nr. 13, august 2012
R E v i s t a
aPaRatURă mEDicală PERFORmaNtă PENtRU JUDEŢUl HaRgHita
PeşTeRA RegIlOR va fi ReAMenAjATă
MănăSTIReA DRAgOMIRnA şI-A ReCăPăTAT STRălUCIReA
CReşTeReA ABSORBţIeI fOnDURIlOR STRUCTURAle şI De COezIUne
START PenTRU ReABIlITAReA TeATRUlUI „MARIA fIlOTTI”
COPIII DIn fIlIPeşTII De TâRg CReSC CU RegIO
CenTRUl DUMBRAvA – şUnCUIUş, O AlInARe PenTRU vâRSTnICI
nOUl PAlACe SPA, IMPUlS PenTRU RelAnSAReA BăIlOR gOvORA
InveSTIM În ROMânIA!
InTeRvIU CU eDUARD HellvIg, MInISTRUl DezvOlTăRII RegIOnAle şI TURISMUlUI
www.inforegio.ro2
introducere în lumea regio
Absorbţia fondurilor europene este subiect de discuţii în aproape orice dezbatere, fie ea electorală, economică sau socială. Pentru că banii europeni care intră în România sau în oricare ţară a Uniunii Europene înseamnă progres, dezvoltare, crearea de noi locuri de muncă, modernizare.
Nu lipseşte din numărul de faţă al Revistei Regio un interesant interviu cu domnul Eduard Hellvig, ministrul dezvoltării regionale şi turismului. Vom înţelege, din discuţia cu domnia sa, evoluţia Programului Operaţional Regional, una mulţumitoare, având în vedere dificultăţile întâmpinate în derularea programului la nivel naţional. Vom afla şi care sunt carenţele semnalate de Comisia Europeană, referitoare la sistemul de management şi control al programului, şi care sunt evoluţiile, atât la capitolul contractare, cât şi în ceea ce priveşte gradul de absorbţie al fondurilor.
Subiectul este cât se poate de serios şi, după cum puteţi citi şi în acest număr al Revistei Regio, este tratat la cel mai înalt nivel. Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a precizat că fondurile totale alocate României pentru politica de coeziune în perioada 2007 – 2013 sunt de 19,2 miliarde de euro, iar din aceşti bani, 14 miliarde de euro sunt deja contractaţi. Rata reală a absorbţiei este acum de 10%, în condiţiile în care, în septembrie 2011, aceasta era de 3,7%.
Ca să înţelem mai bine ce înseamnă banii europeni, avem nevoie de exemple, iar acestea nu lipsesc din numărul de faţă al Revistei Regio.
Iată, numai în judeţul Harghita, oamenii se pot trata întro clinică dotată cu cea mai nouă şi modernă aparatură medicală, iar în Centrul de plasament din Filipeştii de Târg, judeţul Prahova, 48 de băieţi cresc cu Regio.
Prin absorbţia fondurilor europene, patrimoniul cultural al României va străluci din nou. În numărul acesta al Revistei Regio vom prezenta numai câteva exemple: prestigiosul teatru Maria Filotti din Brăila, Mănăstirea Dragomirna, din judeţul Suceava, Peştera Dâmbovicioara sau noul Palace Spa, impuls pentru relansarea Băilor Govora, şiau recăpătat strălucirea de altădată cu ajutorul fondurilor regio.
Pentru acurateţe, neam propus să dăm exemple de proiecte implementate şi în alte ţări. Numărul curent al Revistei Regio include un studiu de caz din Estonia Extinderea şi renovarea Centrului Medical al Estoniei de Nord cu o participare financiară a Comisiei Europene de aproximativ 67 milioane de euro, şi un exemplu din Cehia, cu un proiect industrial de o valoare modestă la prima vedere – puţin peste 1,6 milioane de euro – dar care a dat rezultate peste aşteptări.
Vă invităm să ne urmăriţi lună de lună, pentru a cântări împreună beneficiile rezultate prin proiectele finanţate din fondurile Regio.
Editorial
RedactoR-şef: Mihai CRAIURedactoRi: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCUfotoGRaf: Dinu TARNOVANGRaficiaN: Cristian SCUTELNICUSPeciaLiSt dtP Lioara MAREŞ
R e V i S t a R e G i owww.inforegio.ro; e-mail: [email protected]; tel.: 0372 11 14 09
ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305
TIpĂRIT LA SC TIpOMAR pROD COM IMpEx SRLStr. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,
Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro
cooRdoNatoR PRoiect aM PoR: Daniela SURDEANU
Vlad IONESCU www.inforegio.ro
AUGUST 2012 3
Sumar
regio în românia
04 „REGIO TREBUIE SUSţINUT INDIFERENT DE SITUAţIA POLITICă”INTERVIU CU EDUARD HELLVIG, MINISTRUL DEzVOLTăRII REGIONALE şI TURISMULUI
07 HOTăRâRILE LIDERILOR zONEI EURO 08 CREşTEREA ABSORBţIEI FONDURILOR
STRUCTURALE şI DE COEzIUNE
10 START PENTRU REABILITAREA TEATRULUI „MARIA FILOTTI”
12 APARATURă MEDICALă PERFORMANTă PENTRU JUDEţUL HARGHITA
13 COPIII DIN FILIPEşTII DE TâRG cresc cu regio
14 MăNăSTIREA DRAGOMIRNA şIA RECăPăTAT STRăLUCIREA
16 CENTRUL DUMBRAVA – şUNCUIUş, O ALINARE PENTRU VâRSTNICI
18 PEşTERA REGILOR VA FI REAMENAJATă
20
22 şTIRI REGIONALE
24 EFECTELE CRIzEI ECONOMICE ASUPRA IMPLEMENTăRII PROIECTELOR
BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANă
26 UN LIFTING MEDICAL PENTRU TALLINN
28 CUM Să AMBALEzI PERFECţIUNEA: CLUSTERUL OMNIPACk DIN CEHIA
30 AGENDă
31 Să MAI şI zâMBIM!
NOUL PALACE SPA, IMPULS PENTRU RELANSAREA BăILOR GOVORA
www.inforegio.ro4
IntervIu cu eduard HellvIg, MINISTRUL DEzVOLTăRII REGIONALE şI TURISMULUI
MoMentele crItIce au fost depăşite de fiecare dată
Ce părere aveţi despre modul în care s-a derulat
regio?
Evoluţia Regio – Programul Operaţional Regional este mulţumitoare, având în vedere dificultăţile întâmpinate în derularea sa la nivel naţional. Cu toate acestea, sunt unele carenţe semnalate de Comisia Europeană (CE), referitoare la sistemul de management şi control al programului. Acesta a înregistrat evoluţii atât la capitolul contractare, cât şi în ceea ce priveşte gradul de absorbţie al fondurilor, fiind unul dintre puţinele programe operaţionale evidenţiate pozitiv de către Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Struc
turale (ACIS) din cadrul Ministerului Afacerilor Europene, dar şi la nivel european. Pentru o evaluare corectă, trebuie luat în consideraţie numărul mare de probleme întâmpinate, în special cele privind achiziţiile publice derulate de către beneficiari în cadrul proiectelor finanţate prin regio.
Care e rata de absorbţie a regio?
Totalul plăţilor către beneficiari în cadrul Regio (Fondul European pentru Dezvoltare Regională + prefinanţare + buget de stat) reprezintă echiva lentul a 1.241 milioane de euro, din care fondurile europene şi prefinanţarea acordate sunt în valoare de 1.119 milioane de euro şi reprezintă 30,02% din sumele alocate pentru perioada 20072013. Suma FEDR rambursată de către CE este în valoare de 786 milioane de euro, respectiv 21,10% din alocarea FEDR pe întreaga perioadă de programare 20072013. Valoarea FEDR a contractelor semnate de la lansarea programului: 14.420,05 milioane lei, aproximativ 3.433,35 milioane euro, reprezentând 92,15% din sumele FEDR alocate pentru perioada 20072013.
Ce măsuri trebuie luate pentru creşterea acesteia?
În primul rând, trebuie să urmărim ca beneficiarii să respecte graficele de rambursare, deoarece absorbţia fondurilor structurale depinde în proporţie de 90% de modul în care aceştia îşi derulează activităţile în cadrul proiectelor, începând cu lansarea procedurii de achiziţie publică, până la asigurarea fluxului de numerar necesar efectuării plăţilor către contractori şi depunerea cererilor de rambursare. Apoi, trebuie să luăm măsuri în ceea ce priveşte simplificarea procesului de verificare şi autorizare a plăţilor, precum şi reducerea perioadei de procesare a cererilor de rambursare la un termen mediu de 45 zile lucrătoare, la nivelul Organismelor Intermediare şi al Autorităţii de Management.
Regio în RomâniaInterviu
regio trebuie susţinut indiferent de situaţia politică
Ministrul dezvoltării regionale şi turismului este încrezător
că regio – programul operaţional regional va funcţiona din ce în ce mai bine şi că obiectivele strategice ale acestuia vor fi îndeplinite în termen.
AUGUST 2012 5
O altă măsură necesară este promovarea posibilităţilor de garantare a împrumuturilor contractate pentru asigurarea contribuţiei proprii la finanţarea proiectelor de către beneficiarii publici (conform OUG nr. 9/2010) şi beneficiarii privaţi (produse ale Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii).
trebuie să avem siguranţa că banii au fost cheltuiţi corect
Care sunt dificultăţile cu impact semnificativ asupra
derulării regio?
Am identificat mai multe cauze: dificultăţi în finalizarea procedurilor de atribuire de către beneficiari (contestaţii, anulări ale procedurilor, etc.), modificări legislative, nerespectarea graficului lucrărilor de către constructori din motive diverse – condiţii meteo nefavorabile, descoperiri arheologice, modificări ale soluţiilor tehnice în implementare, etc. Modul în care beneficiarii derulează procedurile de achiziţie publică are impact semnificativ asupra implementării proiectelor. Dacă acestea se derulează fără erori, se evită aplicarea corecţiilor financiare, se evită perioadele de suspendare a procesării cererilor de rambursare până la finalizarea controalelor, utilizânduse în totalitate fondurile alocate proiectului şi, implicit, creşte gradul de absorbţie a fondurilor europene.
Aici avem şi carenţe. De exemplu, recentele avertizări asupra sistemului de management şi control al Regio sunt serioase semnale de alarmă. Trebuie să avem absorbţie, dar trebuie să avem şi siguranţa că banii au fost cheltuiţi corect.
Pentru aceasta am decis două categorii de măsuri:
1 Înfiinţarea Unităţilor de verificare a achiziţiilor
publice în cadrul AMPOR şi OI, începând cu data de 1 august 2012.
2 Înfiinţarea Corpului de Monitorizare Tehnică
şi Financiară a Proiectelor pentru a asigura implementarea unor proiecte sustenabile, cu impact asupra dezvoltării regionale.
Care sunt principalele dificultăţi care împiedică
implementarea proiectelor?
Beneficiarii întâmpină dificultăţi în accesarea de credite bancare pentru aşi susţine fluxul financiar necesar contractului de finanţare. În plus, calitatea slabă a proiectelor tehnice atrage o serie de probleme în execuţia contractelor. O altă dificultate constatată este lipsa personalului calificat în cadrul autorităţilor publice locale. De asemenea, unele soluţii tehnice gândite de proiectanţi nu sunt întotdeauna cele mai bune, fiind necesară schimbarea lor chiar pe parcursul implementării proiectelor.
Regio în RomâniaInterviu
„Trebuie să avem absorbţie, dar trebuie să avem şi siguranţa că banii
au fost cheltuiţi corect”
diferenţele de dezvoltare s-au redus seMnIfIcatIv
în ce măsură îşi atinge regio obiectivul de reducere
a disparităţilor la nivel regional?
Regio – Programul Operaţional Regional are ca obiectiv strategic crearea a 15.000 de locuri de muncă până la sfârşitul anului 2015, concomitent cu prevenirea creşterii disparităţilor interregionale în termeni de PIB/locuitor, în perioada 20072015. Până în luna mai 2012, ţinta de 15.000 de locuri de muncă a fost depăşită cu 8%, pentru proiectele contractate. Dacă luăm în consideraţie doar proiectele finalizate, indicatorul este atins în proporţie de 15,2%. În ceea ce priveşte disparităţile regionale, datele furnizate de Eurostat pentru perioada 19982009 evidenţiază o reducere semnificativă a diferenţelor de dezvoltare între cea mai bogată şi cea mai săracă regiune din România, respectiv Regiunea BucureştiIlfov şi Regiunea NordEst, în termeni de PIB regional pe locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare standard (raportat la media UE – 27).Vom acorda, în continuare, atenţie deosebită proiectelor declarate
strategice la nivel de regiuni. În acest sens, în septembrie se vor aproba normele metodologice de fundamentare a acestor proiecte. Este un element de noutate care trebuie valorificat de fiecare regiune.
Care sunt prognozele pentru 2012 – 2013?
Pentru anul 2012, ne propunem să atingem ţinta de contractare a 100% FEDR, iar pentru anul 2013, să finalizăm activitatea de contractare a proiectelor pentru care au fost aprobate finanţările în conformitate cu normele de aplicare a OUG 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, modificată, respectiv în cuantumul a 20% peste alocările fiecărei axe. Tot pentru anul 2012, neam propus să redeschidem apelurile de proiecte pentru domeniul major de intervenţie 5.2 în regiunile de dezvoltare SudVest Oltenia şi Centru, şi să publicăm, spre consultare publică, Ghidul de finanţare pentru schema de eficienţă energetică. Din punctul de vedere al dezangajării fondurilor în cadrul Programului Operaţional Regional, nu există acest risc în anul 2012, suma minimă ce trebuia realizată fiind în valoare de 620 milioane de euro, iar rambursările de către Comisie fiind, la această dată, în valoare de 786 milioane de euro.ţinta de absorbţie asumată de către AM POR în anul 2012 (reprezentând sume transferate de Comisia Europeană) este de 788,34 milioane de euro, astfel încât suma totală rambursată de Comisia Europeană la sfârşitul anului 2012 va fi de 1.225,58 mili oane euro, reprezentând 32,90% din alocarea FEDR pentru Programul Operaţional Regional.
am por şi-a propus creşterea gradului de absorbţie
în 2013 se va înregistra un maxim al cererilor de
rambursare. cum comentaţi acest lucru?
AM POR şia propus, în anul 2012, atingerea unui grad de absorbţie mai mare decât suma minimă de realizat, pentru diminuarea efortului de realizare a ţintei minime pentru anul 2013. Dacă ţinta de absorbţie la 31 decembrie 2012, în valoare de 1.225,58 milioane de euro, va fi atinsă, pentru anul 2013, suma minimă de realizat, pentru evitarea dezangajării fondurilor UE, va fi de 584,92 milioane de euro, astfel încât, la sfârşitul anului 2013, sumele rambursate de către Comisie să fie în valoare de 1.810,5 milioane de euro.
Cum influenţează situaţia politică actuală
desfăşurarea programului?
Regio este un instrument de politică pentru dezvoltare regională foarte important pentru ţara noastră. Situaţia politică din România nu influenţează gradul de absorbţie a fondurilor europene şi nici procesul de contractare a proiectelor, care trebuie să se deruleze după toate regulile Comisiei Europene. Orice guvernare, indiferent de contextul politic sau de eventuale crize generate în plan politic, trebuie să acorde o atenţie sporită Programului Operaţional Regional, dar şi altor programe sectoriale din domenii vitale pentru creşterea economică a României, aşa cum sunt transportul şi competitivitatea economică.
A consemnat
www.inforegio.ro
Regio în România
Cătălin ANTOHE
Interviu
6
AUGUST 2012 7
Ştiri Consiliul European
Hotărârile liderilor zonei Euro
viitoarea uniune economică şi monetară
creştere economică
şefii de stat sau de guvern au decis şi cu privire la un Pact pentru
creştere economică şi locuri de muncă, în cadrul căruia sau luat decizii care se vor aplica tuturor celor 27 de state membre. Între altele, se vor mobiliza 120 miliarde de euro pentru: l majorarea cu 10 miliarde de euro a capitalului subscris şi vărsat al Băncii Europene de Investiţii (BEI); l lansarea etapeipilot a obligaţiunilor pentru finanţarea proiectelor referitoare la infrastructurile din domeniul transporturilor, al energiei şi al reţelelor de bandă largă;
l realocarea fondurilor structurale în vederea sprijinirii IMMurilor şi a ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor; l alocarea suplimentară a 55 miliarde de euro, pentru măsurile de consolidare a creşterii economice.
asistenţă pentru spanIa
liderii Consiliului European au decis ca recapitalizarea băn
cilor din Spania să beneficieze de asistenţă din partea Fondului European de Stabilitate (FES) până în momentul în care MES devine disponibil, apoi fondurile vor fi transferate către acesta. Sa mai convenit ca fondurile FES/MES să poată fi folosite în mod flexibil
pentru a achiziţiona obligaţiuni de către acele state membre care respectă normele comune, recomandările şi calendarele.
afacerI externe
consiliul European a aprobat decizia de a deschide negocierile
de aderare cu Muntenegru. În altă ordine de idei, şefii de stat sau de guvern reuniţi în şedinţa Consiliului European au condamnat violenţele brutale din Siria şi au subliniat „preocupările (…) profunde în privinţa naturii programului nuclear al Iranului”, îndemnând Teheranul să coopereze constructiv. Liderii au salutat intrarea în vigoare a embargoului UE asupra petrolului la 1 iulie 2012.
la sfârşitul lunii iunie a acestui an, liderii zonei euro au căzut
de acord asupra unui program de măsuri importante, pe termen scurt, care să asigure stabilitatea zonei euro.
Ca urmare a unei discuţii pe marginea raportului Către o veritabilă Uniune economică şi monetară, şefii de stat sau de guvern ai Uniunii Europene lau invitat pe preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, să elaboreze, în colaborare cu preşedintele Comisiei, cu preşedintele Eurogrupului şi cu preşedintele Băncii Centrale Europene „o foaie de parcurs specifică, încadrată în timp, pentru realizarea unei uniuni economice şi monetare veritabile”. Totodată, sa mai decis instituirea unui mecanism unic de supraveghere bancară, condus de Banca Centrală Europeană (BCE), care să ofere mecanismului
european de stabilitate (MES) posibilitatea injectării de fonduri direct în bănci. O strategie pe termen mai lung în legătură cu modalităţile de
consolidare a uniunii economice şi monetare va fi detaliată înainte de sfârşitul anului 2012.
august 2012 7
www.inforegio.ro8
Regio în RomâniaEveniment
creşterea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune
Potrivit datelor prezentate în conferinţa de la mamaia cu
tema „creşterea absorbţiei fondu-rilor structurale şi de coeziune”, regio are cea mai mare rată de absorbţie.
Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban (foto), a prezentat, în cadrul conferinţei desfăşurate în luna iulie 2012, la Mamaia, cu tema „Creşterea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune”, măsurile ministerului pe care îl conduce pentru îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor, dar şi stadiul actual al acesteia. Conferinţa este cea dea doua de acest gen de la începutul anului.
cele mai mari absorbţii
Ministrul Leonard Orban a precizat că fondurile totale alocate României pentru politica de coeziune în perioada 2007 – 2013 sunt de 19,2 miliarde de euro, iar din aceşti bani 73% (14 miliarde de euro) sunt deja contractaţi. Plăţile către beneficiari reprezintă 3,8 miliarde de euro. Rata reală a absorbţiei este de 10% în condiţiile în care, în septembrie 2011, aceasta era de 3,7%. „Cele mai mari absorbţii de fonduri sunt pe Programul Operaţional Regional şi cele mai puţine pe Programul Operaţional de Mediu”, a menţionat ministrul. Riscul de pierdere a fondurilor europene până la finele lui 2012, dacă acestea nu se folosesc în proiecte, este de 952 milioane de euro. Din aceşti bani, 308 milioane de euro ar trebui absorbiţi numai pe Programul Operaţional de Mediu. „Suntem la un moment de cotitură în care trebuie să luăm măsuri suplimentare pentru consolidarea mecanismelor de control. Dacă nu le
luăm, va fi greu şi ne putem aştepta ca un program sau altul să fie întrerupt de la plăţi sau suspendat. Pentru Programul Operaţional Regional nu există riscul de a fi retraşi bani”, a declarat ministrul.
probleMele prIMarIlor
La eveniment au participat primari din diferite localităţi – Brăila, Bistriţa, Piteşti – dar şi beneficiari ai proiectelor europene sau potenţiali beneficiari. Edilii iau adus la cunoştinţă ministrului mai multe probleme cu care se confruntă. Primarul din Piteşti, Tudor Pendiuc, a abordat problema legată de sancţiunile pe care ar trebui să le primească cei care blochează achiziţiile publice prin contestaţii. De asemenea, acesta a adăugat că în viitorul apropiat va fi foarte greu să acceseze proiecte europene, pentru că nu vor avea bani pentru cofinanţare. Aurel Simionescu, primarul Brăilei, a adus în discuţie problema unicităţii controlului la proiectele europene. „Sunt mai mulţi cei care ne controlează decât cei care muncesc efectiv pentru proiecte”, a sesizat Simionescu.Un alt primar prezent, cel din Bistriţa, ia adus la cunoştinţă ministrului că prin anumite axe de finanţare este obligatoriu ca autorităţile locale să acorde 50% cofinanţare din bugetul total al proiectelor, lucru care, deseori, face imposibilă depunerea unui proiect.
„trebuIe o salarIzare mai bună”
La rândul său, ministrul a precizat că sa făcut o verificare a proiectelor care pot fi finalizate până în 2015. „Să vedem ce bani rămân, aceştia se vor disponibiliza pentru alte
proiecte. Sunt unele proiecte care nu se pot finaliza până în 2015”. Ministrul a vorbit despre introducerea unei categorii speciale de salarizare pentru cei care lucrează cu fonduri europene. Sunt unele programe unde angajaţii primesc salarii foarte mari şi unele unde aceştia sunt plătiţi foarte prost. „Trebuie să asigurăm o salarizare mai bună pentru cei care au rezultate, dar să avem şi sancţiuni pentru cei care nu performează. Am vrut să aducem oameni din afară pentru a lucra aici, dar avem limite salariale care nu neau permis”, a afirmat Leonard Orban.
paşii spre o abordare mai bună
Întrebat despre concluziile trase în urma conferinţei, Leonard Orban nea declarat: „Am avut o dezbatere foarte interesantă, au participat foarte mulţi primari din diferite părţi ale ţării care au venit cu observaţii şi întrebări concrete despre cum putem să îmbunătăţim diferite aspecte. Primarii au insistat foarte mult pe modul cum se efectuează controalele sau auditările pe anumite proiecte. Sa insistat
AUGUST 2012 9
Document prezentat la Mamaia de către Adina ştefănescu, Director în cadrul Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Regional
Regio în RomâniaEveniment
foarte mult pe nevoia să existe o coordonare, o abordare unitară a problemelor identificate de diferitele structuri care auditează sau controlează. Este o observaţie importantă şi va trebui ca lucrul acesta să fie realizat. Sa vorbit despre implicarea autorităţilor locale în ceea ce priveşte negocierea viitoarei perioade de programare şi, mai ales, modul cum vor arăta structurile şi procedurile şi cum va funcţiona întregul mecanism în perioada 2014 2020. Eu sunt persoana care generează aceste decizii şi care propune anumite lucruri. Îl voi informa şi pe primul ministru, care urmăreşte foarte atent ce se întâmplă.”
PROGRAMUL OPERAţIONAL REGIONALCONTRACTE FINALIzATE (axele prioritare 15) – 15 mai 2012 –
legendă
Număr contracte finalizateValoare FEDR (milioane euro)Axa prioritară 1 Planuri integrate de dezvoltare urbanăAxa prioritară 2 Infrastructura de transportAxa prioritară 3 Infrastructura socialăAxa prioritară 4 Mediu de afaceriAxa prioritară 5 Turism
TOTAL PROGRAM OPERAţIONAL REGIONALnumăr contracte finalizate: 604valoare FEDR: 270,12 milioane euro
www.inforegio.ro10
Regio în RomâniaDezvoltare urbană
Cătălin ANTOHE
Proiectul de restaurare şi consolidare a clădirii Teatrului „Maria Filotti” este cel deal optulea în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Brăila. El este cu atât mai important, cu cât teatrul brăilean este un reper pentru comunitate. Scopul principal al restaurării şi consolidării este includerea acestui monument istoric în circuitul turistic naţional şi internaţional şi deschiderea lui permanentă spre vizitare, atât pentru grupuri organizate, cât şi pentru vizitatori ocazionali.Din costul total al proiectului, 15,9
milioane de lei vor fi acoperite din fonduri nerambursabile.
restaurarea nu va oprI reprezentaţiile
Contractul cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a fost semnat în luna martie 2012. „Proiectul are o perioadă de implementare de maxim 23 de luni, dar noi sperăm să nu dureze atât, şi o valoare de circa 20 milioane de lei. Aceasta este valoarea de proiect, vom vedea, însă, care va fi suma rezultată în urma licitaţiei. De regulă, cei care
start pentru reabIlItarea teatruluI „maria filotti”
Clădirea de patrimoniu a prestigiosului teatru
„maria filotti”, din brăila, urmează să fie supusă unui amplu proces de restaurare şi de mo-dernizare cu ajutorul fondurilor europene ne-rambursabile. proiectul va costa aproximativ 20 milioane de lei şi îşi propune recondiţionarea clădirii teatrului şi ridicarea sa la standarde europene.
Clădirea teatrului face parte din patrimoniul cultural naţional
AUGUST 2012 11
licitează vin cu 8085% din suma respectivă”, a declarat edilulşef al Brăilei, Aurel Simionescu, cu ocazia semnării contractului de finanţare.El a mai explicat că intervenţiile constructorilor vor fi destul de dificile, deoarece se urmăreşte ca programul artistic al teatrului să nu fie întrerupt. „Va fi, poate, cea mai pretenţioasă lucrare pentru că vizează o serie întreagă de elemente, atât artistice, cât şi de rezistenţă. Sunt probleme, de asemenea, legate de modul în care asigurăm desfăşurarea activităţii în teatru. Va trebui să le combinăm. Noi vrem să se joace în continuare în teatru şi să avem o continuitate a activităţilor pe care le desfăşurăm în această instituţie”, a mai spus primarul.
proIect pentru coMunItate
Clădirea a fost construită în jurul anului 1850, fiind astăzi un monument de arhitectură, aflat pe lista clădirilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional. Important pentru comunitate, teatrul sa implicat şi în activitatea de educaţie a tinerilor. Anual, aici se desfăşoară Festivalulconcurs de teatru naţional, care îşi propune să pună în valoare pasiunea elevilor pentru arta spectacolului de teatru. Tot aici este organizată Olimpiada de Improvizaţie, manifestare care vrea săi ajute pe tineri săşi dezvolte creativitatea şi inventivitatea.
lucrări complexe
Lucrările de rezistenţă, arhitectură, refacere a instalaţiilor electrice, a celor sanitare şi a sistemului de termoventilaţii, sunt doar câteva dintre principalele intervenţii ce vor fi executate în cadrul proiectului de reabilitare a Teatrului „Maria Filotti”.
Restaurarea clădirii teatrului presupune lucrări de introducere a unor bariere chimice şi realizarea unui sistem corespunzător de ventilare a subsolului împotriva igrasiei, care a afectat clădirea de patrimoniu dea lungul timpului. Tratamentul antiigrasie prin bariere chimice constă în difuzia lentă a unei soluţii alcaline sau acide, injectată în zidăria afectată de umiditate. Prin absorbţia treptată, până la saturaţie, se obţine, în final, un mediu impermeabil.Alte lucrări importante vor viza realizarea unei izolaţii corespunzătoare a planşeului de deasupra etajului doi, refacerea şarpantei, reabilitarea zonelor ce susţin podul, consolidarea planşeului de la nivelul holului monumental, realizarea unui sistem de centuri din beton în pod, consolidarea pereţilor din zidărie prin tencuire armată, repararea corpului scării, refacerea structurilor termo şi hidroizolatoare la terase, curăţarea structurilor metalice.
simbol al oraşului
Instituţie de prestigiu a teatrului românesc, cu o tradiţie ce depăşeşte 150 de ani, teatrul poartă numele uneia dintre cele mai apreciate artiste ale secolului trecut, născută la Brăila. Maria Filotti a fost o actriţă uluitoare prin talent, dăruire, inteligenţă, prestanţă şi devotament, susţin istoricii şi cronicile vremii. A jucat în 167 de piese. Creaţiile sale din „Pescăruşul” de A.P. Cehov, „Dama cu camelii” după A. Dumas, „Ana karenina” după Lev Tolstoi sau „O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale au rămas în galeria rolurilor memorabile ale teatrului românesc.
Regio în RomâniaDezvoltare urbană
peste
150 de ani
de tradiţie
www.inforegio.ro12
Regio în RomâniaProgres pe mai multe planuri
aparatură medicală performantă pentru Judeţul harghita
datorită unui proiect finanţat prin regio, locuitorii judeţului HargHita
beneficiază de investigaţii medicale cu aparatură medicală de înaltă teHnologie.
Beneficiarul proiectului este o microîntreprindere, clinica medicală „Uropraxis” din Miercurea Ciuc, care poate oferi, acum, pacienţilor servicii medicale performante.
MedIcIna, în prIM-plan
Clinica medicală „Uropraxis” din Miercurea Ciuc derulează un proiect în valoare de aproape 1,5 milioane de lei, din care 858.000 de lei nerambursabili, pentru achiziţie de aparatură medicală de înaltă tehnologie. Orban Imre, reprezentantul clinicii, nea oferit câteva detalii despre achiziţia celui mai performant sistem, complet neinvaziv, de distrugere a pietrelor la nivelul rinichiului, unic în judeţul Harghita. Sistemul este format dintro unitate de terapie, două sisteme de ţintire a pietrelor, unul cu raze X, celălalt cu ghidaj ecografic şi o masă de terapie.Proiectul a permis creşterea numărului de servicii prestate de clinică, majorarea cu 30% a cifrei de afaceri şi crearea a două noi locuri de muncă, cu normă întreagă, pe toată durata implementării acestuia.
cheltuire transparentă
În ultimii patru ani au fost atrase, în judeţul Harghita, fonduri nerambursabile de peste 61 milioane de euro, pentru 57 de proiecte con
tractate prin Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Centru. Oficialii Agenţiei consideră ca fiind o prioritate cheltuirea transparentă a fondurilor, organizând, regulat, în acest scop, întâlniri cu massmedia. „Informarea corectă a cetăţenilor privind stadiul proiectelor este o prioritate”, susţin oficialii ADR Centru.
„Trebuie ca oamenii să afle atât valoarea sprijinului financiar nerambursabil, cât şi destinaţia acestor resurse. Vorbim de cheltuirea transparentă a fondurilor, de dreptul cetăţenilor de a cunoaşte beneficiile pe care le va obţine comunitatea după implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene. Aici avem echipamente pentru salvare montană şi microîntreprinderi mai performante în urma absorbţiei fondurilor publice. Se lucrează la centre sociale, cabinete medicale şi firme productive, se va dezvolta infrastructura turistică şi cetăţenii vor vedea tot mai des efectul favorabil al acestor fonduri nerambursabile asupra dezvoltării judeţului şi regiunii”, a declarat Simion Creţu, directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru.
Cătălin ANTOHE
57 proiecte
contractate în judeţul Harghita
AUGUST 2012 13
Reportaj
Regio în RomâniaDan GUŞĂ
am intrat cu inima strânsă în centrul de plasament din filipeştii de târg. mi-era puţin teamă de întâlnirea cu cei 48 de băieţi, la fel de fericiţi că primesc vizita unor străini, pe cât e fiica mea când desface cadourile de sub bradul de crăciun. poate cHiar mai mult.
Mă copleşea amintirea poveştirilor de groază din alte centre, între zidurile cărora copiii şiau construit o lume a lor, în care regulile le fac cei mari, iar cei mici cresc învăţând să supravieţuiască. Cu gândul la această lume am trecut absent, prin holul strâmt, cu pereţii brăzdaţi de crăpături. „Bună ziua, copii!”. „Bună ziuuuaaaa!”, miau răspuns în cor. Mau întâmpinat cu bucuria la care mă aşteptam, dar nu mam putut abţine să caut în ochii lor, în timp ce le împărţeam iepuraşi de ciocolată, jucării şi cărţi de colorat, semnele fricii sau ale abuzurilor pe care încercau să le ascundă sau să le uite. Nu leam văzut.
luMea luI MIHaIMihai are nouă ani şi privirea curată, nu văd nicio umbră în ochii lui! Vorbeşte puţin greoi, dar se
exprimă corect. O dată ce neam împrietenit, a tras de mine sămi prezinte universul lui. Mia arătat sala de clasă, dotată modest, locul de joacă curat, dar îngust, cantina cu mese scorojite şi dormitorul mare, cu paturi suprapuse. Aici este viaţa lui, aşa şio aminteşte dintotdeauna, aceeaşi sală de clasă, acelaşi dormitor, locul de joacă, cantina, mesele scorojite şi zidurile tot mai crăpate de la an la an. Lumea de afară o cunoaşte prea puţin.
soluţia regio
Centrul de plasament de la Filipeştii de Târg este universul a 48 de băieţi cu probleme speciale de învăţare. 11 dintre ei au şi un grad de handicap. Copiii sunt trataţi corect, de educatorii specializaţi pentru problemele lor de învăţare şi cele de sănătate. Nu ştiu dacă şi cu dragoste. În drumul de întoarcere spre Bucureşti, am oprit la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova, să întreb ce se poate face pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru cei 48 de copii. Vasilica Florea, directoarea executivă, mia spus că cel mai târziu în martie
2012, în mai puţin de o lună, se semnează contractul de finanţare pentru reabilitarea, extinderea şi modernizarea Centrului de Plasament. Întradevar, pe 23 martie, în prezenţa lui Liviu Muşat, directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, sa semnat contractul de finanţare prin Regio a proiectului „Lucrări de modernizare, reţele utilităţi, facilităţi acces şi dotări la Centrul de Plasament Filipeştii de Târg, judeţul Prahova”.
modernizare şi reabIlItare
Obiectivul general al proiectului îl constituie îmbunătăţirea calităţii infrastructurii şi a gradului de confort, dezvoltarea şi diversificarea serviciilor oferite în cadrul Centrului de Plasament Filipeştii de Târg. Pentru aceasta vor fi realizate lucrări de consolidare, reabilitare, modernizare şi echipare. Valoarea totală a contractului este de 3,9 milioane de lei, din care: valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR este de 2,4 milioane de lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional este de 364 mii de lei, iar cofinanţarea eligibilă a beneficiarului este de 56 mii de lei.
copiii din filipeştii de cresc cu regIo
www.inforegio.ro14 www.inforegio.ro14
Regio în România
mănăstirea dragomirna şi-a recăpătat strălucirea
Aşezată pe colinele Bucovinei, la 12 km de Suceava, mănăstirea Dragomirna a rezistat în timp, în ciuda vicisitudinilor istoriei. Complexul de artă medievală Mănăstirea Dragomirna este compus din biserica mică sau a schitului, biserica mare, zidurile de apărare, vechea clădire
a egumeniei, cele cinci turnuri, chiliile şi paraclisul.
măreţie şi evlavie
Prin vechimea sa, prin eleganţa şi soliditatea formei, prin originalitatea stilului, prin pitoresc, acest lăcaş de închinare trezeşte admiraţia vizitatorilor. La vederea ei, evlaviosul închinător este tot atât de impresionat ca şi istoricul şi omul de artă. Dincolo de frumuseţea peisajului, de neobişnuitul locului, maiestatea monumentului produce o impresie de neuitat, prin rigorile geometrice de mare rafinament, şi silueta unică prin proporţiile şi unitatea volumului, între celelalte monumente moldoveneşti medievale. De aceea, mănăstirea
a atras atenţia oamenilor de cultură. Nicolae Iorga vorbea despre frumuseţea fără pereche a Dragomirnei, despre măreţia ei şi despre impresia pe care o face asupra privitorilor: „Vederea bisericii este o uimire de bucurie. E înaltă şi îngustă ca o cutie de sfinte moaşte şi e unul din cele mai strălucite monumente ale vechii noastre arhitecturi, iar pentru Crimca un titlu veşnic de glorie”, nota acesta în lucrarea „Neamul românesc din Bucovina”.
proIectul a deMarat în 2009
Complexul monastic a fost ctitorit, între 16081609, de către Mitropolitul Anastasie Crimca,
Cătălin ANTOHE
Mănăstirea dragomirna, din judeţul suceava, a fost
restaurată printr-un proiect cu finanţare europeană, în valoare de 26,7 milioane de lei, care a durat doi ani. cu ajutorul fondurilor regio, complexul de artă medievală de la dragomirna şi-a recăpătat strălucirea de altădată.
Filă din istorie
AUGUST 2012 15
Filă din istorie
Regio în România
susţinut material de familia de dregători Stroici şi cu ajutorul domnitorului Miron Barnovschi. Dea lungul timpului, mănăstirea a beneficiat de mai multe restaurări, cea mai importantă având loc între anii 19601970. Niciodată pictura nu a fost prevăzută, însă, în vreuna dintre acestea, astfel că monumentul istoric avea nevoie de o restaurare de profunzime a acesteia. În anul 2009, conducătorii mănăstirii au solicitat finanţare din Regio pentru proiectul „Restaurarea şi conservarea patrimoniului cultural şi modernizarea infrastructurii conexe la Mănăstirea Dragomirna”. Proiectul a vizat atât restaurarea componentelor artistice, cât şi construcţii noi pentru modernizarea infrastructurii conexe. Primele obiective supuse restaurării au
fost căile de acces din interiorul complexului şi gardul împrejmuitor. Pavimentul de pe aleea de acces este refăcut, cu păstrarea motivului tradiţional, din cuburi de granit în două culori, iar aleea principală este flancată de un gard din plasă ornamentală din fier de bare independente. Atât gardul, cât şi pavimentul au fost realizate pentru a oferi vizitatorilor sentimentul de intimitate duhovnicească, dar şi cel de securitate, inspirate de sistemul medieval defensiv.
restaurare după ultIMele standarde
De departe, cel mai important obiectiv al proiectului a fost restaurarea şi conservarea componentelor artistice ale bisericii „Pogorârea Sfântului
Duh” din Mănăstirea Dragomirna. Prin tehnicile de conservare şi restaurare sa urmărit redarea strălucirii picturilor murale ce decorează altarul şi naosul bisericii. Stratul pictural de la începutul secolului al XVIIlea şi cel de frescă au fost curăţate, consolidate şi stabilizate, eliminânduse intervenţiile neglijente anterioare. Procesul de restaurare a picturilor murale lea readus la forma originară, de excepţie.Catapeteasma a fost şi ea restaurată, iar turnurilor şi drumurilor de strajă li sau înlocuit învelitorile cu tablă de cupru. În incinta mănăstirii a fost construit un punct de informare turistică, mărturie a restaurării unui monument care ilustrează iscusinţa şi dragostea de frumos a oamenilor de pe aceste meleaguri.
www.inforegio.ro16
Regio în RomâniaSocial
centrul dumbrava – şuncuiuş, o alInare pentru vârstnIcI
Mulţi dintre noi privim vârsta înaintată ca fiind doar o
colecţie de boli şi suferinţe. pentru alţii, bătrâneţea înseamnă linişte, meditaţie, o preocupare mai intensă pentru „a fi” decât pentru „a face”. cine se apropie de aceştia din urmă simte o senzaţie de căldură, mângâiere şi o putere binefăcătoare. aceşti oameni au adunat atât de mult bine în ei, încât orice gest al lor este expresia bunului simţ, a rânduirii şi a frumosului.
În judeţul Bihor, la o altitudine de 650 de metri, înconjurat de o pădure de foioase şi conifere, a fost construit un centru modern destinat vârstnicilor care îşi doresc o viaţă liniştită.
incluziune socială
Ideea construirii acestui centru aparţine Fundaţiei Hexagon Energia din şuncuiuş care, în urmă cu cinci ani, a pus bazele Mănăstirii Sf. Ioan Iacob Hozevitul. Proiectul depus de fundaţie pentru reabilitarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii centrului rezidenţial pentru persoane vârstnice „Dumbrava – şuncuiuş” a fost selectat în cadrul Regio. Contractul de finanţare a fost semnat în noiembrie 2009, iar implementarea a durat 24 luni. Valoarea totală se ridică la 3,5 milioane lei, din care 2,5 milioane lei prin Regio. Prin rezultatele sale directe, proiectul se încadrează în Strategia naţională de dezvoltare a
serviciilor sociale, fiind capabil să asigure incluziunea socială pentru o categorie vulnerabilă persoanele vârstnice.
condiţii deosebite
Proiectul a urmărit îmbunătăţirea calităţii şi ridicarea standardelor serviciilor sociale prin reabilitarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii centrului rezidenţial pentru persoane vârstnice „Dumbrava” din localitatea şuncuiuş. Clădirea principală a fost reabilitată, astfel încât să asigure servicii de cazare de lungă durată, care să ofere un cadru adecvat de găzduire şi îngrijire a persoanelor vârstnice. În urma finalizării acestui proiect, centrul a fost reabilitat şi dotat conform standardelor europene. Bă
trânii locuiesc în camere spaţioase şi au la dispoziţie multiple posibilităţi: săli, terase şi un parc de 3 hectare în care se pot plimba în voie. Asigurarea sănătăţii locatarilor este una dintre principalele preocupări ale personalului centrului. Ei pot fi trataţi în cabinetul medical din incinta complexului, care mai dispune de o sală de tratament şi o alta de gimnastică medicală.
servIcII coMplexe
Centrul oferă servicii sociale pentru îngrijirea persoanei, prevenirea marginalizării sociale şi sprijinirea reintegrării sociale, consiliere juridică şi administrativă, sprijin pentru plata unor servicii şi obligaţii curente, ajutor pentru menaj şi prepararea hranei. Serviciile de
Andreea NECULA
AUGUST 2012 17
Regio în RomâniaSocial
consiliere pentru prevenirea marginalizării sociale se asigură fără plata unei contribuţii, ca un drept fundamental al persoanelor vârstnice, de către asistenţi sociali. În această categorie intră servicii sociomedicale ca ajutorul pentru realizarea igienei personale, readaptarea capacităţilor fizice şi psihice, antrenarea în activităţi economice, sociale şi culturale, consultaţii şi îngrijiri medicale, inclusiv
stomatologice, administrarea de medicamente, oferirea de materiale sanitare şi de dispozitive medicale.În plus, sau iniţiat programe şi activităţi care să permită grupului ţintă menţinerea unui ritm de viaţă activ, cu efect benefic atât asupra stării de sănătate fizice a acestora, cât şi a celei mentale.
condiţii de admitere în centru
Beneficiarii serviciilor de asistenţă socială ai Fundaţiei Hexagon Energia sunt persoanele vârstnice care nu au familie sau nu se află în întreţinerea unor persoane obligate la aceasta, care nu au locuinţă şi nici posibilitatea de aşi asigura condiţiile de locuit pe baza resurselor proprii, care nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea
îngrijirii necesare, cei care nu se pot gospodări singuri sau necesită îngrijire specializată, ori se află în imposibilitatea de aşi asigura nevoile sociomedicale, din cauza bolii sau a stării fizice sau psihice.Sunt considerate persoane vârstnice persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de Legea nr. 263/2010, respectiv 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Contribuţia pe care rezidentul o achită centrului, ca o contravaloare a serviciilor ce i se oferă, este negociabilă, în funcţie de gradul de dependenţă al beneficiarului şi porneşte de la 1.500 lei/lună. În acest preţ sunt incluse cazarea în centru, trei mese principale plus două gustări zilnic, servicii medicale (consultaţii, prescrierea şi administrarea medicamentelor), servicii de natură religioasă, consiliere duhovnicească.
www.inforegio.ro18
Monumente ale naturii
Regio în România
peştera regilor va fi reamenaJată
Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea zonei montane din judeţul Dâmboviţa, prin creşterea activităţii turistice în zona Peşterii Ialomiţei. Investiţiile realizate cu
sprijin Regio vor avea ca rezultat crearea condiţiilor optime pentru vizitarea peşterii, cu acces îmbunătăţit pentru turişti, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi.
MonuMent natural
Supranumită Peştera Regilor, grota Ialomiţei sau Ialomicioara, cum mai este cunoscută, este situată la 1.660 de metri altitudine. Se desfăşoară pe un singur nivel, pe o lungime de aproximativ 480 de metri, din care 400 de metri sunt accesibili turiştilor. zona este încadrată de versanţi abrupţi şi de păduri de brazi, astfel că răcoarea este prezentă chiar şi vara, când în zonele de câmpie temperaturile devin insuportabile. În sezonul de vară, Peştera Ialomicioarei este una dintre atracţiile turistice din inima Bucegilor. zilnic, drumul din munţi este străbătut de zeci de turişti din ţară şi din străinătate, care vin să admire această frumuseţe creată de natură. Din păcate, infrastructura precară a fost o piedică importantă pentru dezvoltarea turistică a acestei zone. Înainte de 1924, prin această grotă curgea Râul Peşterii. Astăzi, pârâul intră în subteran înainte de a ajunge la grotă şi se varsă mult mai jos, în Ialomiţa. Prima sală a peşterii poartă numele lui MihneaVodă. Urmează apoi galeriile numite Pasaj, Decebal (în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii) şi Sf. Maria. Cea mai mare cavitate din această peşteră o reprezintă Sala Urşilor. Aici au fost descoperite schelete vechi de 10.000 de ani, provenite de la ursul cavernelor, Ursus Spelacus Blum.
investiţii de milioane
Vor fi refăcute în totalitate instalaţiile interioare şi pasajele de
Peştera ialomiţei, cea mai importantă formaţiune carstică a bucegilor, va intra, în curând, într-un proces de modernizare, cu ajutorul
fondurilor europene. perioada de implementare a proiectului, finanţat prin regio, este de 24 de luni, interval de timp în care se vor desfăşura lucrări de reabilitare şi modernizare a infrastructurii turistice.
Cătălin ANTOHE
AUGUST 2012 19
Regio în RomâniaMonumente ale naturii
acces, urmând să fie mai bine pusă în valoare această bijuterie a Bucegilor. Valoarea totală a contractului de finanţare este de 6,4 milioane de lei. Din această sumă, 4,6 milioane de lei reprezintă fonduri de dezvoltare regională nerambursabile, 363,26 mii din bugetul naţional, diferenţa fiind asigurată de beneficiar, judeţul Dâmboviţa.
o istorie zbuciumată
Un alt obiectiv turistic al zonei este Mănăstirea Ialomiţei, cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, situată chiar la intrarea în peşteră. A fost ridicată în secolul al XVIlea, fiind ctitoria voievodului ţării Româneşti Mihnea cel Rău. Lăcaşul de închinăciune are o istorie zbuciumată. Domnitorul a ridicat aşezământul de cult în semn de mulţumire pentru Dumnezeu, după ce a scăpat de turci, ascunzân duse în grotă. Dea lungul timpului, mănăstirea a ars de mai multe ori, însă tot de atâtea ori a fost refăcută. Cei care au dat o mână de ajutor refacerii bisericii au fost preoţii şi ciobanii din zonă. În anul 1994 sa ridicat un schit nou chiar la intrarea în peşteră, precum şi un corp de chilii.
proIect de IMpact
Proiectul „Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii tehnice pentru creşterea potenţialului turistic al Peşterii Ialomiţei din masivul Bucegi, judeţul Dâmboviţa” este finanţat prin axa prioritară 5 a Regio „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, Domeniul major de intervenţie 5.2. „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice”.
www.inforegio.ro20
Regio în România
noul palace spa, impuls pentru relansarea băilor govora
Hotelul Palace, în jurul căruia sa dezvoltat întreaga staţiune Băile Govora, a fost proiectat astfel încât fiecare cameră să primească dea lungul zilei lumina solară. Hotelul are 365 de goluri în zidărie, iar lumina pătrunde în clădire pe tot parcursul zilei, clădirea fiind orientată spre estvest. Fief al protipendadei din prima jumătate a secolului trecut, hotelul este azi monument istoric şi mândria localităţii.
servIcII dIversIfIcate
Mihai Handolescu, unul dintre cei mai importanti acţionari ai beneficiarului S.C. Băile Govora S.A., nea declarat că valoarea totală a proiectului este de 17,3 milioane de lei, costurile eligibile depăşind uşor 12 milioane de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de aproximativ 7,1 milioane de lei. Hotelul va avea 93 de camere de
patru stele şi 39 de trei stele, iar capacitatea de cazare va creşte cu 57 de locuri. Stabilimentul va deţine şi spaţii de cazare şi un grup sanitar pentru persoane cu dizabilităţi, situate la parterul hotelului. Faţada va fi refăcută conform aspectului iniţial, iar serviciile turistice vor fi diversificate prin crearea unui Business Club, în care se vor organiza întâlniri de afaceri. Pentru acest obiectiv au fost amenajate două săli de conferinţe la parterul hotelului şi au fost asigurate conexiuni de internet în toate camerele hotelului.
agrement şi tratament
Baza de tratament a hotelului va fi reabilitată, recompartimentată şi dotată conform standardelor moderne din centrele balneare internaţionale. Dotările constau în echipamente specifice: aparate de terapie cu laser, magnetoterapie, unde scurte, electroterapie, ultrasunete, etc. „Costul aparaturii medicale este de 286.882,5 lei”, nea precizat Handolescu. La rândul său, va fi dezvoltată baza de agrement care va încorpora sala de fitness,
în urmă cu 100 de ani, arHitectul francez ernest doneaud începea
construirea complexului palace din govora, care urma să devină unul dintre cele mai frumoase şi atractive locuri de vacanţă din românia. în ultimele decenii, clădirea s-a deteriorat, iar, în cele din urmă, Hotelul a fost încHis. acum, datorită unui proiect finanţat prin regio, a sosit timpul ca Hotelul palace să revină la viaţă. proiectul va fi finalizat la jumătatea lunii noiembrie a acestui an, stadiul lucrărilor fiind în prezent de circa 94%.
www.inforegio.ro20
Relansare turistică
Corina CIUMAŞU
AUGUST 2012 21
Relansare turistică
Regio în Româniasaune cu o capacitate de şase persoane, cabine de masaj şi solar. Palace Govora Spa va mai deţine două bazine unul cu apă minerală şi altul cu apă sulfuroasă, izvorul de apă termală urmând să fie şi el reabilitat.
resuscitare turistică
Pentru anii următori, începând cu 2013, se preconizează sosirea a 25.000 de turişti în staţiunea balneoclimaterică Băile Govora. 3.000 dintre aceştia se vor putea caza, an de an, la Hotelul Palace Govora Spa. Mihai Handolescu spune că noul complex va permite crearea a aproape 180 de noi locuri de muncă. „Sunt angajate, temporar, 150 de persoane, pe durata realizării investiţiei, alte 27 urmând a fi angajate permanent pentru operarea com
plexului, după inaugurare. Prin dezvoltarea staţiunii, se naşte şi posibilitatea stimulării comunităţii locale de afaceri (peste 200 de agenţi economici) şi antrenării celor peste 2.990 de locuitori ai oraşului Băile Olăneşti în activităţi noi”. Handolescu speră că modernizarea continuă a staţiunii şi potenţialul turistic al acesteia vor duce la creşterea interesului investitorilor străini pentru staţiunea Băile Govora.
parc balnear de excepţie
Aşezământul Băile Govora a fost înfiinţat pentru tratarea afecţiunilor reumatismale şi ale căilor respiratorii, prin stăruinţa a două mari personalităţi I.C. Brătianu, fost primministru al României şi generalul dr. Popescu zorileanu. Atestată ca staţiune balneoclima
terică de interes naţional, Băile Govora fac parte, alături de Băile Olăneşti şi Călimăneşti–Căciulata, din trioul perlelor balneare ale Vâlcei. Staţiunea excelează în servicii medicale şi balneare, dar şi turistice şi de agrement: locuri de promenadă, terenuri sportive şi de joacă pentru copii, muzeu de arheologie şi centru de informare turistică. Mândria staţiunii o constituie, însă, parcul balnear cu o suprafaţă de 15 hectare, proiectat, la începutul secolului al XX–lea, de arhitectul peisagist francez Emil Pinard. Unic prin arhitectura sa, ecosistemul parcului reuneşte specii indigene de foioase, altele caracteristice arealului montan (conifere), dar şi specii exotice, o atracţie pentru zecile de mii de turişti care vin la Govora pentru tratament sau pentru relaxare.
august 2012 21parcul balnear se întinde pe o suprafaţă de 15 hectare
www.inforegio.ro22
Ştiri regionale
Regio în România
NORD-VE
ST NORD-EST
VESTCE
NTRU
proIecte de povestItAgenţia de Dezvoltare Regională NordVest promovează proiectele finanţate cu sprijinul Regio – Programul Operaţional Regional prin reţelele de socializare. Începând cu luna aprilie 2012, ADR NordVest prezintă pe www.nordvest.ro şi pe pagina de Facebook proprie (foto), povestea câte unui proiect. Prin intermediul fotografiilor au fost prezentate proiecte în maniera Înainte şi După, cu imagini alăturate reprezentând diverse stadii ale proiectelor. De la lansarea campaniei, atât pe siteul instituţiei, cât şi pe pagina acesteia de Facebook, mii de cetăţeni au văzut care este impactul Regio în comunităţile lor.
şcoala de afaceri nord – est
Conştientă de noile provocări ale culturii antreprenoriale în contextul global, dar şi de realităţile şi specificul sistemului de management românesc, Agenţia pentru Dezvoltare Regională NordEst şia concentrat atenţia în ultima perioadă şi pe conturarea unei oferte educaţionale pragmatice de formare a antreprenorilor din regiune. În acest context, sub cupola proiectului asvIloc+ sa desfăşurat, în perioada aprilieiunie 2012, o acţiune pilot în colaborare cu Extremadura Business School (EBS), menită să contribuie la îmbunătăţirea abilităţilor de management cu efecte benefice pentru întreg mediul socioeconomic regional.
proIectele, „în carne şi oase”Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest a făcut, în luna iulie, o vizită de studiu la câteva dintre cele mai importante proiecte finanţate prin Regio în cadrul diferitelor domenii majore de intervenţie. Obiectivul vizitei a fost acela ca ADR Vest să motiveze angajaţii şi săi informeze corect asupra întregului proces de implementare a Regio în regiunea Vest. Prin participarea în cadrul vizitei de studiu, angajaţii agenţiei au avut posibilitatea de a vedea, aplicate, proiectele la care au lucrat şi la implementarea cărora au contribuit sau contribuie în continuare.
practică pentru studenţi
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru implementează, în calitate de partener, proiectul „Practica – primul pas pentru cariera ta!”, derulat în perioada 01.02.201131.01.2013. Proiectul vizează facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a 600 de studenţi aflaţi în tranziţie de la şcoală la viaţa activă, din regiunile BucureştiIlfov, NordVest şi Centru, prin participarea la stagii de practică, consiliere şi orientare profesională. Obiectivul, asumat de partenerii proiectului care acţionează la nivelul Regiunii Centru, constă în sprijinirea a 200 de studenţi aparţinând centrelor universitare regionale, în desfăşurarea stagiilor de practică în interiorul firmelor din regiune.
AUGUST 2012 23
Ştiri regionale
Regio în România
SUD-VE
ST
OLTENIA
SUD-EST
SUD MUNTENIA BU
CUREŞTI
- ILFO
V
scHIMb de experienţăO delegaţie formată din 13 reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei (CC) din România şi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei (ANPC) din Republica Moldova a făcut o vizită, pe 25 iulie 2012, la sediul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională SV Oltenia, pentru o documentare privind aplicarea legilor în domeniu. Agenda întâlnirii de lucru a cuprins o prezentare a cadrului instituţional pentru implementarea Programului Operaţional Regional, atribuţiile ADR SV, în calitate de organism intermediar, precum şi situaţia implementării programului în regiunea Oltenia. Un alt subiect dezbătut a fost experienţa acumulată de agenţie în procesul de creştere a gradului de absorbţie a fondurilor disponibile.
proMovarea regIo în presa locală
În a doua jumătate a lunii iulie 2012, ADR SudEst a desfăşurat o activitate de promovare a Regio – Programul Operaţional Regional, prin publicarea de comunicate şi casete de presă în ziare locale din Brăila (foto), Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. Acţiunea a urmărit informarea cititorilor despre stadiul contractării sumelor alocate la nivelul regiunii şi evidenţierea proiectelor finalizate la nivelul fiecărui judeţ în parte.În cele şase judeţe, sunt finanţate prin Regio 342 de proiecte, în valoare de circa 393 milioane de euro. La data de 30 iunie 2012, valoarea sumelor rambursate către beneficiari era de 154 milioane de euro.
sesIune de InforMarePe 26 iunie a.c., Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia a organizat cea dea patra sesiune de informare destinată organismelor intermediare din regiunea Sud Muntenia. Întâlnirea de lucru a avut ca scop diseminarea rezultatelor Programului Operaţional Regional, precum şi facilitarea unui schimb de experienţă între organismele intermediare responsabile de implementarea programelor operaţionale în regiunea Sud Muntenia. În acest sens, fiecare organism intermediar a prezentat, pe scurt, situaţia derulării programului operaţional de care este responsabil, situaţia proiectelor depuse şi contractate, precum şi tipurile de probleme întâmpinate de aplicanţi în implementarea acestora.
caravanade InforMare
Agenţia pentru Dezvoltare Regională BucureştiIlfov (ADRBI) a organizat o serie de evenimente la sfârşitul lunii iulie a.c. Pe 26 iulie 2012, în cadrul Caravanei de informare „Oportunităţi de dezvoltare existente în regiunea Bucureşti Ilfov” sa prezentat situaţia implementării proiectelor finanţate din Regio şi din alte programe operaţionale în regiunea BucureştiIlfov. Beneficiarii de finanţare Regio au prezentat experienţa lor privitoare la demararea şi derularea proiectelor. Pe 31 iulie, a avut loc o serie de evenimente, în colaborare cu Centrul InfoEuropa, cu tema „prezentul şi viitorul implementării proiectelor de dezvoltare regională”.
www.inforegio.ro24
Analiză
Regio în România
Criza economică şi-a pus amprenta asupra întregului
proces de implementare a proiectelor adresate mediului de afaceri finanţate prin regio - programul operaţional regional.
Dacă în 2009 criza şia făcut simţite efectele, în special asupra depunerii şi contractării proiectelor propuse spre finanţare din cadrul priorităţilor destinate mediului de afaceri, în 2010, efectele negative sau resimţit asupra procesului de implementare a proiectelor. Beneficiarii sau confruntat, în principal, cu trei probleme majore determinate de criza economică: l obţinerea dificilă a resurselor financiare necesare implementării proiectelor; l deprecierea masivă a monedei naţionale în raport cu cea unică europeană, fapt ce a determinat scumpirea bunurilor şi serviciilor pentru contractele în care sa specificat echivalentul valorii în euro; l imposibilitatea realizării rezultatelor prevăzute în contractul de finanţare.
polItIca de credItare prudentă
Beneficiarii au fost puternic afectaţi de politica de creditare foarte prudentă a băncilor şi de lipsa de garanţii suficiente pentru obţinerea creditelor. Autorităţile române au luat o serie de măsuri pentru a remedia problema: sa majorat cota de prefinanţare a valorii cheltuielilor eligibile de la 15%
la 30%, sa introdus posibilitatea gajării activelor finanţate pentru facilitarea contractării de credite şi prefinanţarea pentru beneficiarii ale căror proiecte intră sub incidenţa ajutorului de stat până la 35% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile. Chiar şi cu aceste măsuri adoptate, sa înregistrat un număr important de contracte reziliate, ca urmare a lipsei de finanţare.
fragIlItatea activităţilor industriale
Pe parcursul adâncirii crizei, pe multe dintre pieţele de desfacere sa înregistrat fenomenul de diminuare a cererii. Aceasta, alături de prognozele tot mai pesimiste ale mediului macroeconomic, ia determinat pe mulţi dintre beneficiarii proiectelor finanţate prin Regio să rezilieze contractele deja
semnate. Efectul de domino al crizei a continuat cu restructurări masive în industrie şi în zona de retail şi cu prăbuşirea sectorului construcţiilor. De altfel, criza a scos la lumină fragilitatea unor activităţi industriale care înregistraseră o dezvoltare exponenţială în perioada de creştere economică. Cele mai afectate au fost industria materialelor de construcţii, industria textilă şi cea de confecţii, care au fost nevoite să apeleze la o profundă restructurare. În unele zone din ţară, economiile judeţene au fost serios afectate de declinul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) care activau în industria uşoară şi cea alimentară.
rIscul valutar, un factor deterMInant
Greşita evaluare a riscului valutar a fost unul dintre aspectele impor
efectele crIzeI econoMIce asupra implementării proiectelor
Mihai CRAIU
AUGUST 2012 25
Analiză
Regio în Româniatante generate de criza economică. Efectele leau simţit mai ales beneficiarii primelor licitaţii, din iunie 2008, care au avut în vedere o apreciere a monedei naţionale în raport cu euro, dar sau confruntat cu o devalorizare de aproape 20%. Ei au fost nevoiţi săşi modifice propria contribuţie, iar măsura de creştere a TVA de la 19% la 24% a condus şi aceasta la creşterea efortului financiar total. Impactul crizei sa manifestat şi prin reducerea încasărilor şi prin întârzieri la plată din partea clienţilor, tocmai când firmele erau angajate în efectuarea achiziţiilor de echipamente, potrivit calendarului de implementare a proiectelor. Din cauza acestor „morţi subite” a fluxului de numerar, au existat multe momente în care beneficiarii nu au mai avut bani pentru desfăşurarea activităţilor curente, fiind nevoiţi săşi dirijeze toate resursele disponibile către prefinanţarea achiziţiilor prevăzute în proiect.
autorităţile locale, blocate de austerItate
Autorităţile publice locale sau confruntat cu aceleaşi probleme precum cele de mai sus, cele mai multe conturând în 2008 proiectele destinate susţinerii mediului de afaceri, în perioada de creştere economică. Din 2009, declinul economic la nivel regional a determinat scăderea profundă a încasărilor bugetelor locale. Implicaţiile asupra asigurării resurselor financiare necesare implementării proiectelor sunt evidente, mai ales în contextul în care criza financiară a condus şi la imposibilitatea de a obţine credite de la bănci. şi pentru a îngreuna lucrurile şi mai mult, au avut loc reduceri de personal şi blocarea posturilor vacante, în condiţiile în care volumul de muncă al autorităţilor publice locale care
implementează proiecte finanţate din fonduri europene a crescut semnificativ.
învăţăminte
Cele de mai sus sunt câteva dintre efectele semnificative ale crizei
economice asupra implementării proiectelor. O bună cunoaştere şi catalogare a problemelor apărute şi a ansamblului factorilor generaţi de criză, care au împiedicat succesul acestora sunt esenţiale pentru identificarea, pe viitor, a soluţiilor de contracarare a efectelor negative.
www.inforegio.ro26
Bani europeni în Uniunea Europeană
O ţară mai mică decât bucureştii, cu o populaţie de numai 1,3
milioane de locuitori, a reuşit să atragă finanţare europeană nerambursabilă în cadrul unui proiect medical gigant, în valoare totală de peste 100 milioane de euro. vorbim despre estonia, care a înţeles necesitatea îmbunătăţirii semnificative a serviciilor medicale oferite populaţiei.
Extinderea şi renovarea Centrului Medical al Estoniei de Nord (PERH PõhjaEesti Regionaalhaigla) este un proiect esenţial, care vizează ameliorarea accesului la tratamente cardiace, la oncologie şi la alte forme de tratament avansat.Centrul Medical al Estoniei de Nord, situat în capitala Tallinn, cu o populaţie de puţin peste 400.000
de locuitori, este un stabiliment medical modern, fiind principalul spital din această ţară baltică. El furnizează servicii de sănătate la cele mai înalte standarde, fără ca pacienţii să simtă vreun disconfort, totul făcânduse pentru a dezvolta medicina de calitate în Estonia.
construIesc pentru vIItor
Obiectivele acestui proiect sunt împărţite între lucrări de construcţii (noi aripi ale spitalului şi renovarea celor existente) şi îmbunătăţiri aduse ofertei medicale tehnice furnizate de Centrul Medical al Estoniei de Nord, la care apelează o populaţie de 581.900 de locuitori. Construcţia unei noi aripi în zona Mustamäe, clădire cunoscută sub numele de Blocul X, se face în paralel cu renovarea secţiilor de diagnostic şi tratament existente în Blocul C.
De asemenea, va fi renovată clădirea secţiei de patologie. Campusul principal a fost extins şi optimizat în ceea ce priveşte atât spaţiul, cât şi logistica, ceea ce, exprimat în cifre, se traduce prin creşterea normei de suprafaţă alocată de la 78 la 103 metri pătraţi pentru fiecare pat de spital. În afară de construcţia de noi clădiri şi modernizarea din temelii a celor existente, proiectul a mai luat în calcul şi necesitatea investiţiilor în echipamente şi îngrijire medicală. Centrul medicosocial este extrem de important pentru comunitatea locală, în calitate de angajator, în condiţiile în care aici lucrează 3.626 de persoane, dintre care 590 de medici şi 1.352 de infirmiere. Corpului medical i se adaugă personalul administrativ şi de întreţinere, care numără 714 persoane.
un lIftIng MedIcal pentru tallInn
www.inforegio.ro26
Exemplu european
Cătălin ANTOHE
AUGUST 2012 27
Exemplu european
Bani europeni în Uniunea Europeană
4 Hectare de ... spItal
Proiectul a început în 2007 şi centrul medical şia primit primii pacienţi la finele lunii ianuarie 2012. În total, suprafaţa desfăşurată, pe care sa construit, se ridică la 38.584 mp. Acesteia i se adaugă o altă suprafaţă, de 20.277 mp, pe care se află clădirile renovate. Noul Bloc X (cu o suprafaţă totală de 29.807 mp), este dotat cu aparate de tratament şi diagnostic de înaltă tehnologie şi găzduieşte medicina de urgenţă, medicina internă de urgenţă, secţiile de diagnostic radiologic şi de radioterapie, 40 de paturi în secţia de terapie intensivă, nu mai puţin de 18 săli de operaţie şi un serviciu de medicină nucleară. De asemenea, alte săli au fost construite pentru serviciul de farmacie şi cel de sterilizare ale spitalului. Următoarea etapă a renovării centrului medical va viza reconstrucţia Blocului C şi a secţiei de patologie.
rezultate vIzIbIle
Odată dus la bun sfârşit, proiectul Centrului Medical al Estoniei de Nord va permite tratarea mai multor pacienţi, în condiţii de randament medical sporit, ceea ce va duce la scurtarea perioadei de spitalizare. În egală măsură, proiectul îşi propune să reducă numărul cazurilor de malpraxis, ceea ce va duce la scăderea sumelor cheltuite cu spitalizări ulterioare. Toate acestea se vor realiza printro creştere a motivării personalului şi o îmbunătăţire a condiţiilor tehnice şi funcţionale ale clădirilor şi echipamentelor.
De asemenea, proiectul va contribui la extinderea capacităţii şi competenţelor Centrului Medical al Estoniei de Nord în materie de formare profesională în domeniul medical şi în cel al cercetării medicale. „Lucrările de construcţie a noilor clădiri şi renovarea clădirilor existente reunesc resursele şi optimizează serviciile oferite. În acelaşi timp, acestea sporesc atractivitatea centrului PERH ca instituţie educaţională şi de cercetare ştiinţifică”, spune Tõniss Allik, preşedintele Consiliului de Administraţie al Centrului Medical al Estoniei de Nord. „Principalii beneficiari ai infrastructurilor noi şi reconstruite sunt, în primul rând, pacienţii cu patologie oncologică şi cardiovasculară, precum şi cei care reprezintă urgenţe. Capacitatea îmbunătăţită a infrastructurii şi a echipamentelor conexe va permite îmbunătăţirea accesului la tehnologii de salvare a vieţilor omeneşti, cum ar fi radioterapia şi cardiologia intervenţională”, a precizat Allik.
fişa tehnică a proIectuluI
Finanţare: Fondul European pentru Dezvoltare Regională 20072013
Cost total: 107.353.303 de euro
Participarea Comisiei Europene: 66.814.486 de euro
august 2012 27
www.inforegio.ro28
Bani europeni în Uniunea Europeană
Ajungând la concluzia că punân duşi beţen roate reciproc nu ajung nicăieri, mai mulţi producători din acelaşi domeniu sau asociat, ceea ce ia făcut să devină o redutabilă forţă de negociere, atât pe plan naţional, cât şi pe pieţele externe. Totul, accesând fonduri europene.
Mega-asocIere
Situată în nordestul Boemiei, regiunea Hradec králové poate să se laude cu un bogat trecut industrial. De mai bine de zece ani, activităţile manufacturiere au cunoscut o mutaţie structurală. În acest context, 21 de întreprinderi din domeniul ambalajelor sau asociat – atât între ele, cât şi cu furnizorii lor şi cu două universităţi – şi au creat, în 2005, Clusterul Omnipack. Înfiinţarea acestui cluster, cu sediul central la Jaroměř (Hradec králové), derivă din cooperarea informală care se dezvoltase deja între companiile de ambalaje din regiune. Această cooperare devenise absolut necesară pentru a putea face faţă unor comenzi al căror volum depăşea cu mult capacităţile individuale de producţie ale fiecărei întreprinderi. Ceea ce a stimulat, deopotrivă, înfiinţarea clusterului, care numără în momentul de faţă 25 de membri, a fost subvenţia acordată prin Programul Operaţional Industrie şi Întreprinderi, susţinut din fonduri structurale şi implementat de Ministerul Industriei şi Comerţului din Republica Cehă. Compania PolyPLASTY, care a primit această subvenţie prin intermediul Consiliului Regional din Hradec kralové, a inventariat toate întreprinderile din domeniu şi lea identificat pe cele
care erau interesate să formeze un cluster. Acest proces de inventariere a permis, de asemenea, obţinerea de date referitoare la ce informaţii şi ce knowhow era dispusă să „pună la bătaie” fiecare întreprindere. În afară de producătorii de ambalaje, au acceptat să participe la proiect Universitatea din Pardubice şi Universitatea Boemiei Occidentale din Pilsen.
competitivitate crescută
Chiar dacă membrii clusterului sunt concurenţi pe plan comercial, programele lor de producţie sunt adesea complementare. Lucrul în reţea a indus o competitivitate crescută pentru întreprinderile care fac parte din cluster, în special pentru IMMuri. Partenerii pot acum să răspundă mai rapid şi mai eficace la tendinţele pieţei şi, graţie colaborării cu universităţile şi centrele de cercetare, pot să integreze mai facil inovaţiile şi să utilizeze noi tehnologii. Universitatea Boemiei Occidentale a conceput structura organizaţională şi juridică a proiectului, în vreme ce Universitatea din Pardubice sa ocupat de formarea viitorilor membri ai clusterului. Cele două centre universitare cooperează pentru organizarea de seminarii pe teme pertinente în domeniu, lucrând la
cum să ambalezi perfecţiunea: clusterul oMnIpack dIn ceHIa
Un proiect industrial de o
valoare modestă la prima vedere – puţin peste 1,6 milioane de euro – a dat rezultate
peste aşteptări în Cehia.
Exemplu european
Cătălin ANTOHE
cluster ştiinţifico-teHnologIc
„O grupare de persoane juridice şi persoane fizice constituită în baza unui contract de asociere încheiat între organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării acreditate şi/sau instituţiile de învăţământ superior acreditate, alte organizaţii necomerciale, pe de o parte, şi agenţi economici, autorităţi ale administraţiei publice locale, asociaţii patronale sau asociaţii profesionale, persoane fizice, instituţii financiare, organizaţii internaţionale, investitori autohtoni sau străini, pe de altă parte, în scopul desfăşurării activităţii de cercetare ştiinţifică, de învăţământ şi de transfer tehnologic al rezultatelor ştiinţifice şi inovaţiilor, valorificării lor prin activităţi economice.”
AUGUST 2012 29
Exemplu european
Bani europeni în Uniunea Europeană
proiecte de cercetaredezvoltare specifice şi ajutândui pe membrii clusterului să pună la punct tipuri de ambalaje din ce în ce mai inovative.
econoMII la costurI
Reunite în cluster, întreprinderile dispun de o mai mare putere de negociere pentru achiziţiile şi vânzările lor, în faţa furnizorilor şi a clienţilor. Numărul mare al întreprinderilor implicate îi permite clusterului Omnipack să realizeze economii, reducând costurile de promovare şi lansare pe piaţă a produselor. Schimburile de knowhow şi de informaţii permit fiecărei companii partenere să se muleze mai bine pe
tendinţele pieţei şi să identifice noi oportunităţi. Primele elemente vizibile ale proiectului sunt un site de internet, prestarea de servicii de consultanţă şi participarea clusterului la mai multe expoziţii specializate (Fachpack în Germania, Taropak în Polonia, Emballage în Franţa). De departe, cel mai important rezultat a constat în cumpărarea de echipament destinat centrului de experimentări şi de dezvoltare al Omnipack, utilizat de membrii clusterului, dar şi de societăţi din afara lui. O altă realizare demnă de a fi menţionată este crearea unui portal Marketing &
Business, utilizat pentru contactarea partenerilor şi a potenţialilor clienţi. Următoarele etape vor consta în promovarea regiunilor Hradec kralové, Pardubice şi Vysocina ca poli importanţi în domeniul ambalajelor, cu Omnipack ca vârf de lance. O altă prioritate este continuarea favorizării procesului de inovare, întărind filiera şi legăturile sale cu organisme de cercetare ştiinţifică. Totodată, proiectul le permite membrilor săi să se ajute reciproc pentru export şi pentru o mai bună penetrare pe pieţele internaţionale, asigurânduse de accesarea viitoare a surselor de finanţare europeană.
fişa tehnică a proIectuluI
Programul Operaţional Industrie şi Întreprinderi, susţinut din fonduri europene
Sursa: Open Days 2006
Valoarea totală: 1.603.607 euro
Contribuţia Comisiei Europene: 1.202.705 euro
www.inforegio.ro30
nIcosIa, cIpru, 29-30 august 2012 Reuniunea informală a miniştrilor şi secretarilor de stat pentru afaceri europene
Reuniunea va fi dedicată exclusiv negocierilor din cadrul Programului financiar multianual 20142020. La reuniune, vor participa membri ai Comisiei Europene, ai Secretariatului Consiliului şi ai Parlamentului European.
versailles, franţa, 29-31 august 2012 Reuniunea „Viitorul tineretului în Europa”
Grupul Angajatorilor din Comitetul Economic şi Social European, organizează, sub patronajul preşedintelui Henri Malosse, reuniunea „Tineretul European: Speranţă sau disperare pentru noua generaţie?”. Participanţii la întâlnire, care va avea loc la Palatul Congresului, îşi propun să identifice răspunsuri la mai multe întrebări, între care:
• Ce este de făcut pentru a pune la dispoziţia tineretului european instrumentele şi bunurile necesare pentru a reuşi în viaţă?• Ar trebui pusă în mişcare solidaritatea între generaţii pentru a reda sensul unei acţiuni colective?• Cum poate Consiliul Economic şi Social, instituţia care reprezintă aspiraţiile societăţii civile, să contribuie la acest impuls?
Detalii la adresa http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.eventsandactivitiesfutureyoutheurope
bruxelles, belgIa, 6-7 septeMbrIe 2012 Conferinţa „Locuri de muncă pentru Europa”
Conferinţa, a cărei temă este „politica de ocupare a forţei de muncă”, va fi găzduită de László Andor, comisar european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune. Conferinţa va fi transmisă online live. Detalii la adresa http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=88&eventsId=641
Agendă
autorItatea de ManageMent pentru por (aM por)ministerul dezvoltării regionale şi turismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09Email: [email protected], Website: www.mdrt.ro, www.inforegio.ro
organIsMe InterMedIare poragenţia pentru dezvoltare regională nord-est (adr nord-est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072Email: [email protected]: www.adrnordest.ro
agenţia pentru dezvoltare regională sud-est (adr sud-est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017Email: [email protected]: www.adrse.ro
agenţia pentru dezvoltare regională sud muntenia (adr sud muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167
Email: [email protected]: www.adrmuntenia.ro
agenţia pentru dezvoltare regională sud-vest oltenia (adr sv oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780Email: [email protected]: www.adroltenia.ro
agenţia pentru dezvoltare regională vest (adr vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923Email: [email protected]: www.adrvest.ro
agenţia pentru dezvoltare regională nord-vest (adr nord-vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222Email: [email protected]: www.nordvest.ro
agenţia pentru dezvoltare regională centru (adr centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613
Email: [email protected]: www.adrcentru.ro
agenţia pentru dezvoltare regională bucureşti ilfov (adr bucureşti ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665Email: [email protected]: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro
organIsM InterMedIar pentru turIsM (direcţia gestionare fonduri comunitare pentru turism)Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: [email protected]
centrul de InforMare pentru InstruMente structurale (autoritatea pentru coordonarea instrumentelor structurale)Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HELP DESk: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: LV 10:00–18:00, S 10:00–16:00Email: contact@fonduriue.ro
organismele de implementare şi monitorizare a programului operaţional regional
AUGUST 2012 31
Să mai şi zâmbim!Agendă
Vremea este mohorâtă întrun orăşel din Irlanda. Plouă şi toate străzile sunt goale.
Vremurile nu sunt nici ele mai bune şi lumea cam trăieşte de pe o zi pe alta.
În aşa o zi se face că apare un turist german în orăşel, opreşte la un hotel, îi spune proprietarului că ar dori să înnopteze aici dar vrea să vadă mai întâi camerele. Iar drept gaj depune o bancnotă de 100 de euro. Proprietarul îi predă câteva dintre cheile camerelor.
1 Deîndată ce musafirul a urcat scările, hotelierul ia bancnota, fuge la măcelar şişi plăteşte datoria.
2 Măcelarul ia cei 100 de euro fuge dea lungul străzii şil plăteşte pe ţăran.
3 ţăranul ia cei 100 de euro şişi achită datoria la depozitul asociaţiei ţărăneşti din orăşel.
4 Angajatul de la depozit ia banii, aleargă la cârciumă unde achită consumaţiile luate pe credit.
5 Cârciumarul ia cei 100 de euro şii dă cântăreţei de la bar, pentru că şi ea a avut zile grele, după ce a
cântat pe credit.
6 Femeia fuge la hotel şi plăteşte camera în care se cazase, cu 100 de euro.
7 Hotelierul aşează bancnota pe tejgheaua de la recepţie, moment în care apare turistul, cere gajul
înapoi şi pleacă, pentru că nu ia plăcut nicio cameră din cele la care a avut chei şi părăseşte orăşelul.
DECI:ü Nimeni nu a produs nimic.ü Nimeni nu a câştigat nimic.ü Toţi participanţii au scăpat de datorii şi privesc din nou cu optimism spre viitor.
Aşa să funcţioneze, până la urmă, şi pachetul salvator al U.E.?
Pachetul salvator
Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrt.ro
Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
www.inforegio.roe-mail: [email protected]
0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?
Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Data publicării: august 2012