Fundaþia TERRA Mileniul III Asociaþia ALMA-RO
Implicarea ONG-urilor de mediu înmonitorizarea proiectelor susþinute
din fonduri europene
- studii de caz -
iulie 2006
Cuprins
I. Introducere ..................................................................................................3
II. Proiectul "Dezvoltarea capacitãþii ONG-urilor de mediu în
monitorizarea fondurilor structurale ºi de coeziune" ...............................5
III. Studii de caz .............................................................................................21
Studiul de caz I .......................................................................................23
Studiul de caz II ......................................................................................39
IV. Concluzii ...................................................................................................51
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
2
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
I. Introducere
Coeziunea economicã ºi socialã este unul din principalele obiective ale UniuniiEuropene, fiind necesarã pentru promovarea unei dezvoltãri armonioasegenerale, contribuind la reducerea disparitãþilor între nivelurile de dezvoltare adiferitelor regiuni.
Din multitudinea de fonduri ale Uniunii Europene, fondurile structurale ºi decoeziune sunt instrumente ale politicii de coeziune, prin care se urmãreºteatingerea unei coeziuni economice ºi sociale la nivelul regiunilor, prindezvoltarea de programe care sã satisfacã nevoile din diverse domenii: mediu,social ºi dezvoltare economicã.
La nivel naþional se urmãreºte aplicarea politicii de dezvoltare regionalã, cereprezintã un ansamblu de mãsuri planificate ºi promovate de autoritãþileadministraþiei publice locale ºi centrale, în parteneriat cu diverºi actori (privaþisau publici). Scopul politicii regionale este asigurarea unei creºteri economicedinamice ºi durabile, prin valorificarea eficientã a potenþialului regional ºilocal, pentru îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã.
Pentru ca programele ºi proiectele finanþate din fonduri europene sã rãspundãnevoilor reale, este necesar ca planificarea ºi implementarea acestora sã fiefãcute cu participarea tuturor partenerilor sociali, inclusiv a organizaþiilorneguvernamentale, ca reprezentanþi ai societãþii civile.
Pe de altã parte, deschiderea ºi transparenþa procesului de administrare afondurilor nu se poate obþine fãrã implicarea partenerilor sociali, aºa cum o cerºi reglementãrile europene. Principiul parteneriatului, prevãzut în RegulamentulConsiliului Uniunii Europene referitor la dispoziþii generale asupra FondurilorStructurale, cere realizarea parteneriatului între autoritãþile publice ºi parteneriisociali în pregãtirea, implementarea, monitorizarea ºi evaluarea programelorfinanþate din fonduri europene.
3
În elaborarea diferitor documente strategice, precum ºi în implementareaprogramelor de finanþare, respectarea principiilor dezvoltãrii durabile esteabsolut necesarã. Iar acest lucru va putea fi posibil ºi printr-o implicare activãa tuturor celor care lucreazã în domeniul protecþiei mediului, ºi în special aorganizaþiilor neguvernamentale de mediu, pentru a veghea asupra respectãriivalorilor de mediu ºi de a interveni în cazul în care acestea sunt ameninþate.
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
4
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
II. Proiectul "Dezvoltarea capacitãþii ONG-urilor de mediu în monitorizarea fondurilor structurale
ºi de coeziune"
Pentru a face posibilã participarea reprezentanþilor societãþii civile (ONG-uri)este necesar a se institui practici noi, deoarece participarea ONG-urilor laluarea deciziilor a fost foarte puþin încurajatã ºi realizatã pânã acum.
O contribuþie în acest sens a fost proiectul "Dezvoltarea capacitãþii ONG-urilorde mediu pentru monitorizarea fondurilor structurale ºi de coeziune", derulatde cãtre Fundaþia TERRA Mileniul III ºi Asociaþia ALMA-RO ºi finanþat deUniunea Europeanã, prin programul Phare 2003 - Consolidarea SocietãþiiCivile în România.
În cadrul acestui proiect, s-a realizat iniþial o identificare a organizaþiilor activede protecþie a mediului care sã fie interesate de problemele dezvoltãriiregionale ºi a mecanismelor de finanþare, în vederea implicãrii pe viitor înprocesul de pregãtire, implementare, monitorizare ºi evaluare a investiþiilorsusþinute din fonduri europene. Acest lucru a fost posibil atât prin consultareabazelor de date existente în sectorul neguvernamental, cât ºi prin diseminareaunui chestionar. Acesta a fost conceput ca instrument de analizã a capacitãþiiactuale a sectorului ONG de mediu de a rãspunde provocãrii reprezentate deimplementarea în România a noilor instrumente ale politicii de coeziune.Informaþiile obþinute din analiza sectorului ONG de mediu au evidenþiat uninteres real din partea organizaþiilor de a-ºi îmbunãtãþi cunoºtinþele în domeniulpoliticii de dezvoltare regionalã ºi de a avea un rol activ în influenþareadeciziilor din acest domeniu.
Întrebãrile incluse în chestionar au vizat cunoºtinþele referitoare la Politica deCoeziune a Uniunii Europene ºi la fondurile prin care aceasta esteimplementatã, identificarea rolului ºi resurselor ONG-urilor necesare înprocesul de monitorizare, cât ºi disponibilitatea sectorului ONG de a seimplica într-un astfel de proces în cadrul unei reþele.
5
În ceea ce priveºte rezultatele cercetãrii prin chestionare, s-a evidenþiatnecesitatea unei mai bune informãri a ONG-urilor de mediu referitor la procesulde programare a fondurilor europene ºi asupra rolului pe care ºi-l pot asumaONG-urile în acest proces. Astfel, 54% dintre respondenþi au menþionat cãdoresc sã obþinã mai multe informaþii/detalii despre Politica de Coeziune aUniunii Europene, iar 13% dintre ei au declarat cã nu deþin date despre aceasta.
Majoritatea respondenþilor a declarat cã implicarea ONG-urilor în activitãþi demonitorizare a fondurilor europene presupune, în primul rând, existenþaresurselor umane ºi a expertizei de specialitate, apoi reprezentativitatea ONGla nivel regional ºi capacitatea de a influenþa procesul decizional. Nu în ultimulrând, respondenþii au menþionat cã sunt necesare resurse financiare adecvatepentru ca ONG-urile sã se implice în monitorizarea fondurilor europene.
De asemenea, 66% dintre ONG-urile care au rãspuns la chestionarecolaboreazã sau lucreazã în parteneriat cu autoritãþile publice locale ºiregionale. Cu toate acestea, disponibilitatea pentru colaborare variazã de la oinstituþie publicã la alta, în funcþie de ciclurile electorale, de modul în careautoritãþile percep colaborarea cu ONG-urile ºi amplitudinea acesteia etc. Dealtfel, în unele cazuri, chiar dacã nu existã conflicte între ONG-uri ºiadministraþia publicã localã, nu este obligatoriu ca aceºti doi actori sãcolaboreze sau sã fie parteneri în activitãþi comune. Parteneriatul ºi cooperareaONG-administraþie publicã la nivel local nu genereazã întotdeauna o astfel derelaþie ºi la nivel regional. În final, 93% dintre respondenþi au menþionatnecesitatea înfiinþãrii unei reþele ONG pentru monitorizarea fondurilor europeneºi disponibilitatea de a face parte din aceasta.
Pentru a putea realiza ºi o evaluare externã a sectorului ONG de mediu, înparalel cu cercetarea prin chestionare au fost organizate nouã interviuri cureprezentanþi ai autoritãþilor publice responsabile de implementarea politicii decoeziune în România. Astfel, am putut completa concluziile conturate dupãevaluarea internã cu imaginea ºi rolul societãþii civile în programarea ºiimplementarea Fondurilor Structurale ºi a Fondului de Coeziune, din perspectivaactorilor publici implicaþi în acest proces.
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
6
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Interviurile au urmãrit identificarea percepþiei autoritãþilor centrale ºi regionaleasupra sectorului neguvernamental ºi a capacitãþii acestuia de implicare înprocesul de programare. Interviurile au vizat autoritãþi publice de la nivel centralºi regional, reprezentând viitoare Autoritãþii de Management ºi OrganismeIntermediare implicate în procesul de programare ºi în gestionarea fondurilorstructurale ºi de coeziune în România în perioada 2007-2013 (vezi anexe).
Analiza preliminarã a interviurilor a relevat o serie de aspecte care au fostmenþionate frecvent în cursul discuþiilor, precum:
- necesitatea aplicãrii principiilor de bazã ale politicii de coeziune, cum suntparteneriatul, crearea unui cadru de consultare cu toþi factorii interesaþi (fiecã provin din mediul de afaceri, sindicate, mediul academic, asociaþiiprofesionale, alte ONG-uri, autoritãþi, specialiºti) ºi negocierea prioritãþilorde dezvoltare;
- abilitatea ONG-urilor de a furniza expertizã în domenii variate, aceastavenind în completarea activitãþilor autoritãþilor publice;
- capacitatea organizaþiilor neguvernamentale de a transmite informaþii pediverse canale de comunicare. Totuºi, relaþia de colaborare a autoritãþilorpublice cu ONG-urile este destul de limitatã din diverse motive (orientaremai mult pe creºterea capacitãþii instituþionale a autoritãþilor; numãrulimpresionant de ONG-uri; o diferenþiere destul de mare în funcþie despecificul de activitate; slaba lor reprezentare ºi imagine în societate; unistoric al colaborãrii problematice între autoritãþi ºi ONG-uri, în mare partetributar unor percepþii moºtenite), dar existã disponibilitate pentruîmbunãtãþirea ºi consolidarea acestei relaþii, þinând cont de expertizaspecificã a fiecãrei pãrþi implicate;
- în momentul de faþã, majoritatea actorilor decizionali sunt în curs defamiliarizare cu regulamentele referitoare la fondurile structurale, iar cadrulinstituþional este în curs de adaptare pentru a rãspunde noilor atribuþii;
- Programele Operaþionale Sectoriale au fost supuse dezbaterilor publiceatât în cadru organizat ºi instituþional, fiind însoþite de o susþinuta campaniede informare, prezentare ºi popularizare în teritoriu, precum ºi prin afiºarealor pe paginile web ale diferitor ministere de profil, respectându-seprincipiul transparenþei informaþiei. Cu toate acestea, nici una dintrepersoanele intervievate nu a putut menþiona un numãr exact de ONG-uri
7
care au participat la dezbateri sau care au trimis observaþii asupra PND ºiPOS. S-a menþionat însã, în unele cazuri, cã sunt disponibile liste cuparticipanþii la întâlnirile publice;
- este bine cunoscut ºi conºtientizat faptul cã accesarea fondurilor dupãaderare are un specific deosebit comparativ cu fondurile de pre-aderare ºi,ca atare, promovarea ºi informarea publicului la nivel local reprezintã undomeniu comun de acþiune pentru autoritãþi ºi ONG-uri. Au fost evidenþiateprobleme potenþiale în accesarea fondurilor europene dupã 2007, datfiind specificul lor: alocare descentralizatã, rambursare a cheltuielilor etc.,solicitându-se sprijinul sectorului neguvernamental în procesul de informare.Adesea s-au exprimat sugestii pentru pregãtirea, informarea ºi implicareaONG-urilor în procesul de programare;
- reprezentanþii autoritãþilor centrale au recunoscut faptul cã, la niveluladministraþiei publice locale, existã anumite probleme atât în termeni deexpertizã ºi capacitate, cât ºi de colaborare cu alþi parteneri, îndeosebiONG-uri;
- au fost subliniate componenta de mediu a fiecãrui program sau proiect ºiimportanþa evaluãrii strategice de mediu în elaborarea fiecãrui programoperaþional sectorial, care oferã un cadru de consultare cu toþi actoriiinteresaþi. Astfel, existã anumite niºe de acþiune pentru ONG-uri, cum esteevaluarea strategicã de mediu, obligatorie pentru fiecare programoperaþional.
Trebuie menþionat cã o parte a subiecþilor cercetãrii prin interviuri a fostreprezentatã de factori de decizie care fuseserã învestiþi în funcþia actualã cupuþin timp în urmã, aceºtia neputând menþiona cazuri concrete în careautoritatea respectivã a colaborat cu ONG-urile.
Ca urmare a rezultatelor obþinute din sondaj, Fundaþia TERRA Mileniul III ºiAsociaþia ALMA-RO au planificat o serie de sesiuni de instruire care sã vinã înîntâmpinarea nevoilor ONG-urilor de mediu interesate de tema fonduriloreuropene ºi care sã propunã un exerciþiu de monitorizare pentru mobilizareaîn mai mare mãsurã a reprezentanþilor ONG în procesul de programare ºimonitorizare a fondurilor Uniunii Europene.
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
8
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Astfel, o primã sesiune de instruire, intitulatã "ABC-ul Fondurilor Structurale ºi deCoeziune", s-a desfãºurat în perioada 27 februarie - 1 martie 2006, pentru adezvolta capacitatea organizaþionalã a ONG-urilor de mediu ºi a creºtegradul de implicare în procesul de programare a fondurilor europene, cuaccent deosebit pe noile fonduri structurale ºi fondul de coeziune. Au fostsupuse spre dezbatere urmãtoarele teme:
- perspectivele financiare ale Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013; - politicile la nivelul Uniunii Europene - politica de coeziune; - obiectivele Fondurilor Structurale ºi Fondului de Coeziune: structurainstituþionalã ºi principalele proceduri; metode de monitorizare ºi evaluarea programelor ºi proiectelor;
- instrumentele financiare pentru pre-aderare în România; - stadiul Planului Naþional de Dezvoltare ºi al Programelor OperaþionaleSectoriale în România; Prioritãþile Programului Operaþional Sectorial:Infrastructura de Mediu;
- exemple de implicare a ONG-urilor în procesul de programare dinregiunea Europei Centrale ºi de Est;
- elaborarea unei metodologii de lucru pentru evaluarea unui proiect PHAREºi a unui proiect ISPA;
- organizarea unei platforme a ONG-urilor de mediu din România pentruimplicarea în procesul de programare.
La acest eveniment au fost prezenþi în total 25 participanþi, dintre care 17reprezentanþi ONG de mediu, 2 experti straini ºi 2 traineri romani, la care s-auadãugat membrii echipei de organizatori. Participanþii din sectorul ONG aureprezentat organizaþii cu profile de activitate variate, acoperind zone deinteres precum: managementul ariilor protejate, managementul resurselor deapã ºi al zonelor umede, managementul deºeurilor, educaþie ecologicã,dezvoltare regionalã, eficienþã energeticã ºi resurse regenerabile de energie,ecologie urbanã, dezvoltare ruralã, ecoturism, parteneriat ºi cooperareinternaþionalã, schimbãri climatice, transport, drepturile omului ºi educaþiecivicã, administraþie publicã ºi managementul conflictelor.
9
În cursul sesiunii de instruire a putut fi idenitificatã o puternicã nevoie deaprofundare a cunoºtinþelor în privinþa politicilor ºi a instrumentelor financiare,participanþii dorind sã-ºi dezvolte capacitatea atât în privinþa accesãrii acestorfonduri, cât ºi a monitorizãrii modului în care ele sunt utilizate, conformprincipiilor dezvoltãrii durabile. De asemenea, a fost menþionatã dorinþa de ase stabili parteneriate ºi relaþii de colaborare cu alþi actori interesaþi, îndeosebiadministraþia publicã localã. Cooperarea transfrontierã ºi întãrirea legãturilorcu alte ONG-uri interesate de problematica fondurilor structurale ºi decoeziune au fost semnalate ca prioritãþi, precum ºi organizarea ONG-urilorîntr-o structurã (platformã) care sã se implice activ în monitorizarea procesuluide programare a fondurilor europene.
Þinând cont de cele de mai sus, trainerii ºi-au propus sã ofere cât mai multe dininformaþiile solicitate ºi rãspunsuri la întrebãrile care au reieºit pe parcursuldiferitelor secþiuni de prezentare. Trainerii strãini au fost implicaþi în proiectpentru a oferi expertizã ºi informaþii în domeniile: politici la nivel european(stadiul actual), elemente-cheie privind reforma politicii de coeziune ºi aobiectivelor fondurilor structurale ºi a fondului de coezine, a cadrului legislativºi a structurii instituþionale. Prezentarea diferitelor metode de evaluare aprogramelor ºi proiectelor a generat discuþii de clarificare suplimentare, datfiind specificul economic al instrumentelor ºi tehnicilor descrise. De asemenea,având în vedere cã pe parcursul prezentãrii pachetului de analize economiceutilizate în procesul de evaluare s-au exprimat diferite puncte de vedere,trainerii au atras în permanenþã atenþia asupra raportãrii la specificul de mediual situaþiei de faþã, prin utilizarea de exemple din domeniul protecþiei mediului.
Dupã ce perspectivele la nivel european au fost trecute în revistã, prinindicarea cerinþelor, a termenilor de referinþã, dar ºi a provocãrilor viitoarepentru reprezentanþii sectorului ONG de mediu, pasul urmãtor a fostprezentarea viziunii strategice la nivel naþional. Astfel, au fost oferiteparticipanþilor informaþii legate de prioritãþile de dezvoltare la nivel naþional,elemente definitorii ale procesului de programare în România pânã lamomentul respectiv, structura instituþionalã ºi repartizarea pe teme sectoriale aprioritãþilor de finanþare. S-a acordat o atenþie deosebitã detalierii ProgramuluiOperaþional Sectorial - Infrastructura de Mediu, fiind supuse dezbaterii diferite
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
10
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
prioritãþi strategice identificate la nivel naþional, ºi fãcându-se apel la ceiprezenþi sã se mobilizeze pentru a face observaþii pe marginea documentuluiprogramatic, cât timp acest lucru este posibil.
În completarea informaþiilor anterioare a venit apoi prezentarea repre-zentantilor Focus Eco Center din Târgu Mureº, referitoare la implicarea ONG-urilor din noile state membre ale Uniunii Europene în procesul de programarea fondurilor europene. Au fost oferite exemple de iniþiative la nivel naþional:constituirea unui grup tematic în cadrul Coaliþiei Natura 2000, derulareaproiectului de faþã, coordonat de TERRA Mileniul III, precum ºi demararea unuialt proiect complementar, coordonat de Focus Eco Center, care îºi propune sãactiveze un "watchdog team" naþional dupã modelul deja existent în alte þãricu preocupãri similare, care sã vinã în susþinerea activitãþilor de monitorizare autilizãrii fondurilor structurale ºi a fondului de coeziune. Aceastã intervenþie agenerat noi discuþii pe tema implicãrii active în procesul de programare ºimonitorizare, luând în calcul inclusiv beneficiile colaborãrii ONG-urilor la nivelinternaþional, prin intermediul reþelelor sau al unor structuri organizate care sãfie capabile sã emitã comentarii comune pe marginea diferitelor documenteprogramatice ºi/sau secþiuni tematice, sã îºi trimitã delegaþi/reprezentanþi laconsultãrile ºi dezbaterile publice naþionale sau în Comitetele de Monitorizare.
Ultima secþiune a cursului a vizat exerciþii pe grupuri de lucru, pentrudezbaterea particularizatã a unor subiecte de interes specifice precumidentificarea de activitãþi ºi posibile roluri pentru ONG-urile de protecþie amediului în programarea fondurilor structurale ºi de coeziune sau modalitãþi deimplicare ºi influenþare a deciziilor în acest domeniu. Astfel, s-au menþionat caavând o importanþã deosebitã
- sensibilizarea autoritãþilor locale ºi constituirea unei interfaþe operaþionaleîntre acestea ºi ONG-uri;
- contactarea ºi menþinerea unui dialog permanent cu toþi actorii interesaþi; - o colaborare mult mai strânsã între ONG-urile implicate, prin realizarea depropuneri de finanþare în parteneriat;
- organizarea de campanii de informare ºi educare la nivel local sauregional asupra impactului negativ pe care utilizarea nechibzuitã a fondu-
11
rilor structurale ar putea sã o aibã;- asigurarea unui proces constant de monitorizare a proiectelor în derulare,pentru a asigura transparenþã utilizãrii Fondurilor Structurale, dar ºi pentrua atinge în mai mare mãsurã sustenabilitatea post-finanþare;
- pe lângã autoritãþile de implementare, un alt grup þintã vizat pentrumonitorizare de cãtre ONG-uri a fost reprezentat de beneficiarii finali aifondurilor, cãrora li se poate facilita accesul la informaþie ºi chiar asiguraasistenþã, dacã va fi necesar.
Concluziile generale ale dezbaterilor au vizat dezvoltarea unor proceduriclare de monitorizare, stabilirea unei comunicãri eficiente între reprezentanþiiONG implicaþi, organizarea ONG-urilor într-o structurã specificã privindFondurile Structurale ºi de Coeziune, având o serie de obiective ºi proceduride lucru bine definite.
Un alt subiect propus spre dezbatere a fost acela al efectuãrii unui exerciþiu demonitorizare pe douã tipuri de proiecte, unul finanþat din fonduri ISPA - mediu,iar celãlalt din fonduri Phare - infrastructurã regionalã. Organizatorii au pus ladispoziþie celor prezenþi o selecþie a proiectelor aprobate deja pe ambeledirecþii de finanþare, propunând alegerea acelor proiecte care se desfãºoarãîn zonele acoperite de organizaþiile prezente ºi se potrivesc specificului lor deactivitate. Dat fiind interesul crescut pentru efectuarea unui astfel de exerciþiu, s-au ales mai multe proiecte spre investigare ºi documentare iniþialã, urmând afi apoi stabilite de comun acord douã proiecte reprezentative spre a fi supuseprocedurii de monitorizare. În privinþa metodologiei de lucru, s-a dezbatut ºi unmodel de fiºã de monitorizare, adaptatã de cãtre organizatori obiectivuluipropus: respectarea principiilor dezvoltãrii durabile. La discuþia pe aceastãtemã, experþii strãini au venit cu sugestii ºi completãri, atrãgând atenþia asupracriteriilor de evaluare prezentate anterior, urmând ca aceastã fiºã sã fieîmbunãtãþitã ºi finalizatã de cãtre experþii TERRA Mileniul III ºi ALMA-RO ºitransmisã celorlalþi colegi.
Întrucât una dintre ideile frecvent menþionate în timpul discuþiilor s-a referit lamodalitatea de comunicare, de menþinere a legãturii între reprezentanþii ONGpe tematica fondurilor europene, cu aceastã ocazie s-au pus bazele unei liste
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
12
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
de discuþii electronice dedicate: SFTeam, administrarea acesteia fiind asiguratãde Focus Eco Center. Astfel, s-a consimþit în unanimitate ca participanþii prezenþila aceastã sesiune de instruire sã se înscrie pe aceastã listã de e-mail, unde sãse circule orice tip de informaþie relevantã pentru grupul dedicat monitorizãriifondurilor structurale.
Discuþiile ºi exerciþiile finale au avut în vedere structura platformei de acþiunecomunã, care urma sã se implice în procesul de programare a fondurilorstructurale ºi în care sã poatã fi incluse atât ONG-uri de mediu prezente la curs,cât ºi alte organizaþii neguvernamentale interesate. Dintre ideile de bazã înacest sens s-au evidenþiat:
- nevoia de stabilire a unui regulament de funcþionare ºi cooperare, a unorresponsabilitãþi comune la nivel de reþea, în baza unei relaþionãri binedefinite ºi a unei comunicãri eficiente (respectarea obligaþiilor asumate;angajamentul de a rãspunde solicitãrilor membrilor reþelei chiar negativ,aceasta fiind de preferat unei absenþe a rãspunsului etc.);
- stabilirea unui secretariat ºi a unor grupuri de lucru sectoriale (apã, deºeuri,energie, arii protejate, schimbãri climatice, educaþie ecologicã) care sã fieconstituite din specialiºti care pot reprezenta grupul pilot în diferite întrunirioficiale, în funcþie de specific;
- constituirea unei baze de date cu diferiþi actori implicaþi (ONG-uri,autoritãþi, societãþi comerciale, Agenþii de Dezvoltare Regionalã, centre deresurse, sindicate);
- colaborarea cu alte grupuri tematice existente, organizarea unor întâlniride lucru la nivel local ºi/sau regional; desemnarea de delegaþi pentrureprezentare în diferite structuri de decizie.
Ca urmare a acestor discuþii, reprezentanþii Focus Eco Center Târgu Mureº ºi-au asumat activitatea de secretariat al grupului - pilot de ONG-uri de mediu ºiºi-au arãtat disponibilitatea de a direcþiona cãtre grup informaþii recepþionatede pe canale de discuþie în reþele internaþionale, o listã dedicatã pe acestdomeniu fiind cea a reþelei de ONG-uri CEE Bankwatch.
În încheierea sesiunii de instruire, rãspunsurile oferite în chestionarul de evaluareau permis o primã estimare a impactului cursului ºi al proiectului asupra benefi-
13
ciarilor lor direcþi. Astfel, printre observaþiile primite s-au evidenþiat urmãtoareleaspecte:
- sesiunea de instruire a rãspuns în mare mãsurã aºteptãrilor iniþiale, acuprins extrem de multe informaþii noi, fiind necesar apoi un anumit timppentru asimilarea ºi utilizarea acestor informaþii;
- prezentarea celor douã perspective (nivel european - nivel naþional) ca ºiutilizarea de exemple pentru detaliere s-au bucurat de o mare apreciere;
- mecanismele de elaborare ºi apoi de evaluare a proiectelor/programelora condus la o mai bunã înþelegere a procesului;
- importanþa implicãrii ONG-urilor în proces; conºtientizarea rolurilor ºi apoziþiilor multiple pe care ONG-urile le pot adopta în procesul de alocarea fondurilor, considerându-se util a se învãþa din experienþa colegilor dinalte þãri ºi de a se încerca sã se aplice ºi în România exemplele de succes.
Printre sugestiile exprimate pentru activitãþile viitoare s-au remarcat: necesitateade a se realiza o campanie publicã de informare a populatiei referitor laPolitica de Coeziune, de a informa ONG-urile în legãturã cu alte noutãþi îndomeniu; necesitatea de a cunoaºte posibilitãþile practice de accesare afondurilor ºi compatibilitãþi dintre diferite fonduri ºi viziuni strategice (de ex.între Politica Agricolã Comunã ºi Politica de Coeziune); detalii privind criteriilede eligibilitate ale ONG-urilor de mediu; detalii referitoare la criteriile deevaluare a proiectelor, care sunt modalitãþile prin care se poate interveni înmodificarea/ajustarea prioritãþilor de dezvoltare, ce opþiuni existã privindmodalitãþile de asigurare a resurselor necesare implicãrii ONG-urilor înprocesul de programare, respectiv monitorizare. Drept concluzie generalã, s-aconsiderat cã aceastã întâlnire constituie o primã bazã pentru construireaexpertizei ºi, în egalã mãsurã, a credibilitãþii sectorului ONG în implicarea înmonitorizarea fondurilor europene.
O urmare directã a acestui eveniment a reprezentat-o constituirea unui grup delucru nucleu care sã realizeze un prim exerciþiu de monitorizare a unor proiectefinanþate din fonduri ale Uniunii Europene. Astfel, în perioada imediaturmãtoare, grupul de lucru a început sã strângã informaþii despre proiecteleselectate cu ocazia întâlnirii primei sesiuni de instruire: cercetare pe internet,solicitarea de informaþii publice cãtre autoritãþile publice locale responsabile
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
14
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
de implementarea celor trei proiecte selectate spre monitorizare. În acest sens,a fost îmbunãtãþit de cãtre echipa de proiect modelul de fiºã de monitorizare ºitransmis apoi cãtre grup.
Acolo unde a fost posibil, Fundaþia TERRA Mileniul III a pus la dispoziþiaorganizaþiilor coordonatoare la nivel local o serie de materiale informativecare sã vinã în completarea documentaþiei pe proiectele respective. În aceastãperioadã, a fost menþinut permanent contactul ºi un flux constant de informaþiiîntre membrii grupului de monitorizare. Tot în aceastã perioadã, grupul delucru a fost reprezentat la dezbaterea publicã organizatã de grupul deiniþiativã constituit din Centras, Asociaþia Pro Democraþia, Organizaþia SalvaþiCopii, Centrul pentru Jurnalism Independent, Fundaþia pentru DezvoltareaSocietãþii Civile, Centrul de Resurse pentru Participare Publicã ºi Agenþia deMonitorizare a Presei "Academia Caþavencu" din 20 martie 2006. La aceastãîntâlnire au participat doi membri ai echipei de proiect, care au realizat unsumar al discuþiilor ºi ideilor principale spre a fi transmis cãtre colegii din grupulde lucru, informând asupra unor acþiuni complementare, care vizeazãcapacitatea de absorbþie a sectorului neguvernamental a viitoarelor fondurieuropene.
Urmãtoarele douã proiecte au fost propuse spre analizã, în funcþie de ariageograficã de acoperire a ONG-urilor de mediu ºi de disponibilitatea crescutãpentru obþinerea de informaþii detaliate despre ele:
- Dezvoltarea sistemelor de încãlzire bazate pe folosirea biomasei în cincizone turistice (RO 0108.03.04.01.02); proiectul îºi propune achiziþionareade echipament, construirea unor clãdiri, realizarea unor componente deþevi de încãlzire izolate ºi înlocuirea þevilor de încãlzire de sub clãdiri.Proiectul contribuie la îmbunãtãþirea calitãþii mediului prin utilizarearumeguºului în calitate de combustibil pentru sistemele de încãlzire localecare folosesc biomasa, în cinci oraºe turistice din România: Vlãhiþa,Gheorgheni, Huedin, Vatra Dornei ºi Întorsura Buzãului.
- Pro Regione Pura; beneficiar: Primãria comunei Acãþari, judeþul Mureº;durata proiectului - 18 luni. Proiectul vizeazã înfiinþarea unui serviciu publicde salubrizare pentru colectarea selectivã a deºeurilor.
15
Au fost trimise solicitãri scrise cãtre diferite instituþii publice responsabile, înbaza legii liberului acces la informaþiile de interes public, pentru obþinereadatelor de fond cu privire la obiectivele, activitãþile ºi rezultatele proiectelor. Auavut loc întâlniri cu diferiþi factori de interes în implementarea proiectelor ºi s-aurealizat vizite de lucru la locaþia fiecãrui proiect implementat, pentru obþinereade informaþii complementare. Informaþiile culese au fost sintetizate în vedereaprezentãrii ºi analizei în cadru lãrgit cu ocazia celei de a doua sesiuni deinstruire dedicate ONG-urilor de mediu.
Acest eveniment a avut loc în perioada 26 - 28 mai 2006 la Sinaia, avândmenirea de a consolida capacitatea ONG-urilor de mediu în ceea ce priveºtemonitorizarea ºi evaluarea investiþiilor din fonduri ale Uniunii Europene. Astfel,a doua sesiune de instruire, intitulatã "Monitorizarea Fondurilor Structurale ºide Coeziune" a adus în atenþia participanþilor urmãtoarele teme:
- Cadrul Strategic Naþional de Referinþã - stadiu, structurã ºi legãturile cuprincipalele documente programatice: Planul Naþional de Dezvoltare ºiProgramele Operaþionale Sectoriale;
- procesul de programare 2007-2013 în Polonia - caracteristici ºi tehnici delucru în pregãtirea documentelor programatice în domeniul mediului;
- experienþa ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute dinfonduri ale Uniunii Europene;
- criterii de selecþie ºi tehnici de evaluare (analiza cost-beneficiu) aproiectelor finanþate din fonduri europene;
- transparenþa în domeniul Fondurilor Structurale ºi de Coeziune - problemeîntâmpinate ºi tipuri de modificãri propuse;
- dezbaterea variantei finale a Programului Operaþional - Infrastructura demediu ºi colectarea de observaþii ºi completãri;
- evaluarea ºi dezbaterea a douã studii de caz cu privire la implementareaa douã proiecte finanþate din fonduri de pre-aderare;
- necesitatea reþelei de ONG-uri de mediu în România pentru implicarea înmonitorizarea investiþiilor din fonduri ale Uniunii Europene: analizapunctelor tari, a punctelor slabe, a oportunitãþilor ºi a ameninþãrilor; Acþiuniviitoare comune ale ONG-urilor de mediu.
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
16
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Au fost prezenþi 23 participanþi, dintre care 15 reprezentanþi ai ONG-urilor demediu din România, un expert strãin, 2 traineri români, la care s-au adãugatmembrii echipei de organizatori. Participanþii din sectorul ONG au fost în maremãsurã diferiþi faþã de cei de la prima sesiune, reprezentând organizaþii cuprofil de activitate din zone precum: dezvoltare regionalã, managementulariilor protejate, conservarea zonei costiere ºi conºtientizarea problemelorMãrii Negre, eficienþã energeticã ºi resurse regenerabile de energie, educaþieecologicã, dezvoltare regionalã, dezvoltare comunitarã ºi educaþie civicã. Înpofida faptului cã perioada de desfãºurare a acestui eveniment s-a suprapuscu acþiuni similare ale colegilor prezenþi la cursul precedent, au existat solicitãridin partea acestora de a se comunica rezultatele întâlnirii sau de a se transmiteelectronic materialele prezentate cu aceastã ocazie.
În ceea ce priveºte motivaþia participanþilor prezenþi la curs, au fost menþionatenevoia de clarificare a informaþiilor referitor la tematica propusã, împãrtãºireaexperienþei de lucru, dorinþa de întãrire a relaþiilor între ONG-uri, necesitateade a se trece de la expunerea teoreticã la acþiuni practice.
Pentru prezentarea diferitelor aspecte referitoare la monitorizarea ºi evaluareainvestiþiilor din fonduri europene, trainerul cooptat cu aceastã ocazie -reprezentant al Institute for Environmental Economics, organizaþieneguvernamentalã polonezã membrã a reþelei internaþionale CEE Bankwatch -a împãrtãºit participanþilor informaþii legate de experienþa sa privindmonitorizarea fondurilor structurale la nivel naþional ºi european. Pe lângãmaterialele prezentate în cursul sesiunii, au fost indicate diferite alte surse utilede informare, realizate în cadrul reþelei internaþionale CEE Bankwatch ºi pusela dispoziþia celor prezenþi în timpul cursului: broºuri cu cele mai bune practiciîn programarea ºi monitorizarea fondurilor europene, o hartã a celor maicontroversate proiecte în curs de implementare în Uniunea Europeanã, cusprijinul fondurilor structurale ºi a celui de coeziune. În cazul prezentãriiCadrului Naþional Strategic de Referinþã ºi a principalelor direcþii de acþiuneprevãzute în cadrul Programului Operaþional - Infrastructura de Mediu, s-a creat
17
spaþiu pentru implicarea participanþilor în analiza acestor documente, prinefectuarea unui exerciþiu pe grupuri de lucru care sã facã posibilã colectareade propuneri ºi observaþii pe marginea acestora.
Pentru o mai bunã înþelegere a subiectelor aduse în discuþie, situaþia Românieiºi cea a Poloniei au fost prezentate comparativ pentru a sublinia cã este nevoiesã fie evitate cazuri de insucces în implementarea ºi monitorizarea fondurilorstructurale, cum sunt problemele privind desemnarea reprezentanþilor ONG încomitetele de monitorizare, stabilirea unor sisteme clare de evaluare aproiectelor din fonduri ale Uniunii Europene, capacitatea ONG-urilor de ainfluenþa deciziile diferitelor structuri guvernamentale responsabile degestionarea fondurilor europene.
Dezbaterile au continuat în timpul exerciþiului de evaluare a celor douã studiide caz selectate în activitãþile anterioare, a cãror documentare a fost inclusã îndosarul de instruire. În descrierea celor douã proiecte: "Dezvoltarea sistemelorde încãlzire bazate pe folosirea biomasei în cinci zone turistice - centralatermicã pe rumeguº Gheorgheni" ºi "Pro Regione Pura - Înfiinþarea unui serviciupublic de salubrizare pentru colectarea selectivã a deºeurilor" s-au utilizatinformaþii culese în urma activitãþii de documentare efectuatã de cãtre echipade proiect alãturi de organizaþiile neguvernamentale din Gheorgheni ºi TârguMureº. Participanþii s-au grupat în patru echipe de evaluare, câte 2 echipepentru fiecare proiect, iar în analizã au utilizat fiºa de monitorizare definitivatãîn urma primei sesiuni de instruire. S-au acordat punctaje în funcþie de fiecareindicator luat în considerare (relevanþã, eficacitate, impact, durabilitate dinpunct de vedere economic, social ºi al protecþiei mediului). Astfel au existatdiferite abordãri, proiectul referitor la utilizarea rumeguºului fiind apreciat decãtre ambele echipe, în timp ce proiectul referitor la înfiinþarea unei staþii detransfer pentru managementul deºeurilor a avut parte de comentarii variate,fiind considerat un proiect controversat din cauza locaþiei - o potenþialã arieprotejatã, ºi incomplet - neavând în vedere ºi alte tipuri de deºeuri precum celebiodegradabile sau periculoase.
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
18
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Referitor la transparenþa informaþiilor privind proiectele implementate cusprijinul fondurilor europene, a fost idenitificatã o serie de probleme privindstructura instituþionalã, accesul la informaþie ºi consultarea publicã. Încompletarea propunerilor indicate de cãtre expertul polonez pentrusoluþionarea unor astfel de probleme a venit un alt exerciþiu, realizat de cãtreexpertul român implicat în evenimentul de instruire. Acesta a propusparticipanþilor sã realizeze o analizã criticã a capacitãþii actuale a sectoruluide mediu din România, sã identifice clar elementele care aduc un plus devaloare, recunoaºterea ºi puterea sectorului de mediu, dar ºi cele care indicão anumitã vulnerabilitate a acestuia ºi dificultãþi în atingerea unor obiectivecomune; sã identifice ºi sã valorifice acele situaþii care pot avantaja o acþiunecomunã a organizaþiilor de mediu, precum ºi sã conºtientizeze ce situaþii potpericlita astfel de iniþiative.
În acest mod, s-a subliniat necesitatea funcþionãrii unei reþele de ONG-uridedicate activitãþii de monitorizare a fondurilor europene, cu atât mai mult cucât în aceastã perioadã, în diferite structuri guvernamentale are loc numireamembrilor comitetelor de monitorizare, iar desemnarea de reprezentanþi aisectorului neguvernamental în astfel de structuri este un aspect de primãimportanþã.
O oportunitate în continuarea acþiunilor ONG-urilor interesate sã realizezemonitorizarea proiectelor finanþate prin fonduri ale Uniunii Europene oconstituie derularea unui program complementar, ce îºi propune activarea unuigrup de lucru la nivel naþional, pe modelul grupurilor “watchdog” existente înalte þãri din Uniunea Europeanã, care sã preia ºi sã dezvolte experienþaînceputã prin proiectul de faþã. Întrucât participanþii au cãzut de acord cãexperienþa de lucru în reþea este de mare utilitate pentru membrii sãi ºi de unimpact mult mai puternic decât acþionând individual, s-a decis ca urmãtoareaacþiune comunã sã o constituie realizarea unui document care sã includã toatepropunerile ºi comentariile pe marginea programului operaþional de mediu,care sã fie transmis apoi autoritãþilor responsabile, precum Ministerul Mediuluiºi Gospodãririi Apelor ºi chiar instituþiilor de la nivel european.
19
Interpretarea chestionarelor de evaluare a permis idenitificarea impactului pecare organizarea unor astfel de activitãþi a avut-o pânã la momentul de faþã.Rãspunsurile primite au întãrit observaþiile de pe parcursul evenimentului,evidenþiindu-se mai multe aspecte: sesiunea de instruire a rãspuns în maremãsurã aºteptãrilor iniþiale, cuprinzând multe informaþii noi ºi utile; prezentareacomparativã a celor douã perspective (situaþia din Polonia - situaþia dinRomânia) precum ºi utilizarea de exemple s-au bucurat de o mare apreciere;prezentarea mecanismelor de evaluare a proiectelor/programelor au condusla o clarificare a acestor proceduri; s-a subliniat importanþa implicãrii ONG-urilor în proces; conºtientizarea necesitãþii de acþiune comunã, în cadrul uneistructuri precum reþeaua de ONG-uri pentru monitorizarea fondurilorstructurale ºi de coeziune; utilitatea împãrtãºirii din experienþa colegilor din alteþãri cu situaþie asemãnãtoare, precum Polonia, ºi dorinþa de a se replica ºi înRomânia astfel de exemple; necesitatea de a cunoaºte mult mai multe studii decaz din noile þãri membre ale Uniunii Europene ºi a exeperienþelor lor înmonitorizarea fondurilor europene.
Printre ideile exprimate pentru realizarea de acþiuni viitoare s-au remarcat:necesitatea de a se realiza o opinie comunã privind programul operaþional demediu, dorinþa participanþilor de a fi informaþi în legãturã cu cooptarea de noiparteneri în direcþia creºterii capacitãþii de a exprima un punct de vedereunitar; gãsirea unor soluþii pentru organizarea în fiecare regiune a unor grupuride ONG-uri pentru implicarea în acest proces de monitorizare; realizarea unuiset de criterii privind evaluarea proiectelor ºi stabilirea modalitãþilor pentruinfluenþarea deciziei în aceastã privinþã; dezvoltarea de parteneriate cuadministraþia publicã atât de la nivel central cât mai ales de la nivel regional;speranþa unei evoluþii pozitive a capacitãþii ONG-urilor în ceea ce priveºteasigurarea unei expertize de valoare. O concluzie generalã a constituit-ofaptul cã cele douã organizaþii iniþiatoare ale acestui tip de întâlniri se vorimplica în continuare în mobilizarea sectorului neguvernamental de mediu înproblema monitorizãrii investiþiilor susþinute din fonduri ale Uniunii Europene.
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
20
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
III. Studii de caz
A treia secþiune a acestui material prezintã conþinutul celor douã proiecteselectate spre monitorizare ºi metoda de analizã propusã. Informaþiile deprezentare a proiectelor de mai jos au fost obþinute din urmãtoarele surse:
- Dezvoltarea sistemelor de încãlzire bazate pe folosirea biomasei în cincizone turistice: Grue & Hornstrup Consulting Engineers (prezentareaproiectului ºi a metodelor de implementare); SC Go SA Gheorgheni;
- Pro Regione Pura: Primãria comunei Acãþari, judeþul Mureº (prezentareaproiectului ºi extrase din studiul de fezabilitate)
Mulþumim tuturor persoanelor care ne-au sprijinit în acest demers.
Metodologie de evaluarePentru obþinerea informaþiilor despre cele douã proiecte selectate pentrumonitorizare, au fost trimise o serie de cereri de informaþii publice ºi au fonstcontactate persoane responsabile de implementarea proiectelor la nivel local.Vizitele de studiu s-au desfãºurat în oraºul Gheorgheni ºi în comuna Acãþari,echipa de proiect fiind însoþitã de reprezentanþii organizaþiilor locale care aususþinut realizarea studiilor de caz: Amoeba Eco Center (Gheorgheni), FocusEco Center ºi Rhododendron (Acãþari).
Persoanele cu care au fost purtate discuþii pe tema proiectelor au fost:- Primãria Acãþari, Dl. Zsoltan Antal, consilier judridic;- SC Go SA Gheorgheni (operator local servicii energetice), D-na AgnesKimpian;
- Primãria Gheorgheni, Dl. Joszef Pap, primar;- Dl. Arpad Pal, fost primar, Gheorgheni.
Ca observaþie generalã, echipa de proiect s-a confruntat cu o serie deprobleme în obþinerea informaþiilor despre proiecte (conþinutul proiectului -obiective, activitãþi, rezultate, conþinutul contractului de finanþare etc.). Acestedate nu sunt centralizate, ci fiecare instituþie interesatã într-un fel sau altul deproiect (Primãrii, Ministere, Agenþii de Protecþia Mediului, consultanþi sausubcontractori) deþine o parte din documentaþia proiectului. Bineînþeles, mãsura
21
în care informaþia despre un proiect este accesibilã depinde în mod direct dedisponibilitatea reprezentanþilor instituþiei respective de a o oferi. Spreexemplu, am putut avea acces mai uºor la informaþii furnizate de firma deconsultanþã danezã care s-a ocupat de proiectul Rumeguº 2000 (studiu dereferinþã ºi design-ul proiectului) decât de la primãria localã, care ne-a pututpune la dispoziþie doar o serie de date extrase din proiect, afirmând cã nudeþine întreaga documentaþie tehnicã ºi de mediu. Dacã se recurge la cererilede informaþii de interes public, procesul de obþinere a documentaþiei poate fiîngreunat de proceduri administrative sau de lipsa de coordonare întreangajaþii aceleiaºi instituþii publice.
Pentru evaluarea proiectelor s-a întocmit o Fiºã de evaluare în care s-au luat înconsiderare urmãtoarele criterii:
1. Relevanþa 2. Eficienþa3. Eficacitatea 4. Impactul5. Durabilitatea
La criteriul "Durabilitate" sunt menþionate o serie de sub-criterii, structurate pedomeniile economic, social, mediu ºi cultural. Pentru fiecare sub-criteriu suntstabiliþi indicatori care sã faciliteze o notare adecvatã a acestora; pentrufiecare indicator se acordã o notã de la 1 la 5 (1-minim, 5-maxim), în funcþiede mãsura în care se considerã cã proiectul aduce îmbunãtãþiri faþã de situaþiainiþialã, conform principiilor dezvoltãrii durabile, apoi se face o mediearitmeticã a notelor acordate pentru fiecare criteriu ºi se comparã totalul cuvaloarea maximã (nota 5).
Trebuie menþionat cã secþiunea de mai jos este rezultatul unui exerciþiu realizatîmpreunã cu reprezentanþii organizaþiilor neguvernamentale de mediu care auparticipat la a doua sesiune de instruire. Acest exerciþiu nu îºi propune sãfurnizeze date complete despre proiectele prezentate, ci sã genereze un modelde monitorizare/evaluare a unui proiect. O analizã completã necesitãparticiparea unor experþi în domeniul în care se realizeazã proiectului ºi ocercetare complexã de documentaþie, care trebuie sã se afle, în forma sacompletã, la dispoziþia celor care monitorizeazã proiectul (ceea ce deseori nuse întâmplã). Pe de altã parte, utilizarea unei fiºe de monitorizare
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
22
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
este extrem de utilã atunci când se doreºte formularea unor puncte de vederebine articulate ºi logice referitoare la un proiect, chiar ºi în situaþia unor dateincomplete, utilizând o serie de criterii de analizã.
Fiecare dintre proiecte a fost analizat de câte douã grupuri de lucru în cadrulcelei de-a doua sesiuni de instruire pentru ONG-urile de mediu; punctajelefinale au fost calculate fãcându-se media aritmeticã a notelor celor douãgrupuri, iar observaþiile sunt cele asumate în plenul discuþiilor.
STUDIUL DE CAZ I: Proiectul "Pro regione pura - Înfiinþarea unuiserviciu public de salubritate ºi colectare a deºeurilor menajere înmicro-regiunea Valea Nirajului"
A. Prezentarea proiectuluiProiectul este finanþat de Uniunea Europeanã prin Programul Phare 2003 -Coeziune Economicã ºi Socialã, Schema de investiþii pentru proiecte mici degestionare a deºeurilor. Ca localizare, vizeazã judeþul Mureº, regiunea 7Centru - comunele: Acãþari, Gheorghe Doja, Crãciuneºti, Pãsãreni, Gãleºti,Vãrgata, Eremitu, Mãgherani, Bereni, Hodoºa, Corunca, Livezeni, precum ºioraºul Miercurea Nirajului.
Total costuri eligibile ale proiectului: 928467,43 EUR.Suma solicitatã de la MIE: 835083,43 EUR.Perioada de implementare: noiembrie 2005 - prezent (durata proiectului - 18luni).
Scopul proiectului este înfiinþarea unui serviciu public de salubrizare pentrucolectarea selectivã a deºeurilor, comun pentru cele 12 comune ºi oraºulMiercurea Nirajului din microregiunea Valea Nirajului, judeþul Mureº.Grupurile þintã afectate direct de implementarea proiectului sunt locuitorii celor13 unitãþi administrative, cu 67 localitãþi, adicã 36679 locuitori, precum ºi toþicei care vor beneficia de serviciile turistice din zonã.Activitãþile se vor desfãºura vizând toate sectoarele identificate: lucrãri degestionare a deºeurilor, structurile aferente gestionãrii deºeurilor, reabilitarea
23
structurilor de infrastructurã a mediului ºi dezvoltarea urbanã, îmbunãtãþindastfel atractivitatea acestei zone din punct de vedere turistic, economic ºi, nu înultimul rând, siguranþa sãnãtãþii publice.
Obiectivele generale ale proiectului sunt: 1. Reducerea semnificativã a volumului deºeurilor;2. Îmbunãtãþirea substanþialã a managementului gestionãrii deºeurilor prin
crearea unui sistem durabil destinat acestui sector ºi a protecþiei mediuluiîn microregiunea Valea Nirajului.
Obiectivele specifice sunt:1. Implementarea prioritãþilor Planului Naþional de Dezvoltare, a
directivelor UE pentru sporirea potenþialului de investiþii, implementareaprioritãþilor din Planul Regional de Gospodãrire a Deºeurilor, precum ºidin Planul Local de Activitãþi pentru Protecþia Mediului a Judeþului Mureº;
2. Îmbunãtãþirea capacitãþii autoritãþilor administraþiei publice locale dinmicroregiunea Valea Nirajului de a contribui la protecþia mediului;
3. Introducerea ºi îmbunãtãþirea metodelor eficiente ºi simple de tratare adeºeurilor cu un raport cost-beneficiu satisfãcãtor.
Se vor avea în vedere urmãtoarele mãsuri prioritare: 1. Introducerea sistemului de colectare selectivã în microregiunea Valea
Nirajului;2. Reducerea volumului de deºeuri depozitate, inclusiv deºeurile
periculoase;3. Reducerea cantitãþii de deºeuri biodegradabile;4. Reducerea impactului depozitelor de deºeuri asupra mediului;5. Reducerea cantitãþii de deºeuri depozitate necontrolat;6. Conºtientizarea în rândul populaþiei a responsabilitãþii pe care o avem
în problema protecþiei mediului.
Necesitatea proiectuluiÎn unele localitãþi din zonã existã colectare organizatã, însã problemacolectãrii selective nu a fost abordatã în nici un fel, iar în alte localitãþi nu existãcolectare organizatã. Prevederile legislaþiei interne obligã autoritãþile locale la
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
24
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
organizarea colectãrii selective a deºeurilor. Astfel HG nr. 349/2002 ºi HGnr. 899/2004 impun sarcini concrete în acest sens.
Este cunoscut faptul cã hotãrârile administrative nu pot rezolva singure acesteprobleme, fiind necesare mai multe mãsuri:
1. Conºtientizarea populaþiei despre avantajele directe ºi indirecte alecolectãrii selective ale deºeurilor;
2. Schimbarea atitudinii locuitorilor faþã de deºeurile menajere, schimbândnoþiunea de "eliminare a deºeurilor" cu noþiunea de "gospodãrire adeºeurilor";
3. Conºtientizarea populaþiei despre impactul negativ asupra mediului aldeºeurilor eliminate, compromiterea frumuseþii naturale a râului Niraj ºia zonelor de dealuri ºi pãduri din vecinãtate;
4. Implicarea autoritãþilor locale ºi a organizaþiilor neguvernamentale(ONG-uri) în activitãþi de colectare selectivã;
5. Reducerea la minimum a cheltuielilor ce trebuie suportate de populaþiepentru colectare ºi transport prin creºterea gradului de valorificare adeºeurilor reciclabile;
6. Informarea populaþiei despre sprijinul financiar acordat de organismeleUniunii Europene pentru implementarea tehnologiilor moderne, eficientede gospodãrire a deºeurilor.
Grupurile þintãPrezentul proiect se adreseazã locuitorilor din zona tratatã, care în prezent nubeneficiazã de servicii organizate de salubritate, sau costurile acestor serviciisunt foarte ridicate. În ambele cazuri locuitorii sunt obligaþi la eliminareareziduurilor în locuri ºi în condiþii nepermise, astfel s-au creat imense depoziteilegale de deºeuri în toatã zona Vãii Nirajului, pe vãile pârâurilor, în gropi, pepãºuni, pe marginile drumurilor, pe câmp.
Prin implementarea prezentului proiect toþi locuitorii din zonã vor beneficia deservicii de salubritate bine organizate la costuri reduse. Zonele afectate pânãîn prezent de depozitele ilegale vor dispãrea creând un mediu curat, sãnãtoscare va asigura ºi o bazã de dezvoltare a turismului rural. Beneficiariiprezentului proiect vor fi ºi societãþile care recicleazã deºeurile având la dispo-
25
ziþie o cantitate mare de materie primã reciclabilã la preþ scãzut. Beneficiar alproiectului va fi întreaga economie naþionalã prin scãderea consumurilorenergetice. Unitãþile turistice vor fi de asemenea beneficiari al acestorprograme prin atragerea mai multor turiºti dornici de un turism ecologic. Agenþiieconomici care îºi desfãºoarã activitatea în zonã, vor beneficia de serviciile desalubrizare din acest proiect.
Totalul beneficiarilor: 14 localitãþi (13 comune ºi un oraº) - 36 679 locuitori.
Activitãþile specifice ale proiectului:a) Activitãþi premergãtoarePrimãriile vor organiza întâlniri de conºtientizare a populaþiei în legãturã cuavantajele colectãrii selective a deºeurilor, vor prezenta activitãþile detaliate,vor încheia convenþii cu reprezentantul fiecãrei gospodãrii. ONG-urile dinzonã împreunã cu conducerea ºcolilor ºi pãrinþi ai elevilor vor inventariagropile ºi depozitele ilegale ºi vor stabili un plan de mãsuri pentru eliminarealor. Prin grija primãriilor fiecare beneficiar va primi instrucþiunile necesarecolectãrii selective ºi instrucþiuni pentru realizarea propriilor platforme decompostare.
b) Derularea activitãþilorFiecare gospodãrie va fi dotatã cu saci de plastic prevãzuþi cu bandã coloratãºi li se va comunica data colectãrii fiecãrui sortiment. Colectarea va fi realizatãcu autogunoiere respectiv autotransportor-containere la data stabilitã anterior.Trimestrial se vor organiza acþiuni de colectare a obiectelor scoase din uzprecum ºi a anvelopelor uzate. De asemenea, trimestrial vor fi colectate ºideºeurile periculoase.
Conform programului stabilit pentru eliminarea depozitelor ilegale se vaasigura baza logisticã (transportoare, containere, gunoiere) necesarã acesteiactivitãþi. Aceste activitãþi se vor realiza inclusiv la nivelul blocurilor de locuinþeprin intermediul administratorilor ºi responsabililor de scarã, precum ºi lasocietãþile comerciale din zonã pe baza unui contract. Reziduurile selectate lasursã vor fi transportate la baza de selecþie Acãþari.
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
26
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
c) Activitãþi desfãºurate la baza de selecþieFiecare sortiment va fi reselectat cu ajutorul unei benzi de selecþie cu o lungimede 20 m. Prin reselectare specializatã se vor realiza sortimente de acelaºi felprelucrate primar ºi pregãtite pentru valorificare (de ex.: materialul plastic se vasorta în 5 variante în funcþie de tip, PE, PP, etc). Astfel, hârtia ºi cartonul vor fipresate în baloþi, sticla de aceeaºi culoare va fi depozitatã în containereseparate, plasticul va fi balotat, granulat ºi ambalat în saci, textilele ºi metalulbalotate, iar deºeurile periculoase colectate în containere speciale vor fitransportate ºi depuse la rampa ecologicã Ungheni. Deºeurile mixte provenitedin refuzul de compostare, oase, cojile de la fructele citrice, cenuºã ºi altemateriale în cantitãþi mici vor fi transportate de asemenea la rampa ecologicã.Din dezmembrarea diverselor obiecte scoase din uz, elementele din lemn vorfi transportate ºi depozitate pentru a putea fi utilizate ulterior ca lemn de foc.Anvelopele ºi alte obiecte din cauciuc vor fi de asemenea valorificate.
Pentru realizarea obiectivelor propuse în cadrul proiectului au fost incluseurmãtoarele:1. La fiecare acþiune de colectare selectivã se va înmâna gospodãriilor câte
un sac de plastic pentru fiecare sortiment de deºeu. Sacii de plastic vor fiinscripþionaþi cu benzi autocolante colorate pentru fiecare tip de reziduucolectat. Fiecare gospodãrie va primi un caiet cu instrucþiuni de colectareselectivã ºi instrucþiuni pentru realizarea platformelor proprii de compost.
2. Se vor încheia convenþii între prestator ºi reprezentantul fiecãrei gospodãriiprin care prestatorul se obligã la colectarea periodicã a deºeurilorconform graficului, iar reprezentantul gospodãriei se obligã la colectareaselectivã.
3. Blocurile de locuinþe vor fi dotate cu câte un container din material plasticde 1100 l cu capac plat pentru gunoi menajer, un container pentrucolectare de hârtie de 1100 l, un container pentru colectare de materialplastic ºi unul pentru sticlã. Containerele pentru hârtie ºi PET vor aveacapacul adaptat în acest sens.
4. Colectarea periodicã a deºeurilor selectate va fi realizatã cu douãautogunoiere cu compactare tip ROTOPRESS cu capacitate de 15 mc ºiautotransportor containere 2 bucãþi.
27
Dupã încheierea finanþãrii externe asociaþiile localitãþilor vor constitui osocietate comercialã pentru continuarea activitãþilor de colectare, selectare ºiprelucrare a deºeurilor. Costurile colectãrii selective vor fi asigurate parþial dinvalorificarea prin vînzare a deºeurilor selectate ºi prelucrate primar, precum ºiprin contribuþia grupurilor beneficiare.
Descrierea tehnologicã ºi funcþionalãAmplasamentul propus pentru staþia de selectare a deºeurilor este un terenviran aflat în patrimoniul public al comunei Acãþari.
Prin prezentul proiect se urmãreºte colectarea selectivã de la sursã areziduurilor menajere din toate localitãþile abordate. Pentru realizareascopurilor propuse, fiecare gospodãrie va fi dotatã cu saci de plastic pentrufiecare sortiment selectat. La baza de selecþie ºi transfer Acãþari se va realizareselectarea reziduurilor, compactarea, respectiv pregãtirea sortimentelor învederea valorificãrii sau a depozitãrii.
În urma studiului realizat în zonã pe valea Nirajului ºi în zona apropiatãpârâurilor s-au descoperit zeci de depozite ilegale de deºeuri. Princonºtientizarea populaþiei, cu sprijinul ONG-urilor se propune eliminareaacestor depozite ilegale ºi reducerea posibilitãþii apariþiei unor noi depozitenecontrolate.
Deºeurile provenite din colectarea selectivã ºi reabilitarea depozitelor existentevor fi transportate ºi reselectate la baza de selecþie ºi prelucrare Acãþari.
Materialele organice compostabile vor fi reþinute la sursã parþial (gropiindividuale) unde vor fi realizate gropi de compost individuale, conforminstrucþiunilor din prezentul proiect. Tehnologia realizãrii composturilor dindeºeuri de tip organic este descrisã în literatura de specialitate pentru unitãþimari care prelucreazã zeci de mii de tone de deºeuri organice. Prin prezentulproiect fiecare gospodãrie va primi instrucþiuni de realizare a unor platformeproprii de compostare de foarte micã capacitate, care vor putea fi realizate cucosturi minime ºi eficienþã maximã.
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
28
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Proiectul are urmãtoarele prioritãþi imediate:1. reducerea impactului depozitelor de deºeuri asupra mediului;2. realizarea unei infrastructuri ºi metodologii de colectare selectivã a
deºeurilor în zonele în care nu existã un sistem public de salubrizare ºireabilitarea sistemelor existente.
Prin prezentul proiect se urmãreºte: 1. reducerea volumului deºeurilor depozitate;2. valorificarea prin compostare a deºeurilor biodegradabile;3. reducerea impactului depozitelor asupra mediului;4. eliminarea depozitelor ilegale;5. eliminarea posibilitãþilor formãrii de noi depozite necontrolate.
Rezultate aºteptate a. Cei 36679 de locuitori ai regiunii, precum ºi sutele de vizitatori care vinanual la pensiunile din regiune vor fi utilizatorii serviciului public de colectareselectivã a deºeurilor.
Desfiinþarea gropilor de gunoi ilegale de pe malul pârâului Niraj, precum ºi depe marginea satelor ºi remedierea treptatã a efectelor poluante ale acestordepozite va reabilita pitorescul zonei, va reda terenurile destinaþiei anterioare(cele cu destinaþie agricolã având o tendinþã de epuizare treptatã), ºi va refaceechilibrul ecosistemelor bogate de a lungul pârâului Niraj (zonã protejatã ºimonitorizatã, propusã sã fie desemnatã ca sit Natura 2000, pe baza DirectiveiPãsãri a Uniunii Europene). Refacerea echilibrului naturii din zonã ar influenþaîn mod cert viaþa oamenilor, dat fiind faptul cã majoritatea lor se ocupã cuagricultura, câºtigându-ºi existenþa din resursele naturii, iar întreprinzãtoriituristici îºi vor putea dezvolta activitatea în domeniul agroturismului, alturismului rural, precum ºi al ecoturismului. Se va îmbunãtãþi în mod evidentcalitatea apei pârâului Niraj, iar deºeurile nu se vor aduna pe suprafaþa apei,creând un aspect neplãcut.
Prin dezvoltarea infrastructurii edilitar-gospodãreºti se va încetini procesul demigrare a populaþiei ºi descreºterea populaþiei din zonele rurale. Dezvoltareageneralã a zonei va atrage noi investiþii ºi va genera dezvoltarea celor existente.
29
Prin înfiinþarea serviciului public de salubrizare pentru colectarea selectivã adeºeurilor vor fi create noi locuri de muncã, fiind necesar 22 de angajaþi pentrufuncþionarea unei astfel de servicii.
Prin reciclarea deºeurilor colectate, ºi astfel prin fluxul de numerar continuu înbugetul serviciului, se vor reduce semnificativ cheltuielile suportate de populaþiepentru colectare ºi transport. Se va reabilita întreaga imagine esteticã aregiunii.
b. O infrastructurã edilitarã completã este baza dezvoltãrii tuturor activitãþiloreconomice dintr-o regiune. Prin înfiinþarea serviciului public de salubrizarepentru colectarea selectivã a deºeurilor, proiectul "Pro regione pura" vagaranta agenþilor economici prezenþi în zonã posibilitatea elaborãrii uneistrategii de management modern ºi chiar elaborarea unei strategii în vedereareducerii poluãrii mediului cu deºeuri - reziduri industriale (pentru factoripoluanþi majori).
Prin componenta de publicitate a acestui proiect se va recomanda agenþiloreconomici, factori potenþiali de poluare a mediului, întocmirea propriilorstrategii de reducere a poluãrii, precum ºi eliminarea totalã a depozitelor dedeºeuri din terenurile aferente sediilor ºi punctelor de lucru.
Prin implementarea proiectului "Pro regione pura" se va crea posibilitateatratãrii corespunzãtoare a capitolelor de protecþia mediului în diferite strategiigenerale de dezvoltare ale autoritãþilor administraþiei publice locale dinmicroregiunea Valea Nirajului, precum ºi a celorlaltor unitãþi publice sauprivate. În aceste strategii, planuri ºi proiecte va fi inclusã problema deºeurilorcu soluþii concrete privind rezolvarea lor.
Rezultate conform studiului de fezabilitateÎn decursul unui an se estimeazã a se selecta 11.651 tone de deºeuri dinlocalitãþile vizate, din care: 5.826 tone compostabil; 932 tone plastic; 466tone sticlã; 235 tone metal; 813 tone hîrtie; 466 tone textile ºi 2.913 tone altedeºeuri.
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
30
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Informaþii tehnice1. Suprafaþa ºi situaþia terenului care urmeazã a fi ocupat de cãtre lucrãrile deinvestiþii:Suprafaþa ocupatã de construcþiile propuse este de 5400 mp ºi face parte dindomeniul public din patrimoniul Consiliului Local al Comunei Acãþari. Zonaeste denumitã Pereº ºi are ca vecinãtãþi terenuri particulare ºi un drum deacces. Terenul este evidenþiat în CF nr. 618 satul Gruiºor, Comuna Acãþari, nr.cadastral 254/1/11 în suprafaþã totalã de 9831 mp.
2. Construcþia propusã este o halã cu urmãtoarele caracteristici:- Regim de înãlþime: parter;- Suprafaþa construitã de 14,95 x 54,15 = 809,55 mp;- Înãlþimea variabilã între 3,55 - 4,20 m (3,70 - 4,35 m faþã de nivelulnatural al terenului).
3. ReþeleNu existã reþele de apã, gaz, canalizare sau de altã naturã, care necesitã a fideviate sau protejate.
4. Structura constructivãHalã Lindab tip LVP45 - New design cu acoperiº pe ferme metalice, învelitoarede asemenea din LINDAB cu urmãtoarele spaþii: halã pentru sortare 205,00mp; garaje 170,85 mp; trei birouri 30,76 mp; un depozit 41,00 mp; un vestiar14,50 mp; grupuri sanitare; un numãr de 10 platforme pentru containere,amplasate pe ambele pãrþi ale benzii transportoare.
5. Principalele tipuri de echipamente folosite pentru dotarea construcþiei:- cântar pod-basculã,- bandã transportoare,- utilaj granulator,- utilaj balotator,
- containere tipizate.
31
6. Instalaþii - soluþii tehnice pentru iluminat, curent electric, alimentare ºicanalizare apãIluminatul se va asigura prin racord la reþeaua existentã. Încãlzirea va fiasiguratã prin radiatoare electrice, termostate cu tablou de comandã automat.Iluminatul va fi realizat folosind corpuri de iluminat fluorescente tip FIPRA 2x40,adicã 2x20 în birouri ºi vestiare, respectiv reflectoare ELBA 250 W în halã (6bucãþi) cu construcþie etanºã.
Instalaþii sanitare: grupurile sanitare vor fi racordate la o sursã proprie de apãdotatã cu staþie hidrofor. Apa caldã va fi asiguratã prin 2 boilere electrice a120 l fiecare. Apele menajere uzate vor fi deversate într-un bazin vidanjabil de10 mc, de unde vor fi evacuate periodic de unitãþi specializate.
Instalaþii de ventilaþie: Hala de selectare va fi echipatã cu 2 ventilatoareexhaustor pentru a asigura aerul proaspãt necesar desfãºurãrii activitãþii.
7. Utilitãþile incluzând descrierea soluþiilor tehnice adoptate pentru instalaþiileelectrice, de încãlzire ºi de canalizare, precum ºi pentru alimentarea cu apã, etc.Asigurarea grupurilor sanitare cu apã rece va fi realizatã printr-o conductã PP32 de 6 bari legatã la staþia de hidrofor ºi puþul forat propus prin proiect.Energia electricã se va asigura prin extinderea reþelei din zonã. Se propuneprin proiect o linie aerianã cu cablu torsadat tip TOR 3 x 12+4 mmp, utilizîndu-se10 stâlpi tip SE 6.
8. Personalul angajat în timpul ºi dupã executarea proiectuluiTotal personal : 22 persoane, din care 20 persoane de execuþie.Locuri de muncã nou create: ªef secþie (1 persoanã); Casier (1 persoanã);Gestionar (1 persoanã); Muncitori calificaþi care sã conducã procesul deselectare (4 persoane); Muncitori necalificaþi la baza de selecþie (6 persoane);Personal necalificat, încãrcãtori (2 persoane); Conducãtori Auto (4 persoane);Mecanic de întreþinere / ºofer de rezervã (1 persoanã); Paznic (2 persoane).
Costul total estimat al proiectului: valoarea totalã a investiþiei - 32.060.199 mii lei.
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
32
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Principalii indicatori tehnico-economiciValoarea totalã: 32.060.199 mii lei, din care C + M = 9.908.833 mii leiFluxul de numerar: INV / C+M = 32.060.199 / 9.908.833 = 3,23Durata execuþiei: 14 luni
Capacitãþi (unitãþi fizice): 350 tone/lunã, respectiv 4.200 tone/an deºeusortat ºi selectat.
Analiza fluxului de numerarÎn variantã optimistã în care este prezentat fluxul de numerar în primul an alimplementãrii proiectului s-a considerat cã preþul de vânzare a deºeurilor dinplastic (PET) este de 250 EUR/to, în condiþiile în care Guvernul Românieisubvenþioneazã 9.600 lei/kg la preþul PET. În calcule s-a considerat cã preþulde depozitare a deºeurilor la rampa ecologicã Ungheni este de 12,75 EUR/to.Contribuþia poulaþiei este simbolicã, de conºtientizare, anume 10.000lei/lunã/persoanã. Dupã terminarea finanþãrii PHARE sacii de plastic vor fiachiziþionaþi din încasãrile proprii ale societãþii: 13 saci de plastic/gospodãrie/lunã = 39.000 lei
În varianta pesimistã a determinãrii fluxului de numerar, fluxul de numerar s-adeterminat luând în calcul posibilitatea creºterii preþurilor la combustibil ºienergie cu 25%, ºi creºterea salariilor cu 30%. Preþul de vânzare a deºeurilordin material plastic, PET, a scãzut considerabil în contextul în care Guvernul numai subvenþioneazã colectarea ºi reciclarea lor. Un risc major în derulareaactivitãþii îl poate reprezenta ºi vînzarea neautorizatã a deºeurilor selectate lasursã. Din momentul achiziþionãrii din surse proprii a sacilor pentru reziduurileselectate, contribuþia poulaþiei va fi dublatã, va fi de 20.000 lei/lunã/persoanã. Pierderile apãrute în varianta pesimistã vor fi compensate de laagenþii economici pentru serviciile prestate, sume care nu au fost cuprinse învarianta optimistã.
Producþie ºi vânzareLista produselor ºi preþurile de vânzare aferente lor:Plastic: Capacitatea anualã: 932 tone / Preþ de vânzare: 250 Eur/tonãHârtie: Capacitate anualã: 813 tone / Preþ de vânzare: 100 EUR/tonã
33
Sticlã: Capacitate anualã: 466 tone / Preþ de vânzare: 150 EUR/tonãMetal: Capacitate anualã: 235 tone, din care:
- produse din aluminiu: 30 tone / Preþ de vânzare: 380 EUR/tonã- metale feroase: 205 tone / Preþ de vânzare: 130 EUR/tonã
Textile: Capacitate anualã: 466 tone / Preþ de vânzare: 100 EUR/tonã
Costurile de personal detaliate pe structura personaluluiStructura personalului de execuþie:a. Muncitori calificaþi: 4 pers. › salariu brut: 7.000.000/pers./lunãb. Muncitori necalificaþi: 6 pers. › salariu brut: 5.000.000/pers./lunãc. Încãrcãtori auto: 2 pers. › salariu brut: 4.500.000/pers./lunãd. Conducãtori auto: 4 pers. › salariu brut: 7.500.000/pers./lunãe. Mecanic întreþinere › salariu brut: 6.500.000/lunãf. Paznici: 2 pers. › salariu brut: 5.500.000/pers./lunã
Cheltuielile generale ale companiei:1. Taxe:100.000.000 lei/an2. Retribuþii: 858.000.000 lei/an3. Instruire: 95.000.000 lei4. Administraþie:12.000.000 lei5. Marketing:15.000.000 lei/an
Finanþarea proiectuluiDin totalul valorii proiectului: 3.206.019,0 mii lei/85.711,0 Euro din fondurilede la bugetul statului ºi/sau bugetul local; 28.854.180,0 mii lei/771.399,0Euro din Programul PHARE, Linia de buget RO-2003/005-551.05.03.03.
B. Fiºa de evaluare a proiectuluiRelevanþa: în ce mãsurã problema identificatã este abordatã coresponzãtor încadrul proiectului? Punctaj: 5.Proiectul a fost considerat relevant, problema abordatã rãspunde uneiprobleme reale - colectarea selectivã a deºeurilor este o obligaþie legalã ºi nufusese abordatã în regiune.
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
34
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Eficienþa: în ce mãsurã acþiunile întreprinse ºi mijloacele utilizate conduc laîndeplinirea rezultatelor proiectului? Punctaj: 4Investiþia va creºte valoarea turisticã ºi de mediu a zonei, însã nu va firecuperatã pe termen scurt.
Eficacitatea: în ce mãsurã rezultatele proiectului contribuie la atingereascopului proiectului? Punctaj: 4Scopul enunþat poate fi atins, însã rãmâne problema unei abordãri integrate,care sã vizeze tot circuitul de management al deºeurilor (inclusiv reciclareapropriu-zisã).
Impactul: în ce mãsurã atingerea scopului proiectului contribuie la dezvoltarealocalã, regionalã sau naþionalã? Punctaj: 5Proiectul are impact regional, care contribuie la dezvoltarea celor 14 unitãþiadministrative. Proiectul poate deveni un exemplu de bune practici la nivelregional pentru implementarea legislaþiei referitoare la managementuldeºeurilor, fiind primul proiect de acest tip în Regiunea 7 - Centru.
Durabilitatea: în ce mãsurã rãspunde proiectul urmãtoarelor criterii dedezvoltare durabilã? Punctaj: 4 (vezi fiºa de monitorizare completatã mai jos).
35
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
36
No
tã +
mo
tiva
þieEc
onom
ic -
4
Din
per
spec
tiva
cons
umur
ilor,
inve
stiþia
iniþi
alã
ºi ce
a de
între
þiner
e a
faci
litãþ
ilor c
reat
enu
pot
fi a
mor
tizat
e pe
term
ensc
urt.
Nu
sunt
furn
izat
e da
teca
re s
ã m
enþio
neze
cos
turil
ede
tran
spor
t ref
erito
are
lava
lorif
icar
ea d
eºeu
rilor
sele
ctat
e.
Soci
al -
4,5
Proi
ectu
l asig
urã
anga
jare
a a
22 d
e pe
rsoa
ne d
in z
onã,
iar
impl
emen
tare
a pr
oiec
tulu
i are
efec
t poz
itiv
în c
eea
cepr
iveº
te îm
bunã
tãþir
ea c
alitã
þiivi
eþii
locu
itoril
or (c
ondi
þii m
aibu
ne d
e lo
cuit,
gra
d cr
escu
tde
sãn
ãtat
e a
popu
laþie
i). S
em
enþio
neaz
ã im
pact
ul p
oziti
v
Ind
ica
tor
Inte
nsita
tea
mat
eria
lelo
r util
izat
e
Inte
nsita
tea
ener
getic
ã
Gen
erar
ea d
e de
ºeur
iin
dustr
iale
ºi m
unic
ipal
e so
lide
Sorta
re /
reci
clar
e
Dist
anþe
de
apro
vizi
onar
e sa
ude
sfac
ere
Num
ãr p
erso
ane
anga
jate
Num
ãr º
omer
i
Rapo
rtul b
ãrba
þi-fe
mei
Nut
riþie
cop
ii
Rata
mor
talit
ãþii
la c
opii
sub
5an
iD
urat
a de
via
þã
Sub
crit
eriu
Con
sum
ul d
em
ater
iale
Con
sum
de
ener
gie
Man
agem
entu
lde
ºeur
ilor
Tran
spor
tul b
unur
ilor º
ipr
odus
elor
Redu
cere
a gr
adul
uide
sãr
ãcie
Egal
itate
de
ºans
eN
utriþ
ieM
orta
litat
e
Crit
eriu
Con
sum
ºi
prod
ucþie
Echi
tate
Sãnã
tate
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
37
No
tã +
mo
tiva
þieal
pro
iect
ului
prin
edu
care
apo
pula
þiei î
n ce
ea c
e pr
iveº
teco
lect
area
sel
ectiv
ã a
deºe
urilo
r.
Med
iu -
4Pr
oiec
tul v
a sc
ãdea
gra
dul d
epo
luar
e a
solu
lui º
i a a
pelo
rdi
n zo
nã.
Prin
impl
emen
tare
a pr
oiec
tulu
inu
se
rezo
lvã
prob
lem
a de
ºeu-
rilor
com
posta
bile
(cu
o po
n-de
re d
e pe
ste 5
0% d
in to
talu
lde
ºeur
ilor î
n m
ediu
l rur
al),
fiind
prev
ãzut
în s
tudi
ul d
e fe
za-
bilit
ate
cã a
ceas
tã p
robl
emã
va p
utea
fi re
zolv
atã
la s
ursã
,pr
in c
ontri
buþia
cet
ãþen
ilor.
Ind
ica
tor
Pre-
ºcol
ar, P
rimar
, Gim
nazi
al,
Licea
l
Uni
vers
itarã
Post-
univ
ersit
arã
Supr
afaþ
ã de
locu
it pe
per
soan
ã
Num
ãrul
de
înre
gistr
ãri d
ecr
imin
alita
te
Rata
cre
ºterii
pop
ulaþ
iei
Emisi
i de
gaz
e cu
efe
ct d
e se
rãC
onsu
mul
de
subs
tanþ
e ce
afec
teaz
ã str
atul
de
ozon
Con
cent
raþii
le d
e po
luan
þi în
zon
ãSu
praf
eþe
degr
adat
eSu
praf
eþe
rezi
denþ
iale
Supr
afeþ
e in
dustr
iale
Supr
afeþ
e/lo
cuito
r
Supr
afeþ
e, c
alita
te
Supr
afeþ
e, c
alita
te
Sub
crite
riu
Educ
aþie
la c
opii
Educ
aþie
la a
dulþi
Con
diþii
de
locu
it
Rata
crim
inal
itãþii
Schi
mbã
ri de
popu
laþie
Încã
lzire
glo
balã
Deg
rada
rea
strat
ului
de o
zon
Cal
itate
a ae
rulu
iC
alita
tea
solu
lui
Urb
aniz
are
Parc
uri º
i grã
dini
Lacu
ri
Râur
i
Crit
eriu
Educ
aþie
Locu
inþe
Secu
ritat
e
Popu
laþie
Atm
osfe
rã
Tere
nuri
Ape
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
38
No
tã +
mo
tiva
þie
Real
izar
ea in
vesti
þiei î
ntr-o
zonã
înve
cina
tã u
nei p
oten
þi-al
e ar
ii pr
otej
ate,
pro
pusã
ca
sit N
atur
a 20
00, r
epre
zint
ãun
fact
or d
e ris
c pe
ntru
atin
-ge
rea
obie
ctiv
elor
pro
iect
ului
. N
u su
nt p
reze
ntat
e su
ficie
nte
date
refe
ritoa
re la
un
proc
esde
con
sulta
re a
pop
ulaþ
iei º
ide
înca
drar
e a
inve
stiþie
i înt
r-un
docu
men
t stra
tegi
c re
gion
al.
Cul
tura
l - n
u es
te c
azul
Ind
ica
tor
Surs
e, c
antit
ãþi,
calit
ate
Can
titãþ
i, tra
tare
Loca
lizar
e, z
onã
de p
rote
cþie
,in
dica
tor c
antit
ativ
Num
ãr d
e pa
rtici
panþ
i, ca
litat
eaob
serv
aþiil
or in
clus
e, c
alita
tea
studi
ului
Indi
cato
r can
titat
iv
Indi
cato
r can
titat
iv
Indi
cato
r can
titat
iv, n
umãr
de
even
imen
teIn
dica
tor c
antit
ativ,
sta
re a
ctua
lãde
con
serv
are
Indi
cato
r can
titat
iv, s
tare
act
ualã
de c
onse
rvar
e
Sub
crite
riu
Apã
pot
abilã
Apã
uza
tã
Spec
ii de
flor
ã ºi
faun
ãC
onsu
ltãri
publ
ice
Stud
iu d
e im
pact
Cãm
ine
cultu
rale
,ci
nem
a, te
atru
Sãli
ºi te
renu
ri de
spo
rt
Muz
ee /
Exp
oziþi
i
Mon
umen
te
Clã
diri
de p
atrim
oniu
Crit
eriu
Biod
iver
sitat
e
Eval
uare
aIm
pact
ului
asu
-pr
a M
ediu
lui
Locu
ri de
recr
eere
Artã
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
STUDIU DE CAZ II: Proiectul RO 0108.03.04.01.02: Dezvoltareasistemelor de încãlzire bazate pe folosirea biomasei în cinci zoneturistice - Oraºul Gheorgheni
A. Prezentarea proiectuluiProiectul contribuie la îmbunãtãþirea calitãþii mediului prin utilizarearumeguºului în calitate de combustibil pentru sistemele de încãlzire locale carefolosesc biomasa, în cinci oraºe turistice din România: Vlãhiþa, Gheorgheni,Huedin, Vatra Dornei ºi Întorsura Buzãului.
Scopul proiectului a fost dezvoltarea unor sisteme de încãlzire centralizatã încinci oraºe pe baza utilizãrii rumeguºului sau a altor deºeuri de lemn. Toatecele cinci locaþii sunt în zone muntoase ºi au o aprovizionarea stabilã curumeguº. Studiul de caz acoperã o singura locaþie, din zona centralã aRomâniei, oraºul Gheorgheni, din judeþul Harghita, unde o centralã termicã dincele cinci existente a fost refacutã pentru alimentarea cu rumeguº în loculpãcurii.
Proiectul vizeazã schimbarea combustibilului, adresându-se sectoruluiromânesc de termoficare. Scopul proiectului este substituirea combustibililorfosili (petrol ºi gaze naturale) cu deºeuri de lemn disponibile la nivel localprecum rumeguº, aºchii ºi scoarþã de copac provenind din industria deprelucrare a lemnului (fabrici de cherestea etc.) ºi silviculturã. Un aspectimportant al managementului carbonului din sectorul forestier în România ºi dinalte localitãþi din regiune este reprezentat de modul în care întreprinderile deprelucrare a lemnului folosesc ºi depoziteazã deºeurile de lemn. Halde mari dedeºeuri de lemn se acumuleazã pretutindeni în zonele forestiere din þarã.Numãrul mare de halde de deºeuri lemnoase cauzeazã poluarea apelor ºigenereazã emisii de CH4 ºi N2O în cantitãþi mari. Metanul are un potenþial deîncãlzire globalã de 21 de ori mai mare decât dioxidul de carbon, ceea ceînseamnã cã cea mai mare parte din reducerile de emisii de gaze cu efect deserã (GES) generate de implementarea acestui proiect vor proveni dinreducerea cantitãþilor de deºeuri lemnoase depozitate în naturã ºi dereducerea corespunzãtoare a emisiilor de metan. Calculele efectuate în cadrulstudiului de nivel de referinþã pentru acest proiect aratã cã 78% din reducerile
39
de emisii de GES sunt produse de reducerea cantitãþii de deºeuri lemnoasedepozitate în naturã. Astfel, proiectul poate fi clasificat drept Proiect deReducere a Emisiilor de Metan ce include ºi o reducere a emisiilor de dioxidde carbon prin substituirea combustibililor fosili cu biomasa. La calculareareducerii totale de emisii de GES generatã în diferitele scenarii de nivel dereferinþã nu au fost luate în calcul posibile reduceri ale emisiilor de N2O.
Tehnologiile utilizate în general în acest proiect se bazeazã pe tehnologiilestandard din sectorul termoficare din Europa de Vest, cu elemente-cheieprecum:1) sisteme de boilere pe bazã de biomasã cu control automat, cu eficienþã
ridicatã ºi cele mai moderne unitãþi de purificare a emisiilor;2) componente pre-izolate pentru sistemul de distribuþie;3) unitãþi de racordare a consumatorilor cu schimbãtoare de cãldurã cu plãci
pentru producerea descentralizatã a apei calde menajere ºi circuitecontrolate automat pentru furnizarea agentului termic de încãlzire;
4) conducte pre-izolate în subsolul clãdirilor.
Durata de viaþã a echipamentelor instalate în cadrul proiectului va fi deminimum 15 ani pentru sistemele de boilere pe bazã de biomasã în cazul încare sunt desfãºurate lucrãri insuficiente de intreþinere. Pentru conductele pre-izolate, durata de viaþã este estimatã la 30-40 de ani.
În 2003 a fost semnat un act denumit "Memorandum de Înþelegere" întreRomânia ºi Danemarca, în conformitate cu principiile Protocolului de la Kyoto.În acelaºi an reprezentanþi ai Ministerului Mediului ºi Gospodãririi Apelor dinRomânia ºi ai Guvernului danez au semnat un acord de proiect. Scopulacordului de proiect a fost sã asigure cã fondurile generate de comerþul cuemisii de CO2 între România ºi Danemarca vor fi utilizate pentru a finanþa oparte din costurile investiþionale ale proiectului. Acordul de proiect conþineaprobarea proiectului de cãtre statul gazdã ca proiect de Implementare înComun.
Finanþarea proiectului pentru componenta Gheogheni (2,2 milioane Euro)provine din mai multe surse: Agenþia Danezã de Protecþie a Mediului, Uniunea
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
40
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Europeanã prin intermediul Programului Phare 2001 - Proiecte mari deInfrastructurã Regionalã, Guvernul Romaniei (prin intermediul Agenþiei Românede Conservare a Energiei) ºi Municipalitatea Gheorghieni.
Perioada de implementare: 2003 - 2004.Beneficiarul proiectului este Primãria oraºului Gheorgheni.
Caracteristici-cheie ale proiectului:- utilizarea unei surse regenerabile de energie;- utilizarea unei surse de energie neutre din punct de vedere al emisiilor deCO2;
- utilizarea unor resurse energetice locale;- reducerea impactului de mediu al depozitãrii ilegale a deºeurilor lemnoaseprovenind din industria prelucrãrii lemnului;
- dezvoltarea unor noi sectoare de afaceri;- îmbunãtãþirea nivelului de trai;- preþ stabil al energiei la consumator (deconectarea de preþul petrolului);- reducerea sau eliminarea subvenþiilor de la bugetul naþional sau localpentru termoficare.
1. BoilerProiectul introduce o soluþie tehnologicã ce face posibilã utilizarea biomaseiumede drept combustibil. Se are în vedere astfel utilizarea biomasei (rumeguº,aºchii, scoarþã de copac) cu conþinut de apã de pânã la 55%. Potrivit unorreprezentanþi ai utilitãþii de termoficare din Gheogheni, conþinutul de apã alrumeguºului a atins în unele perioade 80%, ceea ce a avut o influenþã asupraeficienþei boilerului, dar nu a avut un impact semnificativ asupra calitãþiiserviciilor oferite consumatorilor.
Poate pãrea ciudat ca un stat precum România, cu resurse mari de biomasã, sãnu le utilizeze, iar importurile scumpe de gaze ºi petrol sã aibã loc an dupa an.Singura explicaþie identificatã în cadrul proiectului a fost indisponibilitatea unei
41
tehnologii puþin mai sofisticate necesarã combustiei biomasei umede ca produsdomestic pe piaþa româneascã ºi faptul cã echipamentele vestice erauconsiderate prea scumpe pentru utilitãþile publice. Ceea ce face ca problemasã fie ºi mai serioasã este incapacitatea de platã a consumatorului pentruserviciile publice precum încãlzirea, apa, serviciile de canalizare ºi energiaelectricã. Faptul cã serviciile furnizate de utilitãþile publice sunt adesea deslabã calitate reduce de asemenea dorinþa de a plãti sume substanþiale.
Tehnologia de boiler pe biomasa selectatã pentru acest proiect poate ficonsideratã de tip standard pe piaþa vesticã, cuprinzând o camerã decombustie cu cãrãmizi refractare ºi o bandã de alimentare automatã. Apa seevaporã pe banda de alimentare, sunt extrase gazele, iar deºeurile lemnoasesunt apoi arse. Sistemul de purificare a emisiilor cuprinde multicicloni ºi unitãþide filtrare cu saci, iar gazele de evacuare sunt direcþionate cãtre un coº de oþel.Cenuºa rezultatã din procesul de combustie este transportatã automat cãtre uncontainer închis, iar cenuºa este fie trimisã la un depozit de deºeuri fieîmpraºtiatã în pãduri drept îngrãºãmânt. Sistemele de boilere pe biomasã suntoperate automat pentru a asigura desfãºurarea în condiþii optime a proceselorde combustie. Biomasa nefiind un material omogen, alimentarea primarã ºisecundarã cu aer trebuie sã fie controlatã în continuu în ceea ce priveºteconþinutul de oxigen. Controlul aerului pentru ardere împreunã cu alimentareaautomatã cu combustibil din depozit ºi instalaþiile de control diferenþial alpresiunii nu pot fi operate eficient decât prin utilizarea unor tehnologii modernede control. Sistemele noi de boilere cuprind sisteme tehnice pentru tratareaapei de alimentare ºi instalaþii automate de stingere a incendiilor care sãintervinã în cazul arderii în sistemul de alimentare cu combustibil. Noile sistemede boilere pe biomasã nu folosesc combustibili fosili la pornire.
2. Modificãri ale reþelei de conducte ºi introducerea unor unitãþi de racordarea consumatorilorApa caldã era distribuitã cãtre consumatori printr-o reþea construitã pe principiulunui circuit cu patru componente, cu o conductã de alimentare ºi una de returpentru încãlzire, ºi o conductã de alimentare ºi una de retur pentru apa caldãmenajerã. Apa caldã era produsã în centralã, iar reþeaua de termoficare eraaºezatã în canale de beton cu izolaþii foarte slabe, iar în unele locuri fãrã izolaþie.
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
42
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
În proiect a fost înlocuit sistemul cu patru componente cu un sistem cu douãcomponente, tehnologie standard aplicatã în Europa de Vest, iar nivelul deconfort al cosumatorilor a fost îmbunãtãþit, o datã cu nivelul de eficienþã.
3. Înlocuirea conductelor în subsolul clãdirilor Conductele de distribuþie sunt situate în subsolul blocurilor de apartamente.Accesul în subsolurile clãdirilor poate fi dificil, iar conductele de apã,termoficare ºi canal au de obicei pierderi mari. Toate conductele de apã caldãdin subsolurile clãdirilor au fost înlocuite în cadrul proiectului cu conducte noi,pre-izolate.
4. Substituirea combustibililor fosiliConsumul de combustibil la centrala Gheorgheni
Scãderea consumului de combustibil de-a lungul anilor nu s-a datorat uneicreºteri a eficienþei boilerului, ci unei lipse a fondurilor pentru achiziþiacombustibilului. Aceasta a însemnat o scãdere în calitatea serviciilor, ce se afladeja la un nivel scãzut. Trebuie sã menþionãm cã pierderile din sistemul determoficare erau de circa 48%.
Consumul de biomasã proiectat la centrala Gheorgheni
Proiectul a prevãzut mãsurarea cantitãþilor de rumeguº folosit la centrale, însã înrealitate acestea au fost doar calculate pe baza cantitãþii de energie livratãconsumatorilor. Potrivit unor estimãri, centrala Gheorgheni a folosit în 2005 circa5-6000 de tone de rumeguº, iar producþia de energie a fost de 7600 Gcal.
Cercetãrile au arãtat cã cenuºa conþine în medie aproximativ 800 PPM (pãrþi
43
Localitatea Combustibil Unitatea 1997 1998 1999 2000 2001
Gheorgheni Pãcurã tone/an 1,181 1,298 858 601 855
Localitatea Deºeuri lemnoaseevacuate/arse, Tone/an
Cenuºa din arderea deºeurilorlemnoase, Tone/an
Gheorgheni 6965.2 35 - 70
pe milion) zinc, 100 PPM plumb, 15 PPM cobalt ºi 8 PPM cadmiu. Potrivitcercetãrilor, se recomandã utilizarea cenuºii de la centrale drept îngrãºãmântîn silviculturã pentru a asigura cã metalele grele nu ajung în circuitul hraneiumane. În urma unor comparaþii între cenuºã ºi îngrãºãmintele standard,conþinutul de minerale ale unei tone de cenuºã este egal cu cel al aproximativ200 kg de îngrãºãminte.
5. Reducerea emisiilor de GESPerioada de creditare pentru acest proiect de implementare în comun este de14 ani. Totalul reducerilor de emisii va fi de 715000 tone de echivalent CO2pentru toate cele 5 componente ale proiectului în perioada 2004-2017, dincare cota componentei Gheorgheni este de 153 000 tone.
6. Preþul de vânzare al energiei termice Preþul de vânzare a energiei termice menþionat mai jos cuprinde toate costurilede funcþionare ºi întreþinere ºi se presupune cã investiþia localã va fi recuperatãîntr-o perioada de 10 ani, cu o ratã internã de retur (IRR) de 8%. Valorile-cheieale acestui calcul sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Preþuri proiectate
Preþurile actuale ale energiei termice în România sunt reglementate,consumatorii plãtind 107,5 RON/Gcal (aproximativ 30 Euro). CentralaGheorgheni produce energie termicã la un cost de 101,2 RON/Gcal(aproximativ 29 Euro), majoritatea centralelor termice având costuri deproducþie de 170-200 RON/Gcal (aproximativ 48-57 Euro), diferenþa pânã lapreþul naþional fiind subvenþionatã de bugetul naþional ºi de bugetele locale.
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
44
Unitatea Gheorgheni
Vânzãrile anuale de energie termicã Gcal/an 8,747
Preþul energiei termice IRR = 8% euro/Gcal 8.35
Preþul energiei termice IRR = 8% euro/MWh 7.18
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Datele pentru cinci instituþii publice din Gheorgheni aratã o reducerea cu230000 RON (aproximativ 65000 euro) a cheltuielilor pentru energie termicãîn sezonul 2004-2005.
7. Aspecte socialeImplementarea proiectului aduce beneficii unei pãrþi importante din locuitoriicelor cinci oraºe din proiect. În toate oraºele respective sistemele determoficare sunt într-o stare proastã, iar unele sisteme erau deseori inoperabilesau, în cel mai bun caz, funcþionarea lor era instabilã, cauzând problemeserioase ºi disconfort pentru locuitori.
Dupã implementarea proiectului au mai fost racordate la reþeaua alimentatã decentrala pe biomasã înca un cartier, un liceu ºi un spital.
8. Noi afaceri Utilizarea deºeurilor lemnoase aduce noi oportunitãþi de afaceri în România.Aceste deºeuri sunt foarte puþin utilizate, iar potenþialul pentru extindereaacestei afaceri este foarte mare. În statisticile oficiale daneze, biomasa ºisursele regenerabile de energie reprezintã o componentã esenþialã: 36% dinproducþia de energie termicã pentru termoficare din Danemarca se bazeazãpe biomasã ºi arderea deºeurilor. Deºeurile lemnoase reprezintã circa 20500TJ/5700 GWh producþie anualã de energie primarã. Aceste valori trebuiecomparate cu o producþie energeticã anualã de circa 300 TJ în proiectulromânesc pe bazã de rumeguº, echivalând cu 1,5% din producþia energeticãpe bazã de deºeuri lemnoase din Danemarca.
45
Componenta Gheorgheni Numãr de apartamente încãlzite 410
Numãr de blocuri de apartamente racordate la reþea 17
Numãr de clãdiri individuale (locuinþe) racordate la reþea 16
Numãr de clãdiri individuale racordate la reþea 17Numãr total de persoane în apartamente 1230
Numãr total de persoane în clãdiri individuale (locuinþe) 58
Suprafaþa ocupatã de pãduri în Danemarca este de aproximativ 5200 km2, iarsuprafaþa cu pãduri din România este de aproximativ 64000 km2 - este evidentcã potenþialul pentru dezvoltare în România este remarcabil. Acest potenþial dedezvoltare a afacerilor nu include doar producþia de energie termicã, ci ºiprocesarea deºeurilor lemnoase, manipularea ºi transportarea deºeurilorlemnoase, care în Danemarca reprezintã o arie largã de afaceri, chiar dacãproducþia de deºeuri lemnoase a acestei þãri este mult mai micã decât înRomânia.
9. MonitorizareaObiectivul planului de monitorizare este sã ofere un cadru pentru colectarea ºimanagementul datelor privind performanþele pentru a monitoriza ºi verificareducerea emisiilor de GES generate de proiectul de Implementare în Comun.Verificarea este definitã drept audit periodic al reducerii emisiilor de GES ºi alconformãrii cu criterii de implementare în comun, efectuat de o terþã parte.
Nu a fost elaborat un plan de monitorizare a impactului social al proiectului,însã serviciile de încãlzire ºi apã caldã au fost îmbunãtãþite, iar subvenþiilepentru energie termicã nu mai sunt necesare, ceea ce înseamnã mai multefonduri publice pentru alte tipuri de cheltuieli.
10. Consultare ºi participare publicã Potrivit documentelor proiectului, consultarea factorilor interesaþi a fostrealizatã prin anunþuri în presa localã pentru o perioadã de minimum douãsãptãmâni în toate oraºele din cadrul proiectului. Nu au fost depuse comentariisau obiecþii faþã de implementarea proiectului. Nu au fost primite comentariidin partea unor factori sociali precum ONG-uri, autoritãþi locale de protecþie amediului, instituþii din domeniul silviculturii sau industria de prelucrare alemnului.
B. Fiºa de evaluare a proiectuluiÎn cadrul întâlnirii ONG-urilor de mediu au fost formate douã grupuri care auanalizat proiectul ºi l-au punctat în funcþie de criteriile de evaluare; discuþiile dinplen au definitivat punctarea acestui proiect, cu argumentele de rigoare.
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
46
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Criterii de evaluareRelevanþa: în ce mãsurã problema identificatã este abordatã corespunzãtor încadrul proiectului? Punctaj: 5.Proiectul rãspunde în mare mãsurã necesitãþilor locale în ceea ce priveºteîmbunãtãþirea ºi eficientizarea sistemului de încãlzire al oraºului Gheorgheni.
Eficienþa: în ce mãsurã acþiunile întreprinse ºi mijloacele utilizate conduc laîndeplinirea rezultatelor proiectului? Punctaj: 5.Este un proiect eficient întrucât nu se investeºte în plus în forþa de muncã, iarcosturile aferente achiziþionãrii de echipament ºi îmbunãtãþirii infrastructurii sepot amortiza într-un timp rezonabil.
Eficacitatea: în ce mãsurã rezultatele proiectului contribuie la atingereascopului proiectului? Punctaj: 5.Ca urmare a implementãrii proiectului va scadea preþul agentului termic laconsumator ºi se vor diminua emisiile de gaze cu efect de serã aferenteproducerii acestuia.
Impactul: în ce mãsurã atingerea scopului proiectului contribuie la dezvoltarealocalã, regionalã sau naþionalã? Punctaj: 5.Proiectul îmbunãtãþeºte calitatea vieþii unui grup-þintã semnificativ la nivel deoraº.
Durabilitatea: în ce mãsurã rãspunde proiectul urmãtoarelor criterii dedezvoltare durabilã? Punctaj: 4,5.
În cadrul întâlnirii reprezentanþilor ONG, proiectul de utilizare a biomaseipentru producerea de agent termic s-a bucurat de o apreciere deosebitã,obþinând un punctaj mare la capitolele relevanþã, eficacitate ºi impact, întrucâtsunt utilizate deºeuri, se fac reduceri de emisii de gaze cu efect de serã. Lacapitolul durabilitate, s-a obþinut un punctaj mediu ridicat, cu observaþii înprivinþa aspectului economic (ceea ce implicã gestionarea cantitãþii de cenuºãrezultatã, furnizarea cantitãþii corespunzãtoare de rumeguº) sau a aspectuluisocial (ceea ce vizeazã numãrul de persoane angajate).
47
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
48
No
tã +
mo
tiva
þieEc
onom
ic -
4,5
Rum
eguº
ul, c
are
urm
eazã
a fi
folo
sit p
entru
alim
enta
rea
cent
rale
i, es
te în
ace
stm
omen
t o re
surs
ã ab
unde
ntã
ºi ie
ftinã
în z
onã,
însã
exi
stãris
cul c
a, p
e vi
itor,
preþ
ul s
ãusã
cre
ascã
ºi/
sau
acce
sibili
tate
a sã
sca
dã.
Proi
ectu
l con
tribu
ie la
creº
tere
a ef
icie
nþei
ene
rget
ice
a sis
tem
ului
de
încã
lzire
.
Soci
al -
4
Proi
ectu
l asig
urã
cond
iþii m
aibu
ne d
e lo
cuit
pent
ruap
roxi
mat
iv 1
300
depe
rsoa
ne. D
e as
emen
ea,
faci
litea
zã în
cãlz
irea
insti
tuþii
lor p
ublic
e(a
dmin
istra
tive,
edu
caþio
nale
).
Ind
ica
tor
Inte
nsita
tea
mat
eria
lelo
r util
izat
e
Inte
nsita
tea
ener
getic
ã
Gen
erar
ea d
e de
ºeur
iin
dustr
iale
ºi m
unic
ipal
e so
lide
Sorta
re /
reci
clar
e
Dist
anþe
de
apro
vizi
onar
e sa
ude
sfac
ere
Num
ãr p
erso
ane
anga
jate
Num
ãr º
omer
i
Rapo
rtul b
ãrba
þi-fe
mei
Nut
riþie
cop
ii
Rata
mor
talit
ãþii
la c
opii
sub
5an
iD
urat
a de
via
þã
Sub
crit
eriu
Con
sum
ul d
em
ater
iale
Con
sum
de
ener
gie
Man
agem
entu
lde
ºeur
ilor
Tran
spor
tul b
unur
ilor º
ipr
odus
elor
Redu
cere
a gr
adul
uide
sãr
ãcie
Egal
itate
de
ºans
eN
utriþ
ieM
orta
litat
e
Crit
eriu
Con
sum
ºi
prod
ucþie
Echi
tate
Sãnã
tate
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
49
No
tã +
mo
tiva
þiePr
oiec
tul n
u of
erã
noi l
ocur
ide
mun
cã.
Med
iu -
5Im
plem
enta
rea
proi
ectu
lui
cont
ribui
e la
redu
cere
aem
isiilo
r de
gaze
cu
efec
t de
serã
în d
ouã
mod
uri:
- elim
inar
ea d
epoz
itelo
r ile
gale
de ru
meg
uº d
in n
atur
ã, º
i- e
limin
area
une
i ins
tala
þii d
ear
dere
alim
enta
te c
uco
mbu
stibi
li fo
sili (
pãcu
rã).
Proi
ectu
l con
tribu
ie la
îmbu
nã-
tãþir
ea c
alitã
þii s
olul
ui º
i ape
lor,
Ind
ica
tor
Pre-
ºcol
ar, P
rimar
,G
imna
zial
, Lic
eal
Uni
vers
itarã
Post-
univ
ersit
arã
Supr
afaþ
ã de
locu
it pe
per
soan
ã
Num
ãrul
de
înre
gistr
ãri d
ecr
imin
alita
te
Rata
cre
ºterii
pop
ulaþ
iei
Emisi
i de
gaz
e cu
efe
ct d
e se
rãC
onsu
mul
de
subs
tanþ
e ce
afec
teaz
ã str
atul
de
ozon
Con
cent
raþii
le d
e po
luan
þi în
zon
ãSu
praf
eþe
degr
adat
eSu
praf
eþe
rezi
denþ
iale
Supr
afeþ
e in
dustr
iale
Supr
afeþ
e/lo
cuito
r
Supr
afeþ
e, c
alita
te
Supr
afeþ
e, c
alita
te
Sub
crite
riu
Educ
aþie
la c
opii
Educ
aþie
la a
dulþi
Con
diþii
de
locu
it
Rata
crim
inal
itãþii
Schi
mbã
ri de
popu
laþie
Încã
lzire
glo
balã
Deg
rada
rea
strat
ului
de o
zon
Cal
itate
a ae
rulu
iC
alita
tea
solu
lui
Urb
aniz
are
Parc
uri º
i grã
dini
Lacu
ri
Râur
i
Crit
eriu
Educ
aþie
Locu
inþe
Secu
ritat
e
Popu
laþie
Atm
osfe
rã
Tere
nuri
Ape
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
50
No
tã +
mo
tiva
þie
la c
onse
rvar
ea b
iodi
vers
itatii
ºi la
un
bun
man
agem
ent a
lre
surs
elor
de
apã.
Exist
ã ris
cul c
a pr
oiec
tul s
ãîn
cura
jeze
des
pãdu
ririle
din
zonã
pen
tru a
furn
iza
mat
erie
prim
ã pe
ntru
func
þiona
rea
cent
rale
i.
Cul
tura
l - 5
Proi
ectu
l cre
ºte a
tract
ivita
tea
zone
i din
pun
ct d
e ve
dere
cultu
ral,
faci
litân
d de
zvol
tare
atu
rism
ului
.
Ind
ica
tor
Surs
e, c
antit
ãþi,
calit
ate
Can
titãþ
i, tra
tare
Loca
lizar
e, z
onã
de p
rote
cþie
,in
dica
tor c
antit
ativ
Num
ãr d
e pa
rtici
panþ
i, ca
litat
eaob
serv
aþiil
or in
clus
e, c
alita
tea
studi
ului
Indi
cato
r can
titat
iv
Indi
cato
r can
titat
iv
Indi
cato
r can
titat
iv, n
umãr
de
even
imen
teIn
dica
tor c
antit
ativ,
sta
re a
ctua
lãde
con
serv
are
Indi
cato
r can
titat
iv, s
tare
act
ualã
de c
onse
rvar
e
Sub
crite
riu
Apã
pot
abilã
Apã
uza
tã
Spec
ii de
flor
ã ºi
faun
ãC
onsu
ltãri
publ
ice
Stud
iu d
e im
pact
Cãm
ine
cultu
rale
,ci
nem
a, te
atru
Sãli
ºi te
renu
ri de
spo
rt
Muz
ee /
Exp
oziþi
i
Mon
umen
te
Clã
diri
de p
atrim
oniu
Crit
eriu
Biod
iver
sitat
e
Eval
uare
aIm
pact
ului
asu
-pr
a M
ediu
lui
Locu
ri de
recr
eere
Artã
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
IV. Concluzii
Considerãm cã proiectul "Dezvoltarea capacitãþii ONG-urilor de mediu pentrumonitorizarea Fondurilor Structurale ºi de Coeziune" a venit în întâmpinareanevoii organizaþiilor neguvernamentale de mediu din România de a se pregãtipentru perioada post-integrare în Uniunea Europeanã. Conform strategiilor ºiprogramelor naþionale ºi regionale, Fondurile Structurale ºi de Coeziune vorfinanþa o serie de proiecte de infrastructurã care pot avea un impact majorasupra mediului. Din aceastã perspectivã, este esenþial ca organizaþiileneguvernamentale sã se implice activ în procesul de monitorizare aimplementãrii proiectelor cu impact asupra mediului ºi sã colaboreze cuautoritãþile centrale ºi locale. Legislaþia privitoare la utilizarea fondurilorstructurale ºi de coeziune idenitificã aceastã relaþie de comunicare ºicolaborare dintre autoritãþile publice ºi ONG-uri ca o condiþie sine qua non aimplementãrii proiectelor finanþate din fonduri europene. Considerãm cã atâtadministraþia publicã, cât ºi sectorul neguvernamental pot beneficia de acestparteneriat, în condiþiile în care contribuþia celor douã pãrþi cu expertizaspecificã poate asigura cã fondurile sunt utilizate respectând legislaþia, dreptulcetãþenilor la un mediu curat ºi nevoile comunitãþilor cãrora li se adreseazãproiectele.
Cu toate acestea, este necesar sã menþionãm cã, din perspectiva societãþiicivile, monitorizarea proiectelor finanþate din fonduri structurale ºi de coeziuneeste un proces consumator de resurse financiare, umane ºi de timp. Astfel,implicarea ONG necesitã o alocare specialã de resurse, de care ONG-urileromâneºti de mediu considerãm cã nu dispun în acest moment. Rãmâne oprovocare pentru sectorul neguvernamental sã gãseascã aceste resurse, ovariantã fiind aceea idenitificatã în unele dintre noile state member ale UE, încare autoritãþile centrale acordã fonduri pentru ONG-uri pentru ca acestea sãîºi poatã finanþa activitãþile în interesul comunitãþilor pe care le reprezintã.
Considerãm cã activitatea de monitorizare prezentatã în acest document, deºinu are pretenþia de a fi un exerciþiu exhaustiv, este extrem de utilã pentru a oferi
51
ONG-urilor participante ºi celor care vor consulta materialul un punct deplecare în monitorizarea proiectelor finanþate din fonduri europene. Avantajulexerciþiului de monitorizare a fost acela cã ONG-uri de mediu cu arii deactivitate foarte diferite (energie, biodiversitate, ape, deºeuri, dezvoltareruralã) au putut exprima opinii ºi puncte de vedere conforme experienþei ºiexpertizei lor, contribuid la o abordare integratã a problemelor sau avantajelorfiecãrui proiect. În cursul proiectului s-a demonstrat cã fiºa de monitorizaregeneratã de organizaþiile partenere ºi cele implicate în activitãþi sistematizeazãinformaþii utile ºi relevante despre proiectele vizate, care pot ajuta la o analizãintegratã a unui proiect. Considerãm cã ea poate fi adaptatã ºi utilizatã pentruo varietate largã de proiecte ºi cã este un instrument care va continua sã îºidovedeascã utilitatea pe viitor.
Proiectul "Dezvoltarea capacitãþii ONG-urilor de mediu pentru monitorizareaFondurilor Structurale ºi de Coeziune" a pus bazele unei reþele funcþionaleaxate pe monitorizarea utilizãrii Fondurilor Structurale ºi de Coeziune înRomânia, care credem cã va deveni cu atât mai utilã cu cât numãrul/amploarea proiectelor finanþate va creºte ºi cu cât participarea ONG va fi mainecesarã în diverse corpuri administrative cu atribuþii în implementarea ºimonitorizarea investiþiilor din fonduri europene. Reþeaua ºi instrumentele salepot facilita comunicarea dintre ONG-urile de mediu cu preocupãri în domeniu,susþinerea reciprocã între membri ºi formularea unor documente sau declaraþiide poziþie comune. Reþeaua este deschisã organizaþiilor neguvernamentale demediu care doresc sã se implice în astfel de activitãþi.
Nu în ultimul rând, considerãm cã activitãþile derulate ºi experienþa acumulatãîn cadrul proiectului nostru în ceea ce priveºte monitorizarea investiþiilor dinfonduri europene din regiunea 7 - Centru pot reprezenta un model pentruconstituirea, în alte regiuni ale þãrii, a grupurilor de lucru ONG pe temamonitorizãrii fondurilor.
În ceea ce priveºte durabilitatea proiectului, în perioada ianuarie 2006 - iulie2008, TERRA Mileniul III, în parteneriat cu organizaþii neguvernamentale dinTransilvania, Bulgaria ºi Olanda, deruleazã proiectul "Participarea publicului la
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
52
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
dezvoltarea durabilã regionalã în România ºi Bulgaria". Proiectul îºi propuneformarea unei coaliþii puternice de ONG-uri în România ºi Bulgaria, capabilãsã contribuie la utilizarea eficientã a fondurilor structurale ºi de coeziunepentru realizarea unei dezvoltãri durabile. La nivel internaþional ºi regional,ONG-urile din România ºi Bulgaria vor fi cooptate în reþele, ceea ce le vaasigura un mai bun acces la Comisia Europeanã, atât pentru a se informa darºi pentru a putea face lobby la acest nivel. Pe plan naþional va avea loc o maibunã monitorizare a proiectelor finanþate din fonduri europene. La nivel localproiectele "Agenda Verde" vor servi drept model pentru o dezvoltare regionalãdurabilã cu implicarea comunitãþilor locale. Informaþiile obþinute pe parcursuldesfãºurãrii proiectului, despre fondurile europene ºi participarea publiculuivor contribui la dezvoltarea capacitãþii organizaþiilor neguvernamentale ºi vorcreºte gradul de informare a cetãþenilor, astfel încât sã-ºi poatã asuma un rolactiv în politica de coeziune la nivel regional.
Mulþumim, pe aceasta cale, tuturor celor care s-au implicat în realizarea acestuiproiect: echipa formatã din reprezentanþii TERRA Mileniul III ºi ALMA-RO,experþii români ºi strãini, reprezentanþii organizaþiilor care au participat lasesiunile de instruire ºi la realizarea exerciþiului de monitorizare ºireprezentanþii instituþiilor publice care ne-au facilitat accesul la date despreproiectele analizate ºi au acceptat sã contribuie la realizarea cercetãrii iniþialedin cadrul proiectului. Nu în ultimul rând, salutãm contribuþia financiarã aUniunii Europene, Programul Phare, pentru realizarea acestui proiect ºi sprijinulacordat de reprezentanþii Fundaþiei pentru Dezvoltarea Societãþii Civile.
53
Echipa de proiect
Implementarea proiectului "Dezvoltarea capacitãþii ONG-urilor de mediupentru monitorizarea Fondurilor Structurale ºi de Coeziune" a fost posibilãdatoritã contribuþiei eficiente ºi profesioniste a fiecãruia dintre membrii echipei:
Claudia Jianu - Coordonator de proiect, TERRA Mileniul IIIEliza Teodorescu - Asistent de proiect, Asociaþia ALMA-ROLavinia Andrei - Expert/trainer, TERRA Mileniul IIIAdrian Bãdilã - Expert/trainer, Asociaþia ALMA-ROAlessandra Merlo - TrainerVitor Dionizio - TrainerAndrzej Gula - Trainer, Institute of Environmental Economics, PoloniaIoana Ciutã - Interpret, TERRA Mileniul IIIClaudiu Florea - Contabil Claudia Oprea - Auditor
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
54
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
55
Lista
par
ticip
anþil
orla
ses
iune
a de
instr
uire
pen
tru o
rgan
izaþ
iile
negu
vern
amen
tale
de
med
iu"A
BC-U
L FO
ND
URI
LOR
STRU
CTU
RALE
ªI D
E C
OEZ
IUN
E"H
otel
Sin
aia,
Sin
aia
27 fe
brua
rie -
1 m
artie
200
6
Do
men
iu a
ctiv
ita
te
Dez
volta
re d
urab
ilã
Dez
volta
re d
urab
ilã;
Prot
ecþia
med
iulu
iM
anag
emen
tul r
esur
-se
lor d
e ap
ã, z
one
umed
e; a
rii p
rote
jate
;ed
ucaþ
ie e
colo
gicã
.
Man
agem
entu
l arii
lor
prot
ejat
e; D
ezvo
ltare
aac
tivitã
þilor
ºtii
nþifi
ce în
ariil
e pr
otej
ate
Dez
volta
re d
urab
ilãD
ezvo
ltare
regi
onal
ã
Educ
aþie
eco
logi
cãA
rii p
rote
jate
; M
anag
emen
tul
deºe
urilo
r;
Tele
fon,
Fa
x, E
-ma
il
0230
.524
.128
sorin
trasc
u@gm
ail.c
om
diac
os33
@ya
hoo.
com
Tel.:
072
2. 3
55.5
59Fa
x: 0
252.
332
.993
ecos
wro
@ya
hoo.
com
0723
.394
.861
ic10
@ya
hoo.
com
ciac
ob@
gg.u
nibu
c.ro
0239
.627
.343
ecoa
lpex
024@
brai
la.n
et
Ad
resã
Str.
Uni
vers
itãþii
nr.4
8, c
am 6
-7Su
ceav
a, ju
d.Su
ceav
a
Str.
Adr
ian,
nr.
9422
0138
Dro
beta
Turn
u Se
verin
,ju
d. M
ehed
inþi
Str.
Raho
va n
r.25
9 Br
ãila
, cod
8105
29, j
ud.
Brãi
la
Org
ani
zaþie
CEN
RES
SUC
EAVA
-C
entru
l Re
gion
al d
eRe
surs
e pe
ntru
ON
G
Aso
ciaþ
ia "
ECO
Sud
-Ve
st Ro
mân
ia"
Aso
ciaþ
ia K
OG
AYO
N
ECO
ALP
EX 0
24
Num
e
Sorin
TRA
SCU
Coo
rdon
ator
Proi
ect
Edua
rd F
AIE
R Se
cret
ar g
ener
al
Cez
ar IA
CO
B
Resp
onsa
bil
proi
ecte
Cor
nel A
POST
OL
Pr
eºed
inte
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
56
Do
men
iu a
ctiv
itate
Educ
aþie
eco
logi
cã;
Arii
pro
teja
te; E
colo
gie
urba
nã; P
rote
cþia
med
iulu
i; D
ezvo
ltare
dura
bilã
; Eco
-turis
m.
Dez
volta
re d
urab
ilã;
Prot
ecþia
med
iulu
i;D
ezvo
ltare
regi
onal
ã;Ef
icie
nþã
ener
getic
ã;Su
rse
rege
nera
bile
de
ener
gie.
Dez
volta
re d
urab
ilã;
Prot
ecþia
med
iulu
i;D
ezvo
ltare
regi
onal
ã;Ec
o-tu
rism
; Edu
caþie
ecol
ogic
ã; S
ocia
l.
Asis
tenþ
ã în
ant
repr
e-no
riat;
Prot
ecþia
med
iu-
lui;
Dez
volta
re d
urab
ilã;
Dez
volta
re re
gion
alã.
Dez
volta
re d
urab
ilã;
Ant
repr
enor
iat;
Asis
tenþ
ã în
dez
volta
-re
a af
acer
ilor.
Tele
fon,
Fa
x, E
-ma
il
0266
.364
.603
amoe
ba@
hr.a
stral
.ro
0236
.462
.564
earth
frien
ds@
rdsli
nk.ro
0265
.779
.917
hans
hedr
ich@
gmx.
de
Tel.:
024
2.31
6.94
5Fa
x: 0
242.
334.
190
atla
s@dt
c.ro
0722
.329
.987
Ad
resã
Buci
n 7/
E/77
5355
00G
heor
ghen
i, ju
d.H
argh
ita
Str.
Portu
lui,
bl.
Sire
t 4, s
c. 7
, ap.
109,
cod
8000
25, G
alaþ
iju
d. G
alaþ
i
Str.
Basti
onul
uinr
. 11,
cod
5454
00,
Sigh
iºoar
a, ju
d.M
ureº
Bd. N
icol
aeTi
tule
scu
nr. 1
5,pa
rter,
Cãl
ãraº
i,ju
d. C
ãlãr
aºi
Str.
Nuf
ãrul
ui,
Cãl
ãraº
i, ju
d.C
ãlãr
aºi
Org
ani
zaþie
AM
OEB
A E
CO
CEN
TER
Aso
ciaþ
ia P
riete
nii
Pãm
ântu
lui
Aso
ciaþ
ia S
ighi
ºoar
aD
urab
ilã
Fund
aþia
Atla
s
Aso
ciaþ
ia C
.I.D
.A.F
.Fi
liala
Cãl
ãraº
i
Num
e
Ildik
o BA
JKO
Pr
eºed
inte
Cam
elia
ZA
MFI
R D
irect
or e
xecu
tiv
Han
s H
EDRI
CH
Coo
rdon
ator
proi
ecte
Lenu
þa IO
SIF
Dire
ctor
exe
cutiv
Flor
in IO
SIF
Dire
ctor
exe
cutiv
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
57
Do
men
iu a
ctiv
ita
te
Prot
ecþia
med
iulu
i; A
rii p
rote
jate
; Eco
logi
eur
banã
; Edu
caþie
eco
-lo
gicã
; Dez
volta
reru
ralã
.D
ezvo
ltare
dur
abilã
Prot
ecþia
med
iulu
i
Dez
volta
re d
urab
ilã;
Prot
ecþia
med
iulu
i;Bi
odiv
ersit
ate;
Dez
vol-
tare
a ec
otur
ismul
ui.
Dez
volta
re d
urab
ilã;
Prot
ecþia
med
iulu
i;A
dmin
istra
þie p
ublic
ãlo
calã
.
Dez
volta
re d
urab
ilã;
Prot
ecþia
med
iulu
i; Ed
u-ca
þie e
colo
gicã
; Par
te-
neria
t ºi c
oope
rare
inte
rnaþ
iona
lã; D
ezvo
l-ta
rea
sect
orul
ui n
egu-
vern
amen
tal d
e m
ediu
Tele
fon,
Fa
x, E
-ma
il
Tel.:
026
5.26
7.71
203
65.8
04.4
71Fa
x: 0
265.
267.
712
rhod
o@rd
slink
.ro
0264
.593
.254
offic
e@cr
im.ro
0230
.524
.944
tatia
na_i
ngrid
@ya
hoo.
com
Tel.:
024
2.31
6.02
2Fa
x: 0
242.
316.
028
falrs
tefa
ncel
mar
e@ar
tel
ecom
.net
Tel.:
023
6.49
9.95
7Fa
x: 0
236.
312.
331
eco@
cceg
.rom
leon
te@
cceg
.ro
Ad
resã
Str.
Barto
k Be
la,
nr. 1
, 540
035,
Târg
u M
ureº
,ju
d. M
ureº
Str.
Nic
olae
Titu
lesc
u, n
r. 38
,ap
. 36,
400
420,
Clu
j Nap
oca
O.P
. 4 C
.P. 7
5,Su
ceav
a, ju
d.Su
ceav
a
Str.
ªcol
ii, n
r. 25
,ªt
efan
cel
Mar
e,ju
d. C
ãlãr
aºi
Str.
Basa
rabi
einr
. 2, c
od80
0201
, Gal
aþi,
jud.
Gal
aþi
Org
ani
zaþie
Aso
ciaþ
ia p
entru
Prot
ecþia
Med
iulu
i ºi a
Nat
urii
RHO
DO
DEN
DRO
N
Cen
trul d
e In
iþiat
ivã
pent
ru M
ediu
Fund
aþia
de
Speo
logi
e"C
lub
Speo
Buc
ovin
a"
Aso
ciaþ
ia C
omun
elor
din
Rom
ânia
- Fi
liala
Jude
þean
ã C
ãlãr
aºi
Cen
trul d
e C
onsu
ltanþ
ãEc
olog
icã
Gal
aþi
Num
e
Lász
lóSZ
AKÁ
CS
Vice
preº
edin
te
Sim
ona
VASI
LCIU
Coo
rdon
ator
prog
ram
Tatia
na D
ON
EVi
cepr
eºed
inte
/C
oord
onat
orpr
ogra
me
Bogd
an V
alen
tinFI
AN
U
Mire
la L
EON
TEC
oord
onat
orpr
oiec
te
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
58
Do
men
iu a
ctiv
ita
te
Dez
volta
re d
urab
ilã;
Prot
ecþia
med
iulu
i;D
ezvo
ltare
regi
onal
ã;D
rept
urile
om
ului
; LLL
Biod
iver
sitat
eA
rii p
rote
jate
Polit
ica
de C
oezi
une
Fond
uri E
urop
ene
Politi
ca d
e C
oezi
une
Fond
uri E
urop
ene
Dez
volta
re d
urab
ilã;
Dez
volta
re re
gion
alã;
Dez
volta
re ru
ralã
.
Dez
volta
re d
urab
ilã;
Schi
mbã
ri cl
imat
ice;
Tran
spor
t;Ef
icie
nþã
ener
getic
ã;Ed
ucaþ
ie e
colo
gicã
.
Dez
volta
re d
urab
ilã;
Adm
inist
raþie
pub
licã;
Rezo
lvar
eaco
nflic
telo
r.
Tele
fon,
Fa
x, E
-ma
il
0740
.026
.091
asoc
iatia
.arin
@gm
ail.c
om
0268
.330
.567
geor
ge@
icas
wild
life.
ro
ales
sand
ra.m
erlo
@lib
ero.
it
vdio
nizi
o@kq
net.p
t
yhaj
du@
rdsli
nk.ro
0265
/262
.170
rdste
l: 03
65/8
03.6
31
Tel.:
021
.312
.68.
70Fa
x: 0
21.3
14.1
2.27
terra
m3@
b.as
tral.r
ote
rra3@
new
sys.r
o
Tel./
Fax:
021.
314.
39.6
007
24.2
09.0
57E-
mai
l: al
ma-
ro@
b.as
tral.r
o
Ad
resã
Ale
ea C
inem
ato-
graf
ului
nr.
2, b
l.H
3, s
c. 2
, ap.
27, B
rãila
Str.
Pavi
lioan
ele
CFR
nr.
100
Braº
ov
Str.
Crin
ului
nr.
22, c
od 5
4034
3Tâ
rgu
Mur
eº
Cal
ea P
levn
ei, n
r.46
-48,
cor
p C
, et.
1, c
am. D
, sec
tor
1, c
od 0
1023
3Bu
cure
ºti
Cal
ea P
levn
ei,
nr. 4
6-48
, cor
pC
, et.
1, c
am. C
,co
d 01
0233
,Bu
cure
ºti
Org
ani
zaþie
Aso
ciaþ
ia A
RIN
Fund
aþia
CA
RPAÞ
I(C
oaliþ
ia N
GO
NAT
URA
200
0)
Con
sulta
ntin
depe
nden
t
Con
sulta
ntin
depe
nden
t
FOC
US
ECO
CEN
TER
Fund
aþia
TER
RAM
ileni
ul II
I
Aso
ciaþ
ia A
LMA
-RO
Num
e
Cod
ruþa
NED
ELC
UPr
eºed
inte
Geo
rge
PRED
OIU
Ale
ssan
dra
MER
LO
Vito
r DIO
NIZ
IO
Zolta
n H
AJD
U
Lavi
nia
AN
DRE
IC
laud
ia JI
AN
UIo
ana
CIU
TÃ
Adr
ian
BÃD
ILÃ
Eliz
aTE
OD
ORE
SCU
Oan
a BÃ
DIL
Ã
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
59
Lista
par
ticip
anþil
orla
ses
iune
a de
instr
uire
pen
tru o
rgan
izaþ
iile
negu
vern
amen
tale
de
med
iu"M
ON
ITO
RIZA
REA
FO
ND
URI
LOR
STRU
CTU
RALE
ªI D
E C
OEZ
IUN
E"H
otel
Sin
aia,
Sin
aia,
26
-28
mai
200
6
Do
men
iu a
ctiv
ita
te
Man
agem
entu
l arii
lor
prot
ejat
e; D
ezvo
ltare
aac
tivitã
þilor
ºtii
nþifi
ce în
ariil
e pr
otej
ate;
Dez
volta
re d
urab
ilã;
Dez
volta
re re
gion
alã.
Dez
volta
re d
urab
ilã;
Prot
ecþia
med
iulu
i;D
ezvo
ltare
regi
onal
ã;Ef
icie
nþã
ener
getic
ã;En
ergi
i reg
ener
abile
.
Dez
volta
re c
omun
itarã
;A
dmin
istra
þie p
ublic
ã.
Dez
volta
re d
urab
ilã;
Prot
ecþia
med
iulu
i;D
ezvo
ltare
regi
onal
ã;D
rept
urile
om
ului
; LLL
Tele
fon,
Fa
x, E
-ma
il
Mob
il: 0
743.
833.
808
corin
a_w
w@
yaho
o.co
m
asoc
iatia
_kog
ayon
@ya
hoo.
com
0236
.462
.564
earth
frien
ds@
rdsli
nk.ro
0242
.643
.656
asal
egria
2005
@ya
hoo
.com
0740
.026
.091
asoc
iatia
.arin
@gm
ail.c
om
Ad
resã
2471
15 C
oste
ºti,
jud.
Vãl
cea
Str.
Portu
lui,
bl.
Sire
t 4, s
c. 7
, ap.
109,
cod
8000
25, G
alaþ
iju
d. G
alaþ
i
Str.
Cãl
ãraº
i nr.
25, S
ãrul
eºti,
jud.
Cãl
ãraº
i
Ale
ea C
inem
ato-
graf
ului
nr.
2, b
l.H
3, s
c. 2
, ap.
27, B
rãila
Org
ani
zaþie
Aso
ciaþ
ia K
OG
AYO
N
Aso
ciaþ
ia P
riete
nii
Pãm
ântu
lui
Aso
ciat
ia d
e Ti
nere
tpe
ntru
Dez
volta
reC
omun
itarã
ºi
Prom
ovar
ea I
nclu
ziun
iiSo
cial
e "A
LEG
RIA
"
Ale
ea C
inem
atog
rafu
lui
nr. 2
, bl.
H3,
sc.
2, a
p.27
, Brã
ila
Num
e
Cor
ina
TUD
ORA
CH
EC
oord
onat
orpr
oiec
te
Ion
ZAM
FIR
Preº
edin
te
Nic
olae
GH
EDZI
RAM
anag
erpr
oiec
te
Cod
ruþa
NED
ELC
UPr
eºed
inte
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
60
Do
men
iu a
ctiv
itate
Con
serv
area
bio
dive
r-sit
ãþii;
Edu
caþie
eco
lo-
gicã
; Dez
volta
rere
gion
alã
Con
serv
area
ºi u
tiliz
a-re
a ra
þiona
lã a
resu
r-se
lor n
atur
ale
din
zona
costi
erã
rom
ânea
scã
Educ
aþie
eco
logi
cã º
ico
nºtie
ntiz
are
publ
icã
pent
ru p
rote
cþia
med
iu-
lui M
ãrii
Neg
re.
Parti
cipa
re p
ublic
ã;D
ezvo
ltare
dur
abilã
.
Con
serv
area
biod
ivers
itãþii
.
Dez
volta
re re
gion
alã.
Tele
fon,
Fa
x, E
-ma
il
Tel.:
021
.318
.470
1ar
man
d.ha
raid
un@
sor.r
o
0241
.612
.422
Fa
x: 0
341.
407.
433
laur
a_bo
icen
co@
mar
eno
strum
.roof
fice@
mar
enos
trum
.ro
Tel.:
024
7.31
6.17
8da
niel
d@rd
scv.
ro
dani
eld@
cdw
.ro
0726
.771
.180
mad
aopr
ea20
61@
yah
oo.c
om
0266
.219
.549
offic
e@gr
een-
agor
a.ro
Ad
resã
Bd-u
l Mãr
ãºti,
Nr.
61, C
am.
323-
324,
Sec
t.1,
Bucu
reºti
Str.
Geo
rge
Enes
cu n
r. 32
,90
0692
Con
stanþ
a, ju
d.C
onsta
nþa
Str.
Dr.
I. Ra
þiu,
nr. 7
-9, b
l. III
,B3
-07,
Sib
iu, j
ud.
Sibi
u
O.P
. 1, C
.P. 5
653
5600
,O
dorh
eiu
Secu
iesc
Jud.
Har
ghita
Org
ani
zaþie
Soci
etat
eaO
rnito
logi
cã R
omân
ã
ON
G M
are
Nos
trum
Fund
aþia
TR
Med
ia
ECO
TUR
Sibi
u
AGO
RA
Gru
p de
Luc
ru p
entru
Dez
volta
re D
urab
ilã
Num
e
Arm
and
HA
RAID
UN
C
oord
onat
orpr
oiec
t
Laur
aBO
ICEN
CO
Dire
ctor
exe
cutiv
Dan
iel D
INC
ÃPr
eºed
inte
Mãd
ãlin
a O
PREA
Péte
r PÁ
LPr
eºed
inte
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
61
Do
men
iu a
ctiv
itate
Con
serv
area
bio
dive
r-sit
ãþii;
Dez
volta
re ru
ra-
lã; M
anag
emen
tul
resu
rsel
or d
e ap
ã.
Dez
volta
re d
urab
ilã
Educ
aþie
eco
logi
cãD
ezvo
ltare
regi
onal
ã
Jurn
alism
de
med
iu.
Dre
ptur
ile o
mul
ui.
Mon
itoriz
area
Fond
urilo
r UE;
Ana
lizã
econ
omic
ã.
Tele
fon,
Fa
x, E
-ma
il
T: 0
21.3
35.2
574
F: 0
21.3
35.6
505
mm
ihul
@w
wfd
cp.ro
0242
.315
.188
Tel./
Fax:
024
431
0.52
5E-
mai
l: re
gina
@m
mc.
ro
Mob
il: 0
722
326
166
costa
che5
7@ya
hoo.
ca
0723
.414
.323
andg
ula@
ceti.
com
.pl
Ad
resã
Bd. D
imitr
ieC
ante
mir
nr.
2A, b
l. P3
, ap.
32, B
ucur
eºti
Bd. C
uza-
Vodã
,nr
. 3, b
l. N
3, a
p.63
, Cãl
ãraº
i
Bd. R
epub
licii
30, 1
0610
0,Si
naia
, jud
,Pr
ahov
aBu
cure
ºti
Str.
Papa
zogl
unr
. 84,
Buc
ureº
ti,se
ctor
3
Org
ani
zaþie
WW
F-D
CP
Rom
ania
Aso
ciaþ
ia "
Tine
rii º
iD
emoc
raþia
"
Aso
ciaþ
ia F
loar
eaRe
gine
i
Cas
a de
edi
tura
EU
ROM
EDIA
Liga
Naþ
iona
lã p
entru
Apã
rare
a D
rept
urilo
rO
mul
ui
Insti
tute
of
Envi
ronm
enta
lEc
onom
ics,
Polo
nia
Num
e
Mar
ia M
IHU
LM
anag
er p
roie
ct
Dor
inel
a D
AVID
Cip
rian
STA
NC
IUPr
eºed
inte
Con
stant
inM
IHU
LJu
rnal
ist
Luci
ca G
ASP
AR
And
rzej
GU
£ATr
aine
r
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
62
Do
men
iu a
ctiv
itate
Dez
volta
re d
urab
ilã;
Schi
mbã
ri cl
imat
ice;
Tran
spor
t;Ef
icie
nþã
ener
getic
ã;Po
litic
a de
coe
ziun
e;Ed
ucaþ
ie e
colo
gicã
.
Dez
volta
re d
urab
ilã;
Adm
inist
raþie
pub
licã;
Rezo
lvar
ea c
onfli
ctel
or.
Tele
fon,
Fa
x, E
-ma
il
Tel.:
021
.312
.68.
70Fa
x: 0
21.3
14.1
2.27
terra
m3@
b.as
tral.r
ote
rra3@
new
sys.r
o
021.
314.
39.6
0al
ma-
ro@
b.as
tral.r
o
Ad
resã
Cal
ea P
levn
ei,
nr. 4
6-48
, cor
pC
, et.
1, c
am. D
,se
ctor
1, c
od01
0233
Bucu
reºti
Cal
ea P
levn
ei,
nr. 4
6-48
, cor
pC
, et.
1, c
am. C
,co
d 01
0233
,Bu
cure
ºti
Org
ani
zaþie
Fund
aþia
TER
RAM
ileni
ul II
I
Aso
ciaþ
ia A
LMA
-RO
Num
e
Lavi
nia
AN
DRE
IPr
eºed
inte
Cla
udia
JIA
NU
Coo
rdon
ator
Proi
ect
Ioan
a C
IUTÃ
Sper
cial
ist P
R
Adr
ian
BÃD
ILÃ
Preº
edin
te
Eliz
aTE
OD
ORE
SCU
Dire
ctor
exe
cutiv
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
63
Cont
act
Tel.:
021
316
6700
, Fax
: 021
300
7171
,E-
mai
l: ve
nera
.vla
d@m
med
iu.ro
Tel.:
021
311
4183
, Fax
: 021
311
4195
,E-
mai
l: ga
brie
l.frip
tu@
dr.m
ie.ro
Tel.:
021
311
4181
, Fax
: 021
311
4193
,E-
mai
l: ist
van.
csut
ak@
dr.m
ie.ro
Tel.:
021
335
9860
, Fax
: 021
3359
878
E-m
ail:
stefa
n.ci
oban
u@m
finan
te.g
v.ro
Tel.:
021
319
9897
, Fax
: 021
319
9650
E-m
ail:
florin
a.pl
avet
i@m
finan
te.ro
Tel.:
021
202
5120
, Fax
: 021
202
5119
E-m
ail:
bogo
s_zs
olt@
min
ind.
ro
Tel./
Fax:
021
212
6127
E-m
ail:
dgrfe
8@m
t.ro
Inst
ituþie
Min
ister
ul M
ediu
lui º
i Gos
podã
ririi
Ape
lor,
Dire
cþia
Gen
eral
ã pe
ntru
Man
agem
entu
l Ins
trum
ente
lor S
truct
ural
e
Min
ister
ul In
tegr
ãrii
Euro
pene
, Dire
cþia
Gen
eral
ã de
Dez
volta
re R
egio
nalã
Min
ister
ul In
tegr
ãrii
Euro
pene
Min
ister
ul F
inan
þelo
r Pub
lice,
Aut
orita
tea
de M
anag
emen
t pen
tru C
adru
l de
Sprij
in C
omun
itar,
Dire
cþia
Pro
gram
ulN
aþio
nal d
e D
ezvo
ltare
Min
ister
ul F
inan
þelo
r Pub
lice,
Aut
orita
tea
de M
anag
emen
t pen
tru C
adru
l de
Sprij
in C
omun
itar,
Dire
cþia
de
Coo
rdon
are
a Pr
ogra
mul
ui P
hare
Min
ister
ul E
cono
mie
i ºi C
omer
þulu
i
Min
ister
ul T
rans
portu
rilor
, Con
struc
þiilo
r ºi
Turis
mul
ui
Func
þie
Dire
ctor
Dire
ctor
Secr
etar
de S
tat
Dire
ctor
Con
silie
r
Secr
etar
de S
tat
ªef
Serv
iciu
Num
e
Vene
ra V
LAD
Gab
riel F
RIPT
U
Istv
an C
SUTA
K
ªtef
an C
IOBA
NU
Flor
ina
PLÃ
VEÞI
Zsol
t BO
GO
ª
Gab
riela
TEL
ETIN
List
a p
erso
ane
lor
inte
rvie
vate
în c
ad
rul c
erce
tãri
i
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
64
Cont
act
Tel:
021
3117
525,
Fax
: 021
311
7526
E-m
ail:
laur
a.m
arin
as@
gmai
l.com
Tel:
0242
331
769,
Fax
: 024
2 31
3 16
7E-
mai
l: co
mun
icar
e@ad
rmun
teni
a.ro
Inst
ituþie
Min
ister
ul E
duca
þiei º
i Cer
cetã
rii, D
irecþ
iaO
rgan
ism In
term
edia
r PO
S D
RU
Age
nþia
de
Dez
volta
re R
egio
nalã
Sud
-M
unte
nia
Func
þie
Dire
ctor
Dire
ctor
Num
e
Laur
a M
ARI
NA
ª
Liviu
MU
ªAT
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
65
Sesiunea de instruire I (27 februarie - 1 martie 2006)
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
66
Sesiunea de instruire II (26-28 mai 2006)