Download - drept procesual civilpredari

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL316 POLITIE RUTIERA

Drept procesual civil curs 1

Procesul Civil si Dreptul Procesual Civil

Raporturile de drept se realizeaza fara sa fie nevoie de interventia unui organ de stat.

In viata sociala apar si situatii de nesocotire sau de incalcare a drepturilor civile. In aceasta situatie este nevoie de interventia instantelor judecatoresti declarand practic ideea de jurisdictie.

In primul rand, procesul civil implica in esenta sa o stare conflictuala. El ia nastere si se dezvolta in ceea ce priveste fazele si etapele pe care le parcurge ca urmare a interventiei persoanei care reclama si a opunerii persoanei impotriva careia este indreptata intentia.

In general in faza judecatii procesul civil imbraca forma dezabaterilor orale si contradictorii.

Impune prezenta instantei de judecata a partilor litigante precum si a altor organe si persoane( martori, procurori etc.).

Intre acesti participanti in activitatea de realizare a justitiei se stabilesc anumite raporturi juridice care fiind reglementate de norme ale dreptului procesual civil devin raporturi juridice procesual civile.

FAZELE PROCESULUI CIVIL:

-faza judecatii (COGNITIO)

-faza executiei (EXECUTIO)

FAZA JUDECATII

Deschisa prin cererea de chemare in judecata care investeste instanta de judecata si se finalizeaza prin pronuntarea unei hotarari irevocabile.

Faza de judecata cuprinde mai multe etape:

1) Scrisa-premergatoare : --partile se incunostiinteaza reciproc prin intermediul cererii de chemare in judecata, a intampinarii,

1


a cererii reconventionale, asupra pretentiilor si in legatura cu probele ce urmeaza a fi administrare in vederea dovedirii lor.

2) Dezbateriile publice orale si contradictorii :--aceasta faza este mult mai complexa si se desfasoara de regula la mai multe termene de judecata. Partile isi sustin pretentiile si parerile administrand probe dupa care pun concluzii.

Prin epuizarea acesteia s-a incheiat judecata in fond insa partea nemultumita poate declara calea de atac ’’apelul’’ care provoaca o noua judecata in fond, iar dupa ramanerea definitiva a hotararii poate fi supusa caii de atac a ’’recursului’’.

In anumite situatii pot fi declansate celelalte cai extraordinare: contestatia in anulare si revizuirea.

Definitia dreptului procesual civil:

-reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza modul de desfasurare a activitatii judiciare in scopul solutionarii litigiilor civile.

Obiectul DPC.: il formeaza raporturile juridice ce se stabilesc intre participantii procesuali in cadrul activitatii de examinare si solutionare a cauzelor civile.

Obiectul de studiu al DPC.: este cercetarea normelor procesual civile.

IZVOARELE DPC.:

1. Constitutia Ro. 2. Legi organice: lg. 304/2004, 303/2004, 317/2004, 554/2004.3. Codul de procedura civila

Jurisprudenta ca izvor de drept- nu reprezinta izvor de drept.

4. Legi de organizare judecatoreasca:- reglementeaza structura, alcatuirea instantelor si statutul magistratilor, marea majoritate a acestor norme regasindu-se in legea 303 si 304/2004.

5. Legi de competenta:- reglementeaza atributiile organelor judiciare in raport cu alte organe cu atributii jurisdictionale si

2


realizeaza in acelasi timp o delimitare de sarcini in cadrul sistemului instantelor judecatoresti.

6. Norme de procedura civila propriu zise:- reglementeaza modul de solutionare a activitatii de solutionare a litigiilor civile si de urmarire silita, a dispozitiilor cuprinse in titlurile executorii.

Aceste norme se subclasifica in:

- Norme de procedura contencioasa- Norme de procedura necontencioasa- Norme de executare silita

Art. 105 cp- nulitatea actelor de procedura

Art.24 incompatibilitatea

Art.317 alin 1 nr de jud (cauza de necompetenta)

Dupa caracterul lor:

a) Legi imperative:--prescriu o conditie de la care partile nu pot deroga si au urmatoarele trasaturi:

-incalcarea normelor imperative poate fi invocata de orice parte, de procuror, de instanta etc. in orice faza a procesului civil.

-partile nu pot confirma nici expres si nici tacit un act procedural intocmit prin nerespectarea normelor imperative.

-nerespecatarea normei imperative atrage o sanctiune absoluta (nulitatea, decaderea, perimarea)

b) Legi dispozitive sunt:- Supletive- Permisive

Prescriu o conduita de la care partile se pot abate.

Incalcarea normelor dispozitive poate fi invocata numai de partea ocrotita prin editarea normei, doar in anumite conditii si daca s-a ivit ulterior, acest eveniment trebuie invocat.....

Partile pot confirma expres sau tacit valabilitatea unui act anulabil.

3


Incalcarea normelor dispozitive atrage o sanctiune procedurala relativa(anularea actului).

Drept procesual civil curs2

Dupa sfarsitul raportului juridic reglementat:

1. Norme generale- se aplica in toate cazurile si in orice materie daca legea nu prevede in mod expres altfel. Sunt reglementate in cpc.

2. Norme speciale-sunt aplicabile numai intr-o anumita materie expres stabilita, fiind derogatorii de la normele generale, ele sunt de stricta interpretare si aplicare si deci nu pot fi aplicate prin analogie.

In caz de concurs intre normele generale si normele speciale se aplica urmatoarele reguli:

-intaietatea normelor speciale in raport cu cele generale

-normele speciale se intregesc cu cele generale.

Tema 2: Principiile fundamentale DPC

Reprezinta reguli esentiale ce determina structura procesului si guverneaza intreaga activitate judiciara.

Principiile prezinta importanta:

-teoretica:-ptr ca contribuie la intelegerea si interpretarea corecta a normelor procesuale.

- de politica legislativa:-deoarece orienteaza intreaga activitate de elaborare a legislatiei procesuale.

- semnificatie practica:-deoarece contribuie la formarea unei jurisprudentei unitare.

Art 6 conventia europeana(sumnum de principii)

Art 10 din L304/2004

„Orice persoana are dreptul sa ii fie examinata cauza sa in mod echitabil, public si intr-un termen rezonabil, de catre un tribunal

4


impartial, independent si stabilit prin lege care sa decida asupra drepturilor si obligatiilor acestuia”.

1. Principiul dreptului la un proces echitabil si intr-un termen rezonabil.

Art. 6 conv. Europeana

Art. 21 alin 3 CR

Art 10 l304/2004

Doarece CE nu defineste termenul de echitabilitate doctrina a aratat ca prin echitate se intelege asigurarea respectarii unor principii fundamentale cum ar fi: contradictorialitatea, dreptul la opinie, egalitatea cu toate consecintele ce decurg din acestea.

Respectarea cerintei de a solutiona cauza sa aiba un termen rezonabil trebuie apreciata de la caz la caz in funtie de durata procedurii, natura pretentiilor, complexitatea proceselor, dificultatea dezbaterilor, incalcarea rolului instantei, exercitarea cailor de atac etc, astfel incat pana la solutionarea finala a cererii, aceasta sa nu ajunga lipsita de interes.

De regula termenul rezonabil se apreciaza de la momentul sesizarii instantei, iar daca au fost indeplinite procedurile prealabile trebuie sa se aiba in vedere data la care au fost declansate acestea.

2. Principiul legalitatii

Implica respectarea actelor normative de catre toate organele de stat, de toate persoanele juridice de drept public sau privat, de toti cetatenii.

Art.1 alin 5 CR: ’’ in RO respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.’’

Judecatorii sunt obligati sa urmareasca in activitatea lor respectarea tuturor dispozitiilor legale, fie ele de procedura-organizarea, constituirea, compunerea si atributiile instantelor, fie cele referitoare la formele de procedura sau de drept material( sa

5


respecte legea, sa impuna respectarea ei de catre toti subiectii procesuali).

In interpretarea legii judecatorul trebuie sa aiba in vedere litera si spiritul acesteia iar nu preferintele sale subiective.

3. Principiul independentei judecatorului si al supunerii lui numai fata de lege.

Acest principiu presupune solutionarea litigiilor fara ingerinta in activitatea de judecata sau de deliberare a unui organ de stat sau a vreunei persoane precum si impartialitatea judecatorului, pozitia sa neutra fata de partile din proces(echidistanta fata de acestea).

Respectarea acestui principiu este garantata de urmatoarele:

- Existenta unui control judiciar adecvat- Publicitatea dezbaterilor- Secretul deliberarii- Inamovibilitatea judecatorilor- Raspunderea disciplinara a judecatorilor- Autonomia instantelor judecatoresti fata de celelalte

autoritati

4. Principiul inamovibilitatii judecatorului

Inamovibilitatea este stabilitatea in functie a judecatorului, respectiv acestia odata numiti nu pot fi mutati in alta functie, avansati, transferati decat la cerea si cu acordul lor( inclusiv detasarea si delegarea in alte functii se pot face numai cu acordul lor).

5. Principiul aflarii adevarului

Judecatorul are indatorirea sa staruie prin toate mijloacele legale pentru a prevenii orice greseala privind aflarea adevarului in cauza pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii in scopul pronuntarii unor hotarari temeinice si legale.

Nu intotdeauna judecatorul afla adevarul, procedurile justitiei umane nu sunt infailibile, iar erori judiciare se produc, de aceea trebuie facuta distinctia intre adevarul judiciar si adevarul obiectiv.

6


6. Principiul rolului activ al judecatorului

Presupune:

- Obligatia instantei de a pune din oficiu in discutia partilor orice imprejurari de fapt sau de drept care ar putea conduce la dezlegarea pricinii chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare.

- Obligatia instantei de a ordona din oficiu dovezile pe care le considera necesare pt solutionarea cauzei, chiar daca partile se impotrivesc.

- Obligatia judecatorului de a nu respinge actiunea pt lipsa de probe, obligatia acestuia de a starui prin toate mijloacele pentru a afla daca actiunea este sau nu intemeiata.

- Obligatia judecatorului de a da sau restabilii calificarea juridica a actelor sau faptelor deduse judecatii chiar daca partile le-au dat o alta denumire.

Rolul activ al judecatorului nu trebuie sa conduca la diminuarea initiativei partilor.

Pozitia procesuala a judecatorului in limitele expres stabilite de lege nu trebuie sa fie exagerate deoarece procesul civil este ca regula generala un proces al intereselor private, astfel ca trebuie asigurat un echilibru intre principiul disponibilitatii, principiul contradictorialitatii si rolul activ al instantei, adica NU SE POATE DEROGA DE LA PRIMELE 2 PRINCIPII IN LIPSA UNUI TEXT EXPRESC PREVAZUT DE LEGE.

7. Principiul egaliatii partilor in fata justitiei

Art. 16 CR: ’’ cetatenii sunt egali in fata legii, autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminare”

Egalitatea partilor in fata legii procesual civile si a instantelor implica respectarea:

- Judecarea proceselor pt toti cetatenii sa se realizeze de aceste instante indiferente de pozitia lor sociala sau in stat.

- Drepturile procesuale acordate partilor sa fie aceleasi, fara deosebire intre persoane.

7


- Instanta trebuie sa asigure un echilibru intre situatiile procesuale ale partilor prin incunostiintarea lor asupra termenelor de judecata, prin comunicarea actelor de procedura, prin lamuririle date cu privire la drepturile pe care acestea le au.

8. Principiul desfasurarii procedurii judiciare in limba romana

Procesul civil se desfasoare in limba romana. Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantelor de judecata in conditiile legii.

Cetatenii straini si apatrizii care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana, au dreptul de a lua la cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii prin interpret.

Cererile si actele procedurale se intocmesc NUMAI in limba romana.

Nerespectarea acestui principiu atrage nulitatea hotararii pronuntate in cauza.

9. Principiul publicitatii

Sedintele de judecata sunt publice in afara de cauzele prevazute de lege.

Publicitatea sedintei de judecata si a dezbaterilor are menirea de a asigura in acelasi timp garantarea drepturilor procesuale ale partilor cat si realizarea unui scop educativ, preventiv al procesului.

Principiul implica:

- Partilor li se asigura posibilitatea de a participa la toate sedintele de judecata, la toate dezbaterile, la efectuarea tuturor actelor de procedura.

- Dreptul publicului de a asista la desfasurarea procesului.

10. Principiul oralitatii

8


Art.127 cpc: ’’ pricinile se dezbat verbal daca legea nu prevede altfel’’.

Oralitatea domina numai faza dezbaterilor fara sa excluda unele elemente ale procedurii scrise.

Oralitatea implica dreptul partilor de a-si sustine verbal pretentiile, de a da explicatii, de a pune concluzii cu privire la toate imprejurarile de fapt sau de drept ale litigiului, dar nu exclude dreptul de a pune concluzii sau de a formula cereri in scris.

Expresia acestui principiu, toate cererile formulate in scris trebuie sustinute oral, iar concluziile trebuie sa respecte concluziile orale.

11. Principiul contradictorialitatii

Contradictorialitatea consta in posibilitatea partilor de a discuta orice element de fapt sau de drept ce intereseaza o cauza si in obligatia instantei de a nu pronunta nici o hotarare decat dupa ce masura sau problema asupra careia urmeaza a hotara a fost pusa in discutia partilor.

Nu intereseaza daca partile au discutat efectiv, daca au pus concluzii cu privire la o anumita chestiune, ci doar ca instanta sa le ofere aceasta posibilitate si ele sa nu fie impiedicate sa o valorifice.

Drept procesual civil curs 3

De la acest principiu exista aparente exceptii, respectiv situatii cand instanta poate lua unele hotarari fara citarea partilor, dar toate aceste hotarari pot fi atacate la instantele de control judiciar, iar in caile de atac contradictorialitatea se realizeaza in absolut toate cazurile.

Judecata in prima instanta fara citarea partilor este justificata in mod exceptional de urgenta rezolvarii unei probleme care daca ar fi rezolvata cu intarziere ar genera prejudicii morale sau materiale deosebite.

9


Principiul contradictorialitatii este o expresie a dreptului la aparare, iar nerespectarea lui conduce la nulitatea hotararii.

Instanta in orice proces este obligata sa supuna discutiei partilor......

Instanta isi va intemaie hotararea numai pe motivarea in fapt si de drept pe explicatii sau mijloace de proba care au fost supuse in prealabil dezbaterii contradictorii.

12. Principiul dreptului la aparare

In legislatia procesual civila dreptul la aparare este garantat. Dreptul la aparare se prezinta sub 2 acceptiuni sau semnificatii:

- Acceptiunea formala - Acceptiunea materiala

In acceptiunea formala prin dreptul la aparare se desemneaza posibilitatea partilor de a fi asistate sau reprezentate de un avocat.

Legislatia procesual civila nu instituie obligatia partilor de a-si angaja un aparator. Art.74 cpc.

Una dintre garantiile dreptului la aparare e reprezentata de ajutorul public judiciar conf. Art 1 OUG 51/2008 si reprezinta acea forma de asistenta acordata de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil si garantarea accesului egal la actul de justitie pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciara, inclusiv executarea silita a hotararilor judiciare.

Ajutorul se poate acorda cumulat sub forma de asistenta prin avocat si prin plata onorariului executoriului judecatoresc dar si separat pentru una din fazele procesului civil.

Conf art.10 OUG 51/2008 dreptul de ajutor se stinge daca se imbunatateste starea materiala a celui care a beneficiat de ajutor.

In acceptiunea materiala dreptul la aparare desemneaza ansamblul prerogativelor recunoscute de lege partilor in scopul nasterii intereselor lor.

10


El include dreptul partilor de a lua la cunostinta de actele de la dosarul cauzei, de a solicita probe, de a recuza judecatorii, de a ataca probele etc.

13. Principiul disponibilitatii

Disponibilitatea trebuie inteleasa in opozitie cu oficialitatea.

Prin disponibilitate se intelege posibilitatea conferita partilor de a sesiza instanta de a dispune de obiectul litigiului si de mijloacele de aparare echivalent cu dreptul partilor de a dispune de soarta si obiectul procesului.

Principiul disponibilitatii include in continutul sau urmatoarele prerogative:

- Dreptul partii de a promova sau nu actiuni- Dreptul reclamantului de a determina limitele actiunii,

de a renunta la actiune sau la dreptul pretins.- Dreptul paratului de a recunoaste pretentiile

reclamantului- Dreptul partilor de a pune capat procesului printr-o

tranzactie(art.273)- Dreptul partilor de a exercita sau nu caile de atac- Dreptul partilor de a propune probe sau de a renunta la

administrarea probelor pe care le-au propus- Dreptul partii castigatoare de a cere sau nu executarea

silita

Principiul disponibilitatii nu are caracteristici absolute fiind limitat intr-o anumita masura de dispozitii legale ce confera Ministerului Public, Autoritatii Tutelare, institutii de ocrotire, dreptul de a promova anumite actiuni in interesul anumitor categorii de persoane.

De la principiul disponibilitatii nu se poate deroga pe temeiul rolului activ al judecatorului fara sa existe o dispozitie legala expresa.

14. Principiul nemijlocirii

Acest principiu presupune obligatia instantei de a administra in mod direct toate probele pe care isi intemeiaza hotararea, respectiv

11


de a audia ea insasi martorii, de a dispune si a verifica direct expertizele judiciare necesare, de a nu lua in considerare probe administrate intr-un alt litigiu de catre o alta instanta.

De la acest principiu exista si exceptii: este vorba de administrarea probelor de catre o alta instanta prin comisie rogatorie si de procedura asigurarii dovezilor reglementata de art.235 si urmatoarele din cpc. Art. 169 alin 2 din cod- administrarea probelor de catre o alta instanta.

15. Principiul continuitatii

Acest principiu implica cerinta ca judecarea pricinii sa se faca pe cat posibil de acelasi complet si intr-o singura sedinta care sa se incheie cu deliberarea si pronuntarea hotararii. Acest lucru nu este posibil in nici un caz, datorita dificultatilor inerente in administrarea probelor si in asigurarea conditiilor pentru respectarea tuturor celorlalte principii ale DPC.

Astfel in cauzele civile se acorda in mod legal mai multe termene de judecata .

Daca apar situatii care impun schimbarea a cel putin un judecator din completul de judecata anterior solutionarii cauzei acesta se face in modalitatea determinata de cpc si regulamentului de ordine interioara al instantei judecatoresti.

In prezent dispozitiile art. 304 pct.2 cpc permit schimbarea completului pana la inceperea dezbaterilor. Orice schimbare intervenita dupa acest moment determina reluarea de la inceput a dezbaterilor art.19 ncpc.

16. Principiului dublului grad de jurisdictie

In activitatea de judecata instantele sunt ordonate potrivit principiului dublului grad de jurisdictie ceea ce contituie o garantie a legalitatii si temeiniciei hotararilor judecatoresti.

Pentru a determina cate grade de jurisdictie sunt intr-un sistem procesual trebuie vazut de cate ori o pricina poate fi judecata in fond.

12


Judecata in fond presupune o cercetare a pricinei, atat din punct de vedere al legalitatii cat si din punct de vedere al temeiniciei, al aprecierii probelor administrate in cauza.

In sistemul nostru de drept o pricina poate fi judecata de 2 ori in prima instanta si in apel, deoarece apelul este o cale de atac devolutiva, integrala.

17. Principiul exercitarii cu buna credinta a drepturilor procesuale

Art. 723cpc: ’’ drepturile procesuale trebuie exercitate cu buna credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege. Partea care foloseste aceste drepturi in chip abuziv, raspunde pentru pagubele pricinuite.’’

In cazul exercitarii cu rea credinta a drepturilor procesuale instanta poate aplica amenzi judiciare, de asemenea poate obliga partea la plata unor despagubiri.

18. Principiul celeritatii

CPC nu reglementeaza expres principiul celeritatii. In cpc se utilizeaza termenele de urgenta, cu precadere in sens de celeritate.

Celeritatea este consacrata indirect printr-o serie de texte prin care se urmareste accelerarea procedurilor.

Art.89 alin1 cpc, art. 132 1, art 153 alin1, art 155 alin 1, art 156 alin 1, art 260 alin 1, 583 alin 3.

Asigurarea celeritatii a fost vizata si prin instituirea procedurii de administrare a probelor de catre avocati, astfel este prevazuta o perioada maxima in care trebuie administrate probele care nu poate fi prelungita decat in cazurile expres prevazute de lege.

De asemenea sunt prevazute termene scurte pentru rezolvarea diferitelor incidente procedurale.

TEMA 3. ACTIUNEA CIVILA.

Art. 29 ncpc.

13


Ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor in proces.

Actiunea civila si cererea de chemare in judecata

In limbaj juridic notiunea de actiune civila este confundata cu cererea de chemare in judecata. Este adevarat ca cererea de chemare in judecata cuprinde elemente esentiale ale actiunii civile, respectiv parti, obiect si cauza. Acesta nu conduce insa la identificarea lor.

In ncp diferentierea actiunii civile este o institutie procesuala iar cererea de chemare in judecata este un act de procedura art. 112 cpc.

Corelatia intre actiunea civila si dreptul civil subiectiv

art 111 cpc.

Procesual civilcurs 4

Elementele actiunii civile

Actiunea civila nu se poate concepe fara elementul ei subiectiv( partile) si fara elementele sale: obiectul si cauza, cunoasterea acestor 3 elemente prezinta o importanta aparte pentru activitatea de judecata cu ajutorul lor fiind posibila individualizarea fiecarei actiuni.

PARTILE

Deoarece actiunea este intim legata de dreptul subiectiv, nu poate fi conceputa fara existenta a cel putin titularului acestui drept sau a celui ce se pretinde titularul dreptului.

14


In masura in care dreptul sau este nesocotit, el va recurge la exercitiul dreptului la actiune chemand in judecata pe cel care i-a incalcat sau ignorat dreptul rezultand ca orice actiune presupune cel putin 2 persoane, una care pretinde o incalcare si cealalta care neaga incalcarea.

Atunci cand ne referim la identitatea partilor legea se refera la identitatea lor juridica si nu la cea fizica deoarece o persoana poate sta intr-un proces reprezentata de altcineva.

OBIECTUL ACTIUNII CIVILE

Indiferent de obiectul dreptului subiectiv, actiunea are ca obiect protectia acestui drept sau a unei situatii juridice.

Obiectul actiunii civile se concretizeaza in mijlocul procesual folosit intr-o pretentie anume a reclamantului(restituirea unei sume de bani, despagubiri).

Este posibil ca un drept sa fie aparat prin mai multe actiuni, astfel ca dreptul de proprietate este aparat prin:

-actiune in revendicare, posesorie etc.

Obiectul actiunii civile difera in functie de faza si etapa in care se afla procesul civil.

Astfel obiectul cailor de atac este desfiintarea hotararilor judecatoresti.

Obiectul actiunii trebuie sa fie licit, posibil, determinat.

CAUZA ACTIUNII CIVILE

Prin aceasta se intelege scopul spre care se indreapta vointa celui ce reclama sau a celui ce se apara. Aceasta nu trebuie confundata cu cauza raportului juridic sau a obligatiilor pusa in discutie numita si cauza ‚’’ de bendi’’ ce constituie fundamentul juridic a dreptului invocat( motivarea in drept).

Cauza actiunii civile numita si cauza ’’pe tendi’’ (motivarea in fapt) trebuie sa fie licita, morala, reala si sa existe.

Nu trebuie confundata cauza cu dreptul subiectiv sau cu mijloacele de dovada.

15


CONDITIILE DE EXERCITIU ALE ACTIUNII CIVILE

Art. 41-44 cpc

1. Capacitatea procesuala: partea poate sa stea in judecata in conditiile legii.

2. Calitatea procesuala 3. Formularea unei pretentii( afirmarea unui drept)4. Justificarea unui interes

1. Capacitatea procesuala .

Reprezinta o componenta a capactitatii juridice.

Reprezinta aptitudinea persoanei fizice sau juridice de a isi asuma drepturile si obligatiile procesuale de a exercita aceste drepturi si de a duce la indeplinire actele obligatorii.

Capacitatea procesuala:

a) Capacitate de folosinta procesualab) Capacitate de exercitiu procesuala

a) Capacitatea de folosinta procesuala a persoanei fizice

Art. 34 ncc ’’ capacitatea de folosinta este aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civile corelative, capacitatea procesuala desemneaza aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii procesual civile’’.

Art. 28 ncc ’’ capacitatea civila este cunoscuta tuturor persoanelor fara ca sexul, rasa, nationalitatea sa aibe vre-o influenta si este generala si egala pt toti.’’

Art 29 ncc ’’ nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta decat in cazurile si conditiile expres prevazute de lege.’’

Nimeni nu poate renunta in tot sau in parte la capacitatea de folosinta rezulta principiul este capacitatea si exceptia este incapacitatea.

Incapactitatile juridice procesuale de folosinta sunt rezultatul incapacitatilor juridice civile, ele sunt exceptionale si intotdeauna speciale.

16


Lipsa capacitatii de folosinta se invoca pe cale de exceptie( de fond, perentoriu, absoluta) in tot cursul procesului de parti, procuror sau instanta din oficiu.

b) Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice

Art. 37 ncc. ‚’’ capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a incheia singura acte juridice civile.

Din punct de vedere procesual este important sa se stabileasca in care dintre cele 3 categorii se incadreaza o persoana fizica respectiv fara capacitate de exercitiu, cu capacitate de exercitiu restransa, cu capacitate de exercitiu deplina.

Art. 42 cpc. ‚’’ persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate sau autorizate’’.

ASISTAREA

Intervine in cazul persoanei cu capacitate de exercitiu restransa( 14-18 ani).

In instanta de judecata minorul figureaza personal scop in care el va fi citat insa trebuie sa fie asistat de parinti, in lipsa acestora de tutore.

AUTORIZAREA

Intervine in cazul in care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu sau ocrotitorului legal care asista pe minorul cu capacitate de exercitiu restransa face acte de dispozitie, ex renuntarea la judecata, la dreptul pretins, achesarea, tranzactia etc.

Pentru asemenea acte este nevoie de autorizarea speciala a organelor competente: AUTORITATEA TUTELARA.

REPREZENTAREA

17


Intervine in cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau a persoanelor puse sub interdictie, acestia stau in proces prin reprezentantul lor legal, parinte sau tutore.

Art. 44 cpc. ‚’’ in caz de urgenta daca persoana fizica lipsita de capacitate de exercitiu a drepturilor civile, nu are reprezentant legal, instanta la cererea partii interesate va putea numi un curator special care sa o reprezinte pana la numirea reprezentantului legal potrivit legii.’’

De asemenea instanta va putea numi un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentant si cel reprezentat, numirea acestor curatori se face de instanta competenta sa hotarasca asupra cererii de chemare in judecata.

Lipsa capacitatii de exercitiu poate fi invocata in orice stare a pricinii.

Actele de procedura indeplinite de cel ce nu are exercitiul drepturilor procesuale sunt anulabile, reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea insa confirma toate sau numai o parte din aceste acte art. 43 cpc.

Exceptia lipsei capacitatii de exercitiu este una de fond, perentorie si absoluta.

A1) capacitatea de folosinta a persoanei juridice

Persoana juridica poate avea orice drepturi si obligatii civile afara de acelea careprin natura lor sau potrivit legii nu pot apartine decat persoanei fizice.

B1)Capacitatea de exercitiu procesuala a persoanei juridice

Art. 209 ncc. ‚’’ persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale de administrare’’.

Au calitatea de organe de administrare persoanele fizice sau juridice care prin lege, actul de constituire sau statut sunt desemnate sa actioneze in raportul cu tertii individual sau colectiv in numele persoanei juridice.

18


Raporturile dintre persoanele juridice si cei care alcatuiesc organele sale de administrare sunt supuse prin analogie regulilor mandatului, daca nu s-a prevazut altfel prin lege, statut, acte de constituire.

2. Calitatea procesuala

Legitimarea unei persoane de a sta in procesul civil, in temeiul insusirii sale de a fi titular al dreptului sau obligatiei deduse judecatii sau in temeiul unei dispozitii exprese a legii.

Facem distinctie intre calitatea procesuala activa si calitatea procesuala pasiva.

Calitatea activa o are titularul dreptului iar cea pasiva o are titularul obligatei sau cel ce nu recunoaste sau nu respecta un drept al reclamantului.

CALITATEA PROCESUALA A UNOR AUTORITATI SAU PERSOANE.

In cazurile si conditiile prevazute exclusiv prin lege se pot introduce cereri sau se pot formula aparari si de persoane, organizatii, institutii sau autoritati care fara a justifica un interes personal actioneaza pentru apararea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate in situatii speciale sau dupa caz in scopul ocrotirii unui interes de grup ori general.

Ex. Procurorul, sindicatul, asociatia pt protectia consumatorului, parintii, comitentii, fidejusorul.

TRANSMITEREA CALITATII PROCESUALE

Calitatea de parte se poate transmite legal sau conventional ca urmare a transmisiunii in conditiile legii a drepturilor ori situatiilor juridice deduse judecatii.

Transmisiunea legala a calitatii juridice procesuale a persoanei fizice se realizeaza prin succesiune, mostenitorii care au

19


acceptat succesiunea preiau pozitia procesuala a autorului lor in toate litigiile patrimoniale.

Daca prejudiciul se afla in raporturi juridice intuitu personae transmisiunea legala nu este posibila.

In cazul persoanei juridice calitatea procesuala se transmite persoanelor juridice rezultatea prin reorganizarea( fuziune, divizare, transformare) in funtie de modul in care au fost distribuite drepturile litigioase ca urmare a reorganizarii.

TRANSMISIUNEA CONVENTIONALA intervine in baza unei intelegeri dintre o parte si un tert, ex. Cesiunea de creanta, preluarea datoriei, vanzarea bunului litigios. Procesul va continua in contradictoriu cu creditorul cesionar, cu cel care a preluat datoria sau cu cumparatorul bunului litigios.

Indiferent de felul transmisiunii, cel care dobandeste calitatea procesual preia procesul in starea in care se afla in acel moment, actele procesuale savarsite de antecesorul sau fiindu-i opozabile.

Lipsa calitatii procesuale se invoca in proces pe cale de exceptie( este una de fond, perentorie si absoluta).

In atare situatie instanta va respinge cererea ori apararea ca fiind facuta de o persoana sau impotriva unei persoane fara calitate procesuala.

3. Formularea unei pretentii.

Aceasta conditie nu se refera la existenta dreptului judecata fiind aceea care urmeaza sa se stabileasca daca dreptul afirmat exista sau nu.

Pentru a actiona in judecata este suficient ca partea interesata sa faca o cerere in fata instantei competente.

Dreptul subiectiv afirmat in procesul civil trebuie sa fie recunoscut si ocrotit de lege.

Dreptul civil subiectiv trebuie sa fie actual, adica sa nu fie afectat de modalitati.

20


Curs 5 procesual

civil

Un drept subiectiv este afectat de un termen suspensiv sau de o conditie suspensiva, nu inseamna ca partea interesata este oprita a face cereri in justitie in legatura cu aceste drepturi.

Drepturile civile subiective afectate de modalitati nu sunt complet lipsite de ocrotire judiciara, in acest sens art. 110 cpc si 1409 ncc.

4.Justificarea unui interes

Interesul este puterea si libertatea de vointa a unei persoane de a actiona in limitele permise de lege.

Procedura judiciara nu poate fi pusa in miscare daca nu aduce partii un avantaj legal( moral sau material).

Interesul nu este necesar doar pt introducerea actiunii el este necesar pt orice cerere facuta in toata desfasurarea procesului civil, ex cale de atac, anumite aparari, exceptii.

Spre ex partea care a obtinut castig de cauza nu poate exercita calea legala in atac.

Conditiile interesului.

1. Caracterul legitim

Prin legitimitate intelegem conformitatea cu legea si cu regulile de convietuire sociala.

2. Caracterul personal

Interesul afirmat in justitie trebuie sa fie personal: propriu al aceluia care introduce actiunea civila.

21


De la caracterul personal al interesului exista si exceptii adica actiunea civila poate fi pornita si de alte persoane decat acelea care se pretind a fi titulare a unui drept subiectiv.

Cazul acelor actiuni in care pt promovarea lor legea recunoaste existenta unei legitimari procesuale extraordinare.

Ex, actiunea olica exercitata in conditiile art. 1560 ncc.

3. Interesul trebuie sa fie nascut si actual

Cel care actioneaza in justitie trebuie sa justifice un interes care exista si se afla in fiinta in momentul promavarii cererii de chemare in judecata.

Interesul de a actiona se considera ca exista din momentul incalcarii dreptului, totusi exista stuatii in care interesul de a actiona poate fi actual fara ca dreptul sa fie actual, cazul actiunilor art. 110 cpc.

Clasificarea actiunii civile( examen licenta)

1. In functie de scopul material urmarit de reclamant. a) In realizareb) In constituirec) In constatare

a) Actiunea civila in realizarea dreptului( actiuni in adjudecare)

Prin acestea reclamantul care se pretinde a fi titularul unui drept subiectiv solicita instantei sa-l oblige pe parat la respectarea dreptului sau iar daca nu este posibil la despagubiri.

In aceasta categorie intra cele mai multe actiuni: revendicare, executarea unei obligatii contractuale etc.

Trasaturi:

1. Prin ele se afirma un drept subiectiv al carui obiect il constituie un bun material sau un interes referitor la patrimoniu.

2. Prin aceste actiuni se pretinde ca restabilirea sau valorificarea dreptului afirmat sa se faca in mod direct dupa caz prin restituirea bunului, efectuarea lucrarii, echivalent.

22


3. Prin aceste actiuni se pretinde ca instanta sa-l oblige pe parat sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in folosul reclamantului, iar hotararea instantei sa fie susceptibila de executare silita.

b) Actiunea civila in constatare

Art. 111 cpc partea care are interes poate sa faca cerere pt constatarea existentei sau inexistentei unui drept.

Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului.

Fata de actiunile in realizare, actiunile in constatare au un scop mai limitat deoarece nu urmaresc punerea in executare a hotararii.

Hotararile pronuntate in aceste actiuni nu pot fi executate silit.

Conditiile exercitarii actiunilor in constatare

1. Partea sa nu poata cere realizarea dreptului

Aceasta conditie reglementeaza art 11 teza finala si astfel a fost consacrat caracterul subsidiar al actiunii in constatare fata de cea in realizare.

In practica judiciara s-a decis ca aprecierea caracterului subsidiar la care se refera art. 111 vizeaza toate mijloacele de realizare a dreptului inclusiv contestatia la executare si nu numai mijloacele de drept comun, ex actiunea in revendicare.

2. Partea sa justifice un interes

Este vorba de justificarea unui interes pt clarificarea unui raport juridic, spre deosebire, in celelalte actiuni se cere protectia unui drept.

3. Prin actiune sa nu se urmareasca constatarea existentei/ inexistentei unei stari de fapt.

Practica judiciara a decis sa actioneze in constatare, nu este admisibila pt constatarea unei stari de fapt care ar putea fi folosita ca mijloc de aparare a unui litigiu.

Preconstituirea dovezilor nu se face prin cale de actiune ci prin procedura asigurarii dovezilor, art. 235-241.

23


c) Actiunea civila in constituire de drept

Acele actiuni prin care reclamantul solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pt a deduce consecintele judiciare ce se impun in vederea crearii unor situatii juridice noi, aceste actiuni se refera la starea si capacitatea persoanelor.

Trasaturi:

1. Sunt actiuni cu caracter strict personal2. Asupra acestor actiuni nu se poate tranzactiona3. Hotararile produc efecte numai pt viitor si nu permit renuntarea

la beneficiul lor, in mod exceptional anumite hotarari isi produc efectele si pt trecut, ex hotararile de stabilire a filiatiei fata de un parinte din afara casatoriei.

Ex. Actiunea de divort, de stabilire a filiatiei, desfacerea adoptiei, punerea sub interdictie.

2. Clasificarea actiunii in functie de natura dreptului a carei valorificare se urmareste

- Reale- Personale - Mixte: se apara concomitent un drept real si un drept

personal

Actiunile reale

Sunt destinate apararii drepturilor reale adica a dreptului de proprietate si a dezmembramintelor sale.

Se subdivid in:

- Actiuni posesorii( se apara o stare de fapt)- Actiuni petitorii( se valorifica un drept real sau

dezmembramant)- Actiuni mobiliare- Actiuni imobiliare

Datorita faptului ca numarul drepturilor reale este limitat si numarul actiunilor reale este limitat.

24


Actiunile mixte

Tind sa valorifice drepturile care au aceeasi cauza generatoare sau care se afla intr-o stransa conexiune.

Reprezinta cumului a doua actiuni: una reala si una personala.

Ex.

– Actiunile prin care se urmareste executarea unor acte privitoare la transmiterea proprietatii

– Actiunile in anulare sau rezolutiunea unor contracte prin care se transmite un drept real asupra unui imobil.

Actiunile personale

Sunt nelimitate pt ca si numarul drepturilor de creanta este nelimitat.

Ex. Actiunea pt plata chiriei, in restituire a unui imprumut, de reparare a prejudiciilor.

Se clasifica in: mobiliare si imobiliare.

Importanta clasificarii

Distinctia dintre actiuni este utila sub aspectul determinarii competentei instantelor, a calitatii procesuale precum si a termenului de prescriptie.

3. In functie de calea procedurala aleasa de parte

Cererile in justitie sunt:

- Principale- Accesorii- Aditionale- Incidentale.

Cererea principala este cererea introductiva de instanta, aceasta cerere poate cuprinde capete de cerere principale si capete de cerere accesorii.

25


Aceste actiuni au existente de sine statatoare.

Cererile accesorii sunt acelea a caror solutionare depinde de solutia data actiunii principale.

Cererile aditionale sunt acelea prin care o parte isi modifica pretentiile sale anterioare.

Cererile incidentale sunt acelea formulate in cadrul unui proces civil aflat in curs de desfasurare.

Importanta clasificarii

Din punct de vedere al competentei actiunii accesorii si incidentale urmeaza actiunea principala.

Din punct de vedere al posibilitatii de formulare exista actiuni care pot fi introduse numai pe cale principala, ex actiunea de divort.

Exista actiunile care pot fi exercitate numai pe calea accesorie, ex cererea sotului ca in caz de divort sa i se incuviinteze sa poarte in continuare numele.

Exista actiunile care se pot executa numai pe cale incidentala, ex cererea de interventie principala.

Din punct de vedere al cailor de atac actiunile accesorii si cele incidentale urmeaza regimul actiunii principale.

Exista cereri accesorii asupra carora instanta se poate pronunta din oficiu, ex incredintarea minorului.

ASIGURAREA ACTIUNII CIVILE.

1. Sechestrul judiciar

Consta in indisponibilizarea bunului care formeaza obiectul litigiului, acesta fiind incredintat spre pastrare si administrare pe toata durata procesului unei terte persoane.

Art. 598-601 cpc.

Art. 598 ’’ ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil/

26


imobil sau asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna instanta competenta va putea sa incuviinteze la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului daca aceasta masura este necesara pt conservarea dreptului respectiv.’’

Pt incuviintarea sechestrului judiciar cererea trebuie sa indeplineasca conditiile:

- Sa existe un proces cu privire la proprietatea sau posesiuna bunului ce formeaza obiectul judecatii.

- Instanta sa gaseasca o atare masura ca necesara pt conservarea dreptului respectiv.

- Reclamantul sa depuna o cautiune.

Sechestrul judiciar reprezinta o masura cu caracter facultativ, instanta nu este obligata sa incuviinteze cerere.

In mod exceptional se poate incuviinta sechestru judiciar chiar daca nu exista un proces cu privire la un bun, in conditiile art. 599 cpc.

Depunerea unei cautiuni nu are caracter general, ea fiind lasata la aprecierea instantei.

Cautiunea reprezinta o suma de bani depusa de partea care solicita sechestrul judiciar cu titlu de garantie in scopul dezdaunarii debitorului pt eventualele pagube produse de o indisponibilizare nejustificata a bunurilor sale.

Cererea se solutioneaza de instanta competenta sa solutioneze si actiunea principala, se solutioneaza obligatoriu cu citarea partilor=> ca are caracter contencios.

Daca instanta admite cererea prin incheiere va dispune numirea unui administrator pe sechestru, cu acordul partilor, paza bunului sechestrat poate fi incredintata unei persoane desemnata de comun acord, in caz de dezacord instanta va numi din oficiu o persoana, aceasta persoana putand fi si detinatorul bunului.

Persoana desemnata in caz de readministrare a bunului va raspunde potrivit regulilor de la depozit. Aceasta poate face toate actele de conservare si administrare cu privire la bunurile

27


indisponibilizate, poate incasa orice venituri si poate plati datori cu caracter curent.

Este indreptatita sa stea in judecata in numele partilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru dar numai cu autorizarea prealabila a instantei care o numeste.

Pt munca depusa poate primi o remuneratie.

Hotararea de admitere a cererii de incuviintare a sechestrului judiciar are caracter provizoriu.

Efectele hotararii dainuie pana la sfarsitul procesului, atunci cand administratorul pe sechestru va preda bunul partii castigatoare.

2. Proprirea asiguratorie

Definitie. Este o masura ce determina indisponibilizarea sumelor de bani, a titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale ori maribile datorate debitorului de o terta persoana sau pe care acesta i le va datora inviitor.

Poprirea urmata de validare este cea mai folosita in practica judiciara.

Curs 6 drept procesual civil

Poprirea asiguratorie are drept scop indisponibilizarea sumelor de bani sau a efectelor pe care un tert le datoreaza debitorului urmarit.

Se nasc 3 raporturi juridice si exista 3 subiecti de drept.

Subiectii popririi sunt: 1.creditorul urmaritor(popritor)

2.debitorul urmarit(poprit)

28


3.tertul poprit

Se stabilesc urmatoarele raporturi juridice:

1. Raport de creanta intre creditor si debitorul poprit2. Raport de creanta intre debitorul poprit si tert3. Raport procesual intre creditor si tertul poprit care, prin efectul

validarii, se transforma intr-un raport de creanta.

Existenta celor 3 subiecti nu este de esenta popririi, astfel ca daca creditorul reclamant datoreaza la randul sau anumite sume de bani paratului se poate infiinta o poprire in propriile maini ale creditorului.

Procedura e reglementata in art. 591-595 CPC.

3. Sechestrul asigurator

Este o masura destinata sa indisponibilizeze bunurile mobile sau imobile ale paratului pana la termenul procesual, in scopul de a garanta reclamantului posibilitatea de a-si realiza creanta prin hotararea ce se va pronunta.

Se poate apela doar atunci cand obiectul actiunii vizeaza plata unei creante.

Pentru infiintarea sechestrului asigurator sunt necesare sa fie intrunite cumulativ conditiile:

1. Creanta sa fie constatata printr-un act scris; in lipsa unui inscri, creditorul trebuie sa depuna o cautiune, reprezentand ½ din valoarea reclamata in justitie;

2. Creanta sa fie exigibila;3. Creditorul sa faca dovada introducerii actiunii civile;

In mod exceptional, legea permite infiintarea sechestrului asigurator chiar daca creanta nu a ajuns la scadenta, cand datornicul a micsorat prin fapta sa asigurarile date creditorului sau cand exista pericolul ca datornicul sa se sustraga, sa se ascunda sau sa-si risipeasca averea.

In aceste situatii sechestrul se va dispune doar dupa depunerea unei cautiuni fixate de instanta.

29


Procedura:

Cererea se judeca de instanta care solutioneaza procesul.Asupra cererii instantei se pronunta printr-o incheiere executorie, care poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la comunicare.

Prin incheiere se fixeaza cuantumul cautiunii si data pana la care trebuie depusa.Recursul se judeca de urgenta si cu precadere.

Masura se indeplineste de executorul judecatoresc potrivit regulilor de la executarea silita.

Sechestrul asigurator se poate ridica la cererea debitorului daca acesta ofera garantii indestulatoare.

Cererea se solutioneaza in camera de consiliu, de urgenta si cu citarea in termen scurt a partilor.

Incheierea pronuntata in acest caz este supusa numai recursului in termen de 5 zile de la pronuntare.

Recursul se judeca cu urgenta si cu precadere.

Masura ridicarii sechestrului se pronunta de instanta care a luat-o atunci cand cererea principala a fost anulata, respinsa sau perimata prin hotarare irevocabila ori daca partea a renuntat la judecarea pricinii.

Ridicarea masurii se ia prin incheiere irevocabila, fara citarea partilor.

Participantii la procesul civil

Sunt acele persoane care contribuie la desfasurarea procesului civil, pozitiile lor fiind bine precizate de legile de procedura prin drepturi si obligatii care le revin, precum si prin denumirea specifica ce ii este atribuita.

In raport cu pozitia din proces, se impart in:

1. Subiectii procesului civil, respective organe si persoane fara de care procesul nu poate fi conceput:

30


a) Partile (inclusiv tertii)b) Judecatoriic) Procurorul, cand participarea sa e obligatorie

2. Participantii ce contribuie esential la buna organizare si indeplinire a actelor dispuse de judecator:a) Grefierulb) Executorul judecatorescc) Interpretuld) Arhivarul etc.

3. Participantii ce contribuie esential la stabilirea faptelor pe baza carora se pronunta judecatorul:a) Martoriib) Interpretii.

4. Reprezentantii partilor:a) Parintiib) Tutoriic) Curatoriid) Avocatiie) Mandatarii.

Instanta de judecata

Acceptiuni : complet

: institutie a statului

Compunerea si constituirea instantei:

Compunerea: se intelege alcatuirea instantei cu numarul de judecatori prevazut de lege

Cauzele se judeca:

- In prima instanta – 1 judecator- In apel – 2 judecatori- In recurs – 3 judecatori

Conflictele de munca si asiguratile sociale :

- In prima instanta – 1 judecatori si 2 asistenti judiciari

31


Conform principiului accesorium sequitur principalae, contestatia in anulare, revizuirea, cererea de indreptare a erorilor material, de lamurire si completare a hotararilor care sunt subsecvente fata de pricina principala vor fi solutionate in aceeasi compunere in care s-a pronuntat hotararea respectiva.

Constituirea instantei: se intelege alcatuirea completului de judecata cu toate persoanele si organele prevazute de lege – participarea grefierului (magistrat asistent la ICCJ), procurorului si asistentilor judiciari in conflictele de munca si asigurarile sociale.

Gresita compunere a completului presupune faptul ca pricina afost judecata de un numar mai mare/mic de judecatori decat cel impus de lege.

Gresita constituire a completului presupune faptul ca instanta nu a fost alcatuita cu toate organele si persoanele prevazute de lege.

In cursul procesului acest fapt se invoca pe cale de exceptie; exceptia este una de procedura, dilatorie si absoluta.

Instanta se pronunta asupra exceptiei printr-o incheiere interlocutorie; poate fi atacata doar odata cu fondul.

Daca s-a pronuntat o hotarare in prima instanta, incalcarea acestor reguli poate fi invocate prin apel, iar daca hotararea e definitiva, prin recurs.

Gresita compunere sau constituire a instantei nu poate fi invocata prin intermediul contestatiei in anulare sau a revizuirii.

Incompatibilitatea

Cazurile de incompatibilitate:

1. Judecatorul care a pronuntat o pricina nu poate lua parte la judecarea aceleasi pricini in apel sau in recurs

2. Judecatorul care a pronuntat o hotarare nu poate lua parte la judecarea aceleiasi pricini in caz de rejudecare dupa casare.

Textul are in vedere situatia casarii cu trimitere, nu si pe aceea a casarii cu retinere spre rejudecarea fondului.

32


Totusi, retinem ca nu exista incompatibilitate decat daca judecatorul s-a pronuntat asupra fondului sau asupra unei alte probleme litigioase, nu si atunci cand s-a pronuntat asupra unei exceptii.

3. Judecatorul nu poate solutiona o pricina in care a fost martor, expert sau arbitru.

Cauzele de incompatibilitate sunt de stricta interpretare si nu pot fi extinse prin analogie.

Procedura de solutionare a incompatibilitatii

Pe parcursul judecatii se invoca pe cale de exceptie exceptia incompatibilitatii, rezulta ca este de procedura , dilatorie si absoluta. Asupra ei instanta se pronunta printr-o incheiere interlocutorie.

Situatia incompatibilitatii nu poate fi criticata pe calea contestatiei in anulare sau a revizuirii.

Abtinerea si recuzarea

Abtinerea si recuzarea este acea situatie in care un judecator care stie ca se afla in unul din cazurile prevazute de lege delcara ca se retrage de la judecarea unor anumite pricini.

Recuzarea este situatia in care una din parti poate cere, in cazurile prevazute de lege, indepartarea unuia sau mai multor judecatori de la solutionarea unei anumite pricini.

Potrivit art. 27 CPC, judecatorul poate fi recuzat in 9 situatii.

Art. 28 prevede situatiile in care nu se pot recuza judecatorii pentru a preintampina anumite abuzuri ale justitiabililor.

Deosebirile dintre abtinere si recuzare:

33


Abtinerea este reglementata de o norma imperativa, iar recuzarea de o norma dispozitiva(singura!).

Termenul in care pot fi invocate:

1. Abtinerea este propusa de judecator de indata ce cunoaste existenta motivului de recuzare.

2. Recuzarea poate fi propusa de partea interesata inainte de inceperea oricarei dezbateri.

Procedura de solutionare a abtinerii si recuzarii

Competenta apartine instantei sesizate cu pricina, in care s-a pus problema abtinerii recuzarii:

Cererea va fi solutionata de un complet din care nu va face parte judecatorul care s-a obtinut ori care a fost recuzat.

Judecata se face in camera de consiliu fara prezenta partilor si in lipsa judecatorului recuzat.

Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare.

In cursul judecarii cererii de recuzare nu se va face niciun act de procedura.

Asupra cererii abtinere sau de recuzare instanta se pronunta printr-o incheiere care se citeste in sedinta publica.

Incheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a incuviintat recuzarea nu este supusa niciunei cai de atac.

Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odata cu fondul.

Partile litigante si reprezentantii lor in proces

Reclamantul si paratul

34


Sunt acele persoane cu interese contradictorii, ale caror drepturi si obligatii reciproce constituie obiectul procesului.

Coparticiparea procesuala

Prezenta mai multor subiecti intr-un raport juridic civil urmeaza a fi regasita si in organizarea procesului civil sub aspectul celor care vor figura in calitate de parti in cazul in care un atare raport devine litigios.

Litis consortio = este acea situatie procesuala in care ca urmare a unui raport juridic obligational cu pluralitatea de subiecti in calitate de parti in acel proces urmeaza sa figureze toate persoanele intre care s-a stabilit acel raport.

Felurile coparticiparii procesuale

1. Dupa pozitia partilor:- Coparticiparea activa- Coparticiparea pasiva- Coparticiparea mixta2. In functie de rolul vointei partilor distingem:- Coparticiparea facultativa- Coparticiparea obligatorie(necesara)

Curs 7 procesual civil

Pentru a fi in prezenta coparticiparii procesuale obligatoriu este necesar ca raportul juridic obligational a carui valorificare se urmareste sa fie indivizibil sau solidar.

In ce priveste raportul juridic, obligatiile conjuncte nu pot da nastere la o coparticipare procesuala obligationala. Aceasta

35


deoarece fiecare creditor nu are dreptul decat la partea sa si fiecare debitor nu datoreaza si nu poate fi urmarit decat pentru partea sa.

In celelalte cazuri solutionarea rapoturilor juridice obligationale solidare sau indivizibile devenite litigioase trebuie sa se faca cu participarea in calitate de parti a tuturor subiectilor lor.

Art 684(2) cc. ’’ partajul facut fara participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absoluta.’’

3. Dupa momentul in care se formeaza coparticiparea procesuala:- Initiala- Ulterioara

Efectele coparticiparii procesuale

Art. 48(1) ‚’’ actele de procedura apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu pot folosi nici pagubi celorlalti’’.

In cadrul procesului civil ficare participant se bucura de independenta procesuala.

Actele de dispozitie facute numai de unul dintre coparticipanti, chiar in cazul obligatiilor solidare, nu-i obliga pe ceilalti sa aiba aceeasi atitudine.

Derogare alin 2= daca prin natura raporturilor juridice sau in temeiul unei dispozitii a legii efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuviintate numai unora din ei folosesc si celorlalti.

Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti se va tine seama de actele cele mai favorabile.

Posibilitati coparticipanti

1. Avantajul sigur care opereaza de drept 2. Aprecierea finalitatii actului in cazul in care existe deosebiri de

atitudine.

36


Ex.:- Apelul sau recursul declarat numai de un singur coparticipant, daca va fi admis va folosi si celorlati coparticipanti cu aceeasi pozitie procesuala.

-Avantajul sigur, daca apelul sau recursul a fost respins, acesta il va privi numai pe coparticipantul care l-a declarat, in sensul ca numai el va suporta consecintele( el va plati cheltuielile de judecata), ceilalti coparticipanti mai dinainte a priori sunt considerati ca au optat pentru actul mai favorabil al neatacarii hotararii.

Alte efecte ale coparticiparii

Daca mai multi parati au un singur reprezentant se va comunica o singura copie de pe cerere si se va inmana o singura citatie.

Daca un coparticipant reclamant sau parat nu s-a prezentat in instanta o data cu ceilalti coparticipanti sau nu a indeplinit un anumit act de procedura, aceta va fi citat in continuare.

Participarea tertelor persoane la judecata

Tertele persoane sunt acele parti care au intrat in procesul deja inceput intre reclamant si parat in scopul protejarii unor interese proprii.

Conditii speciale de participare a tertelor persoane in proces:

1. Interesul de a interveni2. Existenta unui proces civil aflat in curs de judecata 3. Legatura de conexitate

Forme de participare a tertelor persoane

1. Interventia principala

Art. 49 ‚’’ intervintia este in interes propriu cand cel care intervine invoca un drept al sau.’’

37


Aceasta forma de participare mai este denumita si interventie agresiva deoarece tertul interesat are posibilitatea din initiativa sa sa-si valorifice drepturile pe care partile dintr-un proces si le disputa.

Interventia principala constituie o veritabila actiune civila si se deosebeste de cererea de chemare in judecata prin aceea ca nu creeaza cadrul procesual ci il largeste.

Interventia principala= actiunea prin care tertul intervenient formuleaza o pretentie distincta dar conexa cu cererea principala intr-un proces civil declansat intre alte persoane in scopul obtinerii unei hotarari judecatoreste favorabile.

Cererea de interventie va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata, timbrata in acelasi mod si se va face numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor. Art 50(2) cu invoirea partilor, interventia in interes propriu si in instanta de apel.

Instanta pronunta o incheiere prin care hotaraste asupra incuviintarii in principiu a cererii. Daca solutia este de admitere, cererea de interventie va fi judecata o data cu cererea principala, numai in cazuri exceptionale cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin judecarea cererii de interventie, aceasta va fi disjunsa si judecata separat.

2. Interventia accesorie

Art. 49(3): interventia este in interesul unei parti cand sprijina numai apararea acesteia, mai este numita interventie auxiliara sau conservatoare.

Spre deosebire de interventia principala, interventia accesorie nu mai poate fi considerata o actiune civila.

Intervenientul urmareste apararea drepturilor uneia din parti, pentru ca pe cale indirecta isi apara, conserva propriile drepturi.

Def.: interventia accesorie este acea institutie procesuala care confera unui tert interesat in rezolvarea unui litigiu posibilitatea de a interveni in proces pentru apararea drepturilor uneia din parti in scopul de a-si conserva un drept subiectiv.

38


Pentru ca nu este o cerere principala legiuitorul a permis ca interventia accesorie sa fie facuta si in fata instantei de recurs pana la inchiderea dezbaterilor.

Dupa incuviintarea in principiu instanta va dispune comunicarea interventie si unde este cazul va acorda termen pentru depunerea intampinarilor.

Intervenientul va lua procedura din starea in care se afla in momentul interventiei si din acest moment va face el insusi orice act de procedura care nu este potrivnic interesului partii pe langa care intervine.

Interventia se va judeca cu cererea principala, despartirea lor nefiind posibila.

Spre deosebire de solutiile ce se pot da cererii de interventie principala, solutiile cererii in interesul uneia dintre parti avand un caracter accesoriu vor fi conditionate in mod direct de solutionarea cererii principale.

3. Chemarea in judecata a altor persoane care ar pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul.

Def.: acea institutie procesuala care confera partilor dreptul de a solicita introducerea in proces a acelor terte persoane ce ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul, in scopul preintampinarii unui nou litigiu si al conservarii drepturilor subiective ale partilor.

Cererea trebuie sa fie motivata si se va comunica atat celui chemat cat si partii potrivnice.

Cererea facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante.

Cererea facuta de parat se depune o data cu intampinarea ori la prima zi de infatisare cel tarziu.

Intanta trebuie sa pronunte o incheiere prin care sa incuviinteze judecarea cererilor de chemare in judecata a altor persoane.

39


Din momentul incuviintarii terta persoana dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu luand procedura din stadiul in care se afla.

Art. 59- efect specific: cand paratul chemat in judecata pentru o datorie baneasca recunoste datoria si declara ca voieste sa o execute fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul, el va fi scos din judecata daca depune suma datorata.

In acest caz judecata va continua numai intre partea reclamanta si cel chemat in judecata.

Cererea de chemare in judecata a altor persoane se solutioneaza pe fond o data cu cererea principala, exceptie facand cazul prevazut la art. 59.

Solutia va fi strans legata de solutia data in cererea principala fara ca aceasta sa insemne ca admiterea uneia implica respingerea celeilalte.

4. Chemarea in garantie.

Art. 60: partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte in cazul cand ar cadea in pretentii cu o cerere in garantie sau in despagubire.

Def.: reprezinta acea institutie juridica procesuala ce confera partilor posibilitatea de a solicita introducerea in proces a persoanelor care ar avea obligatii de garantie sau de despagubire in ipoteza in care ar pierde procesul.

Art. 60(2) cel chemat in garantie poate la randul sau sa cheme in garantie o alta persoana.

Cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata. Cererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea, cand intampinarea nu este obligatorie cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

Cererea de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune pana la inchiderea dezbaterilor in fata primei instante.

40


Cel chemat in garantie nu va dobandi automat prin simpla depunere a cererii calitatea de parte in proces ci numai dupa admiterea acesteia.

Cererea de chemare in garantie se solutioneaza o data cu cererea principala iar atunci cand aceasta ar intarzia-o pe cea principala instanta poate dispune solutionarea separata a acesteia.

5. Aratarea titularului dreptului

Def.: acea institutie procesula prin care paratul din proces, detinator cu titlu precar pentru altul al unui bun imobil sau care exercita un drept real asupra acelui bun tinde la introducerea fortata in proces a persoanei in numele careia detine bunul sau exercita dreptul.

Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile de forma ale oricarei cereri in conditiile art. 82 cpc.

Cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea iar daca acesta nu este obligatorie cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

Cererea va fi comunicata impreuna cu citatia, copiile de pe cerere si inscrisurile de la dosarul titularului.

Efectul specific art 66: daca cel aratat ca titular recunoste sustinerile paratului si reclamantul consimte, el va lua locul paratului care va fi scos din judecata. Daca cel chemat nu se infatiseaza sau tagaduieste apararile paratului, cel chemat va dobandii calitatea de intervenient in interes propriu.

Drepturile si obligatiile partilor

Drepturile:

- Dreptul fiecarei parti de a adresa cereri instantei- Dreptul de a participa la judecarea pricinii- Dreptul la aparare- Dreptul de a conduce procesul personal sau prin reprezentant

41


- Dreptul de a ii recuza pe judecatori- Dreptul partilor de a ataca hotararea judecatoreasca- Dreptul de a pretinde si obtine de la cel cazut in pretentii a

cheltuielor de judecata- Dreptul de a dispune de soarta procesului.

Obligatiile:- Sa-si exercite drepturile procedurale cu buna credinta si

potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute.- Sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, in ordinea si

in termenele prevazute de lege.- Sa plateasca cheltuielile de judecata suportate de partea care a

castigat procesul.

Reprezentarea

Reprezentarea judiciara poate fi legala sau conventionala.

Reprezentarea legala intervine in cazul minorilor, al persoanelor puse sub interdictie si a persoanelor juridice.

Reprezentarea conventionala

Art.67 cpc: partile pot sa exercite drepturile procedurala personal sau prin mandatar.

Reprezentarea conventionala a persoanelor fizice este permisa in principiu in toate cazurile, in mod exceptional nu este permisa in cazul chemarii la interogatoriu si in procesele de divort.

In principiu orice persoana fizica poate avea calitatea de reprezentant al partii in procesul civil, bineinteles va trebui sa aiba capacitatea deplina de exercitiu.


42


Mandatul judiciar conventional dat unei persoane neavocat confera, ca regula, reprezentantului toate acele puteri cu care doreste sa-l insarcineze mandantul respectiv partea din proces.

Mandantul il poate insarcina pe mandatar doar cu exercitiul dreptului de chemare in judecata sau cu reprezentarea in judecata.

Art. 68 cpc. ,, procura pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau de reprezentare in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata, iar cand procura este data unui avocat, semnatura va fi certificata conform legii avocatilor lg. 51/1995.’’

Cpc limiteaza cu titlu de exceptie dreptul mandatarului neavocat de a face acte de dispozitie si de a pune concluzii in instanta.

Art. 69 cpc. ,, Recunoasterile privitoare la drepturile in judecata, renuntarile, cum si propunerile de tranzactie, nu se pot face decat in temeiul unei procuri speciale.’’

Art. 68(4):,, Daca mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat, cu exceptia consilierului juridic care potrivit legii reprezinta partea.’’

Asistarea de catre avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor in drept cand ei sunt mandatar in pricinile sotului sau rudelor pana la al-4-lea grad inclusiv.

De asemenea asistarea de catre avocat nu este ceruta la judecatorie cand partea este reprezentata prin sot sau ruda pana la gradul al-4-lea inclusiv.

Cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dispozitie judecatoreasca, asistarea reprezentantului de catre un avocat nu este obligatorie.

Reprezentarea prin avocat este principala forma de aparare a persoanei fizice in procesul civil.

Avocatul justifica dreptul de a reprezenta prin contratul de asistenta juridica incheiat in forma scrisa cu partea sau reprezentantul acesteia. Avocatul se legitimeaza in fata instantei prin imputernicirea avocationala.

43


Art. 83 cpc :,, Cand cererea este facuta prin mandatar se va alatura procura in original sau in copie legalizata.’’

Mandatarul avocat certifica el insusi copia de pe procura sa, reprezentantul legal va alatura copie legalizata de pe inscrisul doveditor al colitatii sale.

Fata de persoana fizica neavocat reprezentantul avocat are anumite drepturi suplimentare:

- Poate sa puna concluzii in fond la orice instanta.- Daca a participat la judecata poate sa faca orice acte pentru

pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp chiar daca nu are mandat in acest sens.

- Poate sa exercite cai de atac chiar fara mandat.

Participarea procurorului in procesul civil

Art. 131 Constitutie: ,, In activitatea judiciara Ministerul Public reprezinta interesul general al societatii si apara ordinea de drept precum si libertatile cetatenilor.’’

Doctrina si practica aprecieaza ca procurorul este parte in proces insa nu putem identifica pozitia sa procesuala cu aceea a partilor principale.

Procurorul intervine in activitatea judiciara pentru a apara interesele generale ale societatii, interesul public este prezent chiar si atunci cand intervine pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor.

Aceasta imprejurare determina statutul sau de parte speciala in procesul civil.

Formele de participare ale procurorului in procesul civil

1. Promovarea actiunii civile2. Participarea la judecata3. Exercitarea cailor de atac4. Participarea in faza executarii silite

44


1. Promovarea actiunii civile:

Art. 45 alin 1 cpc: ,, Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdictie, ale disparutilor precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.’’

Legea nu mai interzice procurorului sa introduca actiunile cu caracter personal.

In cazul in care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care se refera actiunea va fi introdus in proces.

Acesta va putea face acte de dispozitie iar in cazul in care procurorul si-ar retrage cererea va putea cere continuarea judecatii.

Art. 451cpc.: ,, Actele procesuale de dispozitie facute in orice proces de reprezentantii persoanelor prevazute la art. 45(1) cpc nu vor impiedica judecata daca instanta aprecieaza ca ele nu sunt in interesul acelor persoane.’’

2. Participarea la judecata ( interventia )

Se concretizeaza prin punerea de concluzii.

Art. 45(3) cpc. : ,, Procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca aprecieaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor.’’

Dretul de apreciere apartine procurorului. In aceasta ipoteza legala este vorba de participarea facultativa a procurorului in procesul civil.

Art. 45 (4) cpc.: ,, In cazurile anume prevazute de lege participarea si punerea concluziilor de procuror sunt obligatorii, neparticiparea procurorului conduce la nulitatea hotararilor, cu alte cuvinte instanta nu a fost legal constituita.’’

Ex.:

- punerea sub interdictie si ridicarea ei.- solutionarea cererilor de expropriere.

45


- in cazul inregistrarii tardive a nasterii.- in cazul judecarii cererilor privind incuviintarea, nulitatea sau

desfacerea adoptiei.

In situatiile in care procurorul participa la judecata, el poate formula cereri, invoca exceptii, propune dovezi, depune concluzii scrise sau orale indiferent de forma de participare facultativa sau obligatorie.

Procurorul daca participa la judecata va pune concluzii dupa partile principale.

3. Exercitarea cailor de atac

Art. 45(5) cpc.: ,, procurorul poate in conditiile legii sa exercite caile de atac impotriva oricaror hatarari.’’

4. Participarea in faza executarii silite

Procurorul poate sa ceara punerea in executare a hotararilor pronuntate in favoarea minorilor, persoanelor puse sub interdictie, ale disparutilor.

Competenta

Def.: Este capacitatea recunoscuta de lege unei instante judecatoreste sau unui organ de jurisdictie, ori cu activitate jurisdictionala de a solutiona o anumita pricina.

Competenta generala si competenta jurisdictionala

Daca ne raportam la organe din sisteme diferite sau din acelasi sistem, se distinge:

- Competenta generala- Competenta jurisdictionala, care se subdivide in:

Competenta materiala se subdivide:1. Competenta materiala functionala:

care se stabileste dupa felul atributiilor jurisdictionale ce revin fiecarei categorii de instante.

46


2. Competenta materiala procesuala: care se stabileste functie de natura, obiectul sau valoarea litigiului.

Competenta teritoriala se subdivide:1. Competenta teritoriala de drept

comun: atunci cand cererea se adreseaza instantei de la domiciliul sau sediul paratului.

2. Competenta teritoriala alternativa ( facultativa): cand reclamantul are alegerea intre mai multe instante deopotriva competente.

3. Competenta teritoriala exclusiva sau exceptionala: atunci cand cererea trebuie introdusa numai la o anumita instanta.

Functie de caracterele normelor care reglementeaza competenta distingem:

- Competenta absoluta- Competenta relativa

Necompetenta este de ordine publica sau privata.

Necompetenta este de ordine publica :

1. In cazul incalcarii competentei generale cand procesul nu este de competenta instantei judecatoresti.

2. In cazul incalcarii competentei materiale cand procesul este de competenta unei instante de alt grad.

3. In cazul incalcarii competentei teritoriale exclusive cand procesul este de competenta unei instante de acelasi grad si partile o pot inlatura.

In toate celelalte cazuri necompetenta este de ordine privata.

Art. 19 cpc.: ,, Partile pot conveni prin inscris sau prin declaratie verbala facuta in fata instantei ca pricinile referitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care potrivit legii

47


au competenta teritoriala afara de cazurile prevazute la art. 13-16 cpc.’’

1. Competenta generala

Instantele judecatoresti nu detin monopolul solutionarii litigiilor doarece exista cauze ce sunt atribuite altor jurisdictii.

Atunci cand o instanta judecatoreasca a fost sesizata cu o pricina care este de competenta unei jurisdictii din afara instantei judecatoresti, ea nu poate solutiona acea pricina pentru ca s-ar incalca competenta generala iar hotararea pe care o va pronunta va fi lovita de nulitate absoluta.

Competenta in materia controlului de constitutionalitate

Curtea Constitutionala hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj.

Daca in cursul judecatii se invoca neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante de care depinde solutionarea cauzei, instanta va sesiza Curtea Constitutionala printr-o incheiere care va cuprinde punctul de vedere al partilor si opinia organului judiciar asupra exceptiei, fiind insotita de dovezile propuse de parti.

Daca exceptia a fost invocata din oficiu de instanta, incheierea trebuie motivata si va cuprinde sustinerile partilor si dovezile.

Pana la solutionarea exceptiei judecarea cauzei se suspenda obligatoriu.

Competenta in materia actelor de stare civila

Poate sa apartina serviciilor publice de evidenta a persoanelor, comandantului nevei/ aeronavei, reprezentantilor diplomatici sau consulari ori instantei judecatoriesti.

Daca declaratia de nastere a fost facuta dupa mai mult de 1 an de zile de la data nasterii actul de nastere poate fi intocmit numai pe baza unei hotarari judecatoresti.

48


Anularea, modificarea, completarea actelor de stare civila se pot face numai in temeiul unei hotarari judecatoresti pronuntata de judecatoria in a carei raza teritoriala este domiciliul sau sediul persoanelor interesate. (Art. 100 cc)

Competenta in materie succesorala

In aceasta materie competenta apartine instantelor de judecata in functie de caracterul contencios sau necontencios al cererii.

Daca intre mostenitori nu exista neintelegeri procedura se va desfasura in fata notarului public.

Daca mostenitorii nu se inteleg, notarul va indruma partile la instanta de judecata competenta.

Art. 109(4) cpc.: ,, La sesizarea instantei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o incheiere emisa de notarul public cu privire la verificarea evidentelor succesorale prevazute de codul civil si lege.’’

In acest caz neindeplinirea procedurii prealabile poate fi invocata nu numai de parat ci si de instanta din oficiu.

2. Competenta materiala

Competenta materiala judecatorie

Art. 1 (1) cpc.: ,, judecatoria judeca in prima instanta toate procesele si cererile in afara de cele date prin lege in competenta altor instante.’’

Rezulta, judecatoria are plenitudine de competenta pentru judecata in prima instanta.

Asadar ori de cate ori prin lege nu se prevede competenta unei alte instante sau organ de jurisdictie de a judeca o anumita pricina cererea trebuie adresata judecatoriei.

Art. 1(11) cpc.: ,, Judecatoriile judeca in prima si ultima instanta procesele si cererile privind creante avand ca obiect plata unei sume de bani de pana la 2.000 de lei inclusiv.’’

49


Judecatoriile judeca potrivit art.1(2) cpc. plangerile impotriva hotararii autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitati,in cazurile prevazute de lege.\

Judecatoriile judeca in orice alte materii data prin lege in competenta lor.

Cu titlu de exemplu mentionam cazuri prevazute de cpc., astfel judecatoria judeca:

- Cererea de recuzare sau de abtinere formulata de un judecator de la judecatorie.

- Cererea privind indreptarea, lamurirea sau completarea propriilor hotarari.

- Cererea de asigurare a dovezilor pe cale principala- Contestatia in anulare si revizuirea impotriva hotararii

pronuntate de judecatorie.

Exista judecatorii care au o competenta materiala exclusiva ex.:

o Judecatoria sectorului 1 care solutioneaza cererile facute de un cetatean strain sau de un cetatean roman cu domiciliul in strainatate.

o Judecatoria Constanta si Galati care au competenta materiala exclusiva in materie maritima sau fluviala.


Competenta materiala Tribunal

Art. 2 cpc ,, Tribunalul judeca in prima instanta, in apel, in recurs precum si in orice alte meterii date prin lege in competenta sa.

50


Competenta privind judecata in prima instanta

Tribunalul este instanta de exceptie pentru ca judeca numai litigiile date in mod expres in competenta sa.

Astfel judeca procesele si cererile in materie civila, al caror obiect are valoare de peste 500.000 lei Ron cu exceptia cererilor neevaluabile in bani, privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau posesorii formulate de tertii vatamati in drepturile lor prin aplicarea legii din materia fondului funciar.

Rezulta ca cererile care au ca obiect o valoare de pana la 500.000 lei Ron precum si cele neevaluabile in bani sunt de competenta Judecatoriei.

De asemenea sunt de competenta Judecatoriei cererile de imparteala judiciara indiferent de valoarea obligatiilor litigiului.

Precizari in legatura cu criteriul valoric de delimitare a competentei intre Judecatorii si Tribunale

1. Valoarea obligatiilor litigiului este stabilita de reclamant prin cererea de chemare in judecata.

2. Momentul care intereseaza in stabilirea valorii obiectului litigiului este acela al inregistrarii cererii de chemare in judecata.

Art. 181:,, Instanta investita potrivit dispozitiilor referitoare la competenta dupa valoarea obictului cererii ramane competenta sa judece chiar daca ulterior investirii intervin modificari in ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi obiect.’’

3. Daca s-a formulat o actiune cu mai multe capete de cerere principale pentru a se stabilii valoarea obiectului litigiului se cumuleaza sumele invocate prin fiecare cerere.

In schimb daca se formuleaza si cereri accesorii sau incidentale valoarea acestora nu va influenta competenta aplicandu-se art. 17 cpc.

4. Daca mai multi reclamanti formuleaza o singura cerere de chemare in judecata prin care cheama acelasi parat dar in baza

51


acelorasi raporturi juridice, stabilirea instantei se face in functie de valoarea fiecarei pretentii in parte.

5. .......................

Art. 2 lit c:,, Tribunalul judeca conflictele de munca cu exceptia celor date prin lege altor instante.’’

- Procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala.

- Procesele si cererile in materie de expropriere - Cererile pentru incuviintare, nulitatea sau desfacerea adoptiei.- Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori

judecatoresti savarsite in procesele penale.- Cererile pentru recunoasterea precum si cele pentru

incuviintarea executarii silite a hotararii date in tari straine.

Competenta privind judecata in apel

Art. 2 (2):,, Tribunalul judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de Judecatorii in prima instanta, din punct de vedere functional rezulta ca Tribunalul este instanta de drept comun pentru apelurile exercitate impotriva hotararilor de prima instanta pronuntate de Judecatorii.’’

Competenta privind judecata in recurs

Art.2 (3):,, Tribunalul judeca, ca instanta de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de Judecatorii, care potrivit legii nu sunt supuse apelului.’’

Competenta Tribunalului in alte materii

Cu titlu de exemplu:

- Conflictele de competenta intre 2 Judecatorii.- Stramutarea de la o Judecatorie la alta pe motiv de rudenie sau

afinitate.- Indreptarea erorilor materiale, lamurirea sau completarea

propriilor hotarari.- Contestatia in anulare si revizuirea indreptate impotriva

propriilor hotarari.-

52


Competenta materiala a Curtilor de Apel

Art. 3:,, Curtea de Apel judeca in prima instanta, apel si recurs.

Judecata in prima instanta

Curtea de Apel judeca procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor publice centrale.

Art. 10 din lg 554/2004:,, Litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale, precum si cele care privesc taxe si impozite mai mari de 500.000 lei ron se selutioneaza in fond de sectii de contencios administrativ si fiscal ale Curtii de Apel.

Judecata in apel

Judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de Tribunale in prima instanta.

Judecata in recurs

Curtea de Apel judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de Tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Tribunal care potrivit legii nu sunt supuse apelului precum si in orice alte cazuri prevazute de lege.

De asemenea judeca in recurs si in orice alte materii date prin lege in competenta sa:

- Conflictele de competenta intre 2 Tribunale.- Indreptarea erorilor materiale, lamurirea si completarea

propriilor hotarari.

Competenta materiala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Art.4 :,, ICCJ judeca:

53


1. Recursurile declarate impotriva hotararilor Curtilo de Apel si a altor hotarari in cazurile prevazute de lege.

2. Recursurile in interesul legii3. In orice alte materii date prin lege in competenta sa exemplu

delegarea instantei.

Competenta teritoriala a instantelor judecatoresti

Competenta teritoriala constituie rezultatul operatiunii de dividere a competentei materiale, astfel de indata ce a fost stabilita competenta materiala urmeaza sa se stabileasca care dintre instantele de acelasi grad sunt competente sa judece o anumita pricina.

Astel in primul rand trebuie cercetata raza sau circumscriptia instantelor judecatoresti( anexa 1 lg 304).

Competenta teritoriala se face numai pentru judecata in fata primei instante indiferent de gradul instantei.

In comparatie cu competenta materiala care reprezinta interese de ordin general, competenta teritoriala reprezinta mai multe interese de ordin personal, rezulta ca in general normele care reglementeaza competenta teritoriala sunt dispozitive.

Def. Competenta teritoriala: reprezinta acea forma a competentei jurisdictionale prin care legea in functie de anumite criterii specifice determina pe linie orizontala teritorial in care Judecatoria sau Tribunalul urmeaza sa-si exercite atributiile.

Felurile competentei teritoriale:

In privinta determinarii competentei teritoriale exista o regula ,,actor servitu forum rei’’ adica reclamantul trebuie sa sesizeze instanta domiciliului paratului, regula are caracter general si se justifica pe ideea de protejare a intereselor paratului.

Aceasta regula nu este insa absoluta, pentru anumite motive se deroga expres stabilindu-se din punct de vedere teritorial competenta in favoarea altor instante.

Cele 2 exceptii:

54


- Competenta teritoriala alternativa- Competenta teritoriala exclusiva( exceptionala)

Competenta teritoriala generala

Art. 5 :,, Cererea se face la instanta domiciliului paratului, daca acesta are domiciliul in strainatate sau nu e cunoscut cererea se face la instanta resedintei sale din tara, iar daca nu are nici resedinta cunoscuta atunci cererea se face la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului.’’

Cererea impotriva unei persoane juridice se face la instanta unde se afla sediul ei principal.

Regula inscrisa in art. 5 este de aplicare generala astfel ca instanta de la domiciliul paratului judeca:

- Toate actiunile de creanta.- Actiunile care privesc unele raporturi de familie.- Actiunile reale mobiliare.

Competenta teritoriala alternativa

In anumite situatii interesele raclamantului fata de cele ale paratului trebuie ocrotite cu prioritate astfel ca legea reglementeaza in favoarea reclamantului un drept de optiune intre 2 sau mai multe instante.

Reglementarea de principiu este inscrisa in art. 12 care prevede ca reclamantul ale alegerea intre mai multe instante competente.

Competenta teritoriala alternativa precizari- Regula actor servitur forum rei nu este inlaturata, instanta

domiciliului paratului figurand alaturi de alte instante la fel de competente.

55


- Dreptul de optiune al reclamantul, din moment ce a fost exercitat, alegand una din instantele deopotriva competente se stinge.

Cazurile competentei teritoriale alternative sunt reglementate de art. 6, 7(2), 8, 9, 10, 11 cpc.

Art. 6:,, Cand paratul in afara de domiciliul sau are in chip statornic o indeletnicire profesionala sau una sau mai multe asezari agricole, comerciale, cererea se poate face si la instanta locului acelor asezari pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc.’’

Competenta teritoriala exclusiva

Def.: Acea competenta prin care se impune ca anumite pricini civile in functie de obiectul lor sa fie solutionate numai de instanta expres prevazuta de lege.

Competenta teritoriala conf. Art. 13: (forum rei site),, Pornindu-se de la clasificarea bunurilor in mobile si imobile art 335-346 ncc, art 13 prevede ca cererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla imobilele, domeniul de aplicare a acestei ipoteze legale se refera la actiunile imobiliare.

Actiunile imobiliare sunt:

- In revendicare- Confesorii- Actiunea negatorie- Actiunile posesorii

Justificare acestei regului: instanta locului situarii imobilului este inaintea altora, sa cunoasta si sa administreze probele necesare ( expertiza, cfl, aflarea informatiilor ce se refera la sarcini sau garantii)

Problema aplicarii dispozitiilor art 13(1) in cazul actiunii personal imobiliare

Sunt actiuni personale imobiliare:

56


- Actiunile prin care se pretinde predarea unui bun imobil vandut.

- Actiunea pentru garantarea imobilului construit sau vandut.- Actiunea ipotecara.- Actiunea in constatarea nulitatii contractului de vanzare-

cumparare a unui imobil.

Acestor sanctiuni li se aplica art. 10 (1-2) mai exact va opera competenta teritoriala alternativa.

Problema conflictului dintre art. 607 si 13(1)

Art. 13(2):,, Cand imobilul este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea se va face la instanta domiciliului sau resedintei paratului, daca acesta se afla in una din aceste circumscriptii, iar in caz contrar la oricare din instantele in circumscriptia carora se afla imobilul.’’

Competenta teritoriala reglementata de art.14 potrivit acestui act este determinata competenta in materie de mostenire, astfel sunt de competenta instantei celui din urma domiciliu al defunctului:

- Cererile privitoare la validarea sau executarea dispozitiilor testamentare.

- Cererile privitoare la mostenire precum si acelea privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia.

Daca mostenitorii se indreapta impotriva tertilor se aplica dreptul comun.

- Cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau a executorului testamentar.

Art. 14(3) nu se aplica daca mostenitorii ii cheama in judecata pe creditorii defunctului.

Problema conflictului dintre art 13 si 14 cpc

Potrivit art. 13 cererile in materie de societate pana la sfarsitul lichidarii in fapt sunt de competenta instantei locului unde societatea isi are sediul principal.

57


Astfel de cereri:

- Cererile in anularea hotararilor adunarii generale a asociatilor.- Cererile de excludere

Nu pot fi considerate cereri in materie de societate acelea care vizeaza executarea unor contracte intre societati sau cererile indreptate de catre un salariat impotriva societatii la care este angajat.

Art. 16 prevede ca cererile in materia insolventei sunt de competenta exclusiva a Tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul debitorului.

In afara de normele din cpc dispozitiile unor legi speciale prevad cazuri de competenta teritoriala exclusiv:

- Cererea pentru incuviintarea, nulitatea adoptiei se introduce la Tribunalul in a carei raza teritoriala se gaseste domiciliul copilului.

- Cererea pentru declararea disparitiei sau a mortii se judeca de catre instanta de la ultimul domiciliu al acelei persoane.

Intinderea competentei instantei sesizate

Cadrul procesual in limitele careia se desfasoara activitatea procesuala include si alte cereri fara de care procesul nu poate fi solutionat. Astfel noi cereri pot provenii de la parti sau terti si pot privi chestiuni de fond sau de procedura.

In dreptul procesual civil este consacrata regula ca judecatorul actiunii este si judecatorul exceptiei.

De la regula exista o derogare in cazul chestiunilor prejudiciate.

Potrivit art.17 cpc cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantelor competente sa judece cererea principala.

Posibilitatea instantei de a judeca si alte cereri care in mod obisnuit sunt de competenta altor instante este desemnata prin expresia ,, prorogare de competenta.’’

Prorogarea de competenta este:

58


- Legala- Judecatoreasca- Conventionala

Prorogarea legala in cazurile prevazute de art. 17, 9, 164 cpc.


Prorogarea judecatoreasca de competenta.

Are loc in situatiile reglementate de art. 23, de art. 33 alin 1-2, art. 169 ultimul aliniat, art. 212 alin 5, art. 313.

Prorogarea de competenta e posibila si in baza acordului de vointa tacit, expres al partilor dar numai fara incalcarea normelor de competenta.

Ea are loc fie inainte de sesizarea instantei privind conventia partilor, fie dupa sesizarea instantei, dar cel mai tarziu in prima zi de infatisare.

Pentru a fi intrunite conditiile prorogarii de competenta nu e necesar ca partile sa-si manifeste vointa expres in acest sens, adica e suficient ca reclamantul sa sesizeze o alta instanta decat cea competenta, iar paratul sa nu invoce lipsa de competenta pana la prima zi de infatisare.

Alte incidente cu privire la instanta sesizzata

Exceptia de necompetenta

Este mijlocul procedural prin care partea chemata in fata instantei necompetente poate solicita acesteia sa se desesizeze si sa trimita cauza spre solutionare la instanta de judecata sau la organele cu atributii jurisdictionale competente.

Conditiile invocate pentru existenta dreptului sunt reglementate in art 159 1 cpc:

- Necompetenta generala a instantelor judecatoresti poate fi invocata de parti ori de catre judecator in orice stare a pricinii.

59


- Necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica poate fi invocata de parti ori de catre judecator la prima zi de infatisare in fata primei instante, dar nu mai tarziu de inceperea dezbaterilor asupra fondului.

- Necompetenta de oridine privata poate fi invocata doar de parat prin intampinare sau cand acesta nu e obligat, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.( divort si actiuni posesorii- nu e obligatorie intampinarea).

- La prima zi de infatisare, judecatorul e obligat din oficiu sa verifice si sa stabileasca daca instanta sesizata e competenta general, material si teritorial sa judece pricina, consemnand in cuprinsul incheierii de sedinta temeiurile de drept pentru care constata competenta instantei sesizate.

- Verificarea competentei de judecator nu impiedica formularea exceptiei de necompetenta asupra carora magistratul se va pronunta in conditiile legii.

- Asupra exceptiei de necompetenta, instanta se va pronunta dupa caz, printr-o incheiere sau printr-o hotarare.

- Daca instanta respinge exceptia prin incheiere, ea se va declara competena, va trece la judecarea pricinii, cel nemultumit putand sa faca apel, recurs potrivit legii dupa darea hotararii.

- Potrivit art. 158(3), daca instanta se declara necompetenta (admite exceptia) se pronunta printr-o hotarare de declinare de competenta care nu este supusa nici unei cai de atac, dosarul fiind trimis de indata instantei competente sau dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent.

Problema actelor de procedura si a probelor administrate

Art. 105(1) in privinta actelor de procedura prevede: ,, actele de procedura indeplinite de un judecator, cu incalcarea normelor de competenta de ordine publica sau private, vor fi declarate nule in conditiile prevazute de lege.’’

60


In ceea ce priveste probele administrate art. 160 cpc prevede:,, in cazul declararii necompetentei, dovezile administrate in instanta necompetenta raman castigate judecatii si instanta competenta nu va dispune refacerea lor decat pentru motive temeinice.

Conflictele de competenta

Este situatia in care 2 sau mai multe instante se declara competente sau dimpotriva necompetente sa solutioneze o cauza civila concreta.

Conflictele sunt pozitive sau negative. Pentru a ne afla in prezenta unui conflict de competenta sunt necesare indeplinite urmatoarele cerinte:

1. Doua sau mai multe instante sa fie sesizate simultan cu o pricina( in pricini trebuie sa existe o tripla identitate:parti, obiect, cauza)

2. Cauza sa fie pendinte ,, pe rol’’ in fata instantei sesizate, in sensul ca partile sa nu se fi desesizat de la judecata in fata vreuneia din aceste instante.

3. Partile sa fi invocat in fata instantelor sesizate fie exceptia de litis pendenta, fie exceptia de necompetenta.

Art. 21 cpc: ,, Instanta inaintea careia s-a ivit conflictul de competenta va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei in drept sa hotarasca asupra conflictului. Aceasta este potrivit art. 22, cea superioara comuna.’’

Art. 22 arata care este instanta superioara competenta.

Instanta competenta sa judece conflictul va hotara in camera de consiliu fara citarea partilor.

Hotararea e supusa recursului in termen de 5 zile de la comunicare, cu exceptia celei provenite de la ICCJ care este irevocabila.

Stramutarea

Stramutarea proceselor si cererilor se face in 3 cazuri expres prevazute de art. 37:

1. Rudenia sau afinitatea.2. Banuiala legitima.

61


3. Siguranta publica.

1. Rudenia sau afinitatea.

Stramutarea pentru acest motiv poate avea loc cand una dintre parti are 2 rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv printre magistratii sau asistentii judiciari ai instantei.

De regula, stramutarea pentru acest motiv se invoca de catre parat insa si reclamantul poate cere stramutarea atunci cand doreste sa inlature orice suspiciune cu privire la instanta si proces, cand introduc actiunile civile pot cere stramutarea pentru acest motiv.

Normele care reglementeaza stramutarea pentru rudenie sau afinitate au caracter dispozitiv. Cererea de stramutare pentru rudenie sau afinitate trebuie facuta inainte de inceperea oricaror dezbateri si se dispune la instanta imediat superioara instantei de la care se cere stramutarea procesului.

2. Banuiala legitima.

Stramutarea pentru motiv de banuiala legitima se poate face de partea ineresata precum si de procuror atunci cand a introdus actiunea.

Banuiala se considera legitima ori de cate ori se presupune ca nepartinuirea judecatii ar putea fi stirbita datorita imprejurarii pricinii, calitatea partilor ori vrajmasiilor locale.

Cazuri :

- Pozitia unei parti pe plan economic si stiintific.- Relatiile de prietenie ale unei parti cu personalitati locale ce au

influenta asupra judecatorilor.- Relatiile apropiate ale unei parti cu judecatorii sau personalul instantei.

Cererea se depune la ICCJ.

3. Siguranta publica.

Stramutarea pentru acest motiv se poate face atunci cand datorita imprejurarilor procesului, a persoanelor implicate in proces sau a obiectului procesului s-ar putea afecta ordinea si linistea publica.

62


Cererea pentru acest motiv se formuleaza de procurorul de la Parchetul de pe langa ICCJ.

Cererile de stramutare se judecata in Camera de consiliu. Presedintele instantei, va putea cere dosarul pricinii si sa ordone fara citarea partilor suspendarea judecarii pricinii, comunicand de urgenta aceasta masura instantei respective.

In caz de admitere, pricina se trimite spre judecare unei alte instante de acelasi grad.

Hotararea asupra stramutarii se da fara motivare si nu este supusa niciunei cai de atac. Ea va arata in ce masura actele indeplinite de instanta inainte de stramutare urmeaza sa fie pastrate.

Instanta va fi instiintata de indata despre admiterea cererii de stramutare.

In cazul in care instanta a savarsit acte de procedura sau a procedat intre timp la judecarea pricinii, actele de procedura indeplinite ulterior stramutarii si hotararea pronuntata sunt desfiintate de drept prin afectele admiterii cererii de stramutare.

Delegarea

Art. 23 prevede: ,, Cand din pricina unor inprejurari exceptionale instanta competena este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze, ICCJ la cererea partii interesate va desemna o alta instanta de acelasi grad sa judece pricina.’’

CAP. : ACTELE SI TERMENELE DE PROCEDURA

ACTELE DE PROCEDURA

63


Orice manifestare de vointa facuta in cursul si in cadrul procesului civil de catre instanta de judecata, partile sau alti participanti la activitatea judiciara in vederea producerii unor efecte juridice determinate.

Conditiile generale ale actelor de procedura:\

Pentru validitatea actelor de procedura se impun a fi avute in vedere:

1. Forma scrisa2. Sa relateze chiar in continutul lor faptul ca au fost respectate cerintele

impuse de lege.3. Sa fie redactate in limba romana.

1. Forma scrisa.

Forma scrisa reprezinta o conditie a marii majoritati a actelor de procedura. Totusi exista si exceptii in privinta actelor ce reprezinta manifestari unilaterale sau bilaterale de vointa a partilor: invocarea de exceptii, solicitarea de dovezi, cererea de recuzare a judecatorilor, mandatul judiciar etc.

Toate aceste acte pot fi intocmite in scris, insa in situatia in care nu au fost exprimate de parti in forma scrisa instanta va avea obligatia de a le consemna in incheierea de sedinta.

2. Nu este prevazuta in mod expres de lege, iar in privinta actelor care se realizeaza oral de parti nici nu poate fi conceputa.

Instanta e oligata sa verifice daca actele intocmite sunt in conformitate cu legea si daca prin ele nu se urmareste un scop ilicit.

3. Redactarea acteleor in limba romana.

Nerespectarea conditiilor generale sau particulare ale actelor de procedura atrage nulitatea acestora.

Sanctiunile care intervin pentru nerespectarea conditiilor legale referitoare la actele procedurale:

1. Nulitatea actului de procedura.

64


2. Obligatia de a completa sau de a reface actul indeplinit cu incalcarea prescriptiilor legale.

3. Obligatia de a despagubi pe persoana vatamata prin incalcarea formelor procedurale.

4. Sanctiuni pecuniare si sanctiuni disciplinare.

Pe langa aceste sanctiuni generale exista si sanctiuni specifice procesului civil:

1. Socotirea ca neavenit a apelului sau recursului declarat de intervenientul acestuia daca partea in favoarea careia s-a intervenit nu a declarat ea insasi apelul sau recursul.

2. Neluarea in considerare a schimbarii domiciliului uneia din parti in cursul judecatii daca aceasta nu a incunostiintat instanta si partea adversa.

3. Neluarea in considerare a inscrisului depus in copie certificata daca partea care l-a depus nu are in sedinta originalul ori nu l-a lasat in pastrarea grefei.

Clasificarea actelor de procedura:1. In raport de organele sau persoanele care le intocmesc:

- Acte ale partilor( chemarea in judecata, intampinarea)- Acte ale instantei( incheieri)- Acte ale organelor auxiliare ale justitiei- Acte ale altor participanti la proces.

2. In functie de continutul lor:- actelor de procedura care contin o monifestare de vointa- actelor de procedura care constata o operatiune procedurala

3. In functie de nmatura lor:- Acte judiciare, care se indeplinesc in fata instantei.- Acte extrajudiciare, se indeplinesc in cadrul procesului dar in afara

instantei.4. In functie de modul de efectuare:

- Acte scrise- Acte orale

Principalele actelor de procedura

1. Cererile in general.

65


Cererile constituie mijlocul prin care orice persoana interesata poate solicita in conditiile legii concursul instantei judecatoresti in vederea ocrotirii unor drepturi sau interese proprii sau ale unor alte persoane.

Sunt 2 categorii de cereri:

a. Cereri introductive de instanta( pot fi facute de reclamanta)b. Cereri incidente, care se fac dupa ce procesul a fost inceput si care au

menirea de a pune in discutie contradictorie a partilor noi pretentii de drept material sau de a largi cadrul dezbaterilor prin invocarea unor fapte si imprejurari noi( pot fi facute de parat sau terte persoane).

In general cererile incidente se caracterizeaza prin aceea ca ele se afla intr-un raport de dependinta fata de cererea principala, in sensul ca solutionarea actelor depinde de modul de rezolvarea a cererii principale.

Indiferent de natura ei, orice cerere trebuie sa cuprinda elementele prevazute de art. 82 cpc.

2. Citatia si comunicarea actelor de procedura.

Legiuitorul reglementeaza in amanunt in art 87-100 cpc citarea partilor, deoarece in procesul civil trebuie respectat dreptul la aparare si contradictorialitate.

Salutionarea unei cauzecivile cu citarea partilor reprezinta regula, daca legiuitorul a apreciat ca judecatorul poate pasii la judecata si fara citarea partilor, a prevazut aceasta in mod expres.

Citatia= actul de procedura prin care li se aduce la cunostinta participantilor la procesul civil despre termenul de judecata si instanta la care solutioneaza.

Citatia e compusa din 2 parti:

- Citatia propriu zisa.- Dovata de inmanare.

Elementele pe care trebuie sa le cuprinda citatia sunt prev in art. 88 cpc.

Instanta de judecata ia la cunostiinta ca un participant la procesul civil a fost sau nu citat din dovada de inmanare a citatiei, respectiv procesul verbal

66


incheiat de agentul procedural insarcinat cu inmanarea actului procedural. Elementele pe care trebuie sa le contina procesul verbal sunt prev la art. 100 cpc.

Modul de citare a partilor

1. Citarea statului si a persoanei juridice.

Art. 87:,, Statul, judetul, comuna si celelalte persoane juridice de drept public se citeaza in persoana capului autoritatii la contenciosul sediului central al administratiei respective sau in lipsa de contencios, la sediul administratiei.’’

Persoanele juridice de drept privat vor f i citate prin reprezentantul lor la sediul principal sau la cel al sucursalei ori dupa caz al reprezentantei.

2. Citarea persoanelor care participa in proces prin reprezentant.

Art. 87 pct. 6:,, Persoanele incapabile urmeaza sa fie citate in procesul civil prin reprezentantii lor legali. Daca o persoana incapabila n u are reprezentant legal si exista urgenta se va proceda la numirea unui curator care va fi citat.

Prin curator special numit de instante vor fi citati si mostenitorii pana la intervenirea lor in proces.

3. Citarea persoanelor aflate in strainatate.

Legiuitorul face distinctie intre persoanele trimise in strainatate in interes de servici si cele aflate in strainatate din diverse alte motive. Art. 87 pct 7-8.

Curs 11procesual civil

67


In toate cazurile daca cei aflati in strainatate au mandatat cunoscut in tara va fi citat si acesta.

Citarea persoanelor care nu au domiciliul cunoscut

Art. 95 cpc:,, Cand reclamantul invedereaza ca desi a facut tot ce i-a stat in putinta nu a izbutit sa afle domiciliul, presedintele instantei va dispune citarea acestuia prin publicitate, care are un caracter exceptional.’’

De aceea instantele trebuie sa manifeste o maxima prudenta in aplicarea art. 95.

Citarea prin publicitate se face afisandu-se citatia la usa instantei, se publica in monitorul oficial sau intr-un ziar mai raspandit.

Afisarea precum si publicarea in monitorul oficial sau intr-un ziar mai raspandit se face cu cel putin 15 zile inainte de data judecatii, in caz de urgenta cu 5 zile inainte.

Daca paratul se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea credinta, toate actele de procedura vor fi anulate, reclamantul putand fi sanctionat cu amenda si obligatia la despagubiri conform legii.

Darea si luarea termenului in cunostinta

De la principiul comunicarii actelor de procedura la domiciliul sau resedinta celui solicitat art. 153 cpc:,, Partea care a depus cererea personal sau prin reprezentant legal sau conventional, precum si partea care a fost prezenta la un termen de judecata, ea insasi sau printr-un reprezentant, nu va fi citata in tot cursul judecatii la acea instanta, prezumandu-se ca ea cunoaste termenele ulterioare.’’

Aceste dispozitii sunt aplicabile si partii care personal sau prin reprezentant i s-a inmanat sub semnatura citatia pentru un termen de judecata considerandu-se ca ea cunoaste si termenele ulterioare.

Art. 153 prevede 4 cazuri cand luarea la cunostinta nu opereaza fiind necesara o noua citare:

68


1. In cazul redeschiderii judecatii dupa ce a fost suspendat.2. In cazul stabilirii unui termen pentru chemarea la interogatoriu.3. In cazul cand procesul se repune pe rol.4. In cazul militarilor in termen si al detinutilor.

Termenul de judecata nu poate fi preschimbat decat pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea partilor.

Completul de judecata investit cu judecarea cauzei hotaraste in Camera de consiliu fara citarea partilor.

Termenul in care trebuie inmanata citatia

Art. 89 cpc:,, Citatia sub pedeapsa nulitatii, va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata, in pricinile urgente termenul poate fi si mai scurt dupa cum apreciaza instanta.’’

Infatisarea in persoana sau prin mandatar in instanta acopera orice vicii de procedura, partea este insa in drept sa ceara amanarea daca nu i s-a inmanat citatia in termen.

Procedura de inmanare a citatiei si a actelor de procedura

Art. 86 cpc.:,, Comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura se face din oficiu prin agentii procedurali ai instantelor sau orice salariat, precum si agenti ori salariati ai altor institutii in ala caror circumscriptie se afla cel caruia i se comunica actul.’’

Din art 86 se desprinde principiul conform caruia toate actele de procedura se comunica din oficiu, adica fara sa fie necesara staruinta partii interesate in intocmirea actelor de procedura respective.

Citatia si toate actele de procedura se inmaneaza la domiciliul sau resedinta celui solicitat.

In cazul in care comunicarea nu este posibila potrivit art. 86 aceasta se va face prin posta cu scrisoare recomandata cu dovada de primire sau prin alte mijloace cu confirmarea primirii.

69


Art. 90, 91, 92.

Mandatul de aducere

Este un act de procedura prin care instanta cere organelor de stat sa aduca in fata sa pe unii dintre participantii la procesul civil care refuza sa se prezinte in urma citarii obisnuite.

Cu mandat de aducere pot fi adusi MARTORII SI EXPERTII.

Art. 188:,, Impotriva martorului care lipseste la prima citatie instanta poate emite mandat de aducere, in pricinile urgente instanta poate dispune aducerea cu mandat chiar de la primul termen.’’

Mandatul de aducere se executa de organele de politie. Aceste dispozitii se aplica si pt experti.

Procesele verbale

Sunt actele care se incheie de instanta de judecata sau de alte organe care participa la activitatea procesuala de judecata pentru consemnarea unor constatari ale aceluia care incheie actul.

Procesele verbale sunt:

- De afisare a citatiei.- De inmanare a actelor procedurale.- De consemnare a marturiei.- De consemnare a apararii unui expert.- De constatare a unei stari de fapt in procesul asigurarii

dovezilor.

In general orice proces verbal trebuie sa cuprinda:

Data si locul incheierii. Numele, prenumele si calitatea celui care la

incheiat. Aratarea actelor procedurale care au fost

indeplinite. Descrierea celor constatate. Alte mentiuni.

70


Aceste procese verbale vor fi semnate de cel care le-a incheiat, de persoanele asistente cat si de persoanele la care se refera.

Termenele procedurale

Termenele procedurale reprezinta perioadele de timp inauntrul carora trebuie sa fie indeplinite anumite acte procedurale sau din potriva este oprita indeplinirea acestora.

Obligatia intocmirii unui act procedural intr-un anumit termen este reglementata prin norme imperative peremtorii, iar oprirea indeplinirii prin norme prohibitive sau dilatorii.

Prin normele imperative partile sunt obligate sa indeplineasca actele la termenul stabilit pentru a se asigura celeritatea procesului civil.

Prin normele prohibitive se creaza posibilitatea pentru parte sa-si pregateasca apararea, inlaturandu-se surprinderea ei in cursul procesului civil de partea adversa.

Clasificarea termenelor procedurale

1. Dupa caracterul lor:- Termene imperative: obliga partea ca intr-un anumit termen sa

indeplineasca o anumita procedura. Ex termenele de apel, recurs: 15 zile de la hotarare.

- Termene prohibitive: sunt acelea inauntrul carora nu se poate efectua acte procedurale. Ex nu se va putea trece la judecarea unei cereri daca paratul nu a fost citat cu cel putin 15 zile inainte pentru a-si pregati apararea.

2. Dupa modul in care sunt stabilite:- Termene legale: sunt stabilite in mod expres de lege, acestea

nu pot fi scurtate sau prelungite de instanta, in mod exceptional termenul de recurs va putea fi prelungit de presedintele instantei la care se declara recursul cu 5 zile (303(5) cpc).

- Termene conventionale: sunt acelea pe care partile le stabilesc de comun acord in timpul judecatii. Ex termenul pentru efectuarea unei tranzactii judecatoresti.

71


3. Dupa sactiunea care intervine:- Termene absolute: sunt obligatorii pentru parti si instante, iar

nerespectarea lor atrage decaderea din termen ori nulitatea actelor procedurale intocmite inainte de termen.

- Termene relative: nu sunt obligatorii pentru parti iar nerespectarea lor nu atrage sanctiuni procedurale.

Calculul termenelor procedurale

Potrivit art. 101 cpc:,, Termenele se calculeaza pe ore, pe zile, pe saptamani, luni si ani’’.

Termenul pe ore incepe sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare.

Termenul pe zile se calculeaza pe zile libere neintrand in calcul nici ziua cand a inceput si nici ziua in care se sfarseste.

Termenul pe saptamani, luni si ani se sfarseste in ziua anului, lunii sau saptamanii corespunzatoare zilei de plecare.

Termenul care incepand la 29, 30, 31 ale lunii si care se sfarseste intr-o luna care nu are o asemenea zi se va socotii implinit in ultima zi a lunii.

Termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau in zilele nelucratoare se va prelungii pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare.

Actele de procedura trimise prin posta instantei de judecata se socotesc indeplinite in termen daca au fost predate recomandat la Posta inainte de indeplinirea lui.

Durata termenelor procedurale

Pentru sabilirea duratei termenelor procedurale trebuie sa se stabileasca punctul de plecare cat si punctul de implinire.

Art. 102(1) prevede ca termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor procedurale daca legea nu dispune altfel.

Dovada comunicarii actelor procedurale se face cu procesul verbal incheiat de agentul procedural.

72


Legiuitorul a prevazut situatii in care se aplica principiul echipotentei sau echivalentei:

1. Daca comunicarea termenului a fost facuta o data cu somatia de executare, termenul de apel sau recurs va incepe sa curga de la aceasta comunicare.

2. In cazul in care o parte a declarat apel sau recurs inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererilor de apel sau recurs, in acest fel se inlatura posibilitatea declararii mai multor apeluri sau recursuri.

3. Potrivit art. 102(2) termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut-o de la data care a cerut-o

In anumite cazuri termenele incep sa curga si de la alte momente, ex de la pronuntarea hotararii prin care se constata perimarea( invechirea), de la incuviintarea dovezii care n-a fost ceruta din pricina nestiintei sau lipsei de pregatire a partii care nu a fost asistata sau reprezentata de avocat.

Caracterul termenelor de procedura

Termenele de procedura sunt fixe si continue.

1. Fixitatea termenelor

De regula termenele legale sunt fixe, adica nici partile nici judecatorul nu le poate mari sau micsora.

Termenele de judecata pot fi modificate urmarindu-se insa sa nu se cauzeze un prejudiciu partilor prin preschimbare.

Termenele conventionale pot fi modificate prin acordul partilor.

2. Continuitatea termenelor

Termenele sunt continue curgand de regula de la prima zi pana la ultima zi.

In procesul civil termenele curg si impotriva incapabililor deoarece acestia sunt aparati prin reprezentantii sai legali.

In anumite situatii termenele se intrerup:

73


- Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel( art. 285cpc).

- Termenele de apel si de recurs se intrerup prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea, caz in care se va face o noua comunicare partii la domiciliul ei, termenul de apel curge de la aceasta data.

- In cazul in care partea a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei sa indeplineasca actul de procedura prevazut de lege.

In caz de intrerupere a termenelor va incepe sa curga un nou termen, intervalul de timp scurs inainte de intrerupere nefiind luat in seama.

Sactionarea nerespectarii termenelor procedurale

Nerespectarea termenelor procedurale imperative va atrage sanctiunea decaderii din termen iar nerespectarea termenelor prohibitive va atrage sanctiunea nulitatii actului incheierii inainte de termen.

Decaderea ( 103 cpc)

Neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act procedural in termenul legal atrage decaderea, afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata de o imprejurare mai presus de vointa sa.

Conditii:

1. Existenta unui termen imperativ care sa impuna obligatia exercitarii dreptului.

2. Neexercitarea dreptului in termenul prevazut de lege.3. Inexistenta unei derogari expree de la sanctiunea decaderii sau

cand partea interesata nu poate dovedi ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei.

Art. 108(4)cpc:,, Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt.’’

Decaderea poate fi invocata in cursul procesului si poate constitui si motiv de exercitare a cailor de atac.

74


Daca s-a incalcat un termen reglementat de o norma imperativa decaderea poate fi invocata in orice stadiu al procesului de parti sau instanta.

Incalcarea unui termen reglementat de o norma dispozitiva poate fi invocata doar de persoane interesate pana la prima infatisare.

Asupra exceptiei de nulitate se pronunta prin incheiere da ca o respinge si prin hotarare daca o admite.

Pentru ca decaderea sa produca efecte trebuie sa fie constatata de instanta in caz contrar actele procedurale indeplinite peste termen raman valabile.

Legiuitorul reglementeaza inlaturarea decaderii prin posibilitatea pe care o are instanta de a repune partea in termen.

Pentru ca partea sa poata fi repusa in termen se cere ca ea sa dovedeasca ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei, sa exercite calea de atac ori sa indeplineasca actele procedurale.

Cererea de repunere in termen trebuie sa se faca de parti in termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii, in acelasi termen vor fi aratate si motivele impiedicarii.


Judecata in fata instantei de fond

Proceduri prealabile sesizarii instantei judecatoresti

Art. 109 al. 2: „In cazurile anume prevazute de lege sesizarea instantei se face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile in conditiile stabilite de acea lege. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata.”

75


1. Procedura prealabila prevazuta de L554/2004 (contencios administrativ)Art. 7:”inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competenta, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea in tot sau in parte a acestuia”.

Plangerea se poate adresa, in egala masura, organului ierarhic superior, daca acesta exista. Aceste prevederi sunt aplicabile si in ipoteza in care legea speciala prevede o procedura administrativ-jurisdictionala, iar partea nu a optat pt aceasta.

Daca instanta constata ca nu a fost parcursa procedura administrativa, iar acest lucru a fost cerut de catre parat, cererea se va respinge ca inadmisibila.

Aceasta exceptie este de fond, deoarece se refera la conditiile de exercitiu ale actiunii civile, este o ingradire a dreptului la actiune.

2. Procedura prealabila a concilierii directeCap. 14.”dispozitii privind solutionarea conflictelor juridice intre profesionisti”, art. 1, 2 si urmatoareleArt. 1271 (Cod Civil teoria impreviziunii) – conditia 4

Judecata in prima instanta

A. Etapa scrisa pregatitoare

Cererea de chemare in judecataArt. 109 CPC: „oricine e interesat trebuie sa se adreseze cu o cerere de chemare in judecata”

Def: reprezinta actul procedural prin care reclamantul investeste instanta de judecata cu o pretentie civila.

Caracteristicile cererii de chemare in judecata(CCJ):

1. Reprezinta un act de investire a instantei2. Are ca obiect o pretentie civila concreta

76


3. Este un act declarativ, adica de exteriorizare a vointei reclamantului cu privire la pretentie

Elementele pe care trebuie sa le contina o cerere de chemare in judecata(prevazute in art. 112 CPC – elemente intrinsecicererii de chemare in judecata):

1. Numele si prenumele, domiciliul/resedinta partilor ( pentru persoane juridice denumirea si sediul lor, precum si dupa caz numarul de inmatriculare in Registrul Comertului sau de inscriere in Registrul Persoanelor juridice, contul fiscal si contul bancar. Daca reclamantul locuieste in strainatate va arata si domiciliul ales din Romania unde sa i se faca toate comunicarile privind procesul.

2. Numele si calitatea celui care reprezinta partea in procesul civil, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional. Indicarea calitatii e necesara numai atunci cand persoana in cauza nu participa in nume propriu la activitatea judiciara, ci in calitate de reprezentant al uneia din parti. Neindicarea calitatii de reprezentant face sa se prezume ca reclamantul lucreaza in nume propriu si intr-o atare situatie cererea va fi respinsa ca urmare ca a fost introdusa de o persoana fara calitate.

3. Obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului atunci cand pretuirea este cu putinta. Prin obiect intelegem ce se solicita de reclamant prin actul de investire a instantei.Importanta determinarii obiectului cererii de chemare in judecata:

a. Paratul de la inceput cunoaste pretentiile reclamantului si se poate apara

b. Obiectul este un element necesar dispozitivului hotararii, deoarece instanta se pronunta in limitele determinate prin cererea de chemare in judecata

c. Cunoasterea obiectului este necesara si pentru corecta solutionare a unor exceptii procesuale cum ar fi litis pedenta, puterea lucrului judecat, conexitatea

d. In cazurile actiunilor reale imobiliare precizarea obiectului este necesara pentru determinarea competentei instantei.

77


Obiectul cererii de chemare in judecata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:A. Sa fie certB. Sa fie posibilC. Sa fie determinat/determinabil

Pretuirea obiectului este importanta si pentru determinarea taxelor de timbru, determinarea competentei materiale a instantelor.

4. Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se sprijina fiecare capat de cerereAratarea motivelor de fapt si de drept contribuie la determinarea cadrului in care se va desfasura intreaga calitate de solutionare a litigiului.Indicarea motivelor de fapt consta intr-o prezentare sintetica clara si precisa a acestor imprejurari faptice ce constituie izvorul motivat al pretentiilor deduse spre justitie. Motivele de drept trebuie sa se concretizeze intemeiul juridic pe care se sprijina cererea de chemare in judecata.

5. Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerereIndicarea dovezilor urmeaza un dublu scop:a. Confera instantei posibilitatea de a proceda la administrarea

probelor fara a taragana judecarea procesului.b. Pune partile intr-o pozitie de egalitate

6. Semnatura Semnatura este o formalitate esentiala deoarece ea atesta in mod neechivoc nu numai vointa partii de a se judeca, ci si exactitatea cererii de chemare in judecata.

Nerespectarea dispozitiilor privitoare la continutul cererii de chemare in judecata atrage sanctiuni diferite. Art. 133 CPC prevede:” cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului, obiectul ei sau semnatura va fi declarata nula”.

Pentru lipsa semnaturii, legiuitorul a reglementat un regim particular. Art. 83 al. 2: „lipsa semnaturii se poate totusi implini in tot cursul judecatii”. Daca paratul invoca lipsa de semnatura, reclamantul va trebui sa semneze cel mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare, iar cand este prezent in instanta, chiar in sedinta in care a fost invocata nulitatea.

78


Nulitatea intervine si in cazul neindicarii celorlalte elemente neesentiale ale cererii de chemare in judecata. Astfel:- Neindicarea domiciliului/sediului persoanei juridice nu

determina in principiu aplicarea unei sanctiuni, cu exceptia cazului in care s-a produs partii o vatamare ce nu poate fi inlaturata in alt mod.

- Nejustificarea calitatii de reprezentant este sancionata potrivit art. 161 cu nulitatea cererii, totusi textul prevede posibilitatea acordarii unui termen in vederea justificarii calitatii de reprezentant.

- Nearatarea motivelor de fapt si de drept, precum si a probelor antreneaza sanctiunea decaderii partilor din dreptul de a le invoca.

Efectele cererii de chemare in judecata

1. Cererea de chemare in judecata creeaza instantei in sensul ca investeste organul de jurisdictie cu solutionarea unei pretentii civile concrete.

2. Cererea de chemare in judecata determina cadrul procesual civil cu privire la parti si la obiectul litigiului.

3. Cererea de chemare in judecata „creeaza starea de LITIS PEDENTA” – privind promovarea cererii de chemare in judecata se fixeaza, in principal, definitiv si competenta instantei.

4. Cererea de chemare in judecata intrerupe prescriptibilitatea extinctiva a dreptului la actiune(art. 25 – 37 pct.2 C. Civil).

5. Promovarea cererii de chemare in judecata face sa inceteze buna – credinta a posesorului.

6. Cererea de chemare in judecata face sa curga dobanda pentru creantele care anterior nu erau producatoare de dobanzi.

Introducerea cererii de chemare in judecata. Constituirea dosarului

Codul de Procedura Civila cuprinde reglementari cu privire la depunerea si inregistrarea cererii de chemare in judecata. Cererea

79


se depune personal sau de reprezentant, ori poate fi depusa prin posta in conditiile art. 104 CPC.

La cererea de chemare in judecata se vor anexa atatea copii cati parati sunt, impreuna cu una pentru instanta.

Judecatorul desemnat cu privire la primirea cererii va verifica in primul rand plata taxei de timbru.

Cererea de chemare in judecata primeste data certa din ziua inregistrarii sale la instanta.

Art. 114(1) CPC: dupa inregistrare va fi stabilit primul termen de judecata astfel incat de la data primirii citatiei paratul sa aiba la dispozitie 15 zile pentru a-si pregati apararea, iar in pricinile urgente cel putin 5 zile.

Daca reclamantul este de fata la stabilirea termenului va lua termenul la cunostinta.

Intampinarea

Def: reprezinta actul procedural prin intermediul caruia paratul raspunde la pretentiile formulate de reclamant, aratand totodata si apararea sa.

Elementele apararii (art. 115 CPC)

1. Numele si prenumele, domiciliul/resedinta paratului, ori pentru persoanele juridice denumirea si sediul lor, impreuna cu celelalte elemente de identificare (L202/2010)

2. Exceptiile de procedura pe care paratul le ridica la cererea reclamantului

3. Raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii 4. Dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere.

Cand va cere martori, paratul va indica numele si locuinta lor.5. Semnatura

Intampinarea se depune in atatea exemplare cati reclamanti sunt , impreuna cu unul pentru instanta. In cazul coparticipatiei

80


procesuale pasive, paratii au posibilitatea de a raspunde la cererea de chemare in judecata printr-o singura intampinare.

Art. 118 CPC: intampinarea este obligatorie, afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel. (actiunile posesorii, divortul, procedura asigurarii dovezii).

Art. 118 al.3: in cazul in care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat, presedintele ii va pune in vedere la prima zi de infatisare sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta. Instanta ii va acorda la cerere un termen pentru pregatirea apararii si depunerea intampinarii.

Nedepunerea intampinarii il expune totusi pe parat la anumite consecinte nefavorabile, daca nu a expus pe cale orala, el nu va mai putea(va decadea din dreptul de a invoca anumite imprejurari de fapt si de drept in sprijinul cererii sale).

Apararea paratului va fi limitata la posibilitatea de a discuta in contradictoriu faptele invocate de catre reclamant in sprijinul cererii sale.

Cerere reconventionala

Art. 119 : daca paratul are pretentii in legatura cu cererea reclamantului el poate sa faca o cerere reconventionala .

Def: este actul procedural prin care paratul urmareste valorificarea unui drept propriu fata de reclamant

Cererea reconventionala reprezinta o facultate procesuala pentru parat, adica poate alege intre valorificarea pretentiilor sale pe cale incidenta sau printr-o actiune civila separata.

Avantajele valorificarii pretentiilor prin cererea reconventionala:

- Asigura solutionarea a 2 litigii intr-un singur cadru procesual- Determina realizarea unei economii de timp si de cheltuieli- Ofera conditii mai bune de judecata pentru judecatori

81


- Constituie o garantie impotriva insolvabilitatii reclamantului - Evita pronuntarea unor hotarari judecatoresti definitive

Curs 13 procesul civil

Din punct de vedere al naturii juridice, cererea reconventionala se prezinta ca o veritabila actiune civila.

Din punct de vedere al formei, 119(2) prevede: cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata.

1. Art. 119(1) impune o conditie suplimentara a actiunii reconventionale

2. Sa aiba legatura cu cererea reclamantului

Potrivit legii in vigoare, legislatia procesuala nu impune conditia ca pretentia paratului sa derive din acelasi raport juridic, pretentiile paratului pot proveni si din cauze diferite( ex. dispari causa).

Exista situatii in care legea prevede ca cererea reconventionala sa derive din acelasi raport juridic; este cazul art. 357(1) – materie de arbitraj + 720 (5) – litigiile dintre profesionisti.

Cererea reconventionala se judeca de instanta sesizata cu cererea principala. 119(3): cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea sau, daca paratul nu e obligat la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare judecata, cererea reconventionala se depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului pana la acest sfarsit.

Nerespectarea termenelor aratate atrage solutionarea separate a cererilor paratului de actiune principala. Cu toate acestea, cererea reconventionala se poate solutiona in continuare, impreuna cu actiunea principala, daca reclamantul consimte.

Exista situatii in care disjungerea cererii nu e posibila (cazul divortului, partajul succesoral). Cererea reconventionala se redacteaza in mod obisnuit intr-un inscris separate.

82


Asupra actiunii principale si asupra cererii reconventionale instanta trebuie sa se pronunte printr-o singura hotarare care va cuprinde solutionarea privind toate pretentiile.

Dezbaterea cauzei in sedinta publica

Are ca scop stabilirea faptelor cauzei si a normelor juridice aplicabile.

Sedinta de judecata : cadrul in care se realizeaza dezbaterea publica, orala si contradictorie. Art. 122 – presedintele instantei exercita politia sedintei, putand lua masuri pentru pastrarea ordinii si bunei – cuviinte.

Daca nu mai e loc, poate inlatura pe cei ce depasesc numarul locurilor. Nimeni nu poate fi lasat sa intre cu arma in sala de sedinte, exc: le poarta in vederea serviciului indeplinit in fata instantei. Cei care iau parte la sedinta sunt obligati sa aiba o purtare cuviincioasa. Cel care se adreseaza instantei trebuie sa stea in picioare. Presedintele poate chema la ordine orice persoana ce tulbura mersul dezbaterilor; o poate obliga sa paraseasca sala si, la nevoie, va da ordin sa fie scos din sala.

Art. 128: presedintele deschide, suspenda si ridica sedinta inainte de a intra in dezbaterea cauzei, se poate cere amanarea pricinilor ce nu sunt in stare de judecare, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri, aceasta amanare se poate face si de un singur judecator. Partile pot cere amanarile fara discutii.

In situatia in care trebuie remediate anumite nereguli judicare( lipsa raportului de expertiza) amanarea poate fi dispusa si la cererea ambelor parti. Se poate o singura data. Amanarea se poate cere si pentru lipsa de aparare temeinic motivata. In jurisprudenta se aminteste si de practica lasarii cauzelor la urma.

Dezbaterea incepe cu apelul partilor, de catre grefierul care se va referi pe scurt la obiectul pricinii, stadiul procedural si la legalitatea procedurii de citare. 131: in fata primei instante, judecatorii au datoria de a incerca impacarea partilor; pot solicita infatisarea persoanelor, chiar daca sunt reprezentate.

83


Sustinerea cauzei de catre parti

Presedintele va da cuvantul mai intai reclamantului, apoi, paratului; la nevoie, poate da cuvantul de mai multe ori, putandu-l margini in timp de fiecare data.

Dupa solutionarea exceptiilor, administrarea probelor urmeaza depunerea concluziilor pe fond:

Reprezinta o sinteza a dezbaterilor cu referire la probele administrate si la activitatea de fapt si de drept pe care se intemeiaza pretentiile si apararea partilor.

Sustinerile partilor se pot concretiza si in note scrise; 146: partile vor putea fi indatorate, dupa incheierea dezbaterlor, sa depuna concluzii sau prescurtari scrise semnate de ele a sustinerilor lor verbale.

Pot fi depuse fara sa fie obligati, vor fi inregistrate. 150: cand instant se va socoti lamurita, presedintele va declara dezbaterile inchise. 151: pricina poate fi repusa pe rol daca instant gaseste necesare noi lamuriri.

Prima zi de infatisare

134: este socotita ca prima zi de infatisare aceea in care partile legal citate pot pune concluzii. Nu se confunda cu primul termen de judecata – acesta poate constitui prima zi de infatisare daca sunt indeplinite cumulativ 2 conditii:

- Partile sunt legal citate- Partile sa poata pune concluzii

De prima zi legea leaga exercitarea anumitor drepturi: depunerea intampinarilor, cererea reconventionala etc.

La prima zi se contureaza cadrul general al dezbaterilor publice ulterioare. La prima zi pot surveni modificari si cu privire la elementele de baza ale procedurii. 132: la prima zi, instanta va putea da reclamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii, precum si pentru a propune noi dovezi. Legea face distinctive intre cereri de intregire si de modificare a cererilor initiale.

84


1. Obiectul: completare a lipsurilor din cuprinsul cererii initiale( adaugarea unor elemente suplimentare pentru identificare)

2. Reclamantul urmeaza sa schimbe anumite elemente importante ale cererii de chemare in judecata – partile, obiectul sau temeiul juridic al cererii.

132: norma nu are caracter imperative; paratul poate consimti expres/tacit la o modificare ulterioara primei zile de infatisare. 132(2): cererea nu se socoteste modificata si nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de sedinta declarata declaratiile verbale facute de instanta:

1. Cand se indreapta erorile materiale din cuprinsul cererii2. Cand reclamantul mareste/ micsoreaza catimea obiectului

cererii3. Cand cere valoarea obiectului pierdut/ pierit4. Cand inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere in

realizare sau in cazul in care cererea in constatare poate fi primita.

In toate situatiile de mai sus, substanta ramane neschimbata si nu e necesara acordarea unui termen. Pana la prima zi, paratul va invoca exceptiile si nulitatile relative.

Exceptiile procesuale:

Mijloacele prin care, in conditiile legii, partea interesata procesual sau instanta invoca, fara sa puna in discutie, fondul dr., neregularitatile procedurale referitoare la component completului sau constituirea instantei, competenta instantei sau procedurile de judecare sau lipsuri referitoare la dreptul la actiune, urmarire, dupa caz, declinarea de competenta amanarea judecatii, refacerea unor acte ori anularea/ primirea/ respingerea unor cereri.

Exceptiile procesuale au o caracteristica comuna: supun judecatii o chestiune exterioara si prealabila dezbaterii fondului cauzei.

Deosebirile dintre apelurile de fond si cele pe cale de exceptie

85


1. Scopul urmarit de autorul apelului sau exceptiei: printr-o apelare de fond se tinde la respingerea cererii de chemare in judecata sau cererii de chemare in garantie ca nefondata. Prin exceptie, partea urmareste, de regula, doar temporizarea sau suspendarea judecatii, adica admiterea exceptiei constituind o piedica formala a instantei de a intra in cercetarea cauzei.

2. Trat. Juridica: temeinicia unei pretentii poate fi pusa in discutie in tot cursul judecatii, exceptiile procesuale pot fi invocate doar in anumite conditii, iar unele dintre ele doar pana la prima zi de infatisare.

3. Efectele solutiilor pronuntate de instanta: hotararea pronuntata de instanta in urma unui apel de fond dobandeste autoritate de lucru judecat; hotararea, cel mai adesea o incheiere, pronuntata asupra unei exceptii procesuale, nu are autoritate de lucru judecat.Exceptie: in cazul exceptiilor procesuale de fond care, adeseori, au caracter preemptoriu asupra judecatii.

Clasificarea exceptiilor procesuale:

a)Dupa obiect:

- de fond: se refera la lipsuri(ingradiri) ale dreptului la actiune; lipsa capacitatii de exercitiu si de folosinta, interesului juridic, calitatea procesuala, lipsa procedurilor prealabile, autoritatea de lucru judecat, prescriptia dreptului la actiune

- de procedura: se refera la neregularitatea procedurii; cea mai larga categorie: de incompatibilitate, de recuzare, de nulitate, a actului de procedura, lipsa citarii etc.

137 face referire la cele 2.

b)Dupa efectele procedurii:

- dilatorii: determina doar o amanare a solutionarii cauzei, unele din ele determina si alte efecte, cum ar fi refacerea actelor de procedura in cazul exceptiei de nulitate a actului de procedura. Ex: incompatibilatea, recuzarea, litisprudenta, conexitatea etc.

86


- peremptorii: determina inlaturarea pretentiilor reclamantului. Ex: prescriptia dreptului la actiune, puterea lucrului judecat, lipsa calitatii procesuale etc.

c)Dupa natura drepturilor incalcate:

- absolute: se invoca incalcarea unor norme de ordine publica

- relative: se invoca incalcarea unor norme ce ocrotesc, cu precadere, interesele partilor(dispozitive)

Importanta clasificarii:

a)pot fi invocate de orice parte, procurer sau instanta din oficiu; de asemenea, in orice faza a procesului;

b)pot fi invocate numai de partea interesata si doar pana la prima zi de infatisare, cel mai tarziu la primul termen urmator celui in care s-a ivit neregularitatea procedurala.

Procedura de solutionare a exceptiilor

137: regula fundamentala: instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in totalitate sau in parte, cercetarea in fond a pricinii. Exc: exceptiile nu vor putea fi unite cu fondul doar daca, pentru judecarea lor, e nevoie administrarea de dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii.

CPC nu prevede ordinul de invocare a exceptiei de catre parti sau procurer. In doctrina si in practica s-a apreciat ca in situatia in care sunt invocate mai multe exceptii, instanta va determina ordinea de solutionare in functie de efectele pe care acestea le produc, intodeauna prioritate vor avea exceptiile legate de investirea instantei. In urma deliberarii, instant se pronunta asupra exceptiilor printr-o incheiere sau sentinta ori decizie.

1. Incheiere – atunci cand exceptia neintemeiata instant va proceda in continuare la solutionarea cauzei

2. Sentinta/decizie – admite exceptii

87


Curs 14procesual civil

Incidente in desfasurarea normala a procesului civil

In cursul judecatii pot aparea varii incidente de natura a temporiza, tergiversa sau sista cursul normal al judecatii. Sistarea temporara/desfasurarea judecatii poate fi detinuta din initiativa partilor sau anumite imprejurari obiective.

Initiativa partilor

Actele de dispozitie : principalele dispozitii procesuale confera partilor dreptul de a se desista sau de a renunta la drepturi subiective. Paratul are dreptul de a achiesa la pretentiile reclamantului sau la hotararea pronuntata impotriva sa. Partile pot pune capat procesului printr-o tranzactie judiciara.

Renuntarea reclamantului la judecata

246 CPC: reclamantul poate renunta oricand la dreptul la judecata, fie verbal, in sedinta, fie prin cerere scrisa. Renuntarea reclamantului se poate produce in orice moment si in orice proces civil.

Daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, instanta, la cererea paratului, va obliga pe reclamant la cheltuieli. O conduita restrictiva a renuntarii la judecata – 264(4): cand partile au intrat in dezbaterea fondului, renuntarea nu se poate face decat cu invoirea celeilalte parti. Renuntarea reclamantului este un act unilateral, in principiu neconditionat de vointa altui participant si un act de dispozitie.

Pentru a putea renunta, reclamantul trebuie sa aiba capacitatea procesuala de exercitiu. Consilierii juridici pot renunta doar in baza unei procuri speciale. Renuntarea trebuie sa fie neconditionata, asupra renuntarii se pronunta printr-o incheiere fara drept de apel.

88


Efectele renuntarii:

Odata cu pronuntarea incheierii, procesul civil se va considera stins; stingerea procesului are efecte fata de toate partile din proces. Renuntarea poate interveni si in cazul coparticipantilor; daca numai unii renunta, desistarea nu va fi opozabila celorlalti reclamanti care doresc continuarea judecatii. Renuntarea nu are efectele cererii de interventie principale sau cererii reconventionale. Renuntarea poate viza si obiectul judecatii. Renuntarea poate fi totala sau partiala, cea partiala avand ca obiect doar o parte din capetele de cerere.

Renuntarea la drepturile subiective civile

247 CPC: in caz de renuntarea la insusi dreptul pretins, instanta da o hotarare prin care va respecta cererea in fond si va hotari asupra cheltuielilor.

Caracteristici:

1. Actiunea unilaterala de vointa a reclamantului. Efectele nu sunt conditionate de acceptarea partii adverse – 247(2): renuntarea la drepturi se poate face si fara invoirea celeilalte parti, atat in prima instanta, cat si in apel.

2. Actiunea de dispozitie, cu efecte nefavorabile pentru reclamant3. Trebuie sa fie expresia libera si neconditionata a

consimtamantuluiDin punct de vedere al formei – 247(3): renuntarea se poate face in sedinta sau sub inscris autentic. Renuntarea poate avea loc atat in prima instanta cat si in apel.247(5): cand renuntarea e facuta in apel, hotararea primei instante va fi anulata in tot/ in parte in masura renuntarii. Hotararea asupra renuntarii sa da fara drept de apel.

Achiesarea:

Actiunea de dispozitie prin care paratul recunoaste pretentiile reclamantului sau adera la hotararea pronuntata impotriva sa :

2 forme:- La pretentii- La hotarare

a) Achiesarea la pretentii: recunoasterea pura si simpla a pretentiilor reclamantului, poate fi totala sau partiala.

89


Recunoasterea trebuie sa fie neconditionata. O marturisire calificata sau complexa nu constituie achiesare.

270 CPC: daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului, instanta, la cererea acestuia, va da o hotarare partiala in masura recunoasterii => achiesarea la pretentii e conditionata de aceasta recunoastere.

Hotararea partiala devine executorie de drept in conditiile lui 278 pct.7.

b) Achiesarea la hotarare: expresia vointei partii care a pierdut procesul de a renunta la apel. Poate fi facuta de ambele parti, are ca efect stingerea irevocabila a procesului, expresa sau tacita.

Expresa: prevazuta in art 267: dupa pronuntarea hotararii, partea poate renunta in instanta la calea de atac, facandu-se aratare despre aceasta intr-un proces-verbal semnat de presedinte si grefier. Renuntarea se poate face si ulterior, prin infatisarea partii inaintea presedintelui sau prin inscris autentic. Retragerea caii de atac reprezinta o forma particulara a renuntarii la judecata. Tacita: cel cazut in pretentii executa de buna voie hotararea, nesupunerea la executarea silita a hotararii sau decaderea din termen de apel sau constituie achiesare tacita.

Tranzactia judiciara

Contract facut sub auspiciile justitiei, prin care partile, pe baza unor concesii reciproce, convin sa puna capat procesului sau sa preintampine declansarea lui.

2267 CC: contracul prin care partile previn sau sting un litigiu, inclusiv in fata executarii silite, prin concesii sau renuntari reciproce la drepturi, ori prin transferul de drepturi de la una la cealalta. Pentru a putea tranzactiona in mod valabil, partile trebuie sa respecte toate conditiile incheierii unei conventii. Obiectul si cauza invoielii trebuie sa fie licite si morale, in caz contrar, instanta va trece peste conventii si va proceda la solutionarea cauzei in fond. Efectul unor concesii reciproce este de esenta tranzactiei.

Forma tranzactiei 2272: pt a putea fi dovedita, tranzactia trebuie sa fie incheiata in scris. 272: invoiala va fi infatisata in scris si

90


va alcatui dispozitia hotararii judecatoresti. Tranzactia poate interveni in orice faza a procesului civil.

271 CPC: partile se pot infatisa oricand in cursul judecatii, chiar fara sa fi fost citate, pentru a cere sa se dea o hotarare care sa consfinteasca invoiala lor. Daca partile se infatiseaza la ziua fixata pentru judecata, cererea pentru darea hotararii va putea fi primita de un singur judecator, urmand ca hotararea sa fie data de instanta in sedinta.

Daca partile se infatiseaza intr-o alta zi, instanta va da hotararea in camera de consiliu. Hotararea pronuntata poarta denumirea de hotarare de expedient, se da fara drept de apel.

Suspendarea procesului civil

2278 CC: tranzactia ce e constatata printr-o hotarare judecatoreasca poate fi desfiintata prin actiunea in rezolutiune, reziliere precum orice alt contract.

Oprirea temporara a cursului judecatii din motive voite sau independent de vointa partilor.

a)----------voluntara

-------------- legala

b)---------de drept

---------facultativa(judecatoreasca)

a)Voluntara: determina sistarea temporara a activitatii judecatoresti datorita unor imprejurari voite de parti. 242 CPC: instanta va suspenda judecata:

1.cand ambele parti o cer

2.daca nici o parte nu se infatiseaza la strigarea pricinii

Daca sunt indeplinite cond. lui 242, instanta e obligata sa dispuna suspendarea judecatii, suspendarea poate fi evitata in conditiile lui 242(2): cu toate acestea, pricina se judeca daca

91


reclamantul sau paratul au cerut, in scris, judecarea in lipsa. Cererea de solutionare a procesului in lipsa se face de reclamant prin cererea de chemare in judecata si de parat prin intampinare. Ea poate fi formulata ulterior. In practica, si o cerere verbala facuta in instanta produce aceleasi efecte procedurale. Instanta e obligata sa ia act de cererea verbala si sa o consemneze in cererea de sedinta.

b)De drept: 243: judecata principala se suspenda de drept:

1. prin moartea uneia din parti; exc: parte interesata cere termen pentru introducerea in judecata a mostenitorilor

2. prin interdictie sau punere sub curatela, pana la numirea tutorelui/ curatorului.

3. moartea mandatarului uneia din parti, intamplata cu mai putin de 15 zile inainte de ziua infatisarii.

4. incetarea functionarii tutelei/curatelei

5.deschiderea procedurii insolventei asupra reclamantului in baza unei hotarari judecatoresti irevocabile

Cazurile sunt destinate a garanta partilor dreptul la apel si contradictorialitate. In cazul interventiei imprejurarilor art. 243, cauza va fi scoasa de pe rolul instantei.

243(2): faptele aratate mai sus nu impiedica pronuntarea hotararii daca s-au ivit dupa inchiderea dezbaterilor.

Facultativa: permite judecatorului ca, in anumite imprejurari determinate de lege, sa aprecieze asupra oportunitatii sistarii temporare a judecatii.

244: instanta poate suspenda judecata:

1. Cand dezlegarea pricinii atarna in totalitate sau in parte de existenta/inexistenta unui drept ce face obiectul unei alte judecati.

2. Cand s-a inceput U.P. pentru o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza a se da.

92


La cazurile prevazute de art. 244, se adauga cel de la 1557: cand instanta constata ca desfasurarea normala a procesului e impiedicata din vina partii reclamante prin neindeplinirea obligatiei prevazute de lege ori stabilite in cursul judecatii, instanta poate suspenda judecata, aratand in incheiere ce obligatii nu au fost respectate.

Procedura suspendarii

Asupra suspendarii judecatii procesului, instanta se va putea pronunta prin incheiere care poate fi atacata separat cu recurs, cu exceptia celor pronuntate in recurs. Recursul se poate declara cat timp dureaza suspendarea cursului judecatii atat asupra incheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat si impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului. Judecata va reincepe in baza cererii de redeschidere formulata in conditiile lui 245.

In cazul suspendarii facultative, suspendarea va dainui pana cand hotararea pronuntata in pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabila.(244(2)). Efectele suspendarii se rasfrang asupra tuturor partilor, ea avand caracter indivizibil.

Incheierile judecatoresti

Incheierea de sedinta: actiunea procedurala in care se consemneaza continutul dezbaterilor. Obligatia intocmirii e prevazuta de 147: dezbaterile urmate in sedinta se vor trece in incheierea de sedinta ce va fi semnata de judecator si grefier.

Scopul: limitarea la rezolvarea unor probleme proprii fazei procesuale in care se afla procesul.

Clasificare: -premergatoare hotararii finale

-ulterioare

-preparatorii: prin care instanta adopta unele masuri in vederea solutionarii cauzei, fara sa anticipeze asupra hotararii finale; se poate reveni motivat, exc: prin care se dispune amanarea cauzei/admiterea unei probe.

93


-interlocutorii: se adopta masuri decisive pentru soarta procesului, fapt ce le califica in calitatea de a anticipa asupra deciziei finale


Distinctia intre incheieri preparatorii si incheieri interlocutorii este cea mai importanta din punct de vedere practic, astfel, legiuitorul in art. 268 cpc (2) prevede:,, Judecătorii nu sunt legaţi prin aceste încheieri.’’( incheieri preparatorii).

Art. 268 (3):,, Ei sunt legaţi de acele încheieri care, fără a hotărî în totul pricina, pregătesc dezlegarea ei.’’

Continutul incheierii de sedinta:

Cuprinde aceleasi elemente ca si hotararea de sedinta:

- Partea introductiva- Considerentele- Dispozitivul

Elementele incheierii de sedinta trebuie sa fie adaptate la specificul fazei procesuale si la obiectul cererii.

Considerentele incheierii de sedinta nu trebuie sa fie ample ci dimpotriva concise.

Particularitatile incheierii de sedinta:

Motivarea incheierii trebuie sa fie limitata la masura ordonata de instanta.

Dispozitivul incheierii nu trebuie sa cuprinda mentiunea cu privire la aratarea caii de atac si a termenului de exercitare.

Incheierile de sedinta vor fi semnate de judecator si grefier, lipsa semnaturilor atrage nulitatea incheierii de sedinta.

Nulitatea intervine si in situatia in care instanta a omis sa intocmeasca o incheiere de sedinta.

94


DELIBERAREA SI PRONUNTAREA HOTARARII

DELIBERAREA

Reprezinta operatia in care judecatorii stabilesc solutia ce urmeaza a fi pronuntata cu privire la litigiul dintre parti.

Potrivit art. 150 cpc:,, Când instanţa se va socoti lămurită, preşedintele va declara dezbaterile închise.’’

Legiuitorul reglementeaza si posibilitatea redeschiderii dosarului prin repunerea cauzei pe rol.

Deliberarea se realizeaza in secret fie in sedinta, fie in Camera de consiliu.

In cauzele simple, deliberarea se poate face chiar in cadrul sedintei de judecata.

Art 256:,, (1)După sfârşitul dezbaterilor, judecătorii chibzuiesc în secret, fie în şedinţă, fie în camera de consiliu.

(2)După chibzuire, preşedintele adună părerile judecătorilor, începând cu cel mai nou în funcţiune, el pronunţându-se cel din urmă.’’

Art 257:,, (1)Dacă majoritatea legală nu se poate întruni, pricina se va judeca din nou în complet de divergenţă, în aceeaşi zi sau în cel mult 5 zile.

(2)La instanţele de fond, părerile vor trebui să fie totdeauna motivate înainte de judecarea divergenţei, afară de cazul când judecata se face chiar în ziua când s-a ivit divergenţa.

(3)Dezbaterile vor fi reluate asupra punctelor rămase în divergenţă; dacă, după judecarea divergenţei, vor fi mai mult de două păreri, judecătorii ale căror păreri se apropie mai mult, sunt datori să se unească într-o singură părere.

(4)Judecătorii pot reveni asupra părerilor lor, care au pricinuit divergenţa.

(5)După judecarea punctelor rămase în divergenţă, completul care a judecat înainte de ivirea ei va putea continua judecarea pricinii.

95


(6)Dispoziţiile alin. (3) se aplică prin asemănare şi în cazurile în care completele de judecată sunt alcătuite în număr fără soţ.’’

Intocmirea dispozitivului:

Dupa incheierea deliberarii se procedeaza la intocmirea minutei, art. 258:,, (1)După ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndată dispozitivul hotărârii care se semnează, sub sancţiunea nulităţii, de către judecători şi în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflaţi în minoritate.’’

Pronuntarea dispozitivului:

Art. 258(2):,, El se pronunţă de preşedinte, în şedinţă, chiar în lipsa părţilor.’’

Din momentul pronuntarii hotararii instanta constituie act de autoritate publica.

Momentul pronuntarii confera data certa hotararii judecatoresti.

Art. 258(3):,, După pronunţarea hotărârii niciun judecător nu poate reveni asupra părerii sale.’’

Redactarea hotararii:

Dupa pronuntarea minutei se va trece la redactarea hotararii care va trebui sa cuprinda elementele prevazute la art. 261 cpc:

,, (1)Hotărârea se dă în numele legii şi va cuprinde:

1.arătarea instanţei care a pronunţat-o şi numele judecătorilor care au luat parte la judecată;

2.numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor, calitatea în care s-au judecat; numele mandatarilor sau reprezentanţilor legali şi al avocaţilor;

3.obiectul cererii şi susţinerile în prescurtare ale părţilor cu arătarea dovezilor;

4.arătarea concluziilor procurorului;

96


5.motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, cum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor;

6.dispozitivul;

7.calea de atac şi termenul în care se poate exercita;

8.menţiunea că pronunţarea s-a făcut în şedinţă publică, precum şi semnăturile judecătorilor şi grefierului.

(2)În cazul în care, după pronunţare, unul dintre judecători este în imposibilitate de a semna hotărârea, preşedintele instanţei o va semna în locul său, iar dacă cel în imposibilitate să semneze este grefierul, hotărârea va fi semnată de grefierul şef, făcându-se menţiune despre cauza care a împiedicat pe judecător sau pe grefier să semneze hotărârea.

(3)Hotărârea se va comunica părţilor, în copie, în cazul în care este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului. Comunicarea se va face în termen de 7 zile de la pronunţarea hotărârii.’’

Art. 266(3):,, Hotărârea se va comunica părţilor, în copie, în cazul când aceasta este necesară pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului.’’

Hotararea judecatoreasca:

Reprezinta actul final si de dispozitie al instantei prin care se solutioneaza cu putere de lucru judecat litigiul dintre parti.

Clasificare:

Dupa obiect:

- Sentinte- Decizii- Incheieri

Art.255 cpc:

,, (1)Hotărârile prin care se rezolvă fondul cauzei în primă instanţă se numesc sentinţe", iar hotărârile prin care se soluţionează apelul, recursul, precum şi recursul în interesul legii ori în anulare se numesc decizii".

97


(2)Toate celelalte hotărâri date de instanţă în cursul judecăţii se numesc încheieri".

Dupa durata actiunii lor:

- Hotarari propriu-zise: solutioneaza fondul dreptului si au, in principiu, o actiune nelimitata in timp.

- Hotararile provizorii: au efecte limitate in timp.

Prin aceste hotarari se iau de regula masuri numai pe durata procesului.

Dupa puterea legala si forta executorie a hotararii:

- Hotarari nedefinitive- Hotarari definitive- Hotarari irevocabile

Art. 377 cpc:,, (1)Sunt hotărâri definitive:

1.hotărârile date în primă instanţă, potrivit legii, fără drept de apel;

2.hotărârile date în primă instanţă care nu au fost atacate cu apel sau, chiar atacate cu apel, dacă judecata acestuia s-a perimat ori cererea de apel a fost respinsă sau anulată;

3.hotărârile date în apel;

4.orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu apel;

(2)Sunt hotărâri irevocabile:

1.hotărârile date în primă instanţă, fără drept de apel, nerecurate;

2.hotărârile date în primă instanţă, care nu au fost atacate cu apel;

3.hotărârile date în apel, nerecurate;

4.hotărârile date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii;

5.orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.’’

Sunt hotarari nedefinitive acelea care pot fi atacate cu apel.

98


Dupa continut:

- Hotarari integrale- Hotarari partiale:

Se pot pronunta in baza art. 270:,, Dacă pârâtul recunoaşte o parte din pretenţiile reclamantului, instanţa, la cererea acestuia, va da o hotărâre parţială în măsura recunoaşterii’’. Hotararea pronuntata in aceste conditii este executorie potrivit art 278 (7):,, în cazul prevăzut de art. 270’’; judecata va continua in aceste situatii cu privire la pretentiile ce nu au format obiectul hotararii partiale.

Dupa modul de condamnare a debitorului

- Hotarari cu condamnare unica- Hotarari cu condamnare alternativa: pretind

o obligatie principala ( a preda un bun) si o obligatie secundara ( a plati contravaloarea bunului).

Obligatia secundara se va executa numai in masura in care nu mai este posibila executarea obligatiilor principale.

Dupa scopul propus de reclamant:

- Hotarari de constatare- Hotarari in realizarea dreptului- Hotarari constitutive de drepturi

Continutul hotararii judecatoresti:

Orice hotarare judecatoreasca are 3 parti:

1. PRACTICAUA ‚, partea introductiva’’

Elementele prevazute la art. 261(1-4):

,, 1.arătarea instanţei care a pronunţat-o şi numele judecătorilor care au luat parte la judecată;

99


2.numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor, calitatea în care s-au judecat; numele mandatarilor sau reprezentanţilor legali şi al avocaţilor;

3.obiectul cererii şi susţinerile în prescurtare ale părţilor cu arătarea dovezilor;

4.arătarea concluziilor procurorului;’’

2. CONSIDERENTELE ,, motivele de fapt si de drept’’

Prevazuta in art 261(5):,, motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, cum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor;’’

Instanta trebuie sa se refere in motivare la toate capetele de cerere si la motivul pentru care s-au respins anumite cereri.

Motivarea trebuie sa fie in stricta concordanta cu masurile luate de instanta.

Motivarea sa fie: pertinenta, completa, intemeiata, concreta, convingatoare, accesibila, clara, simpla, concisa, ferma=> sa aiba putere de convingere.

Art. 264:,, Motivarea hotărârii se va face în termen de cel mult 30 de zile de la pronunţare. Dacă instanţa a fost alcătuită din mai mulţi magistraţi, preşedintele va putea însărcina pe unul dintre ei cu redactarea hotărârii.’’

Termenul de 30 de zile este un termen de recomandare.

3. DISPOZITIVUl:

Art. 261(6)cpc:,, este o reproducere a minutei redactate dupa deliberare’’.

Intre minuta si dispozitiv trebuie sa existe o perfecta concordanta.

Dispozitivul cuprinde solutia data de judecator. Din dispozitiv fac parte si solutiile date asupra cererilor accesorii inclusiv asupra cheltuielilor de judecata.

100


Dispozitivul trebuie sa fie redactat astfel incat pe baza lui sa se poata proceda la executarea silita.

Dispozitivul mai trebuie sa cuprinda:

- calea de atac si termenul in care se poate exercita.

Daca hotararea nu este susceptibila de apel se va face precizarea ca ea este definitiva.

- Hotararea s-a pronuntat in sedinta publica

- Semnaturile judecatorilor si a gregierului

Regimul juridic al nesemnarii hotararilor judecatoresti:

Art. 261(2):,, În cazul în care, după pronunţare, unul dintre judecători este în imposibilitate de a semna hotărârea, preşedintele instanţei o va semna în locul său, iar dacă cel în imposibilitate să semneze este grefierul, hotărârea va fi semnată de grefierul şef, făcându-se menţiune despre cauza care a împiedicat pe judecător sau pe grefier să semneze hotărârea.’’

Efectele hotararii judecatoresti:

Def: = consecintele juridice ce decurg din solutionarea litigiului dintre parti.

Cele mai importante efecte:

1. PUTEREA LUCRULUI JUDECAT2. Dezinvestirea instantei judecatoresti3. Constituie un inscris autentic.4. Efectul executor: art. 374 cpc:,, Hotărârea judecătorească sau

alt titlu se execută numai dacă este învestit cu formula executorie’’.

5. Prescriptia extinctiva.

O data pronuntata hotararea este schimbat obiectul prescriptiei.

Hotararile cu termen de gratie:

101

http://legeaz.net/legea-188-2000-executorilor


In anumite situatii chiar prin hotarari pronuntate, debitorul poate obtine o amanare sau o esalonare a datoriei la care a fost obligat, adica beneficiaza de un termen de gratie.

Art 262 cpc:,, În cazurile în care judecătorii pot da termen pentru executarea hotărârii, ei vor face aceasta prin chiar hotărârea care dezleagă pricina, arătând şi motivele pentru care au încuviinţat termenul.’’

Art. 263 cpc:,, Debitorul nu va putea cere termen, nici nu va putea să se bucure de termenul ce i s-a dat, dacă bunurile lui se vând după cererea altui creditor, dacă este în stare de faliment sau de insolvabilitate îndeobşte cunoscută sau dacă prin fapta sa a micşorat garanţiile ce a dat prin contract creditorului său, sau dacă nu a dat garanţiile făgăduite.’’

Art 264 cpc:,, (1)Motivarea hotărârii se va face în termen de cel mult 30 de zile de la pronunţare. Dacă instanţa a fost alcătuită din mai mulţi magistraţi, preşedintele va putea însărcina pe unul dintre ei cu redactarea hotărârii.

(2)Părerea judecătorilor rămaşi în minoritate va trebui redactată în acelaşi timp cu hotărârea.’’

Investirea hotararii cu formula executorie:

Art. 374:.,, (1)Hotărârea judecătorească sau alt titlu se execută numai dacă este învestit cu formula executorieprevăzută de art. 269 alin. (1), afară de încheierile executorii, de hotărârile executorii provizoriu şi de alte hotărâri sau înscrisuri prevăzute de lege, care se execută fără formula executorie.

(2)Învestirea hotărârilor cu formula executorie se face de prima instanţă.

(3)Încuviinţarea executării silite în România a hotărârilor date în ţări străine se face potrivit legii speciale.’’

Art. 269(1):,, (1)Hotărârile judecătoreşti vor fi învestite cu formula executorie, dacă legea nu prevede altfel. Formulaexecutorie are următorul cuprins:

Noi, Preşedintele României"

102




(Aici urmează cuprinsul hotărârii).

Dăm împuternicire şi ordonăm organelor de executaresă pună în executare prezenta hotărâre. Ordonăm agenţilor forţei publice să acorde concursul la executarea acestei hotărâri, iar procurorilor să stăruie pentru ducerea ei la îndeplinire, în condiţiile legii. Spre credinţă, prezenta (hotărâre) s-a semnat de... (Urmează semnătura preşedintelui şi a grefierului)".’’

Asupra cererii de investire cu formula executorie, instanta se pronunta printr-o hotarare.

Hotararea pronuntata constituie titlu executoriu si se elibereaza numai la cererea creditorului sau a reprezentantului acestuia.

Executia vremelnica:

Prin exceptie de la regula potrivit caruia numai hotararilor definitive sunt executorii, anumite hotarari pot fi aduse la indeplinire mai inainte de definitivarea lor. Legea reglementeaza 2 forme ale executiei vremelnice:

- De drept

- Judecatoreasca

In conformitate cu art 268 cpc:,, Hotărârile primei instanţe sunt executorii de drept când au ca obiect:

1.plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă, precum şi a sumelor cuvenite, potrivit legii, şomerilor;

2.despăgubiri pentru accidente de muncă;

3.rente ori sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii, precum şi pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale;

31.despăgubiri în caz de moarte sau vătămare a integrităţii corporale ori sănătăţii, dacă despăgubirile s-au acordat sub formă de prestaţii băneşti periodice;

4.reparaţii grabnice;

103

http://legeaz.net/legea-188-2000-executorilor/


5.punerea sau ridicarea peceţilor ori facerea inventarului;

6.pricini privitoare la posesiune, numai în ce priveşte posesiunea;

7.în cazul prevăzut de art. 270;

8.în orice alte cazuri în care legea prevede că hotărârea este executorie.’’

Executia vremelnica judecatoreasca este aceea care se poate incuviinta de instanta in circumstantele art. 279:

,,(1)Instanţa poate încuviinţa executarea vremelnică a hotărârilor privitoare la bunuri ori de câte ori va găsi de cuviinţă că măsura este de trebuinţă faţă cu temeinicia vădită a dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau că există primejdie vădită în întârziere; în acest caz instanţa va putea obliga la darea unei cauţiuni.

(2)Executarea vremelnică nu se poate încuviinţa:

1.în materie de strămutare de hotare, desfiinţare de construcţii, plantaţii sau a oricăror lucrări având o aşezare fixă;

2.când prin hotărâre se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciară.

(3)Cererea de executare vremelnică se va putea face şi verbal în instanţă până la încheierea dezbaterilor.

(4)Dacă cererea a fost respinsă de prima instanţă, ea poate fi făcută din nou în apel.’’

Indreptarea, lamurirea si completarea hotararilor judecatoresti:

Indreptarea hotararilor judecatoresti:

Art. 281 cpc:,, (1)Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.’’

Sintagma eroare materiala este folosita de legiuitor pentru a exprima acele erori care s-au strecurat in hotarare cu prilejul

104



redactarii si care nu afecteaza legalitatea si temeinicia acestora. Prin intermediul indreptarii nu pot fi remediate erorile de fond, ultimele putand fi cenzurate doar prin caile de atac.


Cererea se solutioneaza de urgenta cu citarea partilor prin inchierea data in camera de consiliu.

Completarea hotararilor judecatoresti:

Art. 2812:,, (1)Dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare.

(2)Cererea se soluţionează de urgenţă, cu citarea părţilor, prin hotărâre separată. Prevederile art. 2811alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(3)Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în cazul când instanţa a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, traducătorilor, interpreţilor sau apărătorilor, cu privire la drepturile lor.’’

Art. 281 2a:,,Îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispoziţiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condiţiile art. 281-2812.’’

Părţile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de îndreptarea, lămurirea sau completarea hotărârii.

Caile de atac:

Sunt remedii juridice procesuale prin intermediul carora se poate solicita verificarea legalitatii si temeinicitatii hotararilor judecatoresti in scopul remedierii erorilor savarsite.

Clasificarea cailor de atac:

1. dupa conditiile de exercitare:- ordinare: pot fi exercitate de parti fara sa se limiteze materiile de exercitare.

105


- extraordinare: pot fi exercitate numai in conditiile si pentru materii limitativ prevazute de lege.

In sistemul nostru procesual singura cale ordinara este apelul iar recursul, contestatia in anulare, revizuirea si recursul in interesul legii sunt cai extraordinare de atac.

Cai ordinare-> o singura data exercitate-> suspenda executarea hotararii.

Cai extraordinare->de mai multe ori-> nu suspenda executarea ci numai pentru anumite motive.

2. Dupa instanta competenta sa se pronunte asupra cailor de atac:

- De reformare:- De retractare

De reformare: Se realizeaza controlul judiciar mai exact instantele superioare verifica si daca este cazul modifica sau dispun rejudecarea hotararilor instantelor inferioare.

De retractare: Prin care de atac de retractare este oferita posibilitatea ca instanta ce a pronuntat hotararea sa verifice ea insasi si daca este cazul sa revina asupra ei.

Sunt cai de atac de reformare apelul si recursul, iar de retractare contestatia in anulare si revizuirea.

3. Dupa faptul daca proba provoaca o noua judecata in fond:- Devolutive: se poate reedita judecata in

fond inclusiv administrarile de probatorii.

Apelul este calea de atac devolutiva integrala.

- Nedevolutive: nu se poate reedita o noua judecata in fond.

Reguli comune privind instituirea si exercitarea cailor de atac:

1. Legalitatea cailor de atac: o hotarare judecatoreasca nu poate fi exercitata decat prin caile de atac prevazute de lege.

106


2. Ierarhia cailor de atac: o cale de atac extraordinara nu poate fi exercitata decat dupa exercitarea caii ordinare de atac.

3. Unicitatea caii de atac: nimanui nu ii este permis de a uza de 2 ori de aceeasi cale de atac( apel si recurs).

4. Aplicarea principiului ,,non reformatio imperius’’=neagravarea situatiei partii in propria cale de atac. Art. 296,, prevede apelantului nu i se poate creea in propria cale de atac o situatie mai grea decat aceea din hotararea atacata, principiul se aplica si in celelalte cai de atac’’.

Apelul:

Este o cale ordinara de atac prin intermediul caruia oricare din parti poate solicita unei jurisdictii superioare reformarea hotararii pronuntate de instanta de fond.

Este o cale de atac ordinara devolutiva, de reformare si suspensiva de executare.

Conditiile apelului:

Conditii de fond si conditii de forma.

Conditiile de fond: hotararile care pot fi atacate, subiectele recursului, termenul de apel.

1. Hotararile susceptibile de a fi atacate cu apel:

Art. 282,, (1)Hotărârile date în primă instanţă de judecătorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotărârile date în primă instanţă de tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel.’’.

Art. 2821:,,(1)Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în

primă instanţă în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreţinere, în litigiile al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti, asupra acţiunilor posesorii, acţiunilor în evacuare, a celor referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă şi luarea măsurilor asigurătorii, asupra cererilor pentru repararea prejudiciilor

107


cauzate prin erori judiciare săvârşite în procesele penale şi în alte cazuri prevăzute de lege.

(2)Hotărârile instanţelor judecătoreşti prin care se soluţionează plângerile împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţională şi ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului, dacă legea nu prevede altfel.’’

In ce priveste incheierile art. 282 alin 2:,, (2)Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecăţii’’.

2. Subiectele recursului:

Hotararea judecatoreasca produce efecte numai in privinta persoanelor care au luat parte la judecata, de regula.

Pornind de la aceasta afirmatie in principiu putem spune ca subiecte ale apelului pot deveni numai partile de la prima instanta.

Pentru a putea exercita apelul este suficient ca partea sa se declare nemultumita de hotararea pronuntata in prima instanta, acesta poarta denumirea de apelant si intimat.

Aderarea la apel:

a) Apelul incident:

Art. 293:

,,(1)Intimatul este în drept, chiar după împlinirea termenului de apel, să adere la apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie, care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe. Cererea se poate face până la prima zi de înfăţişare.

(2)Dacă apelantul principal îşi retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, aderarea la apel prevăzută la alin. (1) rămâne fără efecte. Cu toate acestea, dacă aderarea s-a făcut înăuntrul termenului de apel, ea se consideră apel principal.’’

b) Apelul provocat:

108


ART. 2931:,,In caz de coparticipare procesuala precum si atunci cand la prima instanta au intervenit terte persoane in proces, intimatul este in drept chiar dupa implinirea termenului de apel, sa declare apel impotriva altui intimat sau unei persoane care a figurat in prima instanta si care nu este parte in apelul principal, daca aceasta din urma ar fi de natura sa produca consecinte asupra situatiei sale juridice in proces.’’

Tertele persoane introduse in proces dobandesc calitatea de parti si astfel sun indreptatite sa exercite calea de atac a apelului.

De asemenea pot exercita apel mostenitorii sau creditorii chirografari. Procurorul poate exercita apel indiferent daca a participat sau nu la judecata in prima instanta.

3. Termenul de apel de fond:

Potrivit art. 284:,, (1)Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.

(2)Termenul de apel curge chiar dacă comunicarea hotărârii a fost făcută o dată cu somaţia de executare.

(3)Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socoteşte comunicată la data depunerii cererii de apel.

(4)Pentru procuror termenul de apel curge de la pronunţarea hotărârii, în afară de cazurile în care procurorul a participat la judecarea cauzei, când termenul curge de la comunicarea hotărârii.

(5)Apelul declarat în termen suspendă executarea hotărârii de primă instanţă, cu excepţia cazurilor anume prevăzute de lege.’’

Exceptie termenul de apel in cazul divortului care este de 30 de zile.

Art. 102 alin 2:,, Termenele încep să curgă şi împotriva părţii care a cerut comunicarea, de la data când a cerut-o.’’

Termenul de apel este unul de decadere imperativ care curge continuu fara sa fie susceptibil de intrerupere sau suspendare.

In mod exceptional termenul de apel se poate intrerupe in 3 situatii:

109


- Prin moartea partii care are interes sa faca apel.

- Prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea.

- Atunci cand partea a pierdut termenul de apel dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa.

Termenul de apel curge deosebit pentru procuror: art 284 alin 4:,,Pentru procuror termenul de apel curge de la pronunţarea hotărârii, în afară de cazurile în care procurorul a participat la judecarea cauzei, când termenul curge de la comunicarea hotărârii.’’

Conditiile de forma ale apelului art 287:

,, (1)Cererea de apel va cuprinde:

1.numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul, precum şi, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar. Dacă apelantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;

2.arătarea hotărârii care se atacă: nearatarea hotararii este sanctionata in mod expres cu nulitatea.

3.motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul;

Motivarea apelului este importanta deoarece pe aceasta cale se aduce la cunostinta instantei motivele de nemultumire ale apelantului fata de hotararea atacata, in acelasi timp intimatul este pus in situatia de a-si formula din timp si in mod judicios apararea.

Apelul are un caracter devolutiv astfel ca potrivit:

art. 292:,, (1)Părţile nu se vor putea folosi înaintea instanţei de apel de alte motive, mijloace de apărare şi dovezi, decât de cele invocate la prima instanţă sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare. Instanţa de apel poate încuviinţa şi administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.

110

http://legeaz.net/legea-26-1990-registrul-comertului/


(2)În cazul în care apelul nu se motivează ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprind motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanţa de apel se va pronunţa, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanţă.’’

4.dovezile invocate în susţinerea apelului;

5.semnătura.’’

In cazul neindicarii motivelor si a dovezilor intervine sanctiunea decaderii. In cazul neindicarii hotararii sau lipsei semnaturii intervine sanctiunea nulitatii.

Art. 133:

,,(1)Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă.

(2)Lipsa semnăturii se poate totuşi împlini în tot cursul judecăţii. Dacă pârâtul invocă lipsa de semnătură, reclamantul va trebui să semneze cel mai târziu la prima zi de înfăţişare următoare, iar când este prezent în instanţă, în chiar şedinţa în care a fost invocată nulitatea.’’

Efectele apelului:

1. Apelul este o cale de atac ordinara, suspensiva de executare.

2. Apelul are ca efect si investirea instantei superioare cu exercitarea controlului judiciar, adica din momentul sesizarii instanta are dreptul dar si obligatia de a proceda la solutionarea cauzei.

3. Cel mai important efect, efectul devolutiv: consta intr-o veritabila innoire sau reeditare a judecatii.

Aceasta regula nu are un caracter absolut ea este limitata de 2 reguli restrictive:

a) Tantum devolutum cuantum apelatum= constituie o exigenta a principiului disponibilitatii. Astfel instanta superioara este

111


limitata sa cerceteze cauza numai cu referire la motivele invocate in cererea de apel.

Aceasta regula isi gaseste aplicarea atunci cand prin cererea de apel se tinde la anularea in intregime a hotararii sau cand obiectul litigiului este indivizibil. Se aplica si in situatia in care apelul nu a fost motivat.

b) Tantum devolutum cuantum iudicatum=exprima ideea ca efectele apelului nu se pot rasfrange decat asupra a ceea ce sa judecat la prima instanta, mai exact prin apel nu se poate largi cadrul procesual.

Art. 294:,,(1)În apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot face alte cereri noi. Excepţiile de procedură şi alte asemenea mijloace de apărare nu sunt considerate cereri noi.’’

Ca o derogare de la efectul devolutiv: art 294 alin. ,,(2)Se vor putea cere însă dobânzi, rate, venituri ajunse la termen şi orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanţe. De asemenea, se va putea solicita compensaţia legală.’’

Procedura de solutionare a apelului:

Reguli art. 288:

,,(1)La cererea de apel se vor alătura atâtea copii câţi intimaţi sunt.

(2)Apelul se depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă, sub sancţiunea nulităţii.

(3)Preşedintele va înainta instanţei de apel dosarul, împreună cu apelurile făcute, numai după împlinirea termenului de apel pentru toate părţile.

(4)Cu toate acestea, apelul va fi trimis de îndată dacă s-a făcut cerere pentru suspendarea executării hotărârii primei instanţe.’’

Solutiile pe care le poate pronunta instanta de apel:

Potrivit art 296:,, Instanţa de apel poate păstra ori schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată. Apelantului nu i se poate însă

112


crea în propria cale de atac o situaţie mai grea decât aceea din hotărârea atacată.’’

Potrivit art. 297:

,,(1)În cazul în care se constată că, în mod greşit, prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, în cazul în care prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare, o singură dată, primei instanţe sau altei instanţe egale în grad cu aceasta din aceeaşi circumscripţie, dacă părţile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare. De asemenea, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare, o singură dată, primei instanţe sau altei instanţe egale în grad cu aceasta din aceeaşi circumscripţie, în cazul în care judecata în primă instanţă s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată, iar partea a solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel. Dezlegarea dată problemelor de drept de către instanţa de apel, ca şi necesitatea administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.

(2)Dacă prima instanţă s-a declarat competentă şi instanţa de apel stabileşte că a fost necompetentă, anulând hotărârea atacată, va trimite cauza spre judecare instanţei competente sau altui organ cu activitate jurisdicţională competent, afară de cazul când constată propria să competenţă. În acest caz, precum şi atunci când există vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanţă a judecat în fond, instanţa de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmată şi hotărârea pronunţată, va reţine procesul spre judecare.’’


Recursul

Este calea de atac prin intermediul careia partile sau Ministerul Public solicita in conditiile si pentru motivele limitativ prevazute de

113


lege desfiintarea hotararilor judecatoresti pronuntate fara drept de apel in apel sau de un organ cu activitate jurisdictionala.

Caracterele recursului:

- Este o cale extraordinara de atac.- Este o cale de atac de reformare.- Este nesuspensiva de executare:

Exista o exceptie art. 300:

,,(1)Recursul suspendă executarea hotărârii numai în cauzele privitoare la strămutarea de hotare, desfiinţarea de construcţii, plantaţii sau a oricăror lucrări având o aşezare fixă, precum şi în cazurile anume prevăzute de lege.

(2)La cerere, instanţa sesizată cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea executării hotărârii recurate şi în alte cazuri decât cele la care se referă alin. (1).

(3)Suspendarea la cerere a executării hotărârii poate fi acordată numai după depunerea unei cauţiuni ce se va stabili, prin încheiere, cu ascultarea părţilor în camera de consiliu, scop în care acestea vor fi citate în termen scurt, chiar înainte de primul termen de judecată, dacă este cazul. Dispoziţiile art. 403 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.

(5)Pentru motive temeinice, instanţa poate reveni asupra suspendării acordate, dispoziţiile alin. (3) aplicându-se în mod corespunzător.’’

- Este o cale de atac nedevolutiva: nu determina o rejudecare in fond a cauzei.

Exceptie art. 3041:,, Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanţa putând să examineze cauza sub toate aspectele.’’

Conditiile de fond ale recursului:

1. Hotararile susceptibile de recurs2. Partile care pot exercita recursul3. Termenul de recurs

Conditiile de forma ale recursului:

114


Art. 3021:

,,(1)Cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, următoarele menţiuni:

a) numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, după caz, codul fiscal şi contul bancar.

Dacă recurentul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;

b) indicarea hotărârii care se atacă;

c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;

d) semnătura.

(2)La cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii.’’

Motivele de recurs:

Sunt prevazute in art. 304:

,,Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situaţii, numai pentru motive de nelegalitate.

1.când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale; acest motiv vizeaza nerespectarea dispozitiilor privitoare la compunerea si constituirea instantei.

O prima ipoteza se refera la compunerea completului cu un numar mai mare sau mai mic de judecatori.

O a doua ipoteza se refera la solutionarea cauzei in care participa un judecator incompatibil.

O ultima ipoteza se refera la neparticiparea procurorului la judecata in cazurile in care participarea sa era obligatorie potrivit legii.

2.când hotărârea s-a dat de alţi judecători decât cei care au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii; in scopul respectarii principiului continuitatii.

115

http://legeaz.net/legea-26-1990-registrul-comertului/


Nulitatea hotararii vizeaza atat dispozitivul intocmit cu prilejul pronuntarii cat si hotararea redactata ulterior.

Cerinta enuntata de art 304 (2) nu se cere a fi intrunita la termenele anterioare judecatii in fond, adica este posibil schimbarea ulterioara a completului de judecata cu singura conditie ca judecatorii care au solutionat fondul sa pronunte hotararea.

3.când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii; este vorba de incalcarea competentei materiale, teritoriale exclusive si generale.

4.când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;

Depasirea atributiilor instantei judecatoresti se concretizeaza intr-o imixtiune a instantei de judecata in sfera activitatii executive sau legislative.

Exemple: realizarea unui act care intra in sfera exclusiva de activitate a organelor executive sau legislative; aplicarea unor texte abrogate; refuzul de a recunoaste valoarea juridica unor dispozitii normative in vigoare.

5.când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2); vizeaza neregularitati de ordin procedural.

Art. 105:

,,(1)Actele de procedură îndeplinite de un judecător cu încălcarea normelor de competenţă de ordine publică sau privată vor fi declarate nule în condiţiile prevăzute de lege.

(2)Actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcţionar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părţii o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor. În cazul nulităţilor prevăzute anume de lege, vătămarea se presupune până la dovada contrarie.’’

Nulitatea nu opereaza automat ci numai in masura in care i s-a produs partii o vatamare care nu poate fi inlaturata in alt mod.

Exemple: nesemnarea cererii de chemare in judecata; neregulata citare a unei parti; nesemnarea cererii reconventionale; nesocotirea principiului publicitatii, oralitatii si contradictorialitatii.

6.dacă instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut;

Motivul vizeaza 2 ipoteze:

116


a) Pluspetita ( a acordat mai mult)b) Extrapetita ( a acordat ceea ce nu s-a cerut)

Motivul are ca finalitate respectarea principiului disponibilitatii procesuale.

7.când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii;

Ipotezele in care se poate ajunge la o nemotivare sunt urmatoarele:

a) existenta unei contrarietati intre considerentele hotararii; in sensul ca din unele rezulta temeinicia actiunii, iar din altele rezulta ca actiunea este fondata.

b) Contrarietatea flagranta dintre dispozitiv si considerente; asfel actiunea este admisa prin dispozitiv iar din considerente rezulta solutia de respingere a cererii de chemare in judecata.

c) Nemotivarea solutiei din dispozitiv ori motivarea insuficienta a acesteia sau prezentarea in exclusivitate a unor considerente straine de natura pricinii. Practica judiciara a decis ca motivarea sumara si confuza echivaleaza cu o nemotivare.

8.când instanţa, interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia;

Acest motiv urmareste defiintarea hotararii judecatoresti atunci cand judecatorii au nesocotit principiul pacta sunt servanda.

Interpretarea pricinii, a actului juridic poate determina casarea hotararii judecatoresti in acele imprejurari in care o atare interpretare a determinat schimbarea naturii actului juridic sau a intelesului lamurit si vadit neindoielnic al acestuia, adica actul este clarificat intr-o maniera in care este alterat substantial natura sa.

9.când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii;’’

2 ipoteze: 1) Se regaseste in acele situati in care din modul de redactare

nu se poate stabilii daca legea s-a aplicat corect sau nu, adica hotararea este lipsita de un fundament juridic.

2) Vizeaza cazurile de incalcare sau aplicare gresita a legii:

117


Exemplu: interpretarea eronata a unui text legal, aplicarea unei norme generale in locul unei norme speciale, aplicarea unei norme juridice care nu era incidenta in cauza.

Procedura de solutionare a recursului:

Solutiile pe care le poate pronunta instanta de recurs:

Art. 312:

,,1)Instanţa poate admite recursul, îl poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui.

(2)În caz de admitere a recursului, hotărârea atacată poate fi modificată sau casată, în tot sau în parte.

(3)Modificarea hotărârii atacate se pronunţă pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 8 şi 9, iar casarea pentru cele prevăzute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 şi 5, precum şi în toate cazurile în care instanţa a cărei hotărâre este recurată a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului sau modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi. Dacă sunt găsite întemeiate mai multe motive, dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, instanţa de recurs va casa în întregime hotărârea atacată pentru a se asigura o judecată unitară.

(4)În caz de casare, curţile de apel şi tribunalele vor rejudeca pricina în fond, fie la termenul când a avut loc admiterea recursului, situaţie în care se pronunţă o singură decizie, fie la un alt termen stabilit în acest scop.

(5)Cu toate acestea, în cazul în care instanţa a cărei hotărâre este recurată a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost regulat citată atât la administrarea probelor, cât şi la dezbaterea fondului, instanţa de recurs, după casare, trimite cauza spre rejudecare instanţei care a pronunţat hotărârea casată sau altei instanţe de acelaşi grad.

(6)În caz de casare a hotărârii atacate pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 3, instanţa va trimite dosarul spre judecare instanţei judecătoreşti competente sau organului cu activitate jurisdicţională competent, potrivit legii, iar pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 4 va respinge cererea ca inadmisibilă.

(61)Casarea cu trimitere poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului pentru cazul în care instanţa a cărei hotărâre este recurată a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului, pentru cazul în care judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost

118


regulat citată atât la administrarea probelor, cât şi la dezbaterea fondului, respectiv pentru cazul casării pentru lipsă de competenţă. În cazul în care, după casarea cu trimitere potrivit alin. (5) sau (6), intervine o nouă casare în aceeaşi cauză, tribunalele şi curţile de apel vor rejudeca în fond cauza, dispoziţiile alin. (4) fiind aplicabile.

(7)Dacă instanţa de recurs constată că ea însăşi era competentă să soluţioneze pricina în primă instanţă sau în apel, va casa hotărârea recurată şi va soluţiona cauza potrivit competenţei sale.’’

Art. 313:,, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în caz de casare, trimite cauza spre o nouă judecată instanţei care a pronunţat hotărârea casată ori, atunci când interesele bunei administrări a justiţiei o cer, altei instanţe de acelaşi grad, cu excepţia cazului casării pentru lipsă de competenţă, când trimite cauza instanţei competente sau altui organ cu activitate jurisdicţională competent potrivit legii.’’

Art. 314:,,Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărăşte asupra fondului pricinii în toate cazurile în care casează hotărârea atacată numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost deplin stabilite.’’

Art. 315

(1)În caz de casare, hotărârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum şi asupra necesităţii administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.

(2)Când hotărârea a fost casată pentru nerespectarea formelor procedurale, judecata va reîncepe de la actul anulat.

(3)După casare, instanţa de fond va judeca din nou, ţinând seama de toate motivele invocate înaintea instanţei a cărei hotărâre a fost casată.

(31)În cazul rejudecării după casare, cu reţinere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevăzute de lege.

(4)La judecarea recursului, precum şi la rejudecarea procesului după casarea hotărârii de către instanţa de recurs, dispoziţiile art. 296 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Contestatia in anulare:

119


Este o cale extraordinara de atac de retractare prin intermediul careia partile sau oportunul pot obtine desfiintarea unei hotarari judecatoresti in cazurile limitativ prevazute de lege.

Aceasta cale de atac se exercita in scopul retractarii hotararilor judecatoresti pronuntate cu nesocotirea unor norme procedurale iar nu si pentru netemeinicie.

Art. 317- 321 reglementeaza 2 forme ale contestatiei in anulare:

- Obisnuita- Speciala

a) Contestatia in anulare obisnuita se exercita impotriva oricaror hotarari judecatoresti ramase irevocabile.

b) Contestatia in anulare speciala se exercita numai impotriva hotararilor pronuntate de instantele de recurs sau de judecatorii in ultima instanta.

Contestatia in anulare obisnuita:

Reprezinta acea cale extraordinara de atac prin intermediul careia partile pot obtine retractarea unei hotarari judecatoresti irevocabile in cazurile prevazute de art. 317 dar numai daca motivele care o legitimeaza nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului.

Art. 317

(1)Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:

1.când procedura de chemare a părţii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii;

2.când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă.

(2)Cu toate acestea, contestaţia poate fi primită pentru motivele mai sus arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanţa le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.

120


Motivele contestatiei in anulare obisnuite:

a) cand procedura de chemare a partii pentru ziua cand s-a judecat pricina nu a fost indeplinita potrivit cu cerintele legii. Acest text are in vedere nesocotirea dispozitiilor procedurale privitoare la citare doar in cazurile in care legea impune solutionarea cauzei cu citarea partilor.

Motivul are in vedere neregulata citare pentru ziua cand s-a judecat pricina in fond, drept urmare neregulata citare a partii la unul dintre termenele care au precedat dezbaterea in fond nu constituie un temei pentru exercitarea contestatiei in anulare.

Acest motiv vizeaza spre exemplu:

1. Neindicarea in cuprinsul citatiei a tuturor elementeleor de identificare necesare.

2. Nerespectarea dispozitiilor privitoare la modul de inmanare a citatiei.

3. Nerespectarea cerintelor legale prinvitoare la termenul de inmanare al citatiei sau la cele privitoare la citarea prin publicitate.

b) Cand hotararea a fost data de judecatori cu incalcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta.

Motivul vizeaza nesocotirea competentei absolute.

Contestatia in anulare speciala:

Este o cale extraordinara de atac, de retractare ce se poate exercita in cazurile prevazute de art 318 numai impotriva deciziilor pronuntate de instantele de recurs.

Aceasta cale de atac nu exclude posibilitatea exercitarii unei contestatii in anulare obisnuite.

Motivele contestatiei in anulare speciale:

a) Art 318 prevede:,, (1)Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.’’

121


In jurisprudenta au fost considerate greseli materiale: respingerea gresita ca tardiv a unui recurs; anularea gresita a recursului ca netimbrat sau facut de un mandatar fara calitate, aceste greseli trebuie sa fie evidente si savarsite de instanta ca urmare a omiterii sau condundarii unor elemente sau date importante din dosarul cauzei spre exemplu: neobservarea faptului ca la dosar exista chitanta privind plata taxei de timbru sau recipisa de expediere a recursului prin posta inaintea termenului legal.

Contestatia in anulare speciala nu poate fi exercitata pentru remedierea unor greseli de judecata, adica de aprecierea probelor sau de interpretare a unor dispozitii de drept material sau procesual.

b) Se refera la situatia in care instanta respingand recursul sau admitandu-l numai in parte a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de casare.

Contestatia poate fi exercitata pentru acest motiv doar daca instanta a dispus respingerea recursului sau admiterea lui numai in parte.

Daca casarea este totala partea nu are deschisa calea contestatiei in anulare caci ea poate repune in discutia instantei toate motivele invocate.

Revizuirea

Este aceacale extraordinara de atac, de retractare prin intermediul careia se poate obtine desfiintarea unei hotari judecatoresti definitive si reinnoirea judecatii in cazurile expres determinate de lege.

Aceasta cale ofera posibilitatea retractarii unei hotarari definitive care se vadeste a fi gresita in raport cu unele imprejurari de fapt survenite dupa pronuntarea hotararii.

Motivele de revizuire:

a) Daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la indeplinire.

Acest motiv implica urmatoarele cerinte:

122


1) Hotararea sa cuprinda dispozitii potrivnice.2) Dispozitiile potrivnice sa fie cuprinse in dispozitivul hotararii.3) Dispozitiile potrivnice sa fie ireconciliabile adica sa nu poate fi

aduse la indeplinire.

b) Daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decat s-a cerut.

Motivul cuprinde 3 ipoteze:

- Minus petita- Plus petita- Extra petita

c) Daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta.

Pentru a putea exercita revizuirea pentru acest motiv este necesar ca prin hotarare debitorul sa fi fost obligat sa predea un bun cert si determinat.

d) Daca un judecator, martor sau expert care a luat parte la judecata a fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii ori daca un magistrat a fost sanctionat disciplinar pentru exercitarea functiei cu rea credinta sau grava neglijenta in acea cauza.

e) Daca dupa darea hotararii sau descoperit incrisuri doveditoare retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor ori daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere.

f) Daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica disparuti, incapabili sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati de loc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere. Lipsa de aparare trebuie sa existe cu ocazia punerii concluziilor pe fond.

g) Daca exista hotarari definitive potrivnice date de instanta de acelasi grad sau de grade deosebite in una si aceeasi pricina

123


intre aceleasi persoane avand aceeasi calitate.( constatarea cu intarziere a puterii lucrului judecat.)

Curs 18 si final drept procesual civil( yeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee)

h) Daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre aceasta dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa. Acest motiv de reviziure se refera la situatia in care partile au fost legal citate, in caz contrar partile se pot plange prin intermediul recursului sau contestatiei in anulare.

Revizuirea pentru acest motiv este admisibila daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii:

- Partea sa fi fost impiedicata sa se infatiseze si sa instiinteze instanta despre aceasta. Impiedicare trebuie sa vizeze ambele imprejurari.

- Impiedicarea sa fi fost determinata de o imprejurare mai presus de vointa partilor. imprejurarea care constituie un caz de forta majora si care legitimeaza revizuirea este o chestiune de fapt care va fi apreciata de instanta de judecata.

i) Daca curtea europeana a drepturilor omului a constata o incalcare a drepturilor si libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate.

j) Daca dupa ce hotararea a devenit definitica Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra exceptiei invocate in acea cauza declarand neconstitutional legea, ordonanta ori o dispozitie dintr-o lege sau dintr-o ordonanta care a facut obiectul acelei exceptii ori alte dispozitii din actul atacat care in mod necesar si evident nu pot fi disociate de prevederile mentionate in sesizare.

Recursul in interesul legii:

124


Art. 329

,,Pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, colegiile de conducere ale curţilor de apel, precum şi Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.’’

Art. 3305

,,Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, care se anexează cererii.’’

Art. 3307

,,(1)Asupra cererii, completul se pronunţă prin decizie.

(2)Decizia se pronunţă numai în interesul legii şi nu are efecte asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese.

(3)Decizia se motivează în termen de cel mult 30 de zile de la pronunţare şi se publică în cel mult 15 zile de la motivare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4)Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.’’

CAP. PROCEDURI SPECIALE

Ordonanta presedintiala:

Prin ordonanta presedintiala se desemneaza ansamblul de norme dupa care se conduc partile si instanta in solutionarea unei pricini urgente.

Intr-un alt sens prin termenul de ordonanta presedintiala intelegem actul de investire al instantei in acele cazuri in care reclamantul invoca o pretentie urgenta a justitiei.

Conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedintiale:

125


Cererea de ordonanta trebuie sa indeplineasca conditiile generale pentru exercitarea oricarei actiuni civile dar si anumite cerinte particulare, aceste cerinte sunt:

1. Urgenta:

Legiuitorul nu defineste urgenta ci indica situatiile care fac posibila o interventie a justitiei, respectiv:

- pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere.

- pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara.

- pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.

Criteriile pe baza carora se poate aprecia asupra urgentei sunt de natura obiectiva, instanta trebuie sa aprecieze de la caz la caz asupra acestei cerinte. Legislatia procesula civila prevede situatii in care urgenta este prezumata spre exmplu art 6132:,, Instanţa poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanţă preşedinţială, măsuri vremelnice cu privire la încredinţarea copiilor minori, la obligaţia de întreţinere, la alocaţia pentru copii şi la folosirea locuinţei.’’ Art. 280(5),, Până la dezlegarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviinţată vremelnic, prin ordonanţă preşedinţială, chiar înainte de sosirea dosarului.’’

Urgenta ca o conditie de admisibilitate a cererii de ordonanta nu trebuie confundata cu celeritatea.

Conditia urgentei trebuie intrunita din momentul sesizarii instantei si pana in momentul pronuntarii ordonantei.

2. Masura luata sa nu prejudece fondul:

Instanta nu poate sa analizeze fondul raportului juridic dedus judecatii, aceasta conditie este determinata de caracterul vremelnic al masurilor ce pot fi ordonate de instanta. Cu alte cuvinte judecatorul realizeaza un examen sumar al cauzei spre a se stabili de partea cui este aparenta dreptului.

3. Masura ordonata de instanta sa fie vremelnica

126


Prin ordonanta se pot lua doar masuri provizorii vremelnice si nu definitive, ratiunea ordonantei este aceea de a se permite luarea unei masuri rapide cu caracter temporar.

Masurile ordonate de instanta vor dura un principiu pana va fi solutionat fondul cauzei.

Procedura de solutionare a cererilor de ordonanta:

Sesizarea instantei se face de persoana interesata care reclama urgenta.

Cererea de ordonanta cuprinde: numele domiciliul sau resedinta partilor, calitatea in care partile stau in judecata, aratarea masurii ce urmeaza sa fie luata prin ordonanta, aratarea motivelor pe care se intemeiaza cererea, dovezile si semnatura.

Cererea de ordonanta se va introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului dreptului.

Ordonanta va putea fi data si fara citarea partilor si chiar atunci cand exista judecata asupra fondului.

Solutionarea cererii de ordonanta fara citarea partilor trebuie sa reprezinte o masura exceptionala si ea va fi motivata de instanta.

Judecata se face de urgenta si cu precadere.

Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonantei se face in cel mult 48 de ore de la pronuntare.

In materie de probatiune nu exista dispozitii restrictive astfel ca pot fi folosite orice mijloace de proba.

Ordonanta va trebui sa cuprinda toate elementele unei hotarari judecatoresti.

Ordonanta este vremelnica si executorie. Instanta poate decide ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea unui termen.

127


Ordonanta este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare daca s-a dat cu citarea partilor si de la comunicare daca s-a dat fara citarea lor.

Instanta de recurs poate execita suspendarea pana la execitarea recursului dar numai cu plata unei cautiuni al carei cuantum se va stabili de catre aceasta.

Recursul se judeca de urgenta si cu precadere.

Impotriva executarii ordonantei presedentiale se poate face contestatie. art 582(4),, Împotriva executării ordonanţei preşedinţiale se poate face contestaţie’’.

Impotriva ordonantei poate fi execitata si contestatia in anulare. Nu se poate exercita impotriva ordonantei revizuirea deoarece ordonantele presedentiale nu fac parte din categoria hotararilor de fond.

Caracterele ordonantei presedintiale:

1. Vremelnicia:

Prin intermediul ordonantei nu se pot lua masuri definitive care privesc rezolvarea fondului ci numai masuri provizorii care tind sa pastreze un drept periclitat prin intarziere sau sa preintampine o paguba iminenta.

2. Puterea executorie:

Din momentul pronuntarii ordonanta este executorie, functie de circumstantele cauzei instanta poate dispune ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea vreunui termen.

3. Puterea relativa a lucrului judecat:

Autoritatea de lucru judecat nu poate rezulta decat dintr-o hotarare prin care s-a solutionat litigiul in fond.

Autoritatea de lucru judecat trebuie privita in raport cu o actiune de drept comun si in raport cu o a doua cerere de ordonanta.

Ordonanta presedintiala nu are autoritate de lucru judecat fata de o actiune de drept comun. Hotararea pronuntata asupra fondului

128


dreptului dobandeste autoritate de lucru judecat fata de o cerere ulterioara de ordonanta presedintiala.

Ordonanta presedintiala are putere de lucru judecat relativa in raport cu o alta cerere de ordonanta presedintiala.

Executarea silita:

Acea faza a procesului civil in cadrul careia creditorul isi poate realiza in mod efectiv drepturile statornicite intr-un titlu executoriu prin constrangerea patrimoniala a debitorului.

Legislatia procesual civila reglementeaza doua modalitati diferite de executare:

1. Executarea silita directa.2. Executarea silita indirecta: prezentandu-se sub urmatoarele

forme:- Mobiliara - Imobiliara- Poprirea- Urmarirea silita a fructelor neculese si

recoltelor prinse de radacini.

Titlurile executorii:

Titlul executoriu este inscrisul alcatuit in conformitate cu prevederile legii de catre organul competent care permite punerea in executarea silita a creantei pe care o constata.

Sunt titluri executorii:

- Hotararile judecatoresti investite cu formule executorie.

- Hotararile care au caracter executoriu printr-o dispozitie expresa a legii.

- Hotararile arbitrale- Actele autentificate de notarul public- Hotararile judecatoresti straine.- Alte acte juridice ce acest caracter in baza

legii.

Pentru ca o hotarare sa poata fi titlu executoriu este necesar ca ea sa fie susceptibila de executare silita.

129


Anumite hotarari sunte executorii fara a fi necesara investirea lor cu formule executorii sunt cele prevazute de:

Art. 279

(1)Instanţa poate încuviinţa executarea vremelnică a hotărârilor privitoare la bunuri ori de câte ori va găsi de cuviinţă că măsura este de trebuinţă faţă cu temeinicia vădită a dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau că există primejdie vădită în întârziere; în acest caz instanţa va putea obliga la darea unei cauţiuni.

(2)Executarea vremelnică nu se poate încuviinţa:

1în materie de strămutare de hotare, desfiinţare de construcţii, plantaţii sau a oricăror lucrări având o aşezare fixă;

2.când prin hotărâre se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciară.

(3)Cererea de executare vremelnică se va putea face şi verbal în instanţă până la încheierea dezbaterilor.

(4)Dacă cererea a fost respinsă de prima instanţă, ea poate fi făcută din nou în apel.

Art. 278

Hotărârile primei instanţe sunt executorii de drept când au ca obiect:

1.plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă, precum şi a sumelor cuvenite, potrivit legii, şomerilor;

2.despăgubiri pentru accidente de muncă;

3.rente ori sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii, precum şi pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale;

31.despăgubiri în caz de moarte sau vătămare a integrităţii corporale ori sănătăţii, dacă despăgubirile s-au acordat sub formă de prestaţii băneşti periodice;

4.reparaţii grabnice;

5.punerea sau ridicarea peceţilor ori facerea inventarului;

6.pricini privitoare la posesiune, numai în ce priveşte posesiunea;

7.în cazul prevăzut de art. 270;

130



8.în orice alte cazuri în care legea prevede că hotărârea este executorie.

Formula executorie consta in ordinul dat agentilor puterii administrative si procurorile sa execute hotararea respectiv sa staruie pentru aducerea ei la indeplinire. Art 269

Actele autentificate de notarul public, are dreptul de a notifica acte. Cand actul autentificat de notarul public consta intr-o creanta certa si lichida el constituie titlu executoriu la data exigibilitatii.

Hotararile judecatoresti straine vor fi executate silit dupa ce a fost urmata procedura execuatrului sau de incuviintare a executarii prevazuta de legea 105/1992.

Alte titluri executorii:

- Actele de sanctionare in materia contraventiei.

- Titlurile executorii privind creantele bugetare intocmite de organul competent sa constate si sa stabileasca aceste creante.

- Deciziile caselor teritoriale de pensii.- Contractul de leasing.- Deciziile de imputare in cazul militarilor si

politistilor.

Participantii la executarea silita:

- Partile: creditorul urmaritor si debitorul urmarit.

- Tertii- Creditorii intervenienti- Instanta de executare- Executorii judecatoresti- Ministerul Public- Agentii fortei publice- Martorii asistenti - Expertii, interpretii si alti participanti in

conditiile anume prevazute de lege.

131


PRECIZARI EXAMEN

- EXAMEN DIN CE A PREDAT- NU DA LISTA CU SUBIECTE- ARTICOLELE DE LEGE SUNT OBLIGATORII LA

EXAMEN.- SUNTEM TOTI DE 10 CICA)- FARA TELEFOANE 1 NU DISCUTA- FARA INVINUTI/ INCULPAT DA 3- E CEA MAI IMPORTANTA MATERIE DIN

FACULTATEA DE DREPT E CEL MAI TARE NU-L INTERESEAZA NIMIC)

- PREZENTA SI NOTE DE LA SEMINAR TINE CONT

- REGUARE, CINSTE SI NU ALTE METODE DE COPIERE( ARE APARAT SA SE PLIMBE)

- STITI CE A FACUT INTR-UN AN? S-A DUS LA SALILE DE CLASE SI DORMITOARE SI A PRINS 4) CARE DICTAU

- MULTA SANATATE, SUCCES IN CARIERA SI SA TERMINATI CONFORM PLANIFICARII.

132

Download - drept procesual civilpredari

Top Related