Download - Curs Digestiv.2012.Studenti
S T O M A C U L
S T O M A CS T O M A C
• Structură adaptată pentru:– rol de rezervor de alimente– macerare şi digestie parţială
chim gastric
– funcţie secretorie exocrină suc gastric– funcţie secretorie endocrină SNED– funcţie de absorbţie
S T O M A CS T O M A C
• Structură histologică:↓
3 regiuni:– regiunea cardială– regiunea fundică şi a corpului– regiunea pilorică (antru şi canal)
S T O M A CS T O M A C
Mucoasa
Submucoasa
Musculara
Seroasa
Particularităţi funcţionale la nivelul:1. Mucoasei2. Muscularei
S T O M A CS T O M A C
S T O M A CS T O M A C
1. Mucoasa:– pliuri longitudinale– şanţuri
arii gastrice neregulate ( 1-5 mm)
– numeroase orificii (3,5 milioane)
cripte (foveole) gastrice
regiunea fundică
regiunea cardială
corp gastric
canal piloricantru piloric
cripte(foveole)gastrice
orificii
arii gastrice (1- 5 mm)
mucoasagastrică
pliuri longitudinale
S T O M A C
S T O M A CS T O M A C
1. Mucoasa:- epiteliu simplu cilindric
un singur tip celular
celule mucoase de suprafaţă
( şi în criptele gastrice)- rol: mucus alcalin şi insolubil
- MO- ME
Epiteliu gastric
S T O M A CS T O M A C
1. Mucoasa:- epiteliu de acoperire- corion:
• ţesut limfoid - difuz- nodular (regiunea pilorică)
• glande gastrice– simple tubulare ramificate– numeroase (15 milioane)– se deschid la nivelul criptelor (2-7 /criptă)– diferă după regiunea gastrică
• benzi de fibre musculare netede
Corionul mucoasei gastrice
S T O M A CS T O M A C
1. Mucoasa- epiteliu de acoperire- corion- musculara mucoasei:
poate să apară al 3-lea strat circular extern
Musculara mucoasei gastrice
S T O M A CS T O M A C
2. Musculara:groasă, cu 3 straturi:- oblic intern- circular mijlociu- longitudinal extern
S T O M A CS T O M A C
• Clasificarea glandelor gastrice:- glande cardiale- glande gastrice propriu-zise- glande pilorice
Stomac - regiunea cardială
Criptă
Glandă
Joncţiunea criptă-glandă
Musculara mucoasei
Stomac - regiunea pilorică
CriptăJoncţiunea criptă-glandă
Glandă
Musculara mucoasei
• Regiunea cardială– cripte scurte– glande
• lungi• sinuoase• lumen larg
• Regiunea pilorică– cripte adânci– glande
• scurte• sinuoase• lumen larg
- glande de tip mucos -ocazional: - celule secretoare de lizozim
- celule parietale- celule nediferenţiate- celule endocrine (reg. pilorică)
Stomac - regiunea cardială
Stomac Stomac -- regiunea pilorică regiunea pilorică
Stomac - regiunea fundică şi a copului gastric
Criptă
Joncţiunea criptă-glandă
Glandă
Musculara mucoasei
• Regiunea corpului / fundului gastric - cripte scurte- glande
• lungi• rectilinii• lumen strâmt
conţin: - celule secretoare de acid clorhidric- celule secretoare de enzime digestive
Regiunea fundică Regiunea fundică / corpului gastric/ corpului gastric
Glandele gastrice propriu-zise
istm
col(gât)
bază
TTipuriipuri celularecelulare îînn gglandelelandele gastricegastricepropproprriuiu--zisezise
• celule mucoase ale colului• celule parietale (oxintice)• celule principale (pepsinogene)• celule endocrine• celule nediferenţiate (stem)
CeluleCelule mucoasemucoase ale ale coluluicolului
• localizare:• comparativ cu
celulele mucoasede suprafaţă:– mai mici– nucleu rotund– organite de sinteză
mai bine reprezentate– granule mai puţin
electronodense• rol: mucus acid
celule mucoase
ale colului
CeluleCelule parietaleparietale ((oxinticeoxintice))
• localizare:• durata de viaţă• origine bacteriană
↓Neurospora crassa
• MO:– sferice/ piramidale– uni- sau binucleate– citoplasmă intens
acidofilă
celule parietale(oxintice)
CeluleCelule parietaleparietale ((oxinticeoxintice))
• ME:– numeroase mitocondrii– nu conţin granule de secreţie– sistem canalicular intracelular– sistem tubulovezicular
• rol: secretă– acid clorhidric– factor intrinsec
în activitateîn repaus
CeluleCelule parietaleparietale ((oxinticeoxintice))
SecreSecreţţiaia de acid de acid clorhidricclorhidric îînn celuleleceluleleparietaleparietale ((oxinticeoxintice))
CO2
CO2 +H2O
Anhidrazăcarbonică
H++HCO3-
H+
H+ Cl-
Cl-
HCO3-
H+ K+
H+ K+
K+ Cl-
K+ Cl-
K+
Na+
Helicobacter pylori- toxine- urează
Receptori
HH++ KK++-- ATPATP--azaaza
• Histamina • Gastrină • Acetilcolină
CeluleCelule parietaleparietale ((oxinticeoxintice))
Factorul intrinsec (glicoproteină)↓
necesar absorbţiei vitaminei B12
↓Eritropoieză
- aclorhidrie - gastrite atrofice
↓
Anemia megaloblastică Biermer
CeluleCelule principaleprincipale((pepsinogenepepsinogene, , zimogenezimogene))
• localizare:• MO:
– piramidale– uninucleate– citoplasmă cu
polaritate tinctorială• ME:
– polaritatemorfologică
• rol: secretă– pepsinogen– lipază gastrică– renină
CeluleCelule endocrineendocrine
localizare:↓
la baza glandelor
Regiunea fundică
celulăendocrină
Principalele tipuri de celule endocrine la nivelul Principalele tipuri de celule endocrine la nivelul mucoasei gastrmucoasei gastriceice
celulă celulă hormon hormon acacţţiunea majorăiunea majorăGr- stomacstomac Grelină • stimulează secreţia GH
• controlează apetitulG - stomacstomac ((pp)) Gastrină • stimulează secreţia de HCl
D - stomacstomac Somatostatin • acţiune paracrină (inhibă activitatea altor celule endocrine)
ECL - tract digestivtract digestiv Histamină • stimulează secreţia de HCl
EC EC -- tract digestivtract digestiv Serotonină • creşte motilitatea digestivăSubstaţa P
D1 -- tract digestivtract digestiv VIP • secreţie de ioni şi apă• creşte motilitatea digestivă
CeluleCelule nediferennediferenţţiateiate (stem)(stem)
• localizare:• singurele celule cu
activitate mitotică• număr mic• MO:• rol: se diferenţiază înorice tip celular din epiteliul gastric
celule nediferenţiate
INTESTINUL SUBŢIRE
3 componente:1. duoden2. jejun3. ileon
1
3
2
INTESTINUL SUBŢIRE
Mucoasă
SubmucoasăMusculară
Seroasă (excepţie duodenul posterior)
INTESTINUL SUBŢIRE
• structura histologică este adaptată pentru funcţia de:
- completare a digestiei chimice- secreţie - absorbţie
↓modificări la nivelul:
- mucoasei - submucoasei
↓mărirea suprafeţei de secreţie şi absorbţie
MODIFICĂRI LA NIVELUL MUCOASEI ŞI SUBMUCOASEI
INTESTINULUI SUBŢIRE
1. Plici circulare (valve Kerckring, valvule conivente)
2. Vilozităţi intestinale3. Microvili4. Glande (cripte) Lieberkühn
1. Plici circulare
• formate de mucoasă şi submucoasă
• evaginări transversalepermanente
• pot ocupa 2/3 din circumferinţă
• localizare• măresc suprafaţa
mucoasei de aprox.3 ori
2. Vilozităţi intestinale• formate de mucoasă • evaginări permanente• localizare• variază ca:
- înălţime- număr / unitatea
de suprafaţă- aspect
• măresc suprafaţa mucoasei de aprox.
10 ori
Duoden Jejun Ileon
Structura vilozităţiiintestinale
• epiteliu de acoperire simplu cilindric cu:- celule absorbante
(enterocite)- celule caliciforme- limfocite migrate
Structura vilozităţiiintestinale
• ax conjunctiv bogat celular - celule conjunctive- celule imunocompetente
Structura vilozităţiiintestinale
• în axul conjunctiv:- una/ mai multe arteriole- reţea de capilare fenestrate- una/ mai multe venule- chilifer central- fibre musculare netede muşchiul vilozitar Brücke- fibre nervoase amielinice
• localizaţi la polul apical al enterocitelor• MO: platou striat• ME: formă de organizare stabilă a filamentelor
de actină• măresc suprafaţa mucoasei de aprox. 20 ori
3. Microvilii
3. Microvilii
4. Glande sau cripte Lieberkühn
• invaginări ale epiteliului de acoperire:- simple tubulare drepte- nu depăşesc muscularamucoasei- se deschid între bazele vilozităţilor
INTESTINUL SUBŢIRE
1. Mucoasa1.1. epiteliu de acoperire simplu cilindric:
- celule absorbante (enterocite) - celule caliciforme- celule Paneth- celule M- celule endocrine- celule nediferenţiate (stem)- celule migrate
Celule absorbante (enterocite)• localizare• MO:
- celule cilindrice înalte- citoplasma bazofilă- nucleu oval la polul bazal- platou striat la polul apical
Celule absorbante (enterocite)
• ME:- numeroşi microvili la polul apical- organite celulare bine reprezentate- la polul apical complexe joncţionale- la polul bazal spaţiu intercelular
Celule absorbante (enterocite)
Celule absorbante (enterocite)
• rol:- digestie sinteza enzimelor intestinale- absorbţia produşilor finali de digestie, apei, electroliţilor- resinteza trigliceridelor
↓ sinteză de chilomicroni
REN (resinteză de trigliceride)
RER (sinteză de proteine)
CG (sinteză delipoproteine)
Chilomicroni
Celule absorbante (enterocite)
Celule caliciforme
• localizare:• număr:• rol: secretă mucus
Celule Paneth• numai la anumite specii• localizare:• se menţin ~ 4 săptămâni
la baza glandei
apoptoză• MO: polaritate tinctorială• ME:
- caracterele unei celule producătoare de proteine de export- numeroşi lizozomi
Celule Paneth
• rol: - produc substanţe antimicrobiene - proprietăţi fagocitare- conţin IgA
Celula M (microfolds)
• localizare• ME:
- enterocite modificatecu microfalduri/ microvili- corp invaginat
• rol: - transportă antigene
↓iniţierea răspunsului
imun local
CELULA M (microfolds)Celulă M
Macrofag
Celulă dendritică Limfocit B
Lamina propria
Plasmocit
Folicullimfatic
Ducttoracic Circulaţie
Limfocite B şi T
IgA
IgA
J
IgA-dimer
Plasmocit
Lamina bazală
Endozom
IgAs componentasecretorie
CORION
Enterocit
pIg-R
Celule endocrine
• componente ale SNED• localizare:• segmentul digestiv cu
cele mai multe tipuride celule endocrine
Celule endocrine
Principalele tipuri de celule endocrine la nivelul Principalele tipuri de celule endocrine la nivelul mucoasei mucoasei intestinaleintestinale
celulă celulă hormon hormon acacţţiunea majorăiunea majorăI - int.subţ. CCK • stimulează secreţia pancreatică
• contracţia colecistului
S - int.subţ. Secretina • stimulează secreţia pancreatică
K - int.subţ. GIP • inhibă secreţia gastrică
Mo - int.subţ. Motilina • creşte motilitatea gastrointestinală
L - intestin Glicentină • inhibă secreţia şi motilitatea gastrică(glucagon-like)
D - duoden Somatostatin • acţiune inhibitoare asupraaltor celule endocrine
EC - tract digestiv Serotonină • creşte motilitatea intestinalăSubstaţa P
D1 - tract digestiv VIP • secreţie de ioni şi apă• creşte motilitatea intestinală
Celule nediferenţiate (stem)
• localizare:• MO:• ME:
- marcare timidină tritiată• rol:
- sursă de reînnoire - pe măsura diferenţierii
migrează de la baza criptei (excepţie celulele Paneth)
EPITELIUL INTESTINULUI SUBŢIRE
tournover rapid
INTESTINUL SUBŢIRE
1. Mucoasa:- epiteliu de acoperire simplu cilindric- corion
Corionul mucoasei intestinului subţire
• teacă fibroblastică pericriptală:- lângă MB a epiteliului glandular - formată din fibroblaste:
- bogate în actină şi miozină- se divid- migrează la suprafaţa epiteliului
Corionul mucoasei intestinului subţire
• bogat în ţesut limfoid- difuz- nodular
↓plăci Peyer
(ileonul distal)
PLĂCILE PEYER
- localizare- număr- se extind în submucoasă- în dreptul foliculilor:▪ lipsesc vilozităţile ▪ criptele scurte/absente▪ epiteliul de acoperire
cu celule M
INTESTINUL SUBŢIRE
2. Submucoasa:- glande Brünner(în partea superioară a duodenului)
Glandele Brünner
Glandele Brünner
- simple tubulare ramificate- se deschid la baza glandelor Lieberkühn sau direct în lumen (ocazional)
- glande de tip mucos cu celule endocrine ↓
EGFEGF ((urogastron)urogastron)- rol: secretă mucus alcalin
▪ neutralizează aciditatea chimului gastric▪ crează pH optim pentru activitatea
enzimelor pancreatice
INTESTINUL GROS
• componente:1. cec2. apendice3. colon4. rect 1
2
3
3
3
34
INTESTINUL GROS
• structura histologică este adaptată pentru funcţia de:
- absorbţie (apă, ioni)- secreţie de mucus
Mucoasa
Submucoasa
Musculara
Tunica externă
INTESTINUL GROS!!! Până la joncţiunea
recto-anală
1. TUNICA MUCOASĂ
• suprafaţa internă este netedă • nu prezintă vilozităţi intestinale • nu prezintă plici circulare (valve Kerckring)
(excepexcepţţie rectulie rectul)↓
2-3 pliuri transversale(plici semilunare Houston)
– epiteliu de acoperire simplu cilindric cu:- celule absorbante (enterocite)- celule caliciforme
1.1. La nivelul colonului şi cecului
Celule absorbante• localizare• număr• particularităţi:
– platou striat mai subţire
– placă terminală mai puţin dezvoltată
– glicocalix lipsit de enzime digestive
• rol– absorbţie (apă,
ioni, acizi graşi)– sinteză (GP)
Celule caliciforme
• localizare• număr• particularităţi:
– depozite de mucus mai reduse
secreţie continuă
• rol:– sinteză de mucus
cu rol lubrifiant
– epiteliu de acoperire simplu cilindric – corion
– numeroase glande Lieberkühn▪ mai lungi▪ comparativ cu intestinul subţire:
- celule caliciforme → mai numeroase - celule endocrine → mai puţine tipuri - celule Paneth → absente
1.1. La nivelul colonului şi cecului
Glandele Lieberkühn din corionul mucoasei colonului şi cecului
– epiteliu de acoperire simplu cilindric – corion
– numeroase glande Lieberkühn– numeroase miofibroblaste
▪ teacă fibroblastică pericriptală▪ strat subepitelial →
2.1. La nivelul colonului şi cecului
colagen şi PG
Miofibroblaste din corion
− epiteliu de acoperire simplu cilindric – corion
– numeroase glande Lieberkühn– numeroase miofibroblaste– bogat în ţesut limfoid
↓foliculi limfatici solitari mari
↓se extind în submucoasă
1.1. La nivelul colonului şi cecului
Ţesutul limfoid din corionul mucoasei colonului şi cecului
− epiteliu de acoperire simplu cilindric – corion
- numeroase glande Lieberkühn- numeroase miofibroblaste- bogat în ţesut limfoid - lipsesc vasele limfatice
1.1. La nivelul colonului şi cecului
– epiteliu de suprafaţă simplu cilindric:- celule absorbante- celule caliciforme - celule M
1.2. La nivelul apendicelui
→ mai puţine
1.2. La nivelul apendicelui
– epiteliu de suprafaţă simplu cilindric– corion:
- bogat în ţesut limfoid ↓
foliculi limfatici
▪ înconjură lumenul▪ se extind în submucoasă▪ variază în raport cu vârsta
1.2. La nivelul apendicelui
– epiteliu de suprafaţă simplu cilindric– corion:
- bogat în ţesut limfoid foliculi limfatici- mai puţine glande Lieberkühn
▪ grupate şi cu lungime variabilă▪ conţin:
- celule absorbante- celule caliciforme- celule endocrine- celule Paneth
1.2. La nivelul apendicelui
1.2. La nivelul apendicelui
– epiteliu de suprafaţă simplu cilindric– corion:
- bogat în ţesut limfoid foliculi limfatici- mai puţine glande Lieberkühn
– musculara mucoasei - subţire - perforată şi mascată de ţesutul limfoid
1.2. La nivelul apendicelui
1.2. La nivelul apendicelui
RECT
RECT PROPRIU-ZIS
CANAL ANAL
Linia anorectală
Piuri transversale
Linia pectinee
Linia anocutanată
RECTUL
Joncţiunea rectosigmoidă
1.3. La nivelul rectului propriu-zis
– aceeaşi structură ca la nivelul colonului
- 8-10 pliuri longitudinale (colanele anale Morgagnicolanele anale Morgagni)
- alternează cu depresiuni (sinusuri anale)- inferior se unesc prin pliuri transversale
(valve anale)↓
linialinia pectineepectinee- mai pronunţate în copilărie
1.4. La nivelul canalului anal
Coloane anale Morgagni
Sinusuri anale
Valvă anală
Linia pectinee (dinţată)
Linia anocutană
I.4. La nivelul canalului anal
3 zone:1. zona colorectală2. zona de tranziţie3. zona scuamoasă
1.4. La nivelul canalului anal
1.4. La nivelul canalului anal
3
2
1
1.4. La nivelul canalului anal
• epiteliu de acoperire simplu cilindric• corion:
- glande Lieberkühn - glande anale la nivelul sinusurilor anale
↓- simple tubulare ramificate- de tip mucos- se deschid la nivelul criptelor anale
• musculara mucoasei
1.4.1. Zona colorectală
1.4.1. Zona colorectală
Coloane anale Morgagni
Sinusuri anale
Valvă anală
Linia pectinee (dinţată)
Linia anocutană
1.4.1. Zona colorectală
Glandă anală
1
• epiteliu de acoperire: TRANZIŢIEepiteliu simplu cilindric
brusc ↓ treptatepiteliu stratificat pavimentos cheratinizat
• corion:- dispar glandele Lieberkühn - bogat în ţesut limfoid- vene din plexul hemoroidal intern
• musculara mucoasei - dispare
1.4.2. Zona de tranziţie
2
1.4.2. Zona de tranziţie
1.4.2. Zona de tranziţie
1.4.2. Zona de tranziţie
Coloane anale Morgagni
Sinusuri anale
Valvă anală
Linia pectinee (dinţată)
Linia anocutană
Glandă anală
1.4.3. Zona scuamoasă
3
• căptuşită de piele cu:1. epiderm → moderat cheratinizat şi pigmentat2. derm:
- glande sudoripare, unele apocrine (glande circumanale)
- glande sebacee asociate firelor de păr- vene din plexul hemoroidal extern
1.4.3. Zona scuamoasă
1.4.3. Zona scuamoasă
2. 2. TUNICA SUBMUCOASĂTUNICA SUBMUCOASĂ
- foarte bine vascularizată- numeroase adipocite
2.1. Submucoasa colonului şi cecului
2.2. Submucoasa canalului anal
• la nivelul coloanelor anale:
plexul hemoroidal intern - vene lipsite de valvule- comunică cu venele din plexul hemoroidal extern (zona cutanată)
Coloane anale Morgagni
Sinusuri anale
Valvă anală
Linia pectinee (dinţată)
Linia anocutană
Glandă anală
Plex hemoroidal intern
Plex hemoroidal extern
2.2. Submucoasa canalului anal
3. 3. TUNICA MUSCULARĂTUNICA MUSCULARĂ
3.1. Tunica musculară la nivelul colonului şi cecului
• organizată pe două straturi• stratul longitudinal nu are grosime uniformă
- 3 benzi musculare longitudinale (tenii)- strat subţire printre tenii - benzi musculare la intervale neregulate
spre stratul circular ↓
haustre(corespund pliuri semilunare)
3.1. Tunica musculară la nivelul colonului şi cecului
Tenie
Plică semilunară
Haustre
Strat muscularcircular
3.2. Tunica musculară la nivelul apendicelui
- straturi continui- subţire
favorizează extinderea proceselor inflamatorii
3.3. Tunica musculară la nivelul rectului
- straturi continui- canal anal:
- sfincterul anal intern îngroşarea stratului circular intern
- sfincterul anal extern fibre musculare din diafragma pelvină
- stratul longitudinal între cele două sfinctere
3.3. Tunica musculară la nivelul rectului
4. TUNICA EXTERNĂ- seroasă
- apendice- cec- colon (segmentele intraperitoneale)
- adventice - colon (segmentele retroperitoneale - posterior)- rect
- numai la nivelul colonului
acumulări circumscrise de ţesut adipos (apendice epiploicapendice epiploic)
IV. Tunica externă
Apendiceepiploic
GLANDELE ANEXE DIGESTIVEGLANDELE ANEXE DIGESTIVE
Ficat
Pancres exocrin
- morfologie: glande compuse acinare/ tubuloacinare ramificate
- mecanism de excreţie: merocrin- acelaşi plan de organizare:
- capsulă conjunctivă moderat densă- compartimentare în lobi şi lobuli- parenchim acini şi sistem canalicular- stromă - perilobară
- perilobulară - periacinară
- în ţesutul conjunctiv din jurul acinilor numeroase limfocite şi plasmocite
GLANDELE SALIVARE MARI
1. Acinii glandulari: pot fi seroşi, mucoşi şi micşti- acinii seroşi: formă sferică, alcătuiţi din celule seroase care
secretă proteine- acini mucoşi: formă tubulară, alcătuiţi din celule mucoase
care secretă mucină- acini micşti: alcătuiţi din celule seroase şi mucoase
!!! semiluna seroasă este considerată un artefact de fixare
• conţin alături de celulele secretorii şi celule mioepiteliale
Structura glandelor salivare mari Parenchimul este format din:
2. Sistemul canalicular: • sistem canalicular intralobular
- format din canale care: - nu sunt înconjurate de stromă conjunctivă- la nivelul lor sunt prezente celule mioepiteliale
- este reprezentat de:- canalicule intercalate Boll - canalicule striate Pflüger - canalicule de excreţie intralobulare
Structura glandelor salivare mari Parenchimul este format din:
Structura glandelor salivare mari Parenchimul este format din:
2. Sistemul canalicular: • sistem canalicular extralobular
- format din canale - înconjurate de stromă conjunctivă- la nivelul lor sunt absente celulele mioepiteliale
- este reprezentat de: - canalicule interlobulare- canalicule lobare- canalul excretor principal
!!! Sistemul canalicular răspunde de modificarea compoziţiei salivei
• Canalicule intercalate → continuă acinii secretori- structură: epiteliu simplu pavimentos/ cubic aşezat pe MB
• Canalicule striate → prin confluarea mai multor canalicule Boll- structură: epiteliu simplu cubic/ cilindric aşezat pe MB, cu celule a căror citoplasma este intens acidofilă, elementele ultrastructurale aratând implicarea lor în transport de ioni:
- polul apical: microvili şi vezicule- polul bazal: striaţii orientate vertical(mitocondrii, pliuri membranare)
• Canalicule de excreţie intralobulare- structură:
- epiteliu simplu cubic/cilindric → epiteliu pseudostratificat (în partea terminală), aşezat pe MB - corion format cilindric din ţesut conjunctivo-vascular - strat fibromuscular
Structura glandelor salivare mari Sistemul canalicular intralobular
• Canalicule interlobulare şi canalicule lobare- structura: epiteliu aşezat pe o MB, al cărui aspect variază în funcţie de diametru → de la pseudostratificat cilindric
(canalicule interlobulare) până la stratificat cilindric (canalicule lobare)
• Canalul excretor principal- structura:
- epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat aşezat pe MB- corion format din ţesut conjunctivo-vascular - strat fibromuscular
Structura glandelor salivare mari Sistemul canalicular extralobular
GLANDELE SALIVARE MARI
produc saliva, fluid apos diluat, care conţine:− apă şi electroliţi− glicoproteine înalt glicozilate (mucine)− proteine cu activitate antimicrobiană şi digestivă:
− proteină bogată în prolină − cistatine (proteine bogate în cisteină)− histatine (proteine bogate în histidină) − IgAs− lactoferină− enzime:
− - amilaza salivară − lipază− peroxidază− lizozim
GLANDELE SALIVARE MARI↓
GLANDELE SALIVARE MARI
• cea mai mare glandă salivară• glandă compusă acinară ramificată• glandă de tip seros• sistem canalicular:
• ductele intercalate lungi şi abundente• puţine ducte striate
• adipocite intra- şi interlobulare• secreţie discontinuă, ritmată de mese, apoasă, bogată în
proteine (amilază salivară)• canal excretor principal Stensen (se deschide la nivelul
celui de-al doilea molar superior)
Particularităţi structurale- Glanda parotidă -
Particularităţi structurale- Glanda parotidă -
Particularităţi structurale- Glanda parotidă -
• glandă cu capsula mai puţin definită• glandă compusă tubuloacinară ramificată• glanda de tip mucoseros (predominant acini mucoşi, alături
de acini micşti şi rari acini seroşi)• ductele intralobulare sunt discrete • secretie continuă, alcalină, vâscoasă, bogată în mucină• fiecare lob se deschide prin canal propriu
Particularităţi structurale- Glanda sublinguală -
Particularităţi structurale- Glanda sublinguală -
Particularităţi structurale- Glanda sublinguală -
• glandă compusă tubuloacinară ramificată• glandă de tip seromucos
(90% acini seroşi şi 10% acini micşti)• sistem canalicular:
• ducte intercalate scurte• ducte striate lungi
• secreţie continuă, semivâscoasă; celulele seroase secretă lizozim, lactoferină• canalul excretor principal Wharton (se deschide la nivelul planşeului bucal)
Particularităţi structurale- Glanda submandibulară -
Particularităţi structurale- Glanda submandibulară -
Particularităţi structurale- Glanda submandibulară -
• umidifierea mucoasei linguale, obrajilor şi buzelor • dizolvarea alimentelor prin mucus şi apă• funcţie de protecţie prin:
- lizozim- lactoferină (leagă fierul care este indispensabil pentru
creşterea bacteriilor) - IgA (neutralizează bacterii şi virusuri)
• funcţie digestivă prin:- α- amilază (ptialină) - lipază
Rolurile salivei
PANCREASUL
PANCREASUL
- glandă mixtă- nu are capsulă propriu-zisă- parenchim compartimentat în lobuli- în grosimea septurilor:
- vase sangvine- ducte excretorii- adipocite- fibre nervoase şi neuroni vegetativi
PANCREASUL EXOCRIN
- ocupă peste 95% din volumul pancreasului- morfologie: glandă compusă
tubuloacinară ramificată- glandă de tip seros - seamănă structural cu glanda parotidă, de care se deosebeşte prin următoarele:
- lipsesc celulele mioepiteliale- lipsesc canaliculele striate- apar celulele centroacinoase
PANCREASUL EXOCRIN
PANCREASUL EXOCRINParenchim format din:
1. Acini glandulari:- înconjuraţi de o cantitate minimă de ţesut conjunctiv şi o bogată reţea de capilare sangvine- alcătuiţi din celule seroaseMO: celule piramidale cu nucleu rotund, polaritate tinctorialăME: caracterele unor celule secretoare de proteine:
- conţinut mare în RER, concentrat în zona bazală - granule de secreţie acidofile la polul apical (amestec de proenzime care vor fi activate în lumenul intestinal)- microvili scurţi apicali, asociaţi procesului secretor
PANCREASUL EXOCRIN- Acini glandulari -
PANCREASUL EXOCRINParenchim format din:
2. Sistem canalicular alcătuit din:- canalicule intercalate - canalicule intralobulare- canalicule interlobulare - canale mari:principal (Wirsung) şi accesor (Santorini)- structură:
- epiteliu de acoperire variază de la simplu scuamos/cubic (ductul intercalat) pînă la simplu cilindric (ducteleinterlobulare)- MB- câteva fibre musculare netede (canalele mari)
!!! canaliculele intercalate sunt înconjurate de ţesut conjunctiv reticular!!! canaliculele interlobulare şi mari sunt localizate în ţesut conjunctiv fibros
- tip celular întâlnit numai la nivelul pancreasului- localizate în centrul acinilor- considerate componenta intraacinară a ductelorintercalate
PANCREASUL EXOCRINCelulele centroacinare
PANCREASUL EXOCRIN
PANCREASUL EXOCRIN- Sucul pancreatic -
• lichid alcalin, izoosmotic• conţine:
- apă, elecroliţi- enzime pancreatice:
- α- amilază pancreatică- proteolitice (tripsinogen, chimotripsinogen, procarboxipeptidaze)- lipaze (lipază pancreatică,colesterol-esterază,fosfolipază)- nucleaze- kalicreinogen- inhibitori proteazici
!!! Alcalinitatea este datorată conţinutului mare în ionibicarbonaţi adăugaţi secreţiei de celulele centroacinoase
şi celulele din ductul interclat
PANCREASUL EXOCRIN- Controlul secreţiei sucului pancreatic -
1. umoral:- secretină
↓stimulează secreţia de apa şi ioni bicarbonici
- colecistokinina↓
stimulează eliberarea granulelor de zimogen
- hormonii secretaţi de pancreasul endocrin ↓
prin sistemul port insuloacinar
2. nervos: parasimpatricul stimulează celulele acinare
- insule celulare Langerhans- celule izolate / în grupuri mici în:
– acinii pancreatici– ductele pancreatice mari
PANCREAS ENDOCRINPANCREAS ENDOCRIN
PANCREAS ENDOCRINPANCREAS ENDOCRIN
insule Langerhans1.000000 1- 2%
3030--300 300 μμmm
- Insula Langerhans -
- reţea fină din fibre de reticulină- celule rotunde/poligonale
↓
organizate în cordoane anastomozate- capilare sangvine fenestrate
PANCREAS ENDOCRINPANCREAS ENDOCRIN
Insula Langerhans
Celulele din insulele Langerhans
MO: - citoplasmă omogenă sau fin granulară- nucleu eucromatic, cu nucleol vizibilME: - caracterele unor celule producătoare de amine şi peptide mici
Insula Langerhans
SistemulSistemul port port insuloinsulo--acinaracinar (Fujita(Fujita TT.).)
arteriole aferente
capilaresangvine
capilare sangvine
SISTEMUL PORT INSULOACINAR
arterioleeferente
Tipuri de celule endocrine din insulele Langerhans identificate prin
imunocitochimie1. Celule B/ (70%)
localizare: centrul insulei insulină (51 aa)
2. Celule A/ (20%) localizare: periferia insulei (mai numeroase) glucagon (29 aa)
3. Celule D/ (5-10%) localizare: periferia insulei somatostatin (14 aa) şi gastrină
4. Celule PP/F (1-2%) loc: periferia insulei şi extrainsular polipeptid pancreatic (36 aa)
Insula Langerhans
Insula Langerhans
Celulă B Celulă A
300 nm300 nm 250 nm250 nm
InsulinăInsulină--ZnZn
GlucagonGlucagonGlicentinăGlicentină
Celulă D
300300--350 nm350 nm
Insula Langerhans
Insula Langerhans
100100--150 nm150 nm
Celulă F
Alte peptide/amine identificate în insulele Langerhans prin
imunocitochimie
secretină gastrină bombesină amine biogene grelină
InsulinaInsulina
Lanţ B
Lanţ APreproinsulinaPreproinsulina Peptid C
Secvenţă semnal
Veziculă de secreţie
Protează
ProinsulinaProinsulina
InsulinaInsulinaPeptid CPeptid C
GLUTGLUT-- 22
Celule B ()- Sinteza de insulină -
Secreţia de insulină
administrare de glucoză
Hiperglicemie
INSULINA
adipocite hepatocite celule musculare
Efecte rapide Efecte tardive
Celule B ()- Mecanism de acţiune al insulinei -
Hipoglicemie
GLUCAGON
hepatocite
Diabet zaharat tip 1Diabet zaharat tip 1(insulino(insulino--dependent, IDDM)dependent, IDDM)
Diabet zaharat tip 2Diabet zaharat tip 2(insulino(insulino--independent, NIDDM)independent, NIDDM)
AbsenAbsenţţa insulinei prin a insulinei prin distrugerea celulelor B distrugerea celulelor B
! T! Tratament cu insulinăratament cu insulină
SecreSecreţţie insuficientă ie insuficientă de insulinăde insulină
Scăderea numărului Scăderea numărului de receptori insulinide receptori insulini
Afectarea mecanismului Afectarea mecanismului de semnalizarede semnalizare
DIABET ZAHARATDIABET ZAHARAT
Sindromul ZollingerSindromul Zollinger--EllisonEllison
F I C A T
! al doilea organ ca mărime din organism
!! cel mai mare organ intern
!!! cea mai mare glandă din organism
FICAT – origine embriologică
Diverticul Diverticul hepatichepatic
DiverticulDiverticulcisticcistic
F I C A T
• esenţial pentru viaţă• interfaţă între tubul digestiv şi sânge• glandă mixtă:
- funcţie exocrină: - sinteza bilei
- funcţie endocrine-like: - sinteză de hormoni (SM, GHRH )- modifică structura şi funcţia multor hormoni:
- colecalciferol → 25 hidroxicolecalciferol- conversia tiroxinei → triiodotironină- degradarea insulinei şi glucagonului
STRUCTURA FICATULUI UMAN
• organ încapsulat capsula Glisson• format din:
- parenchim hepatocitehepatocite
plăci (lame) celulare
rereţţea tridimensionalăea tridimensională
- stromă ţesut conjunctiv în cantitate mică
UNITĂŢI MORFOLOGICE ŞI FUNCŢIONALE ALE FICATULUI
1. Lobulul hepatic clasic2. Lobulul portal Sabourin3. Acinul hepatic Rappaport
LOBULUL HEPATIC CLASIC• definiţie:• număr: aprox.1 milion• formă: prismă poliedricăprismă poliedrică (2 mm/ 0, 7 mm)
- venulă hepatică terminală în centru
(vena/venulă centrolobulară)- lame (plăci) de hepatocite
▪ dispoziţie radiară▪ perforate▪ ramificate ▪ anastomozate▪ separate de capilare sinusoide anastomozate
LOBULUL HEPATIC CLASIC
Vena centrolobulară Plăci celulare
• pe secţiune:formă poligonală
▪ în centru venula ▪ în unghiuri spaţii portale▪ hepatocitele cordoane
celulare Remack
- dispoziţie radiară- lăţimea unui hepatocit- grosimea: 2 rânduri
celulare
LOBULUL HEPATIC CLASIC
- La periferia lobulului hepatic clasic -
•• Placa limitantăPlaca limitantă: : - grosimea unui hepatocit- raport cu ţesutul conjunctiv periportal
spaţiu periportal Mall
- formează un perete aproape continuu
LOBULUL HEPATIC CLASIC
Vena centrolobulară
Spaţiu periportal
Mall
- La periferia lobulului hepatic clasic -
• Spaţiul portal Kiernan- localizare şi mărime- conţine:
▪ vena interlobulară▪ artera interlobulară ▪ canal biliar interlobular ▪ unul / mai multe vase limfatice▪ fibre nervoase amielinice
Triadaportală
LOBULUL HEPATIC CLASIC
LOBULUL HEPATIC CLASIC
SPAŢIUL PORTAL KIERNAN
SPAŢIUL PORTAL KIERNAN
• definiţie:• pe secţiune:
formă triunghiulară▪ în centru un spaţiu portal▪ în fiecare unghi
↓o venă centrolobulară
LOBULUL PORTAL
ACINUL HEPATIC• definiţie:• pe secţiune:
formă romboidală
- în funcţie de localizare hepatocitele diferă prin:
▪ mărime▪ conţinut în organite▪ activitatea enzimatică
- are 3 zone funcţionale cu dispoziţie concentrică
ACINUL HEPATIC
UNITĂŢI MORFOLOGICE ŞI FUNCŢIONALE ALE FICATULUI
HEPATOCITUL
• 80% din populaţia celulară a ficatului• celulă exocrină / endocrină• durata medie de viaţă: 150 de zile• dimensiuni: 30/20 m• formă: celulă poliedrică
2 tipuri de suprafeţe:
- suprafeţe sinusoidale poli vasculari- suprafeţe canaliculare poli biliari
HEPATOCITUL
HEPATOCITUL
HEPATOCITUL• MO: nucleunucleu
- uninucleate- central, eucromatic, frecvent poliploid - binucleate (25%)- numărul creşte:
- cu vârsta- în timpul proceselor de regenerare
- mitoze - rare glicocalix cu GP inhibitoare- frecvenţă crescută în regenerare
HEPATOCITUL
• MO: –– nucleunucleu–– CitoplasmaCitoplasma: : eozinofilă şi fin granulară
corpi bazofili Berg
- numeroase incluziuni- tinctorialitatea variază în raport cu:
▪ localizare▪ aportul alimentar
HEPATOCITUL
HEPATOCITUL
•• inclziuni de glicogeninclziuni de glicogen- localizare- variază în raport cu:
▪ ritmul diurn▪ starea de nutriţie
•• incluziuni lipidiceincluziuni lipidice- localizare- caracter tranzitoriu- frecvente în:
▪ sarcină şi lactaţie▪ etilism ficat gras
HEPATOCITUL
INCLUZIUNI LIPIDICE ÎN FICATUL GRAS
ME: celulă polarizatăcelulă polarizatăconţinut mare în organite celulare
activitatea celulei
localizare la nivelul
lobulului hepatic
HEPATOCITUL
• ME: RERRER- localizare: pol vascular- corespondent în MO- rol: sinteză de proteine
de export▪ nu sunt stocate▪ variate proteine plasmatice
- albumine- factori de coagulare- globuline- proteina din LP- proteine transportoare- factori de creştere
HEPATOCITUL
• ME: poliribozomipoliribozomi- rol: sinteză deproteine endogene
HEPATOCITUL
• ME: RENREN- localizare: dispersat- se continuă cu RER- rol: ▪ metabolismul glicogenului▪ sinteză de colesterol▪ formarea TG▪ deiodarea tiroxinei ▪ detoxifiere/inactivare prin:
- oxidare- conjugare
▪ formarea bilei
HEPATOCITUL
Rolul REN în formarea bileiHEPATOCITUL
• ME: mitocondriimitocondrii- localizare: dispersate- număr şi dimensiuni:
variază în raport
cu localizarea hepatocitului
HEPATOCITUL
• ME: complex Golgicomplex Golgi- localizare: perinuclear → pol
biliar- număr:
▪ multiplu (50/celulă)▪ unic cu ramificaţii
- rol:▪ glicozilarea proteinelor▪ excreţia proteinelor ▪ formarea lipoproteinelor▪ formarea lizozomilor
HEPATOCITUL
• ME: lizozomi (corpi biliari)lizozomi (corpi biliari)- localizare: polul biliar- foarte heterogeni- rol:▪ catabolizarea:
- substanţelor exogene- organitelor perimate
▪ menţinereaparenchimului hepatic▪ stocare de ioni
↓acumularea în cantităţi mari:
- hemocromatoză - hemosideroză
HEPATOCITUL
• ME: peroxizomiperoxizomi (corpii den(corpii denşşi)i)- localizare:
- pol biliar - REN / glicogen
- număr- rol:
▪ procese de detoxifiere(oxidază şşi catalază)▪ gluconeogeneză ▪ metabolismul purinelor
acid uric▪ metabolismul alcoolului
acetaldehidă▪ oxidarea acizilor graşşi
HEPATOCITUL
• ME: membrana membrana plasmatică plasmatică
domenii specializate:- spre polul vascular- spre polul biliar
HEPATOCITUL
1. Domenii membranare – spre polulvascular
• 75 % din suprafaţa membranară•• microvilimicrovili
măresc suprafaţa de aproximativ 6 ori• este separată de peretele capilarului sinusoid
sspapaţţiu perisinusoidal Disseiu perisinusoidal Disse
SPAŢIUL PERISINUSOIDAL DISSE
• definiţie• dimensiuni: 150-200 A• conţine:
- microvilii hepatocitelor- benzi formate din fibre de reticulină- celulecelule perisinusoidale (celule perisinusoidale (celule ItoIto))- insule cu celule hematopoieticecelule hematopoietice
- numeroase în viaţa fetală- rare la adult (excepţie anemiile cronice)
SPAŢIUL PERISINUSOIDAL DISSE
SPAŢIUL PERISINUSOIDAL DISSE
lumenul capilarului sinusoid
CGfibre de reticulina celula Ito microvili
spaţiu Disse
joncţiune strânsă
canalicul biliar
mitocondrie
spaţiu Disse
microvili
RER
celulă endotelială
RENcelulă Kupffer
lumenul capilarului sinusoid
SPAŢIUL PERISINUSOIDAL DISSE
Celule perisinusoidale Ito Celule perisinusoidale Ito (celule hepatice stelate)(celule hepatice stelate)
• origine• număr: 1/20-25 hepatocite • localizare• particularităţi: - organite slab reprezentate
- numeroase picături lipidice - proprietăţi contractile → esteri de vitamină A
Celule perisinusoidale Ito Celule perisinusoidale Ito (celule hepatice stelate)(celule hepatice stelate)
• origine• număr: 1/20-25 hepatocite• localizare• particularităţi:• rol:
- depozitează vitamină A exogenă- secretă colagen tip III- posibil rol hematopoietic în viaţa fetală
• în condiţii patologice modificări de fenotipmodificări de fenotip:miofibroblaste
- colagenizările din spacolagenizările din spaţţiul Disseiul Disse-- cresc rezistencresc rezistenţţa vascularăa vasculară
2. Domenii membranare – spre polul biliar• 15 % din suprafaţa membranară• membranele adiacente delimitează un canal
intercelular (canalicul biliar)canalicul biliar)↓
- microvilimicrovili la nivelul canalicululuila nivelul canaliculului- filamente de actinăfilamente de actină în citoplasma care circumscriu canalicul
- joncjoncţţiuni strânseiuni strânse deasupra şi dedesubtul canaliculului
- intensă activitate ATP-azică la nivelul microvililor
CANALICULI BILIARI
CANALICULI BILIARI
• cantitate mică• localizare:
- capsula Glisson- la nivelul hilului septuri conjunctive
- înconjură vasele, ductele şi nervii- la nivelul lobulului fibre de reticulină
- susţin parenchimul- menţin deschise capilarele sinusoide
ŢESUTUL CONJUNCTIV
ŢESUTUL CONJUNCTIV
• mare putere de regenerare
hiperplazie şi hipertrofie celulară• la repetarea agresiunilor:
- regenerarea hepatocitelor- producţie crescută de ţesut conjunctiv
fibroză hepaticăfibroză hepatică
- debutează în spaţiile portale- septuri conjunctive neregulate
pierderea treptată a arhitecturii normale a organului
REGENERAREA FICATULUI
VASCULARIZAŢIA SANGVINĂ A FICATULUI
• bogată vascularizaţie: 25% din debitul cardiac25% din debitul cardiac• dublă vascularizaţie:
* vascularizaţie funcţională vena portăvena portă- 75 % din volumul sangvin hepatic- aduce la nivelul ficatului:
- substanţe nutritive şi toxice absorbite - produşi de degradare ai Hb (splină)- secreţia endocrină pancreatică şi
gastrointestinală* vacularizaţie nutritivă artera hepaticăartera hepatică
- 25% din volumul sangvin hepatic- aduce la nivelul ficatului sânge oxigenat
VASCULARIZAŢIA SANGVINĂ A FICATULUI
Artera hepatică Artera hepatică Vena portăVena portă
capilarele capilarele capilarele capilarele arterei hepaticearterei hepatice venei portevenei porte((spaspaţţiu portaliu portal)) (sinusoide)(sinusoide)
((intralobularintralobular))
VASCULARIZAŢIA SANGVINĂ A FICATULUI
Capilarele sinusoide
• bogată reţea intralobulară• conţin amestec de sânge venos şi arterial
hepatocitele nu sunt expuse niciodată unui
sânge complet oxigenat• sensul de circulaţie a sângelui:
periferia lobulului centrul lobulului
Capilarele sinusoide
Capilarele sinusoide
• bogată reţea intralobulară• conţin amestec de sânge venos şi arterial • sensul de circulaţie a sângelui• traseu sinuos• perete format din:
- endoteliu discontinuu:- celule endoteliale- celule Kupffer
- lamina bazală discontinuă:- fibre de reticulină
1. Celulele endoteliale• predomină ca număr• alungite, cu nucleu care proemină în lumen• ME:
- puţine organite celulare- numeroase fenestre, fără diafragm- numeroase vezicule de pinocitoză- joncţiuni gap
• enzime cu rol de transport: - ATP-ază- fosfatază alcalină
1. Celulele endoteliale
1. Celulele endoteliale
1. Celulele endoteliale
2. Celule Kupffer
• aparţin Sistemului mononuclear fagocitaristemului mononuclear fagocitar• număr şi localizare • formă stelată, bombează în lumen• se pot divide • MO: se evidenţiază cu coloranţi vitali• ME:
- numeroase mitocondrii - RER - lizozomi, fagolizozomi, corpi reziduali - nu formează joncţiuni cu celulele endoteliale
2. Celule Kupffer
2. Celule Kupffer
2. Celule Kupffer• rol:
- sinteză de proteine de export (5%)- imunitate:
- receptori de suprafaţă pentru Ig şi C- secretă interleukine, citokine, TNF- activitate fagocitară
după splenectomie
- se amplifică- devine esenţială
VASCULARIZAŢIA LIMFATICĂ A FICATULUI
• capilare limfatice absente în lobulii hepatici• origine: plasma din spaţiul Disse
spaspaţţiile periportale Malliile periportale Mall
capilare limfatice din spaţiile portale
•• bine dezvoltată bine dezvoltată îîn span spaţţiile extracelulareiile extracelulare- ţesut conjunctiv trabecular
însoţesc vasele şi canalele biliare - capsulă
SISTEMUL CANALICULAR BILIAR
• Bila: produsul de secreprodusul de secreţţie exocrinie exocrin al ficatului• Sensul de circulaţie a bilei:
centrul lobulului periferia lobulului
SISTEMUL CANALICULAR BILIARA. căi bilare intrahepatice:
intralobulare- canalicule biliare- canalicule (pasaje) Hering- canalicule biliare cu perete propriu
extralobulare- canale biliare perilobulare- canale biliare extralobulare- canale hepatice lobare
B. căi bilare extrahepatice: canal hepatic comun canal cistic canal biliar comun (coledoc)
SISTEMUL CANALICULAR BILIAR
A.1. Canalicule biliare ( 0,5 m)
• segmentul iniţial al sistemului canalicular• nu au perete propriu
spaţiu delimitat de membranele a două
hepatocite învecinate• MO: mici cavităţi între hepatocite învecinate
formează o reţea între hepatocite
A.1. Canalicule biliare ( 0,5 m)
A.1. Canalicule biliare ( 0,5 m)
A.1. Canalicule biliare ( 0,5 m)
A.2. Canalicule (pasaje) Hering ( 1,5 m)
• sunt în raport cu hepatocitele din placa terminală• au perete propriu:
- epiteliu simplu cubic:- hepatocite- colangiocite
↓activitate contractilă
- lamină bazală continuă• conţin celule stem
A.3. Canalicule cu perete propriu
• localizare: în spaţiul periportal Mall• au perete propriu:
- epiteliu simplu cubic↓
numai colangiocite- lamină bazală continuă
Canalicule biliare
A.4. Canale biliare extralobulare
• localizare: - în spaţiile portale - în septurile conjunctive
• structură:- epiteliu simplu cubic / cilindric cu MV- MB
• pe măsură ce diametrul creşte:- ţesut conjunctiv bogat în fibre elastice- fibre musculare netede
B. Canale biliare extrahepatice• Structură:
1. Tunica mucoasă2. Tunica musculară 3. Adventice
B. Canale biliare extrahepatice• Structură:
1. Tunica mucoasă- epiteliu simplu cilindric cu celule mucoase- corion bogat în:
- fibre elastice- infiltrate limfoide- glande tubuloacinoase de tip mucos
!!! Particularităţi:- în canalul cistic pliuri spiralate cu ax muscular (valve spirale Heister)- în canalul coledoc celule endocrine
(somatostatin)
1. Tunica mucoasă2. Tunica musculară
- iniţial strat discontinuu- ulterior devine continuu
!!! Particularităţi: în canalul coledoc prin îngroşare sfincterul Oddi
3. Adventice
B. Canale biliare extrahepatice