Download - curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx
![Page 1: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/1.jpg)
Noțiuni de semiologie psihiatrică
![Page 2: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/2.jpg)
FUNCTIILE PSIHICE Funcția cognitivă
Senzaţiile Percepţiile Atenţia Memoria Gândirea Imaginaţia
Funcția afectivă(afectivitatea) Funcția efectorie
Procese voliţionale Activitate
Conştiinţa
![Page 3: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/3.jpg)
SENZAŢIILE
Act psihic elementar “monomodal” de realizare a imaginii singulare a unor însuşiri ale obiectelor şi fenomenelor lumii materiale asupra organelor de simţ.
Excitaţie Analizatori: intero-, extero-proprioceptivi Scoarţa cerebrală = senzaţie
![Page 4: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/4.jpg)
Este instrument de reflectare nemijlocită a lumii materiale .
Senzația este premergătoare percepției și totodată, elementul constitutiv al acesteia.
![Page 5: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/5.jpg)
PERCEPŢIILE
Procese senzoriale elementare, care se disting prin sintetism, unitate şi integritate, ele redând realitatea obiectuală în imagini de ansamblu.
Este un proces primar, desfășurându-se numai atâta timp cât se păstrează contactul cu stimulul.
Stimularea fizică este convertită în informație psihologică, stimularea senzorială fiind prelucrată și adusă în câmpul conștiinței
Multimodală – însuşiri multiple ale obiectelor lumii externe.
![Page 6: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/6.jpg)
Psihopatologia percepției
Tulburări cantitative ale
percepției
•Hiperestezia •Hipoestezia
Tulburări cantitative ale
percepției
•Iluziile (fiziologice/patologice)•Halucinațiile (funcționale/propriu-zise/halucinoze/halucinații fiziologice)
![Page 7: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/7.jpg)
HIPERESTEZIE: creşterea intensităţii senzaţiilor şi percepţiilor Surmenaj, debutul unor boli infecto-
contagioase, afecţiuni psihice, b. Basedow. Cenestopatiile: senzaţii penibile difuze, cu
sediu variabil, care apar fără o modificare organică evidenţiabilă.
HIPOESTEZIA: Stări reactive acute, isterie, oligofrenii, sch,
tulburări de conştiinţă, inducție hipnotică, tulburarea de personalitate de tip borderline
![Page 8: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/8.jpg)
ILUZIILE Sunt tulburări calitative ale percepției care au obiect, sunt generate
de un excitant REAL Orice eroare cognitivă sau perceptivă. Mecanism:
Proiectarea imaginarului şi a inconştientului în actul perceptiv
Prelucrarea eronată a imaginilor percepute Iluzii fiziologice - constau în interpretarea eronată a unor stimuli
senzoriali existenți în cadrul percepției; sunt erori de recunoaștere a unor obiecte percepute în întregime, a unor excitanți reali - ex.: opticogeometrice, greutate, volum
Iluzii patologice – sunt percepții deformate ale unor stimuli reali de al căror caracter patologic pacientul nu își dă seama, interpretându-le în context psihotic (stări psihotice pe fond organic – sevraj/delirium tremens, intoxicația cu anumite substanțe psihoactive- LSD, hașiș, epilepsie, uneori în schizofrenii)
![Page 9: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/9.jpg)
Deosebirea dintre iluziile fiziologice și cele patologice este aceea că în cazul primelor, persoana poate realiza și corecta imaginea falsă, în vreme ce în cazul celei de-a doua categorii, critica lipsește iar ele sunt considerate ca fiind adevărate și însoțindu-se de interpretare delirantă și de superficializarea atenției, memoriei și fenomenelor asociative.
![Page 10: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/10.jpg)
![Page 11: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/11.jpg)
HALUCINAŢIILE
Halucinațiile sunt percepții false fără obiect de perceput.
Halucinațiile
Halucinații propriu-zise
Halucinații fiziologice
Halucinații funcționale
Halucinoze
![Page 12: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/12.jpg)
Halucinaţii funcţionale: percepţia unor excitanţi obiectivi determină apariţia unor percepţii false. zgomotele roţilor de tren voci care îl
ameninţă percepute atât timp cât există excitantul
real
![Page 13: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/13.jpg)
Halucinații fiziologice – apar la subiecți normali în fazele care premerg instalerea somnului – HALUCINAȚII HIPNAGOGICE și la trezire – HALUCINAȚII HIPNAPOMPICE
![Page 14: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/14.jpg)
Halucinozele sunt halucinații a căror semnificație patologică este recunoscută de către bolnav, care adoptă o atitudine critică față de ele.
Se manifestă extrem de vivace, pacientul fiind tentat să le testeze veridicitatea.
Apar în: leziuni ale trunchiului cerebral, stări de impregnare toxică cronică ( alcool, barbiturice), boli infecțioase, ateroscleroză cerebrală avansată.
![Page 15: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/15.jpg)
Halucinaţii propriu-zise (psihosenzoriale): Proiecţia spaţială: în spaţiul perceptiv
sau dincolo de limitele acestuia Convingerea bolnavului asupra
“realităţii” lor “Perceperea” lor prin modalităţile
senzoriale obişnuite (căi extero-, intero-, proprio-) şi pe căi senzoriale normale (h. auditive, etc.)
Grad variabil de intensitate Claritate diferită Complexitate variabilă Durată (intermitente/comtinue) Rezonanţă afectivă
![Page 16: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/16.jpg)
H. exteroceptive: Auditive: (afecţiuni ORL, b. neurologice, st. confuzionale,
deliruri toxice şi infecţioase, depresie, sch, parafrenie, aură epileptică) Elementare(foneme) Comune Verbale
Vizuale: (surmenaj, neurastenie, af. Oftalmologice, neurologice) Elementare(fosfene) Complexe Scenice: statice (panoramice), în mişcare
(cinematografice) Autoscopice: subiectul îşi percepe vizual
propriul corp, părţi din corp, organe. “imaginea dublă”
Olfactive şi gustative:epilepsie Tactile-stari toxice
![Page 17: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/17.jpg)
H. interoceptive: Senzaţia existenţei unei fiinţe în corp sau
a schimbării poziţiei unor organe, a obstruării sau perforării lor, transformării organismului.
H. proprioceptive: H. motorii sau kinestezice: impresii de
mişcare sau de deplasare a unor segmente sau ale corpului în întregime
![Page 18: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/18.jpg)
Pseudohalucinațiile – halucinații psihice – nu au caracter de obiectualitate, nu se proiectează înafară, ci se petrec în interiorul corpului (ex: voci interioare, auzite cu urechile minții)
![Page 19: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/19.jpg)
ATENŢIA
Orientează şi concentrează activitatea psihică spre un anumit grup limitat de obiecte şi fenomene, cu scopul de a asigura condiţiile de claritate a grupului de imagini percepute, cât şi delimitarea lor netă de câmpul perceptiv.
Involuntara Voluntara Postvoluntara
![Page 20: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/20.jpg)
PSIHOPATOLOGIA ATENȚIEI
HIPERPROSEXII: st. maniacale, depresii, cenestopaţi, hipocondriaci, fobici, obsesionali.
HIPOPROSEXII, APROSEXII: st. confuzionale, anxietate, surmenaj, oligofrenii, demenţe, schizofrenie
![Page 21: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/21.jpg)
MEMORIA Proces psihic al orientării
retrospective, realizat prin întipărire (fixare), păstrare (conservare) şi evocare (reactualizare). Imediata Recenta Evenimente indepartate Legea regresiunii memoriei Ribot
(primele achiziții pierdute sunt ultimele învățate)
![Page 22: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/22.jpg)
![Page 23: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/23.jpg)
Tulburari cantitative
HIPERMNEZIA: normal, paranoia HIPOMNEZIA: surmenaj, stări nevrotice,
oligofrenii, st. de involuţie (demeță) AMNEZIILE:
Anterograde: evenimentele trăite după debutul bolii
Retrograde: se întind progresiv spre trecut Lacunare
![Page 24: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/24.jpg)
Tulburări calitative
Tulburările sintezei mnezice imediate – iluzii de memorie – subiectul nu recunoaște corect relația sa cu un anumit conținut mnestic.
falsa recunoaștere – nu recunoaște ceea ce cunoaște și crede că recunoaște ceea ce de fapt nu cunoaște – fenomene de deja vu, deja vecu, deja entendu etc (surmenaj, demențe, sdr. Korsakov, schizofrenie, stări confuzionale).
criptomnezia – pacientul își atribuie involuntar materiale mnezice (citite, auzite) – se prezintă ca un plagiat involuntar; fenomenul invers este înstrăinarea amintirilor (demențe,
paranoia)
![Page 25: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/25.jpg)
Tulburări calitative
Tulburările rememorării trecutului – sunt falsificări retrospective ale memoriei de evocare care constau în distorsionări a unor amintiri ca urmare a filtrării lor defectuase.
confabulațiile – imposibilitatea de a deosebi realul de imaginar, el narează acțiuni posibile, dar neîntâmplate, plasându-le în realitatea sa trecută și fiind convins de veridicitatea lor.
pseudoreminescențele – pacientul aduce o acțiune reală, petrecută în trecut, în contextul prezentului
Ecmnezia – confundarea trecutului cu prezentul, care vizează întreaga existență a bolnavului
![Page 26: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/26.jpg)
GÂNDIREA
Proces central al vieţii psihice. Activitate cognitivă complexă, mijlocită şi
generalizată prin care se distinge esenţialul de fenomenal, în ordinea lucrurilor şi ideilor, pe baza experienţei şi a prelucrării informaţiilor.
Operaţiile gandirii : analiza, sinteza, comparaţia, abstractizarea, concretizarea, generalizarea.
![Page 27: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/27.jpg)
Analiza – operația de desfacere, separare mentală a fenomenelor în părțile lor componente, de diferențiere a însușirilor acestora.
Sinteza – opusă analizei, realizează asamblarea mentală a însușirilor esențiale și particulare ale obiectelor și fenomenelor într-un tot unitar.
Comparația – evidențiază asemănările și deosebirile dintre obiecte și fenomene.
Abstractizarea – desprinde anumite laturi sau însușiri ale obiectelor, făcând abstracție concomitent de celelalte însușiri.
Concretizarea – este opusul abstractizării – parcurge calea inversă de la abstract la concret, obiecte și fenomene în toată varietatea trăsăturilor sale caracteristice.
Generalizarea – ridicarea de la reflectarea unui obiect la o categorie de obiecte sau fenomene, pe baza unor elemente comune și esențiale.
![Page 28: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/28.jpg)
Tulb. de ritm şi coerenţă: Accelerarea ritmului ideativ:
Fugă de idei (asociaţii întâmplătoare, asonanţă, rimă, localizare în timp şi spaţiu, contraste facile)
Mentismul (depănare rapidă, incoercibilă a reprezentărilor şi a ideilor; au atitudine critică): st. de mare tensiune nervoasă, oboseală, intoxicaţie uşoară cu cofeină, alcool, sch.,
Tahipsihie Incoerenţa gândirii
Încetinirea ritmului ideativ: bradipsihie, vâscozitatea psihică, fading mental, baraj ideativ
Anideaţie (idioţie, demenţă severă)
![Page 29: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/29.jpg)
Tulb. de conţinut: Ideea dominantă (reversibilă, sfera
normalului) Ideea obsedantă (străină, contradictorie
personalităţii individului, îi recunoaşte caracterul parazitar, luptă pt. a o înlătura)
OBSESIA: Obsesii ideative Amintiri şi reprezentările obsesive Obsesii fobice – teama nejustificată, pe care nu
o poate alunga, în ciuda faptului că evită situaţia respectivă.
Obsesii impulsive – compulsiune, ritualuri
![Page 30: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/30.jpg)
Frica de: spatii deschise si aglomerate – agorafobia, locuri înalte – hipsofobia, locuri înguste – claustrofobia. obiecte: ascuţite – aihmofobia, de tren, vapor,
apă – hidrofobia mulţime – antropofobie singurătate – monofobia boală – nosofobia societate – petofobia. ereutofobia a nu se murdări – misofobia moarte – tanatofobia animale – zoofobia a mânca - sitiofobia
![Page 31: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/31.jpg)
Idee prevalentă: Poziţie dominantă în câmpul conştiinţei Neconcordantă cu realitatea şi cu
semnificaţie aberantă Orientează şi diferenţiază cursul gândirii Celelalte ideii o sprijină, nu se opun ei. Concordantă cu personalitatea
individului Tendinţa la dezvoltare şi înglobare a
evenimentelor şi persoanelor din jur, potenţialitate delirantă.
St. postonirice, epilepsie, alcoolism, PMD, st. predelirante.
![Page 32: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/32.jpg)
Idee deliranta: O judecată eronată care stăpâneşte, domină
conştiinţa bolnavului şi-i modifică comportamentul în sens patologic.
Este impenetrabilă la contraargumente şi inabordabilă prin confruntare, în ciuda contradicţiilor cu realitatea.
Este incompatibilă cu existenţa unei atitudini critice, este lipsit de capaciatea de a-i sesiza în mod conştient esenţa patologică.
Delir sistematizat: caută să impună ideiile sale realităţii, le trăieşte cu o nestrămutată convingere.
Nesistematizat: coerenţa şi stringenţa aparent logice nu sunt aşa de puternice: slab structurat, instabil, polimorf, variabil ca tematică, fără tendinţa a se impune realităţii.
![Page 33: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/33.jpg)
Idei delirante: Expansive:
De mărire şi bogăţie De invenţie De reformă Filiaţie Mistice
Depresive: Persecuţie Revendicare Gelozie Relaţie Autoacuzare Hipocondriace Transformare şi posesiune negaţie
Mixte: Influenţă Metafizice
![Page 34: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/34.jpg)
IMAGINAŢIA
Proces psihic de prelucrare, transformare şi sintetizare a reprezentărilor şi ideilor, în scopul făuririi unor noi imagini şi idei.
Scăzută: ologofrenii, demenţe, st. de inhibiţie, nevroze, depresii, psihastenii.
Exaltarea imag. Intoxicaţii uşoare, st. de excitaţie, delir cronic, sch.
![Page 35: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/35.jpg)
Mitomania: Organizarea romanească a trăirii Alibiul existenţial Supraestimarea Conduita de teamă
![Page 36: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/36.jpg)
Clasificare Imaginaţia reproductivă – procesele
imaginaţiei se desfăşoară în direcţia reconstituirii unor evenimente sau fenomene
Imaginaţia anticipativă – în direcţia producerii unor imagini şi combinaţii noi
Activitatea de creaţie – când imaginaţia anticipativă se desfăşoară conştient în direcţia realizării unui scop, este susţinută de o puternică motivaţie, iar produsele realizate sunt caracterizate de un mare grad de originalitate şi valoare socială.
![Page 37: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/37.jpg)
Existenţa unei imaginaţii creative şi corelarea ei cu diferiţi factori definesc o caracteristică globală de personalitate- creativitatea
Factorii creativităţii:- factori personali- factori sociali de microgrup:
- sistemul cognitiv: gândire, experienţă cognitivă, informaţii
- motivaţia- factori volitivi: perseverenţa, curajul
confruntării, tenacitatea- aptitudinile- atitudinile- factori sociali de microgrup
![Page 38: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/38.jpg)
AFECTIVITATEA Procesele afective reflectă relaţia dintre
subiect şi obiect, dintre subiect şi situaţiile/împrejurările de viaţă ale acestuia, prezente, evocate sau proiectate.
Formele afectivităţii sunt stări, relaţii, comportamente ce reflectă raportul dintre motive şi condiţiile obiective sau imaginare.
![Page 39: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/39.jpg)
Clasificare
Afectele sunt procese psihice primare, simple – mânia, groaza, frica, spaima. Sunt de scurtă durată, puternice, foarte intense,
violente cu apariţie bruscă şi desfăşurare impetuoasă, cu manifestări deosebit de vii în comportament.
![Page 40: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/40.jpg)
Emoţiile – se caracterizează prin durată scurtă, intensitate, cu desfăşurare tumultoasă sau calmă, cu orientare bine determinată; au caracter situativ şi sunt active.
Dispoziţia – stare afectivă difuză, de intensitate medie, durată variabilă. Dacă se prelungeşte se poate transforma în trăsături de caracter, creează un fond general: optimist sau pesimist.
![Page 41: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/41.jpg)
Sentimentele: sunt trăiri afective intense, de lungă durată, au mare grad de stabilitate şi generalitate -> atitudini afective
Intelectuale: curiozitatea, mirarea, dragostea faţă de cunoaştere
Estetice: reflectarea frumosului în viaţă, natură, societate
Morale: reflectă atitudinea pozitivă sau negativă faţă de propriile acţiuni sau ale altora, responsabilitatea, datoria.
![Page 42: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/42.jpg)
Pasiunile:
se deosebesc de sentimente prin intesitatea trăirii afective, gradul de stabilitate şi forţa de angajare a personalităţilor.
mobilizează întregul comportament către acţiune
![Page 43: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/43.jpg)
Psihopatologia afectivității ( tulburări cantitative - distimiile) Hipertimia negativa
Depresia este o trăire intensă a unei dureri morale , a inutilității, devalorizării, pe fondul unei dispoziții deprimate, ideație lentă, inhibiție psiho-motorie sau neliniște anxioasă.
Anxietatea este teama fără obiect, irațională, difuză.
![Page 44: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/44.jpg)
Psihopatologia afectivității ( tulburări cantitative - distimiile)
Hipertimia pozitivă
Hipomania – dispoziție expansivă, mai puțin intensă decât euforia, apărând în sindromul hipomaniacal și în debutul sindromului maniacal, se caracterizează prin dezinhibiție și siguranță de sine.
Euforia – apare în sindromul maniacal – dispoziție extrem de expansivă
![Page 45: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/45.jpg)
Psihopatologia afectivității ( tulburări cantitative - distimiile)
Hipotimiile
Detașarea – distanțare în relațiile interpersonale
Anhedonia – incapacitatea de a resimți plăcere
Apatia – lipsa interesului față de sine și față de ambianță
![Page 46: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/46.jpg)
Psihopatologia afectivității ( tulburări cantitative - distimiile)
Labilitatea afectivă - variații afective între polul pozitiv și cel negativ
Disforia – iterferența irascibilității cu tristețea, dispoziție neplăcută (intercritic în epilepsie, consum de droguri, TCC, tulburări ale personalității etc)
![Page 47: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/47.jpg)
Psihopatologia afectivității ( tulburări calitative)
Paratimia – reacții afective inadecvate față de situații sau evenimente (schizofrenie).
Inversiunea afectivă – sentimente negative, aberante față de persoane apropiate (schizofrenie).
Ambivalența afectivă – coexistența unor stări afective opuse calitativ, față de aceeași persoană sau situație (schizofrenie).
![Page 48: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/48.jpg)
Instincte
- reflexe înnăscute complexe Alimentar – tulburări ale instinctului alimentar -
bulimie, polifagie, anorexia De apărare – tulburări ale instinctului de apărare –
automutilarea, tentativele suicidare sau exagerarea nevoii de autoconservare (ipohondrie)
Sexual - tulburari ale instinctului sexual:nimfomania, masturbare, pedofilie, gerontofilie, incest, homosexualitate, zoofilie, fetisism, pigmalionism,transsexualitate,sadomasochism exhibitionism
![Page 49: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/49.jpg)
VOINŢA
Procesul care orientează activitatea psihică spre realizarea unui scop, în mod deliberat ales şi pentru obţinerea căruia elaborează operaţiuni şi activităţi de depăşire a unor rezistenţe ce aparţin condiţiei subiective şi de mediu relaţional
Stare subiectivă de trecere conştientă de la o idee sau raţionament la o activitate sau la inhibiţia unei activităţi.
![Page 50: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/50.jpg)
Secvenţele unui act de voinţă
Formularea scopului Disputa motivelor Adoptarea hotărârii Îndeplinirea acţiunii Angajarea în acţiune
![Page 51: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/51.jpg)
Voinţa pe tot parcursul dezvoltării personalităţii se manifestă prin:
activitate şi conduite motorii
![Page 52: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/52.jpg)
Tulburari cantitative
Hiperbulia-toxicomanie, TOC, paranoia(selectiv, unidirectional)
Hipobulia Abulia – catatonie, depresii severe
![Page 53: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/53.jpg)
Tulburări calitative
Parabulia – implicarea voliționașă determinată de anumite dorințe, pulsiuni sau acte paralele, parazite (schizofrenie).
Impulsivitatea – lipsa capacității frenatorii, dezechilibru dintre tendința impulsivă și controlul voluntar.
Raptusul – creștere extremă a impulsivității – impuls brusc, paroxistic, subiectul poate comite acte violente grave
![Page 54: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/54.jpg)
Activitatea Hiperkinezia Agitatie psihomotorie
Stari confuzive demente, oligofrenie Manie, depresie Schizofrenie Epilepsie Psihopatie Stari reactive
![Page 55: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/55.jpg)
Hipokinezia Akinezia
baraj./fadding motor Ticuri –miscari cu caracter intempestiv, repetitiv,
rapid
Stupoarea-imobilitate completa Depresie severa Schizofrenie Sdr. Catatonic
![Page 56: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/56.jpg)
Aspectul exterior - dezordine vestimentara
- rafinament exagerat, bizarerii, excentricitati
- travestitism - cisvestitism
Privirea Mimica fetei
Hipermimie, hipomimie, amimie Paramimii -experii mimice neconcordante cu starile afective-
parakinezii
Ecomimia Manierisme -pervertire actiuni comportamentale si gesturi simple
Bizarerii –pierderea trasaturilor logice si inteligibile ale gesturilor
Stereotipii –repetarea uneia si aceleiasi manifestari De atitudine De miscare
![Page 57: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/57.jpg)
Semiologia constiintei Constiinta: reprezinta cea mai inalta forma
de reflectare a realitatii obiective. Plan fiziologic: functia acelor reg. corticale
in stare de functionare optima Plan psihologic: procesul de reflectare a
propriului eu si a lumii inconjuratoare STAREA DE CONSTIIENTA: exprima atat
capacitatea si claritatea reflectarii, cat si intelegerea realitatii obiective in momentul respectiv.
![Page 58: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/58.jpg)
Tulburări ale stării de conștiință – predominant cantitative
Obtuzia – diminuarea fluidității și a gradului de alertă a funcțiilor de cunoaștere
Perplexitatea – detașare, indiferență față de realitate Torpoarea – somnolență, hipokinezie, ușoară dezorientare Obnubilarea – dezorientare, reactivitate scăzută Stuporul – perturbare profundă a percepției, suspendarea
activității motorii, rupere de mediu Coma – stare de apsihism cu menținerea funcțiilor
vegetative
![Page 59: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/59.jpg)
Tulburări ale stării de conștiință – predominant calitative
Deliriumul – stare confuzională acută și tranzitorie, diminuarea clarității conștiinței, dezorientare, fenomene psihoproductive
Starea oneiroidă – reflectarea realității cu trăiri ca de vis, realitatea obiectivă este estompată
![Page 60: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/60.jpg)
Tulb. ale comunicării verbale
TULB. LIMBAJ ORAL: DISLOGII:
De formă: hiperactivitatea verbală, logoree, verbigeraţie, hipoactivitatea verbală, mutism mutitatea, musitaţia, mutacism, afemia etc
![Page 61: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/61.jpg)
DISFAZII: tulb. legate de leziuni cerebrale:afazii
![Page 62: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/62.jpg)
Afazia este o tulburare a vorbirii care afectează exprimarea și/sau înțelegerea limbajului vorbit sau scris în absența oricărei modificări senzoriale sau a unui deficit al aparatului fonator, rezultând în urma unor leziuni cerebrale dobândite.
![Page 63: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/63.jpg)
Afazia Broca (afazie motorie sau expresivă) este prototipul tulburărilor afazice cu debit verbal redus, în timp ce înțelegerea limbajului este puțin compromisă.
Caracteristici:- vocabular redus la câteva cuvinte sau silabe, bolnavul adoptă un stil
telegrafic;- parafazii fonematice sau "dezintegrare fonetică" (producerea unor
cuvinte cu foneme incorecte);- deficiențe gramaticale, mai ales de sintaxă (agramatism);- debit verbal
încetinit, laborios;- pronunția (articularea) cuvintelor defectuoasă;- "melodia verbală"
(prozodia) săracă;- înțelegerea vorbirii este puțin sau de loc afectată- comunicarea este redusă în primul rând datorită incapacității de
expresie.- dificultăți în exprimarea scrisă- pacientul este de cele mai multe ori conștient de deficitul său
![Page 64: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/64.jpg)
Afazia Wernicke (afazie senzorială sau receptivă), caracterizată prin tulburări accentuate ale înțelegerii limbajului și printr-o producție verbală fluentă, normală din punct de vedere fonetic, dar profund alterată semantic, de neînțeles pentru interlocutor.
Caracteristici:- lipsă de înțelegere a limbajului, în cazuri grave până la "surditate
verbală";- vorbirea cu debit normal, uneori chiar excesiv de abundent și accelerat;- producția verbală lipsită de înțeles, prin parafazii semantice ("salată de
cuvinte"), - incapacitate de a înțelege limbajul scris (alexie);- pacientul este de cele mai multe ori inconștient de defectul său și are o
dispoziție afectivă disforică
![Page 65: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/65.jpg)
Afazia globală este forma cea mai severă de afazie. Leziunile cerebrale întinse, cuprinzând atât zonele
anterioare (Broca), cât și cele posterioare (Wernicke) ale limbajului.
Provoacă o pierdere totală a capacității de vorbire și de înțelegere a limbajului, precum și pierderea abilității de a scrie și de a citi.
Acești pacienți păstrează un rudiment de limbaj automat, în special sub forma exclamaților emoționale.
![Page 66: curs 1 - semiologia psihiatrica.pptx](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061610/5695cf381a28ab9b028d1e54/html5/thumbnails/66.jpg)
DISLALII: De sunet: R, S, Z, J. Silabe Cuvinte Balbism clonic: vorbirea repetată,
sacadată: Balbism tonic: rezistenţă puternică la
pronunţarea unei silabe. Balbism tonico-clonic.