CURS 4
“LECTIA TRECULTULUI”
ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE
U.A.U.I.M.
CURS
MORFOLOGIE URBANA
ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA
URBANA
2013-2014
ANUL II - A/U/P
Conf.dr.arh. ANGELICA STAN
I. LECTIA TRECUTULUI
3 SCOLI CLASICE DE MORFOLOGIE
URBANA:
Italiană
Franceză
Britanică
+ EXPERIENTA OLANDEZA
contemporana >>> studiu individual
1. Scoala Italiana de morfologie
A_Salverio Muratori“Studi per una operante historia urbană di Venezia”, 1959
>> “metoda tipologică” - 4 scări (complexitate tipologica crescatoare):
construcţie >cartier >oraş > teritoriu
Tipul este o construcţie de
convenţii şi norme care
există într-o anume regiune
sau oraş şi care a evoluat în
timp pe seama experienţei
(Muratori).
B_Carlo Aymonino, Aldo Rossi“Architettura della città” /“The architecture of the city”, 1966
“La città di Padova”, 1970
>> abordare analitică a spaţiului urban şi
arhitectural
- notiunea de “permanenţă” a structurii urbane
- notiunea de “rezilienţa” - capacitate de
adaptare pozitivă a sistemului morfologic la
factorii de noutate formala și funcţională
introduşi la un moment dat.
Tipologii care relaţionează CONSTRUCTIA cu FORMA
ORASULUI (partea cu intregul)
>> metoda “atomistă” (1975 – 1990):
“Il progetto nell ’edilizia di base’, 1984”
“Letture di Firenze”, 1985
C_Gianfranco Cannigia, Gian Luigi Maffei
> creşterea urbana si dinamica tesuturilor urbane
> procese de formare autonome
> dependenţa tipurilor de locul formării lor: tipul
clădirii este “proiect colectiv”
- Conceptul de “arhetip” ca esenţă a tipurilor,
care poate genera tipuri noi, încorporand lecţia
trecutului extinsă critic către prezent fără riscul
pastişei
Abordarea “atomista”
în 5 trepte – 5 scări:- creativitate ghidată de context
2. Scoala franceza
Phillippe Panerai, Jean Castex, Jean-Charles Depaule
Christian de Portzamparc, Bruno Fortier
“Elements d’ analyse urbaine” 1980 (1972 - 1975)
“Formes urbaines: de l’ îlot à la barre”, 1977,
“Analyse Urbaine”, 1999/2002
- analiza aspectelor sociale aferente formelor
urbane şi arhitecturale
Orasul = producător de relaţii sociale şi
economice care se reflectă în forma fizică
- descoperirea logicii formei de organizare >>
“citirea oraşului”, nu imitaţia formelor!
Oraşul este considerat mai mult decât un
aranjament abstract de date
Analiza MTU include şi modul de “experimentare” al
spatiului urban, „urmele” sociale sunt considerate
indicatori ai vieţii urbane.
-Accent pe PROCES
Atitudinea în școala franceză de morfologie /
„crezuri”:
-fară prejudecăți sau poziții predeterminate în
analiza părților componente ale țesutului
urban!
-fară judecăti rapide!
-analiza urbană = „recâștigarea orașului”
-NU imitarea formala – ci înțelegerea formei
Christian de Portzamparc -
Insula deschisă
(L'Ilot ouvert, Open Block)
3. Scoala britanica
Gordon Cullen, M.R.G.Conzen, Birmingham School
Conzen, (2004). Thinking About Urban Form. Papers on Urban
Morpohology 1932-1998. Berna: Peter Lang European Academic
Publishers.
studiul orasului
ca "peisaj urban"
(townscape) ideea
de regiuni
morfologice în
funcţie de care se pot
stabili strategii de
intervenţie
Planul urban
Tiparul (patternul) _ forma + utilizare
Evolutia_ciclul Burgage
Limitele: Fringe belt-ului a generat ideea
de regiuni morfologice
Etape/pasi:
II. ELEMENTE MORFOLOGICE
PRIMARE
STRUCTURA PRIMARA A HABITATULUI
HABITATUL ORIENTARE “UNDE”
Christian Norberg - Schulz
IDENTIFICAREAINTERIORIZARE A LUCRURILOR
“UMANIZARE” A LOCURILOR
DESCHIDERE CATRE MEDIU/ RELATIONAREACRESTEREA
(CULTIVAREA)
ORIENTAREA
GESTIUNEA REPERELOR DE ORIENTARE
element fundamental in sistemul de orientare
al omului in lume, tinand de nevoia de
securitate/siguranta a omului
IDENTIFICARE “CUM”
ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE IN SPATIUL URBAN
Punctul
Linia
Suprafata
Volumul
Infra-ordonatoare Supra-ordonatoare
Centrul
Axa
Insula, zona, cartierul
Forma urbana
ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE
Punctul
locatie relatie retea
In morfologia orasului – punctul este si casa, dar si piata, dar si un
loc oarecare intrat in memoria colectiva.
Rol de semnalizare/ de
informare asupra unui
element particular, sau
asupra continutului unei
locatii
Rol de ierarhizare -
intre elemente similare
(localitati)
Rol de semnificare/
simbolizare - participa la
conturarea unui specific
Punctul
PUNCTE - LOCATII(localitati de diferite
marimi, elemente naturale
particulare)
PUNCTE - LOCURIsemnificative in interiorul
tesuturilor urbane/rurale
sau locuri naturale
emblematice pentru un
teritoriu
PUNCTE - MOMENTEpe un traseu
PUNCTE - PARTI-neutre, intr-o multime,
nediferentiate, nu
alcatuiesc un sistem
Noerdingen PUNCTUL IN PLAN URBAN SI TERITORIAL
indica un factor de
CENTRALITATE / EX-CENTRALITATE
- exprima in mod primar raportarea
omului la spatiu
Centricitatea = componenta puternica a
viziunii si motivatiei personale.
Rudolf ARNHEIM, “Forta centrului vizual”, 1995
CENTRALITATEA
exprima sintetic raportul dintre eu si lume
Greci situau buricul universului –
Omphalos - la Delphi
Romanii considerau Capitoliul ca si
Kaput mundi
Islamul – Mecca – centrul lumii
Legat de CREATIA LUMII
CENTRUL
ELEMENT CONSTITUTIV AL SPATIULUI EXISTENTIAL
In MORFOLOGIA URBANA
CENTRUL = element polarizator, de identificare si
orientare
ORASUL – centru polarizator in cadrul
teritoriului (atractie de valori, forta de munca,
etc)
PIATA – centru de intalnire, orientare,
reprezentare in cadrul orasului
CASA – centru al existentei personale
EXPRIMA CEEA CE ESTE CUNOSCUT, INTELES, ASIMILAT
= A grupa / a
focaliza/ a
orienta in jurul
unui nucleuTeoria locurilor
centrale
(Christaller)
Centru de interes
Centru functional
Centru comercial
Centru de afaceri
Centru istoric
Centru administrativ
Centru de cartier
Centru civic
Centru de agrement
Centru cultural
Problematica centrului orasului
Limita - delimitarea zonei
centrale
Dezvoltarea policentrica
Extinderea “in pata de ulei” a
centrelor
Reprezentativitatea zonei
centrale
Specializarea centrelor
Mixitatea functionala a centrelor
Centru urban - “inima orasului”, concentrare de valori sau “creierul” orasului
- zona de comanda si control
CENTRUL
Linia
Origine directie interes
In morfologia orasului – linia este strada, pietonalul,
dar si limitele, alinierea cladirilor, linia fronturilor,
sau axe compozitionale sau axe de perceptie.
•Axa (urbana)
ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE
LINIA ca element structurant al teritoriului
= printre primele gesturi creatoare ale omului...
- CARACTER AMBIVALENT
De separare a unor unitati - in sensul delimitarii spatiului
De conexiune_ suport al vectorului de legatura/deplasare
intre 2 puncte de interes ( adapost-loc de productie-
vanatoare, etc)
LINIE - OBIECT
LINIE - HASURA
LINIE - CONTUR
Dupa forma
(initiala)
Dupa Rudolf ARNHEIM
ARTA SI PERCEPTIA
VIZUALA- O PSIHOLOGIE A
VAZULUI CREATOR, ED.
MERIDIANE,1979
TIPUL LIMITATIV (atat la nivel
elementar cat si la nivel sistemic)
TIPUL VECTORIAL (orienteaza,
dircetioneaza- cai de transport, etc)
TIPUL DE PROTECTIE (filtreaza,
ocroteste- santuri, canale, garduri,
perdele de protectie)
TIPUL SIMBOLIC (axialitati urbane
bazate pe axe fizice sau virtuale)
Dupa rol in cadrul sistemului teritorial
TRASEE (PARCURSURI)
Ritm
Puncte de inflexiune
Secvente, subsecvente
Start & terminus
Perspective secventiale
AXA
•Complement al centrului
•Miscare intre centre - ca locuri
cunoscute
•Trasee de orientare (opusa
ratacirii)
•Axe de compozitie
•Axe simbolice, ritualice,
initiatice
Elementele de caracterizare:
RETEAUA - linie *CONEXIUNI + puncte* CENTRE
TRAME/ GRIDURI
TRASEE (PARCURSURI)
Elemente infra- ordonatoare
Tramele urbane sunt purtatoare ale
expresivitatii formei urbane - la nivelul orasului
Suprafata - planul
In morfologia orasului – suprafata
primara este parcela (in intravilan),
tarlaua, lotul (in extravilan)
- materializeaza proprietatea
Fragmentare
Divizare
Subdivizare
Parcelare
Reparcelare
ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE
De la insulae – in urbanismul roman cladirile
ocupau in intregime un fragment de tesut urban,
delimitat de strazi.
INSULA = Element planimetric supra- ordonator:
ansamblu coerent de parcele delimitat de strazi
= Fragment de tesut urban
Mutatii morfo-tipologie ale unei insule urbane
- De la punct la suprafata
- De la fragmentare progresiva la comasare
Insula urbana (“ILOT”)
Inaltimea
Proportia - raportul laturilor
“Greutatea” - raportul plin/gol
Forma
Pozitia
Vizibilitatea din contextul imediat/ indepartat
Supra - dialogul cu elemente tipologic similare
volumulCasa
•elementul morfologic primar
Gruparea
Anasamblul
Zona
Cartierul
•elemente supra- ordonatoare
PLANUL – MASA
(ANVELOPANTA
TESUTURILOR)
Zona Element planimetric cu rol de reglementare
Zona
Diviziunea terenului in
zone, subzone si unitati
teritoriale de referinta
(UTR)
Element planimetric cu rol de reglementare
Exemplu:
C – Zona centrală
CP - SUBZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN LIMITELE ZONEI
DE PROTECŢIE A VALORILOR ISTORICE ŞI ARHITECTURAL
URBANISTICE
Utr CP1, CP2, CP3, CP4
CA - ZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN AFARA LIMITELOR
ZONEI PROTEJATE
Utr CA1, CA2
CB - ZONE SITUATE ÎN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL
CARE GRUPEAZĂ FUNCŢIUNI COMPLEXE DE
IMPORTANŢĂ SUPRAMUNICIPALĂ ŞI
MUNICIPALĂ .
Utr CB1, CB2, CB3, CB4, CB5, CB6
REGIUNI / CARTIERE / ZONE
Arhetipul CASTRULUI
roman
Orasul roman ca imago
mundi
•Limitele regiunilor/ cartierelor
•Omogenitatea structurala
•Particularitatile
•Autonomia si cooperarea
Centre + Trasee – structurarea regiunilor
Zonele protejate
din Bucuresti