Transcript

Scanned DocumentDEEPAK CHOPRAGALEAMAGULUIDESPRE LIBERTATEA SPIRITUALADeepak Chopra nepropuneoprovocareuimitoare- aceea de a pasi pe calea magului, o calatorie inlmaginatieJnsperanta,increativitate.Estepovoca-readeanetransformainpersoaneliberesiiubitoa-re^eanepreschimbacalitatlleinferioar^precumfnca,ignoranta,rusinea,mcelemaipretioasesenti-mentecareexista:iubiresiimplimre. 'Avemnevoiede calea magului pentru a ne ridica dinlucrurilecomune si din banalitate catre un mod maiprofund de mtelegere a viedi. A incepe sa iraiestimseamna sa-ti cuceresti dreptu! de a spune oricedorestUeaficeeace'vreisafiisideafaceceeacevreisafaci.Cele 20 delectiispirituale din aceasta carte neajutasa depasim perceptia realitatii imediate si sa nedeschidem mintea la transformarile care pot apareainviatanoastdCutotiivremsafimmaiiubitorisimaic^vremsadescoperimnaturaspiritualasitotusi esuam deseori. Scopul invataturilor acesteicyesteaceladeaneaflacalauzainterioara,voceaintelepciuniinoastreadormite.Urmi cak mmlm, vom Mu imfmISBN ti73-fl35b-m-flIIc o I e c t i ac a r t ic h e i e 30.M. Scott PeckDrumul catre tine insufi 31.Jinny S. DitzlerCel mai bun an 32.Og MandinoAlegerea 33.Zig ZiglarMotive pentru a zimbi 34.Spencer JohnsonDa sau Nu 35.John C. MaxwellReallzeaza-te pe deplin 36.Bill Qualn10 regull de mcilcat& 10 reguli de urmat 37.Jacques Salom6Daca m-a$ asculta,m-a mtelege 38.Dale Carnegie& Associates, Inc.Liderul po^l fl tu 39.Ron HoffRegulile unel prezentaride succes 40.B.C. Lundin, H. Paul,J. ChrlstensenFish! Traiefte-tl piatal 41.Marian StanE rmdul tau 42.Michael BeerBucurla de a mvinge 43.Robert T. KlyosakiCopll bogat, copll istet 44.Scott W. VentrellaForfa gindirii pozltivein afacerl9I7897381135 61 46ii>29.John C. MaxwellCum sa devil popularDfitak Choi-ka a sens 25 de aiiii, traduse in35 de limbi. Kste de nsemenea auforul a maimult de 100 de casete video si audio; printreacestea se numarS cinci programe foarte bineprimite de pubiicul de televiziune. In 1999, dr.Deepak Chopra a fost selectat de revista Timein topul celor ,,100 de modele si eroi ai secolu-lui", fiind descris drepf poetul-profet al me-dicinii alternative".Este presedinte si fondator al The Chopra Cen-ter for Well Being, din La Jolla, California.6DEEPAK CHOPRADEEPAK CHOPRAGalea maguluiDespre libertatea spiritualaTraducere deLUCIAN POPESCU6DEEPAK CHOPRAArielle Ford, pentru credinta neclintitf in autocunoastere,pentru entuziasmul ei contagios si pentru angajamentul ei dea transforma vietile a atit de multi oameni.i Lynn Franklin, Janet Stein, Linda Grey, Linda Guber,Suzanne Todd si Charles Weingarten, pentru cSldura lor au-tentica si prietenia lor plina de iubire.6DEEPAK CHOPRAPARTEA IIntroducere in lumeamaguluiOamenii vor s& tie de ce eu, care vin din India, sint atit deinteresat de magi. RSspunsul meu este urmStorul: in India,inc3 se mai crede in existenta magilor. Ce este un mag? Nueste doar eel ce tie sa faca vrSji, ci i eel care poate provocatransformari.Magul poate preschimba frica m bucurie ?i rtd&miciain tmplinire.Magul poate preschimba timpul mctrginit m eternitate.Magul te poate purta dincolo de limite,spre nemdrginire.Crescind in India, tiam cS toate acestea sint adevSrate.Uneori, pe la casa noastra treceau bSrbati in haine albe, cusandale in picioare; chiar ?i pentru un baiat increzator ei pS-reau fiinte foarte speciale. Erau oameni ce traiau intr-o pacedeplina; emanau bucurie ?i iubire; urcu9urile si cobori^urilevietii de zi cu zi pareau sS nu-i atinga deloc. Noi ii numeamguru sau indrumatori spirituali. Dar mi-a luat mult timp pinasa-mi dau seama ca un guru ?i un mag sint acela^i lucru. Fie-care societate isi are invatatorii, profetii si vindecatorii sai; guruera cuvintul cu care noi ii numeam pe cei ce posedau cunoa-terea spirituala.In Occident, magul este vSzut in primui rind ca un vrSji-tor ce practica alchimia, transformind metalele inferioare inaur. Alchimia exista i in India (de fapt, acolo a lost inventa-ta), dar cuvintul alchimie este in realitate un nume incifrat. Elsemnifica transformarea fiintelor umane in aur ?i transforma-Calea magului 1110DEEPAK CHOPRArea calitatilor noastre inferioare, precum frica, ignoranta,vrajma^ia i rusinea, in cele mai pretioase lucruri care existsiubire si implinire. A^adar, invStatorul care Ui poate arStacum sa te transformi intr-o persoana libera si iubitoare esteun alchimist si aa a fost dintotdeauna.Cind am intrat la liceu, la New Delhi, $tiam deja multe de-spre eel mai faimos mag din traditia occidental. Merlin. Lafel ca oricine, 1-am indragit imediat. Mai tirziu, mi s-a deschisintreaga lui lume. Inca mai tin minte zeci de strofe din poe-mul epic al lui Tennyson, Idylls of the King {Idilele regeliii), pecare eram pusi sa-1 invatam pe de rost in zilele fierbinti de?coaIa de pe atunci. Am citit pe nerSsuflate orice alta lucrarecare mi-a cazut in miini despre regele Arthur. Nu mi se pareanefiresc sa stiu totul despre seninul i verdele Camelot, chiardaca traiam sub insuportabilul soare tropical, sau sa imi do-resc sa caiaresc precum Lancelot, chiar daca m-as fi sufocat inarmura, sau sa cred ca pe^tera de clestar a lui Merlin a existatcu adevarat, in ciuda asigurarilor date de toti autorii ca ma-gii exista doar in mitologie.Eu stiam altceva, pentru ca eram un baiat din India si ii in-tilnisem.DE CE AVEM NEVOIE DE MAGITimp de 30 de ani am reflectat asupra cunoa?terii pe care odetinea magul. Am caiatorit la Glastonbury ?i in West Country,am urcat pe Tor si am vazut dealul unde se presupune cSdorm Arthur si cavalerii sSi. Dar ceva mai misterios, nevoiade transformare, ma tot atragea spre arta magiei. An dupa an,am simtit ca timpurile noastre au nevoie de aceasta cunoaste-re mai mult ca oricind. Acum, matur fiind, imi petrec timpulde lucru vorbind si scriind despre cum pot fi atinse libertateasi implinirea deplina. Doar de curind mi-am dat seama cS lu-crurile despre care vorbesc se numesc alchimie.in cele din urma, m-am gindit ca as putea aborda acest su-biect intr-o maniera interesanta, prin intermediul celei maiminunate relatii povestite vreodata, i anume aceea dintreMerlin si baiatul Arthur, din vremea cind ei traiau in pesteraCalea magului 1110DEEPAK CHOPRAde clestar. Asa cum e prezentata in aceasta carte, pe^tera declestar este un loc privilegiat in interiorul inimii omului. Esterefugiul sigur, in care exista o voce inteleapta ce nu cunoateteama, unde framintarile lumii exterioare nu pot patrunde. In'petera de cletar a existat dintotdeauna un mag i va fi me-reu acolo nu trebuie decit sa intri si $3 asculti.Oamenii modemi traiesc in lumea magului in aceeasi ma-sura ca ?i generatiile trecute. Joseph Campbell, marele profe-sor de mitologie, spunea ca orice om care sta la un coif destrada asteptind ca semaforul sa indice verde asteapta de faptsS pa?easca intr-o lume a faptelor eroice si a actiunii mitice.Insa noi nu sesizam ocazia. Traversam fara a observa sabia in-fipta-n piatra ce se afla dupa coltul strazii.Caiatoria in miraculos incepe aici. Acum este eel mai bunmoment pentru a incepe. Calea magului nu exista in timp este pretutindeni i niciunde. Este a oricui si a nimanui. Aaca aceasta carte vorbeste despre a pretinde ceea ce este deja altau. Dupa cum spune cea dintii invajatura a primei lectii:!n fiecare dintre noi existd un mag.EI vede ?i cunoa?te totul.Este singura afirmatie din carte ce trebuie acceptata pe in-credere. Odata ce descoperi magul din interior, invataturilese succed de la sine. De multi ani, acest mod de invatarespontana s-a aflat in centrul vietii mele de fiecare zi; am pri-vit $i am asteptat sa aud ce are de spus calauza interioara,Nici o alta modalitate de invatare nu este mai fascinanta.L-am auzit pe Merlin vorbind prin zgomotul asurzitor alaeroportului, prin copacii fosnind de pe aleea spre plaja ?ichiar prin televizorul meu. O statie de autobuz se poatetransforma intr-o pestera de clestar atunci cind esti deschis laoasemenea experienta.De ce avem nevoie de calea magului? Avem nevoie de eapentru a ne ridica din lucrurile comune si din banalitate catreun anume mod de intelegere, pe care sintem inclinati sa ilatribuim mitului, dar care de fapt ne este la indemina, aici siacum. A incepe sa traiesti inseamna sa-ti cuceresti dreptul dea spune orice doresti, de a fi ceea ce vrei sS fii si de a face ceeace vrei sa faci. Camelot reprezinta simbolul unei astfel de eli-Calea magului 1112DEEPAK CHOPRAberari. De aceea privim in urmS, la Camelot cu atita nostalgiesi admiratie. Viafa a fost mereu dificila de atunci incoace.Un discipol a mers odata la marele maestru ^i i-a spus:De ce ma simt atit de apSsat inlSuntrul meu, incit imi vinesS tip?" Maestrul 1-a privit si i-a raspuns: Pentru ca toata lu-mea simte la fel."Cu totii vrem sa fim mai iubitori si mai creativi, vrem sane exploram natura spirituala i totusi e^uam deseori. Ne in-cuiem in propriile noastre inchisori. Unii oameni insa auspart carcera care face viata atit de limitata. Ascultati ce spu-ne poetul persan Rumi: ECalea magului 1514DEEPAK CHOPRAlectiei" include unele exercitii care pot parea pasive, pentruca multe dintre ele sint experimente ale gindirii.Ce este un experiment al gindirii? Este o modalitate de a-ticonduce mintea in locuri noi si de a vedea lucrurile diferit.Magul stie ceva profund si important daca vrei sa schimbilumea, este nevoie sa-ti schimbi atitudinea fata de ea. Odata,Einstein s-a intins pe o canapea, a inchis ochii si a vazut unom calatorind cu viteza luminii. Urmarind aceasta imaginece-i stimise curiozitatea, el a inceput sa faca diferite experi-mente de gindire; era o stare asemanatoare cu aceea a unuiom cazut pe ginduri. in citiva ani insa, atitudinea intregiilumi stiintifice s-a transformat; natura a confirmat viziuniletranscendente ale lui Einstein.Daca o fantezie aparuta stind pe o canapea poate schimbalumea, atunci trebuie sa existe puteri extraordinare in experi-mented gindirii. Nimic nu este cu adevarat invatat pina cindnu este trait. Ratiune, experienta, spirit odata ce acestea seunesc, calea magului se deschide, iar scena este pregatitapentru alchimie. intelepciunea din interiorul tau este ca oscinteie care, odata aprinsa, nu mai poate fi stinsa.Pentru a reuni ceea ce am spus, sugerez urmatoarea abor-dare: 1.Stai linistit un moment, inainte de a citi o lectie anume. 2.Citeste aforismele, iar apoi stai citeva momente pentrua le iasa sa-ti patrunda in minte. Recitete-le de cite orivrei. Da friu liber propriilor reactii si intuitii deseori,acestea sint cele mai valoroase lucruri pe care le veiprimi. 3.Continua sa citesti restul materialului de la lectia res-pectiva: povestea lui Merlin si a lui Arthur, sec^iunea in-titulata Talmacirea lectiei" i sectiunea intitulataAplicarea lectiei".4.Cind Aplicarea lectiei" con tine un exercitiu practicsi cele mai multe contin rezerva-ti citeva minute pen-tru a face exercitiul. Iti va fi de folos sa repeti exerciMde-a lungul zilei, daca doresti sa duci intreaga experien-ta pina la capat.Recite^te fiecare lectie de cite ori vrei, o data sau de maimulte ori; trSieste o zi sau o sSptamina prin prisma acelei lec-tii. Nu exists un program fix pentru acest proces. Te previndoar ca trebuie sa traiesti fiecare lectie eel putin o zi i ca nueste nevoie sa te grabesti sa absorbi prea mult odata.CEI ?APTE PASI AI ALCHIMIEIPartea a treia a acestei carti trateaza despre stadiile trans-formarii, pe care discipolul le parcurge sub indrumarea ma-gului. Eu le numesc cei sapte pasi ai alchimiei, care incep dela nastere si due in cele din urma la transformarea totala. Al-chimia este stiinta transformarii lucrurilor in aur, in aceastasubstanta perfecta, incoruptibila. in gindirea oamenilor, au-rul este un simbol pentru spiritul pur. Spunem ca cei ?aptepa?i au fost parcursi atunci cind o persoana a trecut dincolode limitari, a aruncat toata teama si a descoperit spiritul purin interiorul sau.Nu exista calatorie mai minunata. Pe vremea regelui Arthur,aceasta calatorie ar fi fost numita aventura cavalereasca; telulsuprem al unei astfel de aventuri a fost dintotdeauna SfintulGraal, care este in mintea oamenilor eel mai putemic simbolpentru spiritul pur. Asa ca pentru mine alchimia si Graalulsint unul i acelasi lucru. In amindoua cazurile, este vorbadespre o cautare profunda a aspectului etern al vietii, ce adu-ce fiecSruia lucrurile la care viseaza iubire pur'a, bucuriepura, implinire pura in spirit.Este indiferent daca mai intii citesti partea a doua sau par-tea a treia a earth. Fiecare are propriul ei stil i o abordare pro-prie, dar amindoua provin din lumea magului. Merlin traiestein amindoua, iar scopul sau este mereu acelasi a ne invatape fiecare dintre noi cum sa atingem perfectiunea, pe care sitrupul ar trebui sa o mosteneasca.In ultima instanta, aceasta carte vorbete despre o aventu-ra ce te va purta de la o viata dominata de ego i de zbaterilelui catre o noua viata, dominata de miracole. Nu exista doioameni care sa invete in acelasi ritm, dar foamea de miracoleste atit de puternica in fiecare, incit mi-as dori sa-ti fiu ala-turi in ziua in care cunoaterea magului va incepe cu adeva-rat sa rasara in tine ^i, odata cu ea, noua ta viata. Dezvalui-rea pina la capat a intregului tau potential spiritual este ceeace te a^teapta nimic mai putin.Nota: Fiind un profet, magul nu are gen, ?i doar stingadalimbii il face pe Merlin sa fie un el" (a?a cum se intimpla icu Dumnezeu, prooroc, profet ?i cu multe alte cuvinte, ce depa-^esc cu mult distinctia masculin-feminin). Magiciant este uncuvint stingaci, aa ca va rog sa luati aminte ca mag se aplicatot atit de bine femeilor ca i barbatilor. Putem spune chiar caintoarcerea artei magiei a fost intimpinata de catre femeiledin societatea noastra mai repede decit de oricine altcineva.PARTEA A II-AGalea magului1919 Exista o invatatura numita calea magului, spuse Merlin.Ai auzit de ea?Arthur, baiat fiind, se caznea sa faca focul i nu se descur-ca prea bine. A face focul in diminetile umede de la inceputulprimaverii din West Country rareori este o treaba usoara. Nu, n-am auzit niciodata de ea, spuse Arthur, dupa oclipa de gindire. Magi? Adica vrei sa spui ca ei fac lucrurile inalt fel? Nu, le fac aa cum le facem si noi, raspunse Merlin.Apoi, pocnind din degete, aprinse gramada uda de car-buni, pe care-o adunase Arthur, pentru ca devenise cam ne-rabdator dupa incercarile stingace de a face focul ale baiatu-lui. Imediat tisni o flacarS. Dupa aceea. Merlin ii desfacumiinile ?i facu sa apara ceva de mincare din vazduh doicartofi rosietici ?i o gramajoara de ciuperci de padure. Infige-le in frigare si frige-le, daca vrei, spuse el.Arthur dadu din cap in semn ca e de la sine inteles. Aveacam 10 ani. Singurul om pe care-1 cunoscuse vreodata eraMerlin. Erau impreuna de mai multa vreme decit isi putea elnminti. Trebuie sa fi avut o mama, dar chipul ei nu se gaseaprintre amintirile lui, nici macar ca o imagine inceto?ata.Batrinul, cu barba lui alba fluturind, isi ceruse dreptul lacopilul de vita regeasca doar la citeva ore dupa ce acesta senascuse.Sint ultimul care mai urmeaza calea magului, spuseMerlin. Si s-ar putea ca tu sa fii ultimul care o invata.Asezind frigaruile pe foe, Arthur privi peste umar. Acumera nedumerit. Sa fie Merlin un mag? Nu i se paruse nicioda-20DhEfAK CHOPRA20DhEfAK CHOPRAtS ca ar fi asa ceva. Ei doi traisera singuri in pestera de clestardin padure. Stralucirea pe^terii le dadea lumina. Arthur rnva-fase sa inoate transformindu-se in pete. Cind dorea sa ma-nince, mincarea aparea de la sine sau i-o dadea Merlin. Oare'nu asa se intimpla pentru oricine altcineva? Vreau sa tii ca o sa pleci de aici in curind, continuaMerlin. Fii atent sa nu-ti cada cartoful in cenusa!Bineinteles ca baiatul deja il scapase. Pentru ca Merlin tra-ia invers in timp, atentionarile lui veneau inevitabil prea tir-ziu, dupa ce unele dezastre minore deja se produsesera.Arthur curata de cenusa coaja cartofului si il puse inapoiin frigarea facuta din lemn verde de tei. Nu-i nimic, spuse Merlin. Cartoful acela poti sa-1 iei tu, Ce vrei sa spui cu plecarea? intreba Arthur. El nu fuse-se decit de citeva ori in satul din apropiere, atunci cind Merlinvoise sa mearga la piata; si de fiecare data magul avusese gri-ja sa fie amindoi degh'izati in pelerine grele cu gluga. Totusi,baiatul fusese un observator atent si ceea ce vazuse la ceilaitioameni ii daduse de gindit.Merlin arunca o privire ciudata cu coada ochiului catrediscipolul sau: Te trimit in mlatina sau, dupa cum o numesc muri-torii, in lume. Te-am (inut departe de mla^tina in toti acestiani, invatindu-te ceva ce nu vei uita.Facu o pauza, astfel incit cuvintele lui sa fie mai bine au-zite, apoi zise: Calea magului.Dupa ce rosti aceste vorbe, nici unul dintre ei nu mai scoa-se vreun cuvint, dupa cum se intimpla de multe ori intrevechii tovarasi. Batrinul ?i baiatul aproape ca respirau amin-doi acelasi aer, asa ca Merlin trebuie sa-5i fi dat seama de ne-linistea care dadea tircoale mintii lui Arthur, ca o pantera incu^ca.Dupa ce mincara, baiatul se duse sa se spele in fintina deazur de la intrarea in pestera. Cind se intoarse. Merlin stateala soare, pe stinca lui preferata (statea la soare este mult spus norii pufo^i se departasera doar cit sa lase o raza de soare sastrapunga coroanele copacilor $i sa se anine in parul alb alCalea magului21Calea magului21magului). Primele cuvinte care ieira din gura Miatului aufost: Ce se va Intimpla cu tine? Cu mine? Nu te umfla in pene! O sS ma descurc perfectfSra ajutorul tSu, multumesc.Imediat ce sfirsi replica nepoliticoasS, Merlin i?i dadu sea-ma ca ranise sentimentele baiatului. Dar magii nu prea sintdispui sa-si ceara scuze. Un arc lung, aratos, facut din lemnde frasin alb aparu pe pamint, linga Arthur, care-1 ridica ager?i incepu sa-i ciupeasca coarda. Pentru ca intre ei se stabiliseun cod tacit, baiatul tia ca pentru batrin aceasta era o formade a-i cere scuze. Nu soarta mea ma ingrijoreaza, continua Merlin, cipierderea acestei cunoateri. A?a cum am mai spus, tu s-arputea sa fii ultimul care invata calea magului. Atunci o sa ma asigur ca nu va fi pierduta, promiseArthur.Merlin dadu din cap aprobator. Apoi, tot restul zilei ?imulte zile dupa aceea nu mai vorbi despre calea magului. tn-tr-o dimineata de iunie insa, cind se trezi, Arthur isi gasi pa-tul lui din crengi de pin acoperit de zapada. Se ridica tremu-rind si-i scutura invelitoarea din blana de cerb, stirnind unnor de fulgi albi in aer. Credeam ca faci acest lucru doar in decembrie, spuseel, dar Merlin nu-i raspunse. Statea nemicat in mijlocul cer-cului de zapada care acoperea locul. in fata lui, se afla o stra-nie aparitie o lespede mare de piatra, cu o sabie infipta inea. In ciuda gerului, nici un fulg de zapada nu cazuse pe pia-tra, iar lama se inalta curata in aer, un metru si jumatate deotel stralucitor de Damasc. Ce e asta? intreba Arthur. Vederea acelei pietre iidaduse fiori, desi nu ?tia din ce cauza. Nimic! raspunse Merlin. Iti amintesti de ea?Dupa o clipa, sabia infipta in piatra incepu sa dispara;dupa ce Arthur se spala de dimineata, poiana lui Merlin eraiarai calda, toti fulgii de zapada se topisera de la soarele devara, iar lespedea se naruise ca un vis. Baiatului aproape ca iidadura lacrimile, fiindca tiu ca acesta fusese gestul de adioal lui Merlin sau gestul de adio ?i de amintire.22DEEPAK CHOPRA23Ce s-a intimplat cu Arthur dupa ce a iesit in lumea largStine acum de legends, in cele din urma, s-a gasit pe sine in-tr-o dimineata inzapezita de Cradun in Londra, in curtea ca-tedralei, unde misterioasa sabie infipta-n piatra reaparuse inmod tainic. Spre uluirea mulfimii de oameni ce iesisera dinbiserica, el a scos sabia din stinca si 5i-a cerut dreptul sau dea fi rege. A luptat in lungi si mari rSzboaie pentru a infringecete de rivali la tron, apoi si-a stabilit reedinta in Camelot. Intoate zilele sale, a trait secretele caii magului. A murit apoi sia intrat in istorie. Generatiilor urmatoare le-a ramas sa se in-trebe ce 1-a invatat oare Merlin pe elevul sau in acei ani traitiin padure, inainte ca baiatul Arthur sa se fi indreptat catre sa-bia infipta-n piatra si sa-si fi luat in stapinire destinul, cumina pe minerul ei incrustat cu diamante.Dupa ce Camelotul s-a prabusit, lumea lui Arthur a fost siea maturata. Tara a recazut in vrajba si ignoranta, iar Merlins-a dovedit a fi fost ultimul dintre cei de rangul sau, asa cumprezisese. Dupa el, nu a mai aparut nici un mag in istoriaApusului.Dar Merlin nu a crezut niciodata ca intorsaturile istoriei aravea vreo influenta asupra caii magului. Ceea ce stiu eu estein aer", ii placea lui sa spuna. Respira si va fi acolo." Magiicunosteau lucrurile eterne si, prin urmare, visteria stiintei lortrebuie sa se afle in afara curgerii timpului. Drumul e deschis.El incepe oriunde ?i nu merge spre un loc anume, insa ajun-ge intr-un loc real, Toate acestea se deapana pe masura ce as-cultam cuvintele lui Merlin.22DEEPAK CHOPRA23LECTIA1tn noi toti exista un mag. El vede ?i $tie totul.Magul este dincolo de contrarii precum lumina ?i mtunericul,binele $i rdul, pldcerea si durerea.Tot ceea ce vede magul t$i are rSdacinile in lumea nevazuta.Natura reflects dispozifia magului.Trupul $i mintea pot adormi, dar magul este mereu treaz.Magul posedd secretul nemuririi.Uite! spuse Merlin intr-o zi, Tmpingindu-i lui Arthur ostrachina cu supa. Gusta!$ovaitor, Arthur gusta. Era o delicioasa fiertura de vinatcu radacini de plante, amestecate tainic de Merlin atunci cindArthur fusese intors cu spatele. De fapt, supa era atit de buna,incit Arthur mai lua repede o lingura, inainte ca strachina sa-ifie smulsa din miini. Stai, mai vreau, molfai el cu gura plina.Merlin scutura din cap: Tot banchetul sta in prima lingurS, zise el dojenitor.La inceput, Arthur simti un fior de nemultumire ?i de dez-amagire, dar apoi observa ca se simtea la fel de satisfacut casi cum ar fi mincat tot ce se afla in strachina.Mai tirziu, in timp ce Arthur motaia sub un copac. Merlinse apropie pe nesimtite si ii puse o strachina mare cu supaalaturi. indepartindu-se, magul murmura:24DEEPAK CHOPRA23 Jine minte ce-ti spun, oare cit de buni ar fi toti aniiacestia de inv^tatura magica, daca nu ti-as fi putut arata totulinca din prima lectie?tAlmAcirea lectieiE nevoie de toata viata pentru a invata ce are magul sa neinvete, dar tot ce se va depana de-a lungul anilor i decenii-lor e continut in prima lectie a lui Merlin. Aici, Merlin se pre-zinta pe sine. El descrie modul in care abordeaza viata, ianume modul de solutionare a celor mai profunde enigmeale mortii ?i nemuririi. Si toate acestea se intimpla intr-unchip magic. Exista un motiv pentru care Merlin nu apare defapt intr-o forma fizica. Pentru Merlin, formele sint irelevan-te. El a vazut lumi venind i plecind, a supravietuit perinda-rilor eonilor, iar reactia lui la toate a fost una singura: el vede.Magii sint clarvazatori. Ce vad ei? Realitatea ca intreg, nuimpartita. Ai fost dintotdeauna mag? a intrebat odata Arthur. Cum sa fi fost? a raspuns Merlin. Odata, ma plimbampe aici, cum faci i tu, i privind la un om, nu am vazut decito alcatuire de came si case. Dar dupa o vreme, am observatca oamenii traiesc in case, care sint prelungiri ale trupului oamenii nefericiti, cu emotii mizere traiesc in case mizere; oa-menii fericiti ?i multumiti traiesc in case curate. A fost o sim-pla observatie, dar dupa o vreme, m-am gindit: cind vad casacuiva, de fapt vad ceva din acea persoana.Atunci viziunea mea s-a largit. Cind vad o persoana numa pot stapini sa nu-i vad familia si prietenii. Acestea sintprelungiri ale persoanei, care-mi spun multe despre ceea ceeste ea in realitate. Iar viziunea mea s-a tot largit. Am inceputsa vad dincolo de aparentele fizice. Am vazut emotii, pofte,temeri, dorinte si visuri. Fara indoiala ca ?i acestea fac partedin persoana aceea, daca ai ochi sa vezi.Am inceput sa observ energia pe care fiecare persoana oemana. In acest timp, akatuirea de came ?i oase a devenitaproape insignifianta ?i curind am vazut lumi inlauntrul lu-milor, in orice om pe care il intilneam. Apoi mi-am dat seamaCalea magului 25Calea magului 25cS in orice fSptura vie se aflS intreg universul, doar c3 poartam5sti diferite. Asa sS fie oare? a intreba t Arthur. Va veni ziua cind iti vei da seama ca intreg imiversuipoate fi gasit in interiorul tau, iar atunci vei fi ?i tu mag. Cindesti mag, nu tu traiesti in lume, ci lumea traieste in interiorultau.Veac dupa veac, magul a fost cautat in locurile in care tra-ia in padurile intunecate, in pe^teri, turnuri sau temple.Magul a fost cunoscut sub diferite nume filozof, mag, clar-vazator, saman, guru. Spune-ne din ce cauza suferim. Spu-ne-ne de ce imbatrinim ?i murim. Spune-ne de ce sintem preaslabi pentru a ne face viata mai buna." Doar in fata unui magi?i puteau descarca muritorii povara unor intrebari atit degrele.Dupa ce au ascultat cu atentie, toti magii, mae^trii ?i guruau spus acelasi lucru. Eu pot sa gasesc solufia intregii igno-rante ?i dureri daca intelegeti un singur lucru. Eu sint inlaun-trul vostru. Aceasta persoana distincta cu care pareti a vorbinu este separata de voi. Noi sintem una, iar acolo unde noisintem unui ?i acelasi lucru, nici una dintre problemele voas-tre nu exista."Cind Arthur s-a plins odata ca Merlin il tine in padure 1nu-1 lasa sa arunce decit priviri fugare asupra lumii. Merlin amormait: Lumea? Cum crezi tu ca traiesc acei oameni pe care i-aivazut in sat? Pe ei ii preocupa placerea i durerea, pe una cau-tind-o, pe cealalta incercind cu disperare sa o evite. I?i irosescviata ducind grija mortii. Bogatia si saracia ii obsedeaza i lealimenteaza cele mai adinci temeri.Din fericire, magul dinlauntru nu are parte de nici unuidintre aceste lucruri. Deoarece vede adevarul, nu poate ve-dea neadevarul, iar jocul contrariilor placere ?i durere, bo-gatie i saracie, bine si rau pare real doar pina cind invefisa vezi din perspectiva mai larga a magului. Nu e vorba insSdtusi de putin despre negarea dramei de zi cu zi pe care otraiesc oamenii obisnuiti. Spectacolul exterior al vietii repre-zintd viata atunci cind crezi doar in ceea ce spun simturile, inceea ce vezi i in ceea ce simti.26DEEPAK CHOPRACalea magului27Muritorii se adreseazS magilor pentru a gSsi o solutie laaceasta obsesie a aparentelor i la aceasta tinjire dupS inteles.Trebuie sS existe ceva mai mult decit faptul cS traim, gindescmuritorii, ins5 muritori fiind, nu tiu exact ce ar putea fi acelceva. Petrece-ti timpul meditind nu la ceea ce vezi, 1-a sfStuitMerlin pe Arthur, ci la motivul pentru care vezi acel ceva.Prima lectie ajunge astfel la acest lucru: priveste dincolode sinele tSu limitat pentru a vedea sinele Wu nelimitat. PS-trunde dincolo de masca ta de muritor i descopera magul. Else afla inlauntrul tSu si numai acolo. OdatS ce-1 vei gSsi, veifi i tu un clarvSzator. Dar ceea ce poti vedea apare cind iivine vremea, pas cu pas. tnainte de a vedea, apare sentimen-tul ca in viata exista ceva mai mult decit ceea ce traie?ti. Esteca o voce slaba care opte?te: Gasete-ma." Vocea care chea-ma este lipsita de emotie, plina de pace, multumita cu sine si ocolita. Este vocea magului, dar este de asemenea ^i vocea ta.APLICAREA LECTIEISpusele lui Merlin functioneaza intr-un mod subtil, pre-cum apa ce se infiltreaza adinc in sol. Apa care astazi tisnes-te din pamint a fost ploaia ce a cazut acum mii, poate milioa-ne de ani. Nimeni nu tie prea multe despre viata acestei apeascunse unde se duce, ce se intimpla cu ea in timp ce curgeprintre pietrele adinc ascunse. Dar intr-o zi, eliberata de fortagravitatiei, se ridica din intuneric i ti^neste in mod uimitor,absolut pura ^i proaspata.Aa se intimpla i cu Merlin. Daca stai in linite ?i ascultivreme de citeva minute, cuvintele vor incepe sa te patrunda.Lasa sa se intimple acest lucru, iar apoi lasa intelepciuneasa-si faca treaba. Nu a^tepta ^i nu anticipa vreun rezultat; darfii atent la tot ceea ce se intimpla. Tot ce se intimpla este bun.Aceasta prima lectie este despre descoperirea magului sivorbeste despre punctul sau de vedere, care este foarte dife-rit de punctul de vedere adoptat de minte sau de parteaemotionala. Prin emotii, simti si reactionezi. Ele sint imedia-te, la fel ca bratele contractile ale unei anemone de mare, ce26DEEPAK CHOPRACalea magului27raspund instantaneu la senzatii. Durerea cauzeazS contractiiemotionale; placerea te face sS te destimi si sS te simti eliberat.Mintea, pe de alta parte, nu functioneaza cu repeziciune.Ea are un vast depozit cu amintiri si il trece in revista perma-nent. Compara ceea ce este nou cu ceea ce este vechi ^i ajungela o concluzie: acest lucru e bun, acesta este rau, acest lucrumerita repetat, acesta nu. Astfel, emotiile raspund imediat laorice situatie, ca un copil ce zimbete sau plinge instantaneu.Mintea consulta registrul de amintiri si are o reactie intirziata.Magul nu are astfel de reactii, imediate sau intimate Merlin este pur si simplu. El vede lumea si o lasa sa fie asacum este. Totusi, acesta nu este un act pasiv. In lumea magu-lui, totul se bizuie pe ideea urmStoare: Toate acestea sint euinsumi." Prin urmare, acceptind lumea asa cum este, magulvede totul in lumina acceptarii de sine, care este lumina iubirii.Pare straniu ca definitia pe care magul o da iubirii este in-valuita in tacere. Din perspectiva emotiilor, iubirea este im-pulsul de a simti, o atractie foarte activa fata de unii stimulicoplesitori. Mintea are propriile ei cai, dar acestea nu sintprea diferite intre ele: mintea iubeste orice repeta o experien-ta placuta din trecut. Iubesc aceasta" inseamna in mod fun-damental: Iubesc sa repet ceea ce am simtit ca era atit de buninainte." Atit mintea, cit ?i emotiile sint selective. A selecta $ia alege nu sint lucruri rele in sine, dar necesita efort. De?i amfost invatati ca efortul este bun ?i ca nimic nu poate fi dobin-dit fara munca, lucrurile nu stau aa. Faptul de a fi nu se do-bindeste prin efort; iubirea nu se dobinde$te prin efort.La un nivel mai subtil, a selecta si a alege implica si faptulde a respinge. Mintea se concentreaza asupra unui singur lu-cru odata. Inainte de a putea spune iubesc asta" va trebui sarespingem toate celelalte alegeri pe care le-am putea face. Lu-crurile pe care le respingem tind sa fie colorate de teama.Mintea si partea emotionala nu trateaza ca neutre durerea sisuferinta; se tern de ele i le resping. Acest obicei de a selecta?i de a alege consuma multa energie, deoarece mintea ta estepermanent vigilenta, permanent la pinda pentru a se asiguraca ranirea, dezamagirea, singuratatea si multe alte experien-ce dureroase nu se vor repeta. Ce loc sa mai ramina pentrulini?te?28DEEPAK CHOPRACalea magului27FSra linisite, nu este loc pentru mag. FSra lini?te, nu poateexista o apreciere adevarata a vietii, care este la fel de delica-ta in constructia sa interioara ca un boboc de trandafir. Cindmuritorii vin sa ceara sfat de la magi, o fac pentru ca au ob-servat ca magii nu traiesc cu teama. Magul accepta i chiarimbrafoeaza orice i se intimpla. Cum de poti dobindi o astfelde pace a mintii?", intreaba muritorii. Iar raspunsul maguluieste: Prive5te in interiorul tau, unde nu exista decit linite."Prin urmare, primui pas in lumea lui Merlin este acela dea-ti da seama de faptul ca el exista este de ajuns. Gindin-du-te la aceasta lectie, mintea s-ar putea razvrati, spunindnu" ideii ca exista 5i un alt punct de vedere valabil in afarade al ei. Emofiile ar putea sa o insoteasca $i ele in acest val deneincredere, anxietate, plictiseala, scepticism, dispret ?i deorice altceva ar putea aparea. Nu te opune acestor sentimen-te. Ele sint simple cSi vechi, obi^nuite cu alegerea ?i selecfia.Mintea ii da importanta cind respinge ceva. Timp de multiani te-a servit cu credinta, firund lucrurile neplScute la dis-tanta. Problema este dack aceasta tactka a minfii functionea-za. Mintea poate reui sa te faca inteligent, dar e slab inzes-trata pentru a te face fericit, implinit ?i pentru a te aduce lapacea cu tine insuti.Merlin nu se cearta cu mintea. Toate dezbaterile sint gene-rate de gindire, iar magul nu ginde?te. El vede. $i aceasta estecheia miraculosului, pentru ca orice vei vedea in lumea ta in-terioara vei aduce la existent in lumea din afara. Traieste cuaceasta prima lectie, lasa apa intelepciunii sa se infiltreze inpasajele secrete din interiorul fiintei tale i observa. Maguleste in interiorul tau i nu doreste decit un singur lucru: sa senasca.2929Intoarcerea magicului nu poate avea loc decit odatacu intoarcerea inocentei.Esenfa magului este transformarea.In fiecare dimineata, tinarul Arthur mergea sS se spele laun lac din padure. Fiind un baiat ca toti baietii, nu era preanerabdator sa indeplineasca aceasta sarcina. Deseori, se lasadistrat de gureele rindunele ro?ii, de cotofene sau de oricarealt lucru ce putea fi mai interesant decit apa i sapunul.Pe Merlin nu-1 supara prea tare murdaria ce se adunase inmod vizibil pe toata fata baiatului, pe git ?i peste tot. Dar sosii ziua cind izbucni: Pot sa plantez fasole pe dupa urechile tale! Nu contea-za ca petreci doar o clipa la lac, dar baremi fa ceva acolo.Arthur a clatinat din cap: Mi-a fost frica sa-ti marturisesc. Merlin, dar cind maaplec deasupra apei nu ma pot vedea reflectat in ea. Nu potsa vad unde sa ma spai i nici macar cum arat.Baiatul ramase uluit cind, privind spre Merlin, vazu caacesta nu mai putea de bucurie. lata, spuse el, trintindu-i in palma drept rasplata unsmarald mare. (Mai tirziu, Arthur 1-a folosit ca sa sara pesteapa.) Am crezut ca nesupunerea ta era semnul unci pierderia inocentei, dar vad ca m-am inelat. Intrudt nu te reflect!, in-seamna ca nu ai ajuns la o imagine de sine. Cind nu e?ti dis-tras de imaginea de sine nu poti fi dedt intr-o stare de inocenta.LECTIA30DEEPAK CHOPRACalea magului31t \\ macirea lectieiInocenta este starea noastra natural, pinS cind ea esteacoperita. Imaginea de sine eiste ceea ce o acopera. Cind neprivim pe noi insine, chiar i atunci cind incercam sa fim cutotul onesti, vedem o imagine construita de-a lungul multorani, in straturi ce sint imbinate laolalta intr-un mod foartecomplex. Liniile si ridurile ce apar pe fata cuiva spun poves-tea trecutelor fericiri si tristeti, a triumfurilor si a infringerilor,a idealurilor si a experientelor de care a avut parte. Esteaproape imposibil sa vezi altceva.Magul se vede pe sine pretutindeni unde cauta, pentru caochii sai sint inocenti. Nu sint umbriti de judecati, de etiche-te si de definitii. Magul tie ca are un ego si o imagine de sine,insa nu se lasa distras de astfel de lucruri. El le vede proiec-tate pe fundalul totalitatii, al intregului context al vietii.Ego-ul este Eu"; este punctul tau de vedere singular. Instarea de inocenta, acest punct de vedere este pur ca o lentilaclara. Dar fara inocenta, ego-ul vede extrem de distorsionat.Daca te gindesti ca stii ceva inclusiv despre tine de fapt,nu vezi altceva decit propriile judecati si etichete. Cele maisimple cuvinte pe care le folosim pentru a ne descrie unul pecelalalt precum prietenjamilie, strain sint impovSrate dejudecati. Prapastia enorma ce se casca intre intelesul cuvinte-lor prieten ^i stridn, de pilda, este plina de interpretari. Priete-nul este tratat intr-un fel, inamicul in alt fel. Chiar daca nuaducem aceste judecati la suprafa^a, ele ne umbresc vedereaprecum praful ce intuneca lentilele.Pentru ca nu are etichete pentru lucruri, magul le vede cafiind mereu proaspete. Pentru el nu exista praf pe lentile, aaca lumea sclipeste de noutati. Acelasi cintec vag se aude intoate: Priveste-te pe tine insuti." Dumnezeu poate fi definitca acel cineva care, uitindu-se imprejur, se vede doar pe El in-suti sau pe Ea fnsasi in toate directiile; pentru ca sintemcreati dupa imaginea Lui/Ei, lumea noastra este de aseme-nea o lentila.Muritorii gasesc ca punctul de vedere al magului estefoarte straniu, pentru ca interesul lor este atras intr-o directiecomplet diferita. Ei privesc in afara fascinati de lucruri, riv-nind sa puna un nume oricSrui lucru pe care il v-ad si apoi sa-l30DEEPAK CHOPRACalea magului31foloseasca. Pentru ei, toate pasarile si animaiele trebuie sSpoarte un nume. Plantele trebuie crescute pentru a fi mincatesau pentru propria placere. Pamintul exists pentru a fi explo-rat si cucerit.Merlin nu aratS aproape nici un interes fata de acestechestiuni. Deseori, magii nu stiu numele celor mai comunelucruri, precum acela al stejarilor, al cerbilor lopatari sau alconstelatiilor. Totusi, magul poate privi la un stejar noduros,la ciuta ce paste sau la cerul noptii si in fiecare moment alcontemplatiei sale va fi absorbit cu totul.Muritorii vor sa impSrtaseasca aceasta atentie fascinata.Intrebat fiind despre secretul acestui fel de a vedea lumeamereu proaspata cu ochii incintati. Merlin a spus: Iti lipse?te inocenta. Daca pui o eticheta pe un lucru, nuvei mai vedea acel lucru, ci eticheta pe care i-ai pus-o.E destul de usor sa dam exemple. Daca doi cavaleri stra-ini unui de altul se intilnesc in padure, imediat vor cauta dinochi emblema sau blazonul care sa le spuna daca ceialalt le eprieten sau dusman. Imediat ce acest semn a fost zarit, cava-lerii pot trece la actiune dar numai atunci. Daca e un prie-ten, poate ca va fi imbrStisat, i se va ura bun-venit la ospat, vafi invitat sa spuna pove^ti. Cu dumanul trebuie sa lupti.Despre aceasta obsesie de a eticheta lucrurile Merlin spu-nea ca este activitatea mintii pure si simple. Mintea nu poatereactiona in lipsa etichetelor. Caram in capetele noastre mili-oane de etichete, iar mintile noastre pot trece printre acesteetichete cu viteza luminii. Viteza mintii este naucitoare, darea nu ne salveaza de la pierderea prospetimii. La orice te-aigindi, deja ai avut experienta acelui lucru si te vei plictisi deorice vei fi experimentat. Va mirati ca nu va puteti uita la un stejar, la un cerb saula o stea mai mult de un minut? intreba Merlin. Eu pot auzimintile voastre plingindu-se: Iar acel lucru vechi?" i astfelva departati in goana nebunS, cautind ceva nou. Nu vad de ce ar fi o problema aici, spuse un sStean ti-nar. Lumea este mare, iar natura este plina de aspecte fasci-nante si transformari. Este destul de adevarat, recunoscu Merlin, dar conformargumentului tau, nimic n-ar trebui sa fie perimat si plictisi-32DEEPAK CHOPRACalea magului31rtor. Infinitatea lucrurilor de afara nu poate fi negata. Dar plic-tiseala este ceva de care muritorii se pl'mg mereu, nu-i aa?Tinarul dadu aprobator din cap. Totusi, ai rostit cuvintul corecf, continua Merlin. Irans-fbrmare. Numai ca sinele tau este eel ce trebuie sa se transfor-me permanent. Nu poti aduce acelasi vechi sine in fata lumiisi sa te astepti ca lumea sa fie noua pentru tine.Magul nu vede un lucru de doua ori in acelasi fel. Stind inpadure cu ochii atintiti, el nu este atit de absorbit de vedereacerbului pe cit este de fascinat de unele noi fatete ale fiinteisale: blindete, gratie, modestie sau delicatete. Cind ochiui eproaspat, oricine poate vedea aceste calitati. Ele se desfac pre-cum petalele unui trandafir. Trebuie sa fii rabdator si ele vormerita asteptarea ta. Propria ta inocenta este singura floarecare exista. Ea nu se ofileste niciodata, iar datorita acestui faptnici lumea nu se ofileste vreodata.APLICAREA LECTIEIDupa ce ai citit aceasta lectie, opreste-te pret de o clipapentru a incerca sa regasesti o urma de inocenta. Este maiuor decit isi pot imagina oamenii. Primui lucru pe care tre-buie sa-1 stii este ce sa nu faci. Nu judeca starea in care te afliacum. S-ar putea sa fii absorbit sau deprimat. S-ar putea saascunzi multa furie, frica sau vinovatie. Uita de acestea unmoment, pentru ca inocenta, aa cum ne arata Merlin, estedincolo de minte.Priveste doar aceasta lista de cuvinte:GreuUsorNegruAlbSoareLunaLuindu-1 pe fiecare la rind, traieste aceste calitati. Nu con-teaza daca esti acel gen de persoana care face apel la imaginiin loc de sentimente sau la concepte in loc de obiecte concre-te. Orice abordare functioneaza. Ai observat ca mintii ii este34DEEPAK CHOPRACalea maKukii 332imposibil sa evite unele senzatii cum ar fi cele de greutate,u^urime, negru, alb .a.m.d.? De fapt, nici nu poti citi cuvin-tele farS sa faci apei macar la o vaga senzatie a calitatilorrespective.E nevoie de participarea ta pentru ca aceste calitati sS exis-te. Daca participarea ta e inocenta, atunci ele vor exista in-tr-un mod nou, proaspat. Aa vede pictorul. El se uita la unco? cu fructe, la o barca, la un nor, dar in loc sa fie un recep-tor pasiv al acestora, el le creeaza prin intermediul vederii. Leimprima cu spiritul sau.i a?a facem toti, chiar prin simplul fapt de a vedea un lu-cru obisnuit. Aceasta experienta demonstreaza faptul ca ino-centa nu poate fi pierduta, ci doar acoperita. Secretul faptuluide a privi lucrurile cu inocenta este acela de a vedea totuldintr-o perspectiva noua, care nu e conditionatS de ceea ce ne as-teptctm sa vedem. Daca ai putea vedea cu adevarat pomul de acolo, aspus Merlin, ai fi atit de uluit, incit ai cadea din picioare. Oare? Dar de ce? a intrebat Arthur. E doar un pom. Nu, a spus Merlin. Este un pom doar in mintea ta. Pen-tru o alta minte el este expresia unui spirit i a unci frumusetiinfinite. In mintea lui Dumnezeu el este un copil drag, mai in-dragit decit ti-ai putea imagina.Atita vreme cit mintea poate inregistra culoarea, greuta-tea, densitatea i orice simtire a lumii, ea se percepe pe sine. Cu-vintul gi-eu sau alb iti da o senzatie interioara ce-ti apartinedoar tie. Faptul de a fi greu sau faptul de a fi alb nu exista inafara" in absenta perceptiei tale; nici o priveli^te, sunet, atin-gere, gust sau miros nu exista altfel decit ca o scurta licahre acon?tiintei tale. Trimite o camera de luat vederi pe Luna, caresa inregistreze toate craterele $i vaile $i adu filmul inapoi pePamint. Daca nu exista nici un om care sa vada imaginile,atunci nu exista nici o imagine, ci doar substante chimice careau reactionat la o aranjare de moment a fotonilor. Filmul estela fel de mort ca i Luna insasi. Merlin ar spune ca daca ni-meni nu se uita la Luna, nici Luna nu exista.Prin urmare, este extrem de important sa privesti lumeacu inocenta, deoarece acesta este singurul fel in care lumeaprinde viata. Ochiul tau este eel ce da viata la tot ceea ce vede.34DEEPAK CHOPRAIn spatele fiecSrei molecule din existent trebuie sS se aflecontientizare si inteligentS; altfel, universul ar fi un virtejaleator de gaze inerte i stele moarte, un loc pustiu, chinuit dedorinta de a primi sSminta na?terii. FSrS inteligentS, nu exis-ts viatS, ci doar activitate. Orice privire aruncata afara face sarodeasca seminfele viefii in creatie. De aceea Merlin i?i inde-plineste misiunea de a privi stejarii, cerbii si stelele in modfoarte serios. El nu vrea ca acestea sa moara; el iube?te viata.Lecfria conchide: Privete cu inocenta si vei da via^a."Acesta este crezul magic dupa care traieste Merlin. Muritoriigasesc ca e greu sa priceapa un lucru atit de simplu, pentruca acesta merge contra celei mai profunde prejudecati a lor,conform cSreia: Lumea este mai intii, iar eu mai apoi." Darnici noi inline nu am fi vii daca nu ar exista o Fiinta inocenta34DEEPAK CHOPRAMagid priveste lumea m continua ei mifcare, dar sufletulsdu sm?luie?te m tinuturile luminii.Decoml se sclnmbd, insS clarvdzatorul rMme la fel.Trupul tdu este doar locul pe care amintirile tale U numesc acascS.Merlin prefera sS evite privirea muritorilor, dar pe la sfir-situl verii putea fi vazut stind intr-un picior la marginea citeunui cimp. TSranii curiosi se apropiau de el, dar Merlin sta-tea ca o statuie, fara a scoate vreun sunet ^i fara a fi con?tientde prezenta lor.In astfel de ocazii, Arthur se gindea ca maestrul lui arataca un cocor batrin stind in echilibru pentru a prinde pesti inlac. tntr-o zi, dupa ce Merlin si-a fixat privirea asupra unuipunct timp de citeva ore, baiatul nu s-a putut abtine sa nu-lintrebe la ce se uita.Nu pot sa-ti spun exact, raspunse Merlin. Am zarit o li-belula ?i am vrut sa ma uit la ea mai atent. Mi-a trecut prinfata ochilor ca un vis fugar si dupa o clipa am uitat daca euam visat libelula sau ea m-a visat pe mine.Nu ti-e clar raspunsul? a intrebat Arthur.Merlin i-a dat un bobirnac in cap.Tu crezi ca visul exista aici, in interior. Dar eu ma aflupretutindeni, asa ca cine stie care parte din mine viseaza lacealalta parte?L E C T I A36DEEPAK CHOPRACalea magului37TALMACIREA lectieiMagul dinlauntrul fiecaruia dintre noi mai poate fi numitsi martdr. Rolul martorului nu este de a se amesteca in lumeaschimbStoare, ci de a vedea si de a intelege. Martorul nu seodihneste el ramine treaz chiar ^i atunci cind visezi saudormi fara vise. Prin urmare, el nu are nevoie sa vada prinochii tai, iar acest fapt pare magic. Ochiul nu este oare orga-nul vederii?Energia ?i informafia sint fundamentul a tot ce vedem, au-zim sau atingem in lumea relativa orice atom poate fi im-partit in aceste doua elemente. Insa in starea lor primordiala,cele doua elemente sint lipsite de forma. Un fascicul de ener-gie poate fi purtat de un virtej haotic ca un fir de fum; infor-matia poate fi divizata in multimi aleatorii de date. E nevoiede o alta forta pentru a organiza minunata ordine a vietii aceasta este inteligenta. Inteligenta este liantul universului.Pentru mag, ea nu este doar o notiune teoretica, deoareceel poate vedea cu ochiul sSu interior ca el tnsu?i este acea inte-ligenta. Muritorii sint incurcati de o astfel de intelegere a lu-crurilor, pentru ca ea nu se gaseste in minte. Ei sint obisnuitisa cunoasca lucrurile, nu sint obisnuiti cu cunoa?terea insasi.Cel mai inteligent muritor, a spus Merlin, nu este mai bundecit eel mai mare neghiob in clipa cind amindoi merg la cul-care. Ei viseaza aceleasi cosmaruri infricosatoare si se tem demoarte. Frica se naste odata cu ei si nu se pot bucura nici decea mai mica placere fara a sti ca ea se va ofili."Cunoasterea magului ramine prezenta chiar ?i in somn.Constientizarea permanenta, atotcunoaterea, inteligentauniversal nu sint pentru mag forte creatoare aflate undevadeparte. Ele traiesc in tacere in atom. Sint ochiul din spateleochiului, urechea din spatele urechii, mintea din spatele mintii.A^a ca pentru mag nu este necesar sa fie treaz, cu ochiideschii pentru a vedea. Vederea este eel mai profund simt,care functioneaza si cind visam sau dormim, deoarece a ve-dea inseamna a constientiza inteligenta universal. Cindmartorul este prezent intru totul, orice lucru este inteles.Cunoasterea magului este un fapt pur de cunoa?tere, faravreo legatura cu faptele exterioare. Este apa vietii, bauta di-36DEEPAK CHOPRACalea magului37rect de la sursS. Nu conteazS ce fel de schimbSri iau cu asaltuniversul, deoarece pentru mag faptul pur de a cunoa^te nuse poate schimba decorurile vin ^i se due, clarvSzatorul ra-mine acelasi. tnainte de a intilni magul dinlauntrul nostru, cutotii ne bazSm pe simturile i pe mintea noastra pentru a sticeea ce stim. Avem parte de o cunoatere invStata. Ea este de-pozitata in memorie i catalogatS in funcfie de ceea ce ne in-tereseazS; prin urmare, este o cunoastere relativS. Cunoa^te-rea magului este innascut3.OdatS, Arthur s-a speriat de moarte cind Merlin s-a apu-cat sa fuga ca un nebun, agitind un uria? cutit de macelarie. Ce faci? 1-a intrebat baiatul infricoat. Gindesc, a raspuns Merlin. Nu a?a ginditi voi? Nu, a spus Arthur.Merlin s-a oprit brusc:Ah! atunci trebuie sa fie o greeala. Impresia mea era catoti muritorii isi folosesc simturile ca pe ni?te cufite, taind idisecind. Am vrut sa vad cum e. Pot sa spun ca exista multaviolenta ascunsa in ceea ce muritorii numesc rationalitate.Mintea magului este ca o lentila care lasa tot ce vede satreaca prin ea fara distorsiuni. Avantajul acestui mod de con-^tientizare este acela ca unifka tot ce mintea rational separa.Mintea rationaia priveste in afara", la o lume de obiecte aflatein timp i spatiu, pe cind magul vede totul ca facind parte dinsine, tn loc de afara" si inauntru", exista o singura curgereneimpartita.De aceea pretindea Merlin ca nu ar putea spune daca el vi-seaza libelula sau libelula il viseaza pe el. Doar atunci cindsint privite separat, aa cum le vede mintea, cele doua lucrurisint diferite. in ochiul magului, amindoua sint una.APLICAREA LECTIEINu este usor sa explici ce inseamna a fi martor. Intr-o sta-re obi^nuita de trezie, noi toti vedem obiecte, dar martorulvede lumiM. El se vede pe sine ca pe o concentrare de lumi-na, un obiect ca oricare altul, 1 totul in contextul unui vast ?imereu in schimbare tinut de lumina ?i nimic altceva.38DEEPAK CHOPRACalea magului37Lumim este metafora pentru o stare mai inalta a fiintei.Cind cineva are o experienta pe pragul dintre viata si moartesi spune: Am mers spre o lumina", el vrea sa spunk ca a ex-perimentat un grad mai subtil al fiintei lui.- Lumina poate luaimaginea raiului sau a unei alte lumi, dar pentru mag lumeanoastra obisnuita este de asemenea doar o imagine. Ea estetot o proiectie a constiintei.Orice con^tientizare este lumina, a spus Merlin, toata lu-mina este constientizare." Granitele pe care le cladim pentrua desparti cerul de pamint, mintea de materie, realul de irealsint simple conventii. Odata ce am cladit aceste granite, nu lemai putem darima la fel de usor.Priviti aceasta pagina cu atentie. O vedeti ca pe un obiect.Este solida, pentru ca este facuta din fibra de lemn transfor-mata in hirtie, si este abstracts prin aceea ca ea cuprinde idei.Pagina este, asadar, un lucru din hirtie, ceva din domeniulideilor sau si una i alta. Observati cit de u9or o puteti vedeaca fiind si una ?i alta. Cu alte cuvinte, realitatile diferite potcoexista, dar fiecare isi respecta propriul nivel de fiinta. Uncuvint este doar o pata de cerneala, dar este si cheia pentru oanumita idee.Orice stare a fiintei, de la cea mai subtila i imateriaia lacea mai grosiera si mai solida, depinde de observator. Dacadorim, putem dizolva pagina solida pina nu mai ramine ni-mic, dupa cum urmeaza: o pagina este facuta din hirtie, hir-tia e facuta din molecule, moleculele sint facute din atomi,atomii sint concentrari de energie, iar concentrarile de ener-gie constau in 99,99999% spatiu gol. Pentru ca si distanta din-tre un atom i un altul este destul de mare proportionaiacu distanta dintre pSmint si soare , poti sa spui despreaceasta pagina ca este solida doar daca afirmi si despre spa-tiul dintre pamint si soare ca e solid.Aceasta experienta a transformarii lucrurilor aparent soli-de in nimic poate fi inversata. Incepind de la spatiul gol",poti construi concentrari de energie, atomi, molecule si a^amai departe pe lantul creatiei, pina cind ajungi la orice obiectvrei, inclusiv la corpul tau. Mina care intoarce aceasta paginaeste un nor de energie si singurul mod in care iti simti minasau singurul mod in care ea simte pagina este un act de con-38DEEPAK CHOPRACalea magului39?tientizare. Alte concentrari de energie, cum ar fi radiatiile ul-traviolete ce te inconjoara, scapa cu totul observatiei tale. Ast-fel, modificarile lumii sint dependente in intregime de putereaperceptiei. Tu ai fost creat ca un clarvSzator pentru ca lumeasS existe ca un obiect care sa fie vazut. Fara ochi, lumea ar fiinvizibila.Acum, avind aceasta intelegere, putem face un pas inain-te. Orice exista pe pamint este hranit de soare, care este doaro stea. Mincarea pe care o maninci a fost convertita din lumi-na stelelor si atunci cind o maninci creezi un trup care areaceeasi sursa. Cu alte cuvinte, a minca este doar un act de in-corporare a luminii stelelor in lumina stelelor. Aceasta lumi-na, desi presupune multe forme, este una singura, de la vir-tejurile de gaze si quasari la trifoiul pe care-1 rod iepurii. Nuare un loc anume al ei, ci este pretutindeni. Tu ai un loc incare te afli, dar acest lucru este adevarat doar pentru ca, inchiar acest moment, e?ti angajat in actul creator suprem de apreschimba universul luminii intr-o singura concentrare, careeste corpul i mintea ta. Mi-ar placea sa fac minuni, s-a rugat Arthur intr-o zi. Aceasta lume exista datorita tie, a raspuns Merlin. Nueste acest fapt o minune indeajuns de mare?Magul considera absolut acest rationament. Daca vedereaeste cea care face lumea vizibila, intreaba el, cine sau ce estecreatorul vederii? Cine a vazut ochiul inainte ca ochiul sa fivazut ceva? Raspunsul este: con^tiinta. Clarvazatorul dinspatele ochiului este doar cor^tiinfa dind na?tere simturilornoastre astfel incit ele sa poata da na$tere la tot ce ne incon-joara.Acesta este misterul metafizic. In pintecul mamei, embrio-nul se naste ca o celula unica fara simturi, apoi evolueaza in-tr-o multitudine de celule care evolueaza sub diferite aspecte,concentrind diferite functii; in cele din urma, aceste functii semanifesta prin organele de simt ochi, urechi, limba, nas siasa mai departe. Ochiul nu arata deloc ca o ureche, dar fap-tul ca ochiul si urechea au forme diferite este inselator. Toatesimturile noastre sint continute sub forma unor informatii co-date in acea prima celula fecundata.40DEEPAK CHOPRACalea magului39Informatia este doar constientizare transpusa intr-o formacare sS poata fi depozitata precum aceasta carte. Daca nu?tii ce este o carte, ai putea spune ca este o simpla colecjie desemne intr-o aranjare rieobisnuita, cind de fapt este vorba deun canal prin care o constiinta comunica cu alta.Din perspectiva lui Merlin, intreaga lume era o cale princare el putea sa vorbeasca cu sine.Daca uiti vreodata ceva, 1-a sfatuit el pe Arthur, padu-rea iti va reaminti acel lucru. Am uitat multe lucruri pe care padurea nu mi le-a rea-mintit, a protestat baiatul. Nu e adevarat, a raspuns Merlin. Singurul lucru pecare-1 poti uita esti tu insuti, iar acesta poate fi gasit sub fiececopac.De ce exista lumea? Pentru ca o imensa constiinta a doritsa scrie codul vietii si sa-i desfasoare firele peste pagina tim-pului. Nu este de mirare ca magul nu poate spune unde i setermina trupul $i unde incepe lumea. Visezi aceasta carte sauea te viseaza pe tine?4141LECTIA4..Cine stnt eu?" este singura intrebare ce merM sdfie pusS?i singura la care r&punsul nu e niciodata gteit.Tine de destinul tSu sdjoci o infinitate de roluri,dar nici unul dintre ele nu e?ti tu insuti.Spiritul n-are un loc al sdu, dar trdie?te in umbra unei aparenfepe care o numim trup.Magul nu crede ct el este un eveniment local ce viseazdla lumea largd. Magul este lumea ce viseazala evenimente locale.Merlin dispSruse din lumea lui Arthur de multi ani; apoi,intr-o zi, a reaparut pe nea^teptate, ie^ind din p3dure ?i in-dreptindu-se spre Camelot. Bucuros peste mSsurS sa-?i vadamaestrul, Regele Arthur a ordonat un banchet regal in cinstealui. Dar Merlin era uluit si il privea pe vechiul sau discipol ca?i cum nu 1-ar mai fi vSzut niciodata. Poate ca te-a putea intovara^i, daca tu esti eel ce credeu ca eti, a spus Merlin. Dar spune-mi adevSrul, cine esti tu?Arthur era consternat, dar inainte de a putea protesta.Merlin s-a adresat intregii curti, spunind cu voce tare: Am sa daruiesc aceasta punga cu pulbere de aur oricuipoate sa-mi spuna cine este aceasta persoana.i pe data in miinile sale a aparut o punga plina cu pulbe-re de aur.Nedumeriti ?i mihniti, nici unul dintre Cavalerii MeseiRotunde nu a iesit in fata. Atunci, un tinar paj $i-a luat inimain dinfi $i a zis:42DEEPAK CHOPRACalea magului 43 Cu totii stim ca este regele.Merlin a dat din cap dezaprobator si cu un semn l-a alun-gat pe data din sala pe acest paj. Nici unui dintre voi nu stie cine este acesta? a repetat el. Este Arthur, s-a auzit o alta voce. Chiar si-un neghiobstie acest lucru.Merlin a privit Jinta spre locul de unde venea vocea dintr-un colt, de la o servitoare batrinS, si i-a facut si ei semnsa iasa din incapere. intreaga curte fremata din pricina aces-tei mcurcaturi, dar curind provocarea magului s-a transfor-mat intr-un joe.Au inceput sa vina diferite raspunsuri: fiul lui Uther Pen-dragon; conducatorul Camelotului; suveranul Angliei.Merlin nu a acceptat nici unui dintre ele, nici chiar pe celemai ingenioase, precum fiul lui Adam, floarea Albionului, unbarbat intre barbati si aa mai departe. in cele din urma,Guinevere se lasa si ea atrasS in joc.Acesta este sotul meu prea iubit, murmura ea.Merlin raspunse doar scuturindu-si capul. Una dupa alta,fiecare persoana a fost alungata, pina cind in marea saia n-amai ramas nimeni in afara de rege i mag. Merlin, ne-ai gonit pe toti, recunoscu Arthur. Dar eusint sigur ca ?tiu cine sint. Prin urmare, raspunsui meu esteacesta: sint vechiul tau prieten si discipol.Dupa o foarte scurta ezitare. Merlin refuza si acest ultimraspuns, asa cum facuse i cu celelalte, iar regele nu avu in-cotro ?i trebui sa piece si el. Curiozitatea insa 1-a condus spreo ua deschisa, de unde putea sa vada inauntrul marii sali.Spre surprinderea lui, 1-a vazut pe Merlin indreptindu-se ca-tre o fereastra, deschizind punga ?i golind pulberea de aurafara. De ce ai aruncat aurul acela de pret? striga Arthur, farasa se poata abtine.Merlin il privi tinta, A fost nevoie, raspunse el. Vintul mi-a spus cine esti. Vintul? Dar el n-a spus nimic! Exact.42DEEPAK CHOPRACalea magului 43TALMACIREA LECTIEIMagii si cei de felul lor sint deseori multumiti sS rSminSfSra nume si fara loc. Nu le place sa stea nicaieri unde ar pu-tea deveni prea familiari cu muritorii. //Oricine imi spune penume este un strain", a spus Merlin. Daca imi recunoa?tetiforta nu inseamna ca ma cunoasteti."Magii se vad pe ei insisi ca fiind cetateni ai cosmosului.Prin urmare, orice loc in care s-ar putea gasi este irelevant.in viata muritorilor, ceea ce ne limiteaza de la un capat laaltul sint numele, etichetele i definitiile. A avea un numeeste ceva folositor poti ?ti astfel care certificat de nastereeste al tau, dar acest fapt se transforma curind intr-o limi-tare. Numele tau e o eticheta. El te defineste ca fiind nascut incutare timp, in cutare loc, din cutare parinti. Dupa citiva ani,numele tau te defineste ca mergind la cutare scoala,'iar maiapoi exercitind cutare profesie. Cind ajungi pe la 30 de ani,numele tau este incorsetat intr-o cutie de cuvinte. Peretii cu-tiei ar putea arata, de exemplu, astfel: catolic, avocat, facul-tatea la Cornell, casatorit, cu trei copii si ipoteca pe casa".Aceste lucruri poate ca nu sint gre^ite, dar sint inseiatoare.Ele prind in capcana conditionarilor un spirit neconditionat.Multe dintre aceste limitari par sa fie caracteristice pentrutine, cind de fapt sint caracteristice trupului tau iar tu esticu mult mai mult decit un trup. Magul are o relatie particula-ra cu trupul sau. El il vede ca pe o farima de con^tiinta care iaforma in lume, la fel cum si pietrele, copacii, muntii, cuvinte-le, dorintele i visele devin i iau forma. Un mag nu este per-turbat de faptul ca dorinla sau visul nu sint materiale, in timpce trupul este un lucru solid. Magilor le lipseste prejudecatacomuna, conform careia solid" este echivalent cu real".Magul nu crede despre sine ca este un eveniment local ceviseaza la lumea larga. Magul este lumea ce viseaza la uneveniment local. Nu este constrins de nici o granita. Murito-rii nu pot exista fara granite. Trupurile lor definesc locul incare se afla fara trup, nimeni n-ar putea sti unde ii estecasa, deoarece casa este locul unde trupul se duce pentru agasi adapost si odihna.44DEEPAK CHOPRACalea magului 43Totusi, Merlin nu considers despre sine cS nu are casa. Elspune: Trupul este ca un cuib, unde gindurile mele vin acasS,dar ele zboarS incoace si incolo atit de repede, incit ai puteaspune la fel de bine c3 trSiesc in aer." Presupuhem ca gindu-rile traiesc in interiorul mintii noastre, dar nu putem dovediacest lucru. Cine poate vedea un gind inainte ca el sa apara?Cine poate spune cum se va modifica un gind?Merlin nu poate intelege de ce muritorii vor sa se agate detrupurile lor. E indeajuns de corect sa spunem ca aceasta in-chegare de came si oase sint eu, spunea el, insa numai dacadealul acela, poiana aceea ?i castelul acela sint de asemeneatot eu." in ochii lui Merlin, trupul unui muritor nu este alt-ceva decit un cuier in care atima credinte, temeri, prejudecati?i vise. Daca atimi prea multe haine pe un cuier, nu vei maivedea deloc cuierul. Acesta este lucrul pe care muritorii 1-aufacut cu trupurile lor, a spus Merlin. Este imposibil sa veziadevarul despre trupul omenesc care este un riu de consti-inta curgind prin timp pentru ca peste el s-a adunat preamulta greutate din trecut.APL1CAREA LECTIEIPentru a experimenta aceasta lectie trebuie sS-ti uiti nu-mele pentru o vreme. Sa zicem ca iti pui intrebarea: Cine sinteu?" A scapa de nume i de forma inseamna a descoperi ceeace sintem cu adevarat. Cea mai mare parte a timpului, ne ve-dem pe noi insine prin intermediul acestor limitari. Ajuca unrol inseamna o limitare, totusi orice persoana joaca tot timpuldiferite roluri. Aminteste-ti de vremea cind erai copil si tot ceconta era mama. Ea nu parea sa aiba alt mod de existenta inafara aceluia de mamica"; identitatea ei era fixata in minteata. Dar dupa ce ai crescut, ai vSzut ca ea juca i alte roluri, erasotie, sora, fiica, femeie cu o cariera i asa mai departe. Copi-ilor le este dificil sa accepte ca mamele lor due o viata ce nueste centrata in intregime asupra faptului de a fi mama evorba de egoismul natural al tuturor copiilor mici. Dar, oda-ta cu timpul, invatam sa intram in propriile noastre roluri, ur-mind exemplul parintilor nostri.44DEEPAK CHOPRACalea magului 45A juca mai multe roluri pare a fi o cale de a ne ISrgi expe-rienta. O persoana care ar fi doar mama ar gasi ca propria eiviata este sufocanta. A fi un om complet" in societatea noas-tra inseamna a purta cit mai multe paiarii.Dar magul nu vede situatia in felul acesta. Pentru el, a ficomplet inseamna a fi liber de toate rolurile posibile. Sint unspirit liber redus la aparenta acestui mic trup", ar spune Merlin.Poti sa-ti acoperi ochii pentru a nu vedea soarele, dar aceastainseamna oare ca soarele nu va mai umple cerul cu lumina?"A ie^i din rol este o treaba spinoasa, insa nu poti intra inlumea magului daca te define$ti prin rolurile pe care le joci.Deci, ce inseamna experienta de a fi liber de orice rol? Estedestul de simplu. Atunci cind te trezeti dimineata, inainte dea incepe sa te gindesti la ziua ce urmeaza, exista un momentin care te simti treaz fara a avea in minte un gind anume. Estidoar tu insuti, in stare de trezie. Aceasta experienta a simpli-tatii se repeta uneori in timpul zilei, dar pufini o observa, de-oarece sintem obi^nuiti sa ne identificam cu procesul gindiriipe care il desfa^uram de-a lungul intregii zile. in realitate insanu e?fz ceea ce gindesti.Poate ca nu-ti va veni sa crezi acest lucru, dar ginduriledin mintea ta nu-ti apartin ele apartin numelui tau, roluri-lor in care ai intrat. Daca e$ti o femeie care se gindeste la co-pilul sau cum se descurca la ^coaia, ce sa-i faci de mincarela cina $i a^a mai departe, nu tu ai aceste ginduri. Mama le are.Daca eu, in practica mea medicala, ma gindesc la diagnosti-ce, prescriptii si asa mai departe, doctorul este eel ce are aces-te ginduri. Bineinteles ca rolurile de mama si de doctor sintfoarte folositoare, dar ele au un capat si intr-o zi fiecare din-tre noi se va confrunta cu ghicitoarea: Cine sint eu?", care nuva primi niciodata un raspuns, oricit de bine ne-am juca rolurile.Poti trece insa dincolo de roluri, intr-o clipa, daca vrei.Acum, cind citeti aceasta pagina, indreapta-ti atentia catreeel ce citeste, sau atunci cind asculti muzica, intoarce-te catreeel ce asculta. Sau daca ti se intimpla sa vezi curcubeul, sur-prinde vederea celui ce priveste. In toate aceste cazuri, veisimti imediat o stare de constiinta atenta, treaza, neimplicata,tacuta $i totusi foarte activa. Ce ai facut de fapt? Ai intreruptactul observarii pentru a arunca o privire asupra observato-46DEEPAK CHOPRACalea magului 45rului. Acest true iti da o intuitie asupra absolutei certitudini aexistentei tale, pentru ca dincolo de orice observatie, existaun observator care nu se schimba. Acest clarvazator reprezin-ta factorul etern in orice eXperienfa petrecuta intre marginiletimpului, iar acest clarvazator eiti tu.Absenta timpului poate fi o perspectiva infricoatoaredaca te identifici foarte tare cu rolul pe care-1 joci. Nenuma-rati oameni sint devastati atunci cind i?i pierd slujbele, cindcopiii cresc ^i pleaca de acasa, cind partenerul lor de viatamoare. Felul lor de a se simti eu" este atit de strins legat denumele lor, de etichete ?i de valori, incit n-au avut timp sadescopere cine sint in realitate.A fi fiinte umane intregi este ceea ce ne face sa fim reali.Realitatea nu poate fi definita, ea poate fi doar traita. Fii foar-te atent la acele scurte momente din cursul zilei cind experi-mentezi sinele tau fundamental, aflat in spatele respiratiei, alsentimentelor, al senzatiilor. inainte de a sari din pat miinedimineata, vezi daca poti prinde acea trecatoare urma a fiin-tei pure ?i simple, inainte ca mintea sa inceapa sa trancaneas-ca. Aceasta stare lini^tita, tacuta, fara nume este foarte placu-ta. Ea nu poate fi atinsa prin gindire, vorbire sau acfiune. Esteprecum castelul ale carui ziduri nu vor fi escaladate vreoda-ta de vreo armata i care apara tezaurul unde sint depozitateadevaratele bogatii ale vietii.4747L E C T I A5Magii nu cred in moarte. In lumina con?tiinfei,totul este viatf.Nu exista inceput si spr?it. Pentru mag. acesteasint doar conslructii mentale.Pentru afiin intregime viu, trebuie sd morifata de trecut.Moleculele se dizolvd ?f dispar. dar starea deafi consentsupravietuie?te morfii materiei.Toate povetile despre Merlin, chiar ?i cele mai confuze,dau ca sigur faptul cS el trSia invers In timp. tn vremea lui,acest lucru a cauzat multS constemare printre muritori. Batri-nul mag striga Fii atent!" imediat dupd ce Arthur rSsturnaapa fierbinte pe el. Se ivea pe nea?teptate la inmormintari 1apuca cadavrul de sub barbie ca i cum ar fi fost un nou-nas-cut. Si daca aceste lucruri nu sint indeajuns de stranii, umblavorba printre sateni ca Merlin fusese vazut in cimitire, pu-nind cadouri de botez linga pietrele funerare. Poti sa-mi explici de ce traiesti invers in timp? a intre-bat odata baiatul Arthur. Pentru ca a^a fac toti magii, raspunse Merlin. Si de ce faceti a^a? Pentru ca am ales sa facem aa. Sint multe avantaje. Nu vad nici unul, a continuat Arthur, gindindu-se lastraniile obiceiuri ale lui Merlin, cum ar fi acela de a mincamicul dejun inainte de a merge la culcare. lata, am sa-ti arat, a spus Merlin, ducindu-1 pe Arthurafara din pestera de clestar.48DEEPAK CHOPRACalea magului4QrEra o zi fierbinte de vara, soarele era chiar deasupra capu-lui $i trandafirii sSlbatici erau culcati aproape la pamint. Acum, spuse Merlin, dindu-i baiatului o lopatS, incepesa sapi" o groapa de aici pina acolo si nu te opri pina nu-tispun eu.Arthur se apuca de treaba, sSprnd din toate puterile, dardupa o ora era extenuat, iar Merlin nu ii spusese sa se opreasca. Nu ajunge? a intrebat.Merlin privi groapa, care era cam de trei metri lungime $ide vreo jumatate de metru adincime. Ba e suficient, a spus el. Acum acoper-o la loc.Chiar daca era obisnuit sa se supuna, lui Arthur nu preai-a placut aceasta porunca. Nadusind si stapinindu-si supara-rea, isi continua munca sub soarele dogoritor pina cind um-plu la loc groapa. Acum vino $i stai linga mine, a spus Merlin. Ce parereai despre munca pe care ai facut-o? A fost fara nici un rost, zise rastit Arthur. Exact! $i asa sint cele mai multe dintre eforturile oame-nilor. Dar faptul ca ele nu-si afla rostul este descoperit doarprea tirziu, dupa ce munca a fost deja facuta. Daca traiesti de-calat in timp, vezi de la inceput ca nu are rost sa sapi groapai nu te mai apuci de treaba.TALMACIREA LECTTEILegendele despre regele Arthur, ce pretind ca Merlin traiainvers in timp sint doar o simplificare. Povestitorilor vechiu-lui mit le place sa trezeascS uimirea si orice cititor care nu aincercat sa desluseasca ce inseamna a trai invers in timp s-aminunat ce stranie creatura era Merlin. Ca urmare, multi 1-auconsiderat profet sau prezicator. Despre orice profet se poatespune ca traieste invers in timp, deoarece profetii par sa aibaexperienta a ceea ce nu s-a intimplat inca.Dar la nivelul profund al gindirii medievale, a trai inversin timp insemna a infringe ciclul natural al na^terii si al mor-tii. Cineva care intinereste in fiece zi a scapat de legea imua-bila ce face ca toate fiintele vii sa decada si apoi sa moara.48DEEPAK CHOPRACalea magului4QZiua de na?tere a magului s-ar p5rea ca este ziua in care eldispare din lume, daca presupunem ca poate sa moara.Pentru a deslusi acest paradox, trebuie sa intelegem timpulaa cum il traieste un mag. Voi, muritorii, va luati numele acesta de la moarte, aspus Merlin in pestera de clestar. V-ati numi nemuritori dacaati crede in voi ca fiind creaturi ale viefi. Nu e cinstit, a protestat Arthur. Nu noi alegem moar-tea. Ea este cea care ne injunghie. Nu, doar ca v-ati obi^nuit aa. Toti imbatriniti i muritipentru ca ii vedeti pe ceilalti imbatrinind i murind. Renun-tafi la acest obicei perimat i nu veti mai fi prin^i in aceastacapcana a timpului. Sa renuntam la moarte? Cine n-ar face aa ceva? a vrutsa stie Arthur. Pentru a incepe, mergi inapoi la sursa obiceiului tau.Acolo vei descoperi o farima de rationament fals, care te-aconvins ca inainte de toate e^ti un muritor. La radadna orica-rei credinte false sta un rationament fals. Gasete apoi gresea-la din logica ta i elimin-o. Este foarte simplu.Arthur a trecut in legenda drept cel ce a fost si va fi rege",ceea ce implica faptul ca a sdipat de vraja mortii. Ce a desco-perit el? Care este rationamentul fals despre care magii con-sidera ca se afla in spatele faptului de a muri? Este vorba inspecial de idenHficarea noastra cu trupul. Trupurile oameni-lor se nasc, imbatrinesc i mor. Identificarea cu acest procesconshtuie un rationament fals, iar odata imbratisat, el ne con-duce spre moarte. Cadem sub vraja mortii $i nu avem altcevade facut decit sa acceptam moartea.Pentru a rupe vraja e nevoie de deplasarea identitatii afla-te intre granitele timpului intr-o identitate eterna. Prin urma-re, magul pleaca in caiatoria descoperirii adevarului despretimp acesta este intelesul adevarat din spatele pove?tiicum ca Merlin traia timpul invers. El vrea sa parcurga timpulspre izvoare.50DEEPAK CHOPRACalea magului4QAPLICAREA LECTIEIPentru mag, experienta timpului este doar eternitate de-terminata cantitativ. Noi toti sintem inconjurati de etern",pretindea Merlin. Jntrebarea este ce te faci cu acest lucru?"TSierea eternitatii in bucfiti mici creeaza timpul, si aceastaeste inca tendinta noastrM. Pentru noi timpul curge intr-unmod linear. Orologiile marcheaza secunde, minute i ore, in-registrind lungul drum de la trecut la prezent si apoi la viitor.Conceptia linearS despre timp a fost inlocuita de Einsteinatunci cind a descoperit cS timpul e relativ, avind capacitateade a se accelera sau de a se incetini.Pe lingS faptul cS semSna putin la infStisare cu Merlin,Einstein trebuie sS fi patruns in lumea magului pentru a venide acolo cu aceasta uluitoare conceptie. Einstein spunea c5putea simti teoria relativitStii cu mult inainte de a o fi pututdemonstra matematic. Cu totii simtim timpul ca pe ceva rela-tiv, fluid orice experienta placuta il face sa se accelereze,orice experienta dureroasa il face sa se incetineascS. O zi incare eti indragostit pare o secunda, o dimineata in scaunuldentistului pare o eternitate.Dar aceasta noua perceptie a timpului poate sa ne faca satrecem peste moarte? Pentru mag, moartea este o simpla cre-dinta. Relativitatea ne permite sa ne infringem credinta intimpul linear. Nu este greu sa gasim alte exemple care sa nefaca sa credem in nemurire. De pilda, daca privesti universulca pe un depozit de energie, atunci din punctul de vedere alenergiei, nimic nu se pierde vreodata, pentru ca energia nupoate fi distrusa. Ca energie, vei exista mereu. Dar eu nu vreau sa fiu energie, a protestat Arthur atuncicind a fost pus in fata acestei teorii. Aceasta este greseala ta fatala, a subliniat Merlin. Deoa-rece te identifici cu acest trup, crezi ca ai nevoie de o forma.Energia este lipsita de forma, a^a ca te gindeti ca tu nu potifi energie. Eu am vrut doar sa arat ca energia nu poate fi nas-cuta; ea nu are inceput sau sfirsit. Pina cind nu te opre^ti dina crede ca ai un inceput nu vei gasi niciodata partea nemuri-52DEEPAK CHOPRACalea magului51toare din tine, care trebuie sa fie nenascuta ca sa nu moaraniciodata.Vazind fata posomorita a baiatului. Merlin spuse multmai linititor: ' Eu nu iti fur trupul pentru a stabili ca esti lipsit de for-ma. Trebuie doar sa vezi ceea ce nu are forma in ceea ce are for-ma, astfel incit sa pofi afla nemurirea in trupul tau muritor.Moleculele se formeaza i se dizolvS, se reintorc in supaprimordial a atomilor. Dar con?tiinta supravie^uie^te mortiimoleculelor pe care le conduce. Ceea ce era odata un fasciculde energie intr-o raza de soare se transforma in frunza, carecade i se preschimba in pamint. Aceasta schimbare de staretrece peste multe granite. O raza de soare este invizibila, intimp ce frunzele 1 solul sint vizibile. Frunza este vie $i sedezvolta, in timp ce raza de soare nu. Culorile luminii, alefrunzei si ale pamintului sint diferite si asa mai departe.Dar toate aceste transformari exista ca ?i constructii alemintii. Energia prezenta acum in raza de soare nu sufera nicio schimbare este numai o parte a unui joc de fotoni ?i elec-tron!, care se gasesc pretutindeni, fie ca-i percepem ca pe cevamort sau viu. $tiinta modema ne-a condus deja mintile spreo noua perspectiva valabila; acum trebuie sa invatkm sa otrSim. Ginditori vizionari precum Einstein te pot ajuta sa de-pae?ti barierele mentale; trebuie sa spargem de asemeneabarierele noastre emotionale 1 instinctuale.Frica emojionala de moarte este o astfel de bariera. In fe-lul in care vede magul lucrurile, intregul fenomen al mortiieste legat de frica, dei aceasta frica este atit de profund inra-dacinata, incit efectele ei nu sint imediat evidente.Exista un exercitiu simplu care ifi va dezvalui acest lucru.Aaza-te cu citeva foi de hirtie in fata ta. Alege o camera lini?-tita, unde sa nu existe lucruri care sa-ti distraga atentia.Acum a?aza virful stiloului pe coala de hirtie si promite canu-l vei ridica timp de cinci minute, tncepe sa scrii propozi-tia imi e frica de..." si termin-ocum vrei.Nu ridica stiloul, scrie aceeai propozitie care incepe cuMi-e frica de..." ?i iara$i sfirseste-o cum iti trece prin minte.In timp ce faci acest lucru, respira incet, masurat, fara pauze52DEEPAK CHOPRACalea magului51rintre inspiratie ?i expiratie. Aceasta se nume^te respiratia cir-culara, in care inspirajia 1 expira^ia sint legate intre ele. Dinvremuri str^vechi, modul acesta voluntar de a respira a fostconsiderat o cale de a traversa inhibitiile mintii cor^tiente.FSra aceasta tehnica, iti va fi mult mai greu sa atingi nivelulinconstient al fricii.Continuind sa respiri in felul acesta inspiratie i expira-tie fara pauza completeaza propozijia: Mi-e frica..." ia-ra?i 1 iarasi, fara a ridica stiloul de pe hirtie. Odata ce ai ga-sit libertatea de a aterne pe hirtie cele mai ascunse frici aletale, s-ar putea sS-fi fie greu sa te mai opreti.Daca faci acest exercitiu in mod liber, lasind gindurile sase dezvolte singure, fara a incerca sa le controlezi, vei desco-peri multe asocieri stranii i neateptate cu frica. Iar aceste te-meri neasteptate vor aduce cu ele emotii nu doar frica, cisi furie, suferinta si o mare eliberare. Ar putea incepe sa curgalacrimi nestapinite.Lasa totul sa iasa la iveala, dar intoarce-te totdeauna larespiratie i nu ridica stiloul de pe hirtie pina cind nu termini.Atentie insa: daca incepi sa te simfi prea inconfortabil,opreste-te. La sfirsitul acestui exercitiu, o idee buna ar fi sa teintinzi i sa te odihnesti, incercind sa-ti recitigi echilibrul na-tural. Acest exercitiu are cea mai mare eficienta prima oara,dar poate fi repetat de cite ori doresti.Ce au de-a face toate acestea cu felul in care magul vedenemurirea? Am putea spune ca dedicind o sedinta de cinciminute fricii este ca si cum ai indeparta un invelis al sistemu-lui de credinte. Nemurirea este miezul viefii umane, dar esteacoperita cu inveliuri de credinte contrarii. Aceste credintese actualizeaza in via^a de zi cu zi ne traim temerile, dorin-tele, vinovatiile, asociatiile incon?tiente ?i mai ales credintanoastra profunda ca trebuie sa murim. Mintea rationala pro-babil ca va infringe aceste afirma^ii pretinzind ca totul din na-tura piere.tnsa Merlin ar spune: Privete-ti mai indeaproape indo-ielile rationale. In spatele indoielii, sta eel ce se indoieste, inspatele celui ce se indoie?te, sta eel ce gindete, in spatele ce-lui ce gindeste, sta un graunte de constiinta pura, care este52DEEPAK CHOPRACalea magului53contiinta dinaintea aparitiei oricSrui gind. Eu sint acelgrSunte de constiinfa. Sint nemuritor si imun la curgerea tim-pului. Nu face doar rationamente cu privire la mine, judecindce sa accepti si ce sa respingi. Sapa inauntru, da la o parte in-veli?urile indoielii. Cind ma vei fi intilnit, vei ti cine sint. Iaratunci nemurirea mea nu va fi doar o simpla idee, ci o reali-tate traita."5454L E C T I AX ^ J. M.Constiinta magului este un cimp care exists pretutindeni.Riurile cunoa?terii ce strdbat acest cimp sint eterne?i curg totdeauna.Secole de cunoastere stnt comprimate in momente de revelafie.Trdim ca un val mic de energie in marele ocean de energie.Cind ego-ul este abandmat, ai accesla totalitatea memoriei.intr-o diminea^, Arthur se trezi foarte devreme, tremu-rind in patul sau de paie, si dadu cu ochii de Merlin, care-1privea din cealalta parte a peterii. Am avut un vis urit, murmura Arthur. Eram ultimapersoana de pe pamint, rataceam prin paduri si pe strazi, ?inu era nimeni nicaieri in afara de mine. Vis? spuse Merlin. Nu a fost nici un vis. Tu esti ultimapersoana de pe pamint. Cum se poate? intreba Arthur. Eti oare de acord ca daca exista o singura persoana pepamint, ea trebuie sa fie atunci si ultima persoana? Da. Ei bine, din punctul de vedere al imaginii tale de sine,imagine pe care in viitor oamenii o vor numi ego, tu eti sin-gura persoana care exista. Cum poti sa spui asa ceva? Tu si cu mine sintem aiciimpreuna, nu-i asa? Am vizitat sate si ora^e, in care trebuie satraiasca mii de oameni.Calea magului 55Calea magului 55Merlin clatina din cap. Uita-te cu adevarat la tine insuti, cine esti tu? O fiintacare are parte de experience ce se transforms in amintiri.Atunci cind spui eu", tu arSti spre acest morman de expe-riente, cu toata istoria lor personal, pe care nimeni altul nuo poate impartasi.Nimic nu pare mai personal decit amintirile. Tu $i cu mineam pasit pe cai separate, chiar daca am mers impreuna. Numa pot uita la o floare fara a avea o experienta pe care tu nuo poti impartasi.Cind Merlin si-a terminal discursul, Arthur 1-a privit su-pSrat. Dupa cum spui tu, orice om este absolut singur, a spusbaiatul. Nu eu, raspunse Merlin. Felul cum functioneaza ego-uleste ceea ce te face sa fii singur, inchizindu-te intr-o lume incare nimeni altcineva nu poate intra.Vazind cit de mohorit il privea discipolul lui. Merlin si-aimblinzit vocea. Si totusi, ego-ul poate fi abandonat. Vino cu mine.S-a ridicat si 1-a condus pe Arthur afara din pestera, in in-tunericul de dinaintea zorilor, prin care puteau fi inca zariteo muljime de stele. Cit de departe crezi tu ca se afla steaua aceea? intrebael, aratind spre Sirius.Fiind in toiul verii, Sirius straiucea apunind la orizont. Nu ?tiu. Cred ca e mai departe decit pot eu masura saudecit imi pot imagina, raspunse Arthur.Merlin clatina din cap. Nu este nici o distanta. Gindeste-te putin: pentru ca tusa vezi steaua aceea, lumina ei trebuie sa ajunga la ochii tai,corect? Raza de lumina se indreapta continuu de acolo inspreaici, formind un fel de pod invizibil. Ce altceva decit luminaeste steaua aceea? Prin urmare, daca este lumina ?i aici, siacolo, iar podul e din lumina, nu exista nici o separare intretine si stea. Tu e?ti parte din acelasi cimp continuu de lumina. Dar ea pare sa fie foarte departe. De fapt, nu pot sa punmina pe ea si sa o iau de pe cer, obiecta Arthur.56DEEPAK CHOPRACalea magului57Merlin ridica din umeri: Separarea este doar o iluzie. Tu pari a fi separat de mine^i de ceilalti oameni pentru cS ego-ul tSu vede lucrurile ca icum am fi separati i singuri. Dar te asigur ca daca iU lasiego-ul la o parte, ne vei vedea pe tofi inconjurafi de acelasicimp nesfir^it de lumina, care este constiinta. Fiecare gind altSu se naste in acest vast ocean de lumina si se reintoarce aici,odata cu fiecare celula a trupului tau. Acest cimp de constiin-ta este pretutindeni, un pod invizibil intre tine si tot ceea ceexista.Deci nu exista nimic in tine care sa nu fie parte din orica-re altul in afara de felul in care ego-ul vede lucrurile. Ceeace trebuie sa faci este sa mergi dincolo de ego si sa te afunziin oceanul universal al constiintei.Arthur avea pe chip o expresie meditativa: Trebuie sa ma gindesc la ceea ce ai spus.Tu te gindesti, mie inca mi-e somn, chicoti Merlin.Intra iarasi in pestera calduroasa si tihnita.A, si pentru ca veni vorba, inainte de a merge din noula culcare, vrei sa pui lucrul ala inapoi sus? Lucrul?Arthur privi in jos si, spre surpriza lui, vazu ca steaua Si-rius fusese luata de pe cer si asezata la picioarele lui.TALMACIREA LECJIEICeea ce trebuie sa faca ego-ul este sa aleaga si sa respingadiferitele experience, asa cum am vazut. Ca rezultat, ego-ulcreeaza izolare, pentru ca orice selecteaza si alege creeaza ungol. Intre tine si un lucru pe care-1 respingi exista un gol. In-tre tine si mine de asemenea exista un gol, pentru ca noi amales sa nu avem aceleasi experiente ego-urile noastre sintseparate.De fapt, cu totii luam ca sigur faptul ca nu am putea sa neimpartasim experientele sau nu pe de-a-ntregul. Nu pot saam acces la toate emotiile, temerile, dorintele si visele tale sinici tu la ale mele. in eel mai bun caz, de obicei incercam saconstruim punti de comunicare, care adesea se dovedesc prea56DEEPAK CHOPRACalea magului57slabe ca sS tina. Lucrurile cele mai personale incepind de cindte-ai nascut amintirile si experientele te conduc spre sin-guratate si izolare.Dar magul nu este niciodata izolat, pentru ca ego-ul nu in-tervine in felul in care vede lucrurile. Prin e^o se intelege sim-tul unui /;eu/' personal, cu neputinta de imparta?it cu cineva.Odata, Merlin i-a spus baiatului Arthur: incearca sa ma uiti, daca poti. Ce? a spus Arthur surprins. Nu a? putea sa te uit vreo-data ?i nu vreau. Presupunind ca Merlin il respingea in-tr-un fel, se simtea cuprins de anxietate. Tu vrei sa ma uiti? aintrebat el. Oh, bineinteles, a raspuns Merlin calm. Vezi tu, vreausa fim prieteni, dar daca doar imi amintesc de tine, ce amatunci? Nu pe tine, eel real, ci o imagine moarta a ta. Aminti-rea nu e nimic mai mult decit atit; un lucru care a fost viuodata se transforma intr-o imagine moarta. Dar atita vremecit pot sa te uit in fiecare zi, pot sa ma trezesc miine ?i sa tevad ca fiind nou. Am sa te vad pe tine eel real, despuiat deimagini in?elatoare.A abandona ego-ul inseamna a abandona amintirile. Cindacest lucru se intimpla, oamenii nu mai sint izolati. Mintea in-dividuals ne restringe constiinta, ca ?i cum am privi lumeaprintr-o gaura de cheie. tn lumea magului, toata lumea im-partase?te aceea^i constiinta universal. Ea curge pretutin-deni si imbratiseaza toate gindurile, toate emotiile, toate ex-perientele. Atita vreme cit esti o singura persoana, 1-a invatat Mer-lin, esti ca o pkatura intr-un ocean. Atunci cind iei parte laconstiinta universal, esti oceanul intreg. Oare o picStura nu se poate topi si pierde in ocean? aintrebat Arthur. Nu. Individul nu poate fi niciodata sters, nici prin ex-perienta oceanului de constiinta, 1-a asigurat Merlin. Poti fi tuinsuti si poti fi Totul in acelasi timp. Poate parea un mister,dar asa stau lucrurile.58DEEPAK CHOPRACalea magului57APLICAREA LECJIEICu totii ne agatam de memorie, pentru cS ea ne defineste.Dar pentru a sfirsi cu separarea si izolarea, trebuie sa fii dis-pus sa vezi irealitatea memoriei. Gindeste-te la o persoana pecare o cunosti bine sotul sau sotia, o ruda sau un prieten.Adu-ti in minte acea persoana, cu toate caracteristicile ei, siintreab3-te ce stii cu adev3rat despre ea. Mergi dincolo de as-pectele fizice, cum ar fi culoarea ochilor, greutatea, slujba sauadresa. In locul acestora, gindeste-te la cele mai personale tra-saturi ale ei, la ce iti place sau iti displace, la amintiri vii si in-teractiuni.Cind termini acest exercitiu, s-ar putea presupune ca ai al-catuit un portret bun al acelei persoane. Totusi, tot ce iti amin-testi vine din memorie si prin urmare ceea ce ai descris estepunctul tau de vedere, individual. Aceeasi persoana poate fidescris3 complet diferit din punctul de vedere al altcuiva.Ceea ce tie iti place altuia poate sS nu-i placa, ceea ce pentrutine este memorabil s-ar putea sa fie cu totul nesemnificativin ochii altora.Nu trebuie sa mergi foarte departe pentru a-ti da seama catotul in descrierea ta este complet relativ. Ideea ta despre ceeste inalt este ideea altuia despre ce este scund sau mediu,ceea ce e greu poate fi considerat u^or, ceea ce este blond cafiind brunet, ceea ce este prietenos ca neprietenos i asa maideparte. Ceea ce descrii este perspectiva ta, nu persoana. Maimult, experientele pe care le-ai avut cu acea persoanS sintunice pentru tine, fapt care face ca descrierea ta sS fie incS simai subiectiva. Dac5 tot ceea ce ai crezut ca stii despre cinevas-a transformat in ceea ce stii in mod indirect despre tine,atunci este evident ca memoria serveste pentru a te izola.Fragmentam lumea prin modul nostru personal de a o vedea,creind cochilii in care ne izolam si in care nimeni altcineva nupoate patrunde sau nu pe de-a-ntregul.Pentru ca este complet relativ, punctul tau de vedere nupoate fi numit real. Realitatea nu depinde de un punct de ve-dere ea este pur si simplu. Multi dintre noi, salasluind in58DEEPAK CHOPRACalea magului59iumiie noastre inchise, nu intrSm prea des in contact cu reali-tatea. Irealul este locuinta simfurilor; realul este locuinta ma-gului. Trebuie sS privesti in spatele regatului memoriei pen-tru a incepe sa descoperi adevSrata structure a realitatii. "6060L E CT I A7Cind u?ile percepfiei sint curdtite, vei incepe sd vezi lumeanevdzutd lumea magului.Existd un izvor al viefii unde poti merge pentru a te purifica?i a te transforma.Purificarea constd tn a scdpa de toxinele din viata ta: emotiiletoxice, gindurile toxice, relatiile toxice.Toate corpurile care au viafd, fizice ?i subtile, sint fasciculede energie care pot fi percepute tn mod direct.intr-o zi, in timp ce Merlin i Arthur, toropiti amindoi decSldura verii, stateau lungiti pe malul unui piriu. Merlin aspus: Am citit un poem cind eram bSietandru, acum multavreme in viitor. Ma intreb daca tie ^i-ar placea.Arthur se prefacuse ca a adormit, acoperindu-si fata cumina pentru a se feri de soarele de iunie. Ori de cite ori Merlinvorbea despre trecutul sau din viitor, baiatul trebuia sa fiefoarte atent ca sa poata sa-1 urmareasca. Nu e nevoie sa incerci sa ma ignori, continua Merlin,pentru ca acest poem e prea frumos ca sa nu-l auzi:Ce-ar fi dac-ai dormi$i ce-ar ftdacd in somnai visa?$i ce-ar fidad in visele taleCalea magului 61Calea magului 61ai merge in raifi-ai culegeo stranie fifrumoasafloare?$i ce-ar fidad atunci cind te-ai treziai avea floarea aceeain mind?Ce-ar fi atunci?TALMACIREA LECTIEICind sintem treji, atentia noastra e tintuita de imaginile isunetele lumii materiale, aa cS ne este uor s5 presupunemca singurul trup pe care-1 avem este eel fizic. Ce este trupul?Cea mai larga definifr; ar fi aceea ca trupul este o akatuire deeelule ce functioneaza impreuna, formind o unitate.Fiind mai mult decit suma partilor sale, trupul poate ac-tiona, gindi ?! simji in moduri care i-ar fi imposibile unei sin-gure eelule.Sa aplieam aceasta definitie intr-un domeniu nea?teptat sentimentele. In fiecare zi, ai parte de sentimente izolate, caresint asemeni unei singure eelule; a?aza-le impreuna i veiavea un corp emotional. Corpul tau emotional este, inainte detoate, o istorie vie a tuturor lucrurilor care-Ji plac sau iti dis-plae, si la fel a temerilor, a sperantelor, a dorintelor i asa maideparte. Daca trupul tau emotional intra intr-o camera, prie-tenii te vor reeunoa^te imediat, pentru ea trupul emotionalconstituie o parte insemnata din identitatea noastra.Exista i alte corpuri, de asemenea invizibile, care se adau-ga unieitatii tale. Exista corpul eunoa?terii, care a tot crescutde dnd te-ai nascut sa-1 numim corpul mental. Cunoastereaeste mai subtila decit emotiile, deoarece este eonstituita dinconcepte abstracte. Dar i mai subtile sint ratiunea ta de atrai, eredintele tale profunde despre existenta ?! despre natu-ra vietii depozitate toate inauntrul corpului tdu cauzal, aceaparte din tine care-fi permite sa infelegi existenta. Aici rezidacea mai profunda saminta a memoriei si a dorintei.62DEEPAK CHOPRA62DEEPAK CHOPRAToate aceste corpuri ale tale sint unice. IncS o data, in mo-mentul in care corpul tau mental sau corpul tau cauzal ar in-tra intr-o camera, ai fi imediat identificabil. Astfel, identitatea sentimentul ca esti un eu" decurge din constientizareaacestor corpuri. Un mag stie ca aceasta vivacitate se transferade la corpurile subtile la cele grosiere. Eul" cu care te iden-tifici este constituit mai intii din credinfele si din ratiunea tade a trai (corpul cauzal), care dau nastere ideilor (corpulmental) si sentimentelor (corpul emotional). Doar la capatulacestei inlantuiri corpul fizic primeste impulsul vietii. Asacum a spus Merlin: Muritorii cred ca ei sint masini fizicecare invata sa gindeasca. De fapt, sint ginduri care invata sacreeze o masina fizica."APLICAREA LECTIEIin termeni practici, aceasta invatatura are implicatii uriase.Daca presupui ca esti in primui rind si mai ales o fiin^a fizica,vei trai viata intr-un mod complet diferit fata de cineva carepresupune ca este in primui rind si mai ales o fiinta subtila.Arthur si Merlin mergeau odata acasa dintr-o calatorie fa-cuta in Questing Wode, acea padure adinca in care se intin-dea f


Top Related