii
periculoase în intravilanul oraşului;
Existenta multor intersecţii neamenajate lipsite de vizibilitate;
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
93
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ
3.1. Optimizarea relaţiilor în teritoriu
Mutaţiile intervenite în folosinţa teritoriului administrativ al localităţii din
necesitatea de a rezolva în primul rând cererea de locuinţe, atât pentru localnici cât
şi pentru cetăţeni din afara localităţii şi unele necesităţi de dotare cu spaţii verzi,
instituţii publice, noi utilităţi ale localităţilor componente, au dus la extinderea
pentru perspectivă a intravilanului de la 1457,55 ha la 1648,45 ha.
Extinderea a fost făcută la cererea şi cu acordul autorităţilor locale ţinându-se
cont de normele uzuale europene pentru echipamente şi alte funcţiuni publice.
Extinderile propuse au căutat să integreze dezvoltările anteriore, să le coreleze ca
pe un ansamblu unitar, menit să ofere confort urban locuitorilor.
3.2. Evoluţia populaţiei. Elemente demografice şi sociale
3.2.1. Prognoza populaţiei şi propuneri pentru dezvoltarea resurselor umane
Evoluţia populaţiei este influenţată de o serie de factori care pot fi grupaţi în
trei categorii principale: elemente demografice – posibilităţile de creştere naturală a
populaţiei funcţie de evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia probabilă a indicilor
de natalitate, de numărul populaţiei vârstnice şi evoluţia probabilă a mortalităţii, de
comportamentul specific al femeilor faţă de natalitate, de numărul de copii dorit
etc.; posibilităţile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă
existente şi posibil de creat, veniturile potenţiale pe care le pot oferi acestea;
gradul de atractivitate al oraşului ca o consecinţă directă a numărului şi calităţii
dotărilor publice, condiţiilor de locuit, gradul de echipare edilitară a localităţii.
Raportat la elementele descrise mai sus, prognoza demografică pentru
municipiul Făgăraş a fost realizată dintr-o perspectivă tendenţială care presupune
constanţa mortalităţii, fertilităţii şi migraţiei, în sensul menţinerii aceloraşi tendinţe
specifice perioadei 1998 – 2008. Prognoza demografică realizată pe grupe mari de
vârstă, în această variantă, pentru oraşul studiat este redată în tabelul de mai jos:
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
94
Estimarea structurii pe vârste a populaţiei municipiului Făgăraş
Populaţia 0 – 14 ani Populaţia 15 – 59 ani Populaţia 60 ani şi peste
2008 2015 2008 2015 2008 2015
5257 4058 27559 26261 5999 6307
După cum se observă populaţia totală a municipiului va scădea până în 2015,
cu aproximativ 2200 persoane faţă de anul 2008, ceea ce reprezintă o scădere de
aproximativ 5,6%. Această scădere se datorează diminuării ponderii de copii, cu
vârste cuprinse între 0-14 ani, de la 13.5% la 11.1% în total populaţie, deci cu 2.4
puncte procentuale. Datorită creşterii duratei medii a vieţii, are loc o creştere a
populaţiei în vârstă de 60 de ani şi peste cu 5,1% comparativ cu populaţia din
aceeaşi categorie a anului 2008. Este de remarcat faptul că deşi în 2015 populaţia
în vârstă de muncă (71,7%) ocupă o pondere mai mare în total populaţie decât în
2008 (71,0%), în realitate volumul acesteia scade cu 4,7%, faţă de aceeaşi
perioadă.
Această scădere a populaţiei tinere se datorează unui nivel redus al fertilităţii,
prin care generaţia de părinţi este înlocuită doar parţial şi migraţiei externe care
afectează, mai ales, tinerii cu un grad ridicat de pregătire profesională. Scăderea
populaţiei tinere se va resimţi pe piaţa forţei de muncă. Deoarece populaţia tânără
reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea unei regiuni, ponderea scăzută a
acesteia poate reprezenta un factor restrictiv al dezvoltării. Totodată o scădere în
viitor a ponderii populaţiei tinere ar necesita o reorganizare a distribuţiei unităţilor
de învăţământ, de cultură.
Analizele realizate surprind o serie de fenomene demografice negative care
ar putea afecta evoluţia populaţiei municipiului Făgăraş în perioada prognozată.
Cele mai importante sunt: scăderea ponderii populaţiei tinere şi accentuarea
procesului de îmbătrânire demografică. Măsurile destinate reducerii fenomenelor
demografice negative trebuie să se bazeze pe relansarea economică. Creşterea
populaţiei în vârstă de 65 de ani şi peste conduce la nevoi ridicate în ceea ce
privesc serviciile de sănătate şi asistenţă socială şi la creşterea cheltuielilor sociale
datorită presiunii acestei categorii de populaţie asupra populaţiei active.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
95
Acest fapt susţine necesitatea luării unor măsuri care să aibă ca scopuri finale
îmbunătăţirea potenţialului demografic, dezvoltarea resurselor umane şi creşterea
gradului de ocupare a forţei de muncă:
susţinerea natalităţii prin flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile
tinere de a se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de întemeiere a
unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor
facilităţi economico-financiare şi privind locuirea acordate tinerelor familii
realizarea de programe/acţiuni pentru prevenirea migraţiei
organizarea de cursuri tip „after school” pentru minorii ai căror părinţi sunt
plecaţi la muncă în străinătate
sprijinirea elevilor provenind din medii sociale defavorizate
dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic
creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin dezvoltarea unor
programe destinate tinerilor, femeilor şi şomerilor
recalificarea forţei de muncă şi a şomerilor în funcţie de cererea pieţei
accesarea de fonduri nerambursabile pentru formarea profesională continuă a
populaţiei
dezvoltarea sistemului de pensii şi asigurări private
asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate şi dezvoltarea
serviciilor de asistenţă socială
îmbunătăţirea sistemului de sănătate prin modernizarea infrastructurii şi
dotarea cu aparatură şi echipamente necesare
încurajarea parteneriatului public-privat pentru oferirea de servicii sociale
alternative (prin proiecte finanţate de la UE)
promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele
care încep să administreze o afacere.
O strategie viabilă de dezvoltare in domeniul resurselor umane nu se poate
realiza fără sa avem in vedere principiile cadru de susţinere a dezvoltării capitalului
uman: educaţia şi formarea profesională iniţială şi continuă. In acest context
elaborarea unui plan cadru, care sa sublinieze necesitatea implicării tuturor
factorilor responsabili (instituţiile statului, administraţia publica locală, universităţi,
agenţi economici) în politica de dezvoltare a resurselor umane, în creşterea gradului
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
96
de ocupare şi în combaterea excluziunii sociale se impune ca prioritate pentru
dezvoltarea şi transformarea municipiului Făgăraş într-un pol urban important al
reţelei de localităţi braşovene (Făgăraş deţine rangul II în ierarhia naţională a
reţelei de localităţi, ca potenţial de polarizare).
3.3. Organizarea circulaţiei
Din punct de vedere al circulaţiei, principalele probleme ale reactualizării
acestui P.U.G. au fost:
analiza efectelor induse de stabilirea traseului variantei de ocolire a
municipiului Făgăraş;
încercarea de armonizare la nivelul întregului oraş a documentaţiilor de
urbanism de tip PUZ/PUD aprobate şi a extinderilor de intravilan propuse în
actualul PUG, incluzând extinderea intravilanului în lungul DN 1 spre Braşov,
între poziţiile kilometrice 232+600 şi 231+854;
eliminarea disfuncţionalităţilor sau diminuarea efectelor acestora.
În urma consultărilor cu administraţia locală şi cu Poliţia Rutieră, pe baza
studiului de circulaţie şi în măsura datelor avute la dispoziţie au fost făcute
propunerile, respectând legislaţia în vigoare.
Drumurile naţionale şi judeţene îşi păstrează categoria funcţională din care
fac parte, fiind considerate continue în traversarea localităţii, servind totodată şi ca
străzi principale. Zonele de protecţie şi siguranţă în extravilan sunt cele prevăzute
în anexa 1 a Ordonanţei Guvernului Nr. 43/1997 privind regimul drumurilor,
modificată şi completată.
Zonele de protecţie în extravilan, situate de o parte şi de alta a drumurilor,
se întind faţă de ax, până la 50 m pentru autostrăzi, 22 m pentru drumurile
naţionale şi 20 m pentru drumurile judeţene.
În zonele de extindere a intravilanului, configuraţia detaliată a tramei
stradale şi a tuturor acceselor rutiere va fi stabilită în documentaţiile urbanistice
care vor detalia prevederile Planului Urbanistic General, fiind recomandate soluţii
care să nu limiteze accesibilitatea în zonele învecinate, respectând matricea reţelei
stradale propuse şi profilurile transversale. Profilurile transversale caracteristice
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
97
propuse au fost întocmite respectându-se legislaţia în vigoare şi având elemente
geometrice care să permită realizarea acceselor şi amplasarea reţelelor edilitare.
În cazul extinderii intravilanului în lungul DN 1 spre Braşov, între poziţiile
kilometrice 232+600 şi 231+854, precum şi în cazul traseului “ocolitoarei nord”,
clasat ca drum naţional, se respectă condiţionările prevăzute în ORDONANŢA
GUVERNULUI Nr. 43/1997:
“Extinderea intravilanului localităţii în lungul drumului naţional, respectiv pe
sectorul de drum aflat între indicatoarele rutiere de intrare/ieşire în/din localitate,
se poate face numai cu condiţia realizării de drumuri colectoare paralele cu drumul
naţional, care să preia traficul generat de obiectivele locale şi care să debuşeze în
drumul naţional numai în două - trei intersecţii amenajate conform normativelor
tehnice în vigoare. Drumurile colectoare vor fi prevăzute cu facilităţi şi pentru
traficul pietonal, biciclişti, inclusiv pentru persoanele cu handicap locomotor”.
Deşi au fost puse în discuţie eficienţa economică şi definirea ca variantă
ocolitoare a traseului “ocolitoarei nord” (ulterior fiind elaborat şi aprobat traseul
variantei de ocolire prin sudul teritoriului municipiului), fiind drum clasat ca drum
naţional, se respectă condiţionările prevăzute în ORDONANŢA GUVERNULUI Nr.
43/1997:
“(1) Pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi
sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale
europene se realizează variante ocolitoare, situate în afara intravilanului
localităţilor, pe baza studiilor de trafic. Accesul spre aceste variante ocolitoare se
realizează numai prin intermediul unor drumuri care debuşează în intersecţii
amenajate corespunzător volumelor de trafic.
(2) Se interzice deschiderea de accesuri directe în variantele ocolitoare.
Accesul la acestea se va face prin drumuri colectoare racordate la reţeaua de
drumuri publice prin intersecţii amenajate corespunzător volumelor de trafic.”
Propunerile de străzi noi s-au făcut în general pe traseele drumurilor vicinale
sau de exploatare existente, sau pe traseele decurgând logic din configuraţiile
tramei existente, reliefului, PUZ/PUD-urilor aprobate.
În zonele de extindere a intravilanului, configuraţia detaliata a tramei stradale
şi a tuturor acceselor rutiere va fi stabilită prin documentaţiile urbanistice care vor
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
98
detalia prevederile Planului Urbanistic General, fiind recomandate soluţii care sa nu
limiteze gradul de accesibilitate, respectand principiile matricei retelei stradale
propuse şi profilurile transversale.
Profilurile transversale caracteristice propuse au fost întocmite respectându-se
legislaţia în vigoare şi având elemente geometrice care să permită realizarea
acceselor şi amplasarea reţelelor edilitare şi, de asemenea, asigurarea condiţiilor de
siguranţă şi confort.
Este necesară modernizarea străzilor (elemente geometrice şi sisteme
rutiere, sisteme de colectare şi evacuare a apelor meteorice, reabilitarea şi
completarea infrastructurii pietonale). Lucrările de intreţinere şi reparaţii ale
străzilor, se vor programa şi executa conform normativului de specialitate.
Pentru cresterea coerentei configuratiei urbane, in zona caii ferate, s-au facut
urmatoarele propuneri:
- în zona de vest a municipiului, spre Sibiu, în extravilanul din
vecinatatea intersecţiei DN 1 cu “ocolitoarea nord” s-a propus realizarea unui pasaj
rutier denivelat supratraversând perpendicular traseele paralele şi învecinate ale DN
1 şi căii ferate, care va asigura legătura dintre cele două drumuri naţionale şi zona
sudică a intravilanului, descărcând de trafic tronsoane ale DN 1 în intravilan şi
evitându-se soluţia actuală, pasajul la nivel cu calea ferată de pe strada Vlad Tepeş.
- având în vedere existenţa a două zone importante de dezvoltare
urbană, separate de traseul căii ferate, este evidentă necesitatea elaborării unui
studiu pentru realizarea unui nou pasaj rutier superior, pe un amplasament vizând
afectarea minimă a construcţiilor existente, în zona pasajului denivelat existent de
pe traseul DJ 104B / strada Negoiu, facând legatura şi cu traseul deviat al drumului
judeţean, o propunere de deviere preluată din documentaţiile urbanistice
anterioare.
- cu aceleaşi argumente, în convergenţă cu propunerea anterioară, se
propune intersectarea căii ferate industriale, soluţia tehnică finală, la
nivel/denivelat, ţinând cont de analiza costurilor, traficul feroviar existent şi
prognozat, materialele transportate, eventuala reconfigurare a zonei şi nu în cele
din urmă, proximitatea zonelor de locuit şi de agrement.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
99
Este necesară realizarea unor reamenajări ale reţelei existente, în principal în
zona intersecţiilor prin care să se asigure atât un spor de capacitate dar mai ales
fluenţa şi siguranţa circulaţiei.
În vederea preluării fluxurilor de circulaţie, atât pentru situaţia actuală cât şi
pentru perspectivă este necesar ca intersecţiile de pe principalele axe de circulaţie
să fie amenajate astfel încât capacitatea acestora să fie adusă în acord cu
capacitatea de circulaţie a sectoarelor dintre intersecţii respectiv să se asigure o
continuitate a capacităţii de circulaţie în lungul axelor principale.
Proiectarea intersecţiilor noi şi amenajarea celor existente se va face
ţinându-se seama de fluxurile de circulaţie, de relaţiile dintre curenţii de trafic, de
condiţiile de vizibilitate şi de siguranţă a circulaţiei. Amenajarea căilor de acces la
drumurile publice se va face cu acordul prealabil al administratorului drumului
public şi al poliţiei rutiere.
Detaliile de amenajare a intersecţiilor vor stabili dimensiunile necesarului de
teren pentru acestea.
Studiul de circulaţie a analizat capacitatea de preluare şi gestionare a traficului
în urmatoarele trei intersecţii din municipiul Făgăraş, amenajate cu sens giratoriu:
Str. Tabacari - Str. Campului Nou - Str. Azotului - Str. T. Vladimirescu
Str. Mihai Eminescu - Str. Şcolii - Str. Teiului
Bulevardul Unirii - Str. Cimitirului / O. Paler - Str. Doamna Stanca - Str. Titu
Pertia.
Concluziile au arătat că la momentul actual se asigură desfăşurarea traficului
în condiţii de siguranţă şi fluenţă ridicată, dar în cazul în care varianta ocolitoare nu
se dă în folosinţă sau traficul de tranzit nu este scos din interiorul oraşului, cea de-
a treia intersecţie va atinge gradul maxim de saturaţie, functionând la un nivel de
serviciu foarte scăzut şi cu intârzieri mari pentru vehicule.
Analiza posibilităţii introducerii sensurilor unice de circulaţie cu respectarea
unor principii de bază şi anume: introducerea unui sens unic pe o arteră de
circulaţie, este condiţionată de existenţa unei artere paralele situate în apropiere,
pe care să se introducă sensul unic invers. Se recomandă ca arterele de circulaţie
pe care se introduc sensurile unice să aibă spaţiu pentru două benzi de circulaţie.
Introducerea sensurilor unice se justifică pentru arterele având capacitatea de
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
100
circulaţie depaşită sau pe care se prognozează depăţirea într-un termen relativ
scurt. Nerespectarea primului principiu poate conduce la un efect invers decat cel
scontat, adică în loc de a se obţine o fluidizare a traficului, dacă nu există
corespondenţă pentru sensul unic invers, pot apare suprasolicitări din punct de
vedere al capacităţii de circulaţie pe alte rute alternative cu efectele negative ce
decurg de aici. Datorită configuraţiei cvasi-neregulate a reţelei stradale a
municipiului Făgăraş, posibilitatea introducerii de sensuri unice este limitată.
Motivele care pot determina introducerea străzilor cu sensuri unice de circulaţie:
Strada este prea îngustă pentru mişcarea simultană în ambele direcţii şi
conducătorii autovehiculelor nu pot coopera
Strada, pe care urmează să fie restricţionată deplasarea într-o direcţie, are în
apropiere o altă stradă paralelă cu aceasta, urmând ca cele două străzi să
funcţioneze în pereche
Pentru a calma traficul (în mod special dacă zona în care urmează să fie
impusă regula, este una istorică sau rezidenţială)
Pentru a elimina banda suplimentară (de stocaj) necesară efectuării virajului
de stânga sau banda/buzunarul de stocaj pentru virajul de dreapta
Specificul reţelei stradale dezvoltat pe vechile căi de comunicaţie, gradul
ridicat de sinuozitate al unor străzi (ex. Str. Dr. Ioan Senchea, Str. Morii, etc),
lăţimea insuficientă, impune ca în municipiul Făgăraş să se introducă sensurile
unice pe unele dintre aceste străzi. În urma consultării Poliţiei Rutiere s-au mai
propus noi străzi sau tronsoane de străzi cu sensuri unice.
Odată cu extinderea reţelei stradale este necesară şi studierea de noi trasee
de transport public şi amplasarea staţiilor, cu amenajarea de alveole, acolo unde
există spaţiul necesar, în afara fluxului de circulaţie şi de asemenea amenajarea şi
echiparea capetelor de linie.
Amplasarea staţiilor se va face la propunerea administraţiei publice locale, cu
avizul administratorului drumului şi al poliţiei rutiere.
Se impune cu prioritate identificarea de terenuri pentru amenajarea de noi
parcaje, mai ales la dotările existente şi obiectivele de interes turistic (inclusiv
pentru autocare/microbuze) şi impunerea asigurării locurilor de parcare/garare la
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
101
construcţiile noi, conform Regulamentului General de Urbanism. S-au propus două
amplasamente pentru realizarea de parcaje în zona parcului.
Autorităţile administraţiei publice locale şi poliţia rutieră au obligaţia de a
reglementa parcarea şi stationarea pe străzi;
Una dintre soluţiile de îmbunătăţire a transportului, spre diferitele locuri de
interes, o constituie utilizarea bicicletelor.
Există mai multe posibilităţi pentru amenajarea acestor piste în funcţie de
configuraţia şi elementele geometrice ale infrastructurii rutiere, cum ar fi:
amenajarea pe carosabil: pe un sens sau pe ambele, cu marcajele şi
echipările corespunzătoare
amenajarea pe trotuare: pe un sens sau pe ambele, cu marcajele si
echiparile corespunzatoare
Se recomandă ca acolo unde este posibil să se lase liber o bandă de minim 1
m lăţime, ca margine de siguranţă între biciclişti şi traficul auto. Dacă spaţiul este
insuficient se recomandă folosirea de parapeţi despăriţitori care să protejeze
bicicliştii.
De asemenea, dacă pistele vor fi executate pe trotuare (de preferat trotuare
late, suficient pentru a acomoda traficul pietonal şi cel al bicicletelor) se recomandă
marcarea acestora pe trotuar cât şi montarea de indicatoare pentru atenţionare a
pietonilor.
Prospectul majorităţii străzilor neavând lăţimi de carosabil şi trotuare
generoase fac dificilă realizarea de piste pentru biciclişti în condiţii de siguranţă, dar
odată cu realizarea Variantei Ocolitoare şi degrevarea reţelei, de traficul de tranzit,
se poate studia amenajarea acestor piste pe traseele importante.
În ceea ce priveşte cheltuielile, ORDONANŢA GUVERNULUI Nr. 43/1997
stabileşte următoarele:
“Amplasarea unor obiective economice sau de altă natură, care implică
modificări ale traseului, ale elementelor geometrice sau ale structurii de rezistenţă
a unui drum, se face cu acordul administratorului drumului respectiv, cheltuielile
aferente fiind în sarcina celui care a solicitat modificările, cu respectarea legislaţiei
în vigoare privind autorizarea executării construcţiilor”.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
102
“Intersecţiile dintre drumuri se realizează denivelat sau la acelaşi nivel, în
funcţie de categoriile drumurilor şi de traficul rutier, cu respectarea legislaţiei în
vigoare. Cheltuielile privind aceste lucrări sunt în sarcina celor care au în
administrare sau în proprietate drumul pe care se desfăşoară traficul ce impune
amenajarea sau modificarea intersecţiei”.
În documentul de avizare al Consiliului Tehnico Economic al Centrului
Regional de Exploatare, Întreţinere şi Reparaţii CF Braşov se precizează
următoarele condiţii şi recomandări:
În conformitate cu Ordinul MT nr.158/1996 (Anexa 1) beneficiarul este
obligat să obţină Autorizaţia Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii
de la C.N.C.F. ,,CFR’’ SA Bucureşti.
Se va respecta zona cadastrală CFR, a cărei limită este conform Planurilor de
situaţie, şi a Planurilor cadastrale scara 1 :1000, aflate în arhiva Serviciului Cadastru al
Sucursalei ,,C.R.E.I.R. CF’’ Braşov, fiind interzisă ocuparea terenurilor CFR;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998, aprobată cu Legea nr.
89/1999, instituie zona de siguranţă a infrastructurii feroviare publice, în limită de
20 m, măsuraţi de o parte şi de alta a axului căii ferate precum şi zona de
protecţie a infrastructurii feroviare publice, în limită de 100 m, măsuraţi de o parte
şi de alta a axului căii ferate. De asemenea, H.G. nr.581/1998 precizează că CF
,,CFR’’–SA are dreptul să utilizeze zona de siguranţă a infrastructurii feroviare
pentru amplasarea instalaţiilor de semnalizare, de siguranţa circulaţiei, a
instalaţiilor şi lucrărilor de protecţie a mediului. În situaţia în care, zona de
siguranţă include teren proprietate privată, în caz de nevoie CNCF,,CFR’’-SA poate
iniţia procedura de expropiere pentru cauză de utilitate publică în condiţiile legii. În
zona de siguranţă a infrastructurii feroviare publice construcţiile (inclusiv
drumuri, parcuri, parcări , împrejmuiri, etc.) şi instalaţiile neferoviare sunt
interzise. În zona de protecţie a infrastructurii feroviare publice amplasarea
construcţiilor şi instalaţiilor terţilor se face numai cu avizul CNCF,,CFR’’– SA şi cu
acordul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii fiind interzise funcţiunile ce
afectează activitatea feroviară.
Pe terenurile rezervate dezvoltării căilor ferate, stabilite prin documentaţiile
de amenajare a teritoriului aprobate, se interzice autorizarea executării
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
103
construcţiilor definitive, conform Legii nr. 363/2006 de aprobare a Planului de
amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Căi de comunicaţie.
În zona de protecţie a căii ferate se interzice amplasarea:
- activităţilor poluante sau/şi cu pericol de incendiu şi explozie
- înfiinţarea de plantaţii care împiedică vizibilitatea liniei şi a semnalelor
feroviare
- depozitelor de deşeuri menajere (gropi de gunoi)
- depozitelor de deşeuri metalice (fier vechi)
- depozitelor de materiale refolosibile (reciclabile)
- construcţiilor ce necesită săpături adânci, care împreună cu infiltraţiile de
apă ar afecta rezistenţa terasamentelor căii ferate cum ar fi: staţii de epurare,
bazine de retenţie, iazuri, lacuri de acumulare
- construcţii placate cu materiale strălucitoare.
Se recomandă ca amplasarea clădirilor de locuit să fie cât mai departe de
calea ferată. Amplasarea lor în zona de protecţie a căii ferate nu este
recomandată. Calea ferată, ca factor agresiv, creează neajunsuri acestui
amplasament: poluare fonică şi vibraţii produse de circulaţia trenurilor.
Se vor lua măsuri pentru protecţia fonică a clădirilor amplasate în zona de
protecţie a căii ferate.
Noile intersecţii ale drumurilor cu liniile de cale ferată se vor proiecta
denivelat (pasaje superioare, pasaje inferioare)
Sistematizarea verticală a terenului, inclusiv a drumurilor din apropierea
căii ferate se vor proiecta astfel încât apele pluviale să nu fie dirijate spre zona de
siguranţă a căii ferate.
Pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie, se va solicita obligatoriu
avizul CNCF”CFR” pentru:
- amplasarea constructiilor in zona de protectie a infrastructurii feroviare
publice (limita ei este la distanţă de 100 m din axul liniei de cale ferată)
- supratraversarea căii ferate cu pasaje superioare
- subtraversarea căii ferate cu pasaje inferioare
- subtraversarea căii ferate cu reţele de utilităţi
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
104
- reabilitarile de străzi care au în plan şi reabilitarea trecerilor la nivel cu
calea ferată
- reabilitarile de străzi amplasate paralel cu calea ferată care au ca scop
largirea amprizei
- trasee ale reţelelor de utilităţi paralele cu linia de cale ferată pe zona de
protecţie a căii ferate
Se recomandă să se ţină seama de imaginea prezentată către zona căii
ferate (să se realizeze o minimă amenajare peisagistică), fiind interzise
depozitele de deşeuri, gropile ce acumulează ape meteorice, organizările de şantier
abandonate, cu utilaje degradate, menţinerea construcţiilor degradate, terenurile
lipsite de vegetaţie, etc.
3.4. Intravilan propus. Zonificarea funcţională. Bilanţ teritorial.
Bilanţul teritorial al folosinţei suprafeţelor din teritoriul administrativ
al municipiului Făgăraş (propus):
TERITORIU ADMINISTRATIV
SUPRAFAŢA ha
PROCENT %
din total administratv
INTRAVILAN 1648,45 46,48%
EXTRAVILAN 1898,16 53,52%
din care:
Arabil 469,29 13,23%
Păşuni - Fâneţe 878,08 24,76%
Vii şi livezi 18,74 0,53%
Păduri şi alte
terenuri cu vegetaţie forestieră
440,51 12,42%
Ape 62,30 1,76%
Terenuri cu constructii
3,03 0,09%
Drumuri 23,42 0,66%
Căi ferate 0,42 0,01%
Neproductiv 2,37 0,07%
TOTAL 3546,61 100,00%
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
105
În cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafeţele de teren care,
alături de cele existente vor forma noul intravilan. Extinderile propuse au fost
făcute de comun acord cu autorităţile locale ca urmare a solicitărilor populaţiei de a
construi locuinţe unifamiliale şi spaţii destinate activităţilor de comerţ, servicii şi
mică producţie.
Zona de locuinţe reprezintă 30,64% din teritoriul intravilanului propus.
Extinderea destinată funcţiunii de locuire, este formată din mai multe zone
dispersate, nu este un singur areal compact, aceste zone fiind un răspuns la cererile
şi necesităţile populaţiei.
Zona instituţilor şi servicilor de interes public reprezintă 1,53% din
teritoriul intravilanului propus. Este zona care grupează principalele instituţii şi
servicii publice, cât şi zona istorică protejată.
Zona mixtă (M1 instituţii publice, servicii şi locuinţe şi M2 mica
industrie, depozite şi prestări servicii) reprezintă 15,71% (M1 – 5,25%, M2 –
10,46%) din teritoriul intravilan propus.
În cadrul organizării viitoare a municipiului Făgăraş sunt menţinute dotările
comerciale şi de servicii existente.
Prin delimitarea zonelor mixte de dotări, servicii şi funcţiuni reprezentative se
încearcă gruparea acestora în zone de interes de-a lungul unor artere de circulaţie
importante şi cu potenţial polarizator pentru obţinerea unei configuraţii morfo-
structurale bine definită a localităţii.
S-a urmărit amplasarea zonei mixte M2 de-a lungul căilor de comunicaţie
majore (DN1) având la bază două raţiuni:
Asigurarea accesului facil la infrastructura majoră de transport (vitală acestui
tip de funcţiuni)
Evitarea unei dezvoltări necontrolate şi deficitare a locuinţelor de-a lungul
căilor de comunicaţie majore (ştiut fiind faptul că în timp acest tip de
dezvoltare duce la congestionarea traficului şi ridică probleme importante în
ceea ce priveşte asigurarea accesului la utilităţi, precum apa curentă şi
canalizarea)
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
106
Zona unităţilor industriale şi de depozitare şi cea a unităţilor agro-
zootehnice reprezintă 34,24% din totalul intravilanului propus
Zona spaţii verzi (V)
Aceasta zonă este foarte slab reprezentată, 3,49% din teritoriul intravilanului
propus.
În prezent, aceasta zonă este reprezentată de zonele verzi de protecţie
pentru căile majore de comunicaţie, reţelele tehnico-edilitare şi cursurile de apă şi
de spaţiile plantate publice şi dotările de sport şi loisir.
Pentru zonele de locuinţe ce urmează a se dezvolta se recomandă ca un
procent de minimum 25% din lot sa fie spaţiu verde pentru îmbunătăţirea
microclimatului zonei.
De asemenea, se propune amenajarea de zone verzi, terenuri de sport,
îmbogăţirea acestora cu dotări şi realizarea unor plantaţii de protecţie către
infrastructura majoră de circulaţie, infrastructura tehnico-edilitară şi unităţile de
producţie industriale şi agro-zootehnice, dar şi de-a lungul cursurilor de ape. Pentru
zonele de protecţie ale reţelelor majore de gaze şi a liniilor electrice aeriene, zone
aflate sub interdicţie de construire se propune amenajarea acestora ca spaţii verzi.
Zona de dotări turistice şi servicii complementare (St) reprezintă
2,64% din intravilanul propus.
Zona cu destinaţie specială reprezintă 1,83 % din intravilanul propus.
Aceasta cuprinde unităţile militare, fiind supusă prevederilor normelor şi
legislaţiei specifice în vigoare.
Căile de comunicaţie reprezintă 7,33 % (căi rutiere – 6,59 %, căi ferate –
0,74 %) din teritoriul intravilan propus. Zona aferentă circulaţiei carosabile va
suferi modificări calitative, în primul rând prin modernizarea străzilor existente şi în
al doilea rând prin realizarea de noi străzi în zonele de extindere prevăzute.
Zona de gospodărie comunală reprezintă 1,21 % (construcţii şi amenajări
izolate pentru gospodărie comunală – 0,41 %, cimitire – 0,80%) din teritoriul
intravilan propus.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
107
Bilanţul teritorial pentru intravilanul municipiului Făgăraş:
ZONE FUNCŢIONALE
EXISTENT PROPUS
SUPRAFAŢĂ (HA) SUPRAFAŢĂ (HA)
Municipiul
Făgăraş
Trupuri
2 - 11 TOTAL
PROCENT % din total intravilan
Municipiul
Făgăraş
Trupuri
2 - 8 TOTAL
PROCENT % din total intravilan
Locuinţe şi funcţiuni complementare
Subzona locuinţe individuale şi colective medii şi mici (cu maxim P+4 niveluri) situate în zone construite (ţesut
tradiţional) 323,70 18,12 341,82 23,45% 266,91 15,22 282,13 17,12%
Subzona locuinţe individuale şi colective medii şi mici (cu maxim P+4 niveluri) situate în zone construite protejate
11,57 11,57 0,79% 11,57 11,57 0,70%
Subzona locuinţe individuale şi colective medii şi mici cu
maxim P+4 niveluri situate în noile extinderi sau enclave neconstruite din intravilanul existent
87,76 3,86 91,62 6,29% 207,35 0,51 207,86 12,61%
Subzona locuinţe colective medii şi mari cu maxim P+10 niveluri
35,08 35,08 2,41% 3,54 3,54 0,21%
Instituţii şi servicii de
interes public
Zona centrală (funcţiuni de reprezentare, servicii si locuire)
4,52 4,52 0,31% 4,52 4,52 0,27%
Zona centrală (funcţiuni de reprezentare, servicii si locuire) protejată
20,70 20,70 1,42% 20,70 20,70 1,26%
Unităţi agro-zootehnice Subzona activităţi agrozootehnice 4,10 22,59 26,69 1,83% 4,10 22,59 26,69 1,62%
Unităţi industriale şi depozitare
Subzona activităţi industriale şi depozitare 653,64 653,64 44,85% 537,82 537,82 32,63%
Spaţii verzi şi de protecţie
Subzona verde - spaţii publice plantate, spaţii de agrement loisir şi sport
51,51 0,06 51,57 3,54% 52,25 52,25 3,17%
Subzona verde - culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică şi oglinzi de apă din intravilan
5,24 5,24 0,36% 5,24 5,24 0,32%
Zonă mixtă Subzona mixtă (servicii şi locuire) 86,52 86,52 5,25%
Subzona mixtă (servicii, mică industrie, depozite) 172,38 172,38 10,46%
Zonă de activitati sportive, loisir şi agrement
Dotări turistice şi servicii complementare 4,03 18,20 22,22 1,52% 4,03 39,47 43,49 2,64%
Gospodărie comunală
Subzona construcţiilor şi amenajărilor izolate pentru gospodărie comunală
1,77 7,29 9,06 0,62% 2,42 4,27 6,70 0,41%
Subzona cimitirelor 12,99 0,13 13,12 0,90% 12,99 0,13 13,12 0,80%
Zone cu destinaţie specială Unităţi militare 15,67 14,58 30,25 2,08% 15,67 14,58 30,25 1,83%
Căi de comunicaţie şi transport
Căi rutiere 103,05 2,73 105,78 7,26% 105,67 2,90 108,57 6,59%
Căi ferate 12,22 12,22 0,84% 12,22 12,22 0,74%
Ape 15,03 7,42 22,45 1,54% 15,45 7,43 22,88 1,39%
TOTAL INTRAVILAN LOCALITATE / TRUPURI 1362,57 94,98 1541,35 107,10
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 1457,55 100,00% PROPUNERE 1648,45 100,00%
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
108
108
Teritoriul intravilan existent al municipiului Făgăraş este format din:
Municipiul Făgăraş (Trup 1) S= 1362,57 ha
şi 10 trupuri izolate totalizând 94,98 ha, astfel:
Nr. Trup Nume trup
Suprafaţa
(ha)
Trup 1 Făgăraş 1362,57
Trup 2 Ferma Valea Oltului 22,84
Trup 3 SRM 6,94
Trup 4 Locuinţe 2,08
Trup 5 Grup Şcolar Av. Ioan Senchea 14,22
Trup 6 Lacuri Beclean 26,56
Trup 7 Staţie de epurare 4,55
Trup 8 Unitate militară 14,58
Trup 9 Cimitir 0,13
Trup 10 Rampă de gunoi 2,37
Trup 11 Locuinţe 0,71
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 1457,55
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT al localităţii S= 1457,55ha.
Teritoriul cuprins în intravilanul de perspectivă al municipiului Făgăraş este
format din:
Municipiul Făgăraş (Trup 1) S= 1541,35 ha
şi 7 trupuri izolate totalizând 107,10 ha, astfel :
Nr. Trup Nume trup
Suprafaţa
(ha)
Trup 1 Făgăraş 1541,35
Trup 2 Ferma Valea Oltului 22,84
Trup 3 Grup Şcolar Av. Ioan
Senchea 16,61
Trup 4 Lacuri Beclean 47,67
Trup 5 Staţie de epurare 4,55
Trup 6 Unitate militară 14,58
Trup 7 Cimitir 0,13
Trup 8 Locuinţe 0,71
TOTAL INTRAVILAN PROPUS 1648,45
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
109
109
TOTAL INTRAVILAN PROPUS al localităţii S= 1648,45.
TOTAL EXTINDERI DE INTRAVILAN S= 190,89 ha.
Se observă faptul că intravilanul a crescut cu un procent de 13,10%.
3.5. Măsuri în zonele cu riscuri naturale
Nu este cazul.
3.6. Dezvoltarea echipării tehnico-edilitare a teritoriului
3.6.1. Gospodărirea apelor
Nu se prevăd în această lucrări noi de gospodărire a apelor. Râul Olt este
îndiguit iar pentru apele meteorice de pe Iazul Morii şi din localitate există staţii de
pompare care intră în funcţiune automat. Aceste lucrări sunt în întreţinerea Regiei
Apele Române, SGA Braşov.
Pentru zona nordică din lunca Oltului este necesar a se atenţiona investitorii
că nu pot construi subsoluri deoarece apa freatică poate ajunge aproape de
suprafaţa terenului în perioade cu nivele mari ale apelor pe râul Olt.
3.6.2. Alimentare cu apă :
CONSUMURI DE APĂ
În conformitate cu studiul de fezabilitate întocmit anterior, master plan
”Alimentare cu apă şi canalizare municiul Făgăraş şi localităţile învecinate”, STAS
1343/2006, debitele de apă necesare sunt următoarele :
Nr
crt
Localitate ANUL 2010 ANUL 2015
Popu-
latie
Qzi
mediu
l/s
Qzi
maxim
l/s
Qorar
maxim
l/s
Popu-
Latie
Qzi
mediu
l/s
Qzi
maxim
l/s
Qorar
maxim
l/s
1 Făgăraş 38.815 106,74 138,76 199,82 36.626 100,72 130,94 188,55
2 Comuna Beclean 1.640 2,30 3,45 9,94 1.626 5,47 7,11 20,48
3 Comuna Cincu 1.827 2,56 3,84 11,06 1.811 6,09 l/s 7,92 22,81
4 Comuna Recea 3.179 4,45 6,68 19,24 3.151 10,59 13,77 39,66
5 Comuna Viştea 2.079 2,91 4,37 12,59 2.061 6,93 9,01 25,95
6 Comuna Voila 2.992 4,19 6,29 18,11 2.966 9,97 12,96 37,32
7 Comuna Lisa 1.611 2,26 3,39 9,76 1.597 5,37 6,98 20,10
8 Comuna Şoarş 1.858 2,60 3,90 11,23 1.841 6,19 8,05 23,18
9 Total 54.001 128,01 170,68 291,75 51.679 151,33 196,74 378,05
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
110
110
Anul 2010 :
La Făgăraş s-a considerat :
Q zi mediu = Kp x Ks x N x q = 1,2x1,1x38.815x(0,120x1,5) = 9.222 mc/zi
(106,74 l/s);
Q zi maxim = 1,30 x Q zi mediu ;
Q orar maxim = 0,06 x Qzi maxim
La comune :
Q zi mediu = 1,1 x 1,1 x N x (0,050 x 2) = 0,121 x N [mc/zi] = 0,0014004 x
N [l/s] ;
Q zi maxim = 1,50 x Q zi mediu ;
Q orar maxim = 0,12 x Q zi maxim.
Anul 2015 :
La Făgăraş s-au luat aceleaşi consumuri.
La comune s-au considerat următoarele consumuri :
Q zi mediu = 1,1 x 1,1 x N x (0,120 x 2) = 0,2904 x N [mc/zi] = 0,0033611
x N [l/s] ;
Q zi maxim = 1,30 x Q zi mediu ;
Q orar maxim = 0,12 x Q zi maxim = 2,88 x Qzi maxim [l/s].
Conform STAS 1343/2006 pentru combaterea incendiilor în municipiul
Făgăraş se vor considera în calcul două incendii simultane a câte 25 l/s.
La comune debitul de combatere a incendiilor este de 5 l/s.
Volumul rezervoarelor la municipiul Făgăraş se determină conform STAS
4165/88 :
V rez = V compensare + V avarie ;
Anul 2010 şi 2015 : V rez = 0,30 x 12.000 + 200 mc/h x 16 h = 6.800 mc.
Volum combatere incendiu = 50 l/s x 3,6 x 3 h = 540 mc, mai mic decât
rezerva de avarie.
Rezervoarele existente au un volum de 6.100 mc. Deci se încadrează în
rezerva necesară.
La comune rezervoarele se vor calcula după relaţiile :
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
111
111
rezervă compensare = 0,50 x Q maxim zi = 146 - 289 mc în etapa 2010 şi
302 – 595 mc în etapa 2015.
rezervă de combatere a incendiilor = 5 l/s x 3,6 x 3 h = 54 mc.
Se constată debite de apă necesare mult mai mici în calculul efectuat în
MASTER PLAN, conform STAS 1343/2006, faţă de proiectele anterioare în care era
indicat un debit de 842 l/s pentru perspectivă faţă de 196,74 l/s în prezent. Sursele
de apă existente asigură necesarul de apă al municiului Făgăraş în prezent şi în
perspectivă având în vedere că nu sunt prevăzute dezvoltări industriale sau de altă
natură şi s-au luat măsuri de raţionalizare a consumurilor.
Pentru accesarea de fonduri europene s-a întocmit un studiu de fezabilitate
MASTER PLAN pentru anii 2011-2035 prin care se propun următoarele lucrări :
(i) Reabilitare captare prin puţuri forate Hurez: deznisipare 5 puţuri forate,
staţie de clorare nouă, reabilitare construcţii rezervoare ;
(ii) Reabilitare captare prin puţuri forate Iaşi : deznisipare 13 puţuri forate,
staţie de clorare nouă ;
(iii) Modificarea traseului conductelor de aducţiune astfel încât să fie
amplasate numai pe terenuri aflate în proprietatea Primăriei Făgăraş ;
(iv) Reabilitarea reţelelor de distribuţie, înlocuirea conductelor de azbociment
şi oţel a căror durată normată de funcţionare a expirat cu conducte din
polietilenă cu durata de exploatare de 50 de ani ;
(v) Extinderea reţelei de distribuţie astfel încât toată populaţia din municipiu
să fie conectată la sistemul de distribuţie.
(vi) Modernizarea instalaţiilor de alimentare cu apă, cu realizarea unor
sisteme automate de funcţionare a instalaţiilor, de transmitere permanentă a
datelor privind parametrii asiguraţi în sistemul de alimentare cu apă :
- nivelul apei în toate rezervoarele de înmagazinare ;
- poziţia de funcţionare a pompelor (în funcţiune sau în repaus) –
parametrii de funcţionare (debite, presiuni pe refulare, consum de
energie electrică) ;
- presiunea de servici în punctele principale ale arterelor de distribuţie
din tot municipiul;
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
112
112
- consumuri de apă pe cartiere de locuinţe ;
- consumuri de apă pe sursele de apă.
Datele de exploatare trebuiesc transmise la un birou central de colectare a
datelor şi raportate în cazul unor cazuri anormale la factorii de decizie pentru
remedierea situaţiilor respective.
(vi) Montare de contoare la toţi consumatorii. În zonele în care sunt montate
contoare s-au constatat reduceri semnificative a consumurilor.
(vii) Este necesar un studiu asupra întregului sistem de alimentare cu apă
pentru stabilirea stării de funcţionare a construcţiilor, instalaţiilor, echipamentelor şi
a încadrării în limitele duratelor normate de exploatare. Se vor stabili necesităţile de
reabilitare a lucrărilor cu durata de exploatare depăşită în acest moment şi a
necesităţilor în următorii 4-5 ani.
(viii) Se va analiza necesitatea montării unor electropompe sau a altor
echipamente cu randamente mai ridicate pentru diminuarea costurilor cu energia
electrică.
3.6.3. Canalizare
Conform listei de investitii aprobata de Ministerul Mediului pentru
îmbunătătirea sistemului de canalizare din municipiul Făgăras au fost propuse
urmatoarele investitii :
(i) Reabilitare reţea de canalizare în lungime de 25.516 m.
Prin aceasta reabilitare se urmăreşte diminuarea infiltraţiilor din sistemul
freatic în reţea. Se vor inlocui cu prioritate tronsoanele cu un grad ridicat de uzură
pe care se înregistrează numeroase avarii. Se va dubla reţeaua de canalizare
existentă în sistem unitar cu o reţea nouă care va prelua separat apele uzate
menajere care să fie conduse astfel direct în staţia de epurare.
(ii) Extinderea reţelei de canalizare pe o lungime de 8.543 m pentru ca toţi
locuitorii municipiului să aibă asigurată evacuarea apelor uzate menajere în condiţii
sanitare.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
113
113
3.6.4. Alimentare cu căldură
Pentru a deveni funcţional (rentabil) pe principii tehnico-economice moderne,
la sistemul de termoficare actual este necesară o reabilitare a sistemelor de
încalzire din interiorul clădirilor (blocurilor de locuinte) existente. Sistemul practicac
cu repartitoare nu a dat rezultatele scontate.
În practica altor instalaţii s-a executat o separare a instalaţiilor de încălzire,
montarea de coloane noi pe casa scării şi racorduri separate la fiecare apartament
cu contor propriu de măsurare a consumurilor. Acesta este sistemul de incălzire
practicat în străinătate şi nu s-a ajuns la soluţia tehnică de debranşare şi montare
de centrale individuale.
Pentru construcţiile noi se propune realizarea de centrale termice la fiecare
clădire, pe gaze naturale, şi utilizarea intensă a sistemelor noi de energie
neconventională ca panouri solare pentru preparare apă caldă, panouri solare
fotovoltaice, pompe de caldură.
3.6.5. Alimentare cu gaze naturale
Se propun următoarele lucrări :
(i) Reabilitarea în totalitate a reţelelor de distribuţie, a branşamentelor şi a
posturilor de reglare-măsurare, înlocuirea conductelor de oţel a căror durată
normată de funcţionare a expirat cu conducte din polietilenă cu durata de
exploatare de 50 de ani ;
(ii) Extinderea reţelei de distribuţie astfel încât toată populaţia din municipiu
să fie conectată la sistemul de distribuţie.
Se va asigura montarea posturilor de reglare la limita incintelor inclusiv a
contoarelor de măsurare a consumurilor.
3.6.6. Alimentare cu energie electrică
(i) Alimentarea cu energie electrică a viitorilor consumatori se va face prin
posturi de transformare amplasate în centrul de greutate al zonei.
Posturile de transformare vor fi echipate cu transformatoare de 400 kvA şi se
vor alimenta prin linii subterane de 20 kv .
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
114
114
Posturile de transformare vor fi supraterane, cabine zidite independente sau
înglobate în parterele clădirilor.
La amplasarea unor construcţii trebuie să se aibe în vedere următoarele
distanţe minimale de protecţie:
pentru LEA 20 kv : 12 şi 12 m de ambele părţi ale liniei ;
pentru LEA 110 kv : 18,5 şi 18,5 m ;
(ii) Se va asigura reabilitarea instalaţiilor existente, a reţelelor şi a posturilor
de transformare.
Se va asigura demontarea liniilor aeriene, a celor montate pe faţade de
clădiri şi se vor înlocui cu linii pozate subteran, la distanţe de siguranţă faţă de alte
reţele edilitare.
Pentru noile construcţii proiectate nu se vor admite decât reţele şi
branşamente pozate subteran cu amplasarea firidei de branşament la limita incintei,
inclusiv a contoarelor de măsurare a consumurilor.
3.6.7. Telecomunicaţii
Instalaţiile de telecomunicaţii din municipiul Făgăraş sunt într-un proces
amplu de modernizare ce constă din realizarea de centrale digitale şi reţele
subterane de capacitate sporită.
Se prevăd următoarele :
montarea de centrale telefonice digitale în fiecare cartier ;
interconectarea centralelor ;
redimensionarea reţelelor de telecomunicaţii ;
extinderea reţelelor de telecomunicaţii în noile zone construite.
demontarea reţelelor montate aerian şi montarea de reţele subterane în
toată localitatea.
Nu se vor admite reţele sau racorduri aeriene la noile construcţii ce se vor
autoriza.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
115
115
3.6.8. Gospodarie comunală
Managementul integrat al deşeurilor priveşte realizarea unui sistem integrat
de colectare a deşeurilor, care să includă separarea la sursă a deşeurilor şi
reciclarea unei cantităţi cât mai mari de materiale refolosibile.
3.7. Protecţia mediului
Căile de limitare şi/sau eliminare a poluării şi degradării aerului, apei şi
solului:
inventarierea tuturor surselor de poluare existente şi viitoare, acestea
incluzând: localizare, parametrii fizici ai emisiilor, debite masice ale
poluanţilor, mod de utilizare a instalaţiilor (inclusiv a celor de captare şi de
epurare a gazelor daca este cazul)
reducerea etapizată şi progresivă a emisarilor în corelare cu progresul
ştiinţific şi tehnic în domeniu şi în funcţie de disponibilităţile financiare pe
baza studiilor cost-eficienţă
elaborarea si aplicarea unui sistem de reglementari pentru protecţia mediului
la nivel local
pentru toate zonele industriale şi de depozitare se prevăd plantarea de
perdele forestiere de protecţie faţă de vecinătăţi şi zone tampon acolo unde
este necesar
s-au instituit zone de siguranţă şi de protecţie acolo unde legislaţia şi
normele sanitare o impun (cimitire, ape, rezervoare de ape, staţii de epurare,
căi de comunicaţie şi infrastructură edilitară, monumente istorice).
3.7.1. Gestionarea deşeurilor
a) Generalităţi
Activitatea de gestionare a deşeurilor la nivel naţional se află într-o fază de
restructurare şi reorganizare ca urmare a transpunerii prevederilor legislaţiei
europene în domeniul gestionării deşeurilor în legislaţia naţională prin Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificată şi aprobată
prin Legea 426/2001 cu completările şi modificările ulterioare.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
116
116
Această nouă lege are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si
implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de
vedere ecologic şi economic. Obiectivul general îl reprezintă reducerea impactului
gestionării deşeurilor asupra mediului, concomitent cu dezvoltarea beneficiilor
economice prin utilizarea deşeurilor ca resursă şi îndeplinirea cerinţelor legislaţiei
europene.
Concret, noua strategie naţională în domeniu va avea ca rezultat închiderea
tuturor depozitelor de deşeuri şi platformelor de gunoi necontrolate, construirea
unor depozite ecologice de deşeuri şi a unor staţii de transfer locale, în cadrul unui
sistem de colectare integrat pentru zonele urbane şi rurale.
La nivel naţional, până la 16 iulie 2009, România trebuia să închidă 78 de
depozite municipale neconforme, din care la nivelul regiunii 7 Centru un număr de
49 depozite neconforme.
La nivelul judeţului Braşov existau 9 depozite de deşeuri municipale
NECONFORME CLASA ”B” (conform HG 349/2005), în 4 municipii şi 5 oraşe,
conform tabelului de mai jos:
Depozitele de deşeuri municipale - situaţia existentă la nivelul judeţului
Braşov
Depozit
Anul de sistare
depozitare
(cf HG 349/2005)
Suprafaţa depozitului la
momentul sistării
depozitării, (ha)
Braşov 2007 15
Făgăraş 2008 15
Râşnov 2008 2,4
Săcele 2008 3
Zărneşti 2008 2
Codlea 2009 2,14
Predeal 2009 0,5
Victoria 2009 1,5
Rupea 2017 1,5
Total 30,39
Sursa datelor: Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 7 Centru
De asemenea, la nivelul regiunii 7 Centru, în mediu rural, funcţionau un
număr de 1049 spaţii de depozitare care, în general, erau terenuri neamenajate. La
nivelul judeţului Braşov, conform datelor furnizate de către Agenţia de Protecţie a
Mediului (APM), funcţionau un număr de 59 spaţii de depozitare în mediul rural,
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
117
117
care trebuiau să fie închise şi ecologizate până la 16 iulie 2009. Suprafaţa ocupată
de aceste depozite era de cca. 30 ha în mediul urban şi de cca. 22 ha în mediul
rural.
Harta depozitelor - situaţia existentă la nivelul Regiunii 7 Centru
Sursa: Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 7 Centru
În Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este prevăzut că în judeţul
Braşov vor fi funcţiona două depozite ecologice: cel care deja funcţionează la
Braşov şi unul în zona Făgăraşului. Depozitul de la Făgăraş este, deocamdată, doar
în stadiul de proiect.
Depozit ecologic zonal Braşov, operat de către S.C. FIN-ECO S.A. Braşov. A
fost pus în funcţiune în 2004, iar anul estimat de închidere este 2029. Depozitul
deserveşte un număr de 450.000 locuitori din municipiul Braşov şi localităţile
arondate Braşov, Bod, Bran, Budila, Cristian, Dumbrăviţa, Feldioara, Fundata,
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
118
118
Ghimbav, Hălchiu, Hărman, Moieciu, Ormeniş, Poiana Mărului, Prejmer, Sânpetru,
Şinca, Târlungeni, Vama Buzăului, Teliu, Codlea, Săcele, Predeal, Râşnov şi
Zărneşti.
Staţiile de transfer sunt spaţii amenajate şi autorizate în care deşeurile sunt
colectate, selectate pe categorii (acolo unde nu a fost efectuată operaţiunea de
colectare selectivă) în deşeuri metalice, deşeuri combustibile formate din plastic,
lemn, hârtie şi deşeuri biodegradabile pentru fabricarea compostului iar deşeurile
care nu pot fi valorificate vor fi transferate la depozitul conform de deşeuri pentru
eliminare definitivă. În general, staţiile de transfer sunt construite pentru distante
de peste 60 km de amplasamentul depozitului de deşeuri şi volume anuale de
deşeuri de peste 10.000 tone. Pentru a fi justificate din punct de vedere economic,
staţiile de transfer ar trebui să genereze economii de transport mai mari decât
costurile de operare. Cele şase staţii de transfer din judeţul Braşov trebuie
construite la Râşnov, Măieruş, Predeal, Prejmer, Hoghiz şi Victoria.
În vederea depozitării viitoare a deşeurilor municipale din municipiul Făgăraş
şi împrejurimi, este necesară deschiderea celui de-al doilea depozit ecologic zonal,
stabilit prin Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor în zona Făgăraş. Până în
prezent s-a stabilit locaţia viitorului obiectiv pe teritoriul administrativ al comunei
Beclean. Acesta va deservi o populaţie de 115.000, capacitatea totală proiectată
800.000 t. El va fi deservit de două staţii de transfer respectiv Victoria si Hoghiz .
(pentru zona de nord a judeţului)
b) Gestionarea deşeurilor în municipiul Făgăraş
SC SALCO SERV SA, ca operator, realizează de salubritate, deszăpezire şi
curăţarea poleiului în Municipiul Făgăraş şi comuna Hârseni.
Colectarea selectivă se practică începând cu anul 2011. în tot Municipiul
Făgăraş în mod neorganizat, prin recipienţi în număr de 436 bucăţi, pe culori, pe
categoriile de deşeuri, PET şi metal, hârtie şi carton, sticlă, în cadrul unui
parteneriat între SC ECO-ROM AMBALAJE SA, Primăria Municipiui Făgăraş şi SC
SALCO SERV SA.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
119
119
Colectarea şi evacuarea deşeurilor stradale se face începând cu 01.06.2011
de către SC SALCO SERV SA.
Echipamentele electrice şi electrocasnice se recuperează de către R.O.R.E.C.
în cadrul unui parteneriat cu Primăria Municipiui Făgăraş.
O problemă deosebită a municipalităţii este depozitul din Dealul Galaţiului
care este neconform cu normativele de mediu şi trebuia închis până la sfârşitul
anului 2008. În acest scop se preconizează a se realiza un depozit ecologic, care va
rezolva depozitarea pentru întreaga zonă a localităţilor din jurul Făgăraşului, Rupea
şi Victoria.
Conform prevederilor HG nr. 349/2005 – Hotărârea privind depozitarea
deşeurilor, depozitul este considerat neconform şi nominalizat în Anexa nr. 5, tabel
nr. 5.1. – Depozite neconforme clasa „b”, din zona urbană care sisteaza depozitarea
conform termenelor din tabel; termenul de închidere prevăzut în această anexă
pentru depozitul de deşeuri Făgăraş fiind anul 2008 . Se menţionează faptul că,
lipsa fondurilor a împiedicat realizarea acestui obiectiv.
Deponia neamenajata de deşeuri, este amplasată pe un teren neproductiv şi
a funcţionat pe actualul amplasament (Dealul Galaţiului) din anul 1975. Suprafaţa
de teren se afla în proprietatea Primăriei Municipiului Făgăraş, ocupand circa 2,36
ha conform extrasului de Carte Funciară cu nr. parcela 420/6 terenul fiind notat în
Monitorul Oficial nr. 697 bis, Anexa Nr. 4 – „Inventarul bunurilor care aparţin
Domeniului public al Municipiului Făgăraş.
Problema deşeurilor municipale a devenit tot mai acută datorită pe de o parte
a creşterii cantităţii acestora, iar pe de altă parte datorită impactului lor negativ tot
mai pronunţat asupra mediului înconjurător.
Suprafaţa de sol afectată de acoperirea cu deşeuri este de cca. 2,36 ha, în
condiţiile în care acest teren nu a fost amenajat ecologic pentru depozitarea de
deşeuri, mediul înconjurător nu a fost protejat.
3.8. Reglementări urbanistice
În urma analizei multicriteriale a situaţiei existente dar şi ţinând cont de
solicitările autorităţii locale, teritoriul intravilan stabilit a fost împărţit în mai multe
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
120
120
zone funcţionale, fiecăreia corespunzându-i o unitate teritorială de referinţă. Aceste
UTR-uri au fost stabilite având la bază mai multe criterii: funcţiunea dominantă,
caracteristicile ţesutului existent, condiţiile de amplasare şi configurare a clădirilor
în zona respectivă, urmărind delimitarea lor astfel încât să se poate stabili, la
nivelul fiecărei unităţi un set de reglementări unitare şi omogene. Aceste zone
funcţionale, UTR-uri sunt:
zona de locuinţe care a fost împărţită în 3 subzone astfel: L1 zona de locuinţe
individuale şi colective medii şi mici (max P+4 niveluri) situate în zonele
existente constituite, în ţesutul tradiţional al localităţii, L2 – zona de locuinţe
noi, individuale şi colective medii şi mici (max P+4 niveluri) situate în
enclavele neconstruite şi în zonele de extindere ale intravilanului şi L3 – zona
de locuinţe colective medii şi mari(max P+10 niveluri).
zona de activităţi productive care cuprinde zonele industriale şi cele de
depozite (A2) si cele agro-zootehnice (A1)
zona spaţiilor verzi care cuprinde culoarele de protecţie faţă de infrastructura
tehnică şi oglinzi de apă din intravilan (V2) dar şi spaţiile verzi publice şi
dotările de sport şi agrement (V1)
cele două tipuri de zone mixte M1 – zona mixtă de servicii şi locuire şi M2 -
zona mixtă care cuprinde funcţiuni de mică industrie, depozite şi prestări
servicii
zona de dotări turistice şi servicii aferente (St) – zona Lacuri Beclean
zona de căi de comunicaţie care este reprezentată de căile rutiere (C1) şi
căile ferate (C2)
zona de gospodărie comunală care cuprinde atât construcţiile şi amenajările
izolate pentru gospodărie comunală (G1), cât şi într-o subzonă distinctă,
cimitirele (G2).
Prin instituirea acestor UTR-uri prezentul PUG încearcă o reconfigurare a
zonificării funcţionale a oraşului.
În urma analizei situaţiei existente s-a observat o tendinţă de dezvoltare
total aleatorie şi haotică. Aceasta creează incompatibilităţi funcţionale, zone
destructurate şi un mod total ineficient de utilizare a terenului.
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
121
121
Reglementările impuse au menirea de a direcţiona şi a controla această
dezvoltare. Ţinând cont de necesităţile şi tendinţele evidente de dezvoltare ale
oraşului a fost creionată o strategie care urmăreşte unificarea şi omogenizarea
ţesutului, crearea unei compoziţii urbanistice coerente în dezvoltările viitoare.
Se încearcă păstrarea şi extinderea acolo unde se poate a zonelor verzi de
sport şi agrement. Pentru îmbunătăţirea microclimatului zonei se propune ca
minimum 25% din suprafaţa fiecărei parcele noi sa fie amenajată ca spaţiu verde.
Se instituie zona de protecţie de 100.00 m în jurul monumentelor istorice
înscrise în Lista monumentelor istorice, zone de protecţie sanitară de 50.00 m în
jurul cimitirelor, iar în jurul fermelor zone de protecţie de 500.00 m . La drumuri se
instituie zone de protecţie de 50.00 m din axul autostrăzii, 22.00 m din axul
drumului naţional, şi 20.00 m din axul drumului judeţean.
Conform Hotarârii de Guvern nr. 62 din 07.02.1996 este obligatoriu
avizul Statului Major General pentru:
- orice fel de construcţii ce urmează a fi executate la o distanţă mai mică de
2.400 m faţă de obiectivele speciale situate în extravilan;
- toate construcţiile care vor fi executate în vecinatatea obiectivelor militare
situate în intravilan, pe parcele limitrofe, precum şi a celor situate de cealaltă parte
a străzilor învecinate cu incinta acestora, în condiţiile prevederilor legale în vigoare.
Pentru zonele de conversii funcţionale se instituie interdicţie de
construire până la întocmirea PUZ. Este obligatorie întocmirea PUZ pe
întreaga suprafaţă a zonelor respective în vederea configurării tramei
stradale, rezolvării acceselor şi a echipării tehnico-edilitare. Această
interdicţie urmăreşte evitarea fragmentării zonelor destinate funcţiunilor mixte,
realizarea unor configuraţii ale tramelor stradale coerente şi unitare cu rezolvarea
acceselor fără a se îngreuna traficul pe căile de comunicaţie majore.
Construcţiile şi activităţile din zona fostului combinat Făgăraş vor respecta
prevederile din studiul “Analiza tehnică a suprafeţei Combinatului Nitramonia în
vederea actualizării PUG municipiul Făgăraş”, precum şi prevederile ISU şi ale
legislaţiei de mediu şi de sănătatea populaţiei aflate în vigoare. Activităţile
industriale cu un grad ridicat de poluare îşi vor retehnologiza procesele de producţie
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
122
122
şi echipamentele tehnice astfel încât să se reducă gradul de poluare. De asemenea,
activităţile care implică un risc ridicat de producere a unor accidente (explozii,
poluare accidentală) vor lua măsuri de sporire a siguranţei, de instituire şi
respectare a unor zone de protecţie faţă de locuitorii şi activităţiile din zonă.
În enclavele neconstruite din intravilanul existent dar şi în zonele de extinderi
de intravilan este necesară întocmirea de PUZ-uri pentru stabilirea detaliată şi
exactă a tramei stradale, a lotizării, acceselor şi echipării tehnico-edilitare.
Ţinând cont de caracterul specific al localităţii, prezentul PUG propune în
privinţa regimului de înălţime al viitoarelor construcţii să nu se depăşească P+4
pentru locuinţele individuale şi colective medii şi mici şi P+10 pentru cele colective
înalte.
Pe două terenuri în suprafaţă totală de 22.4 ha se intenţionează construirea a
două parcuri fotovoltaice prin amplasarea repetitivă de panouri fotovoltaice în
scopul producerii de energie “curată”.
Suprafeţe parcuri fotovoltaice propuse
Nr. Parcelă Zona Arie (mp) Arie (ha)
Ps 12000/1/2 Vestul municipiului Făgăraş
(la vest de zona Nitramonia) 108.434 10,8
Ps 420/1/1 Nord vestul municipiului Făgăraş
(în podişul Hârtibaciului) 116.000 11,6
Terenul amplasat în partea de Nord a cartierului Galaţi (în Podişul
Hârtibaciului) are potenţial pentru acest tip de dezvoltare datorită:
- amplasării terenului în imediata vecinătate a drumului judeţean DJ104D,
accesul fiind asigurat fără intervenţii suplimentare,
- existenţei liniei de joasă tensiune,
- gradului de însorire a terenului.
Având în vedere faptul că unul din amplasamentele vizate se află în interiorul
SPA Podişul Hârtibaciului, în urma evaluării aspectelor ecologice în teren se
constată că prin construirea de panouri fotovoltaice starea de conservare a fiecărei
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
123
123
specii nu va fi supusă modificării, deoarece impactul cuantificat asupra acestor
entităţi de interes comunitar este minim.
3.9. Obiective de utilitate publică
În baza legislaţiei actuale, lucrările considerate a fi de utilitate publică sunt,
în general, următoarele: prospecţiunile şi exploatările geologice, căile de
comunicaţie, alinierea şi lărgirea străzilor, echiparea tehnico-edilitară, îndiguiri şi
regularizări de râuri, sisteme de irigaţii şi lucrări de gospodărire a apelor, clădirile şi
terenurile necesare obiectivelor sociale şi de administraţie publică, salvarea,
protejarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, apărarea ţării.
Din analiza situaţiei existente s-au identificat ca prioritar de realizat
următoarele două tipuri de obiective de utilitate publică:
1. amenajarea intersecţiilor importante de pe teritoriul localităţii, a
străzilor propuse şi realizarea ocolitoarei municipiului Făgăraş şi a autostrăzii
Transilvania
2. echiparea tehnico-edilitară în teritoriu
4. CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE
Prezenta documentaţie urmează a fi supusă discuţiei autorităţilor locale, şi
ale Judeţului Braşov şi apoi avizată şi aprobată conform reglementărilor Legii nr.
350/2001.
Odată aprobat Planul Urbanistic General şi Regulamentul aferent capătă
valoare juridică, oferind instrumentul de lucru necesar administraţiei locale şi
judeţului Braşov ce vor urmări aplicarea lor.
Stabilirea reglementărilor impuse s-a realizat în baza analizei multicriteriale
la nivelul localităţilor componente privind:
Funcţiunea dominantă în zonă;
Fondul construit existent;
Circulaţia şi echiparea edilitară;
P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş
Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.
124
124
Având în vedere că studiul privind organizarea viitoare a localităţii a condus
la extinderea intravilanului existent, se impune ca aceste zone să fie reglementate
în detaliu prin Planuri Urbanistice Zonale aprobate conform legii.
Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General se face conform
Regulamentului aferent Planului Urbanistic General – care cuprinde :
Prescripţii şi reglementări generale la nivelul teritoriului cuprins în intravilanul
propus al municipiului;
Prescripţii specifice de construibilitate la nivelul unităţilor teritoriale de
referinţă.
Întocmit,
Urb. Dana Apostol