Transcript

Explorarea stomacului

2.Explorarea funcţiei gastrosecretoare

2.1. Recoltarea sucului gastric

1.Tubajul “a jeun”

2.Testul cu histamină

3. Testul de stimulare cu insulină

4. Testul cu pentagastrină

5. Testul cu răşini schimbătoare de ioni

2.2.Analiza sucului gastric

1. Examenul macroscopic

2. Examenul microscopic

3. Examenul chimic al sucului gastric

2.3. Explorarea radiologică a stomacului

2.4. Explorarea endoscopică a stomacului

Sucul gastric• produs de structuri glandulare ale mucoasei gastrice cu

morfologie şi funcţii diferite, situate în variate zone topografice ale stomacului

• secretia zilnica: 1200 – 1500 ml

• variaza în funcţie de alimentaţie ca şi de alţi factori (psihici, vârstă, sex etc.):

• în funcţie de masa celulelor parietale: bărbat > femeie

• secretie maxima : între 20 – 30ani

• diminua cu inaintarea in varsta: atrofia mucoasei.

• Secreţia maximă: în timpul fazelor digestive

• Secretia minimă interdigestiv şi în timpul somnului

Topografia, morfologia şi secreţia celulelor glandelor gastrice

Regiunea Celule Compozitie

Cardiala Celule mucoaseCelule parietale (marginale)Celule principale (zimogene)

MucosubstanţeHClsubstanţe de grup sanguinPepsinogen

Fundica Celule superficialeCelule parietaleCelule principaleCelule mucoaseCelule endocrine: Tip D, Tip EC 1, Tip P

Electroliţi, mucusHCl, factor intrinsec,substanţe degrup sanguinPepsinogen, electroliţiMucosubstanţeSomatostatinaHistamina, kinineSubstanţa P, bombesina Pilorică

Pilorica Celule mucoaseCelule endocrine: Tip G, Tip D, Tip P

Mucosubstanţe, electroliţiGastrinaSomatostatinaBombesina

Anatomia gastrica

2.1. Recoltarea sucului gastric1. Metoda: tubaj cu ajutorul sondei Einhorn

2. sonda Einhorn = tub din cauciuc elastic cu lungimea de 1,5 m şi un diametru de 4 – 5 mm, care prezintă la o extremitate o olivă metalică nichelată, cu multiple orificii

3. Recoltare:

• dimineaţa pe nemâncate “a jeun”

• după o excitare produsă fie cu ajutorul unui prânz de probă, fie prin diverse substanţe cu acţiune farmacologică (alcool, histamină, cofeină, insulină etc.)

2.1.1.Tubajul “a jeun”

• în scopul recoltării sucului gastric de “stază”

• după un post alimentar şi hidric de 12 ore.

2.1.2.Testul cu histamină ”KAY”

1. Scop: aprecierea funcţiei secretorii a stomacului

• Histamina = mediatorul chimic al gastrinei

• stimuleaza celulele parietale din zona fundică astomacului

• stimuleaza secreţia acida

2. Parametrii:• cantitatea de suc gastric secretată

• aciditatea sucului gastric în secreţia bazală şi posthistaminică

• necesita precautii : antihistaminice, CI la pacientii Cvasculari

3.Interpretare:• = “biopsie funcţională” (Lambling) în anumite stări patologice:

- ulcer gastric şi ulcer duodenal

- sdr Zollinger-Ellison (TU a cel pancreatice non beta secretante de gastrina)

- se produc creşteri de volum secretor de 200 – 300 ml cu aciditate foarte ridicată

• în cancerul gastric este scăzut cantitativ şi însoţit de aclorhidrie

• este scazut cantitativ si in anemia Biermer cu aclorhidrie histaminorezistenta

Debitul secretiei gastrice

Debit Volum secretie ml/h

DAB (acid bazal) 60 +/- 20 ml/h

DAM ( acid maximal) ≤ 250 ml/h

Secretie gastric nocturna dupa 12 ore de post alimentar

50-150 ml/h

Modificarile debitului secretiei gastrice

DAB DAM

Ulcer gastric N sau scazut N sau scazut

Ulcer duodenal Crescut Crescut

Cancer gastric Scazut (<60) Scazut

Sdr Zollinger E Foarte Crescut ( 200) Crescut

2.1.3 Testul de stimulare cu insulină (Hollander)

• administrarea s.c 10 – 20 u.i. insulină cristalizată

• Scop:

• aprecierea componentei vagale a secreţiei clorhidrice

• stimularea nucleului dorsal al vagului

• secundară hipoglicemiei provocate

• efectul maxim se produce atunci când glicemia scade < 50 mg%

• Interpretare:

• răspunsul secretor acid lipseşte: vagotomizaţi sau după administrarea de atropină

• indicatii chirurgicale gastrice si aprecierea eficacitatii interventiei

2.1.4. Testul cu pentagastrină

• Pentagastrina = substitutiv sintetic al gastrinei

• este folosit ca stimulator al celulelor parietale active

• 6 mg/kg corp s.c. sau i.m.

• administrarea sa fiind lipsită de efecte secundare

• Scop:

• evaluează răspunsul secretiei de HCl la stimularea hormonală

• vârful secretor apare mai rapid decât la testul cu insulină (10 -20 min.)

2.1.5. Testul cu răşini schimbătoare de ioni (Gastrotest sau Diagnex Blue)

• este contraindicat : boli pulmonare grave, hipertensiune arterială, miocardite sau hemoragii recente

• Metoda indirecta de studiu a sucului gastric:

• se folosesc substanţe care:

• se descompun în intestin

• se resorb

• se elimină prin urină (răşini schimbătoare de ioni care se leagă de acidul clorhidric din stomac)

• excreţia colorantului se măsoară prin spectrofotometrie sau colorimetrie

• Evaluarea secreţiei acide este doar calitativa

• Fara a se putea face aprecieri cantitative asupra secreţiei de suc gastric.

2.2.1. Examenul macroscopic1.Cantitatea de suc gastric (cilindru gradat)

• variază înfuncţie de metoda de recoltare folosită.

2.Aspectul sucului gastric :

• clar, vâscos,opalescent,filant (în funcţie de calitatea şi cantitatea mucusului)

• la 1 – 2 ore de la recoltare se separă în două straturi:

• inferior - format din resturi alimentare solide

• şi superior - alcătuit din lichide şi sucul gastric secretat

3.Mirosul normal: fad sau uşor acid (pronunţat acid în caz de hiperaciditate)

• în cancerul gastric mirosul este fetid

• în ocluzia intestinală superioară şi fistula gastro-colică, mirosul este fecaloid

4.Culoarea normală: gălbuie până la incolor

• În cazul în care conţine bilă (reflux biliar) culoarea devine verde–galbenă

• prezenţa sângelui determină o modificare a culorii de la roşie– sangiunolentă până la brun–negricioasă, în funcţie de vechimea şi cantitatea sângerării.

2.2.2. Examenul microscopic

• sedimentul obţinut prin centrifugare (3000 turaţii/min)

• sau prin prin sedimentare spontană

• celule atipice /maligne

in canceul gastric

2.3. Examenul chimic al sucului gastric

1. PH – ul sucului gastric:

• hârtia indicatoare sau metode colorimetrice

• Reacţia normală este acidă

• pH-ul = 0,8 -1,5

2. Aciditatea sucului gastric:

• conţine acid clorhidric liber şi combinat (legat de substanţe proteice şi acizi organici)

• Dozarea acidităţii se face prin metoda volumetrică cu NaOH în prezenţa reactivului Töpfer-Linossier

- HCl liber virează culoarea reactivului în roşu

- în lipsa lui, culoare rămâne portocalie, acizii organici din sucul gastric nemodificând culoarea reactivului

2.4 Examenul bacteriologic

• Prezenta/absenta Helicobacter pylori

Determinarea infectiei cu Helicobacter pylori

• HP=bacterie gram neg.care infecteaza stomacul in copilarie

• Diagnostic:

1. Sange-Anticorpi-HP (ig anti HP)

2. Scaun-Antigenii-HP

3. Testul respirator cu uree

-HP contine o cantitate mare de ureaze, care scindeaza ureea in CO 2 si amoniac

-pastile cu uree care se sug

-care contin un anumit atom de carbon

-apoi expira intr-un container

-se determina atomul de carbon in aerul expirat

-daca este prezent infetia este prezenta

3. Explorarea radiologică a stomacului

• Examinarea radiologică a stomacului începe cu o radioscopie “pe gol”

- decelarea unui eventual hemoperitoneu (semn important de perforaţie a tractului digestiv) şi pentru aprecierea cantităţii de lichid din stomac.

• În continuare, se administrează substanţa de contrast (150 g sulfat de bariu în 200 ml apă)

• se urmăreşte prezenţa modificărilor funcţionale legate de tonus, peristaltism, secreţie

• şi a celor morfologice: poziţie, formă, volum, mobilitate, contur

4. Endoscopia digestiva superioara

• investigaţia se face dimineaţa pe nemâncate

• după o anestezie prealabilă a faringelui (gargară cu xilină) şi o eventuală sedare (diazepam 0,2 mg/kg corp i.v.)

• pe măsură ce se insuflă aer, stomacul se destinde, pliurile se depliază,menţinându-se cele de la nivelul marii curburi şi ale regiunii unghiului gastric

• la nivelul antrului piloric nu există pliuri, iar evidenţierea lor impune biopsia

• pilorul apare ca un orificiu regulat, central, spre care mucoasa realizează o mică rozetă pliată.

5.Determinarea prezentei hemoragiilor oculte

• Ulcer, cancer

-sangerari minime repetatate care nu sunt vizibile cu ochiul liber in bolul fecal

1. Testul Adler:

• se bazeaza pe proprietatea hemoglobinei de a descompune apa oxigenata

• reactie de culoare

2. Alte teste:

-Gregersen cu benzidina-coloratie albastra


Top Related