Download - Dietoterapia Malad Card(2)
1.
Dietoterapia în maladiile cardiace
Intervine în etiopatogeneza Factor curativ
maladiilor simptomatic
1.Ateroscleroza 1. Miocardite
2.Cardiopatie ischemică 2. Endocardite
3.Hipertensiune arterială 3. Pericardite
4.Cardiopatii dismetabolice 4. Cardiomiopatii
(obezitate, diabet ...) 5. Insuficienţa
cardiacă
6. Aritmii
2. Dieta 10-baza alimentaţiei în maladiile cardiovasculare
Proteine
gr.
Lipide
gr.
Glucide
gr.
Valoarea
energetică
Sare de bucătărie
gr.
Lichid litre Regim
alimentar
Indicaţii pentru administrare
90 -
60%
animale
80 30
vegetale
350-
400
2480-2680
Kcal.
2-3 în producte;
după 7 zile 3-5 la
mână
1 – 1,2 5 ori /zi 1. Hipetensiune arterială I-II.
2. Insuficienţa circulatorie st. I-II.
3. Valvulopatii + insuficienţa
cardiacă.
4. Alte boli cardiace în faza de
compensare.
Caracteristica:
1. Limitarea considerabilă a NaCl şi a lichidului, produselor bogate în colesterol, substanţelor
care exită aparatul cardiovascular şi nervos.
2. Îmbogăţirea raţiei cu săruri de potasiu, substanţe lipotrope vitamine.
3.
Scopul prescrierii: ameliorarea activităţii cardiace, cruţarea moderată a org. digestive, rinichilor;
sporirea diurezei şi descărcarea metabol. Intermediar.
Prelucrare culinară: fără sare de bucătărie.
3.
Factorii contribuitori la formarea aterosclerozei
1. Hiper - şi hiper pre – -
lipoproteinemia
2. Micşorarea - lipoproteinelor,
fosfolipidelor activităţii lipazei lipoproteice.
Sporirea
permeabilităţii
vaselor către
lipoproteine
Interacţiunea lipoproteinelor şi
celulelor vaselor sanguine
Ateroscleroza
Cei mai periculoşi factori:
1. Hipercolesterolemia;
2. HTAES,
3. Fumatul,
4. Diabetul
4.Factori care contribuie la formarea
HIPERCOLESTEROLEMIEI
I. Excesul colesterolului în raţia alimentară:
- grăsimele de origine animală, bogate în colesterol şi acizi
graşi saturaţi (palmitic, butiric, stearic).
II. Sinteza endogenă sporită în ficat din acidul acetic
(acetilcoenzima A) activ – produs intermediar al
metabolizmului proteic, glucidic, lipidic (Raţia alimentară
cu conţinut bogat de glucide uşor asimilabile şi
transformabile în colesterol).
III. Descompunerea nesatisfăcătoare în muşchi (efort fizic
limitat).
IV. Dereglările eliminării din organism
1. Prin bilă (sub formă de acizi biliari şi mai puţin –
colesterina) – în patologia căilor biliare.
2. Prin intestinul gros (sub formă de coprosterină şi
colestanol – formate sub acţiunea microflorei) în cazuri de
constipaţii şi a.
V. În unele maladii: hipothireoz, lipsa lipazei lipoproteice
(congenitală) gută, sindrom nefrotic
6Dieta 10 „s” şi indicaţiile ei ţinând cont de tipurile Hiperliproteinemiilor
Variante dietei10 „S”
Proteinegr.
Lipidegr.
Glucidegr.
Valoareaenergetică
Kcal
Tipul hiperlipo-proteinemiei
Particularităţi
A 100-110 60-70 300-375 2140-2610 II a –hiper - lipoproteinemie
Reducerea grăsimelor (animale) şi moderată a glucidelor.
B 95-115 80-100 240-260 2060-2400 IV – hiper –pre- - lipoproteinemie
Se limitează considerabil glucidele mai ales uşor asimilabile .
C 90-120 65-80 240-250 1905-2240 II b şi III hiper - şi pre - - hiper l.p.
Se micşorează lipidele şi glucidele.
Indicaţii de administrare:
1. Ateroscleroza coranariană, cerebrală, periferică şi a.
2. Hipertensiune arterială esenţială gr. II – III
Producte cu conţinut maximal de acizi graşi saturaţi: icre negre şi roşii, gălbenuş de
ou, creer, ficat, rinichi, carne de porc, gâscă, oae, apoi untul.
7
Acţiunea unor vitamine şi rolul lor în lupta cu ateroscleroza.
Acidul ascorbinic şi vitamina „P”:
1. Stimulează descompunerea colesterolului (în ficat) şi
eliminarea lui din organism;
2. Previne depunerea colesterolului în pereţii vaselor.
Piridoxina (B6):
1. Reglează metabolismul acizilor graşi nesaturaţi (în ficat);
2. Participă la transformarea acidului linoleic în a.
arahidonic, la asimilarea metioninei;
3. Stimulează acţiunea lipotropă a colinei, prevenind
depunerea grăsimilor în ficat;
4. Majorează conţinutul lecitinei în sânge;
5. Stimulează transformarea colesterolului în acizi biliari şi
eliminarea lor.
Acidul nicotinic: activează lipaza lipotropă şi intensifică
sinteza heparinei, micşorînd coagularea sîngelui.
8.
Mecanismele hipocolesterolemice a acizilor graşi
polinesaturaţi
1. Formează (în ficat) eteria colesterolului şi contribuie la
descompunerea lui până la acizi biliari;
2. Măresc peristaltizmul intestinul şi accilerează elimenarea
colesterolului;
3. Se unesc cu colesterolul şi-l transformă în formă solubilă;
4. Intensifică acţiunea lipotropă a colinei, contribuie la
sinteza ei;
5. Micşorează activitatea tromboplastinei;
6. Au şi o acţiune vasculară (contribuie la normalizarea
metabolismului mucopolisaharidelor acide din pereţii
vaselor, mărind elasticitatea lor;
7. Uleiurile vegetale (principală sursa de acizi graşi
nesaturaţi) conţin şi o cantitate considerabilă de tocolerol
(Vit E) care reglează gliconeorgeneza, permeabilitatea
vaselor, reduc hipocolesterolemia.
9.Dietoterapia (d 10 i) în infarctul miocardic acut
Perioadele i.m.
Raţia Proteine gr.
Lipide gr.
Glucide gr.
Valoarea energetică Kcal.
N aCl gr. Lichid litre.
p. acută
6-8 zile
48 ore suc de fructe, legume, ceaiuricâte ¼ pahar 8 ori/zi
400-500 ml.
I 50 30-40 170-200 1150-1360 Care se conţine în producte
Hrana fracţionată 6 ori/zi
p. subacută (urmă 2-3 săptămâni.)
II 60-70 60-70 230-250 1170-2110 -//-//- //-//-+ 3 gr. la mână
1
Hrana se pregăteşte nepasatăp. de cicatrizare (începând cu săpt. 4)
III 90 80 300-350 2280-2480 -//-//- //-//-+ 5 gr. la mână
1
La externare se prescrie masa 10 s care se recomandă şi în celelalte forme clinice a
cardiopatiei ischemice cu restricţii de NaCl şi apa în depindere de prezenţa şi gradul
insuficienţei cardiace.
10Schema globală a factorilor implicaţi în patogenia H.T.A.E.
Centrii nervoşi superiori Retenţia renală de Na şi apă
Centrii vasomotori bulbari Na şi apă în peretele VP şi VLEC arterial
Creşterea activităţii S.N.S. DcReactivitate vasculară
Dificienţa vasodepresorilor şi vasoconstricţie Rezistenţa şi/sau niveluri crescute de periferică R – AG – II
Presiunea arterială Aldosteron (creşte)
VP – volumul plazmatic
VLEC – volumul de lichid extracelular
Dc – debitul cardiac
Stres Aport de Na în exces Predispoziţii genetice
11.
Alimentaţia dietetică în Hipertensiunea artetială ES.
În st. I-II – dieta de bază – 10 cu limitarea sodiului 4-6 gr
zilnic (în acutizări NaCl se exclude complet) şi a lichidului 1-
1,2 litre în zi.
În st. III complicată cu insuficienţă cardiacă III-IV –
dieta 10 a cu prescrierea curelor de descărcare 1-2 săptămâni.
Dieta hiposalină micşorează exitabilit. SNC, sporeşte
diureză, stimulează activitatea lipazei lipoproteice, contrib. la
hipocolesterolemia.
Raţia bogată în potasiu, magneziu, iod.
Magneziu intensifică inhibiţia scoarţei, micşorează
spasmul vaselor + acţiune hipocolesterolemică
Sursele principale: fasolea, soia, mazărea, grîul, secara,
griş, porumbul, nucele, caisele, măcieşul, morcovul, mindalul.
Iodul are proprietăţi antisclerotice; se conţine în nuci,
produsele mării (varză, crevete, crabi, calmar).
Potasiu – antagon Na, are acţiunea diuretică şi depresoare
vasculară, inotroppozitivă.
Prelungire 11
Vitaminele principale:
Niacina (PP) – vazodilatator, depresor, ameliorează
circulaţia renală, coronariană, cerebrală.
Surse principale: ficat, cereale nedecorticate soia, nuci,
drojdii (bere şi alimentare).
Riboflavina (B2) – contrib. la inactivarea catecolamină.
Surse: drojdii, carne, ficat, albuş de ou, peşte, soia,
conopida, nuci, roşii.
Piridoxina (B6) transofrmă acidul linoleic în arahidonic,
care stimulează activitatea lipotropă a colinei – eliminarea
colesterolului.
De limitatat:
1. Calciferolul (Vit. D) care contribuie la
hipercolesterolemie (se conţine în unt, frişca, smântână,
gălbuş de ouă, untura de peşte).
2. Filachinanele (Vit K) care sporesc coagularea se conţine
în brânze, ficat, carne, peşte, gălbenuş de ouă, varză,
tomate, spanac.
12
Mecanismul retenţiei NaCl şi H2O în I.C.
Scăderea debitului cardiac
Redistribuirea circulaţiei intrarenale
Reducerea filtraţiei
glomerulare
Ischemie iuxtaglomerulară
Irigarea preferenţială a
nefronilor iuxtamedulari
Concentraţia urinei
Retenţia Na
Renină
Angiotenzina
Aldosteron
Rezorbţia Na
Hiperosmol. serică
Retenţia apei ADH
13
Alimentaţia dietetică în insuficienţă cardiacă
St. I-II (NYHA) Dieta 10 (valoarea energetică 2680 Kcal.,
NaCl – 3-5 gr._ la mână, lichid – 1,2 l.)
Odată în 7 zile se include D 10a (timp 1-2
zile) sau cure de descărcare.
St. III-IV Dieta 10a până la dispariţia manifestărilor de
stază, apoi trecem la D 10 pe sistem de
„zigzag”: de la început pe 1-2 zile apoi pe
mai mult timp în aşa fel ca D 10 să devină
cea de bază dar 10 a să fie folosită periodic
(o dată în 7-10 zile).
14
Dieta 10a
Proteine
gr.
Lipide
gr.
Glucide
gr.
Valoarea
energetică
NaCl
gr.
Lichid
litre
Regim
alimen-
tar
Indicaţii
7065% animale
50 300 1680 - 0,6 5-6 or/zi
Insufi-cienţa cardiacă III-IV (NYHA)
Caracteristica:
1. Reducerea valorii energetice pe contul proteinelor,
lipidelor, glucidelor;
2. Limitarea pronunţată a NaCl, lichidului, celulozei,
productelor bogate în colesterol, substanţelor bogate în
exitanţi.
3. Îmbogăţirea raţiei cu potasius, vitamine, substanţe
lipotrope.
Periodic (1-2 zile /săptămână) se recomandă cure de
descărcare.