Jocul lui Ender-Orson Scott Card-

Capitolul 1TER ULŢ

― Am privit prin ochii lui. Am ascultat cu urechile lui şi- i spun: el este!ţ Oricum, unul mai bun nu vom ob ine.ţ

― La fel ai spus şi despre frate-s u.ă ― A fost considerat incompatibil. Din alte motive. F r nici o leg tur cuă ă ă ă

aptitudinile lui. ― Şi cu sor -sa, la fel. Exist îndoieli şi-n leg tur cu el. E prea maleabil.ă ă ă ă

Gata oricând s se lase dominat de voin a altuiaă ţ . ― Nu îns dac respectivul îi este duşman.ă ă ― Şi-atunci, ce-o s facem? Îl înconjur m tot timpul cu duşă ă mani? ― Dac va fi nevoie...ă ― Parc spuneai c - i place puştiul.ă ă ţ ― Dac gândacii pun mâna pe el eu r mân prietenul lui cel mai bun.ă ă ― Bine. La urma urmei, salv m lumea. Ia-l!ă

Femeia de la monitoare îi zâmbi prietenos, îi ciufuli p rul şi spuse:ă ― Andrew, cred c deja i-e pur şi simplu scârb de monitorul sta oribil. Ei bine, amă ţ ă ă

o surpriz pentru tine. Azi îl scoatem. O s-o facem chiar acum şi n-o s te doar deloc!ă ă ăEnder încuviin din cap. Bineîn eles, era o minciun c n-avea s -l doar deloc. Darţă ţ ă ă ă ă

deoarece adul ii o repetau întotdeauna, când ceva urma ţ într-adev r ă s doar , se puteaă ă bizui pe afirma ia aceea ca fiind o precizare destul de corect a vţ ă iitorului.

Uneori, minciunile erau mai sigure decât adev rul.ă ― Hai încoace, Andrew, şi aşaz -te aici, pe masa de examinare. Peste câteva clipeă

vine şi doctorul.F r monitor... Ender încerc s -şi imagineze cum avea s fie f r micu ul aparată ă ă ă ă ă ă ţ

implantat în ceafa. "O s m întorc pe spate în pat şi n-o s m mai apese. N-o s -l simtă ă ă ă ă furnicându-m şi absorbind c ldura când îmi fac duş.ă ă

Şi Peter n-o s m mai urasc . O s vin acas şi-o s -i ar t c nu mai am monitorul,ă ă ă ă ă ă ă ă s vad c nu-l p c lesc. Acum o s fiu un copil normal, ca el. Atunci n-o s mai fie aşa deă ă ă ă ă ă ă r u. O s m ierte c am purtat monitorul cu un an mai mult decât el. O s fim...ă ă ă ă ă

Totuşi nu cred c-o s fim prieteni. Nu, Peter e prea periculos. Se înfurie mult preaă r u. Totuşi, fra i... Nu duşmani, nu prieteni, ci fra i... capabili s tr im sub acelaşi acoperiş.ă ţ ţ ă ă N-o s m urasc , o s m lase-n pace. Şi, când o s vrea s se joace de-a gândacii şiă ă ă ă ă ă ă astronau ii, poate c n-o s fiu obligat s m joc, poate c-o s pot sta liniştit s citesc oţ ă ă ă ă ă ă carte."

Îns Ender ştia, chiar în timp ce se gândea, c Peter n-avea s -l lase în pace. Când îlă ă ă apucau pandaliile, ochii îi sclipeau într-un fel anume şi, ori de câte ori îi z rea privireaă aceea scânteietoare, ştia c ă în nici un caz Peter n-avea s -l lase în pace. "Exersez laă pian, Ender. Vino şi-ntoarce-mi partiturile. Ah, b iatul-monitor e prea ocupat ca s -şi poată ă ă ajuta fratele? E prea deştept? Te duci s-omori nişte gândaci, astronautule? Nu, nu, n-am nevoie de-ajutorul t u! M descurc şi sină ă gur, puştiule, Ter ulţ e mucos!"

― N-o s dureze mult, Andrew, spuse doctorul.ăEnder încuviin din cap.ţă

― Monitorul este astfel construit încât s poat fi uşor deconectat. Vei sim i totuşiă ă ţ nişte furnic turi. Unii spun c au încercat o senza ie de ă ă ţ lips . ă S-ar putea s te pomeneştiă c utând ceva, ceva ce nu po i g si şi nici nu- i po i aminti ce anume era. De aceea o s - iă ţ ă ţ ţ ă ţ

1

spun eu: o s cau i monitorul, care nu mai e acolo. Dup câteva zile, senza ia va disă ţ ă ţ p rea.ăDoctorul r sucea ceva în ceafa lui Ender. Brusc, o durere îl stră ăb tu pe b iat precumă ă

un ac, din gât pân în r runchi. Ender îşi sim i spinarea smucindu-se, iar trupul i se arcuiă ă ţ violent spre spate; capul îi lovi masa. Picioarele i se zb teau dezarticulate, iar mâinile i seă încleştaser , strângându-se între ele cu atâta putere, încât îl durur .ă ă

― Deedee! r cni doctorul. Am nevoie de tine! Infirmiera ap ru în goan şi icni,ă ă ă v zându-i. Trebuie s relaxez muşchii ştia! Vino încoaă ă ă ce! Ce-aştep i?ţ

Ender sim i alte mâini atingându-l, îns nu le putu vedea. Se rţ ă ăsuci pe o parte şi c zu de pe mas .ă ă

― Prinde i-l! strig infirmiera.ţ ă ― ine-l nemişcat...Ţ ― Tine i-l dumneavoastr , domnule doctor, e prea puternic pentru mine...ţ ă ― Nu pe toat ! Îi blocheaz inima!ă ă

Ender sim i un ac în epându-l deasupra gulerului c m şii. Îl friţ ţ ă ă gea, totuşi acolo unde se r spândea focul, muşchii i se relaxau treptat. Acum putea plânge de spaim şi durere.ă ă

― Cum te sim i, Andrew? întreb femeia.ţ ăB iatul nu-şi mai amintea cum se vorbeşte. Îl ridicar pe mas . Îi verificar pulsul;ă ă ă ă

f cur şi aă ă lte lucruri pe care nu le pricepea.Glasul doctorului tremura atunci când vorbi:

― Când laşi câte trei ani chestiile-astea în copii, la ce te po i aşţ tepta? Îl puteam omorî, î i dai seama? Îi puteam opri func iile creieţ ţ rului.

― În cât timp trece efectul sedativului? ― ine-l aici cel pu in o or . Nu-l sc pa din ochi. Dac peste cinciŢ ţ ă ă ă sprezece minute

nu-ncepe s vorbeasc , m chemi.ă ă ă"Îl puteam omorî... Eu nu sunt gândac."

***

Reveni în clasa domnişoarei Pumphrey cu un sfert de or înaintea sfârşituluiă cursului. Înc se mai cl tina.ă ă

― Te sim i bine, Andrew? întreb domnişoara Pumphrey.ţ ăÎncuviin .ţă

― Ai fost bolnav?Scutur din cap.ă

― Nu ar i prea bine.ăţ ― N-am nimic. ― Ar fi bine s te aşezi, Andrew.ă

Porni spre locul s u, dar se opri. "Ce c utam? Nu mai in minte ce c utam..."ă ă ţ ă ― Locul t u este acolo, spuse domnişoara Pumphrey.ă

Se aşez , dar îi trebuia altceva, ceva ce pierduse. "O s -l g sesc mai târziu..."ă ă ă ― Monitorul t u..., şopti fata din spatele lui.ă

Andrew în l din umeri.ă ţă ― Monitorul, spuse ea c tre ceilal i.ă ţ

B iatul întinse mâna şi-şi pip i ceafa. Sim i un plasture. Monitorul disp ruse. Acumă ă ţ ă era ca to i ceilal i.ţ ţ

― Eşti nec jit, Andy? întreb un b iat aflat pe cel lalt rând, mai în spate. Nu-şi puteaă ă ă ă aminti cum îl chema. "Peter... Nu, sta era altul."ă

― Linişte, domnule Stilson, rosti domnişoara Pumphrey.Stilson pufni.Domnişoara Pumphrey explica înmul irea numerelor. Ender se juca, desenândţ

contururile unor insule muntoase, şi comandând pupitrului s le prezinte tridimensional, înă rota ie. Desigur, profesoara ştia c nu era atent, dar nu-l deranja. Ender cunoşteaţ ă întotdeauna r spunsul, chiar şi atunci când ea îl credea neatent.ă

În col ul pupitrului ap ru un cuvânt, care porni s dea ocol periţ ă ă metrului. La început era r sturnat şi inversat, totuşi Ender îl citi cu mult înainte s ajung pe latura de jos aă ă ă pupitrului, unde c p t pozi ia noră ă ă ţ mal .ă

2

TER ULŢ

B iatul zâmbi. El descoperise primul cum putea expedia misive umbl toareă ă ― şi chiar atunci când un duşman necunoscut vorbea urât despre el, metoda prin care o f ceaă îl favoriza. Nu era vina lui c era un Ter . Ideea fusese a guvernului, ei o autorizaseră ţ ă ― cum altfel ar fi putut urma şcoala un Ter ca Ender? Iar acum disp ruse şi monitorul.ţ ă Experimentul numit Andrew Wiggin nu reuşise. În caz contrar, era sigur c le-ar fi pl cută ă s abroge decretele care-i f cuser posibil naşă ă ă ă terea. A dat greş, atunci opri iţ experimentul!

Soneria ârâi. To i deconectau pupitrele, sau îşi scriau mesaje perţ ţ sonale. Unii expediau lec ii sau noti e în calculatoarele de acas . Câ iva se adunaser în jurulţ ţ ă ţ ă imprimantelor, aşteptând hârtiile pe care le comandaser . Ender îşi r şchir degeteleă ă ă peste mini-tastatura de pe marginea b ncii şi se întreb cum oare îşi sim eau adul iiă ă ţ ţ mâinile. Probabil c mari şi stângace, cu degete groase, butuc noase şi palme grele. Biă ă -neîn eles, aveau tastaturi mai lateţ ― dar cum ar fi reuşit degetele lor masive s desenezeă o linie fin , aşa cum putea Ender; atât de precis încât o putea încol ci de şaptezeci şiă ă ă nou de ori într-o spiral ce se întindea din centrul pupitrului pân la marginea lui, f r să ă ă ă ă ă ating vreodat spiă ă rele între ele. Era un mod de a-şi trece timpul, în vreme ce profesoara vorbea despre aritmetic . Aritmetic ! Valentine îl înv a aritmetica de la tă ă ăţ rei ani.

― Nu te sim i bine, Andrew?ţ ― Ba da, domnişoar .ă ― Vezi s nu pierzi autobuzul.ă

Ender încuviin şi se scul . Ceilal i copii plecaser . Îns cei r i aveau s -lţă ă ţ ă ă ă ă pândeasc . Monitorul nu mai exista pe ceafa lui, auzind ceea ce auzea el şi z rind ceea ceă ă z rea el. Acum îi puteau spune orice doă reau, îl puteau chiar lovi ― nimeni nu-i mai vedea, şi nimeni n-ar fi venit s -l salveze pe Ender.ă

Monitorul avusese anumite avantaje şi urma s simt din plin lipă ă sa lor.Bineîn eles, Stilson îl aştepta. F r s fie mai voinic decât majoţ ă ă ă ritatea copiilor, îl

întrecea totuşi pe Ender. În plus, era înso it şi de al i b ie iţ ţ ă ţ . Întotdeauna umbla cu ei. ― Hei, Ter ule!ţ

"Nu-i r spunde. Nu spune nimic."ă ― Hei, Ter ule, cu tine vorbim, Ter ule, b i, iubitorule-dţ ţ ă e-gândaci, cu tine vorbim!

"Habar n-am ce s -i r spund. Orice aş zice, ar agrava şi mai mult situa ia. Mai bine,ă ă ţ tac."

― B i, Ter ule, b i, rahatule, ai amu it? Ziceai c eşti mai grozav ca noi, da' i-aiă ţ ă ţ ă ţ pierdut papagalul, Ter ule, n-ai decât un plasture ţ pe gât!

― M l sa i s trec? întreb Ender.ă ă ţ ă ă ― Dac -l l s m s treac ? Merit s -l l s m s treac ?ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă

Râser cu to ii.ă ţ ― Sigur c-o s te l s m. Mai întâi o s l s m s - i treac o mân , dup-aia fundul,ă ă ă ă ă ă ă ţ ă ă

dup-aia o bucat de picior...ă ― Unde-i papa-ga-lul? Unde-i papa-ga-lul?

Stilson îl împinse cu mâna; apoi, altcineva din spate îl îmbrânci înd r t.ă ă ― Fer str u, c -i mai r u! chicoti un glas.ă ă ă ă ― Tenis! ― Ping-pong!

Lucrurile n-aveau s se termine cu bine. Ender decise c ar prefera s râd la urm .ă ă ă ă ă Când Stilson întinse bra ul s -l înghionteasc iar şi, b ie elul încerc s -l prind . Nu reuşi.ţ ă ă ă ă ţ ă ă ă

― Hopa, vrei s te ba i cu mine, da? Vrei s te ba i cu mine, Teră ţ ă ţ ule?ţCei din spatele lui Ender îl înşf car , inându-l nemişcat.ă ă ţRâse, deşi nu-i ardea deloc de râs:

― Aşa mul i trebuie s fi i ca s bate i un Ter ?ţ ă ţ ă ţ ţ ― Noi suntem oameni, nu Ter i, ţ b i rahatule! Tu n-ai putere nici cât o ceapă ă

degerat .ăTotuşi, îl eliberar . Imediat, Ender lovi puternic şi fulger tor cu piciorul, izbindu-l peă ă

Stilson drept în piept. B iatul c zu. Ender r mase surprinsă ă ă ― nu se aşteptase s -l doboareă dintr-o lovitur . Nu se gândise c Stilson nu luase în serios o asemenea lupt , c nu seă ă ă ă

3

aşteptase la un atac disperat.Pentru o clip , ceilal i se retraser şi Stilson r mase inert. Poate c se întrebau dacă ţ ă ă ă ă

nu cumva e mort. Ender îns c uta s g seasc o cale de a preîntâmpina orice r zbunare.ă ă ă ă ă ă De a-i opri pe b ie i s -l atace a doua zi în hait . "Trebuie s câştig acum, şi pentruă ţ ă ă ă totdeauna, altfel va trebui s m bat în fiecare zi, şi va fi din ce în ce mai r u."ă ă ă

Deşi avea numai şase ani, Ender cunoştea legile nerostite ale luptelor dintre oameni. Era interzis s loveşti adversarul care zace neajuă torat; doar un animal putea face aşa ceva.

De aceea, se apropie de trupul nemişcat al lui Stilson şi-l izbi din nou, cu r utate, înă coaste. Stilson gemu şi se rostogoli, încercând s scapeă . Îl urm ri şi-l lovi iar şi, înă ă testicule. B iatul nu mai scoase nici un sunet; se chirci, şi de sub pleoape îi âşnir lacrimi.ă ţ ă

Ender se întoarse şi-i privi cu r ceal pe ceilal i.ă ă ţ ― Poate c v trece prin minte s s ri i cu to ii pe mine. Probabil c m-a i snopi înă ă ă ă ţ ţ ă ţ

b taie. Nu uita i îns ce le fac celor care-mi vor r ul. V ve i întreba mereu când o s vă ţ ă ă ă ţ ă ă cad în spate şi cât de r u o s v ă ă ă fie.

Îl lovi pe Stilson cu piciorul în fa . Sângele din nasul acestuia împroşc solul.ţă ă ― Nu atât de r u, urm Ender. ă ă Mult mai r u.ă

Se întoarse şi plec . Nimeni nu veni dup el. Coti pe coridorul care ducea la sta ia deă ă ţ autobuz. Înapoia lui, îi putea auzi pe b ie i voră ţ bind:

― Mam - ! Ia uite la el! L-a terminat!ă ăEnder îşi lipi fruntea de peretele coridorului şi plânse, pân ap ru autobuzul. "Exactă ă

ca Peter! Cum mi-au luat monitorul, sunt exact ca Peter."

Capitolul 2PETER

― Bun, e scos. Cum se descurc ?ă ― Când tr ieşti câ iva ani în trupul cuiva, te obişnuieşti cu el. Acum îi privescă ţ

chipul. Nu ştiu ce se întâmpl . Nu sunt obişnuit s -i v d expresia fe ei. Suntă ă ă ţ obişnuit s-o simt.

― Haide, nu-i vorba de psihanaliz ! Suntem solda i, nu vraci. L-ai v zut cumă ţ ă l-a rupt în b taie pe şeful bandei.ă

― A fost foarte meticulos. Nu numai c l-a b tut, l-a terminat! Ca Mazeră ă Rackham la...

― Scuteşte-m ! Deci comisia apreciaz c a absolvit?ă ă ă ― În mare parte. S vedem ce va face cu fratele s u, acum când nu mai areă ă

monitorul. ― Fratele... Nu i-e team ce i-ar putea face lui frate-su?ţ ă ― Chiar tu mi-ai spus c nu exist nici un risc.ă ă ― Am mai reluat unele benzi. N-am ce face... Îmi place puştiul. Cred c o s -lă ă

nenorocim. ― Bineîn eles c asta o s facem. E meseria noastr . Noi suntem vr jitoareaţ ă ă ă ă

cea rea. Promitem turt -dulce, dar îi mânc m pe copilaşi de vii.ă ă

― Îmi pare r u, Ender, şopti Valentineă . Îi privea plasturele de pe gât.Ender atinse peretele şi uşa se închise înapoia lui.

― Nu-mi pas . M bucur c nu-l mai amă ă ă . ― Ce nu mai ai? Peter ap ru în hol, muşcând dintr-un sandviş cu unt.ă

Ender nu vedea în Peter b iatul frumos de zece ani pe care-l ză ăreau adul ii, cu p rţ ă negru, des şi rebel şi un chip ce ar fi putut apar ine lui Alexandru cel Mareţ . Îl privea pe fratele s u doar pentru a detecta furia sau plictiseala, st rile periculoase care aduceauă ă aproape întotdeauna suferin a. Acum, când ochii lui Peter descoperir plasturele de peţ ă gât, ap ru scânteierea r u-prevestitoare.ă ă

Valentine o z ri şi ea.ă ― De azi e la fel ca noi, rosti ea încercând s -l linişteasc .ă ă

4

Peter nu se l s îns domolit.ă ă ă ― La fel ca noi? Şi-a inut c puşa pân la şase ani! Tu când ai pierdut-o pe-a ta?ţ ă ă

Aveai trei ani. Mie mi-au luat-o la cinci ani. El aproape c-a reuşit, nenorocitul, gândacul naibii!

"E bine", îşi spuse Ender. "Vorbe, şi iar vorbe. Peter... Vorb ria e minunat ..."ă ă ― Ei bine, continu Peter, acum îngerii t i p zitori nu te mai veă ă ă gheaz . Nu maiă

verific monitoarele s vad dac nu sim i durere, s-asculte ce- i spun, s vad ce- i fac.ă ă ă ă ţ ţ ă ă ţ Ce zici? Eh, ce zici de chestia asta?

Ender strânse din umeri.Brusc, Peter zâmbi şi b tu din palme cu o fals veselie.ă ă

― Hai s ne juc m de-a gândacii şi astronau ii, spuse el.ă ă ţ ― Unde-i mama? întreb Valentine.ă ― Afar , r spunse Peter. Eu sunt şeful.ă ă ― Cred c-o s -l chem pe tata.ă ― N-ai decât, f cu Peter. Ştii c nu-i niciodat acas .ă ă ă ă ― Bine, hai s ne juc m, încuviin Ender.ă ă ţă ― Tu o s fii gândacul, spuse Peter.ă ― Las -l m car o dat s fie astronaut, interveni Valentine.ă ă ă ă ― Ia mai ine- i pliscul! o repezi Peter. Haide sus şi alege- i armele.ţ ţ ţ

N-avea s fie un joc corect, Ender o ştia. Nu se punea problema înving torului. Cândă ă puştii se jucau pe coridoare, gândacii nu câştigau niciodat şi, uneori, jocul deveneaă violent. Îns aici, în apartamentul lor, avea s fie r u de la bun început, iar gândacii nuă ă ă puteau pur şi simplu s fug , aşa cum se întâmpl în r zboaiele adev rate. Trebuiau să ă ă ă ă ă r mân în joc atât cât voia astronautul.ă ă

Peter trase sertarul cel mai de jos şi scoase masca de gândac. Mama se sup rase peă el atunci când o cump rase, îns tata fusese de p rere c r zboiul n-avea s ia sfârşită ă ă ă ă ă doar pentru c ascunzi m ştile şi le interzici copiilor pistoalele-laser juc rii. Mai bine s seă ă ă ă joace de-a r zboiul, şi s aib o şans în plus de supravie uire, când urmau s reă ă ă ă ţ ă vină gândacii.

"Dac voi supravie ui jocurilor," se gândi Enderă ţ . Îşi puse masca. Se strânse în jurul fe ei sale precum degetele unei mâini. "Dar nu aşa simte un gândac", îşi spuse b iatul. "Elţ ă nu poart chipul acesta ca pe o masc , este ă ă chiar chipul lui. Oare pe planetele lor, gândacii se joac cu m şti de oameni? Şi oare cum ne numesc ei? Viermii, pentru că ă ă suntem atât de moi şi lunecoşi în compara ie cu ei."ţ

― Ai grij , Vierme, rosti el.ăDe abia îl putea vedea pe Peter prin g urile pentru ochi. Fratele s u rânji:ă ă

― Vierme, da? Bine, gând cel mititel, ia s vedem cum i se sparge c pşorul!ă ă ţ ăEnder nu v zu lovitura, ci intui doar o uşoar deplasare a centrului de greutate al luiă ă

Peter; masca nu-i permitea vederea periferic .ăPe neaşteptate, sim i durerea şi şocul izbiturii în ureche; îşi pierdu echilibrul şi c zu.ţ ă

― Nu vezi prea bine, gândace? chicoti Peter.Ender încerc s -şi scoat masca. Fratele lui îi atinse testiculele cu vârful piciorului.ă ă ă

― N-o scoate, şuier el.ăB iatul îşi coborî mâiniă le.Peter îl ap s cu talpa. Durerea fulger prin Ender; se chirci.ă ă ă

― Nu te strânge, gândacule! O s te disec mă ă . În sfârşit, am pus laba pe unul viu dintre voi şi-o s afl m cum func iona i.ă ă ţ ţ

― Peter, gata..., spuse Ender. ― "Peter, gata". Foarte bine! Deci gândacii ne pot ghici numele. Pute i vorbi ca nişteţ

copilaşi dr gu i, ca s v iubim şi s fim dr gu i cu voi. Dar nu ine! Eu îmi dau seama ceă ţ ă ă ă ă ţ ţ sunte i de fapt. Au vrut s fii om, Ter işorul, dar de fapt eşti un gândac, şi-acum se vede.ţ ă ţ

Ridic piciorul şi îngenunche pe Ender, ap sându-l pe abdomen, chiar sub stern.ă ă Treptat, începu s sporeasc ap sarea. Ender respira tot mai greu.ă ă ă

― Te-aş putea ucide-n felul sta, şopti Peter. S ap s mereu, pân mori. Dup-aia aşă ă ă ă zice c n-am ştiut c te durea, c noi ne jucam..., m-ar crede, şi totul ar fi în regul . Iar tuă ă ă ă ai fi mort. Totul ar fi în regul !ă

Ender nu putea r spunde; r sufla tot mai anevoios. S-ar fi putut ca Peter s-o fac .ă ă ă

5

Probabil c nu inten iona, totuşi s-ar fi putut...ă ţ ― Vorbesc serios, continu fratele s u. Nu ştiu ce crezi, dar voră ă besc serios. Pe tine

te-au autorizat doar pentru c eu eram atât de proă mi tor, îns nu le-am împlinitţă ă aştept rile. Tu te-ai descurcat mai bine. Ei cred c eşti mai bun. Dar eu nu vreau ună ă fr iorăţ mai bun, Ender. Nu vreau un Ter .ţ

― O s spun totul, zise Valentine.ă ― N-o s te cread nimeni.ă ă ― Pe mine m vor crede.ă ― Atunci o s mori şi tu, scump surioar .ă ă ă ― Vezi s nu! replic Valentine. Cine te va crede când o s spui: "N-am ştiut c astaă ă ă ă

o s -l omoare pe Andrew. Iar dup ce el a murit, nu am ştiut c-o s-o omoare ă ă şi pe Valentine".

Ap sarea sl bi pu in.ă ă ţ ― Bun. Nu azi. Dar într-o bun zi, voi doi n-o s mai fi i împreun . Şi va avea loc ună ă ţ ă

accident. ― Numai gura e de tine, spuse Valentine. N-o să faci nimic din toate astea. ― Nu? ― Şi ştii de ce? întreb fata. Pentru c vrei s-ajungi în guvern, când o s fii mare.ă ă ă

Vrei s fii votat. Şi n-or s te voteze, dac adversarii or s descopere c atât fratele cât şiă ă ă ă ă sora ta au murit când erau mici, în urma unor accidente ciudate. Şi mai ales datorită scrisorii pe care am introdus-o în fişierul meu secret, care va fi deschis în caz c voi muri.ă

― Nu-mi vinde mie gogoşi, pufni Peter. ― Scrie aşa: "N-am murit de moarte natural . M-a ucis Peter şi, dac nu l-a omorâtă ă

deja pe Andrew, o va face în curând." Nu-i suficient ca s te condamne, dar ajunge ca să ă nu fii niciodat votat.ă

― Tu eşti acum monitorul lui, spuse Peter. Ar fi bine s -l supraă veghezi, zi şi noapte. Ar fi bine s stai tot timpul lâng el.ă ă

― Ender şi cu mine nu suntem proşti. Avem note la fel de bune ca şi tine. Ba chiar mai bune, la unele materii. Suntem nişte copii teribil de inteligen i. Nu eşti cel maiţ deştept, Peter. Eşti numai cel mai mare.

― Da, ştiu. Va veni îns o zi când nu vei fi lâng el, când vei uita. Brusc î i vei amintiă ă ţ şi vei fugi la el. Şi-o s -l g seşti, viu şi nev t mat. Iar data urm toare n-o s te mai speriiă ă ă ă ă ă atât de tare şi nici n-o s mai alergi. Şi, de fiecare dat , îl vei g si nev t mat. Şi-o s creziă ă ă ă ă ă c-am uitat. Chiar dac o s - i aminteşti ce- i spun acum, o s crezi c-am uitat. Aşa voră ă ţ ţ ă trece anii. Apoi va avea loc un groaznic accident, iar eu îi voi g si trupul şi voi plânge înă hohote lîng el şi tu o s - i aminteşti conversa ia asta, Vally, dar î i va fi ruşine de tineă ă ţ ţ ţ îns i c i-ai amintit-o, deoarece o s ştii c eu m-am schimbat, c într-adev r a fost unăţ ă ţ ă ă ă ă accident, c -i crud din partea ta s - i reaminteşti ce am spus într-o ceart din copiă ă ţ ă l rie.ă Numai c va fi adev rat. Eu o s scap, el o s moar şi tu nu vei face niă ă ă ă ă mic, absolut nimic. Îns n-ai decât s crezi în continuare c eu sunt doar cel mai mare.ă ă ă

― Cel mai mare g ozar, zise Valentine.ăPeter s ri în picioare şi se repezi spre ea. Fata se feri. Ender îşi smulse masca. Peteră

se trânti pe spate în patul s u şi începu s râd în hohote, foarte amuzat, pân îi d dură ă ă ă ă ă lacrimile.

― Sunte i grozavi voi doi, cei mai mari fraieri de pe planeta Pţ ământ! ― Acum ne va zice c totul a fost o glum , coment Valentine.ă ă ă Nu o glum― , ci un joc. V pot face s crede i orice. V pot face s dansa i ca nişteă ă ă ţ ă ă ţ

marionete. Îngroşându-şi glasul, vorbi amenin tor: O s v-omor, şi-o s v tai buc ele,ţă ă ă ă ăţ şi-o s v-arunc la gunoi! Izbucni din nou în râs: Cei mai mari fraieri din tot Sistemul Solar!ă

Ender r mase locului, privindu-l cum râde şi se gândi la Stilson, amintindu-şi ceă sim ise când îi zdrobise nasul. "Lui ar fi trebuit s i-o fac. El ar fi meritat-o."ţ ă

Parc citindu-i gândurile, Valentine şopti:ă ― Nu, Ender!

Peter se r suci brusc pe o parte, s ri din pat şi se ghemui gata de lupt .ă ă ă ― Ba da, Ender, chicoti el. Oricând, Ender.

Ender ridic piciorul drept şi-şi scoase pantofulă . Îl inu în sus.ţ ― Vezi, aici pe vârf? E sânge, Peter.

6

― Vaaai! Vaaai, mor! Mor! Ender a omorât o ploşni şi-acum o s m-omoare şi peţă ă mine!

N-aveai cum să-l impresionezi. În adâncul sufletului, Peter era un criminal, dar nimeni n-o ştia, cu excep ia Valentinei şi a lui Ender.ţ

Mama veni acas şi-l consol pe Ender, când afl de monitor. Tata sosi şi el şi repetă ă ă ă întruna cât de grozav era surpriza; aveau copii atât de fantastici, încât guvernul leă spusese s fac trei şi acum guvernul nu mai voia s ia pe nici unul, aşa c r m seser cuă ă ă ă ă ă ă trei, continuau s -l aib pe Ter ... pân când lui Ender îi veni s -i strige: "Ştiu c -s un Ter ,ă ă ţ ă ă ă ţ ştiu, dac vrei o s plec, ca s nu te mai sim i ruşinat în fa a tuturor, îmi pare r u c nuă ă ă ţ ţ ă ă mai am monitorul şi acum ai trei copii şi nici o explica ie limpede, e atât de stânjenitorţ pentru tine, iart -m , iară ă t -m , iart -m !"ă ă ă ă

St tea în pat, privind în sus prin beznă ă. În patul de deasupra lui îl putea auzi pe Peter, r sucindu-se şi foindu-se întruna. Apoi fratele s u coborî şi ieşi din odaie. Ender auziă ă apa curgând la baie; dup aceea, silueta lui Peter se contur în cadrul uşii.ă ă

"Crede c dorm. O s m ucid !"ă ă ă ăPeter se apropie, dar nu sui în patul s u.ăVeni şi mai aproape şi r mase lâng capul lui Ender.ă ăTotuşi nu întinse mâna, ca s ia o pern şi s -l sufoce.ă ă ăNu avea nici un fel de arm .ă

― Ender, şopti el, iart -m ... iart -m ... Ştiu ce sim i, iart -m , sunt fratele t u. Teă ă ă ă ţ ă ă ă iubesc!

Mult mai târziu, r suflarea regulat a lui Peter dovedi c b iatul adormise. Ender îşiă ă ă ă scoase plasturele de pe gât.

Şi, pentru a doua oar în ziua aceea, plânse.ă

Capitolul 3GRAFF

― Punctul slab e sor -sa. O iubeşte cu adev rat.ă ă ― Ştiu. Ea poate strica totul, de la început. N-o s vrea s-o p r seasc .ă ă ă ă ― Şi-atunci ce-o s faci?ă ― S -l conving c doreşte s vin cu noi mai mult decât doă ă ă ă reşte s stea cuă

ea. ― Cum o s faci asta?ă ― O s -l mint.ă ― Şi dac nu reuşeşti?ă ― Atunci o s -i spun adev rul. Avem voie s facem asta, în cazuriă ă ă

excep ionale. Ştii bine c nu putem prevedea totul.ţ ă

La dejun, Ender nu avu poft de mâncare. Se întreba mereu cum avea s fie laă ă şcoală. Întâlnirea cu Stilson dup b taia de ieri... Ce aveau s fac prietenii acestuia?ă ă ă ă Probabil nimic, dar nu putea fi sigur. N-ar fi vrut s se duc la şcoal .ă ă ă

― Nu m nânci, Andrew? îl întreb maic -sa.ă ă ă ― Bun diminea a, Ender, rosti Peter intrând în odaie. Mersi c i-ai l sat mizeria aiaă ţ ă ţ ă

de burete în mijlocul b ii.ă ― Special pentru tine, morm i b iatul.ă ă ― Andrew, trebuie s m nânci!ă ă

Ender îşi întinse încheieturile, într-un gest ce spunea: "Face i-mi perfuzii!"ţ ― Foarte amuzant, coment mamaă . Încerc s fiu grijulie, dar asta nu-i interesează ă

pe genialii mei copii. ― Genele tale ne-au f cut geniali, mam , spuse Peter. De la tata s ştii c n-amă ă ă ă

c p tat nimic.ă ă ― Te-am auzit, spuse tat l, f r s -şi ridice privirea de pe ştirile afişate pe t bliaă ă ă ă ă

mesei, în timp ce mânca. ― Nici n-aş fi zis-o, dac ştiam c nu m-auzi.ă ă

7

Masa bâzâi. Aveau musafiri. ― Cine-i? întreb mama.ă

Tat l ap s un buton şi pe ecranul s u ap ru un b rbat. Purta sină ă ă ă ă ă gura uniformă militar care mai însemna ceva, FI: Flota Interna ional .ă ţ ă

― Credeam c s-a terminat, coment tat l.ă ă ăPeter îşi turn lapte peste fulgii de că ereale."Poate c ", se gândi Ender, "într-adev r, azi nu va trebui s m duc la şcoal ."ă ă ă ă ă

― M duc s v d despre ce-i vorba, spuse tat l sculându-se. Voi termina i deă ă ă ă ţ mâncat.

R maser locului, dar nu mâncar . Dup câteva clipe, tat l ap ru şi-o chem peă ă ă ă ă ă ă mam .ă

― Ai încurcat-o, zise Peter. Au aflat ce i-ai f cut lui Stilson şi-o s te trimit la-ă ă ănchisoare, în Centur .ă

― N-am decât şase ani, prostovane, sunt minor. ― Eşti un Ter , rahatule! N-ai nici un drept.ţ

Valentine ap ru somnoroas , cu p rul ciufulit.ă ă ă ― Unde-s mami şi tati? Mi-e r u şi nu pot s merg la şcoal .ă ă ă ― Ai examen oral, este? pufni Peter. ― Gura, Peter! se r sti fata.ă ― Ar trebui s te relaxezi şi s te bucuri. Putea fi şi mai r u.ă ă ă ― Nu ştiu cum. ― Putea fi un examen anal. ― Ha, ha, f cu Valentine. Unde-s mama şi tata?ă ― Vorbesc cu un tip din FI.

Instinctiv, Valentine privi spre Ender. La urma urmei, ani de zile aşteptaser s vină ă ă cineva şi s le spun c Ender fusese acceptat, c aveau nevoie de el.ă ă ă ă

― Aşa-i, uit -te la el, spuse Peter. Dar s ştii c poate fi vorba de mine. Poate c şi-ă ă ă ăau dat seama c sunt totuşi cel mai bun.ă

Se sim ea frustrat şi de aceea era r ut cios, ca de obicei.ţ ă ăUşa se deschise.

― Ender, rosti tat l, vino, te rog.ă ― Îmi pare r u, Peter, chicoti Valentine.ă ― Nu-i absolut nimic de râs, se încrunt tat l.ă ă

Ender îl urm pe hol. Ofi erul FI se scul în picioare când îl v zu, dar nu întinse mânaă ţ ă ă spre b iat.ă

Mama îşi r sucea verigheta de pe deget.ă ― Andrew, rosti ea, niciodat n-am crezut c eşti un b t uş.ă ă ă ă ― Stilson e în spital, spuse tat l. L-ai aranjat destul de r u. Cu piă ă cioarele, Ender... n-

a fost prea sportiv.Ender cl tin din capă ă . În privin a lui Stilson, se aşteptase s vin cineva de la şcoal ,ţ ă ă ă

nu un ofi er al flotei. Era mai serios decât crezuse. Şi totuşi nu ştia ce altceva ar fi pututţ face.

― Ai vreo explica ie pentru purtarea dumitale, tinere? întreb ofi erul.ţ ă ţB iatul cl tin iar şi din cap. Nu ştia ce s spun , şi-i era team s nu se prezinteă ă ă ă ă ă ă ă

mult mai monstruos decât îl prezentau propriile sale fapte. "O s-accept pedeapsa, oricare ar fi ea", îşi spuse. "Numai s termin m odat ."ă ă ă

― Eram dispuşi s acord m circumstan e atenuante, urm ofi erul. Dar trebuie s - iă ă ţ ă ţ ă ţ spun c raportul n-arat deloc bine. L-ai lovit în tesă ă ticule, apoi în fa şi pe tot corpul, cândţă era c zut... se pare c i-a f cut pl cere.ă ă ţ ă ă

― Nu, şopti Ender. ― Atunci de ce-ai f cut-o?ă ― Era cu banda lui. ― Şi? Asta constituie o scuz ?ă ― Nu. ― Spune-mi de ce ai continuat s -l loveşti? Îl doborâseşi deja.ă ― Doborându-l, am câştigat prima lupt . Voiam s le câştig şi pe urm toarele, chiară ă ă

atunci, ca s m lase-n pace!ă ă

8

Ender nu se mai putu st pâni, era prea însp imântat, prea ruşinat de propriile saleă ă fapte: deşi se str duise s n-o fac , plânse din nou. Nu-i pl cea s plâng . O f cea rareori;ă ă ă ă ă ă ă acum, în mai pu in de o zi, plânţ sese de trei ori. Şi de fiecare dat , fusese mai r u. Iar s teă ă ă smiorc i în fa a mamei, a tatei şi a ofi erului, era de-a dreptul ruşinos.ă ţ ţ

― A i luat monitorul, spuse el. Trebuia s m ap r, nu?ţ ă ă ă ― Trebuia s fi cerut ajutorul unui adult, începu tat l.ă ă

Îns ofi erul travers holul c tre Enderă ţ ă ă . Întinse mâna: ― Ender, numele meu este Graff. Colonel Hyrum Graff. Sunt directorul ciclului de

antrenament primar al Şcolii de Lupt din Centur . Am venit s - i propun s intri la şcoal .ă ă ă ţ ă ă ― Dup toate...ă ― Dar monitorul... ― Ultima etap a test rii a fost de a vedea ce se va întâmpla în absen a monitorului.ă ă ţ

Nu proced m întotdeauna aşa, îns în cazul t u...ă ă ă ― Şi-am absolvit?

Mama era neîncrez toare.ă ― Pentru c l-a b gat în spital pe b iatul acela? Ce-a i fi f cut dac -l omora, îiă ă ă ţ ă ă

d dea i o medalie?ă ţ ― Nu conteaz ce anume a f cut, doamn Wiggin. Important este motivulă ă ă . Îi întinse

un dosar voluminos: acestea sunt ordonan ele. Fiul dumneavoastr a primit aprobareaţ ă Serviciului de Selec ie al FI. Deţ sigur, avem deja acceptul dumneavoastr , acordat înă momentul confirm rii conceperii, altfel nu se putea naşte. Din clipa aceea era al nostru,ă dac trecea testele.ă

Când vorbi, glasul tat lui tremura:ă ― N-a fost tocmai elegant din partea dumneavoastr s ne l sa i s credem c nu-lă ă ă ţ ă ă

dori i. Şi apoi s -l lua i.ţ ă ţ ― Iar şarada aceasta cu Stilson..., începu mama. ― Nu a fost o şarad , doamn Wiggin. Pân n-am ştiut care este motiva ia lui Ender,ă ă ă ţ

nu puteam fi siguri c nu era un alt... trebuia s ştim ce în eles avea ac iunea lui. Sau, celă ă ţ ţ pu in, ce în eles i-a conferit Ender.ţ ţ

― E neap rat nevoie s folosi i porecla aceea stupid ?ă ă ţ ăMama începu s plâng .ă ă

― Îmi pare r u, doamn Wiggin. Dar acesta e numele pe care-l foă ă loseşte chiar el. ― Şi acum ce ve i face, domnule colonel? întreb tat l. O s ieşi i pur şi simplu peţ ă ă ă ţ

uş , amândoi?ă ― Depinde. ― De ce anume? ― Dac Ender doreşte s vin .ă ă ă

Mama râse amar. ― Aha, deci totuşi e vorba de voluntariat. Ce dr gu !ă ţ ― Pentru dumneavoastr doi, alegerea a fost f cut atunci când l-a i conceput peă ă ă ţ

Ender. Dar el n-a ales înc . Recru ii sunt o carne bun de tun, dar pentru ofi eri ne trebuieă ţ ă ţ voluntari.

― Ofi eri? întreb Ender.ţ ăLa sunetul vocii sale, ceilal i amu ir .ţ ţ ă

― Da, încuviin Graff. Şcoala de Lupt preg teşte viitorii c pitani de nave stelare,ţă ă ă ă comandan i de flotile şi amirali.ţ

― Haide i s nu ne p c lim singuri! rosti furios tat l. Câ i din b ie ii de la Şcoala deţ ă ă ă ă ţ ă ţ Lupt ajung s comande nave?ă ă

― Din p cate, domnule Wiggin, informa ia respectiv este secret . ă ţ ă ă V pot ă spune că nici unul dintre b ie ii noştri care au izbutit s termine primul an n-au absolvit cu grad maiă ţ ă mic decât cel de ofi er. Şi nici unul n-a ocupat o func ie inferioar celei de secund pe oţ ţ ă nav interă planetar . Chiar şi în cadrul for elor de ap rare locale din propriul nosă ţ ă tru sistem planetar, este o cinste deloc neglijabil .ă

― Câ i izbutesc s termine primul an? întreb Ender.ţ ă ă ― To i cei care vor s-o fac .ţ ă

Ender fu gata s rosteasc : "Eu vreau!" Îşi inu îns gura. Ar fi sc pat pentru oă ă ţ ă ă vreme de şcoal , deşi drumul dura doar câteva zile. Ar fi sc pat de Peteră ă ― un lucru mult

9

mai important, ce putea fi chiar o chestiune vital . Totuşi, s -i p r seasc pe mama şi peă ă ă ă ă tata şi, în primul rând, s se despart de Valentine... Şi s devin soldat... Lui Ender nu-iă ă ă ă pl ceau luptele. Nu-i pl cea genul de confrunt ri preferate de Peteră ă ă ― cei puternici împotriva celor slabi ― dar nu-i pl cea nici varianta foă losit de el: cei inteligen i împotrivaă ţ celor proşti.

― Cred, continu Graff, c Ender şi cu mine trebuie s discut m între patru ochi.ă ă ă ă ― Nu, spuse tat l.ă ― Nu-l voi lua f r s v las s mai vorbi i, zise colonelul. Deşi nu m-a i putea opri s-ă ă ă ă ă ţ ţ

o fac.Tat l îl privi îndelung, apoi se scul şi p r si holul. Mama r mase înc o clip şi-lă ă ă ă ă ă ă

strânse uşor de mân pe Ender. Când ieşi, închise uşa dup ea.ă ă ― Ender, începu Graff, dac vii cu mine n-o s te mai întorci aici mult vremeă ă ă . În

Şcoala de Lupt nu exist vacan e. Nici vizitatori. Un ciclu complet de instruc ie durează ă ţ ţ ă pân la vârsta de şaispă rezece ani ― în anumite circumstan e, po i c p ta prima permisieţ ţ ă ă când împlineşti doisprezece ani. Crede-m , oamenii se schimb mult în şase ani, sau înă ă zece. Dac vii cu mine, când î i vei revedea sora, pe Valentine, ea va fi femeie. Ve i fi caă ţ ţ doi str ini. Vei continua s-o iubeşti, dar n-o vei mai cunoaşte. Vezi, nu spun c va fi uşor.ă ă

― Mama şi tata? ― Eu te cunosc, Ender. De mai mult vreme am studiat înregistră ările monitorului. Nu

vei sim i lipsa p rin ilor... oricum, nu mult timp. Şi nici ei nu- i vorţ ă ţ ţ duce dorul prea mult.F r s vrea, lacrimile ap rur în ochii b iatuluiă ă ă ă ă ă . Îşi feri chipul, dar nu şi le şterse.

― Ei te iubesc, Ender. Trebuie totuşi s în elegi cât i-a costat via a ta. Amândoi s-auă ţ ţ n scut în familii evlavioase, ştiai? Tat l t u a fost botezat cu numele de John Paulă ă ă Wieczorek. Catolic. Al şaptelea din nou fra i.ă ţ

"Nou copiii E incredibil. Criminal!"ă ― În numele credin ei religioase, oamenii sunt în stare de ac iuni stranii. Cunoştiţ ţ

pedepsele, Ender ― pe vremuri nu erau atât de aspre, dar nici neglijabile. Doar primii doi copii beneficiau de educa ie graţ tuit . Impozitele se majorau cu fiecare nou n scut. Laă ă şaisprezece ani, tat l t u a invocat Legea Nesupunerii Familiale pentru a se desp r i de aiă ă ă ţ s i. Şi-a schimbat numele, a renun at la religia lui şi a decis s nu aib mai mult de cei doiă ţ ă ă copii legali. Era hot râtă . În copil rie a avut parte de atâtea persecu ii şi înjosiri, încât s-ă ţajurat ca nici unul din copiii lui s nu treac prin aşa ceva. Pricepi?ă ă

― Nu m-a dorit... ― De fapt, nimeni nu-şi doreşte un Ter . Nu te po i aştepta s fie ferici i. Totuşiţ ţ ă ţ

p rin ii t i reprezint cazuri aparte. Amândoi şi-au abană ţ ă ă donat religia ― mama ta a fost mormon ― îns sentimentele lor au ră ămas ambigue. Ştii ce înseamn ambiguu?ă

― Neclar... ― Se simt ruşina i c provin din familii care au recurs la nesupuţ ă nere. Ascund acest

am nunt. Mama ta refuz s admit c s-a n scut în Utah, tocmai pentru a nu fiă ă ă ă ă ă suspectat . Tat l t u îşi neag obârşia polonez , deoarece Polonia n-a aderat nici acum laă ă ă ă ă Legea Nesupunerii şi din acest motiv sufer sanc iuni interna ionale. Deci, dup câte vezi,ă ţ ţ ă faptul c au un Ter , chiar şi în urma instruc iunilor directe ale guveră ţ ţ nului, anuleaz tot ceă au încercat s fac .ă ă

― Ştiu asta. ― Situa ia e îns mult mai complicat . Tat l t u i-a pus numele unui sfânt creştin.ţ ă ă ă ă ţ

Ba mai mult, el însuşi v-a botezat pe to i trei, imediat cum v-a adus de la maternitate.ţ Mama ta n-a fost de acord. S-au certat de fiecare dat ; ea nu se opunea botezului, ciă ritualului catolic. În realitate, ei n-au renun at la religiile lor. Pe tine te privesc ca pe unţ simbol al mândriei, deoarece au fost capabili s ocoleasc legea şi s aib un Ter . Dar, înă ă ă ă ţ acelşi timp, reprezin i un simbol al laşit ii, deoarece n-au îndr znit s mearg maiţ ăţ ă ă ă departe şi s practice nesupunerea pe care conă tinu s-o considere corectă ă. În plus, eşti şi un simbol al ruşinii publice, pentru c la fiecare pas apari în calea eforturilor lor de-a fiă asimila i în societatea normal , docil .ţ ă ă

― De unde şti i toate astea?ţ ― Am monitorizat pe fratele şi pe sora ta, Ender. Vei r mâne sură prins când vei afla

cât de sensibile sunt aceste instrumente. Am fost conecta i direct la creierul t u. Am auzitţ ă tot ce ai auzit şi tu, indiferent dac ascultai atent sau nu. Indiferent dac în elegeai sauă ă ţ

10

nu. Noi în eţ legeam. ― Deci p rin ii mei m iubesc... şi nu m iubesc.ă ţ ă ă ― Te iubesc. Întrebarea este dac te doresc aici. Prezen a ta în aceast cas este oă ţ ă ă

permanent surs de tensiuneă ă . În elegi?ţ ― Nu eu sunt cel care provoac tensiunea.ă ― Nu-i vorba de ceea ce faci, Ender. Ci de îns şi via a ta. Fratele t u te ur şteă ţ ă ă

deoarece eşti dovada vie c el n-a fost îndeajuns de bun. P rin ilor t i le aminteştiă ă ţ ă permanent de trecutul pe care vor s -l uite.ă

― Valentine m iubeşte!ă ― Din toat inima. Complet, f r rezerve, ea î i este devotat şi tu o adori. i-amă ă ă ţ ă Ţ

spus c nu va fi uşor.ă ― Cum este... acolo? ― Mult munc . Lec ii, la fel ca şcoala de aici, dar mai mult maă ă ţ ă tematic şiă

calculatoare. Istorie militar . Strategie şi tactic . Şi, în priă ă mul rând, Sala de Lupt .ă ― Ce-i asta? ― Jocuri de-a r zboiul. To i b ie ii sunt organiza i în armateă ţ ă ţ ţ . În fiecare zi au loc

b t lii în imponderabilitate. Nimeni nu-i r nit, dar vică ă ă toriile şi înfrângerile sunt importante. To i pornesc ca solda i simpli, executând ordine. B ie ii mai mari sunt ofi erii voştri şiţ ţ ă ţ ţ obliga ia lor este s v instruiasc şi s comande în b t lii. Mai multe nu- i pot spuţ ă ă ă ă ă ă ţ ne. E ca un joc de-a gândacii şi astronau ii. Diferen a e c ai arme care func ioneaz şi camaraziţ ţ ă ţ ă solda i care lupt al turi de tine, iar întregul t u viitor şi viitorul rasei umane atârn de câtţ ă ă ă ă de bine înve i şi te lup i. Este o via dur şi n-o s ai o copil rie normal . Desigur, cuţ ţ ţă ă ă ă ă mintea ta şi fiind un Ter , mereu înghiontit, oricum n-ai fi avut o copil rie norţ ă mal .ă

― Sunt numai b ie i?ă ţ ― Şi câteva fete. În general ele nu absolv testele de acceptare. Au împotriva loră

prea multe veacuri de evolu ieţ . În nici un caz nu vei g si una ca Valentine. O s g seştiă ă ă îns fra i.ă ţ

― Ca Peter? ― Peter n-a fost acceptat tocmai pentru c -l ur şti.ă ă ― Nu-l ur sc. Doar c ...ă ă ― i-e fric de el. Ei bine, s ştii c Peter nu-i deloc r u. Fusese cel mai bun pe careŢ ă ă ă ă

îl g sisem dup mult vreme. Am cerut p rin ilor t i s aib o fiic în continuareă ă ă ă ţ ă ă ă ă ― ar fi f cut-o oricumă ― sperând c Vaă lentine va fi un Peter mai blând. Ea a fost îns preaă blând . Atunci te-am cerut pe tine.ă

― Ca s fiu jum tate Peter şi jum tate Valentine.ă ă ă ― Dac totul ieşea bine.ă ― Şi-a ieşit? ― Din câte ne d m seama, da. Testele noastre sunt foarte bune, îns ele nu ne spună ă

totul. De fapt, când ajungem la esen , nu ne spun aproape nimic. Totuşi sunt mai buneţă decât nimic.

Graff se întinse şi apuc mâinile b iatului.ă ă ― Ender Wiggin, dac ar fi fost doar problema alegerii celui mai bun şi mai fericită

viitor pentru tine, i-aş fi spus s stai acas . R mâi aici, creşti, fii fericit. Exist lucruri şiţ ă ă ă ă mai rele decât s fii Ter , lucruri mai rele decât un frate mai mare, care nu se poateă ţ decide dac s fie o fiin omeneasc sau un şacal. Şcoala de Lupt este unul dintre aceleă ă ţă ă ă lucruri. Îns noi avem nevoie de tine. Poate c tu consideri gândacii un simplu joc, dară ă ultima dat aproape c ne-au terminat. Ne-au fost superiori ca num r şi armament. Ne-aă ă ă salvat doar faptul c noi l-am avut pe cel mai str lucit comandant militar de pân acumă ă ă . Îi po i spune soart sau Dumnezeu, sau noroc orbţ ă ― l-am avut pe Mazer Rackham.

Îns acum nu-l mai avem, Ender. Am strâns absolut tot ce-a putut produce omenireaă şi am construit o flot pe lâng care cea a gândacilor pare o ceat de copii zburdalnici.ă ă ă Avem şi arme noi. Totuşi, e posibil s nu fie suficient. La urma urmei, în cei optzeci de aniă scurşi de la ultimul r zboi şi ei au avut timp s se preg teasc . Ne trebuie cei mai buniă ă ă ă oameni pe care-i putem ob ine, şi asta cât mai repede. Poate c n-o s lucrezi pentru noi,ţ ă ă sau poate c da. Poate c vei ceda sub preă ă siune, poate c - i vei distruge via a, poate că ţ ţ ă m vei urî pentru c am venit ast zi în casa taă ă ă . Îns dac exist m car o şans ca datorită ă ă ă ă ă prezen ei tale în flot omenirea s supravie uiasc şi gândacii s ne lase în pace pentruţ ă ă ţ ă ă

11

totdeauna... atunci î i voi cere s-o faci. S vii cu mine!ţ ăLui Ender îi venea greu s se concentreze asupra colonelului. Graff îi p reaă ă

îndep rtat şi foarte m runt; l-ar fi putut prinde cu o penă ă set şi b ga în buzunar. Să ă ă p r seasc totul de aici, şi s mearg într-un loc extrem de dur, f r Valentine, f r mamaă ă ă ă ă ă ă ă ă şi tata?

Se gândi apoi la filmele despre gândaci, pe care to i erau obliga i s le vad celţ ţ ă ă pu in o dat pe an. Nimicirea Chinei. B t lia Centurii. Moarte, suferin şi teroare. Şi Mazerţ ă ă ă ţă Rackham cu manevrele sale sclipitoare, distrugând o flot duşman de dou ori maiă ă ă numeroas şi cu o putere de foc dubl , utilizând micu ele nave p mântene, care p reauă ă ţ ă ă atât de fragile şi nevolnice. Aidoma unor copii, luptându-se cu adul ii. "Şi am învins!"ţ

― M tem, şopti Ender. Dar o s vin cu tine.ă ă ― Spune-o înc o dat , îi ceru Graff.ă ă ― Pentru asta am fost n scut, nu? Dac nu merg, de ce mai sunt viu?ă ă ― Nu-i îndeajuns de bine. ― Nu vreau s merg, spuse Ender, dar o voi face.ă

Graff încuviin .ţă ― Te po i r zgândi. Te po i r zgândi pân în clipa când te sui în maşin al turi deţ ă ţ ă ă ă ă

mine. Dup aceea, eşti la dispozi ia Flotei Internaă ţ ţionale. Ai în eles?ţEnder încuviin .ţă

― Bine. Atunci s le spunem.ăMama începu s plâng . Tat l îl strânse puternic în bra e pe Enă ă ă ţ der. Peter d du mânaă

cu el şi-i spuse: ― B ftosul naibii de c c cios f r creier!ă ă ă ă ă

Valentine îl s rut şi-şi l s lacrimile pe obrajii lui.ă ă ă ăNu avea nimic de împachetat. Nici un obiect personal pe care s -l ia.ă

― Şcoala î i va pune la dispozi ie tot ce vei avea nevoie, de la uniţ ţ form la rechizite.ă Iar în privin a juc riilor... acolo exist un singur joc.ţ ă ă

― La revedere, rosti Ender c tre familia saă . Îl prinse de mân pe colonelul Graff şiă pornir spre uş .ă ă

― Omoar nişte gândaci şi pentru mine! strig Peter.ă ă ― Te iubesc, Andrew! hohoti mama. ― O s - i scriem! spuse tat l.ă ţ ă

Iar când sui în vehiculul silen ios de pe coridor, b iatul auzi plânsetul îndurerat alţ ă Valentinei:

― Întoarce-te la mine! O s te iubesc toat via a!ă ă ţ

Capitolul 4C L TORIAĂ Ă

― Cu Ender va trebui s men inem o balan delicat . S -l izol m suficientă ţ ţă ă ă ă ca s r mân creativ, altfel se va adapta sisteă ă ă mului de aici şi-l vom pierde.

În acelaşi timp, trebuie s ne asigur m c -şi va dezvolta din plin capacit ileă ă ă ăţ de conducere.

― Va conduce, dac va merita s fie avansat.ă ă ― Nu-i atât de simplu. Mazer Rackham şi-a putut conduce micu a flot laţ ă

victorie. Pân la declanşarea urm torului r zboi, se vor aduna prea multe, chiar şiă ă ă pentru un geniu. Prea multe nave. Trebuie s -şi conduc subordona ii cu mână ă ţ ă sigur .ă

― Ce grozav! S fii geniu şi amabil.ă ― Nu amabil. Dac va fi amabil, gândacii ne vor termina.ă ― Deci îl vei izola. ― Pân ajungem la Şcoal , voi avea grij s fie complet seă ă ă ă parat de restul

b ie ilor.ă ţ ― Nu m îndoiesc. Abia aştept s ajunge i aici. Am vizionat înregistrareaă ă ţ

conflictului cu Stilson. Nu vii cu un b ie el dr g laş...ă ţ ă ă

12

― Greşeşti. E foarte dr g laş. Dar nu- i face griji. Vom rezolva problema câtă ă ţ ai bate din palme.

― Uneori m gândesc c - i face pl cere s faci buc i geă ă ţ ă ă ăţ niile astea mititele. ― E şi asta o art , iar eu sunt foarte, foarte priceput. Dar chiar s -mi facă ă ă

pl cere? Mda, poate. Mai ales atunci când buc eă ăţ lele se remonteaz şi ieseă altceva mai bun.

― Eşti un monstru. ― Mul umesc. Asta înseamn şi-o grada ie?ţ ă ţ ― Doar o medalie. Bugetul nu-i infinit.

Se spune c imponderabilitatea poate provoca dezorientare, mai ales la copii, careă nu st pânesc înc sensul direc ieiă ă ţ . Îns Ender era deă zorientat chiar înainte de a p r siă ă gravita ia P mâţ ă ntului. Chiar înainte de lansarea navetei.

Erau cu to ii nou sprezece b ie i. Umpluser mai întâi autobuzul, apoi ascensorul.ţ ă ă ţ ă Vorbeau, glumeau, se l udau şi râdeau. Ender r mă ă ăsese t cut. V zuse cum îi observauă ă Graff şi ceilal i ofi eriţ ţ . Îi analizau. "Tot ceea ce facem înseamn ceva", pricepu Ender.ă "Faptul c ei râd. Faptul c eu nu râd."ă ă

Se juc pu in cu ideea de a încerca s se comporte la fel cu restul b ie ilor. Nu-iă ţ ă ă ţ venea îns în minte nici o glum şi nici una de-a lor nu i se p rea amuzant . Indiferent deă ă ă ă sursa veseliei lor, Ender nu putea g si o stare aidoma în untrul s u. Era speriat şi teama îlă ă ă f cea serios.ă

Îl echipaser într-o uniform -combinezon; era straniu s nu por i o centur în jurulă ă ă ţ ă mijlocului. Astfel îmbr cat, se sim ea parc în pielea goal . Peste tot se vedeau camereă ţ ă ă TV, coco ate de parc ar fi fost nişte animale pe umerii unor b rba i care se plimbau pesteţ ă ă ţ tot. Indivizii se mişcau lent şi felini, ca imaginile s fie cât mai bune. Ender îşi d du seamaă ă c şi el începuse s umble ca ei.ă ă

Se închipui acordând un interviu televiziunii. Prezentatorul întrebându-l: "Cum vă sim i i, domnule Wiggin?" "Destul de bine, doar fl mând." "Fl mând?" "Ah, da, nu ai voieţ ţ ă ă s m nânci timp de două ă ăzeci de ore înainte de lansare." "Ce interesant, nu ştiam acest amănunt." "De fapt, to i suntem destul de înfometa i." Iar în tot acest timp, pe durataţ ţ interviului, Ender şi reporterul aveau s umble înainte şi înapoi prin fa a operatorului, cuă ţ paşi len i şi felini. Pentru prima dat , b iatului îi veni s râd . Zâmbi. Cei de lâng elţ ă ă ă ă ă râdeau chiar atunci, din alt motiv. "Au crezut c râd de gluma lor", îşi spuse Ender. "Însă ă eu m amuz de ceva mult mai caraghios."ă

― Urca i pe scar unul câte unul, vorbi un ofi er. Când ajunge i la un rând cu locuriţ ă ţ ţ goale, ocupa i-l. Nu exist locuri la geam.ţ ă

Era o glum . Ceilal i b ie i râser .ă ţ ă ţ ăEnder era printre ultimii, deşi nu chiar ultimul. Camerele TV continuau s transmit .ă ă

"Oare Valentine m va vedea disp rând în naă ă vet ?" Se gândi s fluture bra ul, s alerge laă ă ţ ă camera mare şi s -l înă trebe: "Pot spune Valentinei «La revedere»?" Nu ştia c , dac ar fiă ă f cut aşa ceva, episodul urma s fie cenzurat, deoarece se presupunea c to i b ie ii ceă ă ă ţ ă ţ aspirau la Şcoala de Lupt erau nişte eroi. Nu duceau dorul nim nui. Ender nu avea habară ă de cenzur , totuşi ştia c ar fi fost o greşeal s fug spre camera TV.ă ă ă ă ă

Travers pasarela scurt pân la uşa navetei. Observ c peretele din dreapta luiă ă ă ă ă era mochetat, aidoma unei podele. Acolo începu dezorientarea, în clipa când se gândi la perete ca fiind o duşumea, avu senza ia c el mergea pe un perete. Ajunse la sc ri şiţ ă ă ţă v zu c suprafa a vertical dinapoia ei era, de asemenea, mochetat . "Urc în susul poă ă ţ ă ă -delei. Mân cu mân , pas cu pas."ă ă

Apoi, ca amuzament, îşi imagin c de fapt ă ă cobora în josul peretelui. O f cu aproapeă instantaneu, mental, autoconvingându-se de inexisten a gravita iei. Se pomeni strângândţ ţ cu palmele scaunul, deşi gravita ia îl ap sa cu fermitate în el.ţ ă

Ceilal i b ie i mai op ir o vreme pe scaunele lor, împingându-se, tr gându-se şiţ ă ţ ţ ă ă ă ipând. Ender examin atent centurile şi-şi d du seama cum trebuiau aşezate ca s -lţ ă ă ă

fixeze de umeri, de mijloc şi printre picioare. Îşi închipui nava atârnând cu susul în jos, de curbura inferioar a P mântului, inut cu fermitate de degetele uriaşe ale for ei graviă ă ţ ă ţ -ta ionale. "Dar vom sc pa din ele", se gândi. "Vom c dea de pe aceast planet ."ţ ă ă ă ă

13

Nu în elese atunci semnifica ia ideii. Mai târziu îns , avea s -şi aminteasc cum,ţ ţ ă ă ă chiar înainte de-a p r si P mântul, se gândise pentru prima dat la acesta ca la o planetă ă ă ă ă oarecare, nu neap rat lumea lui natal .ă ă

― Aha, le-ai dat deja de cap t, remarc Graff.ă ăSt tea pe sc ri .ă ă ţă

― Nu veni i cu noi? întreb Ender.ţ ă ― De obicei nu cobor pe planete pentru recrut ri, r spunse coloă ă nelul. Sunt un fel de

şef pe acolo. Administratorul Şcolii. Ca un director. Mi-au atras aten ia c trebuie s mţ ă ă ă întorc, altfel îmi pierd slujba.

Zâmbi.Ender surâse şi el. Se sim ea bine în prezen a lui Graff. Era un om bun. Şi eraţ ţ

directorul Şcolii de Lupt . Se relax pu in. Avea s aib un prieten acolo.ă ă ţ ă ăB ie ii care înc nu-şi puseser centurile erau acum fixa i cu ele. R m seser aşa oă ţ ă ă ţ ă ă ă

or , în timp ce un monitor le prezent traiectoria naă ă vetei, istoria zborurilor spa iale şiţ posibilul lor viitor cu marile nave FI. Extrem de plictisitor. Ender mai v zuse asemeneaă filme.

Numai c atunci nu fusese fixat într-un scaun al navetei. Atârnând cu capul în josă sub globul p mântesc.ă

Lansarea n-a fost rea. Se speriase pu in. Câteva zgâl âituri, câteva clipe de panic laţ ţ ă gândul c putea fi şi prima lansare eşuat din istoria navetei. Din filme nu-şi d duseă ă ă seama cât violen puteai sim i, întins pe spate într-un fotoliu moale.ă ţă ţ

Apoi totul se linişti, şi într-adev r atârna în ceruri, lipsit de orice greutate.ăDar deoarece se reorientase deja, nu fu surprins când Graff ap ru pe sc ri cuă ă ţă

spatele, de parc ar fi coborât spre botul navetei. Nici nu se sim i şocat, când colonelul îşiă ţ strecur picioarele sub o treapt şi se împinse cu bra ele, aşa încât se balans în pozi ieă ă ţ ă ţ vertical , ca înă tr-un avion obişnuit.

Pentru unii, reorientarea însemna prea mult. Un b iat icni, Ender în elese de ce nuă ţ avuseser voie s m nânce absolut nimic cu dou zeci de ore înainte de lansare. Voma n-ă ă ă ăar fi fost prea amuzant în imponă derabilitate.

Îns pentru el, jocul cu gravita ia al lui Graff era distractivă ţ . Îl împinse chiar mai departe, imaginându-şi c b rbatul atârna cu capul în jos de pe culoarul central, apoi că ă ă st tea perpendicular pe un perete lateral. Gravita ia putea func iona în orice direc ie. "Înă ţ ţ ţ orice direc ie doresc eu. L-aş putea face pe Graff s stea în cap, f r ca el s-o ştie."ţ ă ă ă

― Ce i se pare aşa caraghios, Wiggin?ţGlasul colonelului era r stit.ă"Oare ce-am greşit?" se întreb Enă der. "Am râs prea tare?"

― i-am pus o întrebare, soldat! l tr Graff.Ţ ă ă"Ah, da! Acesta e începutul instruc iei." Ender v zuse câteva filme militare, şiţ ă

întotdeauna se r cnea din plin la începutul instruc iei, înainte ca soldatul şi ofi erul să ţ ţ ă devin prieteni buni.ă

― Da, domnule, rosti el. ― Atunci, r spunde!ă ― M-am gândit cum a i atârna cu capul în jos. Mi s-a p rut caraţ ă ghios.

Acum i se p rea o imbecilitate, sub privirile reci ale lui Graff.ă ― Pentru tine o fi caraghios. Mai gândeşte cineva la fel?

Murmure negative. ― Şi de ce, m rog, nu este? Graff îi privi dispre uitor. Cretini, asta avem în navet !ă ţ ă

Imbecili cu mintea cât bobul de maz re. Unul singur dintre voi a avut inteligen a s -şi deaă ţ ă seama c , în imponderabilitate, direc iile sunt acolo unde doreşti tu s fie? Pricepi asta,ă ţ ă Shafts?

B iatul încuviin .ă ţă ― Ba n-ai priceput nimic. Bineîn eles c nu. Nu numai c eşti prost, dar şi mincinos!ţ ă ă

În naveta asta exist un singur b iat cu creier, şi acela este Ender Wiggin. Uita i-v bine laă ă ţ ă el, gogomanilor! El va ajunge comandant atunci când voi abia ve i ieşi din scutece. Pentruţ c el ştie cum s gândeasc în imponderabilitate, pe când voi de-abia v ab ine i s nuă ă ă ă ţ ţ ă vomita i.ţ

Totuşi nu aşa trebuia s continue filmul. Graff ar fi trebuit s -l muştruluiasc , nu s -lă ă ă ă

14

numeasc cel mai bun. La început, ei doi trebuiau s fie duşmani, pentru a deveni prieteniă ă mai târziu.

― Cei mai mul i dintre voi or s dea chix. Obişnui i-v cu ideea, picilor! Cei mai mul iţ ă ţ ă ţ vor sfârşi în Şcoala de Front, pentru c n-ave i creieri pentru pilotajul în spa iu. Cei maiă ţ ţ mul i nu merita i nici m car costul transportului la Şcoala de Lupt , pentru c n-ave iţ ţ ă ă ă ţ valoarea necesar . Unii dintre voi s-ar putea s reuşeasc . ă ă ă Unii dintre voi s-ar putea să aib oarecare valoare pentru omenire. Dar nu v bizui i pe asta! Eu fac prinsoare pe unulă ă ţ singur dintre voi.

Brusc, Graff f cu un salt pe spate şi prinse scara cu mâinile, apoi îşi desprinseă picioarele de pe treapt . St tea în mâini, dac podeaua era jos. Atârna în bra e, dacă ă ă ţ ă podeaua era sus. Deplasându-şi palmele pe trepte, parcurse rapid culoarul pân la loculă s u.ă

― Se pare c ai dat lovitura, şopti un b iat de lâng Ender.ă ă ăEnder cl tin din cap.ă ă

― Oho, nici m car nu-mi r spunzi?ă ă ― Nu i-am cerut eu s spun toate astea, şopti Ender.ă ă

Sim i o durere neaşteptat în moalele capului. Apoi înc una. Câţ ă ă teva chicoteli înapoia lui. Probabil c b iatul din spatele s u îşi desă ă ă f cuse centurile. Din nou o lovitur .ă ă "Las -m !", se gândi Ender. "Eu nu i-am f cut nimic."ă ă ţ ă

Înc o lovitur . Râsete dinspre b ie i. Graff nu vedea ce se înă ă ă ţ tâmpl ? N-avea deă gând s -l opreasc ? Alt lovitur . Mai tareă ă ă ă . Îl duru cu adev rat. Unde era Graff?ă

În clipa aceea, pricepu. Colonelul provocase totul în mod deliberat. Era mai r uă decât şmotrul din filme. Când sergentul te chinuia, ceilal i te simpatizau. Dar când eştiţ preferatul ofi erului, eşti urât de to i.ţ ţ

― Hei, c c ciosule, se auzi o şoapt dind r t. Recep ion o nou lovitur . Asta- iă ă ă ă ă ţ ă ă ă ţ place? B i, super-creier, asta-i caraghios?ă

O alt lovitur , atât de puternic încât Ender icni de durere.ă ă ăDac totul fusese premeditat de Graff, n-avea s primeasc nici un ajutor dină ă ă

exterior. Aştept , pân când crezu c avea s urmeze alt lovitur . "Acum!", îşi spuseă ă ă ă ă ă . Într-adev r, lovitura sosiă . Îl duru, îns Ender încerca de acum s aprecieze momentulă ă urm toarei. "Acum!" Exact aşa cum b nuiă ă se. "Te-am prins", se gândi el.

În clipa urm toarei lovituri, Ender ridic ambele bra e, prinse înă ă ţ cheietura celui din spate şi o smuci cu toat puterea.ă

În condi ii de gravita ie, b iatul ar fi fost izbit de sp tarul fotoţ ţ ă ă liului lui Ender, strivindu-şi pieptul. În imponderabilitate, zbur îns complet peste locul din fa a lui,ă ă ţ ridicându-se c tre plafon. Ender nu se aştepta la aşa ceva. Nu-şi d duse seama că ă ă imponderabilitatea amplifica for a unui copil. B iatul pluti prin aer, ricoş din tavan şi seţ ă ă lovi de un alt pasager, dup care zbur pe culoar, rotindu-şi bra ele pân ce r cni, atunciă ă ţ ă ă când se izbi de batardoul din fa , cu bra ul stâng r sucit sub el.ţă ţ ă

Durase numai câteva secunde. Graff ajunsese deja acolo, culegând b iatul din aeră . Îl purt cu dexteritate pe culoar, spre cel lalt ofi er.ă ă ţ

― Bra ul stâng. Cred c -i rupt, spuse el.ţ ăPeste o clip , r nitul primi un sedativ şi r mase liniştit în aer, în vreme ce ofi erul îiă ă ă ţ

strânse o atel în jurul bra ului.ă ţEnder sim i c i se face r u. Vrusese doar s -i prind bra ul agresorului. Ba nu! Baţ ă ă ă ă ţ

nu; dorise s -i fac r u şi smucise cu toat for a. Nu inten ionase un asemeneaă ă ă ă ţ ţ deznod mânt, dar acum cel lalt sim ea exact durerea pe care Ender dorise s -l fac s-oă ă ţ ă ă simt . Imponderabiă litatea îl p c lise, asta fusese totul. "Sunt Peter. Sunt exact ca el." Şiă ă Ender se detest pentru asta.ă

Graff veni în fa a cabinei.ţ ― Ce-i cu voi, nu-nv a i chiar nimic? În am râtele alea de creiere nu v-a intratăţ ţ ă

m car un singur lucru? A i venit aici ca s deveni i ă ţ ă ţ solda i. ţ În vechile voastre şcoli, în vechile voastre familii, poate c era i r să ţ ă f a i, poate c era i duri, poate c era i deştep iăţ ţ ă ţ ă ţ ţ . Îns noi alegem doar pe cei mai buni dintre cei mai buni şi de-acum încolo numai astfel deă puşti ve i întâlni. Şi când v zic c Ender Wiggin e cel mai bun din naveta asta, b ga i-v-oţ ă ă ă ţ bine în cap! Nu v pune i cu el! S şti i c în Şcoala de Lupt au murit destui b ie aşi. Eă ţ ă ţ ă ă ă ţ limpede?

15

Tot restul drumului a fost t cere. B iatul de lâng Ender fu extrem de atent s nu-lă ă ă ă ating .ă

"Nu sunt un ucigaş", îşi repet întruna Ender. "Nu sunt Peter! Indiferent ce ar zice el,ă nu sunt aşa. Nu! M-am ap rat doar. Rezistasem mult timp. Am fost r bd tor. Nu sunt ceeaă ă ă ce zice el!"

Difuzoarele îi anun ar c se apropiau de şcoal ; în urm toarele dou zeci de minute,ţ ă ă ă ă ă frânar şi acostar . Ender r mase înapoia celoră ă ă lal i. Nimeni nu se opuse s -l lase s fieţ ă ă ultimul care p r sea naveta, urcând în direc ia care fusese "jos" când se îmbarcaser .ă ă ţ ă Graff aştepta la cap tul tubului strâmt ce lega naveta de Şcoala de Lupt .ă ă

― Ai c l torit bine, Ender? întreb vesel colonelul.ă ă ă ― Credeam c -mi sunte i prieten. F r s vrea, glasul b iatului treă ţ ă ă ă ă mur .ă ― Ce te-a f cut s crezi asta, Ender? p ru surprins b rbatul.ă ă ă ă ― Pentru c ... "Pentru c mi-ai vorbit cu blânde e şi sincer." N-a i min it.ă ă ţ ţ ţ ― Nu voi min i nici acum. Meseria mea nu este s - i fiu prieten. Meseria mea este sţ ă ţ ă

produc cei mai buni solda i din lume. Din întreaga istorie a lumii. Avem nevoie de unţ Napoleon. De un Alexandru. Numai c Napoleon a fost învins în cele din urm , iară ă Alexandru a ars repede şi a murit tân r. Ne trebuie un Iuliu Cezar, atât c el s-aă ă transformat în dictator şi a murit din cauza asta. Meseria mea este s produc o a-semeneaă personalitate, precum şi to i b rba ii şi femeile de care va avea nevoie s o ajute. Nic ieriţ ă ţ ă ă nu spune c trebuie s m împrietenesc cu copiii.ă ă ă

― I-a i f cut s m urasc .ţ ă ă ă ă ― Şi? Ce-o s faci? O s te-ascunzi într-un col ? O s -ncepi s -i pupi în fund, ca s teă ă ţ ă ă ă

iubeasc din nou? Exist un singur lucru care-i va face s nu te mai urasc : s fii atât deă ă ă ă ă bun în tot ceea ce faci, încât s nu te poat ignora. Le-am spus c eşti cel mai bun. Acumă ă ă ai face bine s fii cu adev rat aşa.ă ă

― Şi dac nu pot?ă ― Ghinionul t u. Uite ce-i, îmi pare r u dac te sim i singur şi speă ă ă ţ riat, îns gândaciiă

sunt acolo, în spa iu. Zece miliarde, o sut de miţ ă liarde, un milion de miliarde, habar n-avem. Nici m car nu ştim câte nave au. Au arme pe care nu le putem în elege, şiă ţ hot rârea de-a le folosi pentru a ne distruge. Nu-i vorba numai de P mânt, Ender. E voră ă ba de noi! De omenire. Din punctul de vedere al restului P mântului, noi putem fi nimici i,ă ţ deoarece planeta ar continua cu urm torul pas evolutiv. Dar omenirea nu vrea s moar .ă ă ă Ca specie, am evoluat pentru a supravie ui. Iar modul în care o facem este s select m şiţ ă ă iar s seă lect m, şi, în sfârşit, la câteva genera ii o dat , s ob inem geniul. Ină ţ ă ă ţ ventatorul ro ii. Al focului. Al zboruluiţ . Întemeietorul de oraşe, de na iuni, de imperii. Ai în eles cevaţ ţ din toate astea?

Ender crezu c în elesese, dar nu era sigur, aşa încât t cu.ă ţ ă ― Nu. Bineîn eles c nu. De aceea, o s i-o spun în mod direct. Oamenii sunt liberi,ţ ă ă ţ

cu excep ia cazurilor când omenirea are nevoie de ei. Poate c omenirea are nevoie deţ ă tine. Ca s faci ceva. Eu cred c omenirea are nevoie de ă ă mine ― ca s aflu la ce teă pricepi. Este posibil ca amândoi s facem nişte lucruri condamnabile; îns dac omenireaă ă ă supravie uieşte, atunci am fost nişte unelte bune.ţ

― Doar atât? Simple unelte? ― Oamenii, privi i ca indivizi, sunt cu to ii unelte, pe care ceilal i le folosesc pentru aţ ţ ţ

ne ajuta pe noi to i s supravie uim.ţ ă ţ ― Asta-i o minciun !ă ― Nu. Este doar o jum tate de adev ră ă . Î i po i face griji despre ceaţ ţ lalt jum tateă ă

dup ce vom câştiga acest r zboi.ă ă ― Se va termina înainte ca eu s cresc, spuse Enă der. ― Sper c greşeşti, replic Graff. Apropo, nu- i e de nici un folos faptul c discu i cuă ă ţ ă ţ

mine. F r îndoial , b ie ii le spun acum celorlal i c Ender Wiggin st ca s -l ling peă ă ă ă ţ ţ ă ă ă ă Graff. Dac merge vorba c eşti omul profesorilor, te-ai ars.ă ă

Cu alte cuvinte: "pleac şi las -m -n pace."ă ă ă ― La revedere, spuse Ender. Se târî în bra e de-a lungul tubului pe unde disp ruserţ ă ă

ceilal i b ie i.ţ ă ţGraff privi dup el.ă

― El e? întreb un ofi er de al turi.ă ţ ă

16

― Dumnezeu ştie, r spunse colonelul. Dac nu-i el, atunci ar fi bine s-apar cât maiă ă ă repede.

― Poate c nu-i nimeni, zise ofi erul.ă ţ ― Poate. În cazul sta, cred c Dumnezeu e un gândac. O po i spune şi altora.ă ă ţ ― O s-o fac.

R maser t cu i o vreme.ă ă ă ţ ― Anderson? ― Da? ― Puştiul greşeşte. Îi sunt cu adev rat prieten.ă― Ştiu.

― El e curat. E bun pân -n adâncul inimii.ă ― Am citit rapoartele. ― Anderson, gândeşte-te ce-i vom face. ― Îl vom face cel mai celebru comandant militar din istorie. ― Şi dup aceea îi vom arunca destinul lumii pe umeri. Pentru biă nele lui, sper s ă nu

fie el. Vorbesc serios. ― Linişteşte-te. S-ar putea ca gândacii s ne omoare pe to i, înainte ca el să ţ ă

absolve.Graff zâmbi.

― Ai dreptate. Deja m simt mai bine.ă

Capitolul 5JOCURILE

― Ai toat admira ia mea. Un bra rupt... a fost o lovitură ţ ţ ă de maestru. ― A fost un accident. ― Vorbeşti serios? Eu te-am l udat deja în raportul oficial.ă ― E prea mult. Îl transform pe puştiul la afurisit într-un erou. Ar puteaă ă

strica instruc ia multora. Eram sigur c o s strige dup ajutor.ţ ă ă ă ― S strige dup ajutor? Crezusem c asta apreciai cel mai mult la el ă ă ă ―

faptul c -şi rezolv singur problemele personale. Când va fi în spa iu, înconjurată ă ţ de o flot duşman , nu va s ri nimeni s -l ajute, oricât ar striga.ă ă ă ă

― Cine s-ar fi gândit c fraierul de puşti o s -şi desfac cenă ă ă turile? Şi c-o să se izbeasc aşa r u de batardou?ă ă

― Înc un exemplu al imbecilit ii militare. Dac ai fi avut un dram de minte,ă ăţ ă ai fi urmat o carier profitabil ă ă ― de pild , s vinzi asigur ri pe via .ă ă ă ţă

― E valabil şi pentru tine, minte diabolic !ă ― Trebuie s ne obişnuim cu realitatea c suntem doar peră ă sonaje secundare.

Cu destinul omenirii în mâinile noastre. Î i d un sentiment delicios de putere, nu?ţ ă Iar dac de data aceasta vom fi învinşi, nu va exista nici o critic la adresaă ă noastr .ă

― N-am gândit niciodat aşa. Şi mai bine ar fi s nu fim înă ă vinşi. ― Vezi cum se descurc Ender. Dac l-am pierdut deja, dac nu poateă ă ă

rezolva situa ia, cine-i urm torul?ţ ă ― O s fac o list .ă ă ― Între timp, gândeşte-te cum s lucr m cu el.ă ă ― i-am spus. Nu poate fi smuls din izolarea lui. Îi este imposibil s creadŢ ă ă

c va fi ajutat vreodat . Şi dac va considera, fie nuă ă ă mai şi o singur dat , că ă ă exist o cale mal uşoar , e terminat.ă ă

― Ai dreptate. Ar fi teribil dac ar crede c are un prieten.ă ă ― Prieteni poate avea. P rin i îns , nu!ă ţ ă

Când Ender ajunse în dormitor, ceilal i b ie i îşi aleseser deja paţ ă ţ ă turile. Se opri în uş , c utând cu privirea locul r mas liber. Tavanul era scundă ă ă ― dac se ridica pe vârfuri,ă îl putea atinge cu degetele. O înc pere ca pentru copii, cu patul inferior aşezat direct peă

17

podea. B ie ii îl priveau pe furiş. Dup cum era de aşteptat, singurul pat neocupat era celă ţ ă de jos, chiar lâng uş . Pentru o clip , Ender se gândi c acceptând locul cel mai prost, nuă ă ă ă f cea decât s încurajeze ulterioarele încerc ri de intimidare. Cu toate acestea, n-ar fiă ă ă putut da jos un alt b iat din patul s u.ă ă

Aşa încât, zâmbi larg şi rosti cu glas tare: ― Hei, mul umesc!ţ

Nu fu deloc sarcastic. O spuse cu atâta sinceritate, de parc i s-ar fi p strat pozi iaă ă ţ cea mai bun . Continu :ă ă

― Credeam c-o s fiu nevoit s rog pe cineva s -mi cedeze patul de lâng uş .ă ă ă ă ăSe aşez şi privi în dul piorul ce st tea deschis la picioarele paă ă ă tului. Pe interiorul uşii

era lipit un anun :ţ

"Pune palma pe scannerulde la c p tâiul patuluiă ă

şi rosteşte- i numele de dou ori."ţ ă

G si scannerul, o plac de plastic mat. Aşez mâna stâng pe ea şi pronun :ă ă ă ă ţă ― Ender Wiggin. Ender Wiggin.

Scannerul str luci verzui. Ender închise uşa dul piorului, apoi înă ă cerc s-o deschid .ă ă Nu reuşi. Puse palma pe scanner şi rosti:

― Ender Wiggin.Dul piorul se deschise. La fel şi celelalte trei compartimente.ăPrimul dintre ele con inea patru salopete asem n toare celei pe care o purta şi altaţ ă ă

alb . Al doilea avea în untru un mini-pupitru, aiă ă doma celor de la şcoal . Deci înc nuă ă terminaser cu studiile.ă

Compartimentul principal con inea lozul cel mare. La prima veţ dere p rea un costumă spa ial complet, cu casc şi m nuşi. Deşi lipseau fermoarele de etanşare pneumatic , îiţ ă ă ă acoperea perfect trupul. Era masiv capitonat, dar pu in cam rigid.ţ

Al turi se g sea un pistol. Sem na cu o arm laser, deoarece eava era din sticlă ă ă ă ţ ă groas , transparent . Totuşi, astfel de arme nu puteau fi l sate pe mâna copiilor...ă ă ă

― Nu este laser, rosti un glas.Ender ridic privireaă . În fa a lui se afla un b rbat pe care nu-l mai v zuse pânţ ă ă ă

atunci. Tân r şi ar tos.ă ă ― Emite îns un fascicul destul de îngust, continu necunoscutul. Bine focalizat. Deă ă

la o sut de metri, poate proiecta un cercule de luă ţ min de şapte centimetă ri diametru. ― La ce foloseşte? întreb Ender.ă ― La jocurile pe care o s le juc m. Toat lumea şi-a deschis duă ă ă lapul? B rbatul priviă

în jur: a i urmat instruc iunile şi a i introdus amprenta palmar şi vocal ? Pân n-o ve iţ ţ ţ ă ă ă ţ face, nu pute i deschide dulaţ purile. Dormitorul acesta e casa voastr pentru primul an...ă sau cam aşa ceva, de aceea alege i-v patul dorit şi ocupa i-l. De obicei, v lţ ă ţ ă ăs m s vă ă ă alege i un şef şi-l instal m jos lâng uş , dar se pare c locul respectiv a fost ocupat.ţ ă ă ă ă Acum nu mai putem anula codurile introduse în dulapurile personale. Deci, gândi i-v peţ ă cine vre i s alege i. Cina se serveşte peste şapte minute. Urma i punctele luminoase deţ ă ţ ţ pe podea. Pentru voi, codul culorilor este roşu-galben-galben. De câte ori vi se va cere să urma i un traseu, va fi roşu-galben-galben, trei puncte alţ ăturate... merge i acolo unde vţ ă indic luminile respective. Care-i codul culorilor voastre, b ie i?ă ă ţ

― Roşu-galben-galben! ― Perfect. Numele meu este Dap. Pentru urm toarele luni, eu sunt m mica voastr .ă ă ă

B ie ii râser .ă ţ ă ― Râde i cât vre i, dar nu uita i! Dac v r t ci i prin şcoal , ceea ce este foarteţ ţ ţ ă ă ă ă ţ ă

posibil, nu începe i s deschide i uşi la întâmplare. Unele din ele dau direct în spa iu. Alteţ ă ţ ţ râsete. Este mai bine s spune i cuiva c m mica voastr e Dap şi voi fi anun at. Sauă ţ ă ă ă ţ spune i codul culorii, şi vi se va lumina traseul spre cas . Orice problem ave i, veni i sţ ă ă ţ ţ ă discuta i cu mine. Nu uita i, eu sunt singura persoan de aici care e pl tit s se poarteţ ţ ă ă ă ă dr gu cu voiă ţ . Îns nu prea dr gu . Dac sunte i obraznici, v ating. A i priceput?ă ă ţ ă ţ ă ţ

Râser din nou. To i b ie ii din dormitor deveniser prietenii lui Dap. Copiiiă ţ ă ţ ă însp imânta i sunt uşor de cucerit.ă ţ

18

― Cine-mi zice în ce direc ie este "jos"?ţÎi spuser .ă

― Corect, aşa-i! De fapt, acest "jos" înseamn ă spre exterior. Sta ia se roteşte, şiţ din cauza asta ave i senza ia c "jos" e într-acoloţ ţ ă . În realitate, podeaua se curbeaz în susă în direc ia ţ aceea. Dac a i umbla mult încolo, a i reveni în punctul de pornire. Nu încerca iă ţ ţ ţ îns s-o faă ce i. Deoarece mergând în "sus", acolo e sectorul profesorilor, iar în parteaţ cealaltă ― cel al b ie ilor mari. Iar b ie ilor mari nu le plac puştii curioşi. S-ar putea s-oă ţ ă ţ încasa i. De fapt, o ţ ve i încasa! ţ Iar atunci s nu veni i bâzâind la mine. A i în eles? Aici eă ţ ţ ţ Şcoala de Lupt , nu o gră ădini .ţă

― Şi-atunci ce s facem? întreb un negru, un b ie el extrem de mic, care ocupa ună ă ă ţ pat de sus, pe lâng Ender.ă

― Dac nu v place s-o încasa i, gândi i-v şi singuri ce a i putea face. Dar vă ă ţ ţ ă ţ ă previn: omorul e pedepsit de regulament. La fel şi orice r nire inten ionat . Am în eles că ţ ă ţ ă în navet s-a petrecut un incident. Un bra fracturat... Dac se mai întâmpl aşa ceva,ă ţ ă ă autorul e congelat. A i în eles?ţ ţ

― Ce-nseamn "congelat"? întreb cel cu bra ul rupt.ă ă ţ ― Congelat? Depozitat în frig. Expediat pe P mânt. S-a terminat cu Şcoala de Lupt !ă ă

Nimeni nu se uit spre Ender.ă ― Deci, b ie i, dac vreunul dintre voi se gândeşte s fie zurbagiu, cel pu in s-o facă ţ ă ă ţ ă

cu cap. A i în eles?ţ ţDap plec . B ie ii continuau s nu-l priveasc pe Ender.ă ă ţ ă ăEnder sim i un nod în stomac. Nu sim ea nici o p rere de r u penţ ţ ă ă tru puştiul al c ruiă

bra îl rupsese. Era un Stilson. Şi ca Stilson, îşi aduna deja o gaşc . Un grup micu , câ ivaţ ă ţ ţ dintre b ie ii mai voinici. Râă ţ deau în cel lalt cap t al dormitorului şi, la r stimpuri, unulă ă ă dintre ei se întorcea şi privea c tre el.ă

Ender dorea din tot sufletul s revin acas . Ce leg tur aveau toate astea cuă ă ă ă ă salvarea lumii? Monitorul nu mai exista acum. Era din nou singur împotriva bandei, numai c aceasta se afla chiar în dormiă torul lui. Din nou Peter, îns f r Valentine.ă ă ă

Teama se men inu şi pe durata cinei, deoarece nimeni nu se aşez lâng el înţ ă ă cantin . Ceilal i b ie i p l vr geau despre fel de fel de suă ţ ă ţ ă ă ă biecte: tabela care acoperea un perete, mâncarea, b ie ii mai mari... Enă ţ der nu putea decât s priveasc , singur...ă ă

Pe tabel erau afişate şi palmaresuri. Raportul victorii-înfrângeri şi scorul cel maiă recent.

Unii dintre b ie ii mari priveau la anumite meciuri. Dou echipe, Manticorul şiă ţ ă Vipera, n-aveau afişat ultimul scor ― rubrica respectiv clipea luminos. Ender b nui c seă ă ă înfruntau chiar arunci.

Observ c cei mari erau împ r i i în grupuri, dup uniformele pe care le purtauă ă ă ţ ţ ă . În general discu iile se purtau între b ie i cu aceleaşi uniforme, dar existau şi excep ii.ţ ă ţ ţ

Ciclul întâi ― colegii lui şi cele dou , trei grupuri imediat superiă oare ca vârst ă ― aveau combinezoane albastre, simple. Îns ceilal i, care f ceau parte din echipe, purtauă ţ ă uniforme mult mai fistichii. Ender încerc s ghiceasc din ce echipe f ceau parte.ă ă ă ă Scorpionii şi P ianjenii erau uşor de identificat. La fel, Fl c rile şi Valurile.ă ă ă

Un b iat mare se aşez lâng el. Era mult mai vârstnică ă ă ― p rea s aib doisprezeceă ă ă sau treisprezece ani.

Intrase în pubertate. ― Salut, rosti el. ― Salut. ― Eu sunt Mick. ― Ender. ― sta-i un nume?Ă ― De când eram mic de tot. Aşa-mi spunea sor -mea.ă ― Nu-i un nume r u aici. Ender... Terminatorul. Nu?ă ― Aşa sper. ― Tu eşti gândacul din ciclu-ntâi?

Ender în l din umeri.ă ţă ― Am v zut c m nânci singur. Fiecare ciclu-ntâi are unul de-asta. Un puşti pe careă ă ă

nimeni nu-l iubeşte din capul locului. Uneori, m gână desc c profesorii o fac inten ionat.ă ţ

19

Nu-s foarte cumsecade. O s vezi tu.ă ― Da. ― Deci, tu eşti gândacul? ― Cred c da.ă ― Hei! S ştii c nu trebuie s plângiă ă ă . Îi d du lui Ender chifla sa şi-i lu desertul:ă ă

M nânc chestiile nutritive. Te in în form .ă ă ţ ă ― Şi tu? întreb Ender.ă ― Eu? Eu sunt un nimic. Un pâr prin ventila ie. Sunt tot timpul aici, dar de cele maiţ ţ

multe ori n-o ştie nimeni.Ender zâmbi f r chef.ă ă

― Da, amuzant, da' nu-i un banc. Aici n-ajung nic ieri. M-am şi f cut mare..ă ă . În curând o s m trimit la urm toarea şcoal . Nici vorb s fie Şcoala de Tactic . Ştii, n-amă ă ă ă ă ă ă ă fost niciodat priceput ca şef. Nuă mai tipii care ajung şefi au şansa s-ajung acolo.ă

― Şi cum ajungi şef? ― P i, dac ştiam, crezi c mai z ceam aici? Pe câ i de vârsta mea vezi în jur?ă ă ă ă ţ

"Nu mul i", gândi Ender dar t cu.ţ ă ― Câ iva. Nu-s singurul jumate-congelat. Mai suntem câ iva. Ceiţ ţ lal i sunt to iţ ţ

comandan i. To i tipii din ciclul meu au acum echipele lor. Nu şi eu.ţ ţEnder încuviin din cap.ţă

― Ascult , piciuleă . Î i fac o favoare. F - i prieteni. Fii şef. Pup şi-n fund, dac -iţ ă ţ ă ă nevoie, îns dac ceilal i te dispre uiesc... te-ai prins ce vreau s zic?ă ă ţ ţ ă

Ender încuviin din nou.ţă ― Nu-u, habar n-ai de nimic! Voi, nou-veni ii, sunte i to i la fel. Habar n-ave i deţ ţ ţ ţ

nimic. Ave i capul ca spa iul. Gol! Şi dac v-atinge ceva, c de i gr mad . Auzi, când o s-ţ ţ ă ă ţ ă ăajungi ca mine, nu uita c cineva te-a prevenit. E ultimul lucru dr gu pe care-o s -l maiă ă ţ ă fac cineva penă tru tine.

― Atunci tu de ce mi-ai zis? întreb Ender.ă ― Eşti şmecher, nu? Taci şi m nânc !ă ă

Ender t cu şi mânca. Nu-i pl cea Mick. Ştia îns c niciodat n-ar fi ajuns ca el.ă ă ă ă ă Poate c asta doreau profesorii, dar nu inten iona s le cânte în strun .ă ţ ă ă

"Nu voi fi gândacul clasei mele", se gândi. "Nu i-am p r sit pe Valentine, pe mama şiă ă pe tata ca s vin aici şi s fiu congelat."ă ă

Ducând furculi a spre gur , îşi putu sim i familia în jur, aşa cum fusese întotdeauna.ţ ă ţ Ştia în ce parte trebuia s întoarc privirea, dac voia s-o vad pe mama, d sc lind-o peă ă ă ă ă ă Valentine s nu mai plesc ie. Ştia unde era tata, parcurgând ştirile de pe mas şi l sândă ă ă ă impresia c particip la conversa ie. Peter, prefacându-se c scoate un bob de maă ă ţ ă z re dină nas... chiar şi el putea fi amuzant.

Fusese o greşeal s se gândeasc la ei. Sim i un nod ridicându-i-se în gât şi-lă ă ă ţ înghi i; nu-şi mai z rea farfuria.ţ ă

Nu putea plânge. Nu exista nici o şans de-a fi tratat cu compaă siune. Dap nu era mama. Orice semn de sl biciune le-ar fi spus Stilson-ilor şi Peter-ilor c putea fiă ă îngenunchiat. De aceea, Ender f cu ceea ce f cea întotdeauna când îl chinuia Peteră ă . Începu s recite puterile lui doi. "Unu, doi, patru, opt, şaisprezece, treizeci şi doi, şaizeci şiă patru." Mai departe, atât cât putea ine minte numerele: "l28, 256, 5l2, l 024, 2 048, 4ţ 096, 8 l92, l6 384, 32 768, 65 536, l3l 072, 262 l44." La 67 l08 864 începu s fie nesigură ― uitase o cifr ? Treă buia s fie la zecile de milioane, la sutele de milioane, sau pur şi simpluă la milioane? încerc s dubleze totul şi pierdu şirul cifrelor. "l 342 nu-ştiu-cum. l6? Sau l7ă ă 738?" Nu mai ştia. "De la început!" Toate puterile lui 2 pe care le putea ine minte.ţ Durerea disp ruse. Lacrimile disp ruser . Nu o s plâng .ă ă ă ă ă

Nu plânse pân când veni noaptea şi luminile se stinser . Auzi câ iva b ie i,ă ă ţ ă ţ scâncind dup mamele, ta ii sau câinii lor. Nu se putu st pâni. Buzele sale formară ţ ă ă numele Valentinei. Îi putea auzi glasul, râzând undeva pe coridoare. O putea vedea pe mama, deschizând uşa ca s se asigure c totul era în regulă ă ă. Îl putea auzi pe tata, hohotind la un film. Totul era perfect clar, şi n-avea s mai fie ă niciodat ă aşa. "O s fiuă mare când îi voi revedea, o s am cel pu in doisprezece ani. De ce am zis «da»? De ce amă ţ fost atât de prost?" Şcoala ar fi fost un fleac. Înfruntarea zilnic cu Stilson. Şi cu Peter. Eraă un piş cios. Nu-i era team de el!ă ă

20

"Vreau acas ", şopti Ender.ăDar şoapta lui era aceeaşi pe care o folosea când striga de durere, chinuit de Peter.

Sunetul nu ajunse mai departe de urechile sale, ba chiar nici pân acolo.ăŞi lacrimile lui putur s se preling nedorite pe cearşaf, dar susă ă ă pinele îi erau atât de

slabe, încât patul nu se clinti, şi atât de t cute, încât nu puteau fi auzite. Totuşi durereaă r mase acolo, sufocându-i gâtă lejul şi n rile, arzându-i pieptul şi ochii. "Vreau acas !"ă ă

În noaptea aceea, Dap veni în dormitor şi trecu neauzit printre paturi, atingând ici-colo câte un copil. Acolo unde o f cea, suspinele nu încetau, ci sporeă au. În locul acesta, un gest de blânde e era suficient pentru a face un copil s plâng . Nu îns şi pe Ender.ţ ă ă ă Când intr Dap, lacrimile lui încetaser şi fa a îi era uscat . Era fa a neadev rat pe care oă ă ţ ă ţ ă ă ar ta mamei şi tatei, atunci când Peter fusese crud cu el şi nu înă dr znea s se tr deze.ă ă ă "Pentru asta, î i mul umesc, Peter. Pentru ochii usca i şi plânsul t cut. M-ai înv at cum sţ ţ ţ ă ăţ ă ascund orice aş sim i. Am nevoie de aşa ceva, mai mult decât oricând."ţ

***

Urm şcoala. Zilnic, lec ii. Citire. Matematic . Istorie. Video cu b t lii spa ialeă ţ ă ă ă ţ sângeroase, cu solda i rev rsându-şi m runtaiele prin navele gândacilor. Holofilme aleţ ă ă r zboaielor "curate" ale flotei, navete transformându-se în norişori de lumin , echipajeă ă ucigându-se cu îndemânare prin bezna cosmic . Erau multe lucruri noi. Ender muncea dină greu, ca fiecare. Cu to ii se str duiau din r sputeri pentru prima dat în via a lor, şi pentruţ ă ă ă ţ prima dat în via a lor se întreceau cu colegi cel pu in la fel de inteligen i.ă ţ ţ ţ

Îns jocurile... ele erau totul! Ele umpleau orele dintre deşteptare şi stingere.ăDap îi duse în sala de jocuri chiar a doua zi. Se afla deasupra sectorului unde locuiau

şi înv au b ie ii. Urcar sc ri de-a lungul c rora gravita ia sc dea treptat, şi apoi, ca într-ăţ ă ţ ă ă ă ţ ăo gril , v zur luminilă ă ă e orbitoare ale jocurilor.

Pe unele le cunoşteau; altele le jucaser chiar acas la ei. Simple, sau maiă ă complicate. Ender trecu pe lâng jocurile video bidimensionale şi privi ce jucau cei mari:ă jocuri holografice cu obiecte deplasându-se prin aer. Era singurul puşti din partea aceea a s lii şi, din când în când, unul dintre b ie ii mai mari îi d dea câte un brânci. "Ce cau iă ă ţ ă ţ aici? Şterge-o! Zboar !" Şi bineîn eles c zbura, în gravita ia redus , ridicându-şiă ţ ă ţ ă picioarele şi plutind pân se izbea de ceva, saă u de cineva.

Dar de fiecare dat se întorcea, poate în alt loc, pentru a studia jocul din alt unghi.ă Era prea scund ca s vad comenzile, dar nu erau importante. Prinsese esen ialul. Felulă ă ţ cum juc torul s pa tunele prin înă ă tuneric, tunele de lumin pe care inamicii le c utau şi leă ă urm reau neă miloşi, pân îi ajungeau nava. Puteai folosi capcane: mine, bombe pluă titoare, bucle prin care s - i r t ceşti duşmanul, parcurgându-le la ină ţ ă ă finit. Unii juc tori erauă inteligen i. Al ii pierdeau repede.ţ ţ

Cu toate acestea, lui Ender îi pl cea mai mult când se înfruntau doi oameni. Atunciă trebuiau s se foloseasc de tunelele celuilalt şi în scurt timp era clar care dintre eiă ă în elesese strategia jocului.ţ

Dup vreo or , se plictisi. Pricepuse deja regulile. Pricepuse şi ală ă goritmul calculatorului şi ştia c l-ar fi putut p c li cu regularitate, o dat ce st pânea comenzile.ă ă ă ă ă Spirale când inamicul juca într-un anume fel; bucle, când juca altfel. Aşteptând în ambuscad la o capcan . Insă ă talând şapte capcane şi apoi ademenindu-l pas cu pas. Nu era nici o dificultate; jucai pân ce calculatorul devenea atât de rapid încât reă flexele umane nu-l mai puteau dep şi. Nu era amuzant. Ar fi preferat s se înfrunte cu ceilal iă ă ţ b ie i. B ie i care jucaser atât de mult cu cală ţ ă ţ ă culatorul, încât chiar şi atunci când se întreceau între ei, încercau s -l copieze.ă

Gândeau ca o maşin , nu erau nişte oameni.ă"I-aş putea bate! I-aş putea bate!"

― Aş vrea s fac o partid cu tine, se adres ultimului câştig tor.ă ă ă ă ― Vai de mine, ce-i asta? f cu b iată ă ul. E un gând, sau un gândac? ― A sosit ultimul transport de pitici, vorbi un altul. ― Dar vorbeşte... Ştia i c pot vorbi?!ţ ă ― Am în eles, f cu Ender. i-e fric s te întreci cu mine, dou din trei.ţ ă Ţ ă ă ă ― S te bat pe tine e la fel de uşor ca pişatul sub duş, spuse b iatul.ă ă

21

― Şi nici pe jum tate aşa de pl cut, coment altul.ă ă ă ― Eu sunt Ender Wiggin. ― Ascult , b i piciule! Tu eşti un nimeni. Te-ai prins? Eşti un ă ă nimeni, te-ai prins? Eşti

un nimeni pân n-ai fript pe cineva. Te-ai prins?ăArgoul b ie ilor mai mari avea propriul lui ritm. Ender îl în elese destul de repede.ă ţ ţ

― Dac -s un nimeni, atunci de ce i-e fric s vedem care câştig dou din trei?ă ţ ă ă ă ăAcum ceilal i b ie i deveniser ner bd tori.ţ ă ţ ă ă ă

― Frige-l odat pe c c cios, c pierdem timpul!ă ă ă ăEnder trecu în fa a butoanelor nefamiliare. Mâinile lui erau mici, îns comenzile nuţ ă

erau complicate. Îşi d du seama destul de repede cum se comandau anumite arme.ă Mişc rile se dirijau cu un joystick clasic. La început, reflexele îi erau încete. Cel lalt b iat,ă ă ă al c rui nume nu-l aflase, îl întrecea cu uşurin . Totuşi, Ender înv multe şi se descurcaă ţă ăţă mult mai bine când jocul lu sfârşit.ă

― Mul umit, puştiu'?ţ ― Dou din trei.ă ― Noi nu juc m aşa.ă ― Deci m-ai b tut prima dat când am atins jocul, replic Ender. Dac n-o po i faceă ă ă ă ţ

de dou ori, n-o po i face deloc.ă ţJucar din nou şi de data aceasta Ender fu îndeajuns de abil ca s aplice câtevaă ă

manevre, pe care adversarul nu le mai întâlnise, în mod sigur, niciodat . Tactica după ă care juca el nu se putea adapta. Ender nu învinse uşor, dar învinse.

B ie ii mari încetar s mai râd şi s glumeasc . Al treilea joc se desf şur înă ţ ă ă ă ă ă ă ă t cere absolut . Ender îl câştig repede şi categoric.ă ă ă

Dup ce lu sfârşit, unul dintre privitori spuse:ă ă ― Era şi timpul s -nlocuiasc rabla asta de maşin . A ajuns în aşa hal, c oriceă ă ă ă

t nt l u o poate bate.ă ă ăNici un cuvânt de apreciere. Aceeaşi t cere ap s toare şi când Enă ă ă der plec .ăNu ieşi din sal . Se opri ceva mai departe şi privi cum urm torii juc tori încercau să ă ă ă

foloseasc trucurile lui. "Orice t nt l u?" surâse el. "Nu m vor uita."ă ă ă ă ăSe sim ea bine. Câştigase împotriva celor mari. Poate c nu fuţ ă seser cei mai buniă

dintre ei, îns sc pase de spaima c Şcoala de Lupt putea fi prea grea pentru el. N-aveaă ă ă ă decât s urm reasc jocul şi s -l în eleag , iar apoi, utilizând sistemul, putea chiar să ă ă ă ţ ă ă exceleze.

Cu adev rat grele erau aşteptatul şi privitul. Trebui s le îndure pe toat perioada ceă ă ă urm . B iatul al c rui bra îl rupsese urm rea s se r zbune. Se numea Bernardă ă ă ţ ă ă ă . Îşi pronun a numele cu accent fran uţ ţ zesc, deoarece francezii, cu arogantul lor separatism, insistaser ca înă v area Standardei s nu înceap înainte de patru ani, când structurileăţ ă ă limbii franceze erau deja fundamentate. Accentul îi conferea un aer exotic, interesant; bra ul rupt f cuse din el un martir, iar sadismul lui era un magnet natural pentru to i ceiţ ă ţ c rora le pl cea durerea altora.ă ă

Ender deveni duşmanul lor.Fleacuri... Îi loveau patul cu piciorul de câte ori ieşeau sau intrau în dormitor. Îl

îmbrânceau când îşi ducea tava cu mâncare. Îi puneau piedic pe sc ri. Ender învă ă ăţă rapid s nu-şi lase nici un lucru neîncuiat în dulap; înv de asemenea s fie iute peă ăţă ă picioare, s -şi recapete echilibrul. Bernard îi spusese odat "Maladroit", şi poreclaă ă prinsese.

Existau momente când Ender clocotea de furie. Desigur, mânia era inutil în cazul luiă Bernard. Pur şi simplu, b iatul era un tor ionar. Pe Ender îl înfuria cât de supuşi îl urmauă ţ ceilal i. Cu siguran îşi dţ ţă ădeau seama c r zbun rile se datorau r ut ii. Cu siguran ,ă ă ă ă ăţ ţă ştiau c el declanşase totul în navet , c Ender nu f cuse decât s replice vioă ă ă ă ă len ei, îns ,ţ ă dac ştiau, se purtau ca şi cum n-ar fi avut habar; iar dac nu ştiau, ar fi trebuit s -şi deaă ă ă seama din purtarea lui Bernard c era viclean.ă

Ender nu era unica int . Bernarţ ă d punea bazele unui regat.De la periferia grupului, Ender privea cum francezul stabilea o ierarhie. Unii b ie i îiă ţ

erau folositori şi-i m gulea în mod deschis. Al ii erau de acord s fie slujitori, f când oriceă ţ ă ă ar fi dorit el, deşi îi trata cu dispre .ţ

Existau îns şi câ iva pe care îi irita comportarea lui Bernard.ă ţ

22

Privindu-i, Ender îi remarc iute. Shen era micu , ambi ios şi uşor de scos din s rite.ă ţ ţ ă Bernard descoperise repede toate acestea şi începuse s -l numeasc Râm .ă ă ă

― Pentru c -i atât de ă mic, spuse el şi pentru c ă şerpuieşte. Uite cum bâ âie dinţ fund când merge.

Shen plecase iritat, dar b ie ii hohotiser şi mai tare:ă ţ ă ― Ia uita i-v la ţ ă fundul lui! Pa, Râm !ă

Ender nu-i spusese nimic lui Shen ― ar fi fost prea evident c -şi forma propriul grupă rival. St tea cu pupitrul în poal , str duindu-se s par cufundat în studiu.ă ă ă ă ă

Nu înv aăţ . Îşi programa pupitrul s trimit un mesaj din treizeci în treizeci deă ă secunde. Mesajul se adresa tuturor b ie ilor, era scurt şi la obiect. Mai greu fusese s -şiă ţ ă scoat numele s u, aşa cum puteau face profesoriiă ă . Întotdeauna, mesajele trimise de b ie i inserau automat şi numele autorului. Ender nu sp rsese înc sistemul de protec ieă ţ ă ă ţ al profesorilor, ca s afle cum anume putea expedia un mesaj neisc lit. Dar putea să ă ă înfiin eze un fişier pentru un elev inexistent, pe care îl botez ţ ă Dumnezeu.

Când mesajul fu gata, încerc s -i atrag aten ia lui Shen. Precum to i ceilal i b ie i,ă ă ă ţ ţ ţ ă ţ acesta îl privea pe Bernard şi gaşca lui râzând şi glumind, amuzându-se pe seama profesorului de matematic , care se oprea adesea în mijlocul unei fraze şi se uita în jurulă lui de parc nu ştia unde se afl .ă ă

În cele din urm , Shen îşi lu ochii de acolo. Ender îi f cu semn din cap, ar t în josă ă ă ă ă şi zâmbi. Shen îl privi nedumerit. Ender ridic propriul pupitru şi-l indic . B iatul întinseă ă ă mâna dup pupitrul s u şi în clipa aceea, Ender expedie mesajul. Shen îl z ri aproapeă ă ă imediat. ÎI citi, apoi râse sonor. Se uit la Ender, parc întrebând: "Tu ai f cut-o?" dară ă ă Ender strânse din umeri, în semn de "habar n-am".

Shen râse iar şi şi câ iva din b ie ii afla i mai departe de grupul lui Bernard îşiă ţ ă ţ ţ privir pupitrele. La fiecare treizeci de secunde, mesajul ap rea pe toate pupitrele, leă ă traversa şi disp rea. B ie ii începur s chiă ă ţ ă ă coteasc .ă

― Care-i poanta? întreb Bernard.ăEnder se asigur c nu zâmbea când francezul îşi plimb privirea prin înc pere şi seă ă ă ă

pref cu însp iă ământat aşa cum erau cei mai mul i. Bineîn eles, Shen rânjea sfid tor. Dupţ ţ ă ă o clip , Bernard îi ceru unui b iat s aduc un pupitruă ă ă ă . Împreun , citir mesajul:ă ă

ATEN IE LA FUNDURI.ŢBERNARD E CU OCHII PE ELE.

― DUMNEZEU

Bernard se împurpura de furie: ― Cine-a f cut asta! r cni el.ă ă ― Dumnezeu, replic Shen.ă ― În nici un caz n-ai fost tu, pufni Bernard. Cerea prea mult creier pentru o râm !ă

Mesajul lui Ender se opri peste cinci minute. Dup o vreme, pe pupitrul s u ap ru:ă ă ă

ŞTIU C TU AI F CUT-O.Ă Ă ― BERNARD

Nu ridic privirea, ba chiar se comport de parc nu v zuse meă ă ă ă sajul. "Bernard vrea s m prind cu vinov ia pe chip. Nu ştie cine a f cuă ă ă ăţ ă t-o..."

Bineîn eles, nu conta dac ştia. Francezul avea s -l sâcâie cu atât mai mult,ţ ă ă deoarece trebuia s -şi reconsolideze pozi ia. Singurul lucru pe care nu-l suporta era s seă ţ ă râd de el. Trebuia s dovedeasc cine era şeful. Drept urmare, Ender o încas la duş.ă ă ă ă Unul dintre prietenii lui Bernard se pref cu c se împiedic de el, şi izbuti s -i bage un geă ă ă ă -nunchi în burt .ă

Ender nu scoase un sunet. În privin a r zboiului declarat, el contiţ ă nua s se men ină ţ ă ca observator. Nu inten iona s fac nimic.ţ ă ă

Îns în cel lalt r zboi, cel al pupitrelor, îşi lansase deja urm torul atac. Când reveniă ă ă ă de la duş, Bernard era turbat, tovind cu picioarele în paturi şi r cnind la b ie i:ă ă ţ

Nu l-am scris eu! Gura!―Pe perimetrul fiec rui pupitru se plimba mesajul:ă

23

ÎMI PLACE FUNDUL T U. LAS -M S -L S RUT.Ă Ă Ă Ă Ă ― BERNARD

― Nu l-am scris eu! urla Bernard.Dup câteva minute de zbierete, Dap ap ru în uş .ă ă ă

― Ce-i g l gia asta? întreb el.ă ă ă ― Cineva trimite mesaje folosindu-se de numele meu, r spunse posac Bernard.ă ― Ce mesaje? ― Nu conteaz ce mesaje!ă ― Pentru mine conteaz .ă

Dap lu pupitrul cel mai apropiat care, întâmpl tor, apar inea b iatului de deasupraă ă ţ ă lui Ender. Citi, surâse şi restitui pupitrul.

― Interesant, coment el.ă ― Nu vre i s afla i cine a facut-o? întreb Bernardţ ă ţ ă . ― Ştiu cine a facut-o.

"Da", gândi Ender. "Sistemul a fost spart prea uşor. Inten ionat l-au l sat aşa, ca s -lţ ă ă putem sparge. Ştie c eu sunt autorul."ă

― Cine-i?! r cni Bemard.ă ― Nu cumva strigi la mine, soldat? întreb încetişor Dap.ă

Instantaneu, atmosfera din dormitor se schimb . Atât mânia prieă tenilor lui Bernard, cât şi veselia de-abia re inut a celorlal i se transţ ă ţ formar în t cere. Avea s se fac auzită ă ă ă glasul autorit ii.ăţ

― Nu, domnule, r spunse Bernard.ă ― Toat lumea ştie c în mod automat, calculatorul adaug numele autorului.ă ă ă ― N-am scris eu! ― Ridici glasul? ― Ieri cineva a trimis un mesaj semnat DUMNEZEU, spuse Bernard. ― Chiar aşa? se mir Dap. N-am ştiut c s-a înrolat.ă ă

Se întoarse şi ieşi, iar odaia se umplu de râsete.Încercarea lui Bernard de-a ajunge şeful dormitorului d duse greşă ― acum doar

câ iva mai r m seser de partea lui. Erau îns cei mai r i. Şi Ender ştia c pân nuţ ă ă ă ă ă ă ă abandona rolul de observator, n-avea s -i fie uşor. Cu toate acestea, amestecul s u înă ă programarea pupitrelor d duse rezultate. Bernard fusese oprit şi to i b ie ii care aveauă ţ ă ţ caracter se eliberaser de el. Şi, cel mai important, Ender o f cuse f r s -l bage în spital.ă ă ă ă ă Mult mai bine aşa!

Se apuc dup aceea s creeze un sistem de protec ie al propriului s u pupitru,ă ă ă ţ ă deoarece, în mod evident, cele existente erau necorespunz toare. Dac un puşti de şaseă ă ani le putuse sparge, atunci fuseser puse doar ca divertisment, nu ca sisteme serioase.ă

"Pur şi simplu, un alt joc oferit de profesori. Şi înc unul la care mă ă pricep." ― Cum ai f cut-o? îl întreb Shen la micul dejun.ă ă

Ender constat c era prima dat când un coleg de clas mânca împreun cu el.ă ă ă ă ă ― Ce s fac?ă ― S expediezi un mesaj sub un nume fals. Mai ales sub numele lui Bernard! A fostă

grozav! Acum to i îi zic Ochi-de-fund. Fa de proţ ţă fesori, numai Ochi, îns to i ştiu unde-i cuă ţ ochiul.

― S rmanul Bernard, murmur Ender. Şi-i atât de sensibil...ă ă ― Haide, Ender! Ai intrat în protec ii. Cum ai f cut-o?ţ ă

Ender scutur din cap şi zâmbi.ă ― Î i mul umesc c m crezi aşa inteligent s-o pot faceţ ţ ă ă . Îns pur şi simplu eu amă

v zut primul mesajul, atât.ă ― Bine, nu eşti obligat s -mi spui. Totuşi, a fost grozav!ă

Pentru o vreme mâncar în t cere, apoi Shen întreb :ă ă ă ― E adev rat ă c bâ âi din fund când merg?ă ţ ― N , r spunse Ender. Doar pu in de totţţ ă ţ . Încearc s nu mai faci paşii aşa mari,ă ă

asta-i şmecheria.Shen încuviin .ţă

24

― Singurul care a remarcat chestia asta a fost Bernard. ― E un porc! ― Privi i în ansamblu, ridic din umeri Ender, porcii nu-s chiar atât de r i.ţ ă ă ― Ai dreptate, izbucni în râs Shen. I-am jignit!

Râser împreun şi li se al turar al i doi colegi. Izolarea lui Ender luase sfârşit.ă ă ă ă ţ R zboiul de-abia începea.ă

Capitolul 6POCALUL URIAŞULUI

― În trecut am avut destule dezam giri. Insistând ani de zile, sperând c voră ă dep şi momentul critic, f r ca s-o fac . Ender îns e hot rât s-o termine înă ă ă ă ă ă primele şase luni.

― De ce? ― Nu vezi ce se-ntâmpl ? E blocat pe jocul cu Pocalul Uriaă şului. Are cumva

tendin e sinucigaşe? N-ai pomenit niciodat de aşa ceva.ţ ă ― Cu to ii ajung odat şi-odat la Uriaş.ţ ă ă ― Îns Ender nu-l mal las . E ca Pinual.ă ă ― La un moment sau altul, to i seam n cu Pinual. Totuşi el e singurul careţ ă ă

s-a sinucis. Nu cred c are vreo leg tur cu Poă ă ă calul Uriaşului. ― Pariez pe mâna mea. Uit -te ce-a f cuă ă t din grupul lui! ― S ştii c vinovatul nu-i el.ă ă ― Nu-mi pas a cui e vina; el este motivul. Ar trebui s fie uni i, dar exact peă ă ţ

locul lui e o pr pastie lat de kilometri.ă ă ― Oricum, nu inten ionez s -l las prea mult acolo.ţ ă ― Atunci ar fi mai bine s - i refaci planurile. Clasa lui e bolă ţ nav şi el esteă

focarul de infec ie. Trebuie s r mân pân se vindec .ţ ă ă ă ă ă ― Eu am fost focarul de infec ie. L-am izolat şi uite ce-a ieşit.ţ ― Las -i timp. S vedem cum îl foloseşte.ă ă ― Nu avem timp. ― Nu avem timp s gr bim un puşti care are tot atâtea şanse s fie ună ă ă

monstru, sau un geniu militar. ― sta a fost un ordin?Ă ― Convorbirea se înregistreaz , e procedura standard. Eşti acoperit, du-teă

dracului! ― Dac a fost un ordin, atunci o s ...ă ă ― A fost un ordin! Îl ii pe loc, pân vedem cum rezolva siţ ă tua iile din grupulţ

lui. Graff, m îmboln veşti de ulcer!ă ă ― Nu te-ai îmboln vi daca ai l sa şcoala pe seama mea şi te-ai ocupa deă ă

flot .ă ― Flota îşi caut un comandant. N-am de ce m ocupa, pân nu-mi dai aşaă ă ă

ceva!

Intrar şov ind în sala de lupt , aidoma unor copii p trunşi întâia dat într-o piscin ,ă ă ă ă ă ă ag ându-se de mânerele laterale. Imponderabilitaăţ tea îi dezorienta puternic; în scurt timp îşi d dur seama c lucrurile mergeau mult mai bine dac nu foloseau deloc picioară ă ă ă ele.

Din nefericire, costumele erau rigide. Era mai dificil s fac mişă ă c ri precise,ă deoarece se îndoiau lent în compara ie cu veşmintele purţ tate pân atunci.ă

Ender strânse mânerul şi flex genunchii. Observ c datorit riă ă ă ă gidit ii, costumulăţ amplifica mişc rileă . Începea cu greutate un gest, dar dup ce muşchii i se opreau,ă costumul continua mişcarea, cu o for mai mare. Ajungea s dea un impuls şi dezvolta oţă ă for dubl . "Pentru o vreme voi fi stângaci, dar mai bine s nu pierd timpul."ţă ă ă

Continuând s se in de mâner, se împinse puternic în t lpi.ă ţ ă ăImediat descrise un arc larg, cu picioarele deasupra capului şi se lovi cu spatele de

25

perete. Ricoşeul fu violent şi palmele i se desprinser de mâner. Zbur de-a curmezişulă ă s lii, rostogolindu-se prin v zduh.ă ă

Vreme de o clip care i se p ru cumplit , încerc s -şi p streze vechea orientareă ă ă ă ă ă "sus-jos", corpul s u str duindu-se s se îndrepte, c utând atrac ia gravita ional care nuă ă ă ă ţ ţ ă exista în sal . Dup aceea, se sili s -şi modifice perspectiva. Se îndrepta c tre un perete.ă ă ă ă Acela era "jos". Şi imediat îşi reg si controlul. Nu zbura, ci c dea. Era un plonă ă jon. Putea alege cum anume s coboare pe suprafa a respectiv .ă ţ ă

"Viteza e prea mare ca s prind un mâner şi s m opresc, îns pot atenua şocul. Potă ă ă ă ricoşa sub un unghi, dac m rostogolesc când ating suprafa a şi-mi folosesc picioarele..."ă ă ţ

Nu ieşi deloc aşa cum pl nuise. Ricoş , dar nu sub unghiul b nuit şi nu mai avu timpă ă ă s analizeze ce se întâmplase. Se izbi de alt perete, de data asta prea rapid ca s fi avută ă timp s se preg teasc . Totuşi, întâmpl tor, descoperi o modalitate de a-şi folosiă ă ă ă picioarele pentru a controla unghiul de ricoşeu. Acum str b tea din nou sala, plutind spreă ă ceilal i b ie i care continuau s stea ag a i de mânereţ ă ţ ă ăţ ţ . Încetinise suficient pentru a reuşi s înşface şi el unul. Se g sea într-o pozi ie relativ ciudat fa de b ie i, îns orientarea iă ă ţ ă ţă ă ţ ă se modific iar şi şi, din câte îşi putea da seama, ei nu atârnau pe un perete ci z ceau peă ă ă podea, iar el nu st tea cu capul în jos.ă

― Ce vrei s faci, s te sinucizi? întreb Shen.ă ă ă ― Încearc şi tu, r spunse Ender. Costumul te protejeaz de orice r niri, iară ă ă ă

ricoşeurile se pot controla cu picioarele, uite aşa! Repet mişă carea pe care o f cuse.ăShen scutur din capă ― nu avea de gând s încerce o asemenea cascadorieă

nebuneasc . Totuşi un b iat porni, nu atât de repede cât Enă ă der, pentru c nu începuă printr-un salt, totuşi destul de rapid. Ender nu trebui s -i vad chipul ca s ştie c eraă ă ă ă Bernard. Fu urmat aproape imediat de prietenul lui cel mai bun, Alai.

Îi privi traversând sala uriaş . Bernard încerca s se orienteze spre direc ia pe care oă ă ţ considera "podea", iar Alai se l sa în voia zborului, preg tindu-se s ricoşeze din perete.ă ă ă "Nu-i de mirare c şi-a fracturat bra ul în navet ," se gândi Ender. "Se încordeaz atunciă ţ ă ă când zboar . Intr în panic ." Înregistr am nuntul şi-l p str pentru viitor.ă ă ă ă ă ă ă

Alai nu se împinsese în aceeaşi direc ie ca Bernard. intise spre un col al s lii.ţ Ţ ţ ă Traiectoriile lor erau divergente tot mai mult şi, în vreme ce Bernard f cu o aterizareă stângace, ghemuit , şi ricoş , Alai intr în contact simultan cu cei trei pere i ce seă ă ă ţ intersectau în col . Şocul îi reduse considerabil viteza şi-l îndrept într-o direc ieţ ă ţ neaşteptat . Alai ip încântat şi b ie ii care-l priveau ova ionar . Unii dintre ei uiă ţ ă ă ţ ţ ă tar că ă se g seau în imponderabilitate şi începur s aplaude, dând druă ă ă mul la mânere. Acum pluteau lent, agitând bra ele şi încercând s înoate prin aer.ţ ă

"Asta-i într-adev r o problem ", se gândi Ender. "Ce faci dac ajungi s pluteşti, f ră ă ă ă ă ă vitez , departe de orice perete? În ă ce te împingi?"

Fu ispitit s încerce pe propria lui piele şi s g seasc r spunsul prin experiment ri.ă ă ă ă ă ă Vedea îns eforturile inutile ale celorlal i şi habar n-avea ce ar fi putut face el în plus faă ţ ţă de str daniile lor.ă

inându-se cu o mân de podea, pip i neatent pistolul care era fixat pe costum, înŢ ă ă fa , imediat sub um r. Atunci îşi aminti rachetele manuale folosite uneori de puşcaşiiţă ă marini când atacau o sta ie inamiţ c . Desprinse arma şi o cercetă ă. În dormitor, îi ap saseă toate butoanele, dar nu se întâmplase nimic. Poate c aici, în sala de lupt , urma să ă ă func ioneze. Nu avusese instruc iuni şi nici diferitele taste nu erau inţ ţ scrip ionate.ţ Tr gaciul era clasică ― avusese şi el pistoale juc rii, aşa cum aveau to i copiii, aproape dină ţ pruncie. Dou butoane erau uşor accesibile cu degetul mare, dar la alte câteva, situateă sub pat, nu putea ajunge decât dac se folosea de ambele mâiniă . În mod clar, butoanele de lâng degetul mare erau cele pentru folosin imediat .ă ţă ă

Îndrept eava c tre podea şi ap s pe tr gaci. Sim i arma înc lzindu-se imediat;ă ţ ă ă ă ă ţ ă când depres tr gaciul, redeveni rece. De asemenea, pe podea ap ruse un cerculeă ă ă ţ luminos.

Cu degetul mare ap s butonul roşu de pe pat, şi trase din nou. Acelaşi lucru.ă ăAp s dup aceea butonul alb. Emise un fulger str lucitor care lumin o zon larg ,ă ă ă ă ă ă ă

deşi nu cu aceeaşi intensitate. Arma r mase rece.ă"Butonul roşu o face s func ioneze ca un laseră ţ ― deşi Dap a zis c nu-i un laseră ―

iar cel alb o transform în lantern ." Amândou func iile erau inutile pentru deplas rileă ă ă ţ ă

26

prin spa iu.ţ"Deci totul depinde cum te lansezi, de traiectoria pe care porneşti. Asta înseamn că ă

va trebui s devenim exper i în decol ri şi ricoşeuri, altfel vom r mâne plutind pasivi."ă ţ ă ă Privi în sal . Câ iva b ie i începuă ţ ă ţ ser s se apropie de pere i şi-şi agitau bra ele c utândă ă ţ ţ ă s prind un mâner. Cei mai mul i se ciocneau între ei şi râdeau; al ii se ineau de mâini şiă ă ţ ţ ţ descriau cercuri. Doar pu ini procedau ca Ender, stând lâng pere i şiţ ă ţ privind.

Unul dintre aceştia era Alai. Se oprise pe un perete apropiat. Mânat de un impuls, Ender se împinse c tre el. Când începu s zboare, se întreb cum avea s reac ionezeă ă ă ă ţ cel lalt. Alai era prietenul lui Bernard. Ce i-ar fi putut spune Ender?ă

Acum îns nu-şi mai putea modifica traiectoria. De aceea, privi drept înainte şiă exers , f când mici gesturi din mâini şi din picioare, pentru a controla direc ia în care seă ă ţ deplasa. Cu întârziere îşi d du seaă ma c intise prea bine. N-avea s aterizeze lâng ă ţ ă ă Alai... ci pe acesta.

― Prinde-m de mân ! strig Alai.ă ă ăÎntinse bra ul. Alai amortiz şocul contactului şi-l ajut s poţ ă ă ă poseasc destul de lină

pe perete. ― Excelent, spuse Ender. Ar trebui s exers m chestiile astea.ă ă ― Aşa m-am gândit şi eu, încuviin b iatul, dar s-au înmuiat cu to ii. Ce s-arţă ă ţ

întâmpla dac ne-am lansa împreun ? Ar trebui s ne puă ă ă tem împinge unul pe altul, în direc ii opuse.ţ

― Da. ― Ar fi bine?

Întrebarea subîn elegea c rela iile dintre ei nu erau prea grozave... "Ar fi bineţ ă ţ pentru noi s facem ceva împreun ?" Ender nu-i r spunse, ci-l apuc de bra şi se preg tiă ă ă ă ţ ă de lansare.

― Gata? f cu Alai. Hai!ăDeoarece se propulsaser cu for e diferite, începur s se roteasc unul în jurulă ţ ă ă ă

celuilalt. Ender f cu câteva mişc ri din palm , apoi întină ă ă se un picior. Încetinir . Repetă ă gestul. Rotirea încet . Acum înaintau recă tiliniu.

― Ai c p ân , Ender, f cu Alai. Era cea mai mare laud . Hai, acum s ne desp r im,ă ăţ ă ă ă ă ă ţ pân nu ne ciocnim de grupul la.ă ă

― Şi dup aia, ne-ntâlnim în col ul de-acolo! Ender nu voia s piară ţ ă d acest cap deă pod în teritoriul inamic.

― Ultimul care-ajunge e cel mai mare b şinos!ăSe mişcar lent, pân ajunser fa în fa , inându-se de mâini şi sprijinindu-seă ă ă ţă ţă ţ

reciproc în genunchi. ― Si-acum, ne facem vânt? întreb Alai.ă ― Î i dai seama c nici eu nu ştiu mai multe.ţ ă

Se împinser în acelaşi timp. Viteza fu mai mare decât se aştepă taser . Ender seă ciocni de doi b ie i şi nu poposi pe peretele dorit. Avu nevoie de câteva clipe s seă ţ ă reorienteze şi s g seasc col ul unde treă ă ă ţ buia s ajung . Alai se îndrepta deja într-acolo.ă ă Ender alese o traiectorie ce includea dou ricoşeuri, pentru a evita grupurile mari deă b ie i.ă ţ

Când ajunse în col , Alai îşi vârâse bra ele prin dou mânere alţ ţ ă ăturate şi se pref ceaă c doarme.ă

― Ai câştigat. ― Ia s - i v d colec ia de b şini, zise Alai.ă ţ ă ţ ă ― Am b gat-o în dulapul t u. Nu i-ai dat seama?ă ă ţ ― Credeam c -s ciorapii mei.ă ― Nu mai purt m ciorapi.ă ― Ah, da!

Amândoi îşi reamintiser c erau departe de cas . Le mai reduse pu in dină ă ă ţ satisfac ia c deprinseser câte ceva din tehnica deplas rilor în imponderabilitate.ţ ă ă ă

Ender scoase pistolul şi-i ar t ce descoperise.ă ă ― Dar dac inteşti în cineva? întreb Alai.ă ţ ă ― Nu ştiu ce se-ntâmpl .ă ― Hai s vedem.ă

27

Ender cl tin din cap.ă ă ― S nu facem vreun r u...ă ă ― Voiam s zic s ne împuşc m noi doi, în picior, sau în mân . Ce naiba, nu-să ă ă ă

Bernard! Eu n-am chinuit mâ e ca s m distrez.ţ ă ă ― Ah... ― Nu poate fi ceva periculos, altfel nu ne-ar fi dat pistoalele. ― Acum suntem solda i.ţ ― Împuşc -m -n picior.ă ă ― Nu, împuşc -m tu.ă ă ― Hai s-o facem în acelaşi timp.

Traser amândoi. Imediat, Ender sim i cum piciorul costumului devine rigid, imobil laă ţ încheieturile genunchiului şi gleznei.

― Te-a-nghe at? întreb Alai.ţ ă ― Sunt ca scândura. ― Hai s -nghe m câ iva, zise Alai. S -ncepem primul nostru r ză ţă ţ ă ă boi. Noi contra lor!

Zâmbir . Apoi Ender rosti:ă ― S -l chem m şi pe Bernard.ă ă

Alai în l o sprâncean :ă ţă ă ― Da? ― Şi pe Shen. ― Pe Bâ âil la micu', cu ochii oblici?ţ ă ă

Ender decise c Alai glumea.ă ― Hei, nu putem s fim to i negri!ă ţ

Alai zâmbi larg. ― Bunicu-meu i-ar fi luat gâtu' pentru asta.ţ ― Str -str bunicu' meu l-ar fi vândut mai înainte.ă ă ― Hai s -i lu m pe Bernard şi Shen şi s -i înghe m pe iubitorii ştia de gândaci!ă ă ă ţă ă

Peste dou zeci de minute, to i b ie ii din sal erau încremeni i, cu excep ia luiă ţ ă ţ ă ţ ţ Ender, Alai, Bernard şi Shen. Cei patru începur s fluiere şi s hohoteasc pân ap ruă ă ă ă ă ă Dap.

― V d c a i înv at s folosi i echipamentul, rosti el.ă ă ţ ăţ ă ţAc ion apoi telecomanda pe care o inea în mân . To i fur atraşi lent spre pereteleţ ă ţ ă ţ ă

pe care st tea el. Dap trecu printre b ie ii înghe a i, atingându-i şi dezghe ând costumele.ă ă ţ ţ ţ ţ Mul i începur s se lamenteze c nu fusese cinstit ca Bernard şi Alai s -i împuşte când nuţ ă ă ă ă erau preg ti i.ă ţ

― De ce nu era i preg ti i? întreb Dap. Toat lumea s-a îmbr cat în costume înţ ă ţ ă ă ă acelaşi timp. Dar voi a i pierdut timpul, jucându-v ca nişte copii. Termina i cu v ic relileţ ă ţ ă ă şi s -ncepem!ă

Ender observ c to i considerau c Bernard şi Alai erau conduă ă ţ ă c tori în sala de lupt .ă ă Era perfect. Bernard ştia c Ender şi Alai înă v aser împreun cum s foloseasc armele,ăţ ă ă ă ă apoi deveniser prieteni. Francezul putea crede c Ender se al turase grupului s u, dar nuă ă ă ă era aşa. Ender f cea parte dintr-un nou grup. Grupul lui Alai. Iar Bernard intrase si elă acolo.

Nu to i îşi d deau seama; Bemard continua s fie r ut cios şi se folosea de cei maiţ ă ă ă ă slabi. Dar acum Alai se deplasa nestingherit printre to i, iar când pe Bernard îl apucauţ accesele de furie, el era singurul care-l putea calma. Când veni momentul alegerii unui şef al clasei, Alai a fost votat aproape în unanimitate. Bernard r mase moroc nos câteva zile,ă ă dar apoi îi trecu şi to i îşi g sir locul în noua ierarhie. Clasa nu mai era împ r it întreţ ă ă ă ţ ă gaşca lui Bernard şi proscrişii lui Ender. Alai era puntea.

***

Ender st tea pe pat, cu pupitrul pe genunchi. Erau orele de studiu individual şiă intrase la Joc Liber. Era un program tr znit, în permanent schimbare, în care calculatorulă ă şcolii inova întruna, construind un labirint pe care trebuia s -l explorezi. La început puteaiă reveni la scene şi evenimente care- i pl cuser ; dac nu interveneai cu nimic asupra lor,ţ ă ă ă dup o vreme disp reau şi erau înlocuite de altele.ă ă

28

Uneori erau lucruri amuzante. Alteori excitante; trebuia s fie raă pid ca s r mân înă ă ă via . Murise în multe rânduri, dar asta nu conta; aşa erau jocurile, mureai de destule oriţă pân deprindeai toate trucurile. Pe ecran, personajul lui începuse sub chipul unui b ie el.ă ă ţ Dup o vreme se schimbase într-un urs. Acum era un şoarece cu labe lungi şi delicate. Îlă alerg pe sub mobile. Se jucase cu pisica, îns devenise banală ă ― acum era uşor s-o p c leasc .ă ă ă

"De data asta, n-o mai iau prin gaura de şoarece", îşi spuse. "M-am s turat de Uriaş.ă E un joc tâmpit şi nici m car nu pot învinge. Orice aş alege, pierd."ă

Ieşi totuşi prin gaura şoarecelui şi trecu pode ul din gr din . Ocoli r uştele şiţ ă ă ăţ ân ariiţ ţ ― încercase s se joace cu ei, îns era prea simplu, iar dac se juca prea mult cuă ă ă

r uştele, se transforma în peşte şi nu-i pl cea deloc. Când devenea peşte îşi aminteaăţ ă imediat de clipele când era înghe at în sala de lupt , cu tot corpul rigid, aşteptândţ ă sfârşitul antrenamentului, când Dap îl dezghe a. Aşa încât, ca de obicei, se pomeni urcândţ colinele.

Alunec rile de teren pornir imediat. La început, fusese prins meă ă reu şi strivit într-o exagerat rev rsare de m runtaie scurgându-se de sub un morman de bolovani. Acumă ă ă st pânea tehnica de-a fugi în susul pantelor sub un anumit unghi, pentru a evitaă zdrobirea, urcând întruna.

Dup ce parcurse o distan , alunec rile încetar s mai fie pietre şi p mânt. Pantaă ţă ă ă ă ă colinei se desf cu într-o râp , dar nu din argil , ci din pâine alb şi pufoas , crescând caă ă ă ă ă aluatul, cu o crust sfârâmicioas . Era moale şi spongioas ; personajul s u înaint maiă ă ă ă ă încet. S ri jos şi, ca întotdeauna, ajunse pe o masă ă. Înapoia lui se afla un gigantic codru de pâine; şi un enorm calup de unt. Iar Uriaşul, rezemându-şi b rbia în mâini, îl privea.ă Personajul lui Ender era cam cât capul Uriaşului de la b rbie pân la sprâncene.ă ă

― Cred c-o s te m nânc, spuse Uriaşul, aşa cum f cea mereu.ă ă ăDe data aceasta, în loc s fug sau s r mân nemişcat, Ender înaint şi-l lovi înă ă ă ă ă ă

b rbie cu piciorul.ăUriaşul scoase limba şi Ender fu trântit pe jos.

― Ce-ar fi s ne juc m de-a ghicitul? întreb Uriaşul.ă ă ăDeci lovitura fusese inutil : Uriaşul nu f cea altceva decât s se joace de-a ghicitul.ă ă ă

Calculator imbecil! De inea milioane de scenarii posibile în memoria lui, dar aici programaţ acelaşi joc stupid.

Ca întotdeauna, Uriaşul aşez pe mas dou pocale, înalte cam pân la genunchiulă ă ă ă lui Ender. Erau umplute cu lichide diferite. Programul calculatorului era atât de bun încât lichidele nu se repetau niciodat ; cel pu in b iatul nu-şi amintea aşa ceva. De dataă ţ ă aceasta un pahar con inea o licoare cu aspect vâscos, ca o crem . Cel lalt bolboţ ă ă rosea şi spumega.

― Într-unu-i otrav , în cel lalt nu, spuse Uriaşul. Dac le ghiceşti, ajungi în ara-din-ă ă ă Ţpoveşti.

Ghicitul însemna s -şi bage capul într-unul dintre pocale, ca s bea. Nu ghiciseă ă niciodat . Uneori i se dizolva capul. Alteori lua foc. Uneori c dea în untru şi se îneca.ă ă ă Uneori c dea afar , se înverzea şi putrezeaă ă . Întotdeauna era o moarte oribil şiă întotdeauna Uriaşul râdea.

Ender ştia c ar fi murit indiferent de alegere. Jocul era m sluit. Dup prima moarte,ă ă ă personajul s u reap rea pe masa Uriaşului, ca s mai încerce o dat . La a doua moarte,ă ă ă ă revenea la alunec rile de teren. Apoi la pode ul din gr din . Apoi la gaura de şoarece. Iară ţ ă ă dup aceea, dac se întorcea la Uriaş ca s mai joace şi murea din nou, pupitrul seă ă ă întuneca, ap reau cuvintele "Sfârşitul Jocului Liber", iar Ender se l sa pe spate în pat şiă ă tremura pân ce, în sfârşit, putea adormi. Jocul era m sluit, totuşi Uriaşul pomenea deă ă ara-din-poveşti; probabil vreun basm de adormit copiii de trei ani care avea cine ştie ceŢ

Scufi Roşie, sau Pinocchio, sau Peter Pan, încât nici nu merita efortul, cu toate acesteaţă trebuia s g seasc o cale de a-l învinge pe Uriaş, ca s ajung acolo.ă ă ă ă ă

B u lichidul cu aspect de crem . Imediat începu s se umfle şi s se înal e, ca ună ă ă ă ţ balon. Uriaşul hohoti. Era mort.

Juc din nou, iar de aceast dat lichidul c zu precum un bolovan şi-l inu intuit cuă ă ă ă ţ ţ fa a în jos în vreme ce Uriaşul îl despic de-a lungul spin rii, îl dezos ca pe un peşte şi-lţ ă ă ă mânc .ă

29

Reap ru la alunec rile de teren şi decise s nu mearg mai deă ă ă ă parte. Ba chiar se l să ă o dat acoperit de p mânt. Deşi începuse s transpire şi avea frisoane, la urm toareaă ă ă ă via urc pe coline pân se transformar în pâine şi ajunse pe masa Uriaşului, undeţă ă ă ă ap rur cele dou pocale.ă ă ă

Privi b uturile. Una spumegând, cealalt v lurind aidoma unui oceană ă ă . Încerc să ă ghiceasc ce fel de moarte ascundea fiecare. "Probabil c din ocean va ieşi un peşte careă ă m va înghi i. Iar cea spumegând m va asfixia. Ur sc jocul sta! Nu-i cinstit! E tâmpit!ă ţ ă ă ă ă E un putregai!"

Şi, în loc s -şi afunde chipul într-un pocal, r sturn pe unul, apoi pe cel lalt şi ocoliă ă ă ă bra ele Uriaşului, pe când acesta striga:ţ

― Trişezi! Trişezi!S ri spre chipul lui, se coco pe buz şi pe nas, apoi începu s -i scobeasc în ochi.ă ţă ă ă ă

Era moale ca brânza şi, în vreme ce uriaşul r cnea, personajul lui Ender s pa în ochi,ă ă p trunzând în el, afundându-se.ă

Uriaşul c zu pe spate. Perspectiva se modific în timpul c derii, iar când r maseă ă ă ă nemişcat pe sol, de jur-împrejur se z reau arbori straă nii, f cu i parc din dantele. Un liliacă ţ ă ap ru în zbor şi coborî pe nasul Uriaşului. Ender îşi scoase personajul spre el.ă

― Cum ai ajuns aici? întreb liliacul. Nimeni nu vine aici, nicioă dat .ăDesigur, Ender nu-i putea r spunde. Se aplec , lu un pumn din substan a ce formaă ă ă ţ

ochiul Uriaşului şi-o întinse.Liliacul o lu şi plec , strigând pe când se îndep rta:ă ă ă

― Bun sosit în ara-din-poveşti!ŢReuşise! Ar fi trebuit s exploreze. Ar fi trebuit s coboare din ochiul Uriaşului şi să ă ă

vad ce ob inuse în cele din urm .ă ţ ăÎn loc s-o fac , opri jocul, puse pupitrul în dulap, se dezbr c şi-şi trase p tura pesteă ă ă ă

cap. Nu dorise s -l ucid pe Uriaş. Crezuse c era un joc. Nu o alegere între propria luiă ă ă moarte oribil şi o crim . "Sunt un ucigaş, chiar când m joc! Peteră ă ă ar fi mândru de mine."

Capitolul 7SALAMANDRA

― Nu-i pl cut s ştii c poate reuşi imposibilul?ă ă ă ― Mor ile juc torilor au fost întotdeauna groaznice. Mi-am spus mereu cţ ă ă

Pocalul Uriaşului era partea cea mai pervers din tot jocul, totuşi s se repeadă ă ă aşa la ochi... pe el vrem s -l puă nem comandantul flotelor noastre?

― Important este c a câştigat un joc ce nu putea fi câştiă gat. ― Probabil c acum o s -l mu i.ă ă ţ ― Aşteptam s vedem cum rezolv cu Bernard. S-a descură ă cat perfect. ― Deci imediat ce poate solu iona o situa ie dificil , îl arunci în alta. Mai areţ ţ ă

timp s se odihneasc ?ă ă ― Mai r mâne o lun sau dou , poate chiar trei, în clasa lui. Asta înseamn oă ă ă ă

perioad destul de lung în via a unui copil.ă ă ţ ― Nu i s-a p rut niciodat c b ie ii ştia nu sunt copii? M uit ce fac ei,ţ ă ă ă ă ţ ă ă

cum vorbesc şi nu mi se par deloc nişte puşti. ― Sunt cei mai sclipitori copii din lume; fiecare în felul lui. ― Totuşi n-ar trebui s se comporte ca nişte copii? Nu sunt normali. Seă

poart ca... în istorie. Napoleon şi Wellington... Cezar şi Brutus...ă ― Noi încerc m s salv m lumea, nu s vindec m inimile ră ă ă ă ă ănite. Eşti prea

sentimental. ― Generalul Levy n-are mil pentru nimeni! Aşa se spune în toate emisiunileă

video. Totuşi nu-i face r u b iatului stuia.ă ă ă ― Glumeşti? ― Vreau s zic, nu-i face mai mult r u decât trebuie.ă ă

30

La cin , Alai se aşez vizavi de Ender.ă ă ― M-am prins în sfârşit cum ai trimis mesajul la. Cum te-ai foă losit de numele lui.

Bernard... ― Eu? f cu Ender.ă ― Hai las-o, cine altul? Doar n-a fost Bernard! Iar Shen nu-i prea tare la calculatoare.

Eu ştiu c n-am f cut-o... Altul, cine? Nu conteaz ! Mi-am dat seama cum se poateă ă ă introduce un elev fals. Pur şi simplu, creezi un elev cu numele Bernard pauz― , B-E-R-N-ăA-R-D spa― iu alb, aşa încât calculatorul s nu-l eţ ă limine ca fiind repetarea unui elev existent deja.

― Se pare c-ar merge, încuviin Ender.ţă ― Haide, haide. Merge! Îns tu ai facut-o practic în prima zi.ă ― Poate c-a facut-o Dap, ca s nu-i permit lui Bernard s capete o autoritate preaă ă ă

mare. ― Am mai descoperit ceva. Trucul nu merge cu numele t u.ă ― Da? ― Orice mesaj care con ine ţ Ender e respins. Nu pot p trunde nici în fişierele tale. i-ă Ţ

ai f cut un sistem de protec ie personal.ă ţ ― Poate.

Alai rânji. ― M-am b gat şi-am şters fişierele cuiva. Mi-a luat urma şi-n cuă rând va sparge

sistemul. Am nevoie de protec ie, Ender. D -mi sisteţ ă mul t u!ă ― Dac i-l dau, o s -l spargi şi-o s po i intra şi s m ştergi pe ă ţ ă ă ţ ă ă mine. ― Cine, eu? f cu Alai. Prietenul t u cel mai drag?ă ă

Ender izbucni în râs. ― O s - i aranjez un sistem.ă ţ ― Acum? ― Pot termina mâncarea? ― Niciodat n-o termini.ă

Era adev rată . Întotdeauna, pe tava lui Ender r mânea mâncare neatins . B iatul îşiă ă ă privi farfuria şi hot rî c era de ajuns.ă ă

― Atunci hai!Când ajunser în dormitor, Ender se opri lâng patul lui şi zise:ă ă

― Ia- i pupitrul şi vino aici, O s - i ar t cum se face.ţ ă ţ ăDar când Alai veni cu pupitrul, îl g si pe Ender stând înaintea duă lapului închis.

― Ce s-a întâmplat?Drept r spuns, b iatul puse palma pe scanner. "încercare de desă ă chidere

neautorizat ", anun ecranul. Uşile r maser închise.ă ţă ă ă ― Cineva i-a tras-o, tataie, fluier Alai. Cineva te-a muşcat nasol de tot.ţ ă ― Eşti sigur c mai vrei sistemul meu de protec ie? Se scul şi poră ţ ă ni spre uş .ă ― Ender!

B iatul se întoarse. Alai inea în mân un bilet.ă ţ ă ― Ce-i la?ă Nu ― ştii? Era pe patul t u. Probabil c te-ai aşezat pe el.ă ă

Ender lu biletul.ă

ENDER WIGGINTRANSFERAT ARMATA SALAMANDRĂ

COMANDANT BONZO MADRIDPREZENTARE IMEDIATĂ

COD VERDE VERDE MAROF RĂ Ă OBIECTE PERSONALE

― Eşti tare, Ender, da-n sala de lupt n-o s te descurci mai bine ca mine.ă ăEnder cl tin din cap. Era lucrul cel mai stupid pe care şi-l putea imagina: s fieă ă ă

promovat acum. Nimeni nu era promovat înainte de-a împlini opt ani. El nu avea nici

31

m car şapte. Iar elevii unei clase intrau to i în aceeaşi armat . Pe celelalte paturi nuă ţ ă exista nici un alt ordin de transfer.

Tocmai când lucrurile începuser în sfârşit s se îndrepte. Tocmai când Bernard seă ă în elegea cu to i, chiar şi cu Ender. Tocmai când Ender începea s aib în Alai un prietenţ ţ ă ă adev rat. Tocmai când via a lui devenea, în sfârşit, acceptabil .ă ţ ă

― Oricum, Salamandrele sunt acum în b t lie, rosti Alai.ă ăEnder era atât de furios din cauza transferului, încât sim i lacrimi în ochi. "Nu trebuieţ

s plâng", îşi spuse.ăAlai v zu lacrimile, dar nu zise nimic.ă

Sunt ni― şte perverşi, Ender, nu te las nici m car s - i iei lucrurileă ă ă ţ tale.Ender zâmbi şi nu mai plânse.

Crezi c-ar trebui s― m dezbrac şi s m duc gol-puşc ?ă ă ă ă ăAlai râse şi el.Mânat de un impuls, Ender îl strânse puternic în bra e, aproape ca pe Valentine. Baţ

chiar se gândi la Valentine în clipa aceea şi dori s mearg acas .ă ă ă Nu vreau s― m duc, spuse el.ă ă

Alai îl îmbr işa la rândul lui.ăţ ― Îi în eleg, Ender. Eşti cel mai bun dintre noi. Poate c se gr besc s te înve eţ ă ă ă ţ

totul. ― Nu vor s m înve e totul. Eu voiam s înv cum e s ai un prieten.ă ă ţ ă ăţ ă

Alai încuviin cu seriozitate.ţă ― O s fii întotdeauna prietenul meu; o s fii întotdeauna cel mai bun prieten ală ă

meu. Apoi zâmbi: Du-te şi rade-i pe gândaci! ― Da, surâse Ender.

Brusc, Alai îl s rut pe obraz şi-i şopti la ureche:ă ă ― Salaam!

Apoi, roşu la fa , se întoarse şi porni c tre patul s u aflat în funţă ă ă dul dormitorului. Ender presupuse c s rutul şi cuvântul erau cumva interzise. Poate un obicei religios...ă ă Sau, poate, cuvântul avea un în eles profund şi aparte numai pentru Alai. Iar pentru Enderţ deveni ceva sfânt; fusese o dezv luire sufleteasc , aşa cum f cuse mama sa când Enderă ă ă era foarte mic, înainte de a-i implanta monitorul. Îşi l sase pală mele pe capul lui, când îl crezuse adormit şi se rugase. Ender nu povestise nim nui despre cele întâmplate, niciă chiar mamei, îns p strase amintirea cu sfin enie; felul cum mama lui îl iubise când eaă ă ţ crezuse c nimeni, nici chiar el, n-o putea vedea sau auzi. Acelaşi lucru îi ofeă rise Alai: un dar atât de sacru, încât nici lui Ender nu i se putea permite s în eleag ce însemna.ă ţ ă

Dup aşa ceva nu se mai putea ad uga nimic. Alai ajunse la patul s u şi se întoarse.ă ă ă Privirile lor se întâlnir pentru o clip , şi se sus inur în eleg toare. Apoi Ender ieşi.ă ă ţ ă ţ ă

În partea aceea a Şcolii nu exista verde-verde-maro; trebuia s ajung într-o zonă ă ă public , de unde s urmeze codulă ă . În scurt timp, colegii lui urmau s termine cina; nuă dorea s se apropie de cantin . Sala de jocuri îns avea s fie aproape pustie.ă ă ă ă

Aşa cum se sim ea acum, nici unul dintre jocuri nu-l atr gea. Se îndrept c treţ ă ă ă şirurile de pupitre din spatele s lii şi intr în jocul s u. Ajunse rapid în ara-din-poveşti.ă ă ă Ţ Uriaşul era mort; trebui s coboare cu grij de pe mas , s sar pe piciorul scaunuluiă ă ă ă ă r sturnat şi de acolo pe p mânt. Un timp existaser şobolani care rodeau din leş, dară ă ă Ender îl ucisese pe unul cu un arc luat din c maşa zdren uit a Uriaşului şi dup aceea îlă ţ ă ă l saser în pace.ă ă

Cadavrul îşi încheiase descompunerea. Şobolanii mâncaser ce fusese de mâncat,ă viermii terminaser organele interne şi acum era o mumie zbârcit şi scofâlcit , cu din iiă ă ă ţ dezgoli i într-un rânjet fix, gţ ăvanele goale şi degetele strânse în pumni. Ender îşi aminti cum îi sfredelise ochiul, atunci când fusese viu, r ut cios şi inteligent. Furios şi frustrată ă cum se sim ea, ar fi dorit s -l omoare înc o datţ ă ă ă. Îns Uriaşul f cea acum parte din decoră ă şi nu-şi mai putea desc rca nervă ii pe el.

Pân atunci, Ender trecuse podul spre castelul Reginei de Cup unde-i aşteptauă ă destule jocuri, dar acum nu-l atr gea nici unul. Ocoli leşul şi porni în amontele pârâului,ă spre p durea din care izvora acesta. Acolo exista un parc de joac , cu tobogane, bare,ă ă leag ne şi ro i, cu o duzin de copii care chiuiau şi râdeau, jucându-se. Ender intr şiă ţ ă ă constat c personajul s u devenise copil, deşi de obicei era un adult. Ba chiar era maiă ă ă

32

mic decât ceilal i.ţSe aşez la rând pentru tobogan. Ceilal i îl ignorau. Urc în vârf şi-l privi pe b iatulă ţ ă ă

din fa a lui lunecând pe lunga spiral spre sol. Apoi se aşez şi se împinse în jos.ţ ă ăNu alunec absolut deloc, ci trecu prin tobogan şi c zu pe p mânt, sub scar .ă ă ă ă

Toboganul nu-l inea.ţNici barele de gimnastic . Se putea urca pe ele o vreme dar, la un moment dat, unaă

devenea imaterial şi se pr buşea. Putea sta pe balansoar, pân se ridica în vârf; atunciă ă ă c dea. Când roata se învârtea repede, nu se mai putea ine de spi e şi for a centrifug îlă ţ ţ ţ ă azvârlea jos.

Iar ceilal i copii râdeau cu r utate, agresivţ ă . Îl înconjurar , şi-l ar tar cu degetul şiă ă ă râser mult înainte de a reveni la joaca lor.ă

Ender ar fi vrut s -i loveasc , s -i arunce în pârâu. P trunse în p dure. G si oă ă ă ă ă ă potec ; aceasta, dup un timp, se transform într-un drum de dale de piatr , n p dit deă ă ă ă ă ă buruieni, totuşi uşor de urmat. De ambele p r i se întrez reau posibile jocuri, dar leă ţ ă ignor . Voia s vad unde ducea drumul.ă ă ă

Ajunse într-o poieni cu o fântân în mijloc şi o pl cu pe care scria: "Bea,ţă ă ă ţă c l torule." Înaint şi privi fântâna. Aproape imediat auzi un mârâit. Din p dure ieşir oă ă ă ă ă duzin de lupi fioroşi cu fe e omeneşti. Ender îi recunoscuă ţ ― erau copiii de la terenul de joacă. Îns acum col ii lor puteau sfâşia; lipsit de arme, Ender fu sfârteă ţ cat imediat.

Ca de obicei, urm toarea via i se acord în acelaşi loc şi fu ucis din nou, deşiă ţă ă încerc s se refugieze în fântân .ă ă ă

Urm toarea apari ie fu la terenul de joac . Copiii râser iar şi de el. "Râde i câtă ţ ă ă ă ţ vre i", se gândi Ender. "Ştiu ce sunte i." Îmbrânci o fat . Furioas , ea îl urm ri. Ender oţ ţ ă ă ă ademeni sus pe tobogan. Bineîn eles, când se l s s lunece, c zu prin tobogan; dar,ţ ă ă ă ă pentru c ea îl urma atât de aproape, c zu şi fata. Când lovi p mântul, se transform într-ă ă ă ăun lup şi r mase acolo, moart sau ame it .ă ă ţ ă

Unul câte unul, Ender îi atrase pe to i în capcane. Dar înainte de a termina cuţ ultimul, lupii începur s învie şi acum nu mai erau copii. Ender fu sfâşiat.ă ă

De data aceasta, tremurând şi acoperit de transpira ie, c p t noua via pe masaţ ă ă ă ţă Uriaşului. Ar trebui s las jocul", îşi spuse. "Ar trebui s m duc la noua mea armat ."ă ă ă ă

În loc s-o fac , coborî de pe mas şi ocoli leşul, spre terenul de joac .ă ă ăAcum, de fiecare dat când copilul lovea solul şi se preschimba în lup, Ender îl târaă

pân la pârâu şi-l împingea în ap . De fiecare dat , trupul sfârâia, parc cufundat în acid;ă ă ă ă lupul era distrus, iar din el se în l a un nor de fam negru care se spulbera în v zduh.ă ţ ă Sc p cu uşuă ă rin de to i, deşi spre final începuser s -l urm reasc în grupuri de câte doiţă ţ ă ă ă ă şi trei. În poieni nu mai ap rur al i lupi şi Ender coborî pe frânghia cumpenei în fântân .ţă ă ă ţ ă

Lumina din grot era slab , totuşi putea s z reasc mormane de nestemate. Trecuă ă ă ă ă pe lâng ele, observând c înapoia lui, printre pietrele pre ioase, scânteiau ochi. O masă ă ţ ă acoperit de bucate nu-l ademeni. Trecu printre mai multe colivii atârnate de plafon,ă fiecare con inând o creatur stranie, dar cu aspect prietenos. "O s m joc mai târziu cuţ ă ă ă voi", se gândi Ender. În cele din urm , ajunse la o uş pe care scria cu smaraldeă ă str lucitoare:ă

CAP TUL LUMIIĂ

Nu ezit . Deschise uşa şi trecu pragul.ăSe afla pe o platform micu , sus pe o stânc deasupra unui inut cu p duri dese,ă ţă ă ţ ă

sm l uite în culorile toamnei; ici-colo se z reau petice de şes, cu ogoare şi s tucuri, iar înă ţ ă ă dep rtare, pe o colin , se în l a un castel. Pe sub Ender treceau norişori purta i de vânt.ă ă ă ţ ţ Deasupra, cerul era plafonul unei peşteri nesfârşite, de care atârnau cristale, ca stalactite sclipitoare.

Uşa se închise înapoia lui. Ender cercet atent peisajul. Era atât de frumos, încâtă supravie uirea îl interesa mai pu in acum. Pe moment, nu era curios ce joc îl aştepta înţ ţ locul acesta. Îl descoperise şi simpla lui vedere constituia o recompens . De aceea, f ră ă ă s se gândeasc la consecin e, s ri de pe platform .ă ă ţ ă ă

C dea spre un râu ce spumega printre stânci s lbatice, dar un nor ap ru sub el, îlă ă ă prinse din v zduh şi-l purtă ă. Îl duse pân la turnul casă telului, apoi prin fereastra deschis ,ă

33

în untru. Acolo îl l s într-o odaie f r uşi, doar cu ferestre deschise de la în l imiă ă ă ă ă ă ţ ame itoare.ţ

Cu o clip mai devreme, s rise nep s tor de pe platform ; acum ezit .ă ă ă ă ă ăCovoraşul din fa a şemineului se descol ci într-un şarpe lung şi sub ire, cu col i r i.ţ ă ţ ţ ă

― Eu sunt singura ta sc pare, sâsâi şarpele. Moartea e singura ta sc pare!ă ăEnder privi în jur, c utând o arm , când, pe neaşteptate, ecranul se întunec . Peă ă ă

pupitru ap ru un mesaj:ă

EŞTI ÎN ÎNTÂRZIERE.VERDE-VERDE-MARO.

Furios, Ender deconect pupitrul şi se apropie de peretele coduă rilor, unde g si bandaă verde-verde-maro, o atinse şi o urm când se aprinse. Verdele întunecat, verdele deschisă şi cafeniul îi reaminteau de toamna regatului pe care-l descoperise în joc. "Trebuie să revin acolo", îşi spuse. "Şarpele este o frânghie lung ; cu ajutorul ei, pot coborî din turn şiă s cercetez împrejurimile. Poate c se numeşte «cap tul lumii» pentru c este şi cap tulă ă ă ă ă jocului, pentru c pot ajunge într-un s tuc, ca s devin unul dintre b ie aşii care muncescă ă ă ă ţ şi se joac acolo, f r s ucid sau s fiu ucis; pur şi simplu tr ind acolo."ă ă ă ă ă ă

Şi, cu toate c se gândea la asta, nu-şi putea închipui ce însemna "pur şi simpluă tr ind". N-o f cuse niciodat pân atunciă ă ă ă . Îns dorea s-o fac .ă ă

***

Armatele erau mai mari decât clasele şi, în mod firesc, dormitorul avea alte dimensiuni. Era lung şi îngust, cu paturi de ambele p r i; atât de lung, încât se putea z riă ţ ă podeaua curbându-se în sus în cap tul înă dep rtat, ca parte a ro ii gigantice care eraă ţ Şcoala de Lupt .ă

Ender r mase în prag. Câ iva b ie i de lâng uş îl privir , dar îl ignorar . Continuară ţ ă ţ ă ă ă ă ă cu conversa iile, întinşi sau rezema i de paturi. Discutau despre b t lii, desigurţ ţ ă ă ― aşa cum f ceau permanent cei mari. Cu to ii erau mult mai voinici decât Ender. Cei de zece şiă ţ unsprezece ani p reau uriaşi pe lâng el; nici unul nu avea mai pu in de opt ani, iar Enderă ă ţ nu era înalt pentru vârsta lui.

Încerc s -şi dea seama care era comandantul, îns majoritatea purtau "uniforma deă ă ă somn", cum îi spuneau, adic erau goi-puşc . Mul i îşi scoseser pupitrele, totuşi câ ivaă ă ţ ă ţ studiau.

Ender p şi în untruă ă . În clipa când o f cu, fu interpelat.ă ― Ce vrei? îl întreb ocupantul patului de sus, de lâng uş , un b iat trupeş, pe aă ă ă ă

c rui b rbie ap ruser primele tuleie. Nu eşti o Saă ă ă ă lamandr !ă ― Cred c voi deveni, r spunse Ender. Verde-verde-maro, nu? Am fost transferat.ă ă

Ar t ordinul de transfer.ă ăPaznicul întinse mâna, dar Ender retrase biletul.

― Trebuie s -l dau lui Bonzo Madrid.ăLi se al tur un alt b iat, ceva mai scund, totuşi mult mai voinic decât Ender.ă ă ă Nu ― "Bon-z u", piş ciosule! "Bon-so"! Numele-i spaniol. Bonă ă zo Madrid. Aqui

nosotros hablamos espanol, Senor Gran Fedor. ― Tu eşti Bonzo? întreb Ender pronun ând numele corect.ă ţ ― Nu, doar un sclipitor şi talentat poliglot. Petra Arkanian. Singura fat din Armataă

Salamandr . Cu mai mult sânge-n... mine, decât oriă care altul din dormitor. ― Mam , Petra ce le mai vorbeşte, f cu unul dintre b ie i, voră ă ă ţ beşte, vorbeşte...

Altul prelua ştafeta. ― Vor-bese-beşte, vor-bese-beşte, vor-bese-beşte!

Mai mul i râser .ţ ă ― Între noi doi fie vorba, spuse Petra, dac ar face o clism Şcolii de Lupt , ar ieşiă ă ă

verde-verde-maro.Ender era disperat. Avea deja o situa ie dificilţ ă ― micu , f r exţ ă ă perien , cuţă

instruc ia neterminat , poate chiar dispre uit pentru avanţ ă ţ sarea timpurie. Iar acum, întâmpl tor, se împrietenise exact cu cine nu trebuiaă . În ochii celorlal i b ie i era asociatţ ă ţ

34

cu Petra, oaia neagr a Saă lamandrelor. O zi bun ! Pentru o clip , privind în jur la chipurileă ă hohotind sau strâmbându-se, Ender îşi imagin trupurile lor îmbl nite şi din ii dezgoli iă ă ţ ţ pentru a sfâşia. "Sunt oare singurul om de aici? To i ceilal i sunt animale, aşteptând doarţ ţ s devoreze?"ă

Apoi şi-l aminti pe Alai. Cu siguran , în fiecare armat exist cel pu in un individ peţă ă ă ţ care merita s -l cunoşti.ă

Brusc, râsetele încetar şi b ie ii amu ir . Ender se r suci spre uşă ă ţ ţ ă ă ă. În prag st teaă un b iat înalt, brunet şi zvelt, cu ochi negri frumoşi şi buze senzuale. "Aş fi în stare s -lă ă urmez oriunde", spuse ceva din ună trul lui Ender. "Aş putea vedea lumea prin ochii lui."

― Cine eşti? întreb încet b iatul.ă ă ― Ender Wiggin. Transferat din ciclul primar la Armata Salamandra, întinse ordinul.

Îi lu biletul cu o mişcare rapid şi sigur , f r s -i ating mâna.ă ă ă ă ă ă ă ― Câ i ani ai, Wiggin?ţ ― Aproape şapte. ― Te-am întrebat câ i ani ai, nu câ i "aproape" ai?ţ ţ ― Am şase ani, nou luni şi dou sprezece zile.ă ă ― Cât timp te-ai instruit în sala de lupt ?ă ― Câteva luni. Acum intesc mai bine.ţ ― Ai executat manevre de b t lie? Ai f cut parte din vreun pluton? Ai participat laă ă ă

exerci ii combinate?ţEnder nu auzise niciodat de asemenea lucruri. Cl tin din cap.ă ă ăMadrid îl scrut atent.ă

― Am în eles. Vei înv a destul de rapid c ofi erilor comandan i ai acestei şcoli, înţ ăţ ă ţ ţ frunte cu maiorul Anderson, care-i şeful cel mare, le plac farsele. Armata Salamandr deă abia începe s ias dintr-o ină ă decent obscuritate. Am ob inut victorii în dou sprezece dină ţ ă ultimele dou zeci de întâlniri. I-am surprins pe Şobolani, Scorpioni şi Ogari, şi suntem gataă s atac m primul loc. Aşa încât e normal, e absolut fiă ă resc, s cap t un asemeneaă ă specimen inutil, neinstruit şi subdezvoltat ca tine!

― Nu-i încântat s te cunoasc , coment în şoapt Petra.ă ă ă ă ― Gura, Arkanian! rosti Madrid. Unei dificult i îi mai ad ug m alta. Dar indiferent ceăţ ă ă

obstacole hot r sc ofi erii s ne ridice în cale, noi r mânem...ă ă ţ ă ă ― Salamandra! r cnir solda ii într-un glas.ă ă ţ

Instinctiv, percep ia lui Ender asupra evenimentelor se modific . Era un ritual.ţ ă Madrid nu încerca s -l insulte, ci doar prelua controlul asupra unui eveniment neaşteptată şi-l folosea pentru a-şi spori autoritatea asupra armatei.

― Noi suntem focul care-i va arde, pântec şi m runtaie, cap şi inim , suntem multeă ă fl c ri, dar un singur foc!ă ă

― Salamandra! strigar din nou.ă ― Nimic nu ne-nsp imânt !ă ă

Pentru o clip , Ender îşi permise s spere.ă ă ― Voi trage tare şi voi recupera, zise el. ― Nu i-am acordat permisiunea s vorbeşti, replic Madrid. Intenţ ă ă ionez s teţ ă

transfer cât mai repede. Probabil c va trebui s renun şi la altcineva mai valoros o dată ă ţ ă cu tine, dar eşti atât de mic încât nu po i fi nici m car inutil. Nu po i fi altceva decât unţ ă ţ înghe at, indiferent de b t lie, iar noi am ajuns la stadiul unde fiecare soldat înghe atţ ă ă ţ conteaz . N-am nimic personal cu tine, Wiggin, dar sunt sigur c - i po i termina instruc iaă ă ţ ţ ţ pe socoteala altuia.

― Cât generozitate! murmur Petra.ă ăMadrid se apropie de fat şi o p lmui cu dosul mâinii. Sunetul fu foarte slab,ă ă

deoarece o atinse numai cu unghiile. Dar pe obrazul ei ap rur patru dâre roşii,ă ă str lucitoare, şi câteva pic turi minuscule de sânge marcar locul unde o lovise.ă ă ă

― Wiggin, ascult care- i sunt instruc iunile! Sper s fie ultima dat când va fiă ţ ţ ă ă nevoie s - i vorbesc. Stai deoparte atunci când ne ană ţ tren m în sal . Bineîn eles, o s fii şiă ă ţ ă tu acolo, dar nu vei face parte din nici un pluton şi nu vei participa la manevre. Când suntem chema i la lupt , te echipezi rapid şi te prezin i la poart ; împreun cu toatţ ă ţ ă ă ă armata. Nu vei intra îns decât dup patru minute de la începutul joă ă cului şi vei r mâneă lâng poart , f r s sco i arma şi f r s tragi.ă ă ă ă ă ţ ă ă ă

35

Ender încuviin . Avea s fie un nimic. Spera s fie transferat cât mai curând.ţă ă ăÎn acelaşi timp, observ c Petra nu ipase de durere şi nici m car nu-şi atinseseă ă ţ ă

obrazul, deşi o pic tur de sânge se prelinsese, l sând o dâr pe pomete. Poate c fataă ă ă ă ă era oaia neagr a Salamandrelor, dar dac Bonzo Madrid n-avea s fie prietenul lui, maiă ă ă bine ar fi c utat tov r şia ei.ă ă ă

I se repartiz un pat în fundul dormitorului. Patul de sus, aşa încât, atunci când urcaă în el, nici nu putea z ri uşa; era acoperit de curbura tavanuluiă ă . În paturile din jur erau şi al i b ie i posaci, p rând obosi iţ ă ţ ă ţ ― cei mai pu in valoroşi. Nu aveau nici un cuvânt de bunţ venit pentru Ender.

Ender încerc s -şi deschid dulapul, aşezând palma pe el, dar nu se întâmpl nimic.ă ă ă ă Atunci îşi d du seama c dulapurile nu erau proă ă tejate. Toate compartimentele erau prev zute cu uşi e normale, lipsite de încuietori. Deci când f ceai parte dintr-o armat , nuă ţ ă ă mai aveai nimic personal.

În dulap exista o uniform . Nu verdele palid al ciclului întâi, ci verdele întunecat tivită cu portocaliu al Armatei Salamandră. Îi era larg . Probabil c nu se gândiser niciodat să ă ă ă ă croiasc m suri atât de mici.ă ă

Se preg tea s-o ia din untru, când o z ri pe Petra, venind pe cuă ă ă loar, spre patul lui. Coborî.

― Pe loc repaus, rosti ea. Nu-s ofi er.ţ ― Eşti şef de pluton, nu?

Cineva din apropiere pufni. ― Ce te face s crezi asta?ă ― Ai patul în fa .ţă ― Asta pentru c sunt cel mai bun intaş din Armata Salamandr , şi pentru c luiă ţ ă ă

Bonzo i-e team c aş porni o revolt , dac şefii de plutoane nu m au sub ochi. De parcă ă ă ă ă ă aş putea porni ceva cu tipi ca ştia! ă Ar t spre b ie ii cu chipuri obosite de pe paturileă ă ă ţ al turate.ă

"Ce-ncearc s fac , s agraveze şi mai mult situa ia?"ă ă ă ă ţ ― To i sunt mai buni decât mine, zise Ender, str duindu-se s se delimiteze deţ ă ă

dispre ul ei fa de cei care, la urma urmei, aveau s -i fie vecini.ţ ţă ă ― Eu sunt fat , spuse Petra, iar tu eşti un piş cios de şase ani. Avem multe înă ă

comun; de ce s nu fim prieteni?ă ― N-o s - i fac lec iile, replic Ender.ă ţ ţ ă

Ea pricepu imediat gluma. ― Ha, ha... Totu-i milit rie, când intri în joc. Şcoala nu-i ca-n ciă clul întâi. Facem

istorie, strategie, tactic , gândaci, mate şi astronomie, chestii de care o s ai nevoie caă ă pilot sau comandant. O s vezi!ă

― Deci eşti prietenul meu. Cap t vreun premiu? întreb Ender. ă ă Imita modul ei de-a vorbi, agresiv şi cinic.

― Bonzo n-o s te lase s te antrenezi. O s te pun s - i iei puă ă ă ă ă ţ pitrul în sal şi s - iă ă ţ faci lec iileţ . Într-un fel, are dreptate ― nu vrea un pici complet neinstruit, care s -i deaă peste cap manevrele lui precise, începu s vorbeasc în "gird", limbajul argotic ce imitaă ă engleza stricat a oamenilor simpli: Bonzo, el ă precis. El atent, el piş în farfurie şi nuă stropeşte.

Ender surâse. ― Sala de lupt e permanent deschis . Dac vrei, te duc dup proă ă ă ă gram şi te-nvăţ

câte ceva din ce ştiu. Nu-s mare scul , dar sunt destul de tare şi oricum ştiu mai multeă decât tine.

― Dac vrei, zise Ender.ă ― Începem mâine diminea dup dejun.ţă ă ― Şi dac -i altcineva în untru? Clasa mea avea instruc ie şi antreă ă ţ nament imediat

dup dejun.ă ― Nu-i nici o problem . De fapt exist nou s li de lupt .ă ă ă ă ă ― N-am ştiut... ― Toate au aceeaşi intrare. Tot centrul Şcolii, butucul ro ii, e forţ mat din s li de lupt .ă ă

Ele nu se rotesc o dat cu restul sta iei. Aşa se ob ine impo... imponderabilitateă ţ ţ ― pentru c st pe loc. F r rota ie, nu exist un "jos". Le pot îns deplasa pân ajung la coridorulă ă ă ă ţ ă ă ă

36

de intrare pe care-l folosim to i. Dup ce intri, o mut şi aduc alta la inţ ă ă trare. ― Aha! ― Aşa r mâne. Dup dejun.ă ă ― Bine, încuviin Ender.ţă

Fata se întoarse s plece.ă ― Petra, rosti el.

Ea întoarse capul. ― Mul umesc.ţ

Petra nu-i r spunse, ci porni mai departe.ăEnder sui înapoi în pat şi se dezbr c . R mase gol, cercetându-şi noul pupitru şiă ă ă

încercând s -şi dea seama dac îi modificaser codurile de acces. Bineîn eles, îiă ă ă ţ şterseser sistemul de protec ie. Aici nu putea de ine nimic, nici m car un pupitruă ţ ţ ă personal.

Luminile p lir . Se apropia stingerea. Ender nu ştia unde era cloă ă setul. ― Ieşi afar şi faci la stânga, îi spuse b iatul din patul al turat. E comun cuă ă ă

Şobolanii, Condorii şi Veveri ele.ţEnder îi mul umi şi s ri jos.ţ ă

― Hei, f cu b iatul. Nu po i merge aşa. Când ieşi din dormitor, uniforma eă ă ţ obligatorie.

― Chiar şi la toalet ?ă ― Mai ales. În plus, e interzis s discu i cu cineva din alt armat . La mas , sau laă ţ ă ă ă

duş. Uneori ai voie s-o faci în sala de jocuri şi, bineîn eles, dac - i spune un profesor. Darţ ă ţ dac te prinde Bonzo, te-ai ars, ai auzit?ă

― Mul umesc.ţ ― Şi... ... pe Bonzo-l apuc dracii dac treci gol pe lâng Petra.ăă ă ă ă ― Dar ea era dezbr cat când am venit eu, nu?ă ă ― Ea poate s fac orice doreşte, dar tu r mâi îmbr cat. Dispoă ă ă ă zi iile lui Bonzo...ţ

Era o prostie! Deocamdat . Petra ar ta ca oricare alt b iat; era o regul idioată ă ă ă ă. În felul acesta o separa, o diferen ia, diviza armata. O tâmpenie! Cum ajunsese Bonzoţ comandant, dac nu în elegea atâta luă ţ cru? Alai ar fi fost un comandant mai bun. Ştia cum s p streze uniă ă tatea unui grup.

"Şi eu ştiu cum s p strez un grup laolalt ", se gândi Ender. "Poate c într-o bun zi,ă ă ă ă ă voi ajunge comandant."

Pe când se sp la pe mâini, cineva i se adres :ă ă ― Hei, au ajuns s bage şi nou-n scu i la Salamandre?ă ă ţ

Ender nu r spunseă . Îşi usca mâinile. ― Ia uita i-v ! Salamandrele au f cut copilaşi! Ia uite-l! Mi-ar puţ ă ă tea trece printre

picioare f r s -mi ating coaiele!ă ă ă ă ― Pentru c nici n-ai, Dirk, chicoti altcineva..ă

Când p r si înc perea, Ender auzi un glas:ă ă ă ― E Wiggin. Nu ştii? Şmecherul din sala de jocuri.

Porni pe coridor, zâmbind. Poate c era micu , dar îi ştiau numele. Din sala de jocuri,ă ţ bineîn eles, aşa c nu însemna mai nimic. Dar aveau s vad ! Şi el urma s devin unţ ă ă ă ă ă soldat bun. În curând, to i aveau s -i cunoasc numele. Poate c nu în Armataţ ă ă ă Salamandră, dar în curând.

***

Petra îl aştepta în coridorul ce ducea spre sala de lupt .ă ― Stai pu in, îi spuse ea. Tocmai au intrat Iepurii, şi mai dureaz câteva minute pânţ ă ă

cupleaz sala urm toare.ă ăEnder se aşez lâng ea.ă ă

― Ar fi multe întreb ri despre s lile astea, zise el, nu numai refeă ă ritor la modul de cuplare. De exemplu, de ce înainte de-a intra în sal , exist gravita ie pe coridorul dină ă ţ afara ei?

Fata închise ochii. ― Şi dac s lile se afl cu adev rat în imponderabilitate, ce se înă ă ă ă tâmpl când seă

37

cupleaz cu coridorul? De ce nu încep s se roteasc o dat cu Şcoala?ă ă ă ăEnder încuviin din cap.ţă

― Sunt multe asemenea taine, şopti misterioas Petra. Nu încerca s le dezlegi.ă ă Ultimul soldat care a f cut-o a p it lucruri îngrozitoare. A fost descoperit în toalet ,ă ăţ ă spânzurat cu picioarele de tavan şi cu capul înfundat în closet.

― Deci nu sunt primul care am întrebat... ― ine minte, b ie aş! Când rostise "b ie aş" o f cuse cu afec iune, nu cu dispre . Ţ ă ţ ă ţ ă ţ ţ Ei

n-or s - i spun niciodat mai mult decât e necesar, îns orice puşti cu creier ştie c -nă ţ ă ă ă ă ştiin s-au schimbat destule din ziţă lele lui moş Mazer Rackham şi ale Flotei Victorioase. E clar c acum putem controla gravita ia. S-o pornim şi s-o oprim, s -i schimb m diă ţ ă ă rec ia,ţ poate chiar s-o reflect m... m-am gândit la multe chestii ca luă mea pe care le-ai putea face cu armele gravita ionale şi propulsiile graţ vita ionale, închipuieşte- i cum s-ar puteaţ ţ deplasa navele pe lâng plaă nete! Poate smulgând halci mari din ele, reflectând chiar atrac ia unei planete şi apţ oi focalizând-o. Dar nu ni se spune nimic...

Ender pricepu aluziile Petrei. Manipularea gravita iei era un asţ pect; manipul rileă ofi erilorţ ― altul; îns mesajul cel mai important era: Duşmanii nu sunt celelalte armate,ă ci adul ii. ţ Ei nu spun adev rul.ă

― Hai, b ie aş, zise fata. Sala-i gata. Mâinile Petrei sunt aşi, inaă ţ micii sunt raşi! Chicoti: Mi se zice Petra-poeta.

― Se mai zice c eşti nebun de legat.ă ă ― Şi-ar fi bine s-o crezi, poponel de b ie el!ă ţ

Ducea zece mingi- int într-o geant . Ender se inea cu o mân de costumul ei, iarţ ă ă ţ ă cu cealalt de perete, ca s-o ancoreze când le arunca, puternic, în diferite direc iiă ţ . În imponderabilitate, op iau în toate p rţ ă ă ile.ţ

― D -mi drumul, zise fataă . Îşi f cu vânt, rotindu-se; din câteva mişc ri ale bra elor,ă ă ţ se opri locului şi începu s trag în inteă ă ţ . În clipa când erau atinse, acestea îşi modificau culoarea din alb în roşu. Ender ştia c schimbarea culorilor inea mai pu in de două ţ ţ ă minute. Când lovi şi ultima int , o singur minge redevenise alb .ţ ă ă ă

Ricoşând dintr-un perete, Petra se îndrept cu vitez spre Ender. B iatul o prinse, şi-ă ă ăo frână ― unul din primele procedee pe care-l înv aser în ciclul întâi.ăţ ă

― Eşti bun , zise el.ă ― Cea mai bun ! Şi-o s -nve i şi tu.ă ă ţ

Îi explic s in bra ul perfect întins şi s ocheasc pe toat lună ă ţ ă ţ ă ă ă gimea lui. ― O chestie de care mul i solda i nu-şi dau seama este c , cu cât inta e maiţ ţ ă ţ

departe, cu atât trebuie s p strezi mai mult timp raza înă ă tr-un cercule de vreo doiţ centimetri. Este diferen a dintre o zecime de secund şi o jum tate de secund , îns înţ ă ă ă ă lupt asta înseamn mult. Sunt destui care cred c au dat greş, deşi au intit perfect,ă ă ă ţ pentru c se deplaseaz prea repede. Nu po i folosi pistolul ca pe o sabie: ac-pac, buc iă ă ţ ţ ăţ îi fac! Trebuie s ocheşti.ă

Comand readucerea intelor şi le lans din nou, mai lent. Ender trase în ele. Nuă ţ ă nimeri nici una.

― Bravo, zise Petra. N-ai nici o deprindere incorect .ă ― Dar n-am nici vreuna ca lumea, sublinie el. ― Pe alea o s i le dau eu.ă ţ

În acea prim diminea , n-au f cut mare lucru. Mai mult au disă ţă ă cutat. Cum să gândeşti în timp ce ocheşti. Trebuie ca, în acelaşi timp, s ai în minte atât mişcarea ta, câtă şi pe a adversarului. Trebuie s ii bra ul perfect întins şi s inteşti cu tot corpul, astfelă ţ ţ ă ţ încât dac bra ul i-este înghe at, s po i continua s tragi. S înve i locul exact unde seă ţ ţ ţ ă ţ ă ă ţ declanşeaz tr gaciul, ca s nu mişti degetul prea mult la fiecare îmă ă ă puşc tur . S - iă ă ă ţ relaxezi corpul; s nu te încordezi, deoarece asta te face s tremuri.ă ă

A fost singurul antrenament al lui Ender din ziua aceea. În timpul instruc iei deţ dup -amiaza, i se ordon s -şi aduc pupitrul şi s -şi fac temele într-un col al s lii.ă ă ă ă ă ă ţ ă Bonzo era obligat s aib tot efectivul în sala de lupt , dar nu s -l şi utilizeze integral.ă ă ă ă

Ender nu-şi f cea îns lec iile. Dac nu avea voie s participe la instruc ie, îl puteaă ă ţ ă ă ţ studia pe Bonzo ca tactician. Armata Salamandr era împ r it în cele patru plutoaneă ă ţ ă standard de câte zece solda i fieţ care. Unii comandan i îşi distribuiau oamenii astfel încâtţ plutonul A îi cuprindea pe cei mai buni solda i, iar plutonul D pe cei mai slabi. Bonzo îiţ

38

amestecase şi fiecare pluton con inea solda i din toate cateţ ţ goriile. Atât doar c plutonul Bă avea numai nou b ie i. Ender se înă ă ţ treb cine fusese transferat ca s -i fac loc luă ă ă i. Îşi d du seama repede c şeful plutonului era nou. Nu era de mirare c Bonzo fusese furiosă ă ă ― pierduse un şef de pluton în schimbul unui pici.

Bonzo avea dreptate şi în alt privin . Ender nu era preg tit. Toate antrenamenteleă ţă ă constau în manevre. Plutoane care nu se puteau vedea între ele exersau opera iuniţ perfect sincronizate laolalt , sau schimb ri bruşte de direc ie f r s destrame forma ia.ă ă ţ ă ă ă ţ To i solda ii aceia aveau însuşite perfect tehnici pe care Ender nu le înv ase. Abiţ ţ ăţ litatea de-a ateriza lin, amortizând impactul. Zbor precis. Corect ri de traiectorie, utilizândă solda ii înghe a i care pluteau r zle i prin sal . Rostogoliri, rotiri, fente. Alunecare în lungulţ ţ ţ ă ţ ă peretelui ― o manevr exă trem de dificil , dar foarte util , deoarece inamicul nu- i puteaă ă ţ c dea în spate.ă

Chiar în timp ce-şi d dea seama cât de multe lucruri nu ştia, Ender v zu şi altele peă ă care le-ar fi putut îmbun t i. Forma iunile îndelung repetate constituiau o greşeal .ă ăţ ţ ă Permiteau executarea prompt a coă menzilor, îns erau previzibile. De asemenea,ă soldatului ca individ nu i se acorda dreptul decât la pu in ini iativ . O dat ce se stabileaţ ă ţ ă ă un şablon, trebuia urmat pân la cap t. Nu te puteai adapta la ripostele adversarului.ă ă Ender studie forma iunile lui Bonzo precum un comanţ dant inamic, g sind modalit i de-aă ăţ le distruge.

În seara aceea, în decursul perioadei libere, Ender îi ceru Petrei s mai exerseze cuă el.

― Nu, r spunse fata. Vreau s ajung comandant într-o bun zi, aşa c trebuie s facă ă ă ă ă sala jocurilor.

Exista o credin unanim împ rt şit c profesorii urm reau joţă ă ă ă ă ă curile şi acolo îi remarcau pe poten ialii comandan i. Cu toate acestea, Ender se îndoia de adev rul uneiţ ţ ă asemenea ipoteze. Şefii de plutoane aveau şanse mult mai mari de-a ar ta ce pot face înă func ia de comanţ dant, decât orice juc tor pe video.ă

Nu-i spuse îns nimic Petrei. Şedin a de dup dejun fusese îndeaă ţ ă juns de generoas .ă Cu toate acestea, trebuia s se antreneze. Şi n-o puă tea face singur, decât în privin aţ câtorva mişc ri de baz . Manevrele cu adev rat dificile necesitau parteneri sau echipe.ă ă ă Dac i-ar fi avut pe Alai sau Shen...ă

De fapt, de ce s nu se antreneze ă cu ei? Nu mai auzise ca un soldat s seă antreneze cu ciclul întâi, dar n-o interzicea nici un regulament. Pur şi simplu n-o f ceaă nimeni; elevii din ciclul întâi erau privi i cu un dispre total. Ei bine, Ender continua s fieţ ţ ă tratat ca un proasp t recrut. Avea nevoie de parteneri cu care s se antreneze şi dreptă ă r să plat îi putea înv a unele lucruri v zute la b ie ii mari.ă ăţ ă ă ţ

― Hei, se-ntoarce marele soldat! r cni Bernard.ăEnder r mase în uşa fostului s u dormitor. Nu lipsise decât o zi, dar deja i se p reaă ă ă

un loc str in, iar vechii lui colegi nişte necunoscu i. D du s plece. Mai era îns şi Alai,ă ţ ă ă ă care conferise un caracter sacru prieteniei lor. Alai nu era un str in.ă

Ender nu f cu nici un efort s ascund modul cum era tratat în Armata Salamandr .ă ă ă ă ― Şi au dreptate. Sunt la fel de util ca un str nut în casca-nchis .ă ă

Alai râse, şi al i b ie i începur s se strâng în jurul lor. Ender propuse târgul. Zilnic,ţ ă ţ ă ă ă în perioada liber , antrenament în sala de lupt , sub conducerea lui. Ei aveau s înve eă ă ă ţ trucuri de la armate, de la băt liile la care asista Ender, iar el urma s capete practicaă ă necesar în dezvoltarea aptitudinilor de soldat.ă

― O s ne perfec ion m împreun .ă ţ ă ăMai mul i b ie i doreau s vin .ţ ă ţ ă ă

― Bineîn eles, încuviin Ender. Dar veni i s transpira i. Dac doar v fâ âi i, nu! N-ţ ţă ţ ă ţ ă ă ţ ţam timp de pierdut.

Nu pierdur timpul. Ender se chinui, încercând s descrie ce vă ă ăzuse, şi c utând să ă demonstreze. Totuşi, când timpul liber se încheie, înv aser câte ceva. Erau obosi i, însăţ ă ţ ă prinseser secretul câtorva tehă nici.

― Unde ai fost? îl întreb Bonzo.ăEnder r mase în pozi ie de drep i lâng patul comandantului s u.ă ţ ţ ă ă

39

― M-am antrenat în sala de lupt .ă ― Am auzit c ai fost înso it de foştii t i colegi.ă ţ ă ― Nu m puteam antrena singur.ă ― Nu sunt de acord ca solda ii din Armata Salamandr s piard timpul cu cei dinţ ă ă ă

ciclul întâi. Acum eşti soldat.Ender îl privi în t cere.ă

― M-ai auzit, Wiggin? ― Da, domnule. ― S-a terminat cu antrenamentele cu b şinoşii ia mici.ă ă ― Pot s v vorbesc între patru ochi? întreb Ender.ă ă ă

Era o solicitare c reia comandan ii erau obliga i s -i dea curs. Chiă ţ ţ ă pul lui Bonzo se întunec şi-l conduse pe Ender afar , pe coridor.ă ă

― Uite ce-i, Wiggin! Nu te doresc. Încerc s scap de tine, dar nu-mi crea probleme,ă c te lipesc de pere i!ă ţ

"Un comandant", se gândi Ender, "nu trebuie s profereze ameă nin ri prosteşti".ţăBonzo se înfurie din cauza t cerii sale.ă

― Tu mi-ai cerut s venim aici; vorbeşte!ă ― Domnule, a i avut dreptate s nu m încadra i în nici un pluton. Nu ştiu s facţ ă ă ţ ă

absolut nimic. ― N-am nevoie s -mi spui tu c am dreptate.ă ă ― Dar voi deveni un bun soldat. Nu v voi deranja instruc ia, dar voi exersa şi o voiă ţ

face cu singurii care vor s se antreneze împreun Cu mine, cei din fosta mea clas .ă ă ă ― O s faci ce- i zic eu, piticanie!ă ţ ― Exact, domnule. Voi îndeplini toate ordinele pe care sunte i autorizat s le da i.ţ ă ţ

Dar în perioada de repaus nu se pot da ordine. Nici unul. De c tre nimenă i.Constat cum îi sporea mânia lui Bonzo. Furia fierbinte nu era bun . Frica lui Enderă ă

era rece şi o putea întrebuin a. A lui Bonzo era fierbinte şi-l st pânea ea pe b iat.ţ ă ă ― Domnule, trebuie s m gândesc la propria mea carier . Nu voi interveni înă ă ă

decursul antrenamentelor şi b t liilor, totuşi trebuie s înă ă ă v . N-am cerut s fiu adus înăţ ă aceast armată ă. Încerca i s m transţ ă ă fera i cât mai repede. Dar nimeni nu m va lua,ţ ă dac habar n-am de nimic, e adev rat? L sa i-m s înv câte ceva şi dup aceea pute iă ă ă ţ ă ă ăţ ă ţ sc pa iute de mine, c p tând un soldat pe care-l pute i folosi mai bine.ă ă ă ţ

Bonzo nu era lipsit de inteligen , pentru ca mânia s -l împiedice s recunoasc oţă ă ă ă propunere de bun sim . Totuşi, nu se putea calma imediat.ţ

― Atâta timp cât faci parte din Armata Salamandr , o s ascul i ordinele mele!ă ă ţ ― Dac încerci s intri în timpul meu liber, aranjez s te congeleze.ă ă ă

Probabil c nu era adev rat. Dar era posibil. Cu siguran , dac Ender ar fi reclamată ă ţă ă nerespectarea timpului s u liber, Bonzo putea fi îndep rtat de la comand . La aceasta seă ă ă ad uga şi faptul c , în mod evident, ofi erii v zuser ceva la Ender, deoarece îlă ă ţ ă ă avansaser . Poate c Ender avea ă ă într-adev r ă influen în rândul lor şi putea congela peţă cineva.

― Tic losule! şuier Bonzo.ă ă ― Nu-i vina mea c ai dat ordinul acela de fa cu to i. Dar dac doreşti, m voiă ţă ţ ă ă

preface c ai câştigat runda asta. Dup aceea, mâine, m po i anun a c te-ai r zgândit.ă ă ă ţ ţ ă ă ― N-am nevoie s -mi spui ce s fac!ă ă ― Nu doresc ca restul b ie ilor s cread c ai cedat. N-ai mai avea aceeaşiă ţ ă ă ă

autoritate.Bonzo îl urî pentru bun voin . Ender vorbise de parc îi acorda func ia deă ţă ă ţ

conducere ca o favoare. O neobr zare, îns n-avea de ales. N-avea alternativ . Nu seă ă ă gândea c vina îi apar inea numai lui, deoaă ţ rece d duse un ordin absurd. Ştia doar că ă Ender îl învinsese, iar apoi îl şi batjocorise prin m rinimie.ă

― O s te lichidez într-o bun zi, rosti el.ă ă ― Probabil.

Sun stingerea. Ender reveni în dormitor, p rând descurajată ă . Înfrânt. Mânios. Ceilal iţ b ie i traser concluzia evident .ă ţ ă ă

Diminea , când plec spre sala de mese, Bonzo îl opri şi rosti cu glas tare:ţă ă ― M-am r zgândit, pu ulic ! Poate c dac te-antrenezi cu ciclul întâi, o s -nve iă ţ ă ă ă ă ţ

40

ceva. Şi o s te pot schimba mai uşor. Orice, numai s scap rapid de tine.ă ă ― Mul umesc, domnuleţ , zise Ender. ― Orice, şopti Bonzo. Sper s te v d congelat.ă ă

Ender zâmbi recunosc tor şi p r si înc perea. Dup dejun, se ană ă ă ă ă tren iar şi cuă ă Petra. Toat dup -amiaza îl urm ri pe Bonzo comană ă ă dând, şi-şi imagin c i prin care îiă ă putea învinge armata. În timpul liber, el, Alai şi ceilal i repetar pân la epuizare. "O potţ ă ă face", gândi seara, întins în patul s u, cu muşchii zvâcnindu-i şi destinzându-se. "M potă ă descurca".

***

Peste patru zile, Armata Salamandr avu o b t lie. Ender alerg înapoia solda iloră ă ă ă ţ care trop iau pe coridoare spre sala de lupt . De-a lungul pere ilor pâlpâiau dou benzi:ă ă ţ ă verde-verde-maro a Salamandrei şi negru-alb-negru a Condorului. Când ajunser în loculă unde fusese întotdeauna sala, coridorul se ramific , cu verde-verde-maro spre stână ga şi negru-alb-negru spre dreapta; urm un alt col la dreapta, şi ară ţ mata se opri în fa a unuiţ perete.

Plutoanele se formar în t cere. Ender se aşez înd r tul lor. Bonzo d deaă ă ă ă ă ă instruc iunile:ţ

― A sus, B stânga, C dreapta, D jos. Aştept pân ce plutoanele se orientară ă ă corespunz tor, apoi ad ug : Pu ic , tu aştep i patru minute, dup care intri şi te opreştiă ă ă ţ ă ţ ă lâng uş . Nu atingi arma!ă ă

Ender încuviin . Brusc, peretele dinapoia lui Bonzo deveni transţă parent. Deci nu era perete, ci un câmp de for . Şi sala era diferit . Prin ea fuseser suspendate uriaşe cuburiţă ă ă cafenii, acoperind par ial câmpul vizual. Deci acestea erau obstacolele pe care solda ii leţ ţ numeau stele. P reau distribuite aleator. Bonzo p rea c le trateaz cu indifeă ă ă ă ren . Eraţă clar c solda ii ştiau deja cum se procedeaz cu ele.ă ţ ă

Dar privind b t lia de pe coridor, Ender îşi d du seama c n-aveau habar s leă ă ă ă ă foloseasc eficient. Ştiau s aterizeze pe ele şi s le utilizeze drept paravane, ştiau şiă ă ă tacticile de asalt asupra unei stele de inute de inamic. Nu demonstrau îns c ştiau ţ ă ă care stele erau importante. Continuau s atace unele ce puteau fi dep şite prin simplaă ă alunecare de-a lungul pere ilor.ţ

Cel lalt comandant profita de neglijarea strategiei de c tre Bonzo. Condorii sileauă ă Salamandrele la atacuri riscante. Tot mai pu ine Salaţ mandre r mâneau neînghe ateă ţ pentru urm toarele asalturi. Dup numai cinci-şase minute, deveni limpede c Armataă ă ă Salamandr nu-şi putea învinge adversarul atacând.ă

Ender trecu prin poart . Pluti uşor în jos. S lile în care se antreă ă nase avuseseră întotdeauna uşile la nivelul podelei. Îns în b t lii, uşa era situat la mijlocul peretelui,ă ă ă ă egal dep rtat de podea şi de plafon.ă ă

Brusc sim i cum se reorienteaz , aşa cum se întâmplase în navet . Ceea ce fuseseţ ă ă "jos" era acum "sus", iar apoi "lateral". În imponderabilitate nu exista nici un motiv să r mâi orientat ca pe coridor. Uitându-te la uşile perfect p trate, era imposibil de spusă ă unde fusese "sus". Şi nici nu conta. Acum, Ender descoperise orientarea care avea sens. Poarta adversarului era "jos". Scopul jocului era de "a c dea" spre baza inamicului.ă

F cu mişc rile care-l r suceau în noua direc ieă ă ă ţ . În loc s stea r şă ă chirat, cu tot trupul descoperit duşmanului, acum îşi expunea numai t lpile c tre acesta. Era o int mult maiă ă ţ ă mic .ă

Cineva îl z ri. La urma urmei, plutea f r scop în loc deschis. Insă ă ă tinctiv, Ender ridică genunchii la piept. În acelaşi moment, raza armei îl atinse şi picioarele costumului înghe ar . Bra ele îi r maser neînţ ă ţ ă ă ghe ate deoarece, dac fasciculul nu lovea trunchiul, seţ ă rigidizau doar membrele atinse. Ender în elese c dac n-ar fi fost orientat cu picioaţ ă ă rele c tre adversar ar fi fost nimerit în trup. Ar fi fost complet imobiă lizat.

Deoarece Bonzo îi ordonase s nu-şi scoat arma, Ender continu s pluteasc , f ră ă ă ă ă ă ă s mişte capul sau bra ele, de parc şi ele ar fi fost înghe ate. Adversarii îl ignorau,ă ţ ă ţ concentrându-şi tirul asupra solda ilor care tr geau în ei. Era o b t lie aspr . Dep şitţ ă ă ă ă ă ă numeric, Armata Salamandr ceda pas cu pas. Lupta se f râmi într-o duzin de confrună ă ţă ă -t ri individuale. Acum, disciplina lui Bonzo îşi dovedea roadele, c ci fiecare Salamandră ă ă

41

înghe at scotea din lupt cel pu in un inamic. Niţ ă ă ţ meni nu d du bir cu fugi ii sau nu intr înă ţ ă panic , to i r mâneau calmi şi ocheau cu aten ie.ă ţ ă ţ

În special Petra era teribil . Condorii o remarcaser şi depuneau eforturiă ă considerabile ca s-o înghe e. Izbutir s -i loveasc întâi bra ul drept, cu care tr gea şiţ ă ă ă ţ ă potopul ei de înjur turi fu întrerupt numai atunci când o înghe ar complet şi casca oă ţ ă împiedic s mai descleşteze maxiă ă larele. Peste alte câteva minute, totul se termin .ă Armata Salamandr nu mai opunea rezisten .ă ţă

Ender observ cu satisfac ie c adversarii r m seser doar cu cei cinci solda iă ţ ă ă ă ă ţ necesari pentru a deschide poarta, ca s consemneze vică toria. Patru dintre ei îşi atinseră c ştile de punctele luminoase din colă urile uşii Salamandrelor, iar al cincilea trecu prinţ câmpul de for . Joţă cul lu sfârşit. Luminile revenir la intensitatea lor orbitoare şi Anderă ă -son îşi f cu apari ia prin uşa profesorilor.ă ţ

"Mi-aş fi putut scoate arma", se gândise Ender când inamicii se apropiaser de uş .ă ă "Mi-aş fi putut scoate arma şi s împuşc pe unul singur dintre ei, şi atunci ar fi fost preaă pu ini. Jocul s-ar fi terminat la egalitate. F r patru b ie i care s ating cele patru col uriţ ă ă ă ţ ă ă ţ şi un al cincilea care s treac prin poart , Condorii n-ar fi ob inut victoria. Bonzo,ă ă ă ţ prostule, te-aş fi putut salva de la înfrângerea asta! Poate chiar aş fi putut s-o transform într-o victorie, deoarece erau to i laolalt , inte uşoare, şi în primele momente n-ar fi ştiutţ ă ţ cine trage. intesc suficient de bine ca s fi reuşit."Ţ ă

Îns ordinele erau ordine şi Ender promisese c avea s le resă ă ă pecte. Avu totuşi satisfac ia c pe fişa oficial a Armatei Salamandre nu ap reau patruzeci şi unu de solda iţ ă ă ă ţ elimina i sau scoşi din lupt , ci patruzeci elimina i şi unul r nit. Bonzo nu putu în elege,ţ ă ţ ă ţ pân nu consult înregistrarea lui Anderson şi-şi d du seama cine era. "R nit, Bonzo", îşiă ă ă ă spuse Ender. "Mai puteam trage!"

Se aşteptase ca Bonzo s vin la el şi s -i zic : "Data viitoare, dac se mai întâmplă ă ă ă ă ă aşa ceva, po i trage"ţ . Îns acesta nu-i spusese absolut nimic, pân a doua zi, dup dejun.ă ă ă Bineîn eles, el mânca la poţ pota comandan ilor, dar Ender era absolut sigur c scorulţ ă ciudat avea s stârneasc şi acolo tot atâtea nedumeriri câte fuseser în sala de mese aă ă ă solda ilorţ . În toate celelalte jocuri care nu se încheiaser la egaă litate, to i membrii armateiţ învinse fuseser fie elimina iă ţ ― complet înghe a iţ ţ ― fie scoşi din lupt , ceea ce însemnaă c aveau unele p r i ale trupului neînghe ate, dar nu mai puteau trage. Salamandra eraă ă ţ ţ singura armat învins cu un soldat de categoria R nit-dar-Activ.ă ă ă

Ender nu oferi nici o explica ie, îns alte Salamandre f cur cuţ ă ă ă noscut ce se întâmplase. Iar când fu întrebat de ce nu tr sese, r spunse calm:ă ă

― M conformez ordinelor.ăDup dejun, Bonzo îl c ut :ă ă ă

― Ordinul r mâne valabil, îi spuse, ar fi bine s nu ui i!ă ă ţ"O s te coste, prostule. Poate c nu-s un soldat foarte bun, dar pot fi de folos şi n-aiă ă

nici un motiv s mi-o interzici."ăNu coment deloc.ăUna dintre urm rile interesante ale b t liei a fost c Ender ap ru pe locul întâi înă ă ă ă ă

clasamentul eficien ei individuale. Deoarece nu trţ ăsese, avea calificativ maxim ― nici o ratare. Şi deoarece nu fusese nici eliminat, nici scos din lupt , procentajul lui era excelent.ă Restul nu se apropiau nici m car pe departe de el. Mul i b ie i chicotir iar al ii seă ţ ă ţ ă ţ înfuriar , dar în pre uitul clasament al eficien ei, Ender devenise lideă ţ ţ rul.

Continu s asiste la şedin ele de instruire ale armatei sale, şi continu s seă ă ţ ă ă antreneze din r sputeri în paralel, dimine ile cu Petra, iar serile cu prietenii lui. Li seă ţ ad ugaser tot mai mul i b ie i din ciclul întâi, nu ca distrac ie, ci pentru c ră ă ţ ă ţ ţ ă ezultatele erau vizibile ― deveneau tot mai buni. Suprema ia o de ineau îns Ender şi Alai. Pe de oţ ţ ă parte, datorit faptului c Alai încerca întruna lucruri noi, care-l obligau pe Ender să ă ă imagineze alte tactici pentru a-i replica. Pe de alt parte, deoaă rece continuau s fac eroriă ă prosteşti, ce le sugerau ac iuni pe care nici m car nu le-ar fi încercat un soldat bineţ ă instruit şi care inea la resţ pectul de sine. Multe se dovedir inutile. Dar întotdeauna eraă pl cut, întotdeauna excitant şi reuşir suficiente ac iuni despre care ştiau c îi ajutau.ă ă ţ ă Serile erau momentele cele mai bune ale zilei.

Urm toarele dou b t lii reprezentar victorii uşoare ale Salamană ă ă ă ă drelor; de fiecare dat , Ender intr în sal dup cinci minute şi r mase neatins de adversarul înfrânt. B iatulă ă ă ă ă ă

42

începu s -şi dea seama c Armata Condor, care-i b tuse, era excelent . Salamandrele,ă ă ă ă deşi sufereau de pe urma strategiei lui Bonzo, reprezentau una din cele mai bune echipe, urcând treptat în clasament, concurând cu Şobolanii pentru locul patru.

Ender împlini şapte ani. În Şcoala de Lupt nu prea existau caă lendare, dar b iatulă aflase cum s afişeze data pe pupitrul s u, şi-şi reă ă marc ziua de naştere. Şcoala oă observase şi ea; îi luar m surile şi-i confec ionar o alt uniform şi un costum pentruă ă ţ ă ă ă sala de lupt . Reveni în dormitor îmbr cat cu hainele noi. Le sim ea stranii, largi de parcă ă ţ ă îns şi pielea lui nu i se potrivea.ă

Ar fi vrut s se opreasc la patul Petrei şi s -i povesteasc despre acas , despre cumă ă ă ă ă i se serbau zilele de naştere: pur şi simplu s -i spun c era ziua lui şi ea s -i r spundă ă ă ă ă ă ceva conven ionalţ . Îns aici nimeni nu-şi s rb torea ziua. Era o copil rie. Aşa f ceauă ă ă ă ă planetarii. Pr jituri şi obiceiuri prosteşti. Când împlinise şase ani, Valentine îi f cuse ună ă tort. Nu reuşise şi fusese oribil. Nimeni nu mai ştia cum anume se prepara mâncarea; era exact genul de lucruri nebuneşti pe care le f cea Valentine. To i o tachinaser , dar Enderă ţ ă oprise o felie de tort în dulapul s u. Dup aceea îi scoseser monitorul, el plecase şi, dină ă ă câte ştia, putea s fie tot acolo, o buc ic galben unsuroas şi pr fuit . Nimeni printreă ăţ ă ă ă ă ă solda i nu vorbea despre "acas "; înainte de Şcoala de Lupt nu existase nimic. Nimeni nuţ ă ă primea nici o scrisoare. To i se pref ceau c nu le p sa deloc.ţ ă ă ă

"Dar mie îmi pas ", îşi spuse Ender. "Singurul motiv pentru care m aflu aici este caă ă nici un gândac s nu trag în Valentine, s nu-i fac nd ri capul, aşa ca solda ilor dină ă ă ă ţă ă ţ benzile video ale primelor băt lii. S nu-i despice capul cu o raz atât de fierbinte încâtă ă ă creierii s -i âşneasc din east şi s curg ca aluatul, cum se întâmpl în coşmaă ţ ă ţ ă ă ă ă rurile mele cele mai urâte, în nop ile cele mai rele, când m trezesc tremurând, dar t cut;ţ ă ă trebuie s r mân t cut, altfel vor auzi c -mi lipă ă ă ă sesc ai mei. Vreau acasă!"

Dimine ile era mai bine. C minul r mânea o durere surd , undeva în adânculţ ă ă ă memoriei. O oboseal în privireă . În diminea a aceea, Bonzo ap ru când se îmbr cau.ţ ă ă

― Costumele de lupt ! ordon el.ă ăEra o b t lie. Al patrulea joc al lui Ender.ă ăAdversarul era Armata Leopard. Avea s fie uşor. Leoparzii erau noi şi ocupau oă

pozi ie în ultimul sfert al clasamentului. Fuseser înţ ă fiin a i cu numai şase luni în urm şi-lţ ţ ă aveau comandant pe Pol Slattery. Ender îşi îmbr c noul costum şi intr în monom; Bonzoă ă ă îl smuci violent de acolo şi-l împinse la coada armatei. "Nu trebuia s faci asta", îşi spuseă Ender. "M-ai fi putut l sa în şir."ă

Privi din coridor. Pol Slattery se num ra printre cei mai tineri coă mandan i, dar eraţ inteligent şi avea idei originale. Solda ii lui se deţ plasau permanent, âşnind de la o stea laţ alta, lunecând în lungul pere ilor pentru a ajunge deasupra sau înapoia Salamandrelorţ impasibile. Ender zâmbi. Bonzo era complet z p cit, şi la fel şi solda ii lui. Leoă ă ţ parzii p reau c r sar din toate direc iile. Cu toate acestea, b t lia nu era chiar atât deă ă ă ţ ă ă dezechilibrat pe cât p rea. Ender observ c adveră ă ă ă sarii pierdeau mul i lupt toriţ ă ― tactica lor îi expunea prea mult. Mai important îns era faptul c Salamandrele ă ă se sim eau ţ învinse. Cedaser complet ini iativa. Deşi erau, probabil, egali în num r cuă ţ ă inamicii, se adunaser laolalt precum ultimii supravie uitori ai unui masacru, speă ă ţ rând parc s fie trecu i cu vederea.ă ă ţ

Ender se strecur uşurel pe poart , se orient astfel încât poarta advers s fie "jos"ă ă ă ă ă şi pluti lent spre est, c tre un col unde n-avea cum s fie observat. Ba chiar trase înă ţ ă propriile picioare, ca s le înghe e în pozi ia îngenuncheat care-i oferea cea mai bună ţ ţ ă ă protec ie. Unui spectator obişnuit i-ar fi ap rut ca orice alt soldat înghe at, îndep rţ ă ţ ă tându-se neajutorat din mijlocul luptei.

Cum Armata Salamandr îşi aştepta resemnat distrugerea, Leoă ă parzii le îndepliniră rapid dorin a. Când ultima Salamandr încet s mai trag , mai r m seser nouţ ă ă ă ă ă ă ă ă Leoparzi. Îşi formar echipa de desă chidere a por ii adverse.ţ

Ender ochi atent cu bra ul întins, aşa cum îl înv ase Petraţ ăţ . Înainte s în eleagă ţ ă cineva ce se petrece, înghe ase trei dintre solda i care erau gata s -şi apese c ştile peţ ţ ă ă col urile luminate ale uşii. Apoi fu reperat şi traser în ţ ă el ― dar la început îi lovir doară picioarele deja înghe ate. Avu timp s -i inteasc şi pe ultimii doi b ie i de la poart .ţ ă ţ ă ă ţ ă Leoparzilor le mai r m seser doar patru solda i neînghe a i când, în cele din urm , Enderă ă ă ţ ţ ţ ă fu lovit în bra şi scos din lupt . Jocul se terminase la egalitate, şi nu fusese atins în corp.ţ ă

43

Pol Slattery era furios, dar regulamentul nu fusese înc lcat. To i Leoparzii b nuiau că ţ ă ă fusese strategia lui Bonzo, de a p stra un soldat pân în ultima clip . Nu se gândiser că ă ă ă ă micu ul Ender tr sese înc lţ ă ă când ordinele. Dar Salamandrele o ştiau. Bonzo o ştia şi Ender îşi putea da seama, dup felul cum îl privea, c -l ura pentru c -l salvase de la înfrângereaă ă ă total . "Nu-mi pas ", îşi spuse Ender. "Î i va fi cu atât mai uşor s m schimbi şi între timpă ă ţ ă ă n-o s cobori prea mult în claă sament. Doar schimb -m ! Am înv at tot ce era de înv ată ă ăţ ăţ de la tine. Cum s pierzi cu stil, atâta ştii tu, Bonzo."ă

"Şi de fapt, ce am înv at pân acum?" Dezbr cându-se lâng pat, Ender îşiăţ ă ă ă recapitul în gând: "Poarta adversarului e jos. S -mi folosesc picioarele ca un scut în lupt .ă ă ă O mic rezerv , p strat pân la sfârşitul jocului, poate fi decisiv . Iar uneori solda ii potă ă ă ă ă ă ţ lua decizii mai inteligente decât ordinele primite."

Gol-puşc , era gata s urce în pat, când Bonzo se apropie de el, cu fa a împietrit .ă ă ţ ă "L-am mai v zut aşa pe Peter", se gândi Ender, "tă ăcut, şi cu ochi de ucigaş. Dar Bonzo nu-i Peter. Bonzo ştie de fric ."ă

― Wiggin, rosti comandantul, în sfârşit, am reuşit s te schimb. Am izbutit s -iă ă conving pe Şobolani c incredibila ta pozi ie în clasaă ţ ment nu-i un simplu accident. De mâine te duci la ei.

― Mul umesc, domnule, rosti Ender.ţPoate c tonul lui fusese prea recunosc tor. Pe neaşteptate Bonzo îl p lmui cu toată ă ă ă

puterea. Lovitura îl r sturn pe b iat în pat. Apoi Bonzo îl izbi cu r utate în stomac. Enderă ă ă ă c zu în genunchi.ă

― Nu mi-ai respectat ordinele, vorbi Bonzo. Tare, ca s aud to i: Un soldat bună ă ţ respect întotdeauna ordinele!ă

Deşi plângea din cauza durerii, Ender nu putu s nu simt satisă ă fac ie la auzulţ murmurelor ce se în l au prin dormitor. "Bonzo, prosă ţ tule! Nu înt reşti disciplina, ci oă distrugi. Ei ştiu c datorit mie, înă ă frângerea s-a transformat în egalitate. Iar acum v d cumă m r spl teşti. Te-ai dovedit lipsit de minte în fa a tuturor. Ce pre mai are acum disă ă ă ţ ţ -ciplina ta?"

În ziua urm toare, Ender îi spuse Petrei c pentru binele ei, treă ă buiau s termine cuă antrenamentele de diminea . Bonzo n-avea nevoie de o nou provocare, aşa încât ar fiţă ă fost mai bine ca fata s -l evite o vreme. Ea îl în elese perfect.ă ţ

― În plus, îi zise, cred c te apropii de capacit ile tale maxime de intaş.ă ăţ ţÎşi l s pupitrul şi costumul în dulap. Putea purta uniforma Salaă ă mandrelor până

ajungea la magazie, unde s-o schimbe pentru cea neagr -cafenie a Şobolanilor. Nu-şiă adusese nimic cu el; avea s plece cu mâna goal . De altfel nu de inea nimică ă ţ ― tot ceea ce era valoros se găsea în calculatorul şcolii, ori în capul şi mâinile sale.

Utiliz unul dintre pupitrele publice din sala de jocuri şi se înă scrise la un curs personal de autoap rare în condi ii de gravitate teresă ţ tr . Nu se gândea s se r zbune peă ă ă Bonzo pentru c -l lovise. Dar ină ten iona s nu mai permit nim nui s-o fac .ţ ă ă ă ă

Capitolul 8ŞOBOLANII

― Domnule colonel, pân acum jocurile au fost programate ă cinstit. Cu stelele distribuite fie aleator, fie simetric.

― Cinstea e un atribut minunat, Anderson. N-are nimic de a face cu r zboiul.ă ― Jocul va fi compromis. Clasamentele comparative vor fi lipsite de sens. ― Slava Domnului! ― Va dura luni de zile, ani, pân s proiectam şi s testam noile s li deă ă ă ă

lupt .ă ― De asta i-am cerut-o acum. Ca s începi. S fii creativ. S te gândeşti laţ ă ă ă

toate combina iile de stele. Imposibile şi incoţ recte. S te gândeşti la alte c i de aă ă for a regulamentul. Anun uri în ultima clipa. For e inegale. Dup aceea, ruleazţ ţ ţ ă ă simul rile şl vezi care sunt cele mai dure şl cele mai simple. Dorim o progresieă inteligent . Dorim s -l dezvolt m.ă ă ă

― Când inten iona i s -l face i comandant? La opt ani?ţ ţ ă ţ

44

― Bineîn eles c nu. Înc nu i-am strâns aţ ă ă rmata. ― Ah, deci aşa inten iona i s aranja i lucrurile?ţ ţ ă ţ ― Te-ai apropiat prea mult de joc, maiorule. Uiti c nu-i altă ceva decât un

exerci iu de antrenament.ţ ― E în acelaşi timp pozi ie, identitate, scop, nume; tot ceea ce-i modeleazţ ă

pe copiii aceştia vine din joc. Când se va afla c poate fi manipulat, cânt rit,ă ă aranjat, Şcoala nu va mai exista. Nu exagerez.

― Ştiu. ― De aceea, sper c Ender Wiggin este într-adev r cel c uă ă ă tat, pentru c ve iă ţ

distruge eficien a metodei noastre de instruire pentru mult tţ imp. ― Dac nu-i Ender, dac vârful lui de sclipire militar nu coină ă ă cide cu sosirea

flotei noastre la planetele gândacilor, atunci n-o s mai conteze care-i metoda deă instruire.

― Sper s m scuza i, domnule Graff, dar consider c trebuie s raporteză ă ţ ă ă Strategului şi Hegemonului ordinele dumneavoastr şi opinia mea asupraă consecin elor.ţ

― De ce nu dragului nostru Amiral? ― Toat lumea ştie c -l ave i în buzunar.ă ă ţ ― Cât ostilitate, maior Anderson! Şi crezusem c suntem prieteni.ă ă ― Suntem. Şi cred c ave i dreptate în leg tur cu Ender. Pur şi simplu nuă ţ ă ă

sunt de acord ca singur, absolut singur, s hot râ i soarta lumii.ă ă ţ ― Nici m car nu cred c am dreptul s decid soarta lui Enă ă ă der Wiggin. ― Deci nu v deranjeaz dac o s raportez?ă ă ă ă ― Ba bineîn eles c m deranjeaz , tembelule! Asta e ceva ce trebuie decisţ ă ă ă

de oameni care ştiu ce fac, nu de politicienii ştia speria i, care şi-au ob inută ţ ţ posturile pentru c , întâmpl tor, au putere politic în ara din care provin.ă ă ă ţ

― Dar în elege i de ce o fac.ţ ţ ― Pentru c eştiă un nenorocit de birocrat atât de miop, încât crezi c trebuieă

s te acoperi pentru cazul în care lucrurile ies prost. Ei bine, dac lucrurile iesă ă prost, to i o s fim hrana gândacilor! Ai încredere în mine, Anderson, şi nu-miţ ă aduce pe cap toat blestemata aia de Hegemonie! Ceea ce fac e îndeajuns deă greu şi f r prezen a lor.ă ă ţ

― Nu vi se pare cinstit? Jocurile sunt m sluite împotriva dumă neavoastr ? Luiă Ender i-o pute i face, dar nu v place s fi i într-o situa ie similar , aşa-i?ţ ă ă ţ ţ ă

― Ender Wiggin e de zece ori mai inteligent şi mai puternic decât mine. Ceea ce-i fac eu îi va scoate la iveal geniul. Dac aş fi fost în locul lui, aş fi fost strivit.ă ă Maior Anderson, ştiu c stric jocul, şi ştiu c -l iubeşti mai mult decât pe oricareă ă dintre b ie ii care-l joac . Ur şte-m dac vrei, dar nu m opri!ă ţ ă ă ă ă ă

― Îmi rezerv dreptul de-a înştiin a oricând Hegemonul şi Straţ tegul. Deocamdat ... face i ce dori i.ă ţ ţ

― Î i mul umesc foarte mult.ţ ţ

― Ender Wiggin, micul prost nac care conduce-n clasament, ce pl cere s te-avemă ă ă printre noi! Comandantul Armatei Şobolan z cea întins pe un pat, în pielea goal şi cuă ă pupitrul în bra e. Dac te-avem pe tine, cum s mai pierdem de acum? Câ iva b ie i dinţ ă ă ţ ă ţ apropiere chicotir .ă

Nu puteau exista dou armate mai diferite decât Salamandrele şi Şobolanii.ă Dormitorul era dezordonat şi g l gios. Dup experien a cu Bonzo, Ender crezuse că ă ă ţ ă absen a disciplinei urma s fie o bine venit uşurareţ ă ă . În loc de aşa ceva, descoperi c seă aşteptase la linişte şi ordine, iar dezordinea de aici îl stânjenea.

― Ne descurc m a-ntâia, Ender Tender. Io-s Rose N sosu', un evreiaş clasa unu, iară ă tu nu eşti decât o pu ulic de creştin. S nu ui i cheştia-asta!ţ ă ă ţ

De la formarea FI, Strategul for elor militare fusese întotdeauna un evreu. Exista oţ legend potrivit c reia generalii evrei nu pierdeau r zboaie. Şi, deocamdat , eraă ă ă ă adev rată . Îi f cea pe to i evreii din Şcoala de Lupt s viseze la func ia de Strateg,ă ţ ă ă ţ conferindu-le prestigiu de la început. În acelaşi timp, trezea şi resentimente. Adesea,

45

Armata Şobolan era poreclit For a Cac, parodiind denumirea For ei de Atac a lui Mazeră ţ ţ Rackham. Multora le pl cea s -şi aminteasc faptul c în timpul celei de-a Doua Invazii,ă ă ă ă deşi un evreu american era Hegemonul alian ei, un alt evreu israelit ocupase func ia deţ ţ Strateg la comanda general a ap r rii FI, iar un evreu rus fusese Amiralul flotei,ă ă ă adev ratul erou fusese Mazer Rackham, un neo-zeelandez pu in cunoscut, jum tateă ţ ă Maori, adus de dou ori înaintea cur ii mar iale, dar a c rui For de Atac alungase, şi, înă ţ ţ ă ţă cele din urm zdrobise, flota gândacilor în veciă n tatea lui Saturn.ă

Dac Mazer Rackham a putut s salveze lumea, atunci nu conta câtuşi de pu in dacă ă ţ ă erai sau nu evreu, ziceau oamenii.

Dar de fapt conta, şi Rose N sosu' o ştia. Obişnuia s glumeasc pe seama proprieiă ă ă sale persoane, pentru a diminua comentariile batjocoritoare ale antisemi ilorţ ― aproape to i cei pe care îi învingea deveţ neau, cel pu in o vreme, antisemi iţ ţ ― dar în acelaşi timp se asigura c to i îi cunoşteau na ionalitatea. Armata lui era pe locul al dă ţ ţ oilea, aspirând la primul.

― Te-am luat, creştine, deoarece nu vreau ca lumea s cread c eu câştig numaiă ă ă pentru c am solda i extraordinari. Vreau s se vad c pân şi cu un g ina ca tine, totă ţ ă ă ă ă ă ţ pot învinge. Aici avem numai trei reguli. S faci ce- i zic eu şi s nu te pişi în pat.ă ţ ă

Ender încuviin . Ştia c Rose aştepta s -l întrebe care era a treia regul . De aceea îlţă ă ă ă întreb .ă

― Au fost trei reguli. Aici nu prea avem timp de mate. Mesajul era clar. Victoria e mai important decât orice.ă

― Antrenamentele tale cu picii din ciclul întâi s-au terminat, Wiggin. Ter-mi-nat! Acum eşti într-o armat de b ie i mari. Te-am pus în plutonul Blândului Dink. De-acumă ă ţ încolo, în ceea ce te priveşte, Blândul Dink e Dumnezeu.

― Atunci, tu cine eşti? ― Şeful de personal care l-a angajat pe Dumnezeu, rânji Rose. În plus, nu mai ai

voie s te atingi de pupitru pân nu înghe i doi solda i inamici în aceeaşi b t lie. Ordinulă ă ţ ţ ă ă sta e de autoap rare. Am auzit c eşti bun la programare. N-am chef s - i bagi nasul prină ă ă ă ţ

pupitrul meu.To i izbucnir în râs. Dup câteva clipe, Ender pricepu motivul. Rose îşi programaseţ ă ă

pupitrul s afişeze o pereche de organe genitale masculine gigantice, care se b l b neau.ă ă ă ă " sta-i exact genul de coĂ mandant c ruia m-ar fi dat Bonzo", gândi Ender. "Cum poateă câştiga b t lii un b iat care-şi ocup timpul în felul sta?"ă ă ă ă ă

Îl g si pe Blândul Dink în sala de jocuri, nu jucând, ci privind.ă ― Mi te-a ar tat cineva, zise Ender. Eu sunt Ender Wiggin.ă ― Ştiu. ― Fac parte din plutonul t u.ă ― Ştiu. ― N-am prea mult experien .ă ţă

Dink îl examin atent.ă ― Uite ce-i, Wiggin, ştiu toate astea. De ce crezi c i-am cerut lui Rose s mi teă ă

aduc ?ăDeci nu fusese azvârlit, fusese solicitat, fusese ales. Blândul îl dorise.

― De ce? ― i-am urm rit antrenamentele cu ciclul întâi. Cred c eşti proŢ ă ă mi tor. Bonzo eţă

prost şi voiam s cape i o instruc ie mai bun decât i-o putea oferi Petra. Ea se pricepeă ţ ţ ă ţ numai la tir.

― Trebuia s înv s trag...ă ăţ ă ― Continui s te mişti de parc i-ar fi fric s nu te scapi în pană ă ţ ă ă taloni. ― Atunci, înva -m tu!ţă ă ― N-ai decât s ii ochii deschişi.ă ţ ― N-o s renun la antrenamentele mele din timpul liber.ă ţ ― Nici nu vreau s-o faci. ― Rose aşa mi-a ordonat. ― Nu te poate opri. Aşa cum nu te poate opri s - i foloseşti puă ţ pitrul. ― Crezusem c un comandă ant poate ordona orice. ― Şi eu pot ordona Lunii s dispar , dar nu se va întâmpla. Uite ce-i, Ender,ă ă

46

comandan ii au exact atâta autoritate cât îi laşi tu s aib . Cu cât îi ascul i mai mult, cuţ ă ă ţ atât au mai mult putere asupra ta.ă

― Şi cum îi pot opri s -mi fac r u? întreb Ender, amintindu-şi loviturile lui Bonzo.ă ă ă ă ― Crezusem c de asta iei cursuri de auto-ap rare.ă ă ― M-ai urm rit peste tot?ă

Dink nu-i r spunse.ă ― Nu vreau s -l sup r pe Rose. Vreau s particip la b t lii. M-am s turat s totă ă ă ă ă ă ă

privesc. ― Procentajul de eficien o s - i scad .ţă ă ţ ă

De data aceasta, Ender fu cel care t cu.ă ― Ascult , Ender, atâta vreme cât faci parte din plutonul meu, pară ticipi la toate

b t liile.ă ăÎn curând, Ender avea s afle ce însemna asta. Dink îşi instruia plutonul separat deă

restul Şobolanilor; nu se consulta niciodat cu Rose şi doar rareori toate plutoaneleă exersau împreun . Aveai impresia c Rose comanda o armat , iar Dink o alta, mult maiă ă ă mic , aflat întâmă ă pl tor în aceeaşi sal , în acelaşi ă ă timp.

Dink începu prima şedin cerându-i lui Ender s demonstreze poţă ă zi ia sa de atac cuţ picioarele înainte. Ceilal i b ie i nu erau încânta i.ţ ă ţ ţ

― Cum putem ataca, întinşi pe spate? întrebar ei.ăSpre surprinderea lui Ender, Dink nu-i corect , nu le spuse: "Nu ataca i întinşi peă ţ

spate, ci c de i în jos spre adversari."ă ţV zuse cum proceda Ender, îns nu în elesese ce implic pozi ia aceeaă ă ţ ă ţ . În scurt

timp, b iatul îşi d du seama c deşi Dink era extrem de capabil, persisten a lui în a p straă ă ă ţ ă orientarea gravita ional de pe coridor, în loc s -şi imagineze poarta duşman ca fiindţ ă ă ă "jos", îi limita gândirea.

Exersar atacul unei stele ocupate de inamiciă . Înainte de a încerca metoda lui Ender, cu picioarele înainte, o f cuser întotdeauna în poă ă zi ie vertical , cu întregul corpţ ă expus ca int . Chiar şi aşa îns , ajunţ ă ă ser la stea şi apoi atacar adversarul dintr-o singură ă ă direc ie.ţ

― Pe deasupra! strig Dink şi ei executar .ă ăDink nu se mul umi cu atât, ci repet asaltul, ordonând:ţ ă

― Din nou, cu capu-n jos!Îns datorit permanentei lor referiri la o gravitate care nu exista, b ie ii se mişcauă ă ă ţ

cu stâng cie pe dedesubtul stelei, parc suferind de ame eal .ă ă ţ ăDetestau atacul cu picioarele înainte. Dink insista s -l foloseasc şi ca urmare îlă ă

detestar pe Ender.ă ― Trebuie s -nv m de la un ciclu-ntâi cum s lupt m? morm i unul dintre ei,ă ăţă ă ă ă

asigurându-se c Ender îl putea auzi.ă ― Da, replic Dink. Continuar s exerseze.ă ă ă

Şi înv ar . La antrenamente începur s -şi dea seama cât de greu era s loveşti unăţ ă ă ă ă inamic care te ataca venind cu t lpile spre tine. De îndat ce se convinser de acest lucru,ă ă ă practicar manevra cu mai mult entuziasm.ă

În seara aceea fu prima dat când Ender veni la o şedin de ană ţă trenament dup oă întreag dup -amiaza de instruc ie. Era obosit.ă ă ţ

― Acum c eşti într-o armat adev rat , îi zise Alai, nu mai trebuie s lucrezi cu noi.ă ă ă ă ă ― De la voi pot înv a lucruri pe care nu le ştie nimeni.ăţ ― Blândul Dink e cel mai bun. Am auzit c eşti în plutonul lui.ă ― Atunci, hai la treab ! S v ar t ce-am înv at azi dă ă ă ă ăţ e la el.

Împreun cu al i dou zeci de b ie i, repetar toate exerci iile caă ţ ă ă ţ ă ţ re-l istoviser cuă câteva ore înainte. Veni îns cu idei noi, f cându-i s încerce manevrele cu un picioră ă ă înghe at, cu ambele picioare înţ ghe ate, sau utilizând solda i înghe a i drept cârme cu careţ ţ ţ ţ s -şi moă difice direc ia.ţ

Pe la jum tatea şedin ei, Ender îi observ pe Dink şi Petra îmă ţ ă preun , stând în uş şiă ă privind. Mai târziu, când se uit iar şi, dispă ă ăruser .ă

"Deci m urm resc şi se ştie ce facem." Nu avea habar dac Dink îi era prieten;ă ă ă credea c Petra îi era, îns nu putea fi sigur de nimic. Poate c se înfuriaser pentru c elă ă ă ă ă f cea ceea ce era apanajul comană dan ilor şi şefilor de plutoaneţ ― instruirea şi

47

antrenamentul solda ilor. Poate se sim eau ofensa i c un soldat era ţ ţ ţ ă atât de apropiat de cei din ciclul întâi. Îl stânjenea s fie observat de al ii mai mari decât el.ă ţ

― Credeam c i-am zis s nu foloseşti pupitrul! Rose N sosu' ap ruse lâng patulă ţ ă ă ă ă lui Ender.

B iatul nu ridic privirea.ă ă ― Îmi fac tema la trigonometrie pentru mâine.

Rose lovi cu genunchiul pupitrul. ― Am zis s nu-l foloseşti!ă

Ender aşeza pupitrul pe pat şi se scul .ă ― Am nevoie de trigonometrie mai mult decât am nevoie de tine.

N sosu' era cu cel pu in patruzeci de centimetri mai înalt decât Enderă ţ . Îns b iatulă ă nu-şi f cea griji. N-avea s se ajung la violen fizic . Şi, chiar dac se ajungea, credea că ă ă ţă ă ă ă putea face fa . Rose era leneş şi nu se pricepea la lupta corp la corp.ţă

― Ai coborât în clasament, pişpiric , spuse Rose.ă ― M aşteptam. Am fost în frunte numai datorit modului idiot în care m utilizauă ă ă

Salamandrele. ― Idiot? Strategiile lui Bonzo au câştigat câteva jocuri-cheie. ― Strategiile lui Bonzo n-ar fi câştigat nici m car o b taie cu perneă ă . Îi înc lcamă

ordinele, ori de câte ori tr geam.ăRose nu ştiuse. Se înfurie.

― Deci, Bonzo m-a min it în leg tur cu tine. Nu eşti numai mic şi incompetent, ci şiţ ă ă indisciplinat!

― Îns de unul singur am transformat o înfrângere în egalitate.ă ― O s vedem ce mai faci de unul singur data viitoare, rosti Rose şi plec .ă ă

Un coleg de pluton al lui Ender cl tin din cap:ă ă ― Eşti idiot ca un coiot.

B iatul privi spre Dink, care desena pe pupitrul s u. Dink ridic ochii şi-i întoarseă ă ă privirea lui Ender.

Nici un semn. Absolut nimic. "Bine", se gândi Ender, "m pot descurca şi singur."ăB t lia avu loc peste dou zile. Era prima dat c Ender lupta în cadrul unui pluton şiă ă ă ă ă

se sim ea nervos. Plutonul lui Dink se înşirui de-a lungul peretelui din dreapta coridoruluiţ şi Ender fu extrem de atent s nu se rezeme, s nu-şi lase greutatea pe nici un picior. Să ă ă r mân în echilibru.ă ă

― Wiggin! strig Rose N sosu'.ă ăEnder sim i cum îl cuprinde groaza din gât şi pân în stomac, un fior care-l str b tuţ ă ă ă

ca un curent electric. Rose îl v zu.ă ― Tremuri? Vezi s nu te scapi în pantaloni, b ie el!ă ă ţ

Îl împinse c tre câmpul de for care ascundea vederii sala de lupă ţă t . O s vedem câtă ă de bine te descurci acum, Ender. Când se deschide uşa, s ri şi porneşti drept spre poartaă adversarului.

Sinucidere! Autodistrugere inutil , lipsit de sens! Îns acum treă ă ă buia s urmezeă ordine, aceasta era b t lie, nu şcoal . Pentru o clip , clocoti în sine, apoi se calm .ă ă ă ă ă

― Excelent, domnule, zise el. Direc ia în care voi trage este a corţ pului lor principal. ― N-o s ai timp s tragi, pu ulic ! chicoti Rose.ă ă ţ ă

Peretele disp ru. Ender s ri în sus, se prinse de mânerele din tavan şi se catapultă ă ă prin uş , în jos, spre poarta inamic .ă ă

Adversarii erau Armata Centiped , care de abia începuser s ias prin poarta lor,ă ă ă ă când Ender str b tuse deja jum tate din sal . Mul i reuă ă ă ă ţ şir s se ad posteasc înd r tulă ă ă ă ă ă stelelor, îns Ender îşi ghemuise picioarele sub el şi, inând pistolul între ele, tr geaă ţ ă înghe ându-i pe mul i în timp ce ieşeau.ţ ţ

Îi lovir picioarele, dar mai avu la îndemân trei secunde pre ioase înainte ca s -iă ă ţ ă poat atinge corpul, sco ându-l din ac iune. Mâna cu arma r mase îndreptat asupraă ţ ţ ă ă grosului Centipezilor. Trase încontinuu, pân -l înghe ar .ă ţ ă

Dup înc o secund , se izbi de câmpul de for al uşii inamice şi ricoş , rotindu-se.ă ă ă ţă ă Intr într-un grup de solda i duşmani dinapoia unei stele; aceştia îl împinser şi se roti şiă ţ ă

48

mai rapid. Ricoş lipsit de control prin tot restul b t liei, deşi frecarea treptat cu aerul îlă ă ă ă încetini. N-avea habar câ i solda i înghe ase înainte de-a fi scos din lupt , totuşi îşi puteaţ ţ ţ ă da seama c Şobolanii câştigaser , ca de obicei.ă ă

La sfârşitul b t liei, Rose nu-i vorbi. Ender cotinua s conduc în clasamentulă ă ă ă eficien ei, deoarece înghe ase trei, scosese din lupt doi, şi r nise şapte. Nu se maiţ ţ ă ă pomeni nimic despre r zvr tire şi despre ină ă terzicerea utiliz rii pupitrului. N sosu' r maseă ă ă în partea lui de dormitor, l sându-l în pace.ă

Blândul Dink începu s exerseze intr rile rapide în sală ă ă ― atacul lui Ender asupra adversarului care de abia ieşea prin poart fusese deă vastator.

― Dac un soldat poate provoca atâtea pierderi, gândi i-v ce poate face un pluton!ă ţ ăDink îi ceru maiorului Anderson s deschid o uş în mijlocul unui perete şi laă ă ă

antrenamente, pe lâng uşa de la nivelul podelei, ca s poat exersa lans rile în condi iiă ă ă ă ţ de lupt . Ştirea se r spândi. De acum nimeni nu-şi mai putea permite s r mân cinci,ă ă ă ă ă zece sau cincisprezece secunde în coridor pentru a aprecia situa ia. Jocul se modiţ ficase.

Alte b t lii. De data aceasta, Ender îndeplini rolul cuvenit în caă ă drul unui pluton. F cuă greşeli. Pierdu ac iuni secundare. Coborî pe loţ cul doi în clasamentul eficien ei, apoi peţ patru. Dup aceea, începu s greşeasc mai rar şi s se integreze în pluton; urc peă ă ă ă ă pozi ia a treia, a doua şi redeveni lider.ţ

***

Într-o dup -amiaza, Ender r mase dup instruc ie în sala de lupt . Observase că ă ă ţ ă ă Dink obişnuia s întârzie la cin şi b nuia c se antrena suplimentar. Lui nu-i era foame şiă ă ă ă dorea s vad ce f cea Dink în seă ă ă cret.

Îns b iatul nu f cu nimic. R mase lâng uş , privindu-i.ă ă ă ă ă ăDink se întoarse cu spatele la el, îşi scoase costumul şi se împinse uşor cu t lpile înă

podea. Pluti încet spre mijlocul s lii, tot mai lent, cu trupul relaxându-se aproape complet,ă aşa încât bra ele şi palmele îi pţ ăreau mişcate de curen ii foarte slabi din sal .ţ ă

Dup viteza şi tensiunea instruc iei, dup epuizarea fizic şi neră ţ ă ă voas , era odihnitoră pur şi simplu s -l vezi plutind. O f cu timp de zece minute, pân ajunse la un alt perete.ă ă ă Acolo se împinse puternic cu picioarele, reveni la costum şi-l îmbr c .ă ă

― Vino, i se adres lui Ender.ăMerser în dormitor. Era pustiu, deoarece to i b ie ii plecaser la mas . Cei doi seă ţ ă ţ ă ă

îmbr car în uniformele obişnuite. Ender veni apoi lâng patul lui Dink şi aştept până ă ă ă ă acesta termin de îmbr cat.ă ă

― De ce-ai r mas? îl întreb şeful să ă ău de pluton. ― Nu mi-era foame. ― Bun, acum ştii de ce nu sunt un comandant.

Ender se întrebase adeseori. ― De fapt, m-au promovat de dou ori şi am refuzat.ă

"Refuzat"? ― Mi-au luat dulapul, patul şi pupitrul, mi-au dat o cabin de coă mandant şi o armat .ă

Eu am r mas în cabin f r s fac nimic, pân au cedat şi m-au pus înapoi, în armataă ă ă ă ă ă altuia.

― De ce? ― Pentru c n-o s -i las s m manipuleze. Nu pot crede c înc n-ai v zut ce-iă ă ă ă ă ă ă

dincolo de tot rahatul sta. Deşi, poate c eşti prea mic. Nu celelalte armate suntă ă adev ra ii adversari, ci profesorii! Ei ne pun s ne lupt m între noi, s ne urâm. Jocul eă ţ ă ă ă totul. Câştiga i, câştiga i, câştiga i! Şi pentru ce? Ne omoram între noi, înnebuni i,ţ ţ ţ ţ încercând s ne învingem. Şi în tot timpul sta, tic loşii ne privesc, ne studiaz , des-ă ă ă ăcoperindu-ne punctele slabe, hot rând dac suntem sau nu, ă ă destul de buni. Destul de buni pentru ce? Când m-au adus aici, aveam şase ani. Ce dracu' ştiam? Ei au decis că eram bun pentru program, dar niciodat nu m-a întrebat nimeni dacă ă programul era bun pentru mine.

― Atunci de ce nu pleci acas ?ăDink rânji.

― Pentru c nu pot renun a la joc. Ridic costumul de lupt de pe pat. Pentru că ţ ă ă ă

49

iubesc chestia asta. ― Atunci de ce nu vrei s fii comandant?ă ― Niciodat , cl tin din cap b iatul. Uite ce-au f cut din Rose. A înnebunit. Roseă ă ă ă ă

N sosu'! Doarme aici, cu noi, în loc s stea în cabin . De ce? Pentru c -i este fric să ă ă ă ă ă r mân singură ă . Îi e fric de întuneric.ă

― Lui Rose? ― L-au f cut comandant şi trebuie s se poarte ca un comandant. Nu ştie ce face.ă ă

Câştig , dar asta-l sperie cel mai r u, pentru c nu ştie ă ă ă de ce învinge, atât doar c am şiă eu un rol în toat chestia astaă . În orice clip , cineva poate afla c Rosen nu-i un sclipitoră ă general israelian, care poate câştiga în orice situa ie. El nu ştie de ce învinge sau pierde.ţ Nimeni nu ştie.

― Nu-nseamn c este nebun.ă ă ― Ştiu. Eşti aici de un an, crezi c oamenii ştia sunt normali? Ei bine, nu sunt! Niciă ă

noi nu suntem. Am c utat în bibliotec , am solicitat c r i prin pupitru. C r i vechi, pentruă ă ă ţ ă ţ c nu- i permit accesul la nimic nou, totuşi am c p tat o idee destul de clar despre ceă ţ ă ă ă sunt copiii iar noi nu suntem copii. Copiii mai pot pierde uneori, f― r s -i pese cuiva.ă ă ă Copiii nu sunt în armate, ei nu sunt comandan i, ţ nu conduc al i patruzeci de copii; e maiţ mult decât poate suporta cineva f r s n-o ia ni el razna.ă ă ă ţ

Ender încerc s -şi aminteasc cum erau colegii lui de şcoal de pe P mânt. Nu seă ă ă ă ă putea gândi îns decât la Stilson.ă

― Am avut un frate. Un tip normal. Nu-l interesau decât fetele. Şi zborul. Voia să zboare. Obişnuia s joace mingea cu prietenii. Un joc amuzant: aruncai mingea printr-ună inel, şi driblai pe coridoare pân î i confiscau mingea ofi erii de ordine. Ne distram grozav.ă ţ ţ Când m-au luat, m înv a cum s driblez.ă ăţ ă

Ender se gândi la propriul s u frate şi amintirile nu erau dr g să ă ă toase.Dink îi în elese expresia fe ei.ţ ţ

― Hei, ştiu, nimeni nu trebuie s vorbeasc despre acas . Totuşi noi am venit deă ă ă undeva. S ştii c nu Şcoala de Lupt te-a creat. Ea nu creeaz ă ă ă ă nimic. Pur şi simplu distruge. Şi to i ne amintim lucruri de acas . Poate c nu neap rat lucruri bune, dar ni leţ ă ă ă amintim, şi atunci min im şi pretindem c ... uite ce-i, Ender, de ce ţ ă nimeni nu vorbeşte niciodat ă despre acas ? Asta nu- i sugereaz cât de important e proă ţ ă ă blema? C nimeniă nici m car nu recunoaşte c ... oh, la dracu!ă ă

― Nu s-a întâmplat nimic r u, îl linişti Ender. M gândisem la Vaă ă lentine. Sora mea... ― N-am vrut s te tulbur.ă ― Nu-i nimic. Nu m gândesc prea mult la ea, pentru c întotdeauă ă na p esc... aşa.ăţ ― Exact, noi nu plângem niciodat . Cristoase, nu m-am gândit pân acum! Nimeniă ă

nu plânge! încerc m cu adev rat s fim adul i. Aşa, ca ta ii noştri. Pariez c taic -t u eraă ă ă ţ ţ ă ă ă ca tine. Pariez c era t cut şi înghi ea multe, apoi izbucnea şi...ă ă ţ

― Eu nu sem n cu tata.ă ― Deci poate c greşesc. Uit -te îns la Bonzo, fostul t u comană ă ă ă dant. El are un

sindrom avansat de trufie spaniol . Nu-şi poate permite s aib sl biciuni. S fii mai bună ă ă ă ă decât el constituie de-a dreptul o insult . S fii mai puternic e ca şi cum i-ai t ia coaiele.ă ă ă De asta te ur şte, pentru c n-ai suferit când a-ncercat s te pedepseasc . Pentru asta e-nă ă ă ă stare cu adev rat s te ucid . E nebun! To i sunt nebuni.ă ă ă ţ

― Şi tu nu eşti? ― Eu nebun şi eu, b iatu', dar când eu nebun, eu merge, eu pluă teşte singur în aer şi

nebunia iese din mine, intr -n pere i şi nu mai iese de-acolo decât la b t lie, când b ie iiă ţ ă ă ă ţ se loveşte de pere i şi-o scoate.ţ

Ender zâmbi. ― Şi tu nebun curând, urm Dink. Hai s mânc m!ă ă ă ― Eu cred c po i fi comandant f r s fii nebun. Poate c dac ştii despre nebunie,ă ţ ă ă ă ă ă

o po i evita.ţ ― N-o s -i las pe tic loşi s m -ncalece, Ender. Te-au luat şi pe tine în colimator şiă ă ă ă

nu inten ioneaz s te trateze cu bun tate. Uit -te ce i-au f cut pân acum!ţ ă ă ă ă ţ ă ă ― Nu mi-au f cut nimic altceva decât c m-au promovat.ă ă ― Şi-asta- i face via a mai uşoar ?ţ ţ ă

Ender râse şi scutur din cap.ă

50

― Poate c ai dreptate.ă ― Ei cred c te-au prins. Nu-i l sa!ă ă ― Dar de asta am venit, spuse Ender. Ca s fiu transformat într-o unealt . Ca să ă ă

salvez lumea. ― Cum po i s mai crezi în povestea asta?ţ ă ― Care poveste? ― Amenin area gândacilor... Salvarea lumii... Uite ce-i, Ender, dac gândacii ar doriţ ă

s ne desfiin eze, ar fi ă ţ deja aici. Nu ne mai invadeaz . I-am b tut şi au fugit.ă ă ― Şi filmele...? ― Toate sunt din Prima şi a Doua Invazie. Bunicii t i nici nu se n scuser când i-aă ă ă

terminat Mazer Rackham. Uit -te cu aten ie. Totu-i o fars . Nu exist nici un conflict, doară ţ ă ă ne înnebunesc pe noi.

― De ce? ― Pentru c atâta vreme cât oamenii se tem de gândaci, FI poate r mâne la putereă ă

şi atâta vreme cât este la putere, anumite ri îşi pot p stra autoritatea suprem . Mai uit -ţă ă ă ăte la video, Ender. În curând, oamenii se vor prinde de jocul sta şi va izbucni un r zboiă ă civil care va însemna sfârşitul total. Asta e amenin area, nu gândacii. Iar când va izbucni,ţ noi doi n-o s mai fim prieteni. Pentru c tu eşti american, ca şi dragii noştri profesori. Iară ă eu nu sunt.

Merser în sala de mese şi mâncar , discutând despre alte lucruri. Cu toate acestea,ă ă Ender inea minte cuvintele lui Dink. Şcoala de Lupt era atât de izolat , jocurile atât deţ ă ă importante în min ile copiilor, încât Ender uitase de lumea din exterior. Onoare spaniol ...ţ ă R zboi civil... Politic ... Şcoala de Lupt era într-adev r un loc foarte mic.ă ă ă ă

Totuşi, Ender nu ajunsese la concluziile lui Dink. Gândacii erau reali. Amenin areaţ era real . FI controla o mul ime de lucruri, îns nu şi re elele TV şi video. Cel pu in nuă ţ ă ţ ţ acolo unde crescuse Ender. În locul unde tr ise Dink, în rile de Jos, aflate de treiă Ţă genera ii sub hegemoţ nie ruseasc , poate c totul era controlat, îns Ender ştia că ă ă ă minciunile nu puteau dura mult în America. Aşa încât continua s cread .ă ă

Continua s cread , dar s mân a îndoielii fusese plantat acum, iar la r stimpuri îiă ă ă ţ ă ă mai încol ea un firicel de r d cin . S mân a aceea schimba totulţ ă ă ă ă ţ . Îl f cu pe Ender să ă asculte mai atent ce vor de fapt oamenii şi nu ceea ce spun. Îl f cu mai în elept.ă ţ

***

La antrenamentul din seara aceea nu venir decât jum tate din b ie i.ă ă ă ţ ― Unde-i Bernard? întreb Ender.ă

Alai rânji. Shen închise ochii şi adopt o masc meditativ .ă ă ă ― N-ai auzit? r spunse un b iat. Umbl vorba c oricine se antreă ă ă ă neaz cu tine n-o să ă

ajung nimic în nici o armat . Se zice c nici un comandant nu vrea solda i strica i deă ă ă ţ ţ instruc ia ta.ţ

Ender încuviinţă din cap. ― Da' dup cum o v d eu, urm b iatul, dac-o s fiu cel mai tare soldat, oriceă ă ă ă ă

comandant deştept o s m ia. Nu?ă ăContinuar şedin a. Dup vreo jum tate de or , când exersau evitarea coliziunilor cuă ţ ă ă ă

solda i înghe a i, în sal intrar câ iva comanţ ţ ţ ă ă ţ dan i în diferite uniformeţ . În mod ostentativ, începur s noteze numele b ie ilor.ă ă ă ţ

― Hei! strig Alai. Vede i s m scrie i corect!ă ţ ă ă ţLa urm torul antrenament venir şi mai pu ini b ie iă ă ţ ă ţ . Îi povestir lui Ender diferiteă

cazuri: b ie i din ciclul întâi care fuseser îmbrânci i la duş, sau avuseser accidente înă ţ ă ţ ă sala de mese şi de jocuri, sau li se şterseser fişierele de c tre cei mari care puteauă ă sparge sistemele de protec ie primitive ale pupitrelor.ţ

― În seara asta nu ne mai antren m, spuse Ender.ă ― Pe dracu'! replic Alai.ă ― Facem o pauz de câteva zile. Nu vreau ca puştii s p easc ceva.ă ă ăţ ă ― Dac te opreşti, fie numai pentru o sear , o s -şi dea seama c au g sit un punctă ă ă ă ă

slab. E ca şi cum ai fi dat înapoi din fa a lui Bernard, când se purta ca un pţ orc. ― În plus, interveni Shen, nou nu ne este team şi nici nu ne pas , aşa c -iă ă ă ă

51

obliga ia ta moral s continui. Avem nevoie de antrenamente, şi tu ai tot atâta nevoie.ţ ă ăEnder îşi aminti cuvintele lui Dink. Jocul era un fleac, comparat cu restul lumii. La

urma urmei, de ce ar fi trebuit cineva s -şi piard toate serile pentru jocul sta imbecil?ă ă ă ― Oricum, nu reuşim mare lucru, zise Ender şi porni spre ieşire. Alai îl opri. ― Te-au speriat şi pe tine? Te-au b tut la duşuri? Te-au b gat cu capu-n bud ? i-aă ă ă Ţ

b gat cineva pistolu-n cur?ă ― Nu. ― Mai eşti prietenul meu? şopti Alai. ― Da, r spunse Ender.ă ― Atunci şi eu mai sunt prietenul t u şi r mân aici s m antrenez cu tine.ă ă ă ă

B ie ii cei mari venir şi acum, dar mai pu ini dintre ei erau coă ţ ă ţ mandan i. Majoritateaţ erau solda i din alte armate. Ender recunoscu uniforma Salamandrelor. Chiar şi câtevaţ uniforme ale Şobolanilor. De data aceasta, nu notar nici un nume. Dimpotriv , râser deă ă ă ei, batjocorindu-i pe puştii din ciclul întâi, care încercau s st pâneasc tehnici dificile cuă ă ă muşchii lor neantrena i. Câ iva începuser s se simt ruşiţ ţ ă ă ă na i.ţ

― Asculta i-i, le zise Ender. ine i minte spusele lor. Dac vreoţ Ţ ţ ă dat dori i s vă ţ ă ă scoate i din min i duşmanii, striga i-le exact aceleaşi lucruriţ ţ ţ . Îi vor face s ac ionezeă ţ negând, s înnebuneasc . Dar ă ă noi nu înnebunim.

Lui Shen îi pl cu atât de mult ideea, încât dup fiecare atac verbal, puse un grup deă ă patru puşti s repete aceleaşi cuvinte, în cor, de cinci-şase ori la rând. Dup câtevaă ă asemenea refrene, câ iva dintre b ie ii mari se lansar de pe pere i ca s -i ia la b taie.ţ ă ţ ă ţ ă ă

Costumele fuseser proiectate pentru condi iile înfrunt rilor cu arme care nuă ţ ă r neau; ofereau îns pu in protec ie şi împiedicau serios mişc rile atunci când seă ă ţ ă ţ ă ajungea la lupt corp la corp în imponderaă bilitate. Oricum, jum tate din cei veni i laă ţ antrenamente erau înghe a i şi nu se puteau lupta; totuşi rigiditatea costumelor leţ ţ conferea o utilitate poten ial . Ender le ordon rapid s se adune într-unul din col urile sţ ă ă ă ţ ă-lii. Cei mari râser şi mai tare de ei, iar pu inii care r m seser lâng pere i se al turară ţ ă ă ă ă ţ ă ă acum atacului.

Ender şi Alai deciser s propulseze un b iat înghe at în calea unui duşman. Dină ă ă ţ coliziune, cei doi ricoşar în direc ii opuse. Adveră ţ sarul r cni de durere şi se prinse cuă mâinile de pieptul lovit de casca celuilalt.

Gluma luase sfârşit. To i solda ii mari se lansar ca s intre în lupţ ţ ă ă t . Ender n-aveaă nici o speran c vreunul dintre ai lui avea s scape nev t matţă ă ă ă ă . Îns adversarii veneauă neorganiza i, lipsi i de orice tactic ; nu mai ac ionaser niciodat împreun , în timp ceţ ţ ă ţ ă ă ă micul grup de antrenament al lui Ender era alc tuit dintr-o duzin de b ie i care se cuă ă ă ţ -noşteau bine între ei şi ştiau cum s conlucreze.ă

― Nova! strig Ender.ăEi râser . Se adunar în trei grupuri, cu picioarele laolalt , gheă ă ă mui i pe vine şiţ

inându-se de mâini aşa încât formau nişte stele pe fundalul peretelui.ţ ― Îi ocolim şi ne-ndrept m spre uş ! Acum!ă ă

La semnalul lui, cele trei stele explodar , fiecare b iat lansându-se într-o direc ieă ă ţ diferit , dar sub un asemenea unghi încât s poat ricoşa din perete şi s se îndrepteă ă ă ă c tre uş . Deoarece to i inamicii erau în mijlocul s lii, unde schimb rile de traiectorie erauă ă ţ ă ă mult mai dificile, sc par neintercepta i.ă ă ţ

Ender se pozi ionase în aşa fel încât dup lansare s fac jonc iuţ ă ă ă ţ nea cu puştiul înghe at utilizat drept proiectil. Acum nu mai era înţ ghe at, şi-l l s pe Ender s -l prind ,ţ ă ă ă ă s -l învârt şi s -l împing spre uş . Din nefericire, reac ia îl trimise pe Ender în direc iaă ă ă ă ă ţ ţ opus , cu o vitez redus . Singur din tot grupul s u, se îndrept lent c tre cap tul s liiă ă ă ă ă ă ă ă unde se strânseser b ie ii cei mari. Rotindu-se, putu s -i z reasc pe ai s i, afla i înă ă ţ ă ă ă ă ţ siguran pe cel lalt perete.ţă ă

Între timp, adversarii, furioşi şi dezorganiza i, îl observaser . Enţ ă der calcul cât deă repede avea s ating peretele pentru a se relansa. Nu suficient de rapid. Câ iva inamiciă ă ţ se îndreptau deja spre el. Uluit, distinse printre ei chipul lui Stilson. Apoi scutur din capă şi-şi d du seama c se înşelase. Totuşi, situa ia era similar , dar acum ceilal i n-aveau să ă ţ ă ţ ă stea deoparte, pentru un duel unul-contra-unul. Din câte îşi d dea seama, nu exista niciă un şef, iar b ie ii erau mult mai voinici decât el.ă ţ

La cursul de autoap rare, înv ase totuşi câteva lucruri despre deă ăţ plasarea centrului

52

de greutate, precum şi despre fizica obiectelor în mişcare. În b t liile lor, n-ajungeauă ă aproape niciodat la confrunt ri individuale corp la corpă ă ― nu se loveau de adversari decât dac aceştia erau înghe a i. De aceea, în pu inele secunde pe care le avea la dispoă ţ ţ ţ -zi ie, Ender încerc s se pozi ioneze cât mai bine pentru a-i primi pe adversari.ţ ă ă ţ

Din fericire, nici ei nu ştiau mai multe despre b taia în imponă derabilitate, şi pu iniiţ care încercar s -l atace descoperir c o lovitur cu pumnul era destul de ineficient ,ă ă ă ă ă ă atunci când trupul i se deplaseaz înapoi aproape cu aceeaşi vitez ca a pumnuluiţ ă ă . În grup existau îns şi unii care voiau s împing lucrurile mai departe, s rup mâini sauă ă ă ă ă picioare. Ender în elese asta repede şi nu mai pierdu nici o clip .ţ ă

Prinse de bra un soldat care voise s -l loveasc cu pumnul şi-l azvârli cu toatţ ă ă ă puterea. În felul acesta, se îndep rt şi el din calea priă ă mului val de atacatori, deşi nu se apropiase de uş .ă

― Sta i pe loc! strig spre prietenii s i care se grupaser , pregţ ă ă ă ătindu-se în mod evident s -i vin în ajutor. Sta i acolo!ă ă ţ

Cineva îl prinse de laba piciorului. Strânsoarea puternic îi oferea lui Ender ună sprijin; putu s calce violent pe urechea şi um rul atacaă ă torului, f cându-l s scoat ună ă ă strig t şi s -i dea drumul. Dac l-ar fi eliberat din prima clip , b iatul ar fi suferit mai pu ină ă ă ă ă ţ şi i-ar fi permis lui Ender s utilizeze manevra ca o lansare. Se ag ase îns prea strâns;ă ăţ ă urechea i se rupse şi împr ştie pic turi de sânge prin aer, iar viteza lui Ender se reduse şiă ă mai mult.

"Se-ntâmpl iar şi, la fel", gândi Ender. "Provoc iar şi suferin doar pentru a mă ă ă ţă ă salva pe mine. De ce nu m las -n pace, ca s nu fiu nevoit s -i r nesc?"ă ă ă ă ă

Al i trei b ie i se îndreptau acum c tre el, iar de data aceasta acţ ă ţ ă ionau împreun . Caţ ă s -i poat face ceva, trebuiau îns s -l prind . Enă ă ă ă ă der se aşez astfel încât doi dintre ei îlă puteau prinde imediat de picioare, l sându-i bra ele libere s se ocupe de al treilea.ă ţ ă

Bineîn eles, înh ar momeala. Ender înşf c piep ii c m şii celui de-al treilea şi-lţ ăţ ă ă ă ţ ă ă izbi cu casca în fa . Din nou, un r cnet şi o jerb de sânge. Cei doi care-i apucaserţă ă ă ă picioarele începuser s i le r suceasc .ă ă ă ă

Ender îl propuls pe cel cu nasul spart într-unul din ei, se ciocnir vioă ă lent şi piciorul s u se eliber . Dup aceea fu o chestiune destul de simă ă ă pl ca, folosind strânsoareaă celuilalt drept reazem, s -l loveasc puteră ă nic în testicule şi apoi s se lanseze în direc iaă ţ uşii. Nu reuşise s se împing prea bine şi viteza era destul de mic , dar nu conta. Nu-l ură ă ă -m ri nimeni.ă

Ajunse la prietenii s i de lâng uşă ă ă. Îl prinser şi-l conduser spre ieşire. Râdeau şi-lă ă b teau cu palma pe spate.ă

― Durule! îi spuneau. ― Spaima! ― Terminatorule! ― Pe ziua de azi gata cu antrenamentele, zise Ender. ― Se vor întoarce mâine, spuse Shen. ― N-o s fac nimic, replic Ender. Dac vin f r costume or s p easc exact caă ă ă ă ă ă ă ăţ ă

azi. Dac vin ă cu costume, îi putem înghe a.ţ ― În plus, interveni Alai, n-o s -i lase profesorii.ă

Ender îşi aminti cuvintele lui Dink şi se întreb dac Alai avea dreptate.ă ă ― Hei, Ender! strig unul dintre b ie ii mai mari, atunci când ieă ă ţ şir . Eşti un nimic,ă

nenic ! O s fii un nimic!ă ă ― Fostul meu comandant, Bonzo, spuse Ender. Cred c nu m agreeaz .ă ă ă

În seara aceea, Ender ceru pupitrului nout ile din şcoal . Patru b ie i seăţ ă ă ţ prezentaser la infirmerie. Unul cu coaste rupte, altul cu un testicul umflat, unul cuă urechea sfâşiat şi al patrulea cu nasul spart şi un dinte lipsă ă. În toate cazurile, motivul r nirii era acelaşi:ă

COLIZIUNE ACCIDENTAL ÎN IMPONDERABILITATEĂ

Dac profesorii permiteau aşa ceva în raportul oficial, era evident c nu inten ionauă ă ţ

53

s pedepseasc pe nimeni pentru înc ierare. "Nu vor face nimic? Nu le pas ce se-ă ă ă ăntâmpl în şcoala asta?"ă

Deoarece revenise în dormitor mai devreme ca de obicei, Ender test codul joculuiă cu ara-din-poveşti. Nu-l mai jucase de mult. De aceea, atunci când ap ru pe ecran nuŢ ă porni de acolo de unde îl p r sise, ci de lâng leşul Uriaşului. Acum nu- i mai puteai daă ă ă ţ seama ce fusese, decât dac -l priveai din dep rtare. Tipul devenise o colin acoperit deă ă ă ă iarb şi r d cini. Doar vârful fe ei mai era vizibil, oase albe aidoma unei forma iuni deă ă ă ţ ţ calcar în l ându-se dintr-un munte erodat.ă ţ

Ender nu avea chef s se lupte cu copiii-lupi, îns spre surprină ă derea lui nu erau acolo. Poate c odat ucişi, disp reau pentru totdeauă ă ă na. Se întrist pu in.ă ţ

Coborî spre platforma de stânc de unde se vedeau p durile cele frumoase. Dină ă nou s ri în gol şi, din nou, un nor îl prinse şi-l purt în odaia din turn.ă ă

Şarpele începu iar şi s se descol ceasc din covoraş, numai c acum Ender nuă ă ă ă ă ezit . Ridic piciorul şi-i zdrobi capul. Şarpele se zb tu şi se zvârcoli, dar îl ap s cu toată ă ă ă ă ă puterea pe pardoseala din piatr . În cele din urm , r mase nemişcat. Îl lu de jos şi-lă ă ă ă scutur , pân ce tot covoraşul se deşir . Apoi, târându-l dup el, începu s caute o ieşire.ă ă ă ă ă

Primul obiect g sit a fost o oglind . Iar în luciul ei z ri un chip pe care-l recunoscu cuă ă ă uşurin . Era Peter; pe b rbie i se prelingea un firişor de sânge, iar printr-un col al guriiţă ă ţ ieşea o coad de şarpe.ă

Ender scoase un strig t şi azvârli pupitrul. Pu inii b ie i din doră ţ ă ţ mitor s rir speria i,ă ă ţ dar Ender îşi ceru scuze şi ei plecar . Privi din nou pupitrul. Personajul lui r m sese pe loc,ă ă ă uitându-se în oglind . C ut un obiect cu care s-o sparg , dar nu g si nimic, iar oglinda nuă ă ă ă ă se putea desprinde din perete. În cele din urm , arunc cu şarpele în ea. Se sparse,ă ă dezv luind o gaur . Din ea ieşir zeci de şerpi mai mici, care-l muşcar cu repeziciuneă ă ă ă . Încercând s şi-i smulg de pe el, peră ă sonajul se pr buşi şi muri.ă

Ecranul se întunec şi ap rur cuvintele:ă ă ă

JOC NOU?

Ender deconect pupitrul.ăÎn ziua urm toare câ iva comandan i venir la el sau îi trimiser solda i s -i spun să ţ ţ ă ă ţ ă ă ă

nu-şi fac griji; cei mai mul i dintre ei considerau c antrenamentele suplimentare erau oă ţ ă idee bun şi nu trebuia s-o abană doneze. Ca s se asigure c nimeni nu avea s -l maiă ă ă deranjeze trimiteau câ iva solda i de-ai lor, care aveau nevoie de antrenamente suplimenţ ţ -tare.

"Sunt tot atât de voinici cât şi gândacii care m-au atacat asear . Dac au de gând să ă ă încerce iar şi, n-o s le fie uşor."ă ă

În seara aceea, în loc de o duzin de b ie i, venir patruzeci şi cinci, mai mult decâtă ă ţ ă o armat şi, fie datorit prezen ei lor de partea lui Ender, fie datorit înfrângerii suferite cuă ă ţ ă o zi în urm , agresorii nu ap rur . B iatul nu mai reveni în ara-din-poveştiă ă ă ă Ţ . Îns aceastaă îi popula visele. Îşi reamintea întruna ce sim ise când ucisese şarpele, strivindu-l, aşa cumţ rupsese urechea b iatului, aşa cum îl b tuse pe Stilson şi tot aşa cum îi fracturase bra ulă ă ţ lui Bernard. Cum se ridicase dup aceea şi v zuse chipul lui Peter privindu-i din oglind .ă ă ă "Jocul sta ştie prea multe despre mine. Jocul spune minciuni sfruntate. Eu nu sunt Peter.ă N-am r ul în inim ."ă ă

Apoi, teama şi mai mare c ă era un ucigaş, îns unul mai priceput decât avea s fieă ă Peter vreodat ; c tocmai tr s tura aceasta îi încânta pe profesori. "Ei au nevoie deă ă ă ă ucigaşi pentru r zboaiele cu gândacii. De oameni care zdrobesc fe ele duşmanilor înă ţ

rân şi le împr ştie sângele în spa iu."ţă ă ă ţ"Ei bine, sunt omul vostru. Sunt nemernicul sângeros pe care l-a i dorit când mi-a iţ ţ

ordonat apari ia pe lume. Sunt unealta voastr , şi ce mai conteaz dac ur sc acea parteţ ă ă ă ă a mea de care ave i cea mai mare nevoie? Ce conteaz c atunci când şerpii cei mici m-ţ ă ăau ucis în joc, eu am fost de acord cu ei şi m-am bucurat?"

Capitolul 9LOCKE Şl DEMOSTENE

54

― Nu te-am chemat aici ca s pierdem timpul. Ce dracu a f cut calculatorul?ă ă ― Nu ştiu. ― Cum a putut lua o fotografie a fratelui lui şi s-o introduc în grafica joculuiă

la?ă ― Domnule colonel, nu eu sunt programatorul. Ştiu doar c în jocul acesta nuă

s-a mai ajuns niciodat pân aici. ara-din-poveşti era şi aşa un loc special, dară ă Ţ acum nu mai e tot ara-din-poveşti. Este dincolo de Cap tul Lumii, şi...Ţ ă

― Cunosc numele alea. Nu ştiu îns ce-nseamn !ă ă ― ara-din-poveşti era programat . Apare şi în alte câteva jocuri. Dar despreŢ ă

Cap tul Lumii nu ştim absolut nimic.ă ― Nu-mi place ca un calculator s -i z p ceasc în felul sta mintea. Peteră ă ă ă ă

Wiggin este persoana cea mai influent din via a lui, cu excep ia surorii sale,ă ţ ţ Valentine.

― Iar jocurile au fost create în scopul de a-i ajuta s se foră meze, s g sească ă ă lumi în care s se simt cât mai bine.ă ă

― N-ai în eles, nu-i aşa, maior Imbu? Eu nu vreau ca Ender s se simt bineţ ă ă la sfârşitul lumii. Misiunea noastr aici nu este de a ne distra la sfârşitul lumii.ă

― Sfârşitul lumii din joc nu înseamn neap rat sfârşitul omenirii în r zboiulă ă ă cu gândacii. Pentru Ender are un în elesţ aparte.

― Perfect. Care anume? ― Nu ştiu, domnule. Nu sunt eu puştiul. Întreba i-l pe el.ţ ― Maior Imbu, te întreb pe tine! ― Ar putea avea o mie de în elesuri.ţ ― Zi-mi unul! ― A i izolat b iatul. Poate c el doreşte sfârşitul acestei lumi, sfârşitul Şcoliiţ ă ă

de Lupt . Sau poate c -i vorba despre sfârşitul lumii în care a crescut ca b ie aş,ă ă ă ţ a c minului s u. Sau poate c -i felul lui de-a reac iona fa de b ie ii pe care i-aă ă ă ţ ţă ă ţ b gat în spital aici. Ender e un puşti sensibil, o şti i doar, şi a f cut nişte lucruriă ţ ă destul de rele asupra altora, de aceea poate c doreşte sfârşitul acelei lumi.ă

― Sau poate c r spunsul e cu totul altul.ă ă ― Jocul acela este o rela ie între copil şi calculator. Laolalt , ei creeazţ ă ă

poveşti. Poveştile respective sunt adev rate, în sensul c reflect realitatea vie iiă ă ă ţ copilului. Asta-i tot ce ştiu.

― S - i spun şi ce ştiu eu, maior Imbu. Imaginea aceea, a lui Peter Wiggin,ă ţ nu putea fi luat dintr-unul din fişierele noastre din şcoal . Dup venirea lui Enderă ă ă aici, nu mai avem nimic despre fratele lui. Totuşi, imaginea din oglind e recent !ă ă

― A trecut doar un an şi jum tate, domnule, cât de mult se putea schimbaă b iatul?ă

― Acum are cu totul alt piept n tur . Gura i-a fost modiă ă ă ă ficat ortodental.ă Am solicitat P mântului o fotografie actual şi le-am comparat. Singurul fel înă ă care calculatorul şcolii putea ob ine o imagine similar era s-o cear de la unţ ă ă calculator pământean. Dar unul care s nu fie în re eaua FI. Aşa ceva ar fiă ţ necesitat autoriza ii speciale. Noi nu putem merge pur şi simplu în Comitatulţ Guilford din North Caroline ca s lu m o poz din dosarele şcolii de acolo. Aă ă ă autorizat cineva din şcoala noastr o asemenea ac iune?ă ţ

― Nu în elege i, domnule. Calculatorul Şcolii de Lupt este o simpl p rticicţ ţ ă ă ă ă din re eaua FI. Dac noi dorim o fotografie ne trebuie o autoriza ie, dar dacţ ă ţ ă programul jocului decide c poza e necesar ...ă ă

― N-are decât s-o cear şi-o cap t .ă ă ă ― Nu în fiecare zi. Doar când e spre binele copilului. ― Perfect, e spre binele lui. Dar de ce ? Fratele lui e periculos, a fost respins

de noi pentru c e una dintre cele mai rele fiin e omeneşti de care ne-am atinsă ţ vreodat . De ce-i atât de imporă tant pentru Ender? De ce, dup atâta timp?ă

― Domnule, v r spund cu toat sinceritatea c habar n-am. Iar programulă ă ă ă jocului este astfel f cut încât nu neă poate spune. Poate c de fapt nu ştie nici el.ă Este un teritoriu necunoscut.

55

― Vrei s spui c programul improvizeaz pe m sur ce se derulează ă ă ă ă ă ac iunea?ţ

― Cam aşa ceva. ― Ei bine, atunci m simt ceva mai bine. Crezusem c numai eu procedeză ă

aşa.

Valentine s rb tori singur aniversarea celor opt ani ai lui Ender, în p duricea dină ă ă ă spatele noii lor case din Greensboro. Cur i un petic de sol, îndep rtând formele şi aceleăţ ă de brad, apoi zgârie numele lui Ender pe p mânt cu o crengu . Dup aceea, f cu un rugă ţă ă ă mititel din cetin şi r murele şi-l aprinseă ă . În l ându-se, fumul se împleti cu crenă ţ gile şi cetina brazilor de deasupra. "Tot mai sus, în spa iu", îşi spuse ea în gând. "Pân la Şcoalaţ ă de Lupt ".ă

Nu primiser nici o scrisoare şi, din câte ştiau, nici scrisorile lor nu ajunseser laă ă destina ie. Dup plecarea lui Ender, mama şi tata stţ ă ăteau la mas şi-i transmiteau scrisoriă lungi, la fiecare câteva zile. Dup o vreme, o f cuser s pt mânal iar când nu primir niciă ă ă ă ă ă un r spuns, lunar. Acum trecuser doi ani de când fusese luat şi nu mai existau scrisoriă ă ― absolut nici una ― şi nici m car amintirea zilei lui de naştere. "E mort", se gândi ea cuă am r ciune, "pentru c noi l-am uitat."ă ă ă

Totuşi, Valentine nu-l uitase. F cea astfel încât p rin ii ei s nu-şi dea seama şi înă ă ţ ă primul rând nu sc pase nici o vorb lui Peter despre cât de mult se gândea ea la Ender,ă ă cât de adesea îi scria scrisori la care ştia c n-avea s -i r spund . Iar când mama şi tata îiă ă ă ă anun aser c pţ ă ă ăr seau oraşul, pentru a se muta tocmai în North Caroline, Valentineă în elese c ei nu se mai aşteptau s -l revad vreodat pe Ender. Plecau din singurul locţ ă ă ă ă unde el ştia s -i caute. Cum avea Ender s -i g seasc aici, printre copacii aceştia, subă ă ă ă cerul greu şi schimb tor? Toat via a lui tr ise în adâncul coridoarelor, iar dac se mai aflaă ă ţ ă ă înc în Şcoala de Lupt , acolo exista şi mai pu in natur . Ce ar fi crezut el despre toateă ă ţ ă ă astea?

Valentine ştia de ce se mutaser aici. Era pentru binele lui Peter; pentru ca via aă ţ printre copaci şi mici vie uitoare, natura în form priţ ă mitiv , aşa cum o puteau concepeă mama şi tata, s -l domoleasc pe ciudatul şi chiar înfricoş torul lor fiu. Şi, într-un fel,ă ă ă avur succes. Peă ter accept imediat natura. F cea plimb ri lungi: sub cerul liber, traă ă ă -versând p duri şi câmpiiă ― mergând uneori o zi întreag , doar cu un rucsac în care duceaă dou -trei sandvişuri, pupitrul s u şi un briceag mic.ă ă

Îns Valentine ştia. V zuse o veveri pe jum tate jupuit , r stigă ă ţă ă ă ă nit pe be e înfipteă ţ în p mânt. Şi-l imaginase pe Peter punând capcana, capturând-o, apoi despicând atentă pielea şi jupuind-o, f r s -i sfârtece abdomenul, privind muşchii zvâcnind şi încordându-ă ă ăse. Oare dup cât vreme murise veveri a? Iar în tot timpul acela, Peter st tuse înă ă ţ ă preajm , jucându-se pe pupitru, pe când via a veveri ei se scurgea.ă ţ ţ

La început, fata se îngrozise şi fusese gata s vomite la cin , priă ă vindu-l pe fratele ei mâncând cu poft şi p l vr gind vesel. Mai târziu, gândindu-se, îşi d duse seama că ă ă ă ă ă probabil pentru Peter reprezenta un soi de magie, aşa cum erau rugurile ei mititele; un sacrificiu menit s domoleasc zeii întuneca i ce-i h ituiau sufletul. Mai bine s torturezeă ă ţ ă ă veveri e decât pe copii. Peter fusese dintotdeauna un gr dinar al sufeţ ă rin ei, s dind-o,ţ ă îngrijind-o şi devorând-o nes ios atunci când era pârguit ; mai bine aşa, în doze mici şiăţ ă concentrate, decât s perpetueze o cruzime surd fa de colegii de şcoal .ă ă ţă ă

― Un elev model, spuneau profesorii lui. P cat c nu avem o sut ca el în şcoal .ă ă ă ă Studiaz permanent şi pred toate lucr rile la timpă ă ă . Îi place s înve e.ă ţ

Valentine ştia îns c era o înşel torie. Adev rat, lui Peter îi plă ă ă ă ăcea s înve e, însă ţ ă profesorii nu aveau nici un merit. Înv ase totul acas , prin intermediul pupitrului,ăţ ă conectându-se la biblioteci şi baze de date cu Valentine. Îns la şcoal se comporta deă ă parc era fascinat de lec iile puerile. "Tii! niciodat nu m-am gândit c aşa arat broaşteleă ţ ă ă ă pe din untru", ă zicea el, apoi acas studia combin rile celulelor în oră ă ganisme prin intermedierea filotic a ADN-ului. Peter era un maestru al disimul rii şi-i p c lea pe to iă ă ă ă ţ profesorii s i.ă

Totuşi, era bine! Nu se mai b tea. Nu mai intimida. Se în elegea cu toat lumea. Eraă ţ ă un nou Peter.

56

To i credeau asta. Tata şi mama o spuneau atât de des, încât Vaţ lentinei îi venea să ipe la ei: "Nu-i un nou Peter! E vechiul Peter, dar mult mai inteligent!"ţ

"Cât de inteligent? Mai inteligent decât tine, tat ! Mai inteligent decât ă tine, mam !ă Mai inteligent decât orice persoan pe care o cuă noaşteţi."

"Dar nu mai inteligent decât mine." ― M gândeam, rosti Peter, dac s te ucid, sau nu.ă ă ă

Valentine se rezem cu spatele de tulpina bradului; din rugul ei mititel r m seseră ă ă ă doar câ iva t ciuni.ţ ă

― Şi eu te iubesc, Peter. ― Ar fi foarte uşor. Faci mereu focurile astea cretine. i-aş da una în cap, s te-Ţ ă

ame esc şi-apoi i-aş da foc.ţ ţ ― Eu m gândisem s te castrez în timpul somnului.ă ă ― Nu-i adev rat. Tu te gândeşti la asemenea lucruri numai când sunt eu prezent.ă

Scot din tine tot ce-ai mai bun. Nu, Valentine, am hot rât s nu te omor. Am hot rât că ă ă ă m vei ajuta.ă

― Z u?ăCu câ iva ani în urm , Valentine ar fi fost însp imântat de ameţ ă ă ă nin rile fratelui ei.ţă

Acum nu-i mai era fric . Nu pentru c nu-l credea pe Peter capabil s-o ucid . Nu-şi puteaă ă ă imagina nimic într-atât de teribil încât Peter s nu fie în stare s -l fac . Ştia îns c el nuă ă ă ă ă era nebun; se putea controla. De inea un autocontroţ l superior tuturor oamenilor cunoscu iţ de Valentine, exceptând-o, poate, pe ea. Peter îşi putea amâna o dorin oricât ar fi fostţă nevoie; îşi putea masca orice sentiment. De aceea, fata ştia c nu i-ar fi f cut ei nici ună ă r u, decât dac câştigul ar fi justificat riscul. Şi nu-l justificaă ă . Într-un fel, tocmai acesta era motivul pentru care îl prefera pe Peter altora. Ac iona întotdeauna doar mânat de unţ interes personal, dar o f cea inteligent. De aceea, pentru a r mâne în siguran , ea nuă ă ţă trebuia decât s se asigure c Peter avea interesul s-o ştie vie.ă ă

― Valentine, lucrurile se precipit . Am urm rit mişc rilă ă ă e trupelor din Rusia. ― Ce tot vorbeşti? ― Vorbesc despre lumea din jur, Val. Ai auzit de Rusia? De marele imperiu? De

Tratatul Varşovia? Sunt st pânitorii Eurasiei, din ă Ţările de Jos pân în Pakistan.ă ― Dar nu-şi public mişc rile trupelor.ă ă ― Bineîn eles c nuţ ă . Îns public orarele trenurilor de pasageri şi m rfarelor. Mi-amă ă ă

programat pupitrul s le analizeze şi s extrapoleze deplas rile pe aceleaşi rute aleă ă ă trupelor secrete. S fac asta pentru ulă ă timii trei ani. Ştii ce-a descoperit? C de şase luni,ă deplas rile s-au înă mul it. Se preg tesc de r zboi.ţ ă ă

― Şi Liga? Şi gândacii?Valentine nu în elegea unde voia Peter s ajung : o provoca deseţ ă ă ori la asemenea

discu ii legate de interpret ri ale evenimentelor monţ ă diale. O folosea pe ea ca s -şi testezeă ideile şi s le îmbun t easc . Cu ocaziile respective, fata îşi dezvolta propria gândire.ă ă ăţ ă Descoperise c , deşi rareori c dea de acord cu Peter despre felul cum ă ă trebuia s fieă lumea, aveau aceeaşi p rere asupra modului cum ă era aceasta de fapt. Deveniseră pricepu i în a cerne informa iile exacte din articolele ziariştilor incredibil de ignoran i şiţ ţ ţ naivi. "Turma reporterilor", cum le spunea Peter.

― Amiralul e sus, nu? El ştie ce se întâmpl cu flota. Ori au aflat c gândacii nu maiă ă reprezint o amenin are real , ori se preg tesc de b t lia final . Indiferent care-iă ţ ă ă ă ă ă adev rul, r zboiul cu gândacii va lua sfârşit. Ruşii au în vedere perioada urm toare.ă ă ă

― Dac deplaseaz trupe, trebuie s aib acordul Strategului.ă ă ă ă ― Este o problem intern a Tratatului Varşovia.ă ă

Era destul de tulbur tor. Din clipa începerii r zboiului cu gândaă ă cii, fa ada p cii şiţ ă cooper rii r m sese neclintit . Acum, Peter detectase o perturbare major a ordiniiă ă ă ă ă mondiale. Valentine avea o imagine mental limpede ca o amintire despre cum fuseseă lumea înainte ca gândacii s-o determine s instaureze pacea.ă

― Deci revenim la situa ia dinainte...ţ ― Cu unele schimb ri. Datorit câmpurilor de for , armele nuă ă ţă cleare au devenit

inutile. Va trebui s ucidem numai cu miile, nu cu milioanele. Peter rânji: Val, trebuie s seă ă întâmple! În clipa de fa exiţă st uriaşa Flot Interna ional , sub hegemonie american .ă ă ţ ă ă Când r zboă iul cu gândacii va lua sfîrşit, puterea aceea o s dispar deoarece nu seă ă

57

bazeaz decât pe spaima comun fa de inamici. Brusc, vom privi în jur şi vom descoperiă ă ţă c nici una din vechile alian e nu mai exist , cu o excep ie: Tratatul Varşovia. Adic for aă ţ ă ţ ă ţ dolarului împotriva a cinci milioane de lasere. Noi vom de ine centura asteroizilor, îns eiţ ă vor avea P mântul, şi p pica i se va termina destul de repede în spa iu dac n-ai oă ă ţ ţ ă planet pe care s te bazezi.ă ă

Valentine era mai degrab tulburat de calmul b iatului.ă ă ă ― S -n eleg c aici întrevezi tu marea ocazie a lui Peter Wiggin?ă ţ ă ― E vorba de ocazia noastr , ă Val! ― Peter, tu ai doisprezece ani. Eu, zece. Exist un cuvânt pentru persoanele deă

vârsta noastr . Ni se spune "copii" şi suntem trata i ca nişte c eluşi.ă ţ ăţ ― Îns noi nu ă gândim ca al i copii, nu-i aşa, Val? Noi nu ţ vorbim ca al i copii. Şi înţ

primul rând, noi nu scriem ca al i copii.ţ ― Pentru o discu ie care a început prin amenin ri cu moartea, cred c ne-am camţ ţă ă

îndep rtat de subiect.ăCu toate acestea, Valentine se sim ea extrem de a â atţ ţ ţ ă. În privin a scrisului îlţ

întrecea pe Peter. O ştiau amândoi. Odat , el încercase o caracterizare, spunând c elă ă putea s sesiseze ce anume detest oamenii cel mai mult la propria lor persoan şi s -iă ă ă ă intimideze, în vreme ce Val putea s vad ce însuşiri îşi apreciaz oamenii cel mai mult şiă ă ă astfel s -i m guleasc . Era o afirma ie cinic , îns adev rat . Valentine avea talentul deă ă ă ţ ă ă ă ă a-i convinge pe al ii asupra punctului ei de vedereţ ― îi putea convinge c îşi doreau ceeaă ce voia ea s -şi doreasc . Pe de alt parte, Peter îi putea doar face s se team de ceeaă ă ă ă ă ce voia el s se team . Când i-o spusese prima dat Valentinei, fata refuzase s -l asculte.ă ă ă ă Voia s cread c reuşea s conving oamenii pentru c avea dreptate, nu pentru c eraă ă ă ă ă ă ă inteligentă. Îns oricât îşi repeta c nu dorise niciodat s exploateze pe cineva, aşa cumă ă ă ă f cea Peter, se bucura s ştie c putea, în felul ei, s controleze al i oameni. Şi nu doar să ă ă ă ţ ă le controleze acţiunile, într-un anume mod, le putea manipula dorin eleţ . Îi era ruşine de satisfac ia pe care o resim ea datorit acestei puteri, şi totuşi, uneori se trezea utilizând-o.ţ ţ ă Pentru ca profesorii s fac ceea ce dorea ea şi al i colegi. Pentru ca mama şi tata s vadă ă ţ ă ă lucrurile în felul ei. Uneori, era capabil s -l conving chiar şi pe Peter. Asta era cel maiă ă ă însp iământ toră ― c -l putea în elege destul de bine, c avea cu el o empatie care-iă ţ ă permitea s -i p trund în suflet. Existau în caracterul Valentinei mai multe tr s turi dină ă ă ă ă Peter decât ar fi suportat ea s recunoasc , deşi, uneori cuteza s le analizezeă ă ă . În timp ce Peter vorbea, fata se gândea: "Visezi la putere, dar în felul meu sunt mult mai puternică decât tine."

― Am studiat istoria, spuse b iatul. Am înv at despre şabloanele comport riiă ăţ ă umane. Exist perioade când omenirea se rearanjeaz şi în asemenea momente, cuvinteleă ă corecte pot schimba lumea. Gândeşte-te ce-a f cut Pericle în Atena, sau Demostene...ă

― P i... au izbutit s distrug Atena.ă ă ă ― Pericle, da, îns Demostene n-a greşit în privin a lui Filip...ă ţ ― Sau l-a provocat... ― Vezi? Asta fac istoricii: argumenteaz despre cauz şi efect. De fapt, există ă ă

momente când omenirea este în derut , iar glasul potrivit în locul potrivit poate s-oă urneasc . De pild , Thomas Paine şi Ben Franklin. Bismarck... Lenin...ă ă

― Nu-s tocmai cazuri similare.Îl contrazicea acum din obişnuin ; pricepuse unde vroia s ajunţă ă g , şi se gândea că ă

putea fi posibil. ― Nici nu m aşteptam s -n elegi imediat. Tu continui s crezi c profesorii cunoscă ă ţ ă ă

lucruri care merit înv ate.ă ăţ"În eleg mai multe decât crezi tu, Peter."ţ

― Deci te vezi în rolul lui Bismarck? ― M v d ca pe un individ care ştie cum s infiltreze idei în conă ă ă ştiin a public . Nu s-aţ ă

întâmplat niciodat s faci o observa ie inteligent , pentru ca, dup câteva s pt mâni, s-oă ă ţ ă ă ă ă auzi în conversa ia a doi adul i necunoscu i ie? Sau la video?ţ ţ ţ ţ

― Întotdeauna mi-am zis c-o auzisem din alt parte, mai demult, şi doar mi se p reaă ă c -i original .ă ă

― Greşeai! Surioar , în toat lumea asta exist cel mult dou sau trei mii de oameniă ă ă ă la fel de inteligen i ca noi. Iar aceştia duc o via obişnuit . Fie sunt nişte profesoriţ ţă ă

58

am râ i, fie se ocup de cercetare. Foarte pu ini ocup pozi ii de putere.ă ţ ă ţ ă ţ ― B nuiesc c noi suntem ia.ă ă ă ― Foarte amuzant! Ca un iepure şchiop! ― Cred c sunt câ iva prin p durile din jur.ă ţ ă ― op ind în cercule e...Ţ ă ţ

Valentine râse de imaginea aceea grotesc , apoi se urî pentru c o f cuse.ă ă ă ― Val, noi putem introduce genul de idei pe care to i s le repete dup douţ ă ă ă

s pt mâni. O putem face! Nu trebuie s aştept m pân vom fi mari şi întemni a i înă ă ă ă ă ţ ţ obişnuin a unei slujbe.ţ

― Peter, ai doisprezece ani! ― Nu, în re ele n-am vârst . Pe re ele pot pune orice nume doresc şi tu po i face laţ ă ţ ţ

fel. ― Pe re ele suntem identifica i drept elevi şi nu putem nici m car intra în dezbateri,ţ ţ ă

decât ca auditoriu, adic f r s putem spune ă ă ă ă nimic. ― Am un plan. ― Mereu ai câte un plan.

Se pref cu nep s toare, dar ciuli urechile atent .ă ă ă ă ― Putem intra în re ele ca adul i, sub orice nume dorim, dac tata ne pune pe codulţ ţ ă

lui de acces. ― De ce-ar face-o? Avem deja accesul de elevi. Ce o s -i spui: c - i trebuie accesulă ă ţ

lui de cet ean, ca s po i cuceri lumea?ăţ ă ţ ― Nu, Val. Eu n-o s -i spun nimic. ă Tu o s -i spui cât eşti de înă grijorat pentru mine.ă

O s -i spui c eu încerc din r sputeri s m comă ă ă ă ă port cât mai bine la şcoal , dar tu ştii că ă m înnebuneşte faptul c nu pot discuta cu persoane cu adev rat inteligente. To i îmiă ă ă ţ vorbesc de sus pentru c -s tân r şi n-ajung niciodat s conversez cu ă ă ă ă egalii mei. Po iţ dovedi c sunt tot mai nefericit.ă

Valentine se gândi la veveri a ucis din p dure şi-şi d du seama c pân şiţ ă ă ă ă ă descoperirea aceea f cea parte din planul lui Peter. Sau cel pu in o ă ţ introdusese ulterior în planul s u.ă

― Convinge-l s ne autorizeze s -i folosim accesul de cet ean. S accepte s neă ă ăţ ă ă t inuim identitatea, pentru ca oamenii s ne acorde resă ă pectul intelectual pe care-l merit m.ă

Fata îl putea contrazice în chestiunile teoretice, dar nu şi în cele practice. Nu-i putea spune: "Ce te face s crezi c meri i respect?" Ciă ă ţ tise despre Adolf Hitler. Se întrebase cum fusese acesta la doisprezece ani. Nu atât de inteligent, nu asem n tor lui Peter, dară ă probabil tânjise la glorie. Şi cum ar fi evoluat oare lumea, dac în copil rie Hitler ar fiă ă suferit de pild un accident?ă

― Val, rosti Peter, ştiu ce crezi despre mine: î i spui c nu sunt un individţ ă cumsecade.

Valentine azvârli spre el un ac de brad. ― O s geat prin inima ta.ă ă ― De mai mult timp vroiam s discut cu tine, dar mi-a fost team .ă ă

Ea lu un alt ac între buze şi-l sufl c tre fratele ei. C zu aproape imediat.ă ă ă ă ― Alt lansare ratat . "De ce se preface c estă ă ă e slab?" ― Val, m temeam c n-o s m crezi. C nu vei crede c-o pot face.ă ă ă ă ă ― Peter, sunt convins c po i face orice şi probabil vei face.ă ă ţ ― Îns m temeam şi mai mult c-o s m crezi şi o s -ncerci s m opreşti.ă ă ă ă ă ă ă ― Haide, amenin -m iar şi c m ucizi! "Chiar crede c ţă ă ă ă ă ă eu pot fi p c lit deă ă ă

masca asta de b iat cuminte?"ă ― Bun, am un sim al umorului mai sumbru. Iart -m ! i-ai dat seama c teţ ă ă Ţ ă

tachinam. Am nevoie de ajutorul t u.ă ― Tu eşti exact ceea ce-i trebuie lumii. Un b iat de doisprezece ani care s ă ă ne

rezolve toate problemele. ― Nu-i vina mea c am doisprezece ani. Şi nu-i vina mea c acum mi se oferă ă ă

ocazia. Acum e momentul când pot modela evenimentele. În perioadele de instabilitate, lumea recurge întotdeauna la democra ie şi înving tor va fi cel cu glasul mai puternic. To iţ ă ţ cred c Hitler a ajuns la putere datorit trupelor sale, datorit solda ilor setoşi de sânge şiă ă ă ţ

59

exist un adev r în asta, pentru c în lumea real , puterea se cl deşte pe amenin area cuă ă ă ă ă ţ moartea şi pe dezonoare. Dar de fapt, Hitler a ajuns la putere prin vorbe, prin vorbele potrivite la momentul potrivit.

― Tocmai m gândeam s -l compar cu tine.ă ă ― Eu nu-i ur sc pe evrei, Val. Nu vreau s distrug pe nimeni şi nu doresc nici un felă ă

de r zboi. Vreau ca lumea s r mân unit . E ceva r u în asta? Nu vreau s revenim laă ă ă ă ă ă ă situa ia dinainte. Ai citit deţ spre r zboaiele mondiale?ă

Da.― ― Putem ajunge la aşa ceva. Sau, mai r u. Ne putem trezi prinşi în Tratatulă

Varşovia. N-ar fi o ipotez interesant ?ă ă ― Peter, noi suntem copii, nu-n elegi? Mergem la şcoal , creşţ ă tem... Dar chiar în timp

ce c uta contra-argumente Valentine dorea ca fratele ei s-o conving . Dorise s-o convingă ă ă din capul locului.

B iatul îns nu ştia c deja câştigase.ă ă ă ― Dac cred asta, dac accept asta, atunci ar trebui s stau şi s privesc cum seă ă ă ă

pierd ocaziile; dar când voi fi destul de mare, atunci va fi prea târziu. Val, ascult -m ! Ştiuă ă ce crezi şi ce sim i în privin a mea, ştiu ce ai crezut dintotdeauna. Am fost un frate r u.ţ ţ ă Am fost crud cu tine, iar cu Ender ― şi mai crud. Dar nu v-am urât. V-am iubit pe amândoi. Trebuie îns ... trebuie s ob in ă ă ţ controlul, m -n elegi? E cel mai important lucruă ţ pentru mine, e darul meu cel mai de pre ; pot veţ dea unde-s punctele slabe, cum pot fi ele atacate şi folosite. Pur şi simplu, văd toate astea f r efort! Aş fi putut deveni om deă ă afaceri şi s conduc o supercorpora ie. M-aş fi zb tut şi aş fi manipulat, pân ajună ţ ă ă geam în vârf, dar ce aş fi ob inut? Nimic! Eu voi conduce, Val, eu voi controlaţ . Îns vreau s fieă ă ceva care s merite. Vreau s reuşesc ceva important. O Pax Americana în întreaga lume.ă ă Pentru ca atunci când va veni altcineva, dup ce-i batem pe gândaci, când va ap reaă ă altcineva ca s ne cotropeasc , s constate c noi ne-am extins deja pe o mie de planete,ă ă ă ă c între noi domneşte pacea şi suntem imposibil de învins, în elegi? Vreau s salveză ţ ă omenirea de la autodistrugere.

Valentine nu-l auzise niciodat vorbind cu atâta sinceritate. F r urm de ironie, f ră ă ă ă ă ă und de minciun în glas. Devenise mult mai iscuă ă sit. Sau poate c atingea adev rul.ă ă

― Deci un b iat de doisprezece ani şi surioara lui mai mic vor salva lumea?ă ă ― Ce vârst avea Alexandru? N-o s fac totul peste noapte. Acum abia încep. Dac oă ă ă

s m-aju i...ă ţ ― Nu cred c ceea ce-ai f cut veveri elor a fost numai în scopul de-a impresiona.ă ă ţ

Cred c-ai f cut-o de pl cere.ă ăBrusc, Peter izbucni în plâns şi-şi ascunse fa a în palme. Val b nui c se pref cea,ţ ă ă ă

totuşi c zu pe gânduri. Era într-adev r posibil s-o iuă ă beasc şi s accepte, în clipa aceeaă ă extrem de important , s se arate slab în fa a ei pentru a-i câştiga dragostea. "Mă ă ţ ă manipuleaz ", îşi spuse, "dar asta nu înseamn c nu-i sincer." Obrajii îi erau umezi şiă ă ă ochii înroşi i când îşi îndep rt palmele.ţ ă ă

― Ştiu, zise el. De asta m tem cel mai mult. C , de fapt, sunt un monstru. Nu vreauă ă s fiu un ucigaş, dar n-am ce-i face...ă

Nu-l v zuse niciodat tr dând atâta vulnerabilitate. "Cât de abil eşti, Peter. i-aiă ă ă Ţ p strat sl biciunea ca s-o po i folosi acum şi s m impresionezi." Şi totuşi oă ă ţ ă ă impresionase. Deoarece, dac era adev rat, chiar pe jum tate, atunci fratele ei nu era ună ă ă monstru şi astfel ea îşi putea satisface dragostea de putere, atât de asem n toare cu aă ă lui, f r teama de a deveni ea îns şi monstruoas . Ştia c Peter calcula chiar şi acum, însă ă ă ă ă ă credea c înapoia tuturor calculelor, spunea adev rul. Fuă ă sese ascuns sub multe straturi, dar el testase pân îi descoperise încreă derea.

― Val, dac nu m aju i, nu ştiu ce voi deveniă ă ţ . Îns dac eşti lâng mine, dac eştiă ă ă ă partenerul meu, m po i opri s devin... aşa. Ca oamenii r i.ă ţ ă ă

Ea încuviin din cap. "Doar pretinzi c împ r i puterea cu mine", se gândi, "dar deţă ă ă ţ fapt eu am putere asupra ta, chiar dac n-o ştii."ă

― Bine. O s te-ajut.ă

***

60

Începur s experimenteze imediat ce intrar pe codul de acces de cet ean ală ă ă ăţ tat lui. Se ferir de re elele care cereau utilizarea numelui real. Nu era greu, deoareceă ă ţ numele reale contau numai în privin a baţ nilor. Ei n-aveau nevoie de bani. Lor le trebuia respect şi pe acesta îl puteau câştiga. Cu nume false, în re elele cu adev rat importante,ţ ă puteau juca orice rol. B trâni, femei de vârst mijlocie, oricine, atâta vreă ă me cât erau aten i cum scriau. De v zut nu li se vedeau decât cuvintele, ideileţ ă . În re ele, to i cet eniiţ ţ ăţ porneau de pe pozi ii egale.ţ

La primele încerc ri folosir nume care s poat fi abandonate ulă ă ă ă terior, nu identit ile pl nuite de Peter s ajung faimoase şi influente. Bineîn eles, nu erau invita iăţ ă ă ă ţ ţ s participe la marile forumuri publice naă ionale şi interna ionaleţ ţ ― puteau asista doar ca spectatori, pân s fie invita i sau aleşi. Dar luau parte şi priveau, citind eseurile publicateă ă ţ de numele celebre şi asistând la discu iile afişate pe pupitrele lor.ţ

Începur s -şi insereze comentariile în dezbateri minore, unde oaă ă menii simpli le comentau pe cele importante. La început, Peter insist s fie în mod deliberat incendiare:ă ă "Nu putem afla cum func ioneaz stilul nostru dac nu avem r spunsuriţ ă ă ă ― iar dacă suntem banali, n-o s ne r spund nimeni."ă ă ă

Nu erau banali şi oamenii reac ionar . R spunsurile primite puţ ă ă blic, prin re ea, erauţ caustice; cele expediate prin poşt , strict persoă nale, erau vitriolante. Îns ei înv ar careă ăţ ă anume atribute ale textelor erau considerate copil reşti şi imatureă . Îmbun t ir stilul.ă ăţ ă

Când Peter aprecie c ştiau s scrie ca adul ii, renun la vechile identit i şiă ă ţ ţă ăţ începur s se preg teasc pentru a atrage cu adev rat ateă ă ă ă ă n ia.ţ

― Se pare c ne-am separat complet. Vom scrie despre lucruri diă ferite, şi în momente diferite. Nu ne vom referi niciodat la cel lalt. Tu vei publica în special înă ă re elele de pe coasta vestic , iar eu în sud. Subiecteleţ ă ― locale. Aşa c , mai întâiă documenteaz -te!ă

Se documentar . Uneori p rin ii se îngrijorau v zându-i pe Vaă ă ţ ă lentine şi Peter permanent împreun , cu pupitrele sub bra . Dar nu se puteau plângeă ţ ― aveau note bune şi Valentine exercita o influen poţă zitiv asupra lui Peter. Schimbase complet atitudineaă fratelui ei fa de lumea înconjur toare. Erau împreun în p duri, când vremea era fruţă ă ă ă -moas ; sau în cofet rii şi gr dini interioare, atunci când ploua, şi-şi compuneauă ă ă comentariile politice. Peter lucrase cu grija ambele personaje, pentru ca nici unul s n-aibă ă toate ideile sale; r m seser chiar şi câteva identit i suplimentare pe care obişnuiau să ă ă ăţ ă le utilizeze pentru opiniile complet contrare.

― S -i l s m pe amândoi s -şi g seasc singuri calea, spusese bă ă ă ă ă ă ăiatul.O dat , obosit s mai tot scrie şi s rescrie pân când Peter se ar ta mul umit,ă ă ă ă ă ă ţ

Valentine exclamase: ― N-ai decât s scrii şi singur!ă ― Nu pot, r spunse el. Nu se poate ca ambele personaje s se conă ă funde. Niciodat !ă

Nu uita c , într-o bun zi, vom fi suficient de celebri pentru a fi analiza i. Va trebui ca deă ă ţ fiecare dat s ieşim drept indiă ă vidualit i distincte.ăţ

Valentine continu s scrie. Principala ei identitate în re ele era Demostene; numeleă ă ţ îl alesese Peter. El îşi spunea Locke. Erau în mod evident pseudonime, dar şi asta f ceaă parte din plan.

― Cu pu in noroc, treptat vor încerca s ghiceasc cine suntem.ţ ă ă ― Dac devenim suficient de celebri, guvernul poate oricând s ne afle identit ileă ă ăţ

reale. ― Când se va întâmpla asta, o s fim prea bine consolida i ca s ne afecteze. S-ară ţ ă

putea ca oamenii s fie şoca i, aflând c Demostene şi Locke sunt doi copii, dar vor fi dejaă ţ ă obişnui i s ne asculte.ţ ă

Începur s compun dezbateri pentru personajele lor. Valentine preg tea primaă ă ă ă interven ie, iar Peter îi r spundea sub un nume fals. Rţ ă ăspunsul lui era inteligent şi dezbaterea era animat , cu multe invective rafinate şi o bun retoric politic . Valentineă ă ă ă avea un talent special în privin a alitera iilor, ceea ce f cea frazele ei memorabile. Dupţ ţ ă ă aceea, introduceau dezbaterea în re ea, conferindu-i o durat rezonabil , care s creezeţ ă ă ă impresia spontaneit ii. Uneori, al i participan i la re ea triăţ ţ ţ ţ miteau comentariile lor, dar în general cei doi fra i le ignorau, sau îşi adaptau replicile.ţ

Peter urm rea atent frazele lor cele mai bune şi, investiga periodic re eauaă ţ

61

verificând dac nu se reluau în alte p r i. Majoritatea erau reă ă ţ petate ici şi colo, iar unele ap rur chiar în dezbaterile majore din reă ă elele de prestigiu.ţ

― Suntem citi i, spuse el. Ideile se r spândesc.ţ ă ― Mai degrab frazele.ă ― Ele constituie m sura. Uit -te, avem ceva influen . Deocamă ă ţă dat , nimeni nu neă

citeaz nominal, dar discut aspectele pe care le abord m. Practic, îi ajut m s -şiă ă ă ă ă alc tuiasc lista de subiecte a dezbaă ă terilor. P trundem!ă

― N-ar trebui s încerc m s intr m în dezbaterile principale?ă ă ă ă ― Nu. Aştept m s ne invite.ă ă

Trecur numai şapte luni pân când una din re elele de pe coasta vestic trimiă ă ţ ă se un mesaj lui Demostene. I se oferea o rubric s ptă ă ămânal într-un program de ştiri destul deă bun.

― Nu pot avea o rubric s pt mânal , zise Valentine. Eu n-am nici m car ciclulă ă ă ă ă lunar.

― Între cele dou nu exist nici o leg tur , replic Peter.ă ă ă ă ă ― Pentru mine exist . Sunt înc un copil.ă ă ― Spune-le c eşti de acord, dar pentru c nu vrei s - i dezv lui adev rataă ă ă ţ ă ă

identitate, plata s i-o fac sub form de timp de acces în re ea. Un nou cod de accesă ţ ă ă ţ prin identitatea corpora iei lor.ţ

― Ca atunci când guvernul vrea s m urm reasc ...ă ă ă ă ― S fii pur şi simplu o persoan anonim care poate accede prin intermediul loră ă ă . În

felul sta, codul de acces de cet ean al tatei nu mai e implicat. Totuşi, nu pot în elege deă ăţ ţ ce-l vor pe Demostene înaintea lui Locke?

― Talentul se ridic la suprafa .ă ţăCa joc, era distractiv. Valentinei nu-i pl ceau îns unele pozi ii pe care Peter leă ă ţ

impunea lui Demostene. Acesta începuse s se dezvolte ca un paranoic anti-Varşovia. Oă deranja deoarece Peter era cel care ştia cum s exploateze ă teama în scrierile lui ― ea trebuia s -i cear idei deă ă spre cum s-o facă. Între timp, Locke al lui urma strategiile moderate, empatice ale fetei. Într-un fel, avea sens. F când-o pe ea s -l scrie peă ă Demostene, însemna c şi b iatul avea o oarecare empatie, tot aşa cum Locke ar fi putută ă exploata temerile oamenilor. Îns efectul principal era c o inea legat strâns de Peter.ă ă ţ ă Nu-l putea p r si, ca s -l foloă ă ă seasc pe Demostene în scop personal. N-ar fi ştiut cum s-oă fac . Reă la ia era îns valabil în ambele direc ii. El nu-l putea scrie pe Logke, f r ajutorulţ ă ă ţ ă ă surorii sale. Sau putea?

― M-am gândit c ideea este de a unifica lumea. Dac scriu aşa cum zici tu c ară ă ă trebui s-o fac, Peter, atunci nu înseamn c a â la r zboi împotriva Tratatului Varşovia?ă ă ţ ţ ă

― Nu la r zboi, ci la deschiderea re elelor şi interzicerea intercepă ţ t rilor. Schimbulă liber de informa ii. Respectarea regulamentelor Ligii, ce Dumnezeu!ţ

F r s vrea, Valentine începu s vorbeasc în stilul lui Demoă ă ă ă ă stene, deşi în nici un caz nu-i împ rt şeaă ă opiniile.

― To i ştiu c Tratatul Varşovia trebuia considerat ca o singur identitate legislativ .ţ ă ă ă Schimbul interna ional de informa ii continu s fie liber. Dar între na iunile careţ ţ ă ă ţ alc tuiesc Tratatul, toate astea sunt chestiuni de organizare intern . Din acest motiv, eleă ă au fost de acord cu hegemonia american în Lig .ă ă

― Ai trecut de partea lui Locke, Val. Ai încredere în mine. Trebuie s ceri desfiin areaă ţ statutului oficial al Tratatului. Trebuie s inci i r u de tot cât mai mul i oameni. Ulterior,ă ţ ă ţ când vei începe s recunoşti neă cesitatea compromisului...

― Atunci n-o s m mai asculte şi o s porneasc r zboiul.ă ă ă ă ă ― Val, ai încredere în mine. Ştiu ce fac! ― De unde ştii? Nu eşti mai deştept ca mine şi nici n-ai mai f cut aşa ceva până ă

acum. ― Am treisprezece ani, iar tu ai zece. ― Aproape unsprezece. ― Şi ştiu cum func ioneaz lucrurile astea.ţ ă ― Bine, o s fac cum zici tu. Dar f r chestiile alea cu "libertate sau moarte."ă ă ă ― Ba şi cu ele. ― Şi într-o bun zi, când or s ne prind şi-or s se întrebe de ce era atât deă ă ă ă

62

r zboinic surioara ta, sunt sigur c le vei spune c tu ai îndemnat-o.ă ă ă ă ă ― Eşti sigur ă c nu i-a venit ciclul, femeiuşco?ă ţ ― Te ur sc, Peter Wiggin!ă

Pe Valentine o irit cel mai mult atunci când rubrica ei fu reproă dus de alte câtevaă re ele locale, iar tata începu s-o citeasc şi s-o coţ ă menteze în timpul mesei.

― În sfârşit un om cu capul pe umeri, zise el, apoi reproduse câteva din pasajele pe care Valentine le ura cel mai mult din propria ei oper . E bine s conlucr m cuă ă ă hegemoniştii ştia ruşi, acum c exist gândaci, dar dup ce-i vom învinge, eu nu-i v dă ă ă ă ă abandonând jum tate din lumea civilizat , nu, drag ?ă ă ă

― Cred c le iei pe toate prea în serios, replic mama.ă ă ― Îmi place acest Demostene. Îmi place cum gândeşte. M sură prinde c nu-i înă

re ele importanteţ l― -am c utat în dezbaterile de rela ii interna ionale, dar n-a participată ţ ţ la absolut nici una.

Valentinei îi pieri pofta de mâncare şi p r si masa. Dup un r să ă ă ă timp destul de lung, Peter o urm .ă

― Bun, zice el, deci nu- i place s -l min i pe tata. Şi ce dac ? ţ ă ţ ă De fapt, nu-l min i. Elţ nu ştie c tu eşti Demostene, iar Demostene nu spuă ne ceea ce crezi tu în realitate. Cele dou se anuleaz reciproc; rezulă ă tanta lor e zero.

― sta-i exact genul de ra ionament care-l face pe LockeĂ ţ atât de imbecil.Dar n-o îngrozea faptul c -şi min ea tat l, ci c el era de acord cu Demostene.ă ţ ă ă

Crezuse c doar fraierii aveau s urmeze personajul acela.ă ăDup câteva zile, Locke fu solicitat pentru un editorial al unei reă ele din Newţ

England, cu scopul precis de a oferi o replic popularei rubrici a lui Demostene.ă ― Nu-i r u pentru doi puşti care, laolalt , au vreo opt fire de p r pubian, comentă ă ă ă

Peter. ― E o cale lung de la editorialistul unei re ele la conduc torul luă ţ ă mii, îi reaminti

Valentine. E o cale atât de lung , încât n-a facut-o niă meni pân acum.ă ― Ba s-a f cut. Cel pu in echivalentul ei morală ţ . În primul meu articol, voi spune

minciuni despre Demostene. ― Ei bine, Demostene nici m car nu va observa c Locke exist . Niciodat !ă ă ă ă ― Deocamdat ...ă

Cu noile identit i asigurate acum prin câştigurile de pe urma ruăţ bricilor permanente, foloseau codul de acces al tatei numai pentru personaje secundare, pe care le abandonau. Mama observase c petreceau prea mult timp în re ele.ă ţ

― Numai munca, f r joac , oboseşte pu in, îi reaminti ea lui Peter. B iatul l saseă ă ă ţ ă ă mâna s -i tremure o frac iune de secund şi r spună ţ ă ă se:

― Dac crezi c ar trebui s m opresc, b nuiesc c aş putea s in lucrurile subă ă ă ă ă ă ă ţ control acum. Sunt absolut sigur.

― Nu, nu, spuse mama. Nu vreau s ă te opreşti. Doar... s fii atent, atât.ă ― Sunt atent, mam .ă

***

Nimic nu era diferit, nimic nu se schimbase într-un an. Ender era sigur de asta, deşi parc totul se acrise. Continua s fie primul în claă ă samentul individual şi nimeni nu se îndoia c o merita. La vârsta de nou ani era şef de pluton în Armata Phoenix, comandată ă ă de Petra Arkanian.

Continua cu şedin ele de sear , la care participa acum un grup de solda i de elit ,ţ ă ţ ă desemna i de comandan i, deşi puteau veni şi solda i din ciclul întâi. Alai era de asemeneaţ ţ ţ şef de pluton, în alt armat , şi r m seser prieteni buni. Shen nu avansase, dar asta nuă ă ă ă ă reprezenta o barier . Blândul Dink acceptase în sfârşit comanda şi-i urmase lui Roseă N sosu' la conducerea Şobolanilor. "Totul merge bine, ă foarte bine, n-aş fi putut cere ceva mai bun..."

"Atunci de ce-mi ur sc via a?"ă ţParcurse etapele antrenamentelor şi jocurilor. Îi pl cea s -i înve e pe b ie ii dină ă ţ ă ţ

plutonul lui şi ei îl urmau cu loialitate. Era respectat de to i şi tratat cu deferen laţ ţă antrenamentul de sear . Al i comandan i veneau s studieze ce f ceaă ţ ţ ă ă . În sala de mese,

63

solda ii îi cereau permiţ siunea de a se aşeza la masa lui. Pân şi profesorii erau politicoşi.ăEra atât de respectat, încât îi venea s urle.ăÎi privea pe puştii din armata lui, de-abia ieşi i din ciclul întâi, îi urm rea cum seţ ă

jucau, cum râdeau de şefii lor atunci când credeau c nu-i vedea nimeniă . Îl fascina camaraderia vechilor prieteni, care se ştiau de mul i ani în Şcoala de Lupt , care râdeau şiţ ă povesteau despre vechi b t lii, despre solda i şi comandan i care absolviser .ă ă ţ ţ ă

Îns cu vechii ă lui prieteni nu existau râsete şi depanare de amintiri. Doar munc .ă Inteligen şi a â are provocate de joc, dar nimic altceva. Într-o sear , la un moment dat,ţă ţ ţ ă f cuser o pauz în timpul antrenamenă ă ă tului. Ender şi Alai discutau despre subtilit i aleăţ manevrelor în spa iu deschis, când Shen ap ruse lâng eiţ ă ă . Îi ascultase câteva clipe, apoi îl prinse brusc de umeri pe Alai şi strigase:

― Nova! Nova! Nova!Alai izbucnise în râs şi pentru o secund sau dou , Ender îi privise rememorândă ă

împreun b t lia când manevrele în spa ii deschise fuseă ă ă ţ ser reale; şi cum trecuser peă ă lâng b ie ii mai mari şi...ă ă ţ

Dup aceea îşi amintiser de prezen a lui.ă ă ţ ― Iart -ne Ender, spusese Shen.ă

"S -l iert? Pentru ce? Pentru c erau prieteni?"ă ă ― Şi eu am fost atunci acolo, s şti i, le zisese.ă ţ

Iar ei îşi ceruser scuze înc o dată ă ă. Înapoi la treabă. Înapoi la respect. Ender îşi d duse seama c în râsetele lor, în prietenia lor, nu se gândiser c era inclus şi el.ă ă ă ă

"De fapt, cum s fi crezut c am fost şi eu acolo? Am râs? M-am al turat lor?ă ă ă St team locului şi-i priveam aidoma unui profesor. Aşa m şi consider . Un profesor.ă ă ă Soldatul legendar. Nu unul dintre ei. Nu cineva pe care-l îmbr işezi şi-i şopteşti ăţ Salaam la ureche."

Asta durase numai atâta vreme cât el p ruse o victim . Cât p ruse vulnerabil. Acumă ă ă era super-soldatul şi devenise absolut singur.

"Plânge- i singur soarta, Ender." Stând pe pat, scrise pe pupitrul s u: BIETUL ENDER.ţ ă Apoi râse şi şterse cuvintele. "Nu exist b iat sau fat din şcoala asta care n-ar dori să ă ă ă schimbe locul cu mine."

Ceru pe pupitru jocul cu ara-din-poveşti. Trecu, aşa cum f cea ades, prin s tuculŢ ă ă ridicat de pitici în deluşorul creat de leşul Uriaşului. Fusese uşor s construiasc pere iă ă ţ solizi din coastele uşor curbate, între care exista spa iu suficient pentru ferestre.ţ

Întregul schelet era împ r it în locuin e ale c ror uşi d deau pe c rarea format dină ţ ţ ă ă ă ă şira spin rii. Amfiteatrul public fusese scobit în pelvis, iar turma de ponei a s tuculuiă ă p ştea între picioarele gigantului. Ender habar n-avea cu ce se ocupau piticii, dar îl l sauă ă în pace când le traversa aşezarea şi nici el nu le f cea vreun r u.ă ă

S ri peste ridic tur de la baza pie ei publice şi coborî pe p şune. Poneii fugir dină ă ă ţ ă ă calea lui. Nu-i urm ri. De acum, Ender nu mai în eă ţ legea modul de func ionare a jocului. Peţ timpuri, înainte de a ajunge prima dat la Cap tul Lumii, totul era numai lupt şi situa ii ceă ă ă ţ trebuiau rezolvate ― s ucizi duşmanii înainte de-a te ucide ei, sau s - i dai seaă ă ţ ma cum po i dep şi un obstacol. Acum îns nu ataca nimeni, nu ap rea nici o lupt şi oriunde s-arţ ă ă ă ă fi dus, nu existau obstacole.

Cu excep ia, desigur, a camerei din castel.ţR m sese singurul loc periculos. Iar Ender, oricât s-ar fi jurat c n-avea s-o mai fac ,ă ă ă ă

revenea mereu acolo, ucidea mereu şarpele, privea mereu chipul fratelui s u şi mereu,ă orice ar fi f cut, murea.ă

Acum se întâmpl la felă . Încerc s foloseasc cu itul de pe mas ca s desprind oă ă ă ţ ă ă ă piatr din perete. Imediat ce îndep rt mortarul, prin cr p tur începu s se reverse apă ă ă ă ă ă ă ă şi Ender privi cum personajul lui, acum nereac ionând la comenzi, se str duia cu disperareţ ă s r mân în via , s nu se înece. Ferestrele înc perii disp ruser , apa crescu şi peră ă ă ţă ă ă ă ă -sonajul se înecă. În tot acest timp, chipul lui Peter Wiggin r mase în oglind şi-l privi.ă ă

"Sunt prins ca într-o capcan aici", se gândi Ender, "captiv la Cap tul Lumii, f r niciă ă ă ă o ieşire." Şi în elese atunci, în sfârşit, ce înţ semna gustul amar ce-l înso ea în ciuda tuturorţ succeselor sale din Şcoala de Lupt . Era gustul disper rii.ă ă

***

64

Când Valentine ajunse la şcoal , toate c ile de acces erau p zite de solda i înă ă ă ţ uniforme. Aceştia nu st teau nemişca i, aidoma unor sană ţ tinele, ci se plimbau de colo-colo, parc aşteptând ca cineva din untru s -şi termine treburile. Purtau uniformele Marinei FI,ă ă ă aceleaşi care se puteau vedea pe video în lupte sângeroase. Locul c p tase un aer deă ă aventur ; to i elevii comentau a â a i.ă ţ ţ ţ ţ

Nu şi Valentine. În primul rând, o f cu s se gândeasc la Enderă ă ă . În al doilea rând, o sperie. Recent, cineva publicase un comentariu virulent la adresa antologiei de articole a lui Demostene. Comentariul, şi implicit articolele ei, fuseser discutate în conferin aă ţ deschis de pe re eaua de rela ii interna ionale, cu unii dintre oamenii cei mai imporă ţ ţ ţ tan iţ ai zilei atacând sau ap rându-l pe Demostene. Cel mai mult o înă grijorase remarca unui englez: "Fie c -i place, fie c nu, Demostene nu poate r mâne veşnic incognito. A revoltată ă ă prea mul i oameni în eţ ţ lep i şi a încântat prea mul i inconştien i pentru a se mai ascundeţ ţ ţ înapoia pseudonimului s u atât de adecvat. Fie c îşi va dezv lui singur identitatea,ă ă ă pentru a-şi asuma conducerea for elor lipsei de ra iune pe care le-a stârnit, fie va fiţ ţ demascat de c tre adversarii s i, pentru a în eă ă ţ lege mai bine boala ce a produs o asemenea minte deformat ." Peter fusese încântat, ceea ce era de aşteptat. Valentinei îiă era team c peră ă soane îndeajuns de influente fuseser deranjate de caracterul lui Deă -mostene şi aveau s -l pun sub urm rire. FI o putea face, chiar dac guvernului americană ă ă ă i se interzicea, prin Constitu ie. Iar trupele FI se strânseser la şcoala medie Westernţ ă Guilford! Nu era tocmai domeniul obişnuit de recrutare al Marinei.

De aceea, nu fu surprins g sind un mesaj clipind pe pupitrul ei, imediat ce-lă ă Conect :ă

PREZENTARE IMEDIAT LA BIROUL DR. LINEBERRYĂ

Aştept nervoas în anticamera directoarei, pân ce aceasta deă ă ă schise uşa şi o chem în untru. Ultima ei îndoial disp ru când îl v zu pe b rbatul pântecos în uniformă ă ă ă ă ă ă de colonel FI, care st tea în singurul fotoliu din odaie.ă

― Eşti Valentine Wiggin, rosti el. ― Da, şopti fata. ― Eu sunt colonelul Graff. Noi doi ne-am mai întâlnit.

"Cum?! Când am avut eu de-a face cu FI?" ― Am venit pentru o discu ie confiden ial despre fratele t u.ţ ţ ă ă

"Deci nu-i vorba numai de mine", se gândi ea. "L-au g sit şi pe Peter. Sau e altceva?ă S fi f cut Peter vreo nebunie? Crezusem c a terminat cu aşa ceva."ă ă ă

― Valentine, pari speriat . Nu e cazul. Ia loc, te rog. Te asigur c fratele t u eă ă ă perfect s n tos. Nu ne-a înşelat aştept rile, ba dimpotriv .ă ă ă ă

Şi acum, cu un val uriaş de uşurare interioar , fata în elese c veă ţ ă niser în leg tură ă ă cu Ender. Ender! Nu era vorba de nici o pedeaps , ci de micu ul Ender, care disp ruse deă ţ ă atâta timp, care acum nu juca nici un rol în planurile lui Peter. "Tu ai fost norocosul, Ender. Tu ai evadat înainte ca Peter s te poat prinde în complotul sta."ă ă ă

― Valentine, ce sim i tu în leg tur cu fratele t u?ţ ă ă ă ― Ender? ― Bineîn eles.ţ― Ce pot s simt? Nu l-am v zut şi n-am mai auzit nimic despre el de când avea optă ă

ani. ― Doamn directoare, ne pute i l sa singuri?ă ţ ă

Lineberry era îngrijorat .ă ― De fapt cred c Valentine şi cu mine o s avem o discu ie mult mai productivă ă ţ ă

dac vom face o plimbare. Afar . Departe de aparatele de înregistrat pe care adjunctulă ă dumneavoastr le-a instalat în aceast camer .ă ă ă

Era prima dat când Valentine o vedea pe directoare r mas f r grai. Colonelulă ă ă ă ă Graff ridic un tablou de pe perete şi desprinse o memă bran senzitiv sonor, împreun cuă ă ă minusculul ei transmi tor.ţă

― Ieftin, coment el, dar cu rezultate. Crezusem c ştia i.ă ă ţLineberry lu aparatul şi se aşez sfârşit înapoia biroului. Graff o conduse peă ă ă

65

Valentine afar .ăIeşir pe terenul de fotbal. Solda ii îi urmau la distan ; formaser un cerc larg,ă ţ ţă ă

pentru a-i proteja pe un perimetru cât mai întins. ― Valentine, avem nevoie de ajutorul t u pentru Ender.ă ― Ce fel de ajutor? ― Nici m car asta nu ştim exact. Trebuie s ne aju i s ne d m seama cum ne po iă ă ţ ă ă ţ

ajuta. ― Ce s-a întâmplat? ― Asta-i alt problem . Nu ştim.ă ă

Valentine nu se putu st pâni şi izbucni în râs.ă ― Nu l-am v zut de trei ani! L-a i inut acolo sus, cu voi, tot timă ţ ţ pul! ― Valentine, c l toria mea dus-întors pe P mânt cost mai mul i bani decât vaă ă ă ă ţ

câştiga tat l t u toat via a. Eu nu m plimb de pl cere.ă ă ă ţ ă ă ― Regele a visat un vis, rosti fata şi duhul lui s-a tulburat, aşa încât le-a cerut

în elep ilor s i s -l tâlcuiasc , altfel vor fi omorâ i. Doar Daţ ţ ă ă ă ţ niel l-a putut t lm ci, deoareceă ă el era un profet.

― Citeşti Biblia? ― Anul sta studiem literatura clasic . Eu nu sunt un profet.ă ă ― Aş dori s - i pot spune totul despre situa ia lui Ender. Ar dura îns ore întregi,ă ţ ţ ă

poate chiar zile şi dup aceea va trebui s te izolez, pentru c multe am nunte sunt strictă ă ă ă secrete. S vedem ce putem face cu nişte informa ii limitate. Exist un joc pe care eleviiă ţ ă noştri îl joac pe calculator.ă

Îi povesti despre Cap tul Lumii, odaia f r ieşire şi chipul lui Peă ă ă ter din oglind .ă ― Chipul e pus pe calculator, nu de Ender. De ce nu întreba i calţ culatorul? ― Calculatorul nu ştie. ― Şi eu ar trebui s ştiu?ă ― Este a doua oar când Ender a ajuns cu jocul acesta într-o fună d tur , într-oă ă

situa ie aparent f r solu ie.ţ ă ă ţ ― Prima dat a rezolvat-o singur?ă ― În cele din urm , da.ă ― Atunci l sa i-l şi probabil c-o va rezolva şi pe asta.ă ţ ― Nu sunt sigur, Valentine, fratele t u e un b ie aş foarte nefericit.ă ă ţ ― De ce? ― Nu ştiu. ― Se pare c nu şti i prea multe, aşa-i?ă ţ

Pentru o clip fata crezuse c Graff avea s se înfurie. El îns iză ă ă ă bucni în râs. ― Aşa-i, nu ştim prea multe. Valentine, oare de ce Ender îl vede întruna în oglindă

pe fratele t u, Peter?ă ― N-ar trebui. E o prostie. ― De ce este o prostie? ― Pentru c dac vreodat a existat cineva care s fie opusul lui Ender,ă ă ă ă acela e

Peter. ― Cum adic ?ă

Valentine nu cunoştea un r spuns care s nu fi fost periculos. Prea multe întreb riă ă ă referitoare la Peter puteau duce la necazuri. Ea ştia destule despre lume ca s în eleagă ţ ă c nimeni n-avea s ia în serios plaă ă nurile lui Peter asupra domina iei mondiale; c n-aveauţ ă s fie consiă derate pericole pentru guvernele existente. Dar se putea ajunge la concluzia c Peter era nebun şi trebuia internat.ă

― Te preg teşti s m min i, spuse Graff.ă ă ă ţ ― M preg tesc s nu- i mai vorbesc deloc, r spunse Valentine.ă ă ă ţ ă ― Şi i-e team . De ce anume?ţ ă ― Nu-mi plac întreb rile despre familia mea. L sa i-mi familia în pace!ă ă ţ ― Valentine, încerc s - i las familia în pace. Am venit la tine tocă ţ mai ca s nu fiuă

nevoit s -l testez pe Peter, sau s -i întreb pe p rin ii t iă ă ă ţ ă . Încerc s rezolv această ă problem acum, cu persoana pe care Ender o iubeşte cel mai mult şi în care se încrede celă mai mult; poate chiar singura persoan pe care o iubeşte şi în care are încredere. Dac n-ă ăo putem rezolva în felul sta, atunci î i vom sechestra familia, ca s proă ţ ă ced m altfel. Nuă

66

este o chestiune minor , şi eu nu m dau b tut.ă ă ă"Singura persoan pe care Ender o iubeşte şi în care are încreă dere." Fata sim i unţ

fior adânc de durere, de regret, de ruşine pentru c acum era atât de apropiat de Peter,ă ă c Peter devenise centrul vie ii ei. "Pentru tine, Ender, aprind focuri la anivers ri. Pe Peteră ţ ă îl ajut s -şi îndeplineasc toate visele."ă ă

― Niciodat n-am crezut c sunte i un om dr gu . Nici când a i venit s -l lua i peă ă ţ ă ţ ţ ă ţ Ender şi nici acum.

― Nu juca rolul de feti ignorant . i-am v zut testele când erai mic , iar în clipa deţă ă Ţ ă ă fa nu exist prea mul i profesori care s poat ine pasul cu tine.ţă ă ţ ă ă ţ

― Ender şi Peter se ur sc.ă ― Ştiam asta. Spuneai c sunt opuşi. De ce?ă ― Peter... uneori poate fi odios. ― În ce mod? ― R u. Doar r u, atât!ă ă ― Valentine, pentru binele lui Ender, spune-mi ce face atunci când erau? ― Amenin deseori cu moartea. N-o face în mod serios. Totuşi, când eram mici, euţă

şi Ender ne temeam de el. Zicea c-o s ne omoare. De fapt zicea c-o s -l omoare peă ă Ender.

― Am urm rit şi noi asemenea scene prin monitor.ă ― Tocmai monitorul era cauza. ― Asta-i tot? Mai povesteşte-mi despre Peter.

Şi astfel, Valentine povesti despre copiii din toate şcolile prin care trecuse Peter. Nu-i b tea niciodat , dar îi tortura în mod subtil. Afla care era pentru ei ruşinea cea mai mareă ă şi o dezv luia persoanei dup a c rei dragoste tânjeau. Afla de ce anume se temeau celă ă ă mai mult şi avea grij ca ei s -şi întâlneasc frecvent obsesiile.ă ă ă

― Aşa a f cut şi cu Ender?ăValentine cl tin din cap.ă ă

― Eşti sigur ? Ender n-avea nici un punct slab? Ceva de care s se team sau deă ă ă care s -i fie ruşine?ă

― Ender n-a f cut niciodat ceva de care s se ruşineze. Şi deodat , copleşit deă ă ă ă ă propria ei tr dare, de faptul c -l uitase pe Ender, începu s plâng .ă ă ă ă

― De ce plângi?Fata scutur din cap. Nu putea explica cum se sim ea când se gână ţ dea la fratele ei

mai mic, care era bun şi pe care ea îl ap rase atâta vreme, iar apoi îşi amintea c acumă ă era aliata lui Peter, ajutorul lui Peter, sclava lui Peter într-o schem aflat în afaraă ă controlului ei. "Niciodat Ender n-a cedat în fa a lui Peter, îns eu am fâcut-o, am devenită ţ ă parte din el, aşa cum Ender n-a fost niciodat ."ă

― Ender n-a cedat niciodat , rosti ea.ă ― Cui? ― Lui Peter. Posibilit ii de a fi la fel ca Peter.ăţ

Merser în t cere de-a lungul uneia din tuşele terenului.ă ă ― Cum ar fi putut ajunge Ender ca fratele lui?

Valentine se înfior .ă ― V-am spus deja. Dar Ender n-a f cut niciodat asemenea lucruri. El nu era decâtă ă

un b ie aşă ţ . Îns amândoi voiam... Amândoi voiam s ... s -l ucidem pe Peter.ă ă ă ― Aha! ― De fapt, nu-i adev rat. Ender n-a zis niciodat c voia s fac aşa ceva. Eu doar...ă ă ă ă ă

m-am gândit. Eu, nu Ender. El n-a zis niciodat c voia s -l omoare.ă ă ă ― Dar ce voia? ― Pur şi simplu nu voia s fie...ă ― Ce anume? ― Peter tortureaz veveri e, le r stigneşte şi le jupoaie de vii, apoi st şi le priveşteă ţ ă ă

pân mor. Aşa f cea, acum nu mai face. Dar o f cea... dac Ender ar fi ştiut, dac Ender l-ă ă ă ă ăar fi v zut, cred c ar fi...ă ă

― Ce anume? Ar fi salvat veveri ele? Ar fi încercat s le îngrijeasţ ă c ?ă ― Nu, pe atunci nu... f cea invers decât Peter. Nu-l contrazicea, îns ar fi fost bun cuă ă

veveri eleţ . În elege i? Le-ar fi hr nit.ţ ţ ă

67

― Dac le-ar fi hr nit, ele se domesticeau şi Peter le-ar fi prins cu şi mai mareă ă uşurin .ţă

Valentine începu iar şi s plâng .ă ă ă ― Indiferent ce-ai face, întotdeauna e în sprijinul lui Peter. Totul îl ajut , totul, nuă

po i sc pa, orice ai face!ţ ă ― Tu îl aju i ? întreb Graff.ţ ă

Ea nu r spunse.ă ― Este chiar atât de r u?ă

Fata încuviin din cap.ţă ― Este cea mai rea persoan din lume?ă ― Din lume? Nu ştiu... este cea mai rea persoan pe care o cunosc.ă ― Totuşi, tu şi Ender sunte i sora şi fratele lui. Ave i aceleaşi gene, aceiaşi p rin i;ţ ţ ă ţ

cum poate fi atât de r u dac .ă ă ..Valentine se r suci şi url la el; url de parc voia s-o omoare:ă ă ă ă

Ender nu-i ca Peter! Nu seam― n deloc cu Peter! Decât c -i ină ă ă teligent, atât... În orice alt fel, el nu-i deloc, deloc, deloc ca Peter! Deloc!

― În eleg, spuse Graff.ţ ― Ştiu la ce te gândeşti, nenorocitule, te gândeşti c n-am dreptate, c Ender şiă ă

Peter sunt la fel. Poate c ă eu sem n ă cu Peter, dar nu Ender, câtuşi de pu in! I-o spuneamţ când plângea, i-am spus-o de multe ori, "tu nu eşti ca Peter, ie nu- i place s le faci r uţ ţ ă ă oamenilor, eşti bun şi blând şi nu semeni deloc cu Peter!"

― Şi e adev rat.ăSe domoli.

― Bineîn eles c -i adev rat. E foarte adev rat.ţ ă ă ă ― Valentine, o s -l aju i pe Ender?ă ţ ― Acum nu pot face nimic pentru el. ― Nimic altceva decât ce f ceai şi înainte. Vorbeşte-i şi spune-i c lui nu i-a pl cută ă ă

niciodat s fac r u oamenilor, c -i bun şi blând şi c nu seam n deloc cu Peter. sta-iă ă ă ă ă ă ă ă Ă lucrul cel mai important. C nu seam n absolut deloc cu Peter.ă ă ă

― Îl pot vedea? ― Nu. Vreau s -i scrii o scrisoare.ă ― La ce bun? Nu mi-a r spuns la nici una dintre scrisorile pe care i le-am trimis.ă

Graff suspin .ă ― A r spuns la toate scrisorile pe care le-a primit.ă

Fata pricepu într-o singur clip .ă ă ― Eşti cu adev rat un tic los!ă ă ― Izolarea este... mediul optim pentru creativitate. Noi doream ideile lui, nu... nu

conteaz . Nu trebuie s m justific fa de tine.ă ă ă ţă"Atunci de ce o faci"?

― Îns el a sl bit ritmul. E în deriv . Vrem s -l împingem mai deă ă ă ă parte şi se opune. ― Poate c i-aş face un bine lui Ender, dac i-aş spune s te duci dră ă ţ ă acului. ― M-ai ajutat deja. M po i ajuta şi mai mult. Scrie-i.ă ţ ― Promite-mi c nu vei cenzura nimic.ă ― N-o s promit aşa ceva.ă ― Atunci las-o balt !ă ― Nici o problem . Voi scrie eu în numele t u. Pentru reconstiă ă tuirea stilului, putem

folosi celelalte scrisori ale tale. E foarte simplu. ― Vreau s -l v d.ă ă ― O s capete prima permisie când împlineşte optsprezece ani.ă ― I-a i spus c o cap t la doisprezece ani.ţ ă ă ă ― Am modificat regulamentul. ― De ce te-aş ajuta? ― Nu m ajuta pe mine. Ajut -l pe Ender. Ce conteaz dac în feă ă ă ă lul sta ne aju i şiă ţ

pe noi? ― Ce lucruri îngrozitoare îi face i acolo?ţ

Graff chicoti. ― Valentine, draga mea feti , lucrurile îngrozitoare de abia de-aţă cum încep.

68

***

Ender citi patru rânduri pân s -şi dea seama c scrisoarea nu era de la unul dină ă ă solda ii şcolii. Sosise în mod obişnuitţ ― un mesaj CORESPONDEN , când conectaseŢĂ pupitrul. Citi patru rânduri, apoi derul pân la sfârşit şi se uit la numele expeditorului.ă ă ă Dup aceea reveni la început şi ghemuindu-se pe pat, citi şi reciti:ă

ENDER,

TIC LOŞII N-AU VRUT S - I DEA NICI UNA DIN SCRIĂ Ă Ţ SORILE MELE PÂN ACUM.Ă CRED C I-AM SCRIS DE O SUT DE ORI ŞI TU POATE AI CREZUT C NU I-AMĂ Ţ Ă Ă Ţ SCRIS NICIODAT . BA DA. NU TE-AM UITAT. ÎMI AMINTESC ZIUA TA DE NAŞTERE.Ă ÎMI AMINTESC TOTUL. UNII AR PUTEA S CREAD C , PENTRU C EŞTI SOLDAT,Ă Ă Ă Ă EŞTI UN TIP DUR ŞI CRUD C RUIA ÎI PLACE S LE FAC R U OAMENILOR, CAĂ Ă Ă Ă PUŞCAŞII DIN VIDEO, DAR EU ŞTIU C NU-I ADEV RAT. TU NU EŞTI DELOC CA ŞTII-Ă ĂTU-CINE.

EL PARE MULT MAI CUMSECADE, DAR PE DIN UNĂ TRU E TOT JOSNIC LOS.ĂPOATE C TU PARI R U, DAR EU NU M LAS P CĂ Ă Ă Ă ĂLIT . TOT CANOE, VÂSLIND.ĂCU DRAG,BUZIL -VAL.Ă

NU-MI R SPUNDE. PROBABIL C-O S - I PISICANALIZEZE SCRISOAREA.Ă Ă Ţ

Evident, fusese scris cu aprobarea deplin a profesorilor. Nu înă ă c pea îns îndoială ă ă c autoarea era Val. Felul cum scrisese "psihanalizeze", epitetul "josnic los" pentru Peter,ă ă gluma cu canoe, însemna "ca Noe", toate erau lucruri pe care le cunoştea numai ea.

Şi totuşi erau cam prea evidente, de parc cineva dorise s fie absolut sigur că ă ă Ender avea s cread scrisoarea autentic . "De ce atâta insisten , dac ă ă ă ţă ă este autentic ?"ă

"Oricum, chiar dac ar fi scris-o ea cu mâna ei, nu-i adev rat pentru c au silit-o s-oă ă ă ă scrie. A mai scris şi pân acum, dar n-au l sat s treac nici o scrisoare. Poate c aceleaă ă ă ă ă au fost autentice, îns asta a fost comandat ; face parte din manipularea lor."ă ă

Şi disperarea îl copleşi iar şi. Acum ştia motivul. Acum ştia ce anume ura atât deă mult. N-avea nici un control asupra propriei sale vie i. ţ Ei conduceau totul. Ei luau toate hot rârile. Lui i se l sase doar joă ă cul, atât; în rest existau numai ei, cu regulile, planurile, lec iile şi proţ gramele lor, iar tot ceea ce putea el face era s lupte în b t lii. Singurul lucruă ă ă real, unicul lucru real şi preten ios, era amintirea lui despre Vaţ lentine, persoana care-l iubise înainte de a fi jucat vreun joc, care-l iubise indiferent dac exista sau nu un r zboiă ă cu gândacii, dar o luase şi o înrolaser de partea lor. Acum era una dintre ei.ă

Îi ura pe ei şi jocurile lor. Îi ura atât de mult, încât plânse recitind scrisoarea aceea scris la comand , f r con inut. Ceilal i b ie i din Ară ă ă ă ţ ţ ă ţ mata Phoenix îl v zuser şi-şi feriră ă ă privirile. Ender Wiggin plângea? Era tulbur tor, se petrecea ceva teribil.ă

Cel mai bun soldat din toate armatele z cea în patul lui ă şi plângea. În dormitor se l s o t cere adânc .ă ă ă ă

Ender şterse scrisoarea din pupitru, o şterse din memorie, apoi program jocul s uă ă neterminat. Nu ştia de ce dorea atât de mult s -l joace, s ajung la Cap tul Lumii, dar nuă ă ă ă pierdu nici o clip . Abia când sui pe nor, trecând peste culorile toamnei din lumea deă basm, abia atunci pricepu ce anume urâse cel mai mult din scrisoarea lui Val. Nu vorbea decât despre Peter. Despre faptul c el nu sem na deloc cu Peter. Cuvinte pe care sora luiă ă i le spusese în atâtea rânduri, inându-l în bra e, alintându-l în timp ce el tremura de fricţ ţ ă şi furie şi ur dup ce-l chinuise Peteră ă ― atât con inea scrisoarea.ţ

Asta solicitaser ei. Blestema ii o ştiau, şi mai ştiau despre imaă ţ ginea lui Peter din oglinda din turn; ei ştiau totul, iar Val nu era decât o alt unealt prin care îl puteauă ă controla, un alt şiretlic ce putea fi utilizat.

Dink avea dreptate, ei erau duşmanul, ei nu iubeau nimic şi nu le p sa de nimic. Însă ă n-avea s fac ce voiau, în nici un caz, n-avea s fac nimic pentru ei. Avusese o singură ă ă ă ă amintire ascuns şi nepriă h nit , un singur lucru bun, iar blestema ii ia îl murd riser cuă ă ţ ă ă ă

69

restul rahatului ― îl terminaser pe el şi n-avea s mai joace niciodat .ă ă ăCa întotdeauna, şarpele aştepta în turn, descol cindu-se din coă voraşul de pe podea.

Îns de data asta, Ender nu-l zdrobi sub c lcâi. De data aceasta, îl prinse în mâini,ă ă înghenunche în fa a lui şi delicat, cu ging şie, apropie botul c scat al şarpelui de buzeleţ ă ă sale.

Şi-l s rut .ă ăNu voise s fac asta. Voise s lase şarpele s -l muşte de gur . Sau poate c voiseă ă ă ă ă ă

s -l m nânce de viu aşa cum f cuse Peter din oglină ă ă d , cu b rbia mânjit de sânge şi cuă ă ă coada şarpelui atârnându-i dintre buze. În loc de toate astea îl s rut .ă ă

Iar şarpele crescu şi se preschimb în altceva. Se preschimb înă ă tr-un om. Era Valentine, şi ea îl s rut .ă ă

Şarpele-om putea fi Valentine! Îl ucisese de prea multe ori ca s fie sora lui. Peter îlă devorase de prea multe ori, ca s suporte c tot timpul putuse fă ă i Valentine.

Asta pl nuiser când îl l saser s -i citeasc scrisoarea? Nu-i p sa.ă ă ă ă ă ă ăEa se scul de pe podea şi se îndrept c tre oglind . Ender îşi riă ă ă ă dic personajul şi-lă

puse s-o urmeze. R m seser înaintea oglinziiă ă ă . În locul imaginii lui Peter acum se z reaă un dragon şi un unicorn. Ender întinse bra ul şi atinse suprafa a lucioas ; zidul seţ ţ ă deschise, dezv luind o scar uriaş ce cobora, acoperit cu un covor şi m rginit deă ă ă ă ă ă ambele p r i de o mul ime de oameni care strigau şi ova ionau. Coborî treptele, inând-oă ţ ţ ţ ţ de bra pe Valentine. Lacrimile îi umplur ochii, lacrimi de uşurare pentru c , în sfârşit,ţ ă ă sc pase din odaia de la Cap tul Lumii. Şi din cauza lacrimilor, nu observ c to i oameniiă ă ă ă ţ aveau chipul lui Peter. El ştia doar c oriunde ar fi mers în aceast lume, Valentine eraă ă al turi de el.ă

***

Valentine citise scrisoarea pe care i-o d duse directoarea: "Drag Valentineă ă . Î iţ mul umim şi te felicit m pentru contribu ia ta în sprijinul câştig rii r zboiului. Prinţ ă ţ ă ă prezenta, te anun m c ai fost decorat cu Steaua Ordinului Ligii Omenirii, Clasa întâi,ţă ă ă cea mai important diă stinc ie militar ce se poate acorda unui civil. Din p cate, m surileţ ă ă ă de securitate FI ne interzic anun area public a acestui eveniment pân dup încheiereaţ ă ă ă cu succes a opera iunilor curente. Îns dorim s ştii c eforturile au fost încununate deţ ă ă ă succes. Cu stim , General Shimon Levy, Strateg."ă

Dup ce o citise de dou ori, directoarea i-o luase din mân .ă ă ă ― Am primit instruc iuni s-o distrug dup ce ai citit-o.ţ ă

Luase apoi o brichet din sertar şi d duse foc scrisorii. Hârtia arse str lucitor înă ă ă scrumier .ă

― Veşti bune, sau rele? întrebase ea. ― Mi-am vândut fratele, spuse Valentine şi m-au r spl tit pentru asta.ă ă ― Un pic cam melodramatic, nu, Valentine?

Fata revenise în clas f r s -i r spundă ă ă ă ă ă. În seara aceea, Demostene public un atacă teribil asupra legilor de limitare a natalit ii. Oaăţ menilor trebuie s li se permit s aibă ă ă ă atâ ia copii câ i îşi doresc, iar surplusul de popula ie s fie trimis pe alte planete, pentru aţ ţ ţ ă r spândi civiliza ia uman prin galaxieă ţ ă . În acest fel, nici un dezastru, nici o invazie nu va mai putea amenin a vreodat rasa uman cu desfiin area. "Titlul cel mai nobil pe care-lţ ă ă ţ poate purta vreun copil", scrise Demostene "este Ter ul."ţ

"Pentru tine, Ender", îşi spuse ea, scriind.Peter chicoti încântat când citi.

― Asta o s -i fac s sar -n sus. Ter ul! Un titlu nobil! Valentine, ai în tine un filon deă ă ă ă ţ r utate.ă

Capitolul l0DRAGONUL

70

― Acum? ― Aşa cred. ― Trebuie s fie un ordin, domnule colonel. Armatele ă nu ac ioneaz pentru cţ ă ă

un comandant spune: "Cred c -i momentul s atac m."ă ă ă ― Eu nu sunt un comandant. Sunt un profesor. ― Domnule colonel, recunosc c v-am agasat, recunosc c am fost enervant,ă ă

îns a dat roade, totul a ieşit aşa cum a i dorit. Ba chiar, în ultimele s pt mâni,ă ţ ă ă Ender, a fost, a fost...

― Fericit. ― Mul umit. Merge bine. Are o minte ascu it şi joac exceţ ţ ă ă lent. Deşi este

atât de tân r, n-am avut niciodat un b iat mai bine preg tit pentru comand . Deă ă ă ă ă obicei, nivelul optim e atins la unsprezece ani, dar el a atins vârful de form laă nou ani şi jum tate.ă ă

― Mda. Câteva minute chiar m-am întrebat ce fel de om ar putea lecui un copil, numai pentru a-l azvârli înapoi în lupt . O mic şi personal dilem moral .ă ă ă ă ă Te rog, treci cu vederea peste ea. Eram obosit.

― Salvarea lumii... ine i minte?ţ ţ ― Cheam -l.ă ― Facem ceea ce trebuie f cut, domnule colonel.ă ― Haide, Anderson, de-abia aştep i s vezi cum rezolv toaţ ă ă te jocurile acelea

m sluite pe care te-am pus s le preg teşti.ă ă ă ― Nu-i tocmai elegant s le spune i...ă ţ ― Deci sunt un tip lipsit de elegan . Haide, maiorule! Amânţă doi suntem

drojdia P mântului. Şi eu mor de curiozitate s v d cum le rezolv . La urma urmeiă ă ă ă vie ile noastre depind de buna lui comportare. Nu?ţ

― A i început s vorbi i ca b ie ii?ţ ă ţ ă ţ ― Cheam -l, maiorule! Eu o s -i şterg corvezile din fişiere şi o s -i dauă ă ă

sistemul de protec ie. S ştii c nu-i chiar r u ceea ce facem. Îşi recap tţ ă ă ă ă ă intimitatea.

― Izolarea vre i s zice i.ţ ă ţ ― Singur tatea puterii. Du-te şi adu-l!ă ― Da, domnule. În cincisprezece minute am venit. ― La revedere. Da, domnule, da, domnule, da, domnule. Sper c a fostă

frumos şi te-ai sim it bine de tot. S fii fericit, Ender. S-ar putea s fie pentruţ ă ă ultima oar în via a ta. Bun venit, b ie el. Scumpul t u unchi Graff are planuriă ţ ă ţ ă mari pentru tine.

Ender ştia ce avea s se întâmple din clipa când îl aduseser . To i se aşteptau ca elă ă ţ s ajung repede comandant. Poate nu chiar ă ă atât de repede, dar timp de trei ani ocupase aproape mereu primul loc în clasament; nimeni nu se apropiase de punctajul lui, iar antrenamentele de sear constituiau un punct de atrac ie al şcolii. Erau destui care se înă ţ -trebau de ce profesorii aşteptaser atâta.ă

Se întreba ce armat aveau s -i deaă ă . În curând trebuiau s absolve trei comandan i,ă ţ printre care şi Petra, dar era sigur c n-avea s capete Armata Phoenixă ă ― nimeni nu comandase chiar armata din care f cuse parte în momentul promov rii.ă ă

Anderson îl duse întâi în noua sa camer . Acum nu mai putea exiă sta îndoială ― doar comandan ii aveau camere personale. Dup aceea i se luar m surile pentru uniform şiţ ă ă ă ă costumul de lupt . Se uit pe comanda de croial , ca s vad numele armatei.ă ă ă ă ă

Pe comand scria "Dragon". Dar nu exista nici o armat Dragon!ă ă ― N-am auzit niciodat de Armata Dragon, spuse el.ă ― Pentru c de patru ani, nu mai exist . Am abandonat numele, deoarece seă ă

înconjurase de supersti ieţ . În toat istoria Şcolii de Lupt , nici una dintre Armatele Dragonă ă n-a izbutit s câştige m car o treime din jocurile ei. A devenit sinonimul unei glume.ă ă

― Atunci de ce a reînviat? ― Avem multe uniforme nefolosite.

Graff st tea la biroul s u, p rând mai gras şi mai obosit decât la ultima întâlnireă ă ă . Îi

71

înmân b iatului "cârligul", dispozitivul minuscul cu care comandan ii se puteau deplasaă ă ţ prin sala de lupt în timpul ană trenamentelor. De multe ori, la şedin ele lui de sear , Enderţ ă îşi dorise s aib un cârlig, în loc s ricoşeze din pere i pentru a ajunge acolo unde doreaă ă ă ţ . Îl c p tase acum, când deja devenise expert în asemenea manevre.ă ă

― Func ioneaz doar în cursul orelor de antrenament planificate, îl anun Anderson.ţ ă ţăEnder pl nuise s fac ore suplimentare de instruc ie, deci cârligul n-avea s fie utilă ă ă ţ ă

permanent. Se explica astfel motivul pentru care mul i comandan i nu dep şeau orele deţ ţ ă program: deveniser dependen i de cârlig. Dac ei sim eau c obiectul reprezentaă ţ ă ţ ă autoritatea lor, puterea asupra celorlal i b ie i, atunci existau cu atât mai pu ine şanse sţ ă ţ ţ ă lucreze f r el. "E un avantaj pe care-l voi avea asupra unor adversari", se gândi Ender.ă ă

Discursul de felicitare al lui Graff suna plictisit. Doar spre sfârşit începu s pară ă interesat de propriile sale cuvinte.

― Cu Armata Dragon încerc m un experiment. Sper c n-o s te deranjeze lucrulă ă ă sta. Am format o armat complet nou , promovând un întreg ciclu întâi şi amânândă ă ă

absolvirea mai multor elevi destul de preg ti i. Cred c vei fi încântat de calitateaă ţ ă solda ilor t i. Sper asta, pentru c - i interzicem orice transfer.ţ ă ă ţ

― De ce? întreb Ender. Transferurile reprezentau schimburi reciă proce prin care comandan ii îşi puteau ameliora punctele slabe.ţ

― Conduci de peste trei ani şedin ele de antrenament suplimentar. Ai mul iţ ţ participan i. Destui solda i buni vor exercita presiuni asupra comandan ilor lor ca sţ ţ ţ ă ajung sub comanda ta. i-am dat o armat care, cu timpul, poate s devin competitiv .ă Ţ ă ă ă ă Nu avem inten ia de a te l sa s domini în mod incorect.ţ ă ă

― Şi dac am un soldat cu care, pur şi simplu, nu m pot în elege?ă ă ţ ― În elege-te! Graff închise ochii. Anderson se ridic şi întreveţ ă derea lu sfârşit.ă

Dragonii aveau culorile gri-portocaliu-gri; Ender îşi îmbr c costumul de lupt şiă ă ă urm indica iile benzilor luminoase pân ajunse la dormitorul armatei sale. Solda ii erauă ţ ă ţ deja acolo, aduna i în jurul uşii. Ender îşi intr imediat în rol.ţ ă

― Paturile se ocup conform vechimii. Veteranii în spate, cei noi în fa .ă ţăEra exact opusul aranjamentului obişnuit şi Ender o ştia. Mai ştia şi faptul c nuă

inten iona s procedeze precum mul i comandan i care nici m car nu-i vedeau vreodatţ ă ţ ţ ă ă pe b ie ii mai mici pentru că ţ ă se aflau întotdeauna în fundul dormitorului.

Pe când ei se dispuneau în ordinea sosirii în şcoal , Ender se plimă b în sus şi în josă pe culoarul dintre paturi. Aproape treizeci din solda ii s i veneau direct din ciclul întâi,ţ ă complet lipsi i de experien a b t liiţ ţ ă ă lor. Unii erau chiar sub vârsta minimă ― cei de lângă uş erau înduioă ş tor de micu i. Ender se gândi c probabil la fel îi ap ruse şi el lui Bonzoă ţ ă ă Madrid. Îns Bonzo nu avusese pe cap decât un singur soldat aşa mic.ă

Dintre veterani, nici unul nu f cea parte din grupul de elit care participa laă ă antrenamentele sale. Nici unul nu fusese şef de pluton. De fapt, nici unul nu era mai mare decât Ender, ceea ce însemna c aveau o experien de maximum optsprezece luni. Peă ţă unii nici m car nu-i reă cunoscu deoarece nu-l impresionaser deloc.ă

Bineîn eles, ei îl recunoscuser , deoarece era cel mai celebru solţ ă dat din şcoal . Iară unii, v zu Ender, nu-l agreau. "Cel pu in mi-au f cut o favoare ă ţ ă nici unul nu-i mai ― în vârst decât mine."ă

Dup ce-şi luar paturile în primire, le ordon s -şi îmbrace coă ă ă ă stumele. ― Sunte i programa i diminea a, imediat dup micul dejunţ ţ ţ ă . În mod oficial, între

mas şi antrenament ave i o pauz de o or . Vom vedea ce se întâmpl dup ce aflu câtă ţ ă ă ă ă de buni sunte i.ţ

Dup trei minute, deşi mul i dintre ei nu se îmbr caser înc , le ordon să ţ ă ă ă ă ă p r seasc dormitorul.ă ă ă

― Dar sunt gol! exclam un b iat.ă ă ― Data viitoare s te-mbraci mai repede. Trei minute din momenă tul anun ului pânţ ă

la ieşirea pe uşă ― asta-i regula pe s pt mâna în curs. S pt mâna viitoare, coborâm laă ă ă ă dou minute. Marş!ă

În curând în restul şcolii avea s circule gluma c Dragonii erau atât de tâmpi i, încâtă ă ţ trebuiau s fac antrenamente de îmbr cat.ă ă ă

Cinci b ie i erau complet goi şi alergau pe coridoare cu costumele în bra e; pu iniă ţ ţ ţ erau îmbr ca i. Atr seser destul aten ie, trecând pe lâng uşi deschise. Nici unul n-aveaă ţ ă ă ă ţ ă

72

s mai întârzie vreodat .ă ăÎndreptându-se c tre sala de lupt , Ender îi puse s execute sprină ă ă turi înainte şi

înapoi pe unele coridoare, l sându-le astfel tuturor r gaz s se echipeze. Când ajunser laă ă ă ă sal , erau uşor transpira iă ţ . Îi purt la uşa de sus, cea care se deschidea în mijloculă peretelui, exact ca în timpul jocului. Apoi le spuse s foloseasc mânerele din plafonă ă pentru a se propulsa în untru.ă

― Adunarea pe peretele opus, le ordon . Ca şi cum a i ataca poarta inamicului.ă ţÎi putu vedea mai bine când s rir , câte patru odat prin uş . Aproape nici unul nuă ă ă ă

ştia s stabileasc o linie dreapt cu inta şi, când ajunser la destina ie, pu ini avur vreoă ă ă ţ ă ţ ţ ă idee cum s aterizeze, sau mă ăcar s -şi controleze ricoşeurile.ă

Ultimul care ieşi fu un b ie el scund, în mod evident sub vârsta minim . N-avea cumă ţ ă ajunge la mânerul din plafon.

― Dac doreşti, po i s foloseşti un mâner lateral, îi zise Ender.ă ţ ă ― Sictir! replic puştiul. S ri cât putu, atinse mânerul din tavan cu vârful unui degetă ă

şi trecu prin uş lipsit de orice control, rotindu-se simultan în trei direc ii. Ender încerc să ţ ă ă se decid dac s -l aprecieze pe puşti deoarece refuzase s fac o concesie, sau s -lă ă ă ă ă ă îngrijoreze indisciplina lui.

În cele din urm , reuşir s se alinieze to i la perete. F r excep ie, r m seser cuă ă ă ţ ă ă ţ ă ă ă capetele în direc ia care pe coridor fusese "Sus". De aceea, în mod deliberat, Ender seţ prinse cu mâinile de suprafa a pe care o considerau podea şi r mase aşa, cu capul în josţ ă fa de ei.ţă

― De ce sta i cu capu-n jos, solda i?! r cni el.ţ ţ ăUnii începur s se întoarc .ă ă ă

― Aten ie! To i încremenir . Am întrebat de ce sta i cu capu-n jos?ţ ţ ă ţNu r spunse nimeni. Nu ştiau ce voia.ă

― Am întrebat de ce sta i cu picioarele în sus şi cu capul spre poţ dea?În cele din urm , unul din ei îndr zni:ă ă

― P i aşa am intrat pe uş .ă ă ― Ce conteaz ?! Ce conteaz cum a i venit dinafar uşii? O s lupă ă ţ ă ă t m pe coridor?ă

Aici exist gravita ie?ă ţ ― Nu, domnule! Nu, domnule! ― De-acum încolo, uita i de gravita ie! A disp rut; e anulat , în eles? Indiferent careţ ţ ă ă ţ

ar fi gravita ia pe coridor, aici şti i un singur lucru: poarta inamic ţ ţ ă e jos. Picioarele voastre sunt îndreptate c tre ea. "Sus" e poarta voastr . Nordul e acolo, sudul ă ă acolo, estul acolo, vestul... unde-i?

Indicar direc ia.ă ţ ― Exact ce m aşteptam. Singurul procedeu pe care-l st pâni i este al elimin rii şiă ă ţ ă

singurul motiv pentru care-l st pâni i este pentru c-o pute i face la toalet . Ce-a fost circulă ţ ţ ă pe care l-am v zut aici? Asta nuă mi i voi adunarea pe plafon? Marş!ţ

Aşa cum se aşteptase, mul i se lansaser instinctiv nu spre peretele cu uşa, ci spreţ ă cel pe care Ender îl numise nord, direc ia "sus" a coţ ridorului. Bineîn eles, îşi d durţ ă ă seama de greşeal , îns prea târă ă ziu trebuiau s― aştepte pân ricoşau din pereteleă ă nordic.

Între timp, Ender îi categorisise: cei ageri şi cei mai len i în gânţ dire. Piciul care-l sfidase sosi primul pe peretele corect şi se ancor cu siguran . Avuseser dreptate s -lă ţă ă ă avanseze. Avea să se descurce bine. În plus era îndr zne şi probabil furios pentru că ţ ă fusese unul dintre cei care alergaser dezbr ca i pe coridoare.ă ă ţ

― Tu! îl ar t Enderă ă . Încotro e jos? ― Spre poarta inamic .ă

R spunsul fusese rapidă . În acelaşi timp, plictisit, de parc ar fi zis: "Bine, bine, acumă hai s trecem la chestiile importante."ă

― Cum te numeşti? ― Soldat Bean, domnule. ― Asta ai în loc de creier? Ceilal i b ie i chicotir pu in. Ei bine, Bean, eşti valabil.ţ ă ţ ă ţ

Acum asculta i-m cu aten ie, pentru c v spun ceva important. Oricine iese pe uşaţ ă ţ ă ă aceea are şansa de-a fi lovit. Pe timpuri, aveai la dispozi ie zece, poate chiar dou zeci deţ ă secunde înainte de-a fi nevoit s te mişti. Acum, dac nu ai ieşit deja când apare inamicul,ă ă

73

te-a înghe at. Ia spune i: ce se întâmpl când eşti înghe at?ţ ţ ă ţ ― Nu te po i mişca, r spunse un b iat.ţ ă ă ― Asta-i ceea ce înseamn ă s fii înghe at. Ce se ă ţ întâmpl ă cu voi?

R spunsul inteligent îl d du Bean, deloc intimidat:ă ă ― Continui s înaintezi în aceeaşi direc ie. Cu viteza pe care o aveai la momeă ţ ntul

respectiv. ― Corect. Voi cinci, din cap t, marş!ă

Surprinşi, b ie ii se privir între ei. Ender îi înghe pe to i.ă ţ ă ţă ţ ― Urm torii cinci, marş!ă

Aceştia se lansară. Îi înghe şi pe ei, dar continuar s înainteze, apropiindu-se deţă ă ă perete. Primii cinci pluteau în deriv lâng restul ară ă matei.

― Privi i aceşti aşa-zişi solda i, spuse Ender. Comandantul lor le-a dat un ordin şiţ ţ acuma uita i-v la ei. Nu numai c sunt înghe a i, ci sunt înghe a i aici, unde se potţ ă ă ţ ţ ţ ţ încurca. Pe când ceilal i, pentru c au executat ordinul, sunt înghe a i acolo, coborând peţ ă ţ ţ traiectoriile inamicului şi blocându-i câmpul vizual. B nuiesc c vreo doi-trei dintre voi auă ă priceput deja. Şi f r îndoial c Bean e unul dintre ei. Aşa-i, Bean?ă ă ă ă

B ie elul r mase t cut. Ender îl fix cu privirea, pân când spuse:ă ţ ă ă ă ă A― şa-i, domnule. ― Ce-ai priceput? ― Când i se ordon s te mişti o faci imediat, aşa încât, dac eşti înghe at, s nuţ ă ă ă ţ ă

încurci opera iunile armatei tale.ţ ― Excelent! Am cel pu in un soldat care în elege ceva.ţ ţ

Ender putea s vad cum sporea nemul umirea celorlal i solda i dup cum îşiă ă ţ ţ ţ ă schimbau greutatea de pe un picior pe cel lalt, dup cum se priveau, sau evitau s se uiteă ă ă spre Bean. "De ce fac asta? Dac sunt un bun comandant, trebuie s fac din acest b iat oă ă ă int pentru ceilal i? Pentru c al ii au procedat aşa cu mine, de ce trebuie s-o fac şi eu?"ţ ă ţ ă ţ

Ar fi dorit s -şi poat lua înapoi vorbele, s le spun solda ilor c piciul avea nevoie deă ă ă ă ţ ă ajutorul şi prietenia lor mai mult decât oricare altul. Dar, desigur, n-o putea face. Nu în prima zi. În prima zi, pân şi greă şelile lui trebuiau s par c apar in unui plan extrem deă ă ă ţ rafinat.

Se apropie de perete şi-i f cu semn unui soldat.ă ― ine corpul drept, îi zise, apoi îl roti, întorcându-l cu picioarele spre ceilal i.Ţ ţ

Când b iatul se mişc , Ender îl înghe . Ceilal i râser .ă ă ţă ţ ă ― Ce po i s -i loveşti? întreb Ender pe unul dintre cei afla i imeţ ă ă ţ diat sub cel

înghe at.ţ ― Picioarele, domnule.

Ender se întoarse c tre vecinul lui.ă ― Tu? ― Îi pot vedea şi corpul, domnule. ― Şi tu?

R spunse un b iat aflat ceva mai departe:ă ă ― Şi capul, domnule. ― Picioarele nu-s prea mari. Nu reprezint o protec ie grozav . Enă ţ ă der îl împinse la o

parte pe soldatul înghe at. Apoi îşi strânse gambele sub el, ca şi cum ar fi îngenuncheat înţ v zduh şi trase în ele, înghe ându-le. Imediat, picioarele costumului devenir rigide şiă ţ ă imobile.

Se r suci în aer, pân ajunse deasupra b ie ilor.ă ă ă ţ ― Ce vede i? îi întreb .ţ ă

Îi r spunser c doar t lpile.ă ă ă ăEnder îşi vârî arma printre picioare.

― Eu v d perfect, îi anun apoi începu s trag în cei afla i chiar sub el. Opri i-m !ă ţă ă ă ţ ţ ă le strigă. Încerca i s m -nghe a i!ţ ă ă ţ ţ

În cele din urm o f cur , dar abia dup ce înghe ase mai mult de o treime dină ă ă ă ţ num rul lor. Ac ion cârligul şi se dezghe pe sine şi pe to i solda ii atinşi.ă ţ ă ţă ţ ţ

― Acum, rosti el, unde-i poarta inamicului? ― Jos! ― Şi care-i pozi ia noastr de atac?ţ ă

74

Unii începur s r spund , dar Bean se împinse cu genunchii înă ă ă ă doi i sub el, dreptţ c tre peretele opus, tr gând tot timpul printre piă ă cioare.

Pentru o clip Ender sim i impulsul de a-l sanc iona, apoi se stă ţ ţ ăpâni şi-şi alungă gândul. "De ce m irit atâta puştiul?"ă ă

― Bean e singurul care ştie cum s-o fac ? strig el.ă ăImediat întreaga armat se propuls spre peretele din fa , îngeă ă ţă nunchea i în aer,ţ

tr gând printre picioare şi r cnind din r sputeri. "Poate c va veni un moment", gândiă ă ă ă Ender, "când exact asta va fi strategia necesară ― patruzeci de b ie i r cnind, într-ună ţ ă atac direct."

Când ajunser to i, Ender le strig s -l atace pe el, "Da", îşi spuse. "Nu-i r u. Mi-auă ţ ă ă ă dat o armat neinstruit , lipsit de veterani de elit , dar cel pu in nu-i o adun tur deă ă ă ă ţ ă ă proşti. Pot lucra cu ei."

Dup ce revenir în forma ie, râzând excita i, Ender începu adeă ă ţ ţ v rata instruc ieă ţ . Îi puse s -şi înghe e singuri picioarele, în pozi ia înă ţ ţ genuncheat.

― La ce sunt bune picioarele în lupt ? îi întreb .ă ăUnii r spunser c la nimic.ă ă ă

― Bean e de alt p rere, spuse el.ă ă ― S te împingi în pere i.ă ţ ― Exact! încuviin Ender.ţă

Ceilal i începur s protesteze c împinsul în pere i era deplasare, nu lupt .ţ ă ă ă ţ ă ― Nu exist lupt f r deplasare, zise Ender. To i t cur şi-l urâr şi mai mult peă ă ă ă ţ ă ă ă

Bean. Bun, cu picioarele înghe ate astfel, v pute i îmţ ă ţ pinge în pere i?ţNimeni nu îndr zni s r spund , de team s nu greşeasc .ă ă ă ă ă ă ă

― Bean? ― N-am încercat niciodat , dar poate dac aş sta cu fa a la perete şi m-aş îndoi dină ă ţ

mijloc... ― Pe aproape, dar greşit. Aten ie la mine! Sunt cu spatele la perete şi cu picioareleţ

înghe ate. Pentru c stau îngenuncheat, t lpile mele sunt lipite de perete. De obicei, cândţ ă ă te lansezi trebuie s -mpingi în "jos", astfel încât trupul i se întinde ca ă ţ fasolea pe a , da?ţă

Râsete. ― Cu picioarele înghe ate, m folosesc cam de aceeaşi for , împingându-m dinţ ă ţă ă

şolduri şi coapse, atât c acum umerii şi t lpile îmi sunt trase spre înapoi, bazinul iese înă ă fa şi când pornesc, corpul îmi este "pachet", nu întins. Privi i!ţă ţ

Ender împinse din şolduri înainte, propulsându-se de lâng perete; dup o clip , îşiă ă ă corect pozi ia şi, cu picioarele în jos, se îndrept spre peretele opus. Ateriz pe genunchi,ă ţ ă ă f cu o tumb peste cap şi se îmă ă pinse în alt direc ie.ă ţ

― Împuşca i-m ! r cni el, apoi începu s se roteasc prin aer înţ ă ă ă ă tr-un plan aproximativ paralel cu peretele pe care erau b ie ii. Deoarece se rostogolea, nu-l puteauă ţ urm ri permanent cu razele pistoală elor.

Se dezghe şi reveni lâng ei.ţă ă ― Asta vom exersa azi, în prima jum tate de or . Descoperirea unor muşchi pe careă ă

nu ştia i c -i ave iţ ă ţ . Înv a i s v utiliza i picioaăţ ţ ă ă ţ rele drept pav z şi controla i-v mişc rileă ă ţ ă ă pentru a v roti cum a i vă ţ ăzut. Nu-i un procedeu util în apropiere, îns din dep rtare nuă ă pute i fi lovi i dac v rostogoli i.ţ ţ ă ă ţ

De la distan , raza trebuie s r mân fixat în acelaşi punct vreo dou secunde,ţă ă ă ă ă ă ceea ce nu se poate în cazul rotirii. Acum înghe a i-v şi începe i.ţ ţ ă ţ

― Nu ne repartiza i culoare? întreb un b iat.ţ ă ă ― Nu, nu v repartizez culoare. Vreau s v ciocni i între voi şi s înv a i singuri să ă ă ţ ă ăţ ţ ă

rezolva i asemenea probleme. Atunci când vom exersa forma iile, v voi face eu s vţ ţ ă ă ă ciocni i în mod inten ionat. Şi acum, marş!ţ ţ

Când spuse marş, âşnir to i. La sfârşitul antrenamentelor, Ender plec ultimul,ţ ă ţ ă dup ce insistase cu cei mai neîndemânatici, ajutându-i s -şi perfec ioneze tehnica.ă ă ţ Avuseser profesori buni, îns proasp t ieă ă ă şi ii din ciclul întâi erau complet neajutora i cândţ ţ trebuiau s fac dou -trei lucruri simultan. Se descurcau în lans rile cu picioareleă ă ă ă înghe ate, n-aveau probleme la manevrele aeriene, dar s se lanseze într-o direcţ ă ie, sţ ă trag în alta, s se roteasc de dou ori în aceeaşi direc ieă ă ă ă ţ ― aşa ceva îi dep şea!ă Instruc ie, antrenament, instruc ie ţ ţ pentru o vreme, Ender nu putea face altceva cu ei.―

75

Strategiile şi forma iile erau bune, îns nu însemnau mare lucru dac b ie ii nu cunoşteauţ ă ă ă ţ manevrele elementare.

Trebuia s -i preg teasc cât mai repedeă ă ă . Îl avansaser înainte de termen, iară regulamentul fusese modificat, interzicându-i s fac transă ă feruri şi lipsindu-l de veterani de elit . Nu exista nici o garan ie c aveau s -i lase obişnuitele trei luni de instruire aă ţ ă ă armatei înainte de a-i programa prima b t lie.ă ă

Cel pu in serile, Alai şi Shen îl puteau ajuta s -i înve e pe b ie ii cei noi.ţ ă ţ ă ţSe afla înc pe coridorul de acces spre sal , când în fa a lui ap ru micul Bean. P reaă ă ţ ă ă

nervos. Ender nu mai avea chef de probleme. ― Salut, Bean. ― Salut, Ender.

Pauz .ă― Domnule, rosti încet Ender.

― Ştiu ce faci, Ender, domnule, şi te previn! ― M previi?ă ― Pot fi omul cel mai bun pe care l-ai c p tat, dar nu te juca cu mine.ă ă ― De ce? ― Pot deveni omul cel mai r u pe care l-ai c p tat. Una, sau alta!ă ă ă ― Şi ce vrei: dragoste şi pup turi? Ender începuse s se enerveze.ă ă ― Vreau un pluton, r spunse calm Bean.ă

Ender se apropie de el şi-l privi atent. ― De ce i l-aş da?ţ ― Pentru c eu ştiu ce s fac cu el.ă ă ― E uşor s ştii ce s faci cu un pluton, spuse Ender. Mai greu e s-o faci cu adev rat.ă ă ă

De ce ar asculta un soldat pe un piş cios ca tine?ă ― Am auzit c ie î i spuneau la fel. Am auzit c Bonzo Madrid continu s - i zică ţ ţ ă ă ă ţ ă

aşa. ― i-am pus o întrebare, soldat!Ţ ― O s le câştig respectul... dac nu m opreşti.ă ă ă― Te-am ajutat, rânji Ender.

― Pe dracu'! pufni Bean. ― Nimeni nu te-ar fi b gat în seam , decât ca s te comp timeasc pentru cât deă ă ă ă ă

mic eşti, dar eu am f cut ca azi s fii remarcat de ă ă to i. ţ O s - i urm reasc fiecareă ţ ă ă mişcare. Acum, ca s le câştigi respectul, nu trebuie decât s fii perfect.ă ă

― Deci sunt judecat f r s mi se ofere nici m car şansa de-a înă ă ă ă v a.ăţ ― Bietul copilaş! Nimeni nu-l trateaz cinstit! Ender îl împinse uşor pe Bean, lipindu-lă

de perete. O s - i zic cum s ob ii un pluton. Dovedeşte-mi c ştii cum s -i foloseşti peă ţ ă ţ ă ă ceilal i solda i. Şi apoi doţ ţ vedeşte-mi c exist cineva gata s te urmeze în b t lie. Atunci oă ă ă ă ă s - i cape i plutonulă ţ ţ . În nici un caz mai devreme.

― Mi se pare corect, zâmbi Bean. Dac ă într-adev r ă aşa lucrezi, într-o lun o s fiuă ă şef de pluton.

Ender se aplec , îl prinse de pieptul uniformei şi-l izbi de perete.ă ― Când eu spun c lucrez într-un anume fel, Bean, atunci aşa fac! Piciul continua să ă

zâmbeasc . Ender îi d du drumul şi plec . Ajuns în camera lui, se întinse pe pat şi sim iă ă ă ţ cum îi tremura tot corpul. "Ce fac? Primul antrenament şi deja îi amenin pe solda i, aşaţ ţ cum f cea Bonzo. Şi Peteră . Îi bruschez. M iau de un biet puşti, pentru ca restul s aib peă ă ă cine urî. Oribil. Fac exact tot ceea ce am detestat la un comandant."

"S fie vorba oare de o lege a firii omeneşti ca, inevitabil, s devii aidoma primuluiă ă t u comandant? Dac -i aşa, pot abandona totul chiar acum."ă ă

Rev zu iar şi şi iar şi tot ce f cuse şi spusese în prima şedin de instruc ie cuă ă ă ă ţă ţ solda ii lui. De ce nu putuse vorbi aşa cum o f cea întotdeauna la antrenamentele deţ ă sear ? Nici o autoritate, cu excep ia perfec iunii. Nu trebuia s dea ordine, ci doar s facă ţ ţ ă ă ă sugestii. Deşi aşa ceva n-ar fi avut succes cu o armat . Colegii lui de antrenamente nuă trebuiau s înve e manevrele ca un singur tot. Nu trebuiau s -şi deză ţ ă volte sentimentul acela de apartenen la grup; nu trebuiau s înve e cum s reziste laolalt şi s seţă ă ţ ă ă ă încread unul în altul în timpul luptei. Nu trebuiau s r spund instantaneu laă ă ă ă comenzi.

La urma urmei, ar fi putut c dea în extrema opus . Ar fi putut s fie moale şiă ă ă

76

incompetent ca Rose N sosu'. Ar fi putut face greşeli stupide la tot pasul. Trebuia să ă impun disciplin ; şi asta însemna s ceară ă ă ă ― şi s capeteă ― ascultare total , f r ezit ri.ă ă ă ă Trebuia s aib o armat bine preg tit , adic s fac antrenament şi instruc ie, instruc ieă ă ă ă ă ă ă ă ţ ţ şi antrenament, chiar şi mult dup ce solda ii credeau c st pâneau o anumit tehnic ,ă ţ ă ă ă ă pân ce le devenea atât de fireasc , încât puteau acă ă iona în mţ od instinctiv.

Ce se întâmplase totuşi cu Bean? De ce-l luase în vizor pe cel mai mic, cel mai slab şi, probabil, cel mai inteligent dintre b ie i? De ce-i f cuse puştiului ceea ce i se f cuseă ţ ă ă chiar lui de c tre comandan ii pe care-i dispre uise?ă ţ ţ

Apoi îşi aminti c începutul nu-l f cuser comandan iiă ă ă ţ . Înainte de Rose şi Bonzo, el fusese izolat chiar în grupul lui din ciclul întâi. Şi nici Bernard nu fusese cel care declanşase totul. Ci Graff.

Profesorii începuser . Şi Ender în elese acum c nimic nu fusese întâmpl tor. Fuseseă ţ ă ă o strategie. În mod deliberat, Graff manevrase lucrurile astfel încât s -l separe de ceilal iă ţ b ie ii, s -i fie imposibil s se apropie de ei. Abia în acest moment începea s b nuiască ţ ă ă ă ă ă motivul. Nu pentru a uni grupul, ci pentru a-l diviza. Graff îl izolase ca s -l oblige s lupte.ă ă S -l oblige s -şi dovedeasc nu competen a, ci supeă ă ă ţ rioritatea absolut . Aceea era singuraă modalitate prin care putea câştiga respect şi prietenie. F cuse din el un soldat mult maiă bun decât ar fi devenit altfel. În acelaşi timp, îl f cuse singuratic, furios, neîncrez tor. Şiă ă poate c , la rândul lor, aceste tr s turi îi sporiser calit ile de soldat.ă ă ă ă ăţ

"Asta- i fac, Bean! Te r nesc, ca s devii un soldat mai bun. Ca s - i ascutţ ă ă ă ţ inteligen a. Ca s - i intensific eforturile. Ca s te in în alert f r s ştii niciodat ce se vaţ ă ţ ă ţ ă ă ă ă ă întâmpla în clipa urm toare, încât s fii permanent preg tit pentru orice, gata să ă ă ă improvizezi, hot rât s invingi, indiferent cum. Şi în acelaşi timp, te fac s te sim iă ă ă ţ neînsemnat. De asta mi te-au adus, Bean. Ca s po i ajunge ca mine. Ca s po i creşteă ţ ă ţ exact ca b trânu'."ă

"Şi eu... oare eu trebuie s ajung ca Graff? Obez, în crit şi ină ă sensibil, manipulând vie ile picilor ca s ias perfec i din fabric , geţ ă ă ţ ă nerali şi amirali gata s conduc flotaă ă pentru ap rarea c minului? Ai toate satisfac iile unui p puşar. Pân când g seşti un soldată ă ţ ă ă ă care poate face mai mult decât oricare altul.

Aşa ceva nu se poate! Stric simetria. Trebuie s -l aliniezi; îl zdroă ă beşti, îl izolezi, îl ba i pân ce intr în şir al turi de ceilal i.ţ ă ă ă ţ

Ei bine, Bean, ce i-am f cut azi r mâne bun f cut. Dar o s te urm resc cu maiţ ă ă ă ă ă mult afec iune decât b nuieşti şi când va sosi moă ţ ă mentul cuvenit, vei constata c suntă prietenul t u, iar tu eşti soldatul care ai dori s ă ă fii."

În dup -amiaza aceea, Ender nu se duse la cursuri. R mase în caă ă mer şi-şi clasifică ă impresiile despre fiecare soldat al s u, lucrurile care-i s riser în ochi, detaliile ce trebuiauă ă ă exersate. La antrenamentul de sear , avea s discute cu Alai şi s se gândeasc împreună ă ă ă ă la nişte modalit i prin care s explice unor grupuri mici lucrurile ce trebuiau cunoscute.ăţ ă Cel pu in, n-avea s fie singur.ţ ă

Dar în seara aceea, când Ender ajunse la sal , în vreme ce b ie ii erau înc la cin , îlă ă ţ ă ă g si pe maiorul Anderson aşteptându-l.ă

― Regulamentul s-a modificat, Ender. De acum, antrenamentele în timpul orelor libere sunt permise numai cu solda i din aceeaşi armat . De aceea, s lile sunt disponibileţ ă ă doar prin programare. Dup seara aceasta, rândul Dragonilor vine pesă te patru zile.

― Nimeni altcineva nu se mai antreneaz în timpul liber?ă ― Ba da. Acum, de când ai o armat , ceilal i comandan i nu mai vor s - i lase b ie iiă ţ ţ ă ţ ă ţ

s se antreneze cu tine. Sunt convins c în elegi. Ei îşi vor conduce propriile loră ă ţ antrenamente.

― Pân acum şi-au trimis solda ii s -i antrenez.ă ţ ă ― Pe atunci nu erai comandant. ― Mi-a i dat o armat lipsit de orice experien , domnule maior...ţ ă ă ţă ― Ai destui veterani. ― Nu sunt dintre cei buni. ― Aici nu ajunge nimeni care nu-i promi tor, Ender. F -i bţă ă uni. ― Aveam nevoie de Alai şi Shen ca s ...ă ― A sosit momentul s - i rezolvi singur problemele. N-ai nevoie de al i b ie i s teă ţ ţ ă ţ ă

in de mân . Acum eşti comandant. Te rog, comport -te ca atare!ţ ă ă ă

77

Ender trecu pe lâng Anderson, îndreptându-se c tre sal . Apoi se opri, se întoarseă ă ă şi întreb :ă

― Deoarece antrenamentele de sear sunt acum programate, asta înseamn c potă ă ă folosi cârligul?

Fusese Anderson gata s zâmbeasc ? Nu. Nici o şans .ă ă ă ― Vom vedea.

B iatul îi întoarse spatele şi intr în sală ă ă. În curând ap ru armata lui, dar nimeniă altcineva; fie c Anderson r m sese la uş , întorcându-i din drum, fie c vestea desfiin riiă ă ă ă ă ţă antrenamentelor de sear inute de Ender se r spândise deja în toat şcoala.ă ţ ă ă

A fost o şedin bun şi productiv , dar la sfârşitul ei, Ender era obosit şi însingurat.ţă ă ă Pân la stingere mai era o jum tate de or . Nu se putea duce în dormitorul armatei saleă ă ă ― înv ase demult c un bun coăţ ă mandant nu intra acolo decât dac avea un motiv clar.ă Solda ii trebuiau s se poat bucura de clipele de relaxare f r s fie asculta i de cinevaţ ă ă ă ă ă ţ care s -i aprecieze, sau s -i dispre uiasc , în func ie de modul cum voră ă ţ ă ţ beau, ac ionau şiţ gândeau.

Aşa încât se îndep rt spre sala de jocuri, unde al i câ iva b ie i profitau de ultimeleă ă ţ ţ ă ţ minute înaintea stingerii. Nici unul dintre jocuri nu i se p rea interesant, totuşi se aşez înă ă fa a unei anima ii destinate celor din ciclul întâi. Plictisit, ignor obiectivele jocului şi-şiţ ţ ă deplas personajul, un urs, explorând decorurile.ă

― Aşa n-o s câştigi niciodat .ă ăEnder zâmbi.

― i-am sim it lipsa în seara asta, Alai.Ţ ţ ― Eu am venit, dar te-au izolat. Se pare c ai ajuns în elit , nu te ă ă mai joci cu

b ie aşii cei mici.ă ţ ― Eşti cu un picior mai înalt decât mine. ― Picior! i-a cerut Domnul s -i construieşti vreo arc ? Sau, pur şi simplu, ai oŢ ă ă

predispozi ie arhaic ?ţ ă ― Nu arhaic , ci aramaic . Tainic, subtil, evaziv..ă ă . Î i simt deja lipţ sa, câine belit. ― N-ai aflat? Acum suntem adversari. Data viitoare când te-ntâlnesc în b t lie, teă ă

fac arşice.Era o l ud roşenie, ca întotdeauna, îns de data aceasta înapoia ei exista multă ă ă

adev r. Acum, când Ender îl auzi pe Alai vorbind de parc totul ar fi fost o glum , sim iă ă ă ţ durerea pierderii prietenului şi durerea mai crâncen a întreb rii dac Alai era cu adev rată ă ă ă atât de nep s tor pe cât p rea.ă ă ă

― Po i încerca, spuse Ender. Te-am înv at tot ce ştii. Dar nu te-am înv at tot ceţ ăţ ăţ ştiu eu.

― Eram sigur c ai secrete.ăO pauz . Pe ecran, ursul avea probleme. Se c r într-un copac.ă ăţă ă

― Nu, Alai. N-am secrete. ― Ştiu, replic b iatul. Nici eu nu am.ă ă ― Salaam, Alai. ― Din p cate, n-o s fac.ă ă ― Ce anume? ― Pace. Asta înseamn Salaam. "Pacea fie cu tine."ă

Cuvintele deşteptar un ecou în memoria lui Ender. Glasul mamei sale, citindu-iă încetişor, când era foarte mic. "Nu crede i c am sosit s aduc pacea pe P mânt. Nuţ ă ă ă pacea o aduc, ci t işul spadei." Ender şi-o închipuise pe maic -sa str pungându-l pe Peteră ă ă cel Groaznic cu o sabie însângerat , şi cuvintele îi r maser în memorie al turi de imaă ă ă ă -gine.

În t cerea care urm , ursul muri. O moarte hazlie, înso it de muă ă ţ ă zic vesel . Enderă ă se întoarse. Alai plecase. Sim ea c fusese smuls o parte din el, un reazem interior ce-iţ ă ă sus inea curajul şi încrederea. Într-o m sur pe care n-o mai întâlnise, Ender ajunsese sţ ă ă ă se simt atât de solidară cu Alai încât cuvântul noi îi venea pe buze cu mai mult uşuriă ţă decât eu.

Totuşi Alai l sase ceva în urmă ă. În noaptea aceea, în pat, Ender sim i pe obrazţ buzele prietenului s u, murmurând cuvântul ă pace. Sărutul, cuvântul, pacea, r m seseră ă ă cu el. "Eu sunt doar ceea ce-mi amintesc şi Alai este prietenul meu din amintire, atât de

78

înr d cinat, încât nu-l pot smulge. Precum Valentineă ă ― amintirea cea mai puternic ."ăA doua zi, se întâlni cu Alai pe coridor şi se salutar , îşi d dur mâinile, vorbir , însă ă ă ă ă

amândoi ştiau c acum exista un zid. Zidul acela putea fi str puns, cândva, în viitor, dară ă deocamdat singura lor conă versa ie real o reprezentau r d cinile ce crescuser dejaţ ă ă ă ă adânci, pe sub zid, unde nu puteau fi retezate.

Sentimentul cel mai teribil era îns c zidul nu putea fi niciodat str puns, c , înă ă ă ă ă adâncul inimii sale, Alai se bucura de desp r ire şi era preg tit s fie inamicul lui Ender.ă ţ ă ă Deocamdat , când nu puteau fi laoă lalt , trebuiau s fie infinit separa i; tot ceea ce fuseseă ă ţ sigur şi de nezdruncinat devenise fragil şi lipsit de substan . "Din clipa când nu maiţă suntem împreun , Alai e un str in, pentru c acum via a lui nu va mai fi o p rticic din aă ă ă ţ ă ă mea, iar asta înseamn c atunci când ne vom înă ă tâlni, nu ne vom mai cunoaşte."

Gândul îl întrist , totuşi Ender nu plânse. Terminase cu plânsul. De când oă preschimbaser pe Valentine într-o str in , de când o foloă ă ă siser ca pe o unealt împotrivaă ă lui, din ziua aceea nu-l mai puteau r ni atât de adânc încât s -l fac s plâng . Ender eraă ă ă ă ă sigur de asta.

Şi hot rî c era îndeajuns de puternic ca s -i înfrâng pe profesori, inamicii lui.ă ă ă ă

Capitolul llVENI, VIDI, VICI

― Sper c nu vorbeşti serios cu program rile astea de b t lii.ă ă ă ă ― Ba da. ― Abia au trecut trei s pt mâni şi jum tate.ă ă ă ― V-am spus. Am rulat pe calculator simul rile rezultatelor probabile. Astaă

estimeaz calculatorul c va face Ender.ă ă ― Noi vrem s -l înv m, nu s -i provoc m un colaps nervos.ă ăţă ă ă ― Calculatorul îl cunoaşte mai bine decât noi. ― Calculatorul nu-i faimos pentru milostenia lui. ― Dac dorea i s fi i milostiv, trebuia s v duce i la m nă ţ ă ţ ă ă ţ ă ăstire. ― Vrei s zici c asta nu-i o m n stire?ă ă ă ă ― E mai bine şi pentru Ender, îl aducem la poten ialul maxim.ţ ― Crezusem c -l l s m doi ani comandant. Obiceiul era ca dup trei luni să ă ă ă ă

aib câte o b t lie din dou în dou s ptă ă ă ă ă ă ămâni. Acum mi se pare exagerat. ― Avem doi ani de pierdut? ― Ştiu. Numai c mi-l imaginez pe Ender peste un an. Comă plet inutil, uzat,

pentru c a fost împins dincolo de limitele la care poate ajunge el, sau oriceă persoan în via .ă ţă

― Am introdus în calculator prioritatea absolut ca subiectul s r mân utilă ă ă ă la terminarea programului.

― Bun, atâta timp cât e util... ― Domnule colonel, dac v aminti i, dumneavoastr m-a i pus s preg tescă ă ţ ă ţ ă ă

asta, în ciuda obiec iilor mele.ţ ― Ştiu, ai dreptate. N-ar trebui s te împov rez cu mustr rile mele deă ă ă

conştiin . Totuşi, hot rârea mea de-a sacrifica nişte puşti pentru a salvaţă ă omenirea a început s se destrame. Amiralul s-a dus s discute cu Hegemonul.ă ă Serviciile de informa ii ruseşti sunt preocupate de faptul c unii cet eni activi înţ ă ăţ re ele au în eles deja cum ar trebui americanii s utilizeze FI ca s distrugţ ţ ă ă ă Tratatul Varşovia, imediat dup înfrângerea gândacilor.ă

― Mi se pare prematur. ― Mie mi se pare demen . Libertatea cuvântului este una, dar amestecul înţă

dispute na ionaliste e cu totul altceva şi, pentru asemenea indivizi cu vederiţ

79

înguste şi tendin e sinucigaşe, noi îl împingem pe Ender la limitele rezisten eiţ ţ umane.

― Cred c -l subestima i pe b iat.ă ţ ă ― M tem îns c subestimez şi prostia restului omenirii. Sună ă ă tem noi absolut

siguri c trebuie s câştig m acest r zboi?ă ă ă ă ― Domnule, cuvintele acestea sun a tr dare!ă ă ― Era un banc macabru. ― N-a fost deloc amuzant. Când e vorba de gândaci, nimic nu-i... ― Nimic nu-i amuzant. Ştiu.

Ender Wiggin st tea întins pe pat şi privea tavanul. De când deă venise comandant, nu dormise mai mult de cinci ore pe noapte. Îns luminile se stingeau la 22:00 şi nu seă mai aprindeau pân la 6:00. Uneori lucra la pupitru, chinuindu-şi ochii în lumina slab aă ă ecranului. De obicei îns , privea spre plafonul invizibil şi se gândea.ă

Ori profesorii fuseser totuşi în eleg tori cu el, ori era un comană ţ ă dant mai bun decât crezuse. Micul s u grup de veterani, lipsi i de orice glorie în fostele lor armate, seă ţ dezvoltase într-un nucleu de conduc tori capabili. De aceea, în locul celor patru plutoaneă obişnuite, el crease cinci, fiecare cu un şef şi un secund; to i veteranii aveau ranguri. Inţ -struc ia şi antrenamentele se desf şurau pe plutoane de câte patru oaţ ă meni. În felul sta,ă la o singur comand , armata lui putea executa zece manevre diferite şi simultane. Până ă ă atunci, nici o alt armat nu se fragă ă mentase într-atât, dar Ender nu inten ionase s repeteţ ă ceea ce se mai f cuse şi înainte. Majoritatea armatelor exersau manevre globale, straă tegii gândite anterior. Ender nu avea aşa ceva. El îşi antrena şefii de plutoane pentru ca s -şiă foloseasc în modul cel mai eficient micile lor unit i, ob inând succese locale. F r ajutor,ă ăţ ţ ă ă singuri, cu propriile lor idei. Dup prima s pt mân , Ender organiz simulacre de b t lii,ă ă ă ă ă ă ă confrunt ri reale în sala de antrenament, care îi epuizau pe to i. Ştia îns c dup maiă ţ ă ă ă pu in de o lun , solda ii lui aveau posibilitatea de-a alc tui cel mai bun grup din istoriaţ ă ţ ă şcolii.

Câte din acestea fuseser pl nuite de profesori? Ştiuser c -i dă ă ă ă ădeau b ie iă ţ necunoscu i, dar excelen i? Aduseser treizeci din ciclul înţ ţ ă tâi, mul i sub vârsta minim ,ţ ă tocmai pentru c ştiau c picii înv au rapid ? Sau aşa putea deveni orice grup similar, subă ă ăţ comanda cuiva care ştia ce voia s fac armata lui şi cum s-o înve e s fac ?ă ă ţ ă ă

Întrebarea îl tulbura, deoarece nu era sigur dac le înşela sau le împlinea aştept rile.ă ăSingura lui certitudine era c de-abia aştepta b t lia. Cele mai multe armate aveauă ă ă

nevoie de trei luni, pentru c trebuiau s memoreze zeci de manevre complicate. "Acumă ă suntem gata. B ga i-ne în lupt !"ă ţ ă

În întuneric, uşa se deschise. Ender ascult . Câ iva paşi uşori. Uşa se închise.ă ţCoborî din pat şi, în bezn , bâjbâi cei doi metri pân la uş . Acolo era un petic deă ă ă

hârtie. Bineîn eles, nu-l putea citi, îns ştia despre ce era vorba. "B t lia! Ce dr gu dinţ ă ă ă ă ţ partea lor. Eu îmi pun în gând o dorin şi ei mi-o îndeplinesc".ţă

Când se aprinser luminile, Ender era deja îmbr cat în costumul de lupt . Porniă ă ă imediat în fug pe coridor şi la 6:0l era în fa a doră ţ mitorului Dragonilor.

― La 7:00, avem b t lie cu Iepuriiă ă . Înc lzirea în gravita ie şi preă ţ g tirea. Dezbr careaă ă şi adunarea în sala de gimnastic . Lua i-v cosă ţ ă tumele de b t lie; plecă ă ăm direct acolo.

― Dar micul dejun? ― Nu vreau s -mi vomita i prin sal .ă ţ ă ― Putem face m car pipi înainte?ă ― Nu mai mult de un decalitru.

B ie ii râser . Cei care nu dormeau goi se dezbr car ; to i îşi luar costumele şi-lă ţ ă ă ă ţ ă urmar pe Ender alergând spre sala de gimnastică ă. Îi puse mai întâi s parcurg de două ă ă ori traseul cu obstacole, apoi îi împ r i în grupe care se schimbau succesiv la trambulin ,ă ţ ă saltea şi cal.

― Nu v extenua i; doar s v trezi i ca lumea.ă ţ ă ă ţNu trebuia s -şi fac griji pentru extenuare. Erau cu to ii în form , uşori şi agili şi înă ă ţ ă

primul rând a â a i, gândindu-se la b t lia ce avea s urmeze. Spontan, câ iva dintre eiţ ţ ţ ă ă ă ţ începur s lupte ă ă ― în loc de-a fi plictisitoare, înc lzirea devenise amuzantă ă. Încrederea

80

lor era încrederea suprem a celor care n-au fost niciodat într-o înfruntare şi cred c suntă ă ă preg ti i. "Ei bine, de ce s nu cread aşa? Sunt preg ti i! Şi eu."ă ţ ă ă ă ţ

La 6:40, ordon echipareaă . În acest timp vorbi cu şefii de plutoane şi cu secunzii lor. ― Iepurii sunt majoritatea veterani, dar Carn Carby a fost numit la comanda lor abia

acum cinci luni; n-am luptat niciodat cu ei conă duşi de Carby. Era un soldat destul de bun şi Iepurii s-au descurcat frumuşel în clasamente. M aştept îns s v d forma ii de lupt şiă ă ă ă ţ ă de asta nu-mi fac griji.

La 6:50, îi întinse pe to i pe saltele, obligându-i s se relaxeze. Apoi, la 6:56, seţ ă scular şi pornir într-o uşoar alergare spre sala de lupt . Din loc în loc, Ender s rea şiă ă ă ă ă atingea tavanul cu vârful degetelor. B ie ii îl imitau şi încercau s ating acelaşi punct.ă ţ ă ă Banda cu culorile lor ducea la stânga; Iepurii trecuser deja spre dreapta. La ora 6:58 a-ăjunser înaintea por ii.ă ţ

Plutoanele se aliniar în cinci coloane. A şi E erau preg tite s se propulseze în p r i,ă ă ă ă ţ folosind mânerele laterale. B şi D aveau s se prind de cele dou mânere din plafon,ă ă ă împingându-se în sus în sal . Plutonul C era preg tit ca, utilizând pragul uşii, s coboare.ă ă ă

Sus, jos, stânga, dreapta; Ender st tea în mijloc, între culoare, ca s nu le împiedice;ă ă şi le pozi iona.ţ

― Unde-i poarta inamicului? ― Jos, r spunser în cor, râzând. Şi în momentul acela ă ă sus deveni nord, jos deveni

sud, iar stânga şi dreapta deveniser est şi vest.ăZidul cenuşiu dinaintea lor disp ru şi putur vedea sala. Nu era un joc pe întuneric,ă ă

dar nici în lumin puternică ă ― l mpile erau la juă m tatea intensit ii, ca în amurgă ăţ . În dep rtare puteau distinge poarta Iepurilor; costumele lor luminoase deja ap reau. Enderă ă încerc un moă ment de satisfac ie. Din cauza greşitei ei utiliz ri de c tre Bonzo, to iţ ă ă ţ înv aser o stratagem incorect . N v leau imediat prin poart stabiăţ ă ă ă ă ă ă lind dinainte forma iile ce urmau s fie folosite în untru.ţ ă ă

Comandan ii n-aveau timp s gândeasc . Ei, bine, Ender nu voia s se pripeasc ;ţ ă ă ă ă avea s ias mai târziu, bizuindu-se pe abilitatea solă ă da ilor s i de a lupta cu picioareleţ ă înghe ate.ţ

Privi atent configura ia s lii; grila familiar a majorit ii jocurilor de la început,ţ ă ă ăţ asem n toare gr tarelor de lemn din parcurile copiilor, cu şapte sau opt stele risipite prină ă ă ea. Erau destule şi în pozi ii suficient de înaintate, încât s merite s fie ocupate.ţ ă ă

― R spândi i-v spre stelele cele mai apropiate, comand Ender. C încearc să ţ ă ă ă ă lunece de-a lungul peretelui. Dac reuşeşte, îl urmeaz A şi E. Dac nu, o s hot r scă ă ă ă ă ă atunci. O s fiu cu D. Porni i!ă ţ

To i solda ii cunoşteau obiectivul, dar deciziile tactice apar ineau exclusiv şefilor deţ ţ ţ plutoane. Deşi întârziaser pentru a asculta instrucă iunile lui Ender, ieşir cu numai zeceţ ă secunde în urma inamicului. Iepurii f ceau deja nişte manevre complicate în cap tul lor deă ă sal . Ender ştia din experien c acesta era momentul optim când se putea asigura c elă ţă ă ă şi plutonul lui ocupau pozi ia corect din forma ie. Acum îns , împreun cu to i solda ii s iţ ă ţ ă ă ţ ţ ă se gândea numai la modalit i de-a ocupa stelele şi col urile s lii, pentru ca apoi săţ ţ ă ă fragmenteze forma iunea adţ vers în grupuri care habar n-aveau ce s fac . Deşi n-aveauă ă ă nici patru s pt mâni de antrenament laolalt , felul în care luptau deja p rea sină ă ă ă gurul mod inteligent, singurul posibil. Ender fu aproape surprins c Ieă purii nu ştiuser cât deă anacronic era tactica lor.ă

Plutonul C lunec de-a lungul unui perete, cu genunchii îndoi i spre inamic. Tomă ţ Nebunu', şeful plutonului, le ordonase b ie ilor s i s -şi înghe e singuri picioarele. Era oă ţ ă ă ţ idee destul de bun în lumina aceea slab , deoarece costumele luminoase se întunecau înă ă por iunile înghe ate. Le f cea mai pu in vizibile. Ender avea s -l felicite pentru asta.ţ ţ ă ţ ă

Iepurii izbutir s le resping atacul, dar abia dup ce Tom Neă ă ă ă bunu' şi solda ii s iţ ă înghe aser vreo duzin de inamici înainte de-a se retrage la ad postul unei stele. Eraţ ă ă ă îns situat înapoia forma iei Ieă ă ţ purilor, ceea ce însemna c aveau s fie uşor vâna i.ă ă ţ

Comandantul plutonului D era Han Tzu, poreclit Sup Fierbinte. Ap ru lunecândă ă rapid pe muchia stelei unde se afla Ender.

― Ce zici s ricoş m din peretele nord şi s venim peste ei?ă ă ă ― F -o, încuviin Ender. Eu îl iau pe B în sud, s le cad în spate. Apoi r cni: A şi E,ă ţă ă ă

lent pe pere i!ţ

81

Se împinse de-a lungul stelei, se propuls cu picioarele în muchia ei şi se lans c treă ă ă peretele de deasupra, de unde ricoş c tre steaua plutonului B. Peste o clip îi conduceaă ă ă în jos, spre peretele sud. Ricoşar perfect cu to ii şi ajunser înapoia celor dou steleă ţ ă ă ap rate de solda ii lui Carn Carby. Cucerirea lor a fost mai mult o joac ; Iepurii erauă ţ ă copleşi i. Acum r maser de distrus numai câteva grupuri mici. Ender diviz plutoanele înţ ă ă ă jum t i, ca s inspecteze col urile dup inamici neatinşi, sau par ial scoşi din luptă ăţ ă ţ ă ţ ă. În trei minute, şefii de plutoane raportar sala curat . Doar unul din b ie ii lui Ender eraă ă ă ţ complet înghe atţ ― unul dintre solda ii plutonului C care dusese greul ţ atacului ― şi numai cinci erau scoşi din lupt . Cei mai mul i erau atinşi, îns doar în picioare, iară ţ ă majoritatea se împuşcaser singuri. Pe ansamblu, ieşise chiar mai bine decât se aşteptaseă Ender.

Îi puse pe şefii de plutoane s deschid poarta inamic ă ă ă patru c― şti la col uri, iară ţ Tom Nebunu' trecu prin mijloc.

De obicei, comandan ii îi foloseau pe cei r maşi disponibili. Enţ ă der ar fi putut alege practic pe oricine. O b t lie bun !ă ă ă

Luminile se aprinser complet şi însuşi maiorul Anderson ap ru prin poartaă ă profesorilor, din peretele sudic. Era foarte solemn, când îi întinse lui Ender cârligul profesoral, acordat în mod ritual înving toă rului. B iatul îşi dezghe propriii solda i, şi-iă ţă ţ alinie în plutoane înainte de a-i dezghe a pe inamici. Dorea ca atunci când Carby şi Iepuriiţ îşi vor redobândi controlul corpurilor, s vad imaginea perfect a unei armate. "N-auă ă ă decât s ne înjure şi s r spândeasc minciuni despre noi, dar nu vor uita c i-am distrusă ă ă ă ă şi, indiferent ce vor spune ei, al i solda i şi al i comandan i le vor citi adev rul în ochi;ţ ţ ţ ţ ă acolo ne vor vedea perfect alinia i, victorioşi şi aproape neatinşi în prima noastr bţ ă ăt lie.ă Dragonii nu vor r mâne prea mult în umbr ."ă ă

Dup ce fu dezghe at, Carn Carby se apropie de Ender. Avea doiă ţ sprezece ani şi fusese avansat comandant în ultimul s u an de şcoal . De aceea nu era trufaş, precum ceiă ă promova i la unsprezece ani. "O s -mi amintesc asta", se gândi Ender, "când voi fi învins.ţ ă S -mi p să ă trez demnitatea şi s -mi respect inamicul arunci când se cuvine, pentru că ă înfrângerea nu-i dizgra ie. Şi sper c nu va trebui s-o fac prea des."ţ ă

Anderson comand pe loc repaus Dragonilor, dup ce Armata Ieă ă purilor p r sise sala.ă ă Dup aceea, Ender îşi conduse b ie ii prin poarta inamicilor. Lumina de pe pragul inferioră ă ţ al uşii le reaminti unde era "jos" în gravita ie. Cu to ii aterizar lin în picioare. Se aliniarţ ţ ă ă pe coridor.

― Este 7:l5, spuse Ender, ceea ce înseamn c ave i cincisprezece minute pentruă ă ţ micul dejun, apoi ne întâlnim la antrenamentul de diminea .ţă

Îi putea auzi rostind în gând: "Haide, am învins, las -ne s s ră ă ă b torim."ă"Bine", încuviin Ender, "ave i dreptulţă ţ ".

― Ave i permisiunea comandantului, continu el, s v bate i cu mâncare în timpulţ ă ă ă ţ mesei.

Ei râser , apoi ova ionar , iar Ender le ordon s rup rândurile, trimi ându-i laă ţ ă ă ă ă ţ dormitor. Îi opri pe şefii de plutoane şi le spuse c ană trenamentul urma s înceap la 7:45ă ă şi avea s se termine mai devreme, pentru ca b ie ii s poat face duş. O jum tate de oră ă ţ ă ă ă ă pentru micul dejun, dar f r duş dup o b t lieă ă ă ă ă ― tot nu era mare lucru, îns p reaă ă grozav fa de cele cincisprezece minute ini iale. Iar Ender prefera ca anun areaţă ţ ţ suplimentului de un sfert de or s fie f cut de şefii de pluă ă ă ă toane. "Solda ii s înve e cţ ă ţ ă bun tatea vine de la şefii de plutoane, iar duritatea de la comandantă ― în felul acesta, se vor uni şi mai strâns în nodurile mici ale acestei es turţ ă i care e armata."

El nu se duse în sala de mese. Nu-i era foame. F cu duş şi puse costumul de lupt înă ă cur tor, ca s fie gata pân termina. Se s puni de dou ori; şi l s apa s -i curg multăţă ă ă ă ă ă ă ă ă peste corp. Oricum avea s fie reciclat . "Ast zi s bea to i din transpira ia mea." Îiă ă ă ă ţ ţ d duser o armat neantrenat , dar învinsese şi nu oricum. Avusese doar şase înghe a iă ă ă ă ţ ţ şi scoşi din lupt . "S vedem cât timp vor continua ceilal i comandan i s se foloseasc deă ă ţ ţ ă ă forma ii, acum când au v zut ce se poate ob ine cu o strategie flexibil ."ţ ă ţ ă

Plutea în mijlocul s lii de antrenament, când solda ii lui începur s apar .ă ţ ă ă ă Bineîn eles, nimeni nu i se adres . Ştiau c el avea s le vorţ ă ă ă beasc .ă

Dup ce venir to i, Ender se apropie de ei şi-i privi pe rând.ă ă ţ ― A fost un început bun, spuse el şi to i se puser pe r cnit şi chiar începur sţ ă ă ă ă

82

scandeze: "Dra-gon! Dra-gon!", dar îi opri imediat. Dragonii s-au descurcat bine cu Iepurii, îns inamicul nu va fi întotdeauna aşa de slab. Atacul plutonului C a fost atât de lent, încâtă orice armat mai bun v-ar fi lovit din flancuri înainte de-a ocupa o pozi ie ca lumea.ă ă ţ Trebuia s v fi împ r it şi s fi înaintat din dou direc ii, ca s ave i un flanc protejat. A şiă ă ă ţ ă ă ţ ă ţ E, a i ochit prost. Rezultatele indic media de o lovitur la doi solda i. Asta înseamn cţ ă ă ţ ă ă cele mai multe lovituri au fost reuşite de solda ii sta ionari, din apropiere. Nu putemţ ţ continua aşa ― un inamic competent distruge un grup de asalt care nu are o acoperire bun din partea solda ilor afla i la distan . Vreau ca toate plutoanele s exerseze tirul deă ţ ţ ţă ă la distan pe inte fixe şi mobile. Pe rând, jumţă ţ ăt ile de plutoane vor deveni inte. O săţ ţ ă dezghe costumele lovite la fiecare trei minute. Executarea!ţ

― Vom avea şi stele? întreb Sup Fierbinte. S avem pe ce ne sprijini bra ul?ă ă ă ţ ― Nu vreau s v sprijini i bra ul cu pistol. Dac v tremur mâna, înghe a i-vă ă ţ ţ ă ă ă ţ ţ ă

cotul! Acum, da i-i drumul!ţŞefii de plutoane organizar totul rapid şi Ender trecu de la un grup la altul, oferindă

sugestii şi ajutând b ie ii care aveau probleme. Solda ii ştiau de acum c el putea fi dur înă ţ ţ ă felul cum discuta cu grupurile, îns când lucra cu un individ, era întotdeauna r bd tor,ă ă ă explicând de câte ori era necesar, f când cu blânde e observa ii, ascultând întreb ri,ă ţ ţ ă probleme şi explica iiţ . Îns nu râdea niciodat când încercau s glumeasc cu el şi înă ă ă ă curând încetar s-o mai fac . Era comandant în fiecare moment când lucrau laolalt . Nuă ă ă trebuia s le-o reaminteasc niciodat ; pur şi simplu, ă ă ă era.

Muncir toat ziua, cu gustul victoriei înc proasp t şi ova ionar din nou când li seă ă ă ă ţ ă d du liber cu o jum tate de or mai devreme pentru prânz. Ender r mase cu şefii deă ă ă ă plutoane pân la ora mesei; discutar despre tacticile pe care le utilizaser şi evaluară ă ă ă comportarea fiec rui soldat. Dup aceea merse în odaia lui şi se schimb în uniform .ă ă ă ă Avea s intre în popota comandan ilor cu o întârziere de vreo zece minute. Exact câtă ţ dorise. Deoarece era prima lui victorie, nu ştia cum ar ta poă pota şi n-avea habar ce trebuia s fac un comandant nou, totuşi voia s intre ultimul, când se afişaser dejaă ă ă ă rezultatele b t liilor de dimiă ă nea . Acum Armata Dragon n-avea s mai fie un numeţă ă obscur.

Nimeni nu-i remarc apari iaă ţ . Îns dup ce câ iva observar cât de mic era şi-i z riră ă ţ ă ă ă dragonii de pe mâneci, îl privir de-a dreptul cuă rioşi, iar atunci când îşi lu tava cuă mâncare şi se aşez la o mas , în sal se f cu linişte. Ender începu s m nânce, meticulosă ă ă ă ă ă şi concentrat, prefacându-se c nu observ c era centrul aten iei. Treptat, conversa ia şiă ă ă ţ ţ zgomotele din jur reîncepur şi se putu relaxa îndeajuns ca s priă ă veasc prin sal .ă ă

Un întreg perete era acoperit cu un panou de afişaj. Solda ii cuţ noşteau palmaresul general al unei armate pe ultimii doi ani; aici îns clasamentele se f ceau pentru fiecareă ă comandant în parte. Un nou comandant nu putea moşteni punctajul ob inut deţ predecesorul lui ― era clasificat numai dup propriile reuşite.ă

Ender avea punctajul cel mai bun. Doar victorii, nici o înfrângere, bineîn eles, dar şiţ în celelalte categorii se detaşase clar. Media solda ilor proprii scoşi din lupt , mediaţ ă inamicilor scoşi din lupt , media timpului de ob inere a victoriei ă ţ ― în toate clasamentele era pe primul loc.

Aproape terminase de mâncat, când cineva veni din spate şi-l atinse pe um r.ă ― Pot s iau loc? Ender nu trebui s întoarc privirea ca s ştie c era Blândul Dink.ă ă ă ă ă ― Bun , Dink, spuse el. Aşaz -te.ă ă ― B ftosu' naibii de b şinos, chicoti Dink. To i ne chinuim s ne d m seama dacă ă ţ ă ă ă

rezultatele alea sunt un miracol, sau o eroare. ― Un obicei, zise Ender. ― O victorie nu înseamn un obicei, replic Dink. Nu fi trufaş. Când eşti nou, te pună ă

s lup i cu comandan i slabi.ă ţ ţ ― Carn Carby nu-i tocmai coada.

Era adev rat. Carby era pe la jum tatea clasamentului.ă ă ― E un tip bun, coment Dink, inând cont c de-abia a început. E promi tor. Tu nuă ţ ă ţă

eşti promi tor. Tu eşti amenin tor.ţă ţă ― Pe cine amenin ? V dau mai pu in mâncare dac înving eu? Mi se pare c tu mi-ţ ă ţ ă ă ă

ai zis c nu-i decât un joc stupid şi c nimic nu conteaz .ă ă ăLui Dink nu-i pl cu s i se r spund cu propriile sale cuvinte; nu în condi iile acelea.ă ă ă ă ţ

83

― Tu m-ai adus s joc cu ei. Dar cu tine nu m joc, Ender. ă ă Pe mine n-o s m ba i.ă ă ţ ― Probabil c nu.ă ― Eu te-am înv at.ăţ ― Tot ce ştiu, spuse Ender. Acum cânt dup ureche.ă ― Felicit ri!ă ― E bine s ştiu c am un prieten aiciă ă . Îns nu mai era sigur c Dink îi r m seseă ă ă ă

prieten. Tot aşa gândea şi Dink. Dup câteva fraze banale, se ridic de la masa lui.ă ăTerminând de mâncat, Ender privi în jur. Câ iva comandan i diţ ţ scutau în grupule eţ . Îl

v zu pe Bonzo, care acum era unul dintre cei mai vârstnici. Rose N sosu' absolvise. Petraă ă era cu un grup într-un col îndep rtat şi nu-i arunca nici o privire. Deoarece to i îl priveauţ ă ţ pe furiş în r stimpuri, inclusiv cei din grupul Petrei, Ender fu sigur c ea îl evita în modă ă inten ionat. "Asta-i problema când învingi chiar de la început", se gândi. "Î i pierziţ ţ prietenii. O s -i las câteva s pt mâni s se obişă ă ă ă nuiasc . Pân la urm toarea mea b t lie,ă ă ă ă ă lucrurile se vor potoli."

Carn Carby veni s -l felicite înainte de sfârşitul mesei. Era din nou un gest amabil şi,ă spre deosebire de Dink, Carby nu p rea viclean.ă

― În clipa de fa sunt în dizgra ie, recunoscu el deschis. Nimeni nu m crede cândţă ţ ă le spun c ai f cut chestii care nu s-au mai v zut pân acum. Aşa c sper s ba iă ă ă ă ă ă ţ urm toarea armat de s -i mearg fulgii. Ca s -mi faci o favoare.ă ă ă ă ă

― Ca favoare, da, încuviin Enderţă . Î i mul umesc c stai de vorb cu mine.ţ ţ ă ă ― Cred c se comport urât cu tine. De obicei, noii comandan i sunt aplauda i cândă ă ţ ţ

intr prima dat în popotă ă ă. Îns , tot de obicei, un nou comandant a încasat câteva b t iă ă ă pân s ajung aici. Eu am fă ă ă ăcut-o acum o lun . Dac cineva merit s fie aplaudat, acelaă ă ă ă eşti tu. Dar asta-i via a. M tur podeaua cu ei!ţ ă ă

― O s încerc.ăCarn Corby plec şi, mental, Ender îl ad ug pe lista lui secret de persoane careă ă ă ă

erau şi fiin e omeneşti.ţÎn noaptea aceea, Ender dormi mai bine ca de obicei. Ba chiar dormi atât de bine,

încât se trezi abia dup ce se aprinser luminile. Se deştept sim indu-se perfect, f cu oă ă ă ţ ă alergare uşoar pân la duş şi nu observ biletul de pe podea decât când se întoarse şiă ă ă începuse s -şi îmbrace uniformaă . Îl z ri numai pentru c hârtia fluturase în curentul de aeră ă produs de mişc rile lui. Ridic biletul şi citi:ă ă

PETRA ARKANIAN, ARMATA PHOENIX, 7:00

Era vechea lui armat , cea pe care o p r sise acum mai pu in de o lun şi îiă ă ă ţ ă cunoştea forma iile pe dinafar . Par ial datorit influen ei sale, era cea mai flexibilţ ă ţ ă ţ ă armat , r spunzând destul de rapid în fa a unor situa ii noi. Ei aveau s fie cei maiă ă ţ ţ ă capabili s se adapteze atacului fluid, lipsit de şabloane al lui Ender. Profesorii erau decişiă s -i fac via a palpitant .ă ă ţ ă

Ora 7:00 scria pe bilet şi era deja 6:30. Probabil c unii b ie i poră ă ţ niser deja spreă sala de mese. Ender azvârli uniforma, înha costumul şi într-un minut se afla în pragulţă dormitorului Dragonilor.

― Domnilor, rosti el, sper c a i înv at ceva ieri, deoarece ast zi o facem iar şi.ă ţ ăţ ă ăAbia dup câteva clipe, b ie ii îşi d dur seama c se referea la o b t lie, nu laă ă ţ ă ă ă ă ă

antrenamente. Trebuie s fie o greşeal , spuser ei. Niă ă ă meni, niciodat , n-a avut două ă b t lii dou zile la rând.ă ă ă

Ender întinse biletul lui Molo Musca, şeful plutonului A, care r că ni imediat: "Costumele de lupt !" şi începur s -şi schimbe eă ă ă chipamentul.

― De ce nu ne-ai anun at mai devreme? întreb Sup Fierbinte. B iatul îi puneaţ ă ă ă întreb ri pe care nimeni altul nu îndr znea s le rosă ă ă teasc .ă

― M-am gândit c ave i nevoie de un duş, r spunse Ender. Ieri, Iepurii au pretins că ţ ă ă i-am b tut, numai pentru c i-a dat gata mirosul.ă ă

Solda ii care-l auzir chicotir .ţ ă ă ― N-a i g sit biletul pân nu v-a i întors de la baie, aşa-i?ţ ă ă ţ

Ender se uit s vad cine vorbise. Era Bean, deja îmbr cat în cosă ă ă ă tumul de lupt ,ă privindu-i insolent. "A sosit momentul s - i pl teşti veă ţ ă chile umilin e, Bean?"ţ

84

― Bineîn eles, pufni dispre uitor Ender. Nu-s atât de aproape de podea ca tine.ţ ţAlte râsete. Bean se înroşi de mânie.

― E clar c nu ne putem bizui pe vechiul regulament, continu Enă ă der. Aşa c ar fiă bine s v aştepta i la b t lii oricând. Şi frecvent. Nu pot spune c m -ncânt modul cumă ă ţ ă ă ă ă ă ne freac , dar un lucru tot îmi placeă ― c am o armat care poate face fa !ă ă ţă

Dup aceea, dac le-ar fi cerut s -l urmeze pe lun f r costume spa iale, nici unulă ă ă ă ă ă ţ n-ar fi stat pe gânduri.

Petra nu era Carn Carby; avea o tactic mult mai flexibil şi r să ă ă pundea prompt atacurilor iu i, imprevizibile ale Dragonilor. Drept urţ mare, la încheierea b t liei, Enderă ă avea trei b ie i înghe a i şi nou scoşi din lupt . Petra nu fu amabil nici la sfârşit, când îiă ţ ţ ţ ă ă ă întinse mâna. Fulgerele din ochii ei p reau c spun: "Am fost prieteni şi m umileşti înă ă ă halul sta?"ă

Ender se pref cu c nu-i observ mânia. Dup alte câteva b t lii, fata avea s -şi deaă ă ă ă ă ă ă seama c marcase în dreptul lui mai multe lovituri decât avea s-o mai fac vreodată ă ă cineva. Iar Ender continua s înve e de la eaă ţ . În antrenamentele de azi, urma s -şi înve eă ţ şefii de plutoane cum s contracareze capcanele Petreiă . În curând aveau s redevin prieă ă -teni. Spera.

***

La sfârşitul s pt mânii, Armata Dragon luptase şapte b t lii în şapte zile. Scorul eraă ă ă ă 7 victorii şi 0 înfrângeri. Ender nu înregistrase niciodat mai multe pierderi ca în b t lia cuă ă ă Armata Phoenix, iar în dou b t lii nu avusese nici m car un singur soldat înghe at sauă ă ă ă ţ scos din lupt . Acum nimeni nu mai credea c ajunsese în fruntea clasaă ă mentelor printr-un noroc. Învinsese armate din cele mai bune la diferen e incredibile. Ceilal i comandan i nu-ţ ţ ţl mai puteau ignora. Câ iva se aşezau mereu la masa lui, încercând s afle cum îşiţ ă învinsese ultimii adversari. Ender le spunea absolut totul, încrez tor c pu ini dintre eiă ă ţ aveau s ştie cum s -şi instruiasc solda ii şi şefii de plutoane ca s imite ceea ce f ceauă ă ă ţ ă ă b ie ii luiă ţ . În timp ce Ender discuta cu aceştia, grupuri mult mai largi se strângeau în jurul învinşilor s i, str duindu-se s descopere cum putea fi înfrânt.ă ă ă

Erau şi mul i care-l urauţ . Îl urau pentru c era mai mic, era scliă pitor şi pentru că victoriile lor p reau acum chinuite şi lipsite de imă portan . Ender le-o citi mai întâi peţă chipuri, trecând pe lâng ei pe coridoare; apoi observ c unii b ie i se mutau la altă ă ă ă ţ ă mas dac el se aşeza la masa vecin ; apoi coate, înghiontindu-l accidental în sala deă ă ă jocuri, picioare care se împiedicau printre ale lui la intrarea şi ieşirea din sala de gimnastic , scuip turi şi ghemotoace de hârtie ud lovindu-l în spate, când alerga peă ă ă coridoare. Nu-l puteau învinge în sala de lupt şi o ştiauă ― de aceea îl atacau acolo unde nu mai era un uriaş, ci un b ie el. Ender îi dispre uia, îns în adâncul inimii, atât de adâncă ţ ţ ă încât n-o ştia nici el, se temea de ei. Erau exact genul de r ut i pe care le folosiseă ăţ întotdeauna Peter, şi Ender începuse s se simt prea mult ca acas .ă ă ă

Totuşi erau nepl ceri minore şi Ender se autoconvinse s le acă ă cepte drept o formă de apreciere. Deja, celelalte armate începuser s imite Dragonii. Acum, majoritateaă ă solda ilor atacau cu genunchii strânşi sub ei, forma iunile nu mai erau rigide şi tot maiţ ţ mul i comanţ dan i trimiteau plutoane în ac iuni de înv luire de-a lungul pere ilor. Nimeniţ ţ ă ţ nu sesizase înc organizarea în cinci plutoane a Dragonilor ă ceea ce-i oferea lui Ender― uşorul avantaj ca, atunci când adversarul se aştepta la ac iunile a patra unit i, s -l poatţ ăţ ă ă surprinde cu a cincea.

Îşi înv b ie ii tot ce ştia despre tacticile din imponderabilitate. De unde îns săţă ă ţ ă ă înve e ţ el lucruri noi?

Începu s frecventeze sala video, plin cu înregistr ri despre Mazer Rackham şi al iă ă ă ţ comandan i ai for elor p mântene din timpul Priţ ţ ă mei şi celei de-a Doua Invazii. Ender înceta instruc ia general cu o or mai devreme şi-i l sa pe şefii de plutoane s -şi conducţ ă ă ă ă ă propriile lor antrenamente; de obicei, organizau lupte între ei. El r mânea doar câtevaă minute, apoi pleca s vizioneze vechile b t lii.ă ă ă

Majoritatea filmelor erau inutile. Muzic solemn , prim-planuri de comandan i şiă ă ţ solda i decora i, imagini neclare de lupt tori ocupând baze ale gândacilor. Totuşi, ici-colo,ţ ţ ă g si secven e utile: nave, ca nişte puncte luminoase manevrând în bezna spa iului, sau şiă ţ ţ

85

mai bine, display-urile tactice ale navelor, prezentând întreaga b t lie. Pe video era greuă ă s distingi toate cele trei dimensiuni, iar adesea scenele erau scurte şi lipsite de explica ii.ă ţ Dar Ender începu s vad cât de bine utilizau gândacii traiectorii de zbor aparent aleatorii,ă ă pentru a crea confuzie şi cum se foloseau de retragerile false, ca s atrag navele FI înă ă capcane. Unele b t lii fuseser decupate într-o mul ime de scene, risipite prin mai multeă ă ă ţ filme; vizionându-le secven ial, b iatul izbuti s reconstituie b t lii întregi. Observ acumţ ă ă ă ă ă am nunte pe care comentatorii oficiali nu le men ionau niciodat . Ei încercau permanentă ţ ă s trezeasc mândrie fa de realiz rile oamenilor şi ur fa de gândaci, îns Ender se înă ă ţă ă ă ţă ă -treba cum reuşise omenirea s înving . Navele p mântene erau lente; flotele r spundeauă ă ă ă teribil de încet înaintea unor situa ii noi, în vreme ce gândacii p reau c ac ioneaz înţ ă ă ţ ă unitate perfect , adaptându-se ină stantaneu oric rei tactici.ă

Desigur, în Prima Invazie navele terestre fuseser absolut inadecă vate unor înfrunt riă rapide, totuşi nici cele ale gândacilor nu p reau mai bune; de abia în a Doua Invazie,ă navele şi armele devenir iu i şi neiert toare.ă ţ ă

Aşa încât, Ender înv strategia de la gândaci, nu de la oameni. Se sim ea ruşinat şiăţă ţ în acelaşi timp tem tor s înve e de la ei, deoarece erau inamicii cei mai teribili ucigaşi şiă ă ţ vrednici de tot dispre ul. Dar în acelaşi timp erau foarte buni în ceea ce f ceau. Pân la unţ ă ă punct... Se p rea c întotdeauna urmeaz o singur strategie fundamental : s adune câtă ă ă ă ă ă mai multe nave în punctul cheie al înfrunt rii.ă

Niciodat nu f ceau nimic surprinz tor, nimic care s par scliă ă ă ă ă pirea sau imbecilitatea unui ofi er subordonat.ţ

Disciplina p rea foarte strict .ă ăÎn plus, exista o ciud enie. Se vorbea mult despre Mazer Rackham, îns nu putuseăţ ă

g si decât extrem de pu ine imagini ale b t liei sale. Câteva scene de la începutul ei, cuă ţ ă ă forma iunea micu a lui Rackham p rând jalnic pe lâng imensa putere a inamicilor.ţ ţă ă ă ă Gândacii înfrânseser deja principala flot p mântean , în afara sistemului planeă ă ă ă tar, în norul de comete, distrugând primele nave şi ridiculizând încerc rile strategice aleă oamenilor; filmul acela era proiectat deseori pentru a trezi, iar şi şi iar şi, teroarea şiă ă groaza stârnite de victoria duşmanilor.

Dup aceea, întâlniser navele lui Mazer Rackham în vecin tatea lui Saturn, şiă ă ă atunci....

Doar un cadru, filmat din cruciş torul lui Rackham, cu o nav inamic explodând.ă ă ă Nimic mai mult. Multe imagini cu solda i p trunţ ă zând în navele gândacilor. Filme întregi cu cadavrele gândacilor din untru. Dar nici o scen de lupt direct , în afara celor din Primaă ă ă ă Invazie. Ender se sim ea frustrat de cenzurarea atât de evident . Elevii din Şcoala deţ ă Lupt puteau înv a multe de la Rackham, îns toate am nuntele victoriei sale lipseau.ă ăţ ă ă Tendin a aceasta spre t inuire nu era de mare ajutor solda ilor care trebuiau s repeteţ ă ţ ă succesul lui Rackham.

Bineîn eles, imediat ce se auzi c Ender Wiggin privea la nesfârşit filmele din timpulţ ă r zboiului, sala video începu s se aglomereze. Maă ă joritatea celor care veneau erau comandan i şi urm reau aceleaşi imaţ ă gini pe care le solicita el, pref cându-se că ă în elegeau de ce le examina şi ce înv a din ele. Ender nu explica nimic, niciodat . Chiar şiţ ăţ ă atunci când rulase şapte scene ale aceleiaşi b t lii, îns luate din filme diferite, un singură ă ă b iat întrebase într-o doar :ă ă

― Unele sunt din aceeaşi lupt ?ăEnder se mul umise s ridice din umeri, aparent nep s torţ ă ă ă . În ultimul antrenament

al celei de-a şaptea zile, la numai câteva ore dup ce Dragonii câştigaser a şapteaă ă b t lie, maiorul Anderson intr în sala videoă ă ă . Întinse o foaie de hârtie unuia dintre comandan ii de acolo, apoi i se adres lui Ender:ţ ă

― Colonelul Graff te aşteapt la el imediat.ăEnder se scul şi-l urm pe Anderson prin coridoare. Maiorul desă ă chidea uşile ce

opreau accesul elevilor în sectorul ofi erilor; în cele din urm ajunser în camera undeţ ă ă Graff st tea într-un scaun pivotant. Până tecele s u se rev rsa acum peste ambele bra e aleă ă ţ scaunului, chiar când inea spatele drept. Ender îşi r scoli amintirile. Graff nu i se p ruseţ ă ă prea gras când îl întâlnise prima dat , cu patru ani în urm . Timpul şi tensiunea nervoasă ă ă nu-l cru au pe directorul Şcolii de Lupt .ţ ă

― Au trecut şapte zile de la prima ta b t lie, Endeă ă r, rosti Graff.

86

B iatul nu r spunse.ă ă ― Şi ai câştigat şapte b t lii, câte una pe zi.ă ă

Ender încuviin din cap.ţă ― Iar scorurile sunt neobişnuit de mari.

Ender clipi. ― Care anume crezi c sunt atributele remarcabilului t u succes?ă ă ― Mi-a i dat o armat careţ ă face orice îmi pot imagina. ― Şi ce anume i-ai imaginat?ţ ― Ne orient m cu "josul" spre poarta duşman şi folosim pulpele drept paveze.ă ă

Evit m forma iunile şi ne p str m mobilitatea. M ajut şi faptul c am cinci plutoane deă ţ ă ă ă ă ă opt, în loc de patru de zece. În plus, adversarii n-au g sit înc solu ii eficiente ca s neă ă ţ ă contracareze nout ile, de aceea îi batem cu aceleaşi vicleşuguri. Asta nu va mai ineăţ ţ mult.

― Deci nu te aştep i s continui cu victoriile.ţ ă ― Nu cu aceleaşi trucuri.

Graff încuviin .ţă ― Ia loc, Ender.

Ender şi Anderson se aşezar în acelaşi timp. Graff privi spre maior şi acesta vorbi:ă ― În ce condi ie se g seşte armata ta, luptând aşa des?ţ ă ― Acum to i sunt veterani.ţ ― Dar cum se simt? Obosi i?ţ ― Dac sunt obosi i, n-o vor admite.ă ţ ― Îşi p streaz agerimea şi reflexele?ă ă ― Voi sunte i cei cu jocurile pe calculator care testeaz min ile oaţ ă ţ menilor. Voi ar

trebui s -mi spune i.ă ţ ― Ştim ceea ce ştim. Dorim îns s ştim ce ştii ă ă tu. ― Sunt solda i foarte buni, domnule maior. Sunt convins c au şi ei limite, dar încţ ă ă

nu le-am atins. Unii dintre cei noi se descurc mai greu, deoarece nu cunoşteau uneleă tehnici fundamentale, dar se străduiesc din r sputeri şi progreseaz . Ce vre i s spun: că ă ţ ă ă au nevoie de odihn ? Bineîn eles c au! Le trebuie vreo dou s pt mâni de pauz . Lec iileă ţ ă ă ă ă ă ţ au fost abandonate, nimeni dintre noi nu mai ia note bune. Dar asta o şti i şi se pare c nuţ ă v pas , aşa c de ce mi-ar p sa mie?ă ă ă ă

Graff şi Anderson schimbar priviri.ă ― Ender, de ce studiezi filmele r zboaielor cu gândaciă i? ― Ca s înv strategie, bineîn eles.ă ăţ ţ ― Filmele acelea au fost realizate în scop de propagand . Toate scenele privindă

strategia noastr au fost scoase.ă ― Ştiu.

Cei doi b rba i se privir din nou. Colonelul începu s bat daă ţ ă ă ă rabana cu degetele pe mas .ă

― Nu mai joci jocul cu ara-din-poveşti, rosti el.ŢEnder nu r spunse.ă

― De ce nu-l mai joci? ― Pentru c am câştigat.ă ― În jocul acela niciodat nu câştigi ă totul. Întotdeauna mai exist ceva.ă ― Eu am câştigat totul. ― Ender, noi dorim s te ajut m s fii cât mai fericit posibil, dar dac tu...ă ă ă ă ― Dori i s face i din mine cel mai bun soldat posibil. Uita i-v la rezultate.ţ ă ţ ţ ă

Compara i-le cu cele mai bune rezultate de pân acum. Deocamdat face i o treabţ ă ă ţ ă excelent cu mine. Felicit ri! Totuşi, când m ve i pune s lupt împotriva unei armateă ă ă ţ ă bune?

Col urile buzelor lui Graff se ridicar , şi b rbatul se zgudui de un râs în buşit.ţ ă ă ăAnderson îi întinse lui Ender o bucat de hârtie.ă

― Acum, rosti el.

BONZO MADRID, ARMATA SALAMANDR , l2:00Ă

87

― Asta înseamn peste zece minute, spuse Ender. Armata mea îşi face duşul deă dup antrenament.ă

Graff surâse. ― Atunci ar fi cazul s te gr beşti, b iete!ă ă ă

***

Ajunse la dormitorul armatei sale dup cinci minute. Majoritatea se îmbr cau după ă ă duş; unii plecaser deja la sala de jocuri sau la sala video, în aşteptarea mesei. Trimiseă trei b ie i s -i adune pe to i şi-i puse s se echipeze cât mai rapid.ă ţ ă ţ ă

― N-avem timp, începu Ender. Pe Bonzo l-au anun at acum douţ ăzeci de minute şi, pân ajungem la poart , ei vor fi în untru de cel pu in cinci minute.ă ă ă ţ

B ie ii erau furioşi şi protestau vehement în limbajul pe care evitau s -l foloseasc înă ţ ă ă prezen a comandantului. "Ce dracu' ne fac? Au înnebunit, sau ce?"ţ

― Nu v mai bate i capul cu motivul; o s-avem timp s ne gândim la noapte despreă ţ ă asta. Sunte i obosi i?ţ ţ

― Am tras tare de tot la antrenamente, r spunse Molo Musca. Plus cafteala deă diminea , cu Nev stuicile.ţă ă

― Nimeni n-a avut dou b t lii într-o zi! zise Tom Nebunu'.ă ă ă ― Şi nimeni nu i-a b tut înc pe Dragorii, replic Ender pe acelaşi ton. sta s fieă ă ă Ă ă

marele moment al înfrângerii?Întrebarea lui fu r spunsul la toate lament rile. Mai întâi s câşă ă ă tig m şi dup aceeaă ă

punem şi întreb rile.ăReveniser cu to ii în dormitor şi cei mai mul i erau deja îmbră ţ ţ ăca i.ţ

― Marş! r cni Ender şi pornir în fug dup el, unii echipându-se pe drum, până ă ă ă ă ajunser la coridorul exterior al s lii de lupt . Majoriă ă ă tatea gâfâiau; semn c erau preaă obosi i pentru aceast b t lie. Poarta era deja dezactivatţ ă ă ă ă. În utru nu exista nici o stea.ă Sala era absolut goal şi sc ldat într-o lumin orbitoare. Nu aveai unde te ascunde, niciă ă ă ă măcar în umbre.

― Hopa, f cu Tom Nebunu', nici ei n-au ieşit înc .ă ăEnder ridic degetul la buze, cerându-le t cere; poarta fiind desă ă chis , adversarul leă

putea auzi fiecare cuvânt. Indic apoi perimetrul ieşirii în sal , ar tându-le că ă ă ă Salamandrele se aflau, f r îndoial , disă ă ă puse pe perete în jurul por ii, unde nu puteau fiţ z rite, îns puteau înă ă ghe a pe oricine ap rea.ţ ă

Ender le f cu semn b ie ilor s se retrag pe coridor. Dup aceea alese câ iva dintreă ă ţ ă ă ă ţ cei mai înal i, inclusiv pe Tom Nebunu' şi-i puse s îngenuncheze, nu ghemui i cu şezutulţ ă ţ pe c lcâie, ci drep i, formând un L din trupă ţ . Îi înghe . Armata îl privea în t cereţă ă . Îl lu peă cel mai micu soldat, Bean, îi d du şi arma lui Tom şi-l aşez în spatele acesţ ă ă tuia, pe picioarele lui înghe ate. Apoi trase bra ele lui Bean, fiecare iţ ţ ţ nând o arm , pe sub umeriiă lui Tom.

B ie ii în eleser . Tom era o pav z , o nav spa ial blindat , iar Bean se ascundeaă ţ ţ ă ă ă ă ţ ă ă în untru. Desigur nu era invulnerabil, totuşi avea s câştige timp.ă ă

Ender numi al i doi b ie i s -i propulseze pe Tom şi Bean prin uş , dar le f cu semnţ ă ţ ă ă ă s aştepte. Parcurse întregul efectiv al armatei, împ r ind-o rapid în grupuri de câte patruă ă ţ ― pav z , un ochitor şi doi propulsori. Dup aceea, când to i erau înghe a i, înarma i, sauă ă ă ţ ţ ţ ţ gata s azvârle, le semnal propulsorilor s împing cuplurile prin poart , apoi s ias şiă ă ă ă ă ă ă ei.

― Acum! r cni el.ăAc ionar imediat. Perechile pav z -ochitor ieşir dou câte dou cu spatele, aşaţ ă ă ă ă ă ă

încât pav za s fie interpus între ochitor şi duşman. Salamandrele deschiser imediată ă ă ă focul, îns în general lovir în b iatul înghe at din faă ă ă ţ ţă. Între timp, cu dou arme şi cuă intele expuse pe perete în jurul por ii, ochitorii Dragoni se distrau. Era aproape imposibilţ ţ

s greşeasc . Iar când propulsorii ieşir şi ei, se ancorar pe acelaşi perete cu inamicii,ă ă ă ă deschizând focul, încât adversarii nu mai ştiau în cine s tragă ă ― în perechile care-i vânau de sus, sau în cei afla i la nivelul lor. Pân când Ender apuc s intre în sal , b t lia luaseţ ă ă ă ă ă ă sfârşit. Nu durase nici m car un minut Dragonii aveau dou zeci de pierderi, înghe a i oriă ă ţ ţ scoşi din lupt , şi numai doisprezece b ie i erau neatinşi. Era cel mai slab rezultat al lor deă ă ţ

88

pân atunci, dar învinseser .ă ăCând maiorul Anderson ieşi şi-i întinse cârligul, Ender nu-şi putu ascunde mânia:

― Crezusem c ne ve i opune unei armate de aceeaşi valoare cu noi, într-o luptă ţ ă cinstit !ă

― Felicit ri pentru victorie, comandante.ă ― Bean! strig Ender. Dac ai fi comandat Salamandrele, ce-ai fi f cut?ă ă ă

Scos din lupt , dar nu complet înghe at, Bean r spunse din locul unde plutea, înă ţ ă preajma por ii adverse:ţ

― I-aş fi pus s se deplaseze permanent, aleator, în fa a ieşirii. Niă ţ ciodat nu r mâiă ă nemişcat atunci când inamicul ştie cu exactitate unde te afli.

― Dac tot trişa i, ad ug Ender, mai bine înv a i cealalt armat s trişezeă ţ ă ă ăţ ţ ă ă ă inteligent!

― Î i sugerez s - i aduni solda ii, spuse Anderson.ţ ă ţ ţEnder ap s butonul prin care dezghe a ambele armate.ă ă ţ

― Dragonii, liber! strig el imediat. Nu voia s -i alinieze ca s acă ă ă cepte predarea Salamandrelor. Nu fusese o lupt cinstit , chiar dac învinseseră ă ă ă ― profesorii inten ionaser s piard , şi numai prostia lui Bonzo îi salvase. ţ ă ă ă Asta nu reprezenta o glorie.

Abia când p r si sala, îşi d du seama c Bonzo n-avea s în eă ă ă ă ă ţ leag c el se înfuriaseă ă pe profesori. Onoarea spaniol ! Bonzo ştia doar c fusese învins, deşi condi iile erau deă ă ţ partea lui, c Ender îl pusese pe cel mai mic soldat al lui s declare în public ce ar fiă ă trebuit s fac Salamandrele pentru a câştiga; şi c Ender nici m car nu r m sese s leă ă ă ă ă ă ă accepte predarea demn . Dac pân atunci Ender i-ar fi fost indifeă ă ă rent, acum ar fi început cu siguran s -l urasc ; dar pentru c -l urase dinainte, avea s fie scos din min i de furie.ţă ă ă ă ă ţ "Bonzo a fost ultimul care m-a lovit", se gândi Ender. "Sunt sigur c n-a uitat asta".ă

Nu uitase nici înfruntarea sângeroas din sala de antrenament, când b ie ii mai mariă ă ţ încercaser s pun cap t şedin elor lui. Nu era singurul care n-o uitase. Atunci, ceilal i îiă ă ă ă ţ ţ doriser sângele, acum Bonă zo era însetat dup el. Ender cânt ri ideea de-a urma cursurileă ă avansate de autoap rare; îns ştia c timpul îi era pre ios acum, când b t liile puteauă ă ă ţ ă ă avea loc nu numai zilnic, ci de dou ori în aceeaşi zi. "Va trebui s -mi asum riscurile.ă ă Profesorii m-au împins aici ― tot ei m pot feri."ă

***

Bean se trânti complet epuizat pe pat; jum tate din b ie i dormeau deja, deşi maiă ă ţ erau cincisprezece minute pân la stingere. F r chef, scoase pupitrul din dulap şi-l porni.ă ă ă A doua zi avea lucrare la geometrie şi era jalnic de nepreg tit. La cinci ani îl citise peă Euclid şi reuşise întotdeauna s rezolve problemele, dac avea timp suficient la dispoă ă zi ie,ţ îns lucrarea de mâine era contra cronometru, deci n-avea vreme s cump neasc .ă ă ă ă Trebuia s cunoasc tema, dar n-o studiase. Probabil c n-avea s reuşească ă ă ă ă. Îns aziă învinseser de dou ori şi de aceea se sim ea minunat.ă ă ţ

Uit imediat de geometrie în clipa când cupl pupitrul. Pe periă ă metrul acestuia circula un mesaj:

IMEDIAT LA MINE. ENDER

Era 2l:50, zece minute înainte de stingere. Când trimisese Ender mesajul? Era totuşi bine s nu-l ignore. Poate c diminea avea s ură ă ţă ă meze alt b t lieă ă ă ― gândul îi înmuie picioarele ― şi dac Ender voia s discute ceva cu el, nu ar fi avut r gaz. Coborî din pat şiă ă ă merse f r chef spre cabina comandantului. Cioc ni.ă ă ă

― Intr , rosti Ender.ă ― Acum i-am v zut mesajul.ţ ă ― Bine. ― E aproape stingerea. ― O s te conduc înapoi, dac i-e fric de întuneric.ă ă ţ ă ― Nu... dar nu ştiam dac aveai habar cât e ora...ă ― Ştiu întotdeauna cât e ora.

Bean suspin în gând. Mereu era aşa! Orice discu ie dintre el şi Ender se transformaă ţ

89

într-o ceart . Detesta situa ia. Recunoştea geniul comandantului şi-l stima. Totuşi de ceă ţ Ender nu vedea nimic bun şi în persoana lui?

― Bean, ii minte discu ia de acum patru s pt mâni? Când mi-ai cerut s te fac şefţ ţ ă ă ă de pluton?

― Da. ― De atunci, am numit cinci şefi de pluton şi cinci secunzi. Nici unul dintre ei n-ai

fost tu. Ender ridic sprână cenele. Am fost corect în alegerile respective? ― Da. ― Spune-mi atunci ce-ai f cut în cele opt b t lii.ă ă ă ― Azi a fost prima dat când am fost scos din lupt , dar calculaă ă torul trecuse deja în

dreptul meu unsprezece inte atinse. Niciodat n-am coborât sub cinci inte lovite într-oţ ă ţ b t lieă ă . În plus, am dus la bun sfârşit toate misiunile primite.

― De ce te-au f cut soldat aşa de tân r, Bean?ă ă ― Nu mai tân r decât ai fost tu.ă ― Dar de ce? ― Nu ştiu. ― Ba ştii şi o ştiu şi eu. ― Am încercat s ghicesc, dar nu sunt decât ipoteze. Tu eşti... foarte bun. Ei ştiauă

asta şi te-au împins... ― Spune-mi de ce, Bean! ― Pentru c au nevoie de noi, de-aia. B iatul se aşez pe duşumea şi cu ochii intă ă ă ţ ă

la picioarele lui Ender. Pentru c au nevoie de cineva care s -i bat pe gândaci. sta-iă ă ă Ă singurul lucru care-i intereseaz .ă

― Este important c ştii asta, Bean. Majoritatea b ie ilor din şcoal cred c joculă ă ţ ă ă conteaz ă în sine, dar nu-i aşa. Singurul lui merit este c ajut la g sirea puştilor care ară ă ă putea deveni comandan i adev ra i, în r zboiul adev rat. Dar în privin a jocului, îl distrug.ţ ă ţ ă ă ţ Asta fac. Distrug jocul!

― Curios... Eu credeam c noi suntem cei viza i.ă ţ ― Primul joc cu nou s pt mâni mai devreme decât ar fi trebuit... Câte un jocă ă ă

zilnic... Şi acum, dou într-o zi. Bean, nu ştiu ce fac proă fesorii, dar armata mea a obosit, şi obosesc şi eu, iar lor nu le pas câtuşi de pu in de regulament. Am cerut calculatoruluiă ţ toate rezultatele de la înfiin area şcolii. Pân acum n-a mai existat nimeni care s disţ ă ă trugă atâ ia inamici, p strându-şi un num r aşa mare de solda i neatinşi.ţ ă ă ţ

― Tu eşti cel mai bun, Ender.Ender cl tin din cap.ă ă

― Poate... Dar nu întâmpl tor am c p tat solda ii pe care i-am că ă ă ţ ăp tat. Din ciclulă întâi şi refuza i de alte armate, dar, dup ce i-am pus laolalt , soldatul meu cel mai slabţ ă ă poate fi şef de pluton în orice armat . La început m-au ajutat, dar acum au întors armeleă împotriva mea. Bean, vor s ne înfrâng .ă ă

― Pe tine nu te pot înfrânge. ― S-ar putea s ai o surpriz . Ender trase adânc aer în piept, brusc, de parc sim iseă ă ă ţ

un junghi de durere sau se sufocase. Bean îl privi şi în elese c imposibilul se întâmplaţ ă . În loc s -l ironizeze, Ender Wiggin i se dest inuia. Nu mult. Pu in. Era totuşi uman şi lui Beană ă ţ i se permise s-o vad .ă

― Poate c tu vei avea o surpriz , replic puştiul.ă ă ă ― Exist o limit în privin a num rului de idei noi şi inteligente pe care le potă ă ţ ă

inventa zilnic. Va ap rea cineva care m va ataca într-un mod la care nu m-am gândit şiă ă m va surprinde.ă

― Şi ce se poate întâmpla? O s pierzi un joc...ă ― Da. sta-i lucrul cel mai r u care se poate întâmpla. Nu-mi pot permite s pierdĂ ă ă

nici un joc. Deoarece dac pierd m car ă ă unul...Nu termin propozi ia, şi nici Bean nu-i ceru s-o fac .ă ţ ă

― Am nevoie s fii iste , Bean. Am nevoie de tine s te gândeşti la solu ii pentruă ţ ă ţ problemele de care nu ne-am ciocnit înc . Vreau s încerci lucruri pe care nu le-a încercată ă nimeni, niciodat , deoarece sunt absolut prosteşti.ă

― De ce tocmai eu? ― Pentru c deşi în Armata Dragon exist solda i maiă ă ţ buni decât tine ― nu mul i,ţ

90

dar există ― nimeni nu poate gândi mai repede şi mai bine decât o faci tu.Bean nu-i r spunse. Amândoi ştiau c era adev rat.ă ă ăEnder îi ar t pupitrul s u. Pe el figurau dou sprezece nume. Dou -trei din fiecareă ă ă ă ă

pluton. ― Alege cinci nume, zise el. Câte unul din fiecare pluton. Vor forma o echipă

special , antrenat de tine. Dar numai în cadrul unor şeă ă din e suplimentare. Discut cuţ ă mine despre ceea ce vrei s -i înve i. Nu pierde prea mult timp cu un singur lucruă ţ . În majoritatea timpului, tu şi echipa ta ve i face parte din armata obişnuit , din plutoaneleţ ă voastre. Cu excep ia momentelor când am nevoie de voi. Când trebuie f cut ceva ceţ ă numai voi pute i face.ţ

― Nu-i nici un veteran, remarc Bean.ă ― Dup ultima s pt mân , to i sunte i veteraniă ă ă ă ţ ţ . Î i dai seama c în clasamentulţ ă

realiz rilor personale, cei patruzeci de Dragorii sunt în primele cincizeci de locuri? Că ă primele şaptesprezece locuri sunt ocupate de solda ii noştri?ţ

― Şi dac nu-mi vine nici o idee?ă ― Atunci m-am înşelat în privin a ta.ţ ― Nu te-ai înşelat, rânji Bean.

Luminile se stinser .ă ― Po i g si singur drumul de întoarcere?ţ ă ― Probabil c nu.ă ― Atunci r mâi aici. Dac ascul i foarte atent, o po i auzi pe zâna cea bun venindă ă ţ ţ ă

noaptea şi l sându-ne surpriza pentru mâine.ă ― Crezi c ne vor da alt b t lie?ă ă ă ă

Ender nu r spunse. Bean îl auzi suind în pat. Se ridic de pe podea şi f cu la felă ă ă . Înainte de-a adormi, r suci pe toate p r ile câteva idei noi. Ender ar fi fost încântată ă ţ ― toate erau absolut prosteşti.

Capitolul l2BONZO

― V ă rog s lua i loc, domnule general Pace. Am în eles c a i venit la mineă ţ ţ ă ţ cu o chestiune foarte important .ă

― În condi ii obişnuite, colonele Grafi, nu inten ionez s m amestec înţ ţ ă ă organizarea intern a Şcolii de Lupt . Autonomia v este garantat şi, în ciudaă ă ă ă diferen ei de rang existente între noi, ştiu c pot doar s ofer sfaturi, nu s - iţ ă ă ă ţ ordon s treci la ac iune.ă ţ

― Ac iune?ţ ― Nu face pe naivul, colonele! Americanii sunt iscusi i în a se prefaceţ

inocen i, totuşi eu nu m las înşelat. Ştii de ce m aflu aici.ţ ă ă ― Ah! Deci Dap a trimis un raport? ― Dap are o atitudine... paternal fa de elevii şcolii. El consider că ţă ă ă

ignorarea unei situa ii poten ial letale constituie mai mult decât o neglijen ţ ţ ţă ― se apropie de posibilitatea unui complot în scopul de-a provoca moartea sau r nireaă grav a unuia dintre elevi.ă

― Domnule general, aceasta e o şcoal pentru copii. Pretexă tul mi se pare nefundamentat pentru prezen a şefului poli iei miţ ţ litare FI.

― Colonele, numele lui Ender Wiggin a ajuns pân la statul major. A ajunsă chiar şi la urechile mele. Mi-a fost descris, cu modestie, ca fiind singura noastră speran de victorie în momentul declanş rii invaziei. Dac via a sau integritateaţă ă ă ţ lui corporal sunt în pericol, nu mi se pare exagerat ca poli ia militar s se preoă ţ ă ă -cupe de protec ia b iatului. Crezi altceva?ţ ă

― Lua-l-ar dracu' pe Dap şi pe dumneavoastr , domnule, ştiu foarte bineă ceea ce fac!

― Chiar aşa? ― Mai bine decât oricare altul. ― Asta-i de la sine în eles, deoarece nimeni altul n-are nici cea mai vagţ ă

91

idee ce faci. Cunoşti faptul c , de opt zile, un grup de ă "copii" pl nuiesc s -lă ă încol easc pe Ender Wiggin penţ ă tru a-l pedepsi. Se mai ştie c unii membri aiă acestui grup, în special Bonito de Madrid, cunoscut sub porecla Bonzo, nu vor ezita s foloseasc violen a extrem în aceast ă ă ţ ă ă "pedepsire". Aşadar Ender Wiggin, o speran mondial de o inestimabil valoare, are toate şansele de-a sfârşi cuţă ă ă creierii întinşi pe pere ii şcolii duţ mitale. Deşi avertizat asupra pericolului, inten ionezi s faci exacţ ă t...

― Nimic. ― În elegi atunci de ce ne-ai atras aten ia?ţ ţ ― Ender Wiggin a mai fost în asemenea situa ii. Pe P mânt, în ziua când i-aţ ă

fost scos monitorul, apoi ulterior, când un grup de b ie i mal mari...ă ţ ― N-am venit aici înainte de a cerceta trecutul. Ender Wiggin l-a jignit pe

Bonzo Madrid cu mult peste ce poate îndura b iatul. Iar dumneata nu ai o poli ieă ţ militar care s intervin în cazul unui conflict. Este inadmisibil!ă ă ă

― Când Ender Wiggin va conduce flotele noastre, când va trebui s ia deciziiă care s ne aduc victoria sau distrugerea, va exista o poli ie militar care s -lă ă ţ ă ă salveze dac situa ia îi scap de sub control?ă ţ ă

― Nu v d leg tura.ă ă ― Evident. Totuşi leg tura exist . Ender Wiggin trebuie s ştie c indiferentă ă ă ă

ce s-ar întâmpla, nici un adult nu va interveni, niciodat , în ajutorul lui. Trebuie să ă cread şi trebuie s fie convins c poate face doar ceea ce a gândit el, sau ceilal iă ă ă ţ copii. Dac nu crede asta, atunci nu va da niciodat m sura deplin aă ă ă ă capacit ilor sale.ăţ

― N-o va da nici dac va fi mort sau infirm pe via .ă ţă ― Nu se va întâmpla aşa ceva. ― De ce nu-l promovezi pe Bonzo în ciclul urm tor? A împlinit vârstaă

necesar .ă ― Pentru c Ender ştie c Bonzo pl nuieşte s -l ucid . Dac îl avans m peă ă ă ă ă ă ă

Bonzo înainte de termen, va în elege c am fţ ă ăcut-o ca s -l salv m. Nu-i nici oă ă noutate c nu-i un comandant atât de bun ca s fie promovat pentru meritele lui.ă ă

― Dar ceilal i b ie i? Îi laşi s -l ajute?ţ ă ţ ă ― Vom vedea ce-o s se întâmple. Aceasta e prima, ultima şi singura meaă

hot râre.ă ― Dumnezeu s te-ajute dac greşeşti!ă ă ― Dumnezeu s ne-ajute pe to i dac greşesc.ă ţ ă ― Dac greşeşti, te bag în tribunalul militar! O s m ocup personal deă ă ă

condamnarea ta. ― Mi se pare cinstit. Dar dac se întâmpl s am dreptate, nu uita i s -miă ă ă ţ ă

da i un mald r de decora ii.ţ ă ţ ― Pentru ce? ― Pentru c v-am oprit s interveni i.ă ă ţ

Ender st tea într-un col al s lii, cu bra ul trecut printr-un inel, priă ţ ă ţ vindu-l pe Bean care se antrena cu echipa lui. Cu o zi în urm , exeră saser atacurile f r arme,ă ă ă dezarmându-i pe inamici cu picioarele. El îi ajutase cu câteva procedee înv ate la cursulăţ de autoap rare. Multe detalii trebuiau adaptate, deoarece cursul acela se desf şurase înă ă condi ii de gravita ie, totuşi iner ia în timpul zborului putea fi utilizat împotrivaţ ţ ţ ă adversarului şi în imponderabilitate.

Azi îns , Bean avea o juc rie nou . Era un monofilar, unul din cablurile sub iri,ă ă ă ţ aproape invizibile, folosite în construc iile spa iale pentru ancorarea obiectelor.ţ ţ Monofilarele puteau fi lungi de kilometri. Al lui Bean dep şea în lungime perimetrul s lii,ă ă dar aşa cum îl purta, înf şurat în jurul taliei, era imposibil de v zut. B iatul şi-l trase pesteă ă ă cap şi întinse unul dintre capete unui b iat, instruindu-l:ă

― Bag -l printr-un inel şi înf şoar -l de câteva ori.ă ă ăÎl trase dup aceea cu el, oprindu-se pe peretele opus. Aprecie îns c nu era preaă ă ă

util ca obstacol. Deşi aproape invizibil, un singur fir nu constituia o piedic serioas înă ă

92

calea unui inamic care-l putea dep şi pe deasupra, sau pe dedesubt. Apoi avu ideea s -lă ă foloseasc pentru a-şi schimba direc ia deplas rii în timpul zboruluiă ţ ă . Îşi leg un cap t înă ă jurul pieptului, l sându-l pe cel lalt prins de inelul din perete, se înă ă dep rt câ iva metri şiă ă ţ se lans . Când monofilarul se desf şur complet, îi schimb brusc direc ia, purtându-l într-ă ă ă ă ţun arc de cerc care-l izbi violent de perete.

Url o dat şi înc o dat . Abia dup câteva clipe, Ender pricepu c nu striga deă ă ă ă ă ă durere.

― Ai v zut ce rapid m-am dus? Ai v zut cum am schimbat direcă ă ia?ţÎn curând to i Dragonii se oprir ca s -l priveasc pe Bean exerţ ă ă ă sând cu firul.

Schimb rile de direc ie erau uluitoare, mai ales când nu ştiai c exist o coard deă ţ ă ă ă leg tur . Când folosea monofilarul ca s ocoleasc o stea, pe m sur ce firul se înf şura înă ă ă ă ă ă ă jurul ei, c p ta vă ă iteze pe care nimeni nu le crezuse posibile.

La 2l:40, Ender opri antrenamentele de sear . Obosi i, dar încână ţ ta i pentru cţ ă asistaser la ceva nou, solda ii plecar la dormitor. Ender mergea printre ei, f r să ţ ă ă ă ă vorbeasc , mul umindu-se s -i asculte. Erau extenua i; de peste patru s pt mâniă ţ ă ţ ă ă sus ineau b t lii zilnice, adesea în situa ii care îi solicitau la maxim. Dar erau mândri,ţ ă ă ţ ferici i, lega i suţ ţ fleteşte, nu pierduser niciodat şi înv aser s se bizuie unul pe ceă ă ăţ ă ă l lalt.ă Se încredeau în camarazii lor, care aveau s lupte bine şi f r re ineri; se încredeau în şefiiă ă ă ţ lor care ştiau s nu le iroseasc eforturile. Şi nu în ultimul rând, se încredeau în Ender,ă ă care avea s -i preg teasc pentru orice s-ar fi putut întâmpla.ă ă ă

Mergând pe coridoare, Ender observ câ iva b ie i mai mari apaă ţ ă ţ rent adânci i înţ discu ii pe holurile laterale; unii treceau chiar pe lâng ei, deplasându-se încet în direc iaţ ă ţ opus . Treptat, i se p ru o coinciă ă den cam mare ca atâ ia s poarte uniformeleţă ţ ă Salamandrelor, iar cei cu alte uniforme s apar in unor armate ai c ror comandan i îlă ţ ă ă ţ urau pe el. Câ iva îl privir , apoi îşi ferir repede ochii, al ii erau încorda i, anormal deţ ă ă ţ ţ nervoşi deşi se pref ceau relaxa i. "Ce-o s fac dac ne atac aici, pe coridor? B ie ii meiă ţ ă ă ă ă ţ sunt mici şi complet neinstrui i în lupt în condi ii de gravita ie. Când vor înv a?"ţ ă ţ ţ ăţ

― Hei, Ender! strig cineva.ăSe opri şi se întoarse. Era Petra.

― Putem sta de vorb ?ăB iatul în elese într-o clip c dac se oprea s discute, solda ii lui aveau s -lă ţ ă ă ă ă ţ ă

dep şeasc şi r mânea singur pe coridor.ă ă ă ― Vorbim în timp ce mergem, r spunse el.ă ― Doar dou clipe!ă

Ender se r suci şi porni mai departe. O auzi pe Petra alergând ca s -l ajung .ă ă ă ― Bine, vorbim în timp ce mergem.

Când fata se apropie de el, se încord . Oare f cea parte dintre cei care-l urauă ă îndeajuns pentru a-i face r u?ă

― Un prieten de-al t u m-a rugat s te previn. Nişte b ie i vor s te ucid .ă ă ă ţ ă ă ― Ce surpriz ! f cu Ender. Câ iva dintre solda ii s i p ruser c ciulesc urechile.ă ă ţ ţ ă ă ă ă

Urzelile împotriva comandantului lor reprezentau nout i interesante.ăţ ― Ender, te avertizez c or s-o fac ! Zicea c o pl nuiesc înc de când ai devenită ă ă ă ă

comandant. ― Vrei s zici de când am b tut Salamandrele.ă ă ― S ştii c şi eu te-am urât dup ce m-ai învins.ă ă ă ― N-am zis c dau vina pe cineva.ă ― Aşa-i. Mi-a zis s te iau deoparte şi s te previn s fii atent mâine, pentru c ...ă ă ă ă ― Petra, dac într-adev r m-ai lua deoparte acum, pe coridor, sunt cel pu in zeceă ă ţ

b ie i care m-ar ataca. S nu-mi spui c nu i-ai observat!ă ţ ă ă ― N-am observat, se înroşi fata. Cum te po i gândi la aşa ceva? Nu ştii care- i suntţ ţ

prietenii?Îşi f cu loc printre Dragoni, se îndep rt de el şi disp ru urcând o sc ri c tre oă ă ă ă ă ţă ă

punte superioar .ă ― I-adev rat? întreb Tom Nebunu'.ă ă ― Ce s fie adev rat? Ender cercet cu privirea dormitorul şi strig spre doi b ie iă ă ă ă ă ţ

care se luaser la har .ă ţă ― C unii dintre cei mari vor s te-omoare?ă ă

93

― Vorbe, f cu Ender. Ştia îns c Petra aflase ceva, iar cele v zute pe drumul deă ă ă ă întoarcere de la sal nu fuseser doar imagina ia lui.ă ă ţ

― Or fi vorbe, da-n seara asta şefii de plutoane te escorteaz pân în camer .ă ă ă ― Complet inutil. ― N-ai decât s râzi de noi. Ne eşti dator.ă ― Nu v datorez nimic! Ar fi fost un prost s -i refuze: Face i ce vre i!ă ă ţ ţ

Se întoarse şi plec . Şefii de plutoane alergar în jurul lui.ă ăUnul i-o lu înainte şi deschise uşa. Inspectar camera, îl silir pe Ender s leă ă ă ă

promit c avea s se încuie şi plecar cu pu in înainte de stingere.ă ă ă ă ţPe pupitrul lui pâpâia un mesaj.

NU FI SINGUR. NICIODAT .Ă ― DINK

Ender surâse. Dink r m sese prietenul lui. "Nu te teme. N-or s -mi fac nimic. Amă ă ă ă armata mea."

Dar în întuneric nu mai avea armata. În noaptea aceea îl vis pe Stilson şi v zu câtă ă de mic era la cei numai şase ani şi cât de ridicol în postura de tip dur. Cu toate acestea, în vis, Stilson şi prietenii s i îl legar fedeleş şi-i f cur tot ceea ce-i f cuse el lui Stilson înă ă ă ă ă realitate. Iar dup aceea, Ender se z ri pe sine, bolborosind ca un cretin, chinuindu-se s -ă ă ăşi comande armata, îns nici unul din cuvintele lui nu se putea în elege.ă ţ

Se trezi în bezn şi se sperie. Apoi se linişti, amintindu-şi c proă ă fesorii îl apreciau, altfel n-ar fi exercitat atâta presiune asupra lui; n-ar fi permis s p easc ceva, oricumă ăţ ă nimic r u. Probabil c atunci când b ie ii mari îl atacaser în sala de antrenament, cu aniă ă ă ţ ă în urm , în preajă m existaser profesori, aşteptând s vad ce urma s se întâmple; dacă ă ă ă ă ă situa ia s-ar fi înr ut it, ar fi intrat şi ar fi oprit totul. "Probabil c puteam sta locului, f rţ ă ăţ ă ă ă s fac nimic şi ei ar fi avut grij s scap neă ă ă v t mat. M vor cravaşa cât vor putea în joc,ă ă ă dar în afara lui or s m apere."ă ă

Liniştit, adormi la loc, pân ce uşa se deschise neauzit şi r zboiul de diminea fuă ă ţă l sat pe podea, unde avea s -l g seasc .ă ă ă ă

***

Câştigar , bineîn eles, dar greu; avur nevoie de patruzeci şi cinci de minute s -iă ţ ă ă vâneze pe to i inamicii printr-o sal plin cu un labirint de stele. I-au avut adversari peţ ă ă Bursucii lui Pol Slattery, care se b tuă ser cu disperareă . În plus, jocul avea un element nou ― când loveai un adversar, sau îl scoteai din lupt , el redevenea activ dup cinci minute,ă ă aşa cum se întâmpla la antrenamente. Dar dac era complet înghe at, înceta sâ maiă ţ constituie un pericol. Procesul nu era îns valabil şi penă tru Dragoni. Tom Nebunu' pricepuse ce se întâmpla, atunci când fusese atacat din spate de c tre solda i pe care-iă ţ crezuse anihila i. La sfârşitul b t liei, Slattery scutur mâna lui Ender şi-i spuse:ţ ă ă ă

― M bucur c-ai învins. Dac te voi bate vreodat , Ender, vreau s-o fac cinstit.ă ă ă ― Ia tot ce i se d , replicase Ender. Dac ai un atu cât de mic asupra adversarului,ţ ă ă

nu sta pe gânduri. ― N-am stat, zâmbise Slattery. Atâta doar c nu-mi pierd mintea nici înainte, niciă

dup b t lii.ă ă ăJocul durase aşa de mult, încât dejunul se terminase. Ender îşi privi solda iiţ

transpira i şi obosi i, aduna i pe coridor şi le spuse:ţ ţ ţ ― Azi a i ştiut totul. Nu mai facem antrenamente. Odihni i-v . Distra i-v . Da i vreunţ ţ ă ţ ă ţ

examen.Erau atât de vl gui i, încât nici m car nu ova ionar , râser sau zâmbir ; intrar înă ţ ă ţ ă ă ă ă

dormitor şi se dezbr c r .ă ă ăS-ar fi antrenat, dac Ender le-ar fi cerut-o, îns se apropiau de cap tul puterilor şiă ă ă

absen a unei mese constituia o nedreptate în plus.ţEnder inten ionase s mearg direct la duş, dar şi el era obosit. Se întinse pe patţ ă ă

f r s -şi scoat costumul şi se trezi înaintea prânzului. Nu reuşise s afle mai mult despreă ă ă ă ă gândaci în cursul dimine ii. Îi mai r m sese timp s se spele, s m nânce şi s se duc laţ ă ă ă ă ă ă ă

94

ore.Îşi scoase costumul de lupt , care era îmbibat de transpira ie. ă ţ I se f cu frig şi sim i oă ţ

durere în încheieturi. "N-ar fi trebuit s dorm în mijlocul zileiă . Încep s m -nmoi. Mă ă ă ajunge oboseala. Nu-mi pot permite s-o las s m d râme!"ă ă ă

De aceea porni în alergare pân la sala de gimnastic şi se str dui s escaladezeă ă ă ă frânghia de trei ori înainte de-a merge la baie. Nu se gândi c absen a lui din popot aveaă ţ ă s fie observat şi c , f când duş la amiaz , când solda ii lui înfulecau prima mas a zilei,ă ă ă ă ă ţ ă avea s r mân absolut singur.ă ă ă

Nici când îi auzi intrând în sala de baie, nu-i b g în seam . Lă ă ă ăsase apa s -i şiroiască ă pe cap şi corp; zgomotele în buşite ale paşilor de-abia se distingeau. "S-a terminată prânzul", îşi spuse. Începu s se s puneasc . Poate c cineva terminase antrenamenteleă ă ă ă mai târziu.

Sau poate c nu... Se r suci. Erau şapte, rezema i de chiuvetele metalice sau stândă ă ţ lâng duşuri, cu ochii la el. Bonzo era cel mai în fa . Mul i rânjeau, cu mila dispre uitoareă ţă ţ ţ a vân torului fa de victima încol it . Bonzo îns nu zâmbea.ă ţă ţ ă ă

― Salut, f cu Ender.ăNu-i r spunse nimeni.ăOpri duşul, deşi nu-şi cl tise tot s punul de pe el şi se întinse dup prosop. Nu seă ă ă

mai afla la locul lui. Îl inea unul dintre b ie i. Era Bernard. Mai lipseau Stilson şi Peter, caţ ă ţ tabloul s fie complet. Ar fi avut nevoie de surâsul lui Peter; ca şi de imbecilitatea luiă Stilson.

În elese c dispari ia prosopului constituia prima fars . Nimic nu l-ar fi f cut s parţ ă ţ ă ă ă ă mai vulnerabil decât o goan în pielea goal pentru a-l recupera. Asta doreau: s -lă ă ă umileasc , s -l îngenuncheze. N-avea s le fac jocul. Refuz s se simt slab, pentru că ă ă ă ă ă ă ă era ud, înfrigurat şi gol. Se întoarse s -i priveasc , cu spatele drept şi bra ele pe lângă ă ţ ă corp. Îl fixa cu privirea pe Bonzo.

― Deschiderea î i apar ine, rosti el.ţ ţ ― sta nu-i un joc, vorbi Bernard. Ne-am s turat de tine, Ender. Azi închei şcoala. TeĂ ă

congel m!ăEnder nu-l privi. Deşi t cea, Bonzo era cel care îi dorea moartea. Ceilal i veniseră ţ ă

numai pentru distrac ie, neştiind nici ei pân unde s împing lucrurile. Bonzo îns ştiaţ ă ă ă ă foarte bine.

― Bonzo, rosti încet Ender. Tat l t u ar fi mândru de tine.ă ăB iatul se încord .ă ă

― Ar fi mândru s te vad acum, înso it de şase prieteni, venind s -l bate i pe ună ă ţ ă ţ puşti mai mic decât tine, dezbr cat şi ud leoarc . "Ce onoare!" ar spune el.ă ă

― N-a venit nimeni s se bat cu tine, interveni Bernard. Am venit s te convingemă ă ă s joci jocurile cinstit. Poate s mai şi pierzi din când în când...ă ă

Ceilal i râser , dar Bonzo nu râse; şi nici Ender.ţ ă ― Fii mândru, Bonito, frumosule! Te po i duce acas şi s -i spui tat lui t u: "Da, l-amţ ă ă ă ă

b tut pe Ender Wiggin, care nici nu împlinise zece ani, iar eu aveam treisprezece. Şi n-ăaveam decât şase prieteni care s m ajute, dar am reuşit în cele din urm s -l învingem,ă ă ă ă deşi era gol, ud şi singur... Ender Wiggin este atât de periculos şi însp imânt tor, ă ă încât era cât pe-aci s venim dou sute."ă ă

― Gura, Wiggin! morm i unul din b ie i.ă ă ţ ― N-am venit aici s -l ascult m pe pici vorbind, zise altul.ă ă ― Ba t ce i voi, rosti Bonzo. Gura şi la o parte! Începu s -şi scoat uniforma. Gol, şiă ţ ă ă

ud, şi singur, Ender, ca s fim egali. Nu-i vina mea c -s mai solid ca tine. Tu eşti ună ă asemenea geniu încât o s te gândeşti la ceva care s egaleze şansele. Se întoarse c treă ă ă ceilal i: P zi i uşa! S nu intre nimeni!ţ ă ţ ă

Sala de baie nu era mare, iar de peste tot r s reau ajutaje şi ară ă m turi. Fuseseă lansat gata construit , ca un satelit de orbit joas , tică ă ă ă sit cu echipament de circulare şiă reciclare a apei; proiectarea avusese grij s nu existe nici un spa iu nefolosit. Tacticaă ă ţ celor doi adversari era evident . S -l izbeasc pe cel lalt de evile care ieşeau din pere i,ă ă ă ă ţ ţ pân când îl scotea din lupt .ă ă

V zând pozi ia adoptat de Bonzo, Ender sim i un fior. Şi Bonzo urmase cursurile deă ţ ă ţ autoap rare. Probabil chiar mai recent decât el. Avea superioritatea alonjei, era maiă

95

puternic şi plin de ur . N-avea s fie milos. "O s -mi caute capul", se gândi Ender. "Vaă ă ă încerca, în primul rând, s -mi afecteze creierul. Şi dac lupta va fi lung , va câştiga. For aă ă ă ţ lui m poate învinge. Dac vreau s ies teaf r de aici, trebuie s câştig rapid şi definitiv."ă ă ă ă ă Putea sim i iar şi felul oribil în care cedaser oasele lui Stilson. "Acum îns va trosni trupulţ ă ă ă meu, dac nu-l zdrobesc eu primul."ă

Se retrase un pas, r suci duşul spre plafon şi deschise apa fieră binte. Aproape imediat, aburul începu s se ridice. Porni urm torul duş, şi pe urm torul.ă ă ă

― Nu mi-e fric de apa fierbinte, şopti Bonzo.ăÎns Ender nu voia apa fierbinte, ci c ldura. Corpul s u era înc acoperit de s pun,ă ă ă ă ă

iar transpira ia îl înmuiase şi-i f cuse pielea mai luţ ă necoas decât s-ar fi aşteptat Bonzo.ăBrusc dinspre uş se auzi o voce:ă

― Opri i!ţPentru o clip Ender crezu c era un profesor, dar era doar Blândul Dink. Prietenii luiă ă

Bonzo îl prinser la uş şi-l inur .ă ă ţ ă ― Termin , Bonzo! r cni Dink. Nu-i face r u!ă ă ă ― De ce? întreb Bonzo şi pentru prima dat surâse. "Aha", se gândi Ender, "Îi placeă ă

ca un altul s recunoasc faptul c ă ă ă el e st pân pe situa ie, c ă ţ ă el de ine puterea."ţ ― Pentru c -i cel mai bun, de-aia! Care altul îi poate-nvinge pe gândaci? Astaă

conteaz , idiotuă le, gândacii!Bonzo nu mai zâmbi. Acela era lucrul pe care-l ura cel mai mult la Ender, faptul că

puştiul era cu adev rat important pentru al i oameni, iar el, Bonzo, nu era. "M-ai omorâtă ţ cu cuvintele astea, Dink! Bonzo nu vrea s-aud c eu aşă ă putea salva lumea."

"Unde sunt profesorii?" se întreb Ender. "Nu-şi dau seama c primul contact dintreă ă noi poate însemna sfârşitul luptei? Asta nu-i ca b taia din sala de antrenamente, unde nuă exista posibilitatea unei r niri fatale. Aici exist gravita ie, iar podeaua şi pere ii sunt duriă ă ţ ţ şi cu excrescen e metalice. Opri i-o acum, sau niciodat !"ţ ţ ă

― Dac -i atingi, eşti de partea gândacilor! zbier Dink. Eşti un tră ă ăd tor dac -i atingiă ă şi meri i s mori!ţ ă

Îl izbir cu ceafa de uş . Şi Dink amu i.ă ă ţAburul duşurilor reducea vizibilitatea şi sudoarea şiroia pe trupul lui Ender. "Acum,

înainte ca s punul s se scurg de pe mine. Acum, cât sunt destul de lunecos ca s nu potă ă ă ă fi apucat."

Se retrase înc un pas, l sând ca frica pe care o sim ea s i se citeasc pe ă ă ţ ă ă chip. ― Bonzo, nu m lovi, spuse el. Te rog!ă

Era ceea ce aşteptase cel lalt, recunoaşterea faptului c el era mai puternic. Pentruă ă al i b ie i ar fi putut s fie suficient c Ender cedase; pentru Bonzo îns era doar un semnţ ă ţ ă ă ă c victoria lui era sigură ă. Îndoi piciorul ca şi cum ar fi vrut s -l izbeasc , dar în ultima clipă ă ă preschimb lovitura într-un salt. Ender îl v zu deplasându-şi centrul de greutate şi seă ă ghemui, pentru ca Bonzo s fie dezechilibrat când avea s încerce s -l înşface şi s -lă ă ă ă împing .ă

Coastele lui Bonzo se lovir de obrazul s u, iar palmele b iatului îi lovir spinarea,ă ă ă ă încercând s -l prind . Ender îns se r suci şi mâinile lui Bonzo lunecară ă ă ă ă. Într-o clip , Enderă se întorsese complet, deşi se g sea în continuare între bra ele celuilaltă ţ . În acest moment, mişcarea clasic ar fi fost s înal e c lcâiul, lovind testiculele adversarului. Penă ă ţ ă tru a fi eficient , lovitura trebuia s fie extrem de precis , iar Bonzo se aştepta la ea. Se ridicaă ă ă deja pe vârfuri, retr gând şoldurile pentru a-şi proteja regiunea sensibil dintre picioare.ă ă F r s -l vad , Ender ştiu c mişcarea avea s -i coboare fa a, apropiind-o de ceafa lui; aşaă ă ă ă ă ă ţ c , în loc s loveasc cu piciorul, âşni brusc în sus şi spre spate, cu toat for a unui soldată ă ă ţ ă ţ propulsându-se de pe perete, şi izbi cu capul în obrazul celuilalt.

Se întoarse la timp ca s -l vad pe Bonzo împleticindu-se cu nasul însângerat, icnindă ă de surpriz şi de durereă . În clipa aceea ştiu c putea p r si sala, punând cap t luptei. Aşaă ă ă ă cum sc pase şi din sala de ană trenamente dup ce f cuse s curg sângeleă ă ă ă . Îns astaă însemna c b taia avea s se repete, o dat şi înc o dat pân la epuizarea motiva iei.ă ă ă ă ă ă ă ţ Iar unicul mod de a încheia definitiv socotelile era s -l bat pe Bonzo aşa de r u, încâtă ă ă teama acestuia s fie mai puternic decât ura.ă ă

De aceea, se l s pe spate, rezemându-se de peretele dinapoia lui, se împinse cuă ă bra ele şi s ri cu picioarele înainte. T lpile sale lovir pieptul şi stomacul lui Bonzo. F cândţ ă ă ă ă

96

o tumb în aer, Ender ateriz în patru labe; se r suci pe spate, lunec pe sub Bonzo, iară ă ă ă de data aceasta lovitura lui în testiculele adversarului fu precis şi puternic .ă ă

Bonzo nu r cni de durere. Nu reac ion deloc, doar trupul i se riă ţ ă dic pu in în aer.ă ţ Apoi se pr buşi, se întoarse pe o parte şi c zu cu bra ele deschise sub pic turile de apă ă ţ ă ă fierbinte ale unui duş. Nu se clinti câtuşi de pu in c s scape de acolo.ţ ă ă

― Dumnezeule! strig cineva.ăPrietenii lui Bonzo s rir s opreasc apa. Ender se scul încet în picioare. Cineva îiă ă ă ă ă

azvârli prosopul. Era Dink. ― Hai de aici, îi zise acesta.

Îl conduse pe Ender afară. Înapoia lor auzir paşii grei ai unor adul i coborând pe oă ţ scar . Veneau profesorii... Personalul medical... Ca s îngrijeasc r nile inamicului luiă ă ă ă Ender. Unde fuseser înainte de lupt , când ar fi putut opri orice suferin ?ă ă ţă

Acum Ender era sigur. Pentru el nu exista ajutor. Indiferent cu ce s-ar fi confruntat, acum şi-n vecii vecilor, nimeni n-avea s -i sar în ajutor. Poate c , într-adev r, Peter era oă ă ă ă lep d tur , îns avusese dreptate, avusese întotdeauna dreptate; singura putereă ă ă ă important este puterea de-a provoca suferin , puterea de-a ucide şi a distruge, pentruă ţă c , dac nu po i ucide, atunci eşti permanent atacat de cei care o pot face şi nimic şiă ă ţ nimeni nu te va mai salva vreodat .ă

Dink îl înso i pân în camera lui şi-l oblig s se întind pe pat.ţ ă ă ă ă ― Te doare pe undeva? îl întreb .ă

Ender scutur din cap.ă ― L-ai f cut praf. Când a s rit pe tine, am crezut c-o s te bat uşor. Dar l-ai f cută ă ă ă ă

praf! Dac ar mai fi r mas în picioare, l-ai fi omoă ă rât. ― El voia s m omoare cu adev rat.ă ă ă ― Ştiu. Îl cunosc. Nimeni nu ur şte ca Bonzo. Dar n-o s-o mai fac . Dac nu-lă ă ă

congeleaz pentru asta, trimi ându-l pe P mânt, n-o s te mai priveasc niciodat în ochi.ă ţ ă ă ă ă Nici pe tine şi nici pe altul. Era cu dou zeci de centimetri mai înalt decât tine şi l-ai l sată ă ca pe un cretin, cu gura c scat şi saliva curgând.ă ă

Ender vedea îns doar privirea lui Bonzo când îl lovise între piă cioare. O privire goală şi fix ... Era deja terminat atunci. Deja inconă ştient. inea ochii deschişi, dar nu gândea şiŢ nici nu se mişca ― purta expresia aceea inert şi imbecil ; o expresie teribilă ă ă ― "aşa cum ar ta şi Stilson când l-am terminat."ă

― Îns îl vor congela, continu Dink. To i ştiu c el a început. I-am v zut ridicându-seă ă ţ ă ă şi plecând din popot . Mi-au trebuit vreo dou seă ă cunde s -mi dau seama c nici tu nu eraiă ă acolo, apoi înc un minut ca s aflu unde eşti. i-am spus s nu r mâi singur!ă ă Ţ ă ă

― Scuz -m .ă ă ― E clar c-or s -l congeleze. Scandalagiu... Marea lui onoare...ă

Atunci, spre surprinderea lui Dink, Ender începu s plângă ă. Întins pe spate, leoarcă de transpira ie, c uta s -şi în buşe suspinele, cu laţ ă ă ă crimile izvorând de sub pleoapele strânse şi disp rând în pic turile de ap de pe obraji.ă ă ă

― Ce s-a-ntâmplat?! ― N-am vrut s -l r nesc! hohoti Ender. De ce nu m-a l sat în pace?!ă ă ă

***

Auzi uşa deschizându-se lin, apoi închizându-se. Ştiu imediat c era convocarea laă b t lie. Deschise ochii, aşteptându-se s z reasc peă ă ă ă ă numbrele dimine ii, înainte de oraţ 6:00. Luminile erau îns aprinse. El era gol, iar când se mişc sim i aşternutul ud. Ochii îiă ă ţ erau umfla i şi-l dureau de atâta plâns. Privi ceasul pupitrului. l8:20. "E aceeaşi zi! Azi amţ purtat deja o b t lie, am avut chiar două ă ă ― blestema ii ştiu prin ce am trecut şi tot nu seţ las !"ă

WILLIAM BEE, ARMATA GRIFON, TALO MOMOE, ARMATA TIGRU, l9:00

Se aşez pe marginea patului. Biletul îi tremura în mân . "Nu pot s-o fac", rosti înă ă gând. Dup aceea cu glas tare:ă

― Nu pot s-o fac!

97

Se scul , istovit, şi-şi c ut costumul de lupt . Apoi îşi amă ă ă ă inti... Îl pusese în cur tor, când plecase la duş. Era tot acolo.ăţă

Ieşi din camer cu hârtia în mân . Cina se sfârşise şi pe coridor erau pu ini b ie i,ă ă ţ ă ţ îns nu-i vorbi nimeni, doar îl privir , poate impreă ă siona i de cele întâmplate la amiaz înţ ă sala de baie, sau poate din cauza expresiei teribile de pe chipul s u. Majoritateaă Dragonilor erau în dormitor.

― Salut, Ender! Avem antrenament disear ?ăÎi întinse hârtia lui Sup Fierbinte.ă

― Blestema ii, mârâi acesta. Dou deodat ?ţ ă ă ― Dou armate?! ră ăcni Tom Nebunu'. ― Or s se-mpiedice între ei, zise Bean.ă ― Trebuie s m schimb, rosti Ender. Aduna i-i şi preg ti i-i. Ne-ntâlnim acolo, laă ă ţ ă ţ

poart .ăIeşi din dormitor. Înapoia lui se în l vacarmul glasuriloră ţă . Îl auzi pe Tom Nebunu'

zbierând: ― Dou -armate de c cat! O s -i facem arşice!ă ă ă

Sala de baie era pustie, totul fusese cur at. Nici o pic tur din sângele scurs dinăţ ă ă nasul lui Bonzo. Disp ruse totul. Aici nu se întâmă plase nimic r u, niciodat .ă ă

Ender intr sub un duş şi se frec , cur ând sudoarea luptei şi lă ă ăţ ăsând-o s curg înă ă canal. "A disp rut orice urm , atât doar c totul e reciclat şi mâine diminea vom beaă ă ă ţă apa-sângele lui Bonzo. Nu mai este aici, îns r mâne sângele lui, sângele lui şi sudoareaă ă mea, pierdute în prostia lor, sau în cruzimea lor."

Se usc , se îmbr c în costumul de lupt şi porni spre sal . Armata îl aştepta peă ă ă ă ă coridor; poarta nu fusese înc deschisă ă. Îl privir t cu i, apropiindu-se de câmpul de foră ă ţ ţă cenuşiu şi opac. Aflaser desigur deă spre b taia de la duşuri; marca i de această ţ ă întâmplare, dar şi de propria lor epuizare dup înfruntarea de diminea , deveniser t cu iă ţă ă ă ţ şi, treptat, mai însp imânta i de faptul c urmau s se lupte cu dou armate în acelaşiă ţ ă ă ă timp.

"Sunt în stare de orice numai s m înfrâng ", îşi spuse Ender. "Nu le pas chiară ă ă ă dac modific regulile, numai s m -nfrâng . Ei bine, m-am s turat de joc! Nici un joc nuă ă ă ă ă ă face cât sângele lui Bonzo, înroşind apa de pe gresia b ii. Congela i-m , trimite i-mă ţ ă ţ ă acas , nu mai vreau s joc!"ă ă

Poarta deveni transparent . La numai trei metri în fa a ei existau patru stele lipiteă ţ între ele, blocând complet câmpul vizual.

Dou armate nu erau de-ajuns. Voiau s -l fac s -şi desf şoare for ele orbeşte.ă ă ă ă ă ţ ― Bean, rosti Ender. Ia- i b ie ii şi spune-mi ce-i dincolo de stele.ţ ă ţ

Bean lu colacul de monofilar, îşi petrecu un cap t în jurul piepă ă tului, întinse cel laltă cap t unui b iat din echipa lui, şi ieşi uşor prin uş . Echipa îl urm imediat. Exersaser deă ă ă ă ă multe ori opera iunea aceaţ sta şi avur nevoie de numai câteva secunde ca s se instalezeă ă înd r tul stelelor. Bean se propuls cu vitez într-o linie aproape paralel cu peă ă ă ă ă retele por ii; când atinse peretele perpendicular, îşi f cu vânt din nou şi âşni drept spre inamic.ţ ă ţ Punctele de lumin de pe perete dovedeau c se tr gea în el. Pe m sur ce coarda fuă ă ă ă ă oprit , pe rând, de muchiile forma iunii stelare, curba descris de el deveni tot maiă ţ ă strâns , iar diă rec ia i se schimb ; era o int imposibil de nimerit. Echipa îl prinse imediatţ ă ţ ă ce ocoli stelele prin cealalt parteă . Îşi mişc bra ele şi picioaă ţ rele, pentru ca s arate c nuă ă fusese lovit nic ieri.ă

Ender trecu prin poart .ă ― E penumbr , raport Bean, totuşi destul lumin ca s nu-i po i depista după ă ă ă ă ţ ă

fosforescen a costumelor. Cum nu se poate mai r u! De la stele şi pân la poarta lor nu-iţ ă ă nici un obstacol. În jurul por ii, au un p trat din opt stele. N-am v zut pe nimeni; to i erauţ ă ă ţ piti i înapoia stelelor. Stau acolo şi ne aşteapt .ţ ă

Parc auzindu-l pe Bean, inamicii începur s strige:ă ă ă ― Hei! ― Ne e foame, veni i s ne da i p pic !ţ ă ţ ă ă ― Ave iţ fundurile late! ― Ave i funduri de Dragoni!ţ

Ender îşi sim ea creierul amor it. Era stupid! N-avea nici o şans ; era obligat sţ ţ ă ă

98

atace un adversar ad postit şi de dou ori mai numeros.ă ă ― Într-un r zboi adev rat, orice camarad cu o f râm de creier s-ar retrage ca s -şiă ă ă ă ă

salveze armata. ― Ce dracu'! f cu Bean. E doar un joc.ă ― A-ncetat s mai fie un joc, atunci când au înc lcat regulile.ă ă ― Atunci încalc -le şi tu!ă ― Bine, rânji Ender. De ce nu? Ia s vedem cum reac ioneaz înaintea uneiă ţ ă

forma iuni.ţ ― O forma iune! exclam Bean nevenindu-i s cread . Niciodat n-am exersat aşaţ ă ă ă ă

ceva! ― Mai avem înc o tur pân când ar trebui, în condi ii normale, s se încheieă ă ă ţ ă

perioada de preg tire. Ar fi timpul s înv m şi nişte forma iuni. Poate fi util...ă ă ăţă ţF cu din degete un A şi-l ridic spre uş . Plutonul ap ru imediat şi Ender începu s -iă ă ă ă ă

aranjeze înapoia stelelor. Trei metri nu reprezentau suficient spa iu de manevr şi b ie iiţ ă ă ţ erau speria i şi deruta i, de aceea trecur mai mult de cinci minute pân s priceapţ ţ ă ă ă ă despre ce era vorba.

Tigrii şi Grifonii se mul umeau s -i înt râte batjocorindu-i, în vreme ce comandan iiţ ă ă ţ lor nu se în elegeau între ei dac n-ar fi fost mai bine s -i atace pe Dragoni, cât vremeţ ă ă ă r mâneau înapoia stelelor. Momoe era pentru atac: "Suntem de dou ori mai mul i"ă ă ţ . În vreme ce Bee argumenta: "Dac st m pe loc, nu putem pierde; dac ieşim, o s inventezeă ă ă ă imediat ceva ca s ne bat ."ă ă

R maser locului pân ce, în cele din urm , în lumina slab , z rir o form masivă ă ă ă ă ă ă ă ă alunecând dinapoia stelelor adverse. Îşi p str confiă ă gura ia, deşi se opri brusc dinţ mişcarea ei lateral şi se lans exact c tre centrul celor opt stele, unde aşteptau optzeciă ă ă şi doi de solda i.ţ

― Hopa-hopa! f cu un Grifon. Au o forma ie!ă ţ ― Probabil c-au construit-o în astea cinci minute, coment Momoe. Dac i-am fiă ă

atacat atunci, i-am fi putut distruge. ― Las-o moart , Momoe! şopti Bee. Ai v zut cum a zburat tipul la! A ocolit f r s-ă ă ă ă ă

ating nici un perete. Poate c au to i cârlige, te-ai gândit la asta? Oricum, e clar c-auă ă ţ ceva nou.

Forma ia era ciudat . Un p trat din trupuri strâns lipite între ele, în fa , alc tuind unţ ă ă ţă ă zid. Înd r tul lui, un cilindru, lung de doi b ie i şi cu circumferin a de şase b ie i, cuă ă ă ţ ţ ă ţ membrele întinse şi înghe ate, aşa încât n-ar fi putut s se in unul de cel lalt. Totuşi seţ ă ţ ă ă men ineau laoţ lalt , de parc ar fi fost lega iă ă ţ ― aşa cum şi erau, de fapt.

Din interiorul forma iunii, Dragonii tr geau cu maxim precizie, obligându-i peţ ă ă inamici s nu scoat capul dinapoia stelelor.ă ă

― Rahatu la-i deschis la spate, zise Bee. Putem c dea înapoia lor...ă ă ― Las vorba şi f -o! se r sti Momoe. Apoi se adres b ie ilor s i, comandându-le să ă ă ă ă ţ ă ă

se lanseze c tre pere i şi s ricoşeze înapoia adveră ţ ă sarilor.În agita ia provocat de lansarea lor, în vreme ce Grifonii r mţ ă ă ăseser lipi i de stele,ă ţ

forma iunea Dragonilor se despic în dou , sub ap sarea b ie ilor din untru; aproapeţ ă ă ă ă ţ ă imediat, cele dou fragmente îşi inversar sensul zborului, revenind spre poartaă ă Dragonilor. Cei mai mul i Grifoni traser în ele şi în Dragonii ce le înso eau; Tigrii îi ataţ ă ţ cară pe supravie uitori din spate.ţ

Totuşi ceva p rea în neregul . William Bee se gândi pentru o clip şi în elese ceă ă ă ţ anume era. Forma iunile acelea nu-şi puteau schimba diţ rec ia cu l80° în timpul zborului,ţ decât dac erau împinse de ă altceva care se deplasa în direc ie opus ; iar dac acelţ ă ă altceva reuşise s îmă ping masa a dou zeci de solda i, însemna c avea o vitez ă ă ţ ă ă mare.

Atunci îi şi z ri: şase Dragoni lâng poarta lui. Dup lumini ele de pe costume, seă ă ă ţ vedea c trei dintre ei erau scoşi din lupt , iar doi atinşi; unul singur era nev t mat. Niciă ă ă ă un pericol. Bee inti calm înspre ei, ap s pe tr gaci, şi...ţ ă ă ă

Nu se întâmpl nimic.ăLuminile se aprinser .ăJocul se terminase!Deşi privea chiar într-acolo, Bee avu nevoie de câteva clipe s priceap ce seă ă

petrecuse. Patru Dragoni ap sau cu c ştile pe col urile por ii, iar al cincilea tocmai trecuseă ă ţ ţ

99

prin ea. Efectuaser ritualul învină g torilor. Erau nimici i, de-abia reuşiser s scoat dină ţ ă ă ă lupt câ iva inamici, dar avuseser îndr zneala s efectueze ritualul şi s încheie joă ţ ă ă ă ă cul chiar sub nasul duşmanilor.

Abia atunci în elese Bee c , potrivit regulamentului, Armata Draţ ă gon nu numai că încheiase jocul, ci îl şi câştigase. La urma urmei, indiferent ce s-ar fi întâmplat, nu erai confirmat ca înving tor dac nu aveai destui solda i neînghe a i care s ating col urileă ă ţ ţ ţ ă ă ţ por ii şi s treac prin ea, în coridorul adversarilor, în felul acesta se putea afirma c riţ ă ă ă -tualul final era chiar victoria. Cu siguran , por ile s lilor de lupt aşa ştiau.ţă ţ ă ă

Poarta profesorilor se deschise şi în sal intr maiorul Anderson.ă ă ― Ender! strig el privind în jur.ă

Unul dintre Dragonii înghe a i încerc s -i r spund , dar maxilaţ ţ ă ă ă ă rele îi erau imobilizate de casca devenit rigid . Anderson se apropie şi-l dezghe .ă ă ţă

Ender zâmbea. ― V-am învins din nou, domnule, rosti el. ― Prostii, Ender, r spunse calm Anderson. Te-ai luptat cu Grifonii şi cu Tigrii.ă ― Chiar aşa prost m crede i?ă ţ ― Dup aceast manevr , strig Anderson, regulamentul se modiă ă ă ă fic . Pentru aă

deschide poarta, e necesar ca to i solda ii inamicului s fie scoşi din lupt sau înghe a i!ţ ţ ă ă ţ ţ ― Oricum, nu inea decât prima dat , murmur Ender.ţ ă ă

Maiorul îi întinse cârligul. Ender dezghe to i solda ii din sal .ţă ţ ţ ăLa dracu' cu protocolul! La dracu' cu toate!

― Hei! strig el când Anderson se îndep rt . Ce va fi data viitoare? Armata mea într-ă ă ăo cuşc , f r arme, împotriva tuturor armatelor din şcoal ? Ce-ar fi s egal m ni elă ă ă ă ă ă ţ şansele?

Se auzi un murmur de încuviin are din partea celorlal i b ie i, şi nu numai dinspreţ ţ ă ţ Dragoni. Maiorul nici m car nu se întoarse.ă

― Ender, dac tu eşti de cealalt parte, şansele n-or s fie egale indiferent care ar fiă ă ă condi iile!ţ

― Aşa-i! r cnir b ie ii. Mul i râser . Talo Momoe începu s bat din palme.ă ă ă ţ ţ ă ă ă ― En-der Wig-gin! r cni el. To i începur s aplaude şi s scană ţ ă ă ă deze.

Ender trecu prin poarta inamic . Solda ii lui îl urmar . Scand rile lor îl înso ir peă ţ ă ă ţ ă coridoare.

― Disear facem antrenament? întreb Tom Nebunu'.ă ăEnder cl tin din cap.ă ă

― Mâine diminea ?ţă ― Nu. ― Arunci când? ― În ce m priveşte, niciodat .ă ă

Auzi murmurele dinapoia lui. ― Hei, asta nu-i cinstit! zise un b iat. Nu-i vina noastr c profeă ă ă sorii stric jocul. Nuă

te po i opri s ne-nve i pentru c ...ţ ă ţ ă ― Nu-mi mai pas de joc! r cni Ender şi izbi cu palma în perete. Vocea lui r sun peă ă ă ă

coridoare. B ie i din alte armate ieşir la uşi.ă ţ ă ― În elege i? vorbi el încet în t cerea care se l sase. Şi şopti: Jocul s-a terminat.ţ ţ ă ă

Porni singur spre camera lui. Ar fi vrut s se întind , dar nu putu, deoarece era udă ă . Îi amintea tot ce se întâmplase azi şi în furia lui smulse p turile, salteaua şi le azvârli peă coridor. Dup aceea mototoli o uniă form ca s -i slujeasc drept pern şi se trânti pe plasaă ă ă ă din sârm întins pe cadrul metalic al patului. Nu era deloc confortabil, îns lui Ender nu-iă ă ă p sa într-atât încât s se scoale.ă ă

Se aşezase de numai câteva minute, când cineva cioc ni la uş .ă ă ― Pleac , rosti el încet. Cel care b tea nu-l auzi, sau îl ignoră ă ă. În cele din urm , îiă

spuse s intre.ăEra Bean.

― Şterge-o, Bean!B iatul încuviin din cap, dar r masă ţă ă e locului. Îşi privea bocancii. Ender fu gata să

urle la el, s -l înjure, s -l fac s plece. V zu îns cât de istovit ar ta piciul, cocârjat deă ă ă ă ă ă ă epuizare şi cu ochii încerc na i de nesomn; cu toate acestea pielea îi era moale şiă ţ

100

str lucitoare, pielea unui copil, obrajii rotunzi şi membrele sub iriă ţ . Înc nu împlinise optă ani. Nu conta, era excep ional, şi pasionat, şi bun. Era un copil. Era ţ tân r.ă

"Nu, nu-i aşa", îşi spuse Ender. "Mic, da. Îns a trecut printr-o b t lie cu o întreagă ă ă ă armat depinzând de el şi de solda ii pe care i-a condus, s-a comportat minunat şi amă ţ învins. Aici nu mai e vorba de tinere e. Nici de copil rie."ţ ă

Considerând t cerea drept o aprobare de-a r mâne, Bean înaint un pas. Abiaă ă ă atunci, Ender îi observ hârtia din mân .ă ă

― Eşti transferat? întreb el. Era uluit, dar glasul i se auzi plat, lipă sit de interes. ― La Iepuri.

Ender încuviin . "Bineîn eles. Era evident. Dac nu pot fi învins, îmi iau armata."ţă ţ ă ― Carn Carby e un tip bun, zise el. Sper c-o s - i recunoasc vaă ţ ă loarea. ― Cam Carby a absolvit azi. A primit ordinul în timpul b t liei noastre.ă ă ― Şi acum cine-i comandantul Iepurilor? ― Eu, desf cu bra ele, neajutorat, puştiul.ă ţ

Ender privi tavanul şi încuviin iar şi.ţă ă ― Bineîn eles. La urma urmei, n-ai decât cu patru ani sub vârsta regulamentar .ţ ă ― Nu-i de râs. Nu ştiu ce se-ntâmpl aici. Toate schimb rile din joc... Şi-acum, asta!ă ă

Nu sunt singurul avansat, s ştii. Au absolvit juă m tate din comandan i şi au promovat oă ţ mul ime dintre ai noştri s comande armatele alea.ţ ă

― Pe cine-au mai transferat? ― P i... pe to i şefii de plutoane şi secunzii lor.ă ţ ― Sigur c da. Dac au decis s -mi distrug armata, mi-o decimeaă ă ă ă z . Sunt foarteă

meticuloşi în tot ceea ce fac. ― Tot tu o s -nvingi, Ender. O ştim cu to ii. Tom Nebunu' a zis: "Adic trebuie s mă ţ ă ă ă

gândesc cum s -i bat pe Dragoni?" To i ştiu c eşti cel mai bun! Nu te pot d râma,ă ţ ă ă indiferent ce-ar...

― Au f cut-o deja.ă ― Nu, Ender, nu te pot... ― Bean, nu-mi mai pas de jocul lor. N-o s -l mai joc niciodat . S-a terminat cuă ă ă

antrenamentele. S-a terminat cu b t liile. N-au decât s -şi lase bile elele pe podea; eu nuă ă ă ţ m mai duc! Am decis asta înainte de-a intra în sal , azi. De aceea v-am pus s-ataca iă ă ţ poarta. Nu credeam c voi reuşi, dar nu-mi p sa. Voiam o ieşire spectaculoas .ă ă ă

― S -l fi v zut pe Bee. Pur şi simplu nu reuşea s priceap cum pierduse, deşi maiă ă ă ă aveai numai şapte b ie i care-şi puteau mişca deă ţ getele de la picioare, iar el avea doar trei care n-o puteau face.

― De ce s vreau s -l v d pe Bee? De ce s vreau s bat pe cineva? Ender îşi ap să ă ă ă ă ă ă palmele pe ochi: Bean, azi i-am f cut r u lui Bonzo. L-am lovit r u de tot.ă ă ă

― O merita! ― L-am lovit şi l-am pus jos. Parc era mort, aşa r m sese. Şi tot l-am mai lovit.ă ă ă

Bean nu spuse nimic. ― Voiam doar s fiu sigur c n-o s -mi mai fac niciodat vreun r u.ă ă ă ă ă ă ― N-o s - i fac . L-au trimis acas .ă ţ ă ă ― Deja? ― Profesorii nu spun multe; n-au spus niciodată. Înştiin area ofiţ cial spune c aă ă

absolvit, dar în dreptul destina ieiţ ― ştii tu, şcoala tactic , auxiliar, precomand , naviga ieă ă ţ ― scrie numai Cartagena, Spania. Acolo locuieşte el.

― M bucur c l-au absolvit.ă ă ― Ce dracu', Ender, noi ne bucur m c-a disp rut! Dac am fi ştiut ce- i face, l-am fiă ă ă ţ

mierlit pe loc. E adev rat c-a s rit cu toat gaşca pe tine?ă ă ă ― Nu. A fost doar el şi cu mine. A luptat cu onoare. "Dac n-ar fi fost onoarea lui, m-ă

ar fi b tut cu to ii. Atunci m-ar fi putut omorî. Sim ul onoarei lui mi-a salvat via a." Eu n-ă ţ ţ ţam luptat cinstit, ad ug Ender. M-am b tut ca s câştig.ă ă ă ă

Puştiul râse. ― Şi-ai f cut-o! L-ai şutat de pe orbit .ă ă

O cioc nitur la uşă ă ă. Înainte ca Ender s poat r spunde, uşa se deschise. B iatul seă ă ă ă aşteptase la al i solda i de-ai s i. Era îns maiorul Andersonţ ţ ă ă . În urma lui intr colonelulă Graff.

101

― Ender Wiggin, rosti Graff. ― Da, domnule. ― Comportamentul t u azi în sal a reprezentat un act de indisciă ă plin care nu dorimă

s se repete.ă ― Da, domnule.

Bean se sim i furios; nu considera c Ender merita muştruluit.ţ ă ― Sosise momentul s se spun unui profesor ce sim im noi despre ceea ce face i!ă ă ţ ţ

Adul ii îl ignorar . Anderson îi întinse lui Ender o hârtie. O coal de dimensiuniţ ă ă normale, nu unul din bile elele folosite pentru ordinele interne în Şcoala de Lupt ; era unţ ă întreg set de dispozi ii. Bean ştiu ce însemna. Un ordin de transfer.ţ

― Absolvirea? întreb el. Ender încuviin . De ce-au întârziat atâta? N-ai decât doi-ă ţătrei ani sub vârsta minim . Ştii deja s umbli, s vorbeşti şi s te-mbraci singur. Ce le-aă ă ă ă mai r mas s te-nve e?ă ă ţ

Ender cl tin din cap.ă ă ― Ştii doar c jocul a luat sfârşită . Împ turi coala: Nu-i deloc deă vreme, îmi pot anun aţ

armata? ― Nu mai e timp, r spunse Graff. Naveta pleac peste dou zeci de minuteă ă ă . În plus,

e preferabil s nu mai vorbeşti cu nimeni dup priă ă mirea ordinului de transfer. Desp r ireaă ţ este mai uşoar .ă

― Pentru ei sau pentru voi? întreb Ender. Nu aştept r spuns. Se r suci iute spreă ă ă ă Bean, îl prinse de mân pentru o clip , apoi porni c tre uş .ă ă ă ă

― Stai aşa, strig puştiul. Unde te duci? La Tactic ? Naviga ie? Auxiliare?ă ă ţ ― La Şcoala de Comand , r spunse Ender.ă ă ― Pre-comandă? ― Comand , repet b iatul şi ieşi. Anderson îl urm îndeaproape.ă ă ă ă

Bean îl prinse de mânec pe Graff:ă ― Dar nimeni n-ajunge la Şcoala de Comand înainte de şaispreă zece ani!

Colonelul îi îndep rt mâna şi ieşi, închizând uşa.ă ăBean r mase singur în camer , încercând s în eleag ce însemnau toate astea.ă ă ă ţ ă

Nimeni nu intra în Şcoala de Comand f r trei ani de pre-comand în Şcoala Tactic sauă ă ă ă ă Auxiliar . De fapt, nimeni nu p r sea Scoal de Lupt f r un stagiu de cel pu in şase aniă ă ă ă ă ă ă ţ şi Ender f cuse doar patru.ă

"Sistemul se n ruie. Clar! Fie c cineva de sus a luat-o razna, fie c s-a întâmplată ă ă ceva r u cu r zboiul, cu adev ratul r zboi, cel cu gână ă ă ă dacii. De ce altfel ar fi de acord să distrug sistemul de antrenamente, s distrug jocul, aşa cum o fac? De ce altfă ă ă el ar pune un pici ca mine la comanda unei armate?"

Bean se gândi la toate astea în timp ce mergea pe coridoare, spre patul s u.ă Luminile se stinser exact când ajunse. Se dezbr c pe înă ă ă tuneric, bâjbâind ca s -şi pună ă hainele într-un dulap pe care nu-l putea z ri. Se sim ea îngrozitor. La început, crezu c -iă ţ ă era team s conduc o armat , dar nu acesta era motivul. Ştia c avea s fie ună ă ă ă ă ă comandant bun. Sim ea c ar fi vrut s plâng . Nu mai plânsese din primele zile de laţ ă ă ă venirea aici, când îl copleşise dorul de casă. Încerc s defineasc senza ia aceea care-iă ă ă ţ punea un nod în gât şi-l f cea s suspine în buşit, indiferent cât s-ar fi str duit s-o alunge.ă ă ă ă Se muşc de palm ca s-o opreasc , ca s-o înlocuiasc cu durere. Nu reuşi. N-avea s -lă ă ă ă ă mai revad niciodat pe Ender. Odat identificat cauza, senza ia putea fi controă ă ă ă ţ lat . Seă întinse pe spate şi se sili s parcurg rutina relax rii, pân sim i c -i trece plânsul. Apoiă ă ă ă ţ ă alunec în somn. Mâna lui era în apropierea gurii. Z cea pe pern , ezitant , de parc Beană ă ă ă ă nu se putea decide ca s -şi road unghiile, sau s -şi sug degetul. Fruntea îi eraă ă ă ă încruntat şi asudat . Respira uşor şi întret iat. Era un soldat şi dac cineva l-ar fi întrebată ă ă ă ce dorea s fie când o s ajung mare, n-ar fi ştiut ce însemna asta.ă ă ă

***

Când intr în navet , Ender observ pentru prima oar c gradele de pe uniformaă ă ă ă ă maiorului Anderson se schimbaser .ă

― Da, rosti Graff, acum e colonel. De fapt, din aceast dup -amiaă ă z , maiorulă Anderson a devenit şeful Şcolii de Lupt . Eu am c p tat alte îns rcin ri.ă ă ă ă ă

102

Ender nu întreb care anume.ăGraff se aşez într-un fotoliu în fa a lui şi-şi prinse centura. Mai era un singură ţ

pasager: un individ t cut, în haine civile, care fusese preă zentat drept generalul Pace. Avea doar o geant , la fel ca Ender. Cumă va, b iatul se sim ea liniştit şi mul umit c nici Graff nuă ţ ţ ă avea bagaje.

În timpul c l toriei, Ender vorbi o singur dat :ă ă ă ă ― De ce mergem pe P mânt? întrebase el. Credeam c Şcoala de Comand e înă ă ă

centura de asteroizi. ― Aşa-i, încuviin ase Graffţ . Îns Şcoala de Lupt n-are docuri penă ă tru nave

interplanetare. Aşa încât ai c p tat o scurt permisie.ă ă ăB iatul voi s întrebe dac asta însemna c -şi putea vizita familia. Dar deodat ,ă ă ă ă ă

gândul c ar fi fost posibil îl sperie, şi nu mai întreb . Închise ochii şi încerc s doarmă ă ă ă ă. În spatele lui, generalul Pace îl studia; în ce scop, nu putea b nui.ă

Când aterizar în Florida, era o dup -amiaz torid de var . Ender fusese atâtaă ă ă ă ă vreme lipsit de soare, încât lumina aproape îl orbi. Miji ochii, str nut şi îşi dori s revină ă ă ă într-o incint . Totul era îndep rtat şi plat; solul, lipsit de curba ascendent a podelelor dină ă ă Şcoala de Lupt , p rea gata s se pr buşeasc . Ender avea permanent senza ia c se află ă ă ă ă ţ ă ă în vârful unui pisc. Reala for gravita ional se sim ea altfel; îşi târşâia picioarele cândţă ţ ă ţ umbla. Ura P mântul. Vroia s se întoarc acas , înapoi la Şcoala de Lupt , singurul locă ă ă ă ă din univers c ruia îi apar inea.ă ţ

― Arestat?! ― Este un act firesc, nu? Generalul Pace este şeful poli iei miţ litare, iar în

Şcoala de Lupt a avut loc un deces.ă ― N-am fost înştiin at dac colonelul Graff a fost avansat, ori trimis înainteaţ ă

tribunalului militar. Doar c e transferat şi trebuie s raporteze Amiralului.ă ă ― E un semn bun sau r u?ă ― Cine ştie? Pe de o parte, Ender Wiggin a supravie uit şi a dep şit un prag;ţ ă

a absolvit într-o manier excep ional ă ţ ă ― în privin a asta trebuie s recunoştiţ ă meritul b trânului Graff. Pe de alt parte, se pune problema celui de-al patruleaă ă pasager din navet . Cel din sicriu.ă

― Al doilea deces din istoria şcolii. Cel pu in de data asta n-a fost oţ sinucidere.

― Prin ce-i mai bun o crim , maior Imbu?ă ă ― N-a fost o crim , domnule colonel. Avem înregistr ri video din nouă ă ă

unghiuri. Nimeni nu-l poate învinui pe Ender. ― Dar poate fi învinuit Graff. Oricum, s-a terminat; civilii pot r scoli arhiveleă

şi pot hot rî cum ar fi fost mai bine. S ne decoă ă reze dac cred c am procedată ă corect, s ne ia pensiile şi s ne bage la-nchisoare dac vor decide c am greşit.ă ă ă ă Cel pu in au avut bunul sim s nu-i spun lui Ender c b iatul a murit...ţ ţ ă ă ă ă

― Nu-i prima oar ...ă ― Mda, nici despre Stilson nu i-au zis. ― Puştiul m sperie.ă ― Ender Wiggin nu-i un ucigaş! Pur şi simplu, el învinge... total. Dac -i vorbaă

de speriat, s se sperie gândacii!ă ― Aproape c i-e mil de ei, când ştii c -l vor înfrunta.ă ţ ă ă ― Singurul pentru care mi-e mil este chiar Ender. Dar nu înă deajuns ca s leă

sugerez s-o lase mai moale. Am c p tat acces la rapoartele primite de Graff.ă ă Chestiile legate de mişc rile floă tei... pân acum dormisem f r visă ă ă e.

― Am intrat în criz de timp?ă ― N-ar fi trebuit s-aduc vorba despre asta. Sunt date secrete. ― Ştiu. ― S zicem doar atât: nu l-au adus deloc devreme la Şcoala de Comand .ă ă

Poate chiar cu doi ani prea târziu.

103

Capitolul l3VALENTINE

― Copii? ― Frate şl sor . S-au ascuns în re ea sub cinci identit i sucă ţ ăţ cesive... scriind

pentru companii care le pl teau timpii de acces, chestii de-astea... A durat ală dracului de mult pân i-am descoă perit.

― Ce ascund? ― Pot fi mai multe lucruri. Secretul cel mai important este îns vârsta lor.ă

B iatul are paisprezece ani, fata doisprezece.ă ― Care este Demostene? ― Fata. Cea de doisprezece ani. ― Scuz -m ! Nu cred c -i amuzant, dar nu m-am putut ab ine s nu râd.ă ă ă ţ ă

Când m gândesc câte griji ne f ceam, cum ne-am chinuit s -i convingem pe ruşiă ă ă s nu-l ia pe Demostene în serios, pentru c -l avem pe Locke drept dovad c nuă ă ă ă to i americanii sunt demen i iubitori de r zboi. Frate şi sor , la puberţ ţ ă ă tate...

― Iar numele lor de familie este Wiggin. ― Ah! O coinciden ?ţă ― Acel Wiggin e un ter . Ei sunt unu şi doi.ţ ― Excelent! Ruşii n-o vor crede niciodat ...ă ― C Demostene şi Locke nu se g sesc sub controlul nostru ca Wiggin.ă ă ― S fie oare o conspira ie? Îi manipuleaz cineva?ă ţ ă ― N-am reuşit s depist m nici un contact între ei şi un adult care s -iă ă ă

dirijeze. ― Asta nu înseamn c cineva n-ar fi putut inventa o metoă ă d pe care s n-oă ă

po i depista. E greu de crezut c doi copii...ţ ă ― Am discutat şi cu colonelul Graff, când a sosit de la Şcoala de Lupt . Elă

consider c nimic din ce-au f cut aceşti copii nu le dep şeşte posibilit ile.ă ă ă ă ăţ Practic, capacit ile lor sunt identice cu ale lui... Wiggin. Numai temperamenteleăţ difer . L-a surprins îns orientarea celor dou personaje. În mod clar, Demosteneă ă ă e fata, îns Graff spunea c ea a fost respins de la Şcoala de Lupt pentru c eraă ă ă ă ă prea paşnic , prea conciliant , şi mai ales prea empatic .ă ă ă

― N-aduce deloc cu Demostene... ― Pe când b iatul are sufletul, unui şacal.ă ― Nu cumva tocmai Locke a fost recent apreciat drept "singura minte cu

adev rat deschis a Americii"?ă ă ― E greu de în eles ce se întâmpl de fapt. Totuşi Graff a reţ ă comandat, şi

sunt de acord cu el, s -i l s m în pace. S nu-i deă ă ă ă masc m. S nu raport m nimică ă ă oficial, doar c s-a constatat c Locke şi Demostene nu au leg turi cu str in tateaă ă ă ă ă şi nici cu vreo grupare din interior, exceptându-le pe cele recunoscute public în re ele.ţ

― Altfel zis, s -i declar m cura i.ă ă ţ ― Ştiu c Demostene pare periculos, par ial tocmai pentru c el ă ţ ă ― sau ea ―

are un num r aşa mare de admiratori. Mie îns mi se pare semnificativ faptul că ă ă cel mai ambi ios dintre ei a ales personajul moderat şi în elept. Nu uita c ei nuţ ţ ă fac altceva decât s scrie. Au influen , dar n-au putere.ă ţă

― Experien a mea m înva c influen a înseamn putere.ţ ă ţă ă ţ ă ― Dac vreodat vor dep şi m sura, îi putem demasca exă ă ă ă trem de uşor. ― Numai în urm torii câ iva ani. Cu cât aştept m mai mult, ei vor înainta înă ţ ă

vârst şi va fi mai pu in şocant când se va afla cine sunt de fapt.ă ţ ― Ştii care au fost manevrele trupelor ruseşti. Exist posibilitatea caă

Demostene s aib dreptate. Şi atunci...ă ă ― Ar fi bine s -l avem la îndemân . Bine! Deocamdat îi lă ă ă ăs m în pace. Dară

urm reşte-i. Bineîn eles, eu va trebui s g sesc modalit i de a-i calma pe ruşi.ă ţ ă ă ăţ

În ciuda îndoielilor personale, Valentine g sea amuzant s fie Deă ă mostene. Acum

104

rubrica ei era preluat de aproape toate re elele info din ar şi era pl cut s vezi cumă ţ ţ ă ă ă banii se adunau în conturi. Din când în când, Demostene dona o sum , atent calculat ,ă ă unui candidat sau unei cauze; suficient pentru ca dona ia s fie remarcat , totuşi nu atâtţ ă ă de mult încât respectivul s aib impresia c se încerca influen area lui. Valentine primeaă ă ă ţ atât de multe scrisori, încât re eaua îi angajase o secretar s r spund unor subiecteţ ă ă ă ă comune. Scrisorile din partea unor lideri na ionali şi interna ionali, uneori ostili, alteoriţ ţ prietenoşi, întotdeauna le citea împreun cu Peter, râzând deseori încânta i c ă ţ ă asemenea oameni scriau unor copii, f r s aib habar care era adev rul.ă ă ă ă ă

Alteori îns , fata se sim ea ruşinat . Tat l ei îl citea cu regularitate pe Demostene;ă ţ ă ă pe Locke nu-l citea niciodat sau, dac o f cea, nu voră ă ă bea nimic despre asta. La cin ,ă obişnuia s repete una din argumenă ta iile f cute de Demostene în articolul din ziuaţ ă respectiv . Peter era încântată ― "Vezi, se dovedeşte c oamenii obişnui i sunt interesa i"ă ţ ţ

dar Valentine se sim― ea ruşinat pentru tat l ei. "Dac va afla vreodat c ţ ă ă ă ă ă eu scriam articolele despre care ne povestea şi c nu credeam nici m car jum tate din lucrurile peă ă ă care le spuneam, ar fi mânios şi umilit."

La şcoal fusese cât pe-aci s -i demaşte pe amândoi, când profeă ă sorul ei de istorie le d duse s fac o compara ie între dou articole mai vechi ale lui Locke şi Demostene. Dină ă ă ţ ă neaten ie, Valentine f cuse o analiz excep ional . Dup aceea, se str duise din r sputeriţ ă ă ţ ă ă ă ă s-o conving pe directoare s nu-i publice eseul în aceeaşi re ea care avea rubrica luiă ă ţ Demostene. Peter fusese necru tor: "Este prea în stilul lui ca s apar . Dac nu te po iţă ă ă ă ţ controla, o s fiu nevoit s anun moartea lui Demostene."ă ă ţ

Cu toat explozia de atunci, Peter o înfricoşa mai mult când t cea. Aşa seă ă întâmplase când Demostene primise invita ia de-a se al tura Coţ ă mitetului Preziden ialţ "Educa ia Viitorului", o organiza ie de elit care avea scopul de-a nu face nimic, dar înţ ţ ă modul cel mai grandios cu putin . Valentine crezuse c Peter avea s-o considere unţă ă triumf, îns nu se întâmplase aşa.ă

― Refuz , îi spusese el.ă ― De ce? Nu voi avea absolut nimic de f cut şi chiar au anun at c , respectând bineă ţ ă

cunoscuta dorin de anonimat a lui Demostene, toate şedin ele se vor desf şura prinţă ţ ă re eaţ . În felul sta cap t statutul unei persoane respectabile, şi...ă ă ă

― Şi eşti mul umit c mi-ai luat-o înainte.ţ ă ă ― Peter, nu-i vorba de tine şi de mine, e vorba de Locke şi Demostene. Noi i-am

creat. Ei nu sunt reali. În plus, solicitarea asta nu înseamn c -l apreciaz pe Demosteneă ă ă mai mult decât pe Locke, ci doar c el are o baz de sus inere mai larg . Ştiai c aşa va fi.ă ă ţ ă ă Numirea lui mul umeşte pe to i şovinii şi rusofobii.ţ ţ

― Nu trebuia s se-ntâmple aşa! Locke trebuia s fie cel respectat.ă ă ― P i este! Respectul real se instaleaz mai încet decât respectul oficial. Peter, nuă ă

te sup ra pe mine pentru c am f cut bine ceea ce mi-ai zis ă ă ă tu s faă c!Îns b iatul r m sese furios zile întregi şi de atunci o l sase pe ea s -şi conceapă ă ă ă ă ă ă

singur articolele, în loc s -i spun ce anume s scrie. Crezuse probabil c în felul acestaă ă ă ă ă calitatea textelor lui Demostene avea s scad , dar dac într-adev r aşa se întâmpl ,ă ă ă ă ă nimeni n-o sesiz . Poate c -l mâniase şi mai mult faptul c Valentine nu venise la el plână ă ă -gând, s -i cear ajutorul. Fata fusese prea mult vreme Demostene ca s mai aib nevoieă ă ă ă ă de cineva care s -i spun ce ar fi crezut acesta desă ă pre diferite subiecte.

Şi pe m sur ce coresponden a ei cu al i cet eni activi politic crescu, începu s afleă ă ţ ţ ăţ ă lucruri, informa ii care pur şi simplu nu erau acţ cesibile marelui public. F r s vrea, uniiă ă ă ofi eri cu care coresponda sc pau anumite am nunte, iar ea şi Peter le puser cap la cap,ţ ă ă ă construind un tablou fascinant şi însp imânt tor al activit ilor Trataă ă ăţ tului Varşovia. Într-adev r, se preg tea de r zboi, un r zboi planetar şi sângeros. Demostene nu greşise,ă ă ă ă suspectând Tratatul c nu respecta prevederile Ligiiă .

Treptat, personajul ei începu s capete o via proprie. Uneori, la sfârşitul uneiă ţă şedin e de redactare, Valentine se trezea gândind ca Deţ mostene, aprobând idei ce nu trebuiau s fie decât afirma ii precis cală ţ culate. Iar alteori, citea eseurile lui Locke, scrise de Peter, şi se sim ea exasperat de evidenta lui orbire fa de ceea ce se întâmpla.ţ ă ţă

Poate c -i imposibil s îmbraci o identitate f r s devii ceea ce pretinzi c eşti. Seă ă ă ă ă ă gândi la acest lucra, îl întoarse pe toate fe ele pentru câteva zile, apoi scrise un articolţ pornind chiar de la premisa respectiv , ar tând c politicienii care se prosternau înainteaă ă ă

105

ruşilor în scopul men inerii p cii aveau, în cele din urm , s ajung s -i sus in în oriceţ ă ă ă ă ă ţ ă întreprindere. Era un act incisiv la adresa partidului aflat la putere şi primi o sumedenie de scrisori pe tema aceea. În acelaşi timp, încetase s-o mai sperie ideea c se transform ,ă ă într-o anumit m sur , în Deă ă ă mostene. "El e mai inteligent decât Peter, şi chiar mai inteligent decât l-am crezut eu", îşi spunea.

Graff o aştept dup încheierea orelor de şcoal . St tea rezemat de maşin . Purtaă ă ă ă ă haine civile şi se îngr şase, aşa încât fata nu-l recunoscu imediată . Îns el îi f cu semn cuă ă mâna şi chiar înainte de-a se prezenta, Valentine îşi reaminti cum îl chema.

― Nu mai scriu nici o scrisoare, îi zise. Nici pe aceea n-ar fi trebuit s-o scriu! ― Deci b nuiesc c nu- i plac medaliile.ă ă ţ ― Nu prea. ― Hai s facem o plimbare împreun , Valentine.ă ă ― Nu m plimb cu str inii.ă ă

B rbatul îi întinse o hârtie. Era un acord semnat de ambii ei pă ărin i.ţ ― În eleg c nu eşti un str in. Unde mergem?ţ ă ă ― S vizit m un tân r soldat, venit în permisie în Greensboro.ă ă ă

Fata sui în automobil. ― Ender n-are decât zece ani, spuse ea. Mi s-a p rut c ne-ai zis c prima luă ă ă i

permisie va fi la doisprezece ani. ― A absolvit mai multe clase într-un an. ― Deci e bine? ― Întreab -l când o s -l vezi.ă ă ― De ce tocmai eu? De ce nu toat familia?ă

Graff suspin .ă ― Ender vede lumea în felul lui personal. A trebuit s -l convingem s se întâlnească ă ă

cu tine. Nu l-au interesat nici Peter, nici p rin ii t i. Via a din Şcoala de Lupt a fost...ă ţ ă ţ ă intens .ă

― Ce vrei s zici? C-a înnebunit?ă ― Dimpotriv , este persoana cea mai întreag la minte pe care o cunosc. E suficientă ă

de lucid ca s în eleag c p rin ii lui n-ar fi înă ţ ă ă ă ţ cânta i s redeschid o caset afectiv ,ţ ă ă ă ă închis atât de ermetic cu patru ani în urm . Iar în privin a lui Peter... nici m car n-amă ă ţ ă sugerat vreo întâlnire, de aceea n-a avut ocazia s ne dea dracului.ă

Ieşir pe Lake Brandt Road şi ocolir lacul, urmând un drum şeră ă puitor pân ajunseră ă înaintea unei vile mari din cherestea alb , care acoperea o întreag colin . De o parte seă ă ă întindea lacul Brandt, iar de cealalt un heleşteu cu suprafa a de peste dou hectare.ă ţ ă

― Casa a fost construit de "Medly Mist-E-Rub", explic Graff. FI a cump rat-o acumă ă ă vreo dou zeci de ani. Ender a insistat ca discu ia voastr s nu fie înregistrat . I-amă ţ ă ă ă promis-o şi pentru a v asigura de asta, ve i fi pe o plut construit chiar de el. Te prevină ţ ă ă totuşi c dup ce ve i termina, inten ionez s te întreb ce s-a petrecut. Nu eşti obligat s -ă ă ţ ţ ă ă ămi r spunzi, îns sper c-o vei face.ă ă

― Nu mi-am adus un costum de baie. ― Î i putem oferi noi unul?ţ ― Care s n-aib microfoane?ă ă ― Trebuie s existe şi un anumit grad de încredere. De pild , eu cunosc adev rataă ă ă

identitate a lui Demostene.Valentine se sim i str b tut de un fior de team , dar nu spuse nimic.ţ ă ă ă ă

― Am aflat-o dup ce am p r sit Şcoala de Luptă ă ă ă. În toat lumea suntem poate vreoă şase care-i cunoaştem numele adev rat. F r s -i punem la socoteal pe ruşiă ă ă ă ă ― numai Dumnezeu ştie ce informa ii au ei. Totuşi Demostene nu trebuie s se team . Se poateţ ă ă încrede în discre ia noastr . Tot aşa cum eu m încred c el nu-i va spune lui Locke ce s-aţ ă ă ă petrecut azi, aici. Încredere reciproc . Ne spunem unii altora anuă mite lucruri.

Fata nu se putea decide dac ei erau de acord cu Demostene sau cu Valentineă Wiggin. În prima variant , n-ar fi avut încredere în ei; în a doua, poate c da. Faptul c nuă ă ă voiau s -i povesteasc lui Peter cele întâmplate sugera c erau conştien i de diferen aă ă ă ţ ţ dintre ei. Nu mai pierdu timpul s se întrebe dac ea îns şi mai ştia care era diferen aă ă ă ţ aceea.

― Spuneai c el a construit pluta. De când e aici?ă

106

― De dou luni. Inten ionasem ca permisia s dureze doar câteva zile. Dar, vezi tu,ă ţ ă nu mai pare interesat s -şi continue instruirea.ă

― Aha! Deci voi fi iar şi factorul terapeutic.ă ― De data asta nu te putem cenzura. Pur şi simplu, risc m. Avem mare nevoie deă

fratele t u. Omenirea se g seşte la r spântie.ă ă ăVal crescuse îndeajuns ca s ştie exact în ce pericol se afla lumea. Şi fusese deă

suficient vreme în pielea lui Demostene ca s nu ezite s -şi îndeplineasc datoria.ă ă ă ă ― Unde este? ― Jos, la debarcader. ― Unde-i costumul de baie?

Ender nu flutur bra ul, v zând-o cum cobora colina şi nici nu zâmbi când Valentineă ţ ă p şi pe pontonul plutitoră . Îns fata ştiu c se buă ă cura s-o vad , ştiu din felul în care ochii luiă îi priveau întruna fa a.ţ

― Eşti mai înalt decât ineam minte, rosti ea prosteşte.ţ ― Şi tu, r spunse b iatul. Eu îmi aminteam c erai frumoas .ă ă ă ă ― Memoria î i poate juca feste.ţ ― Nu! Chipul i-a r mas la fel, dar eu nu mai in minte ce înseamn frumos. Haide!ţ ă ţ ă

Hai s ieşim pe lac.ăValentine privi neîncrez toare pluta micu .ă ţă

― Numai s nu stai în picioare pe ea, zise Ender. Urc pe plut în patru labe: Eă ă ă primul lucru pe care l-am construit cu mâinile mele, de când ne jucam cu cuburile. Cl dirile anti-Peter.ă

Ea râse. Obişnuiau s construiasc cl diri care s r mân în piă ă ă ă ă ă cioare, chiar şi după ce se îndep rtau multe din suporturile vizibile. La rândul lui, Peter scotea câte un cubă dintr-un loc sau altul, pentru ca structura s r mân fragil şi s se n ruie la primaă ă ă ă ă ă atingere întâmplătoare. Era un tic los, totuşi constituia un fel de focar al copil riei lor.ă ă

― Peter s-a schimbat, spuse fata. ― Hai s nu discut m despre el.ă ă ― Bine.

Sui şi ea pe plut , nu cu aceeaşi dexteritate. Ender lu o vâsl şi înaintar încet spreă ă ă ă mijlocul apei. Valentine observ cu glas tare c era bronzat şi musculos.ă ă

― Muşchii se datoreaz Şcolii de Lupt . Bronzul este de aici. Stau mult pe lac. Cândă ă înot, parc n-aş mai avea greutate. Duc dorul imă ponderabilit ii. Şi-n plus, de aici, de peăţ lac, terenul se ridic de jur-împrejur.ă

― Ca şi cum te-ai afla pe fundul unui castron. ― Am tr it pată ru ani într-un asemenea loc. ― Deci acum suntem str ini?ă ― Nu-i aşa, Valentine? ― Nu, r spunse eaă . Întinse mâna şi-l atinse pe picior. Apoi, brusc, îl strânse de

genunchi, în locul unde Ender se gâdilase întotdeauna.Dar aproape în acelaşi moment, b iatul îi prinse încheietura mâiă nii. Strânsoarea lui

era foarte puternic , deşi palmele îi erau mai mici decât ale ei, iar bra ele sub iri. Pentru oă ţ ţ clip , p ru amenin tor; apoi se relax .ă ă ţă ă

― Ah, da, rosti el. Obişnuiai s m gâdili.ă ă ― N-o mai fac, îşi retrase mâna Valentine. ― Vrei s -no i?ă ţ

În loc de r spuns, ea se l s în ap , peste marginea plutei. Apa era limpede şiă ă ă ă curat , şi nu avea cloră . Înot o vreme, dup aceea reveni la plut şi se întinse sub razeleă ă ă soarelui. O viespe îi d du târcoale, apoi ateriza lâng capul ei. Ştia c era acolo şi, în modă ă ă obişnuit, i-ar fi fost fric . Nu îns şi azi. "Las-o s se plimbe, las-o s se înc lzeasc laă ă ă ă ă ă soare ca şi mine."

Apoi pluta se leg n şi, întorcându-se, îl v zu pe Ender strivind calm viespea cuă ă ă vârful unui deget.

― Sunt rele, rosti el. Te-n eap f r s aştepte s fie mai întâi inţ ă ă ă ă ă sultate. Zâmbi: Am înv at despre strategia de prevenire. Sunt foarte bun. Nu m-a b tut nimeni, niciodat .ăţ ă ă Sunt cel mai bun soldat pe care l-au avut vreodat .ă

― Cine s-ar fi aşteptat la altceva? replic Valentine. Eşti un Wiggin.ă

107

― Indiferent ce-ar putea însemna asta. ― Înseamn c vei face o schimbare în lume.ă ă

Şi-i povesti cu ce se ocupau ei. ― Câ i ani are Peter, paisprezece? Deja pl nuieşte s cucereasc lumea?ţ ă ă ă ― Se crede Alexandru cel Mare. Şi de ce n-ar fi? De fapt, de ce n-ai fi şi tu? ― Nu putem fi doi Alexandru. ― Dou fe e ale aceleiaşi monede. Iar eu sunt metalul dintre eleă ţ . În timp ce vorbea,

se întreba dac era adev rată ă . Împ r ise atâtea cu Peter în aceşti ultimi ani, încât chiară ţ atunci când se gândise c -l disă pre uia, ea îl în elegeaţ ţ . În vreme ce Ender fusese până acum doar o amintire. Un b iat micu şi fragil, care avea nevoie de protec ia ei. Nu acestă ţ ţ b rbat în miniatur , cu ochi reci şi piele întunecat , care ucidea viespile cu mâna goal .ă ă ă ă "Poate c el, şi Peter şi eu suntem la fel şi am fost aşa de la început. Poate c doar geloziaă ă ne-a f cut s ne credem diferi i."'ă ă ţ

― Necazul cu monedele este c atunci când o fa e-n sus, cealalt e-n jos.ă ţă ă"Iar acum crezi c eşti jos."ă

― Vor s te încurajez s continui studiile.ă ă ― Nu sunt studii, ci jocuri. Jocuri de la început pân la sfârşit; nuă mai c ei schimbă ă

regulile de câte ori au chef. Ridic un bra moale: Vezi firele marionetei?ă ţ ― Dar şi tu te po i folosiţ de ei. ― Numai dac vor s fie folosi i. Numai dac cred c ă ă ţ ă ă ei te manipuleaz . Nu, e preaă

greu, m-am s turată . În clipa când încep s fiu fericit, în clipa când cred c m potă ă ă descurca, vâr în mine alt cu it. Am coşmaruri şi aici. Visez c -s în gravita ie. Iar eiă ţ ă ţ schimb permanent direc ia gravita iei. De aceea, nu pot ateriza pe peretele spre care m-ă ţ ţam lansat. N-ajung niciodat acolo unde voiam. Şi-i rog mereu s m lase s plec, dar eiă ă ă ă nu vor şi m trag înapoi.ă

Îi sesiz mânia din voce şi b nui c era îndreptat împotriva ei.ă ă ă ă ― Cred c pentru asta m aflu aici. Ca s te trag înapoi.ă ă ă ― Eu n-am vrut s te întâlnesc.ă ― Mi-au spus. ― M temeam c te mai iubesc.ă ă ― Şi eu speram. ― Teama mea şi speran a ta... s-au îndeplinit amândou .ţ ă ― Ender, e adev rul adev rat. Poate c suntem copii, dar nu sună ă ă tem lipsi i deţ

putere. Am jucat destul dup regulile lor şi a devenit jocul nostru. Chicoti: Acum fac parteă dintr-o comisie preziden ial . Peter e tare furios.ţ ă

― Pe mine nu m las s folosesc re elele. Nu exist nici un cală ă ă ţ ă culator, exceptând programele casnice care monitorizeaz sistemul de securitate şi luminile. Chestii vechi,ă instalate acum o sut de ani, când construiau calculatoare care nu se cuplau cu nimică altceva. Mi-au luat armata, mi-au luat pupitrul şi ştii ceva? Chiar c nu-mi pas !ă ă

― Probabil c eşti propriul t u prieten.ă ă ― Eu, nu. Amintirile mele. ― Atunci asta eşti tu ― ceea ce- i aminteşti.ţ ― Nu. Amintirile mele despre str ini. Amintirile mele despre gână daci.

Valentine se cutremur , parc str b tut de un neaşteptat fior rece.ă ă ă ă ă ― Refuz s m mai uit la filmele cu gândaci! Sunt întotdeauna la fel.ă ă ― Eu le-am studiat ore întregi. Felul cum se mişc navele lor prin spa iu... Şi încă ţ ă

ceva, de care mi-am dat seama abia aici, pe lac. Toate imaginile în care gândacii şi oamenii se înfrunt direct provin din Priă ma Invazie. În cadrele din a Doua Invazie, unde solda ii noştri poart uniforme FI, gândacii sunt întotdeauna deja mor i. Zac peste tot, prţ ă ţ ă-buşi i peste comenzi. Nici un semn de lupt , nimic. Iar din b t lia lui Mazer Rackham... nuţ ă ă ă mi s-a ar tat nici m car o fotografie.ă ă

― Poate c -i vorba de o arm secret .ă ă ă ― Nu, nu, nu m intereseaz felul ă ă cum au murit. E vorba de gândacii înşişi. Nu ştiu

nimic despre ei şi totuşi într-o bun zi se pare c va trebui s -i înfrunt. Am disputat multeă ă ă b t lii în via a mea, uneori jocuri, alteori... nu. De fiecare dat am învins pentru c amă ă ţ ă ă în eles felul în care gândea inamicul meu. L-am în eles dup cum se ţ ţ ă comporta. Îmi puteam da seama ce credea c-o s fac eu şi cum ar fi vrut s se desă ă f şoare lupta. Şi mă ă

108

adaptam. M pricep bine la asta. S în eleg cum gândesc al ii.ă ă ţ ţ ― Blestemul copiilor Wiggin...

Valentine glumea, totuşi o înfricoşa gândul c Ender ar fi putut s-o cunoasc la fel deă ă bine ca şi pe inamicii lui. Peter o în elesese dinţ totdeauna, sau cel pu in aşa credea el; eraţ îns o asemenea lep d tur moral , încât fata nu se sim ise niciodat stânjenit când îiă ă ă ă ă ţ ă ă ghicise chiar şi gândurile cele mai urâte. Dar Ender... n-ar fi dorit s-o "citeasc ". S-ar fiă sim it dezbr cat în fa a lui. S-ar fi ruşinat.ţ ă ă ţ

― Crezi c nu-i po i bate pe gândaci dac nu-i cunoşti.ă ţ ă ― Nu-i doar atât. Stând singur aici şi neavând ce face, m-am gândit şi la mine. Am

încercat s -n eleg de ce m detest atât de mult.ă ţ ă ― Nu-i adev rat, Ender...ă ― Nu-mi spune: "Nu-i adev rat, Ender." Mi-a trebuit mult timp s -mi dau seama deă ă

lucrul sta dar, crede-m , aşa-i! M ur sc pe mine însumi. Şi am ajuns la urm toareaă ă ă ă ă concluzie: în clipa când îmi în eleg cu adev rat inamicul, când îl în eleg îndeajuns de bineţ ă ţ ca s -l pot înă vinge, în acel moment eu îl şi iubesc. Cred c -i imposibil s în elegi cuă ă ţ adev rat pe cineva, ce vrea el, ce crede el şi s nu-l iubeşti aşa cum se iubeşte el pe sine.ă ă Şi atunci, în clipa aceea, când îl iubesc...

― Îl înfrângi. Pentru o clip , Valentinei nu-i mai fu team c Ender avea s-o în eleagă ă ă ţ ă şi pe ea.

― Nu, n-ai în elesţ . Îl distrug! Fac în aşa fel încât s -i fie imposibil s -mi mai fac r uă ă ă ă vreodată. Îl strivesc şi-l zdrobesc, pân nu mai ă exist .ă

― Ba nu-i adev rat.ăIar acum frica reveni, mai puternic decât înainte. "Peter s-a cuă min it, îns tu... peţ ă

tine te-au transformat într-un ucigaş. Dou fe e ale aceleiaşi monede, dar ce-nseamnă ţ ă fiecare?"

― Val, eu am f cut cu adev rat r u unor persoane. Nu inventez nimic.ă ă ă ― Ştiu, Ender. "Cum îmi vei face mie r u?"ă ― Vezi în ce m transform, Val? întreb el încetişor. Pân şi tu te temi de mine. Şi-iă ă ă

atinse obrazul, atât de uşor, încât fata fu gata s izbucneasc în plâns. Aşa cum o atingeaă ă mânu a lui de pruncţ . Îşi amintea gestul acesta, atingerea mâinii moi şi nevinovate, pe obrazul ei.

― Nu-i aşa, r spunse ea şi în clipa aceea era adev rat.ă ă ― Ar trebui s te temi.ă

"Nu, n-ar trebui s m tem."ă ă ― O s i se umfle pielea, dac stai atâta în ap . Şi s-ar putea s te atace şi rechinii.ă ţ ă ă ă

Ender surâse. ― Rechinii au înv at de mult s m lase-n pace.ăţ ă ă

Se ca r totuşi pe plut , care se înclin şi fu inundat de ap . Vaţă ă ă ă ă ă lentine o sim i receţ pe piele.

― S ştii c Peter va reuşi. E suficient de inteligent ca s nu gră ă ă ăbeasc lucrurile, dară va izbuti s -şi croiasc drum în sânul puterii dac nu imediat, atunci mai târziuă ă ă . Înc nuă sunt sigur dac asta o s fie bine sau r u. Peter poate fi crud, dar el ştie cum poateă ă ă ă ob ine şi p stra puterea şi exist semne c dup ce se termin r zboiul cu gândacii, sauţ ă ă ă ă ă ă poate chiar mai devreme, lumea se va pr buşi înapoi în haos. Tratatul Varşovia seă îndrepta spre hegemonie înc înainte de Prima Invazie. Dac o vor face şi dup ...ă ă ă

― Deci pân şi Peter poate reprezenta o alternativ mai bun .ă ă ă ― Ai descoperit în tine semnele unui distrug tor, da? Acelaşi lucru este valabil şiă

pentru mine. Peter n-are un monopol asupra r ului, ină diferent ce consider cei care i-auă interpretat testele. Are îns calit i de constructor: nu-i blând, dar nu mai distruge oriceă ăţ lucru bun pe care-l întâlneşte. Odat ce- i dai seama c puterea va ajunge întotdeauna laă ţ ă cei care tânjesc dup ea, cred c vei fi de acord c ar putea-o de ine oameni mult mai r iă ă ă ţ ă decât Peter.

― Cu aşa o recomandare, mai c l-aş vota şi eu.ă ― Uneori pare absolut prostesc. Un b iat de paisprezece ani şi suă rioara lui mai mică

pl nuind s cucereasc lumea..ă ă ă . Încerc s râd . Nu era nimic amuzant. Dar noi nuă ă ă suntem copii obişnui i!ţ

Valentine încerc s se imagineze aidoma celorlalte fete de la şcoală ă ă. Încerc s -şiă ă

109

închipuie o via lipsit de responsabilit i pentru viitorul lumii.ţă ă ăţ ― Eu nu cred la fel. Se întinse pe plut , de parc putea r mâne veşnic pe loc.ă ă ă

Era adev rat. Indiferent ce-i f cuser lui Ender în Şcoala de Lupă ă ă t , îi distruseseră ă ambi ia. Pur şi simplu nu mai dorea s p r seasc apele înc lzite de soare.ţ ă ă ă ă ă

"Nu", în elese ea. "Nu, el ţ crede c nu vrea s plece de aici, totuşi are prea mult dină ă Peter. Sau prea mult din mine. Nici unul dintre noi n-ar putea s fie fericit mult timp ă ― f r s fac nimic. Sau poate c de fapt, noi n-am putea fi ferici i tr ind f r altcineva".ă ă ă ă ă ţ ă ă ă

Aşa încât, începu s iscodeasc din nou:ă ă ― Care-i persoana cea mai cunoscut din întreaga lume?ă ― Mazer Rackham. ― Şi dac tu vei câştiga urm torul r zboi, aşa cum a f că ă ă ă ut Mazer? ― Rackham a reprezentat un noroc chior. O baft ... Nimeni nu creă dea în el. S-a

întâmplat s se g seasc în locul cuvenit, la momentul cuvenit.ă ă ă ― Dar s zicem c aşa va fi şi cu tine. S zicem c -i înfrângi pe gândaci şi numeleă ă ă ă

t u va fi cunoscut aşa cum e cunoscut al lui.ă ― Îl las pe altul s fie faimos. Peter vrea s fie faimosă ă . Îl las pe el s salveze lumea.ă ― Nu vorbesc despre glorie, Ender. Nu vorbesc nici despre putere. Vorbesc despre

accidente, aşa cum a fost accidentul prin care Mazer Rackham a ajuns s fie acolo, atunciă când cineva trebuia s -i opreasc pe gândaci.ă ă

― Dac eu sunt aici, spuse Ender, atunci nu voi mai fi ă acolo. Va fi altcineva. S aibă ă altcineva accidentul.

Tonul lui de nep sare plictisit o înfurie pe fat :ă ă ă ― Eu vorbesc despre via a ţ mea, egoistul naibii ce eşti!

Dac cuvintele ei îl deranjaser , Ender nu se tr da în nici un fel. R mase locului, cuă ă ă ă ochii închişi.

― Când erai mic şi Peter te tortura, a fost bine c n-am r mas înă ă tins în pat,ă aşteptând ca mama şi tata s te salveze. Ei n-au în eles niciodat cât de periculos eraă ţ ă Peter. Ştiam c ai monitorul, dar n-am stat s -i aştept. Ştii ce-mi f cea Peter pentru c -lă ă ă ă opream s te chinuie?ă

― Taci, şopti Ender.Şi pentru c Valentine v zu c pieptul îi tremura, pentru c ştia c într-adev r îiă ă ă ă ă ă

f cuse r u, pentru c , precum Peter, îi g sise punctul vulnerabil şi-l lovise acolo, ea t cu.ă ă ă ă ă ― Nu-i pot bate, rosti încet b iatul..ă . Într-o bun zi, voi fi în spa iu, ca Mazeră ţ

Rackham, şi to i vor depinde de mine, iar eu nu voi putea s-o ţ fac. ― Dac tu nu po i, Ender, atunci nimeni nu poate. Dac tu nu po i s -i învingi, atunciă ţ ă ţ ă

merit s câştige, pentru c sunt mai puternici şi mai buni decât noi. Nu va fi vina ta.ă ă ă ― Spune asta celor mor i.ţ ― Dac nu tu, atunci cine?ă ― Oricine. ― Nimeni, Ender. Vreau s - i spun ceva: Dac încerci şi pierzi, atunci nu-i vina ta.ă ţ ă

Dar dac nu-ncerci şi noi pierdem, atunci e numai vina ta. Tu ne-ai omorât pe to i.ă ţ ― Indiferent ce-ar fi, nu sunt un ucigaş. ― Dar ce altceva ar trebui s fii? Creierul oamenilor n-a evoluat pentru ca ei s steaă ă

tol ni i lâng lacuri. Primul lucru pe care l-am înv at a fost s ucidem. Şi-a fost bine c l-ă ţ ă ăţ ă ăam înv at, altfel am fi mor i şi tigrii ar st pâni P mântul.ăţ ţ ă ă

― Niciodat nu l-am putut învinge pe Peter. Indiferent ce am zis, sau am f cut.ă ă Niciodat !ă

Deci totul revenea la Peter. ― Era mai mare decât tine. Şi mai puternic. ― Aşa sunt şi gândacii.

Valentine îi în elegea logica. Sau mai degrab , lipsa de logic . Enţ ă ă der putea învinge oricând, dar în adâncul inimii sale ştia c întotdeauna exista cineva capabil s -l distrug .ă ă ă Ştia c nu putea câştiga cu adev rat, deoarece mai exista şi Peter, invincibilul campion.ă ă

― Vrei s -l învingi pe Peter? întreb fata.ă ă ― Nu. ― Învinge-i pe gândaci! Dup aceea, revino acas şi vezi cine-l mai bag în seamă ă ă ă

pe Peter Wiggin. Priveşte-l în ochi, când toat luă mea te va iubi şi adula. În ochii lui vei citi

110

înfrângerea, Ender. Aşa vei învinge! ― Nu în elegi, spuse el.ţ ― Ba da. ― Nu, nu-n elegi. Nu vreau s -l îţ ă nving pe Peter. ― Atunci ce vrei? ― Vreau ca el s m iubeasc .ă ă ă

Valentine nu avea ce s r spund . Din câte ştia, Peter nu iubise pe nimeni.ă ă ăEnder nu mai ad ug nimic. T cu şi r mase întins, f r s se mişă ă ă ă ă ă ă te.În cele din urm , transpirat şi ciupit de ân arii care ap ruser odat cu amurgul,ă ă ă ţ ţ ă ă ă

fata f cu o baie, apoi începu s împing pluta spre rm. Ender continua s stea nemişcat,ă ă ă ţă ă totuşi r suflarea lui neregulat dovedea c nu dormea. Când ajunser la mal, Valentineă ă ă ă sui pe ponton şi spuse:

― Eu te iubesc, Ender. Mai mult ca oricând. Indiferent ce vei hot rî.ăB iatul nu r spunse. Ea se îndoi c fusese crezut . Urc dealul, clocotind de mânieă ă ă ă ă

împotriva celor care o determinaser s vin aici. La urma urmei, f cuse exact ce doriseră ă ă ă ă ei. Îl convinsese pe Ender s revin la şcoal şi el n-avea s-o ierte prea curând pentruă ă ă asta.

B iatul intr pe uş înc ud dup ultima baie. Afar era întuneric, iar în odaia unde-iă ă ă ă ă ă aştepta Graff, lumina era stins .ă

― Plec m? întreb Ender.ă ă ― Dac tu vrei...ă ― Când? ― Când eşti gata.

Ender f cu duş şi se îmbr că ă ă. În cele din urm se obişnuise cu hainele civile, totuşi,ă parc nu se sim ea în largul s u f r uniform sau costum de lupt . "N-o s mai portă ţ ă ă ă ă ă ă niciodat un costum", se gândi. "Acela era jocul Şcolii de Lupt , şi am terminat cu el."ă ă Auzea greierii cântând în p dure; mult mai aproape, pietrişul scrâşni sub ro ile unei maşiniă ţ care se apropia.

Ce altceva s ia cu el? Citise câteva c r i din bibliotec , dar nu erau ale lui şi nu leă ă ţ ă putea lua. Singurul obiect ce-i apar inea era pluta, pe care o construise singur, dar eaţ urma s r mân aici.ă ă ă

Acum lumina se aprinsese în camera lui Graff. B rbatul îşi schimă base hainele. Revenise la uniform .ă

Au luat loc amândoi pe bancheta din spate a maşinii, care merse pe drumuri de ar ,ţ ă apropiindu-se de o poart secundar a aeroportului.ă ă

― Pe vremuri, rosti Graff, când popula ia era în creştere, aici exiţ stau ferme şi p duri.ă A fost un inut al apelor; ploile formau o mul ime de pâraie şi exist multe ape subterane.ţ ţ ă P mântul este adânc, Ender, şi e viu. Noi, oamenii, tr im doar la suprafa , ca insectele deă ă ţă pe gunoaiele care se strâng la malul b l ilor.ă ţ

B iatul nu spuse nimic.ă ― Îi antren m, aşa cum o facem, pe viitorii comandan i pentru c aşa trebuieă ţ ă ―

trebuie s gândeasc în anumite feluri, s nu se lase diă ă ă straşi de altele ― de aceea îi izol m. Pe ei, şi pe tine. V inem izola i. Şi d rezultate. Dar când nu întâlneşti niciodată ă ţ ţ ă ă oameni, când nu cunoşti P mântul în sine, când tr ieşti între pere i de metal care te ap ră ă ţ ă ă de frigul spa iului, e foarte uşor s ui i de ce merit salvat P mântul. De ce lumeaţ ă ţ ă ă oamenilor s-ar putea s merite pre ul care-l pl teşti tu.ă ţ ă

"Deci de-asta m-a i adus aici!", gândi Ender. "Deşi v gr bea i atât de tare, de astaţ ă ă ţ a i sacrificat trei luni: ca s m face i s iubesc P mântul. Ei bine, a i reuşit! Toateţ ă ă ţ ă ă ţ trucurile au reuşit. Şi Valentine; ea era alt atu al vostru, care s -mi aminteasc faptul că ă ă nu m duc la şcoal pentru binele meu personal. Ei bine, n-o s uit!"ă ă ă

― Poate c m-am folosit de Valentine, continu Graff, şi po i s m ur şti pentruă ă ţ ă ă ă asta, dar nu uita c a venit doar datorit rela iei dintre voi; ea este adev rat şi doar eaă ă ţ ă ă contează. Între oameni exist miliarde de asemenea leg turi. Iar tu lup i ca s nu fieă ă ţ ă distruse.

Ender îşi întoarse chipul spre geam şi urm ri elicopterele şi diriă jabilele, ridicându-se şi coborând.

Luar un elicopter pân la spa ioportul FI de la Stumpy Pointă ă ţ . În mod oficial purta

111

numele unui fost Hegemon, îns toat lumea îi spuă ă nea Stumpy Point; aşa se numise or şelul care fusese complet acoperit cu asfalt atunci când începuser s construiască ă ă ă insulele uriaşe din o el şi beton ce pres rau strâmtoarea Pamlico. Existau înc p s riţ ă ă ă ă acvatice, p şind agale prin apa s rat , unde copacii acoperi i cu muşchi îşi pleă ă ă ţ cau ramurile parc ad până ă du-se. Începuse s plou uşor, şi betonul era negru şi lucios; eraă ă greu de spus unde anume se termina asfaltul şi unde începea strâmtoarea.

Graff îl conduse printr-un labirint de uşi. Autoritatea era reprezentat de o sferă ă micu din plastic. Colonelul o introducea în fante, uşile se deschideau, oamenii se ridicauţă în picioare şi salutau, iar ei treceau mai departe. B iatul observ c la început to i îlă ă ă ţ urm reau cu priă virile pe Graff, îns pe m sur ce p trundeau mai adânc în spa ioport,ă ă ă ă ţ oamenii începur s -l priveasc pe el. Ini ial remarcaser purt torul autorit ii, dar apoi, înă ă ă ţ ă ă ăţ locurile unde to i de ineau autoritate, îi interesa necunoscutul.ţ ţ

Abia când Graff îşi fix centurile pe scaunul de lâng el, Ender în elese c b rbatulă ă ţ ă ă avea s -l înso easc .ă ţ ă

― Pân unde? întreb el. Pân unde o s vii cu mine?ă ă ă ăGraff surâse scurt:

― Pân la cap t.ă ă ― Te-au f cut directorul Şcolii de Comand ?ă ă ― Nu.

Deci îl scoseser de la Şcoala de Lupt doar pentru a-l înso i pe el la urm toareaă ă ţ ă destina ie. "Cât de important sunt?" se întreb b iatul. Şi aidoma unei şoapte a lui Peterţ ă ă în untrul min ii sale, auzi întrebarea: "Cum s m pot folosi de acest lucru?"ă ţ ă ă

Se înfior şi încerc s se gândeasc la altceva. Poate c Peter visa s conducă ă ă ă ă ă ă lumea, dar Ender nu avea asemenea vise. Totuşi, rev zându-şi anii din Şcoala de Lupt , îşiă ă d du seama c deşi nu c utase niă ă ă ciodat puterea, o de inuse mereu. Considera îns că ţ ă ă era o putere n să cut din calit i, nu ob inut prin manipulare. Nu avea nici un motiv s seă ăţ ţ ă ă ruşineze de ea. Niciodat , exceptând poate cazul lui Bean, n-o folosise ca s fac r uă ă ă ă cuiva. Iar cu Bean lucrurile sfârşiser bineă . În cele din urm , îi devenise prieten, luândă locul pierdutului Alai, care, la rândul s u, o înlocuise pe Valentine. Valentine, care îl ajutaă pe Peter în planurile sale. Valentine, care continua s -l iubeasc pe Ender, ină ă diferent ce se petrecuse. Şi urmând asocia iile acelea de gânduri, reveni la P mânt, la ceasurile liniştiteţ ă petrecute în mijlocul lacului limpede, înconjurat de colinele împ durite. "Acesta eă P mântul", îşi spuse. Nu un glob cu diametrul de mii de kilometri, ci o p dure cu un iază ă scânteietor, o c su ascuns printre copaci, sus, pe creasta dealului, o pant acoperit cuă ţă ă ă ă iarb urcând de pe mal, peşti s rind şi p s ri plonjând dup insectele care tr iau laă ă ă ă ă ă grani a dintre ap şi cer. P mântul era zgoţ ă ă motul permanent al greierilor, vânturilor şi p s rilor. Şi glasul unei fete, care-i vorbea din copil ria sa îndep rtat . Acelaşi glas care,ă ă ă ă ă odat , îl ap rase de teroare. Acelaşi glas pentru care ar fi f cut orice s -l p să ă ă ă ă treze în via ,ţă pentru care s-ar fi întors la şcoal , pentru care era gata s lase pân şi P mântul pentruă ă ă ă al i patru, patruzeci sau patru mii de ani. Chiar dac ea îl iubea pe Peter mai mult.ţ ă

inea ochii strâns închişi şi nu scoase nici un sunet; cu toate acestea, Graff seŢ întinse de pe scaunul s u şi-i atinse mâna. Ender se încord surprins şi dup scurt timpă ă ă colonelul îşi retrase bra ul; dar penţ tru o clip , b iatul se gândi uluit c , poate, Graff sim eaă ă ă ţ o afec iune pentru el. Era îns imposibil; nu fusese decât un alt gest bine calculat. Graffţ ă crea un comandant dintr-un b ie el. F r îndoial , în manualul de pedagogie seă ţ ă ă ă recomanda un gest de afec iune din partea profesoruţ lui.

Naveta ajunse în numai câteva ore la satelitul LIP. Lansarea Inter-Planetar eraă locuit de trei mii de oameni, care respirau oxigenul produs de plantele ce le furnizau şiă hrana, şi beau apa care trecuse deja de zece mii de ori prin corpurile lor. Se aflau acolo ca s repare şi s între in remorcherele ce executau toate opera iunile grele din Sistemulă ă ţ ă ţ Solar, precum şi navetele care-şi purtau înc rc turile şi pasagerii pe Pă ă ământ sau Lun . Eraă o lume unde, pentru scurt timp, Ender se sim i în largul s u, deoarece podelele se curbauţ ă în sus, la fel ca în Şcoala de Lupt .ă

Remorcherul lor era destul de nou; FI renun a periodic la navele vechi, înlocuindu-leţ cu cele mai recente modele. Tocmai desc rcase o el laminat provenit de la o nav -uzină ţ ă ă ce consuma asteroizii mai mărun i din Centur . Laminatele aveau s fie trimise pe Lun , şiţ ă ă ă se formase deja un convoi de paisprezece şlepuri. Colonelul introduse îns bila din plastică

112

în alt fant şi şlepurile fur decuplate. Remorcherul urma s fac o curs rapid , spre oă ă ă ă ă ă ă destina ie inut în secret de Graff, pân dup ce p r seau LIP.ţ ţ ă ă ă ă ă

― Nu-i nici un mister, zise c pitanul remorcherului. Când destiă na ia nu se comunic ,ţ ă înseamn c -i LIS.ă ă

Prin analogie cu LIP, Ender b nui c literele însemnau Lansare Inter-Stelar .ă ă ă ― Nu şi acum, r spunse Graff.ă ― Atunci încotro? ― Comandamentul FI. ― N-am nici o autoriza ie de securitate ca s cunosc destina ia asta, domnule!ţ ă ţ ― O cunoaşte nava ta, spuse Graff. Ruleaz programul acesta şi urmeaz rutaă ă

afişat .ăÎi întinse bila din plastic.

― Şi eu ce-o s fac, o s -nchid ochii în timpul c l toriei, ca s nu-mi dau seama undeă ă ă ă ă suntem?

― Ah, nu, bineîn eles c nu! Comandamentul FI se afl pe Eros, care se g seşte camţ ă ă ă la trei luni de aici, mergând cu vitez maxim . Desigur aceasta va fi viteza utilizat deă ă ă nav .ă

― Eros? Crezusem c gândacii l-au ars cu radia ii pân ... ah! ă ţ ă Când am primit autoriza ia de securitate ca s ştiu toate astea?ţ ă

― N-ai primit-o. De aceea, la sosirea pe Eros vei c p ta probabil o slujbă ă ă permanent acolo.ă

C pitanul pricepu imediat şi nu-i pl cu câtuşi de pu in.ă ă ţ ― Sunt un pilot, blestematule, şi n-ai nici un drept s m legi de-un bolovan!ă ă ― Deocamdat ignor limbajul folosit cu un ofi er superioră ţ . Îmi pare r u, dar amă

primit ordin s rechizi ionez cel mai rapid remorcher militar disponibil. La momentul sosiriiă ţ mele, nu exista altul. Fruntea sus! R zboiul se poate termina peste vreo cincisprezece ani,ă şi-atunci pozi ia Comandamentului FI n-o s mai fie un secret. Apropo, în cazul când eştiţ ă unul dintre tipii care prefer manevrele manuale, ar trebui s ştii c Eros a fost întunecat.ă ă ă Albedo-ul lui e doar cu pu in mai str luţ ă citor decât o gaur neagr . N-o s -l vezi.ă ă ă

― Mersi! f cu c pitanul.ă ăAbia dup o lun de drum, reuşi s i se adreseze politicos lui Graff.ă ă ăCalculatorul remorcherului avea o bibliotec limitată ă ― orientat în principal spreă

destindere, nu spre educa ie. Aşa încât pe durata cţ ăl toriei, dup micul dejun şi exerci iileă ă ţ matinale, Ender şi Graff st teau de vorb . Despre Şcoala de Comand . Despre P mânt.ă ă ă ă Despre astronomie şi fizic , şi despre orice dorea b iatul s afle.ă ă ă

Şi în primul rând, dorea s afle despre gândaci.ă ― Nu ştim prea multe, îi spuse Graff. Niciodat n-am avut un priă zonier viu. Dacă

prindeam unul viu şi neînarmat, murea în clipa când îşi d dea seama c a fost capturat.ă ă Chiar şi acel "unul" este nesigur ― de fapt, majoritatea gândacilor solda i sunt femele, darţ cu organe sexuale atrofiate sau rudimentare. Nu putem fi siguri. ie i-ar fi de cel maiŢ ţ mare folos psihologia lor, îns n-am avut nici o ocazie s -i interog m.ă ă ă

― Spune-mi ce şti i şi poate c-o s aflu ceva util.ţ ăŞi Graff îi spuse. Gândacii erau fiin e care ar fi putut evolua şi pe P mânt, dac înţ ă ă

urm cu un miliard de ani lucrurile s-ar fi petrecut altfel. La nivel molecular nu existauă surprize. Pân şi materialul geă netic era acelaşi. De aceea nu era de mirare c pentruă oameni aduceau cu nişte insecte. Deşi organele lor interne erau mult mai complexe şi specializate decât ale oric rei insecte, şi dezvoltaser un schelet intern, exoscheletulă ă disp rând aproape în totalitate, structura fizic sem na cu a str moşilor lor, comparabiliă ă ă ă cu furnicile p mântene.ă

― S nu te laşi îns p c lit, spuse Graff. Te ajut în aceeaşi m sur în care i-aşă ă ă ă ă ă ă ţ spune c str moşii noştri sem nau foarte mult cu veveă ă ă ri ele.ţ

― Dac altceva n-avă em, tot e ceva, zise Ender. ― Veveri ele n-au construit niciodat nave interstelare. De obicei apar uneleţ ă

transform ri pe drumul de la culesul alunelor şi semin elor la exploatarea asteroizilor şiă ţ instalarea de baze ştiin ifice permanente pe sateli ii lui ţ ţ Saturn.

Se presupunea c gândacii vedeau cam în acelaşi spectru ca şi oaă menii; navele şi bazele planetare erau iluminate artificial, totuşi antenele lor p reau aproape rudimentare.ă

113

Autopsiile nu oferiser date asuă pra existen ei mirosului, gustului sau aţ uzului. ― Bineîn eles, nu putem fi siguri. Dar n-am g sit nici o dovad c folosesc suneteleţ ă ă ă

pentru comunica ii. Mai ciudat este c pe navele lor nu exista nici un fel de aparatur deţ ă ă transmisii. Nici radiouri, nici altceva care ar fi putut emite sau recep iona semnale.ţ

― Navele comunicau între ele. Am v zut filmele; discutau între ele.ă ― Adev rată . Îns direct, de la minte la minte. sta-i lucrul cel mai important pe careă Ă

l-am aflat. Comunica iile dintre ei, indiferent care le-ar fi natura, sunt instantanee. Vitezaţ luminii nu constituie o barier . Când Mazer Rackham i-a învins, au tras obloanele.ă Instantaneu! N-a existat timp pentru nici un semnal. Totul s-a oprit... pur şi simplu.

Ender îşi aminti imaginile cu gândaci lipsi i de r ni vizibile, mor i la postţ ă ţ urile lor. ― Atunci s-a în eles c era posibil . M refer la comunicarea cu vitezţ ă ă ă ă

superluminic . Asta s-a întâmplat acum şaptezeci de ani şi, o dat ce-am ştiut c seă ă ă poate, am f cut-o. Nu ă eu, desigur, nici m car nu m n scusem...ă ă ă

― Cum e posibil ?ă ― Nu- i pot explica fizica filotic . De fapt, cred c nimeni nu priţ ă ă cepe nici jum tateă

din ea. Important e c am construit ansiblul. Numele oficial este Comunicatorulă Instantaneu prin Paralax Filotic , dar ciă ă neva a descoperit numele de ansiblu într-o carte veche şi denumirea a prins. Majoritatea oamenilor nici nu ştiu c exist un asemeneaă ă aparat.

― Deci navele pot comunica între ele chiar dac se g sesc în caă ă pete opuse ale Sistemului Solar, rosti Ender.

― Mai mult: pot comunica între ele din col uri opuse aleţ galaxiei. Iar gândacii o fac f r s recurg la aparate.ă ă ă ă

― Aşadar au aflat instantaneu c au fost învinşi. Pân acum, creă ă zusem c ... de faptă to i spuneau c abia cu dou zeci şi cinci de ani în urm au aflat c au fost înfrân i.ţ ă ă ă ă ţ

― S-a evitat o panic general . Apropo, î i spun lucruri pe care n-ar trebui s le ştiiă ă ţ ă dac vei p r si vreodat Comandamentul FI înainte de sfârşitul r zboiului.ă ă ă ă ă

Ender se înfurie. ― Dac m-ai cunoaşte cât de cât, ai şti c pot p stra un secret.ă ă ă ― Asta-i regul . Se consider c persoanele sub dou zeci şi cinci de ani constituieă ă ă ă

un risc de securitate. Este injust pentru mul i copii responsabili, totuşi reduce num rulţ ă celor care ar putea sc pa ceva.ă

― La urma urmei, de ce atâta mister? ― Pentru c ne-am asumat nişte riscuri teribile, Ender, şi nu vrem ca orice re eaă ţ

p mântean s ne ghiceasc deciziile. Vezi tu, imediat ce am construit ansiblul, l-amă ă ă ă instalat pe cele mai bune nave ale noastre şi le-am trimis s atace sistemul planetar deă origine al gândacilor.

― Ştim unde este? ― Da. ― Deci nu aştept m a Treia Invazie.ă ― Noi suntem a Treia Invazie. ― Îi atac m... Nimeni nu spune asta. To i cred c avem o flot uriaş de ap rare,ă ţ ă ă ă ă

aşteptând în norul de comete... ― N-avem nici m car o nav acolo. Sistemul Solar e aproape comă ă plet lipsit de

ap rare.ă ― Şi dac ei au trimis o flot împotriva P mântului?ă ă ă ― Atunci suntem ca şi mor i: Totuşi navele noastre n-au v zut niţ ă mic, nici o urm .ă ― Poate c-au renun at şi vor s ne lase în pace.ţ ă ― Poate. Ai v zut filmele. Ai fi în stare s pui z log omenirea pe şansa ca ei să ă ă ă

renun e şi s ne lase în pace?ţ ăEnder încerc s calculeze anii scurşi.ă ă

― Deci navele noastre c l toresc de şaptezeci de ani...ă ă ― Unele. Altele de treizeci de ani, iar altele de dou zeci. Acum construim nave maiă

bune. Descoperim permanent am nunte noi despre propriet ile spa iuluiă ăţ ţ . Îns toateă navele stelare ieşite din şantiere se îndreapt c tre o planet sau un avanpost ală ă ă gândacilor. Absolut toate, transportând cruciş toare şi bombardiere, se apropie deă gândaci. Sunt foarte aproape; au început deja frânarea. Primele au fost trimise spre

114

obiectivele îndep rtate, iar cele recente c tre inte mai apropiate. Aproxim rile noastre auă ă ţ ă fost destul de corecte. Toate vor sosi la destina ie într-un interval de câteva luni. Dinţ nefericire, planeta-capital a gândacilor va fi atacat de navele noastre cele maiă ă învechite, aproape primitive. Sunt îns bine dotateă ― avem unele arme pe care gândacii nu le-au mai v zut.ă

― Când vor ajunge la int ?ţ ă ― În urm torii cinci ani, Ender. Totul e preg tit la Comandamentul FI. Principalulă ă

ansiblu se afl acolo, în contact cu întreaga flot ; navele sunt în perfect stare, gata deă ă ă lupt . Ne lipseşte doar comandantul bă ăt liilor. Cineva care s ştie ce dracu' s fac cuă ă ă ă navele alea când ajung acolo.

― Şi dac nimeni nu ştie?ă ― Ne vom str dui s facem tot ce putem, cu cel mai bun comană ă dant pe care-l vom

avea."Eu", se gândi Ender. "Vor s fiu gata în cinci ani."ă

― Colonele, nu exist nici m car unu la sut şanse s pot comanda o flot în timpă ă ă ă ă util.

― Asta-i! în l din umeri Graff. F tot ce po i. Dac n-o s fii gata, o s neă ţă ă ţ ă ă ă descurc m cu ce avem.ă

Ender se sim i mai uşurat.ţÎns numai pentru un moment.ă

― Trebuie s ştii c deocamdat n-avem chiar nimic.ă ă ăB iatul în elese c era alt manevr de-a lui Graff. "F -m s cred c totul depindeă ţ ă ă ă ă ă ă ă

de mine, ca s nu m relaxez, ca s trag de mine cât mai tare."ă ă ăManevr sau nu, putea totuşi s fie adev rat. De aceea, n-avea s precupe ească ă ă ă ţ ă

nici un efort. Era ceea ce dorise Val de la el. "Cinci ani. Doar cinci ani pân la sosireaă flotei, iar eu nu ştiu aproape nimic."

― Peste cinci ani, voi avea abia cincisprezece ani, spuse Ender. ― Pe cale de-a împlini şaisprezece, ad ug Graff. Totul depinde de ceea ce vei şti.ă ă ― Colonele, zise b iatul, aş vrea s m -ntorc şi s înotă ă ă ă în lac. ― Dup ce câştig m r zboiul. Sau dup ce-l pierdem... O s mai avem la dispozi ieă ă ă ă ă ţ

câteva decenii pân vor ajunge aici, ca s ne teră ă mine. Casa va fi tot acolo, şi- i promit cţ ă vei putea înota dup pofta inimii.ă

― Totuşi sunt prea tân r pentru autoriza ia de securitate.ă ţ ― O s te inem tot timpul sub paz militar ... Armata ştie cum s procedeze înă ţ ă ă ă

asemenea cazuri.Amândoi râser şi Ender trebui s -şi reaminteasc faptul c Graff doar se pref ceaă ă ă ă ă

prietenos; toate acestea nu erau decât minciuni sau vicleşuguri, menite s -l transforme peă b iat într-o maşin de lupt eficient . "Voi deveni exact unealta pe care o dori i", se gândiă ă ă ă ţ Ender, "dar cel pu in nu m voi l sa ţ ă ă p c lit. ă ă O s-o fac, pentru c aşa vreau eu, nu pentruă c m-ai p c lit tu, tic losule!"ă ă ă ă

Remorcherul ajunse lâng Eros f r ca asteroidul s apar pe ecrane şi c pitanulă ă ă ă ă ă trecu scannerul pe infraroşu. Se aflau la numai patru mii de kilometri de inta c l toriei,ţ ă ă dar Eros, lung de dou zeci şi patru de kilometri, era invizibil, de parc n-ar fi ră ă eflectat razele soarelui.

Acostar la una dintre cele trei platforme-docuri de pe orbit . Nu puteau asolizaă ă direct, deoarece gravita ia asteroidului fusese m rit , iar remorcherul, destinat doarţ ă ă transportului interplanetar, n-ar fi putut evada din fundul pu ului gravita ional. C pitanulţ ţ ă îşi lu r mas bun pe un ton iritat; Ender şi Graff plini de voioşie. B rbatul era nemul umită ă ă ţ pentru c avea s -şi p r seasc nava; Ender şi Graff se sim eau ca nişteă ă ă ă ă ţ prizonieri elibera i, în sfârşit, din temni . Când suir la bordul navetei care urma s -i coboare peţ ţă ă ă Eros, parafrazau replici din filmele urm rite non-stop de c pitan şi hohoteau ca nişteă ă nebuni. C pitanul se mohorî la chip şi se retrase, pref cându-se c merge la culcare.ă ă ă Atunci, aproape ca un gând ivit în ultima clip , Ender îl întreb pe colonel:ă ă

― De ce ne r zboim cu gândacii?ă ― Am auzit mai multe motive, r spunse Graff. C sistemul lor e suprapopulat şiă ă

trebuie s se extind . C ei nu pot suporta ideea altei forme de via inteligent înă ă ă ţă ă univers. C nu cred c noi ă ă suntem via inteligent . C au cine ştie ce religie stranie. Cţă ă ă ă

115

au urm rit emisiunile noastre TV şi au decis c suntem prea violen i. Tot felul de ipoteze.ă ă ţ ― Tu ce crezi? ― Nu conteaz ce cred eu.ă ― Oricum vreau s ştiu.ă ― Probabil c ei discut direct, de la minte la minte. Ceea ce gână ă deşte unul

gândeşte şi altul; ceea ce-şi aminteşte unul, îşi poate aminti şi altul. De ce s -şi fiă dezvoltat un limbaj? De ce s fi înv at vreodat s citeasc şi s scrie? De unde s ştie ceă ăţ ă ă ă ă ă înseamn cititul şi scrisul, dac le-ar vedea? Sau semnalele? Sau numerele? Sau oriceă ă altceva folosim noi pentru a comunica? Nu-i vorba doar de-a traduce dintr-un grai în altul. Ei n-au nici un fel de grai. Am folosit toate mijloacele de comunicare pe care ni le-am putut imagina, dar n-au nici m car echipamentele cu care s -şi dea seama c leă ă ă transmitem semnale. Şi poate c ei au încercat s gândeasc spre noi şi nu în eleg de ceă ă ă ţ nu le r spundem.ă

― Deci întregul r zboi se datoreaz imposibilit ii de comunicare între dou rasă ă ăţ ă e. ― Dac cel din fa a ta nu- i poate spune istoria lui, niciodat nu po i fi sigur c nu-ă ţ ţ ă ţ ă

ncearc s te omoare.ă ă ― Şi dac i-am l sa-n pace?ă ă ― Ender, ei au venit primii. Dac voiau s ne lase-n pace, ar fi putut s-o fac acum oă ă ă

sut de ani, înainte de Primaă Invazie. ― Poate c n-au ştiut c suntem forme de via inteligente. Poate...ă ă ţă ― Crede-m , pe tema asta se discut de un secol. Nimeni nu cuă ă noaşte r spunsul.ă

Dar când se ajunge la luarea unei decizii, concluzia e aceeaşi: dac una din rase trebuieă s piar , s fim siguri c noi vom supravie ui. Genele noastre nu ne las s hot râm altfel.ă ă ă ă ţ ă ă ă Natura nu poate accepta o specie lipsit de instinctul supravie uirii. Indivizii pot fi convinşiă ţ s se auto-sacrifice, îns niciodat o ras ca un întreg nu poate hot rî s -şi încetezeă ă ă ă ă ă existen a. Deci dac putem, vom ucide gânţ ă dacii pân la ultimul, iar ei, dac pot, vor faceă ă la fel.

― În privin a mea, spuse b iatul, eu sunt pentru supravie uire.ţ ă ţ ― Ştiu, încuviin Graff. De asta te afli aici.ţă

Capitolul l4PROFESORUL

― Nu te-ai prea gr bit, Graff, aşa-i? Nu-i un drum scurt, totuşi o vacan deă ţă trei luni mi se pare exagerat .ă

― Prefer s nu aduc marfa stricat .ă ă ― Exist oameni care pur şi simplu n-au sim ul timpuluiă ţ . Eh, asta-i, la urma

urmei nu-i în joc decât soarta lumii! În sfârşit... Caut s ne în elegi tensiunea.ă ă ţ Ansiblul primeşte permanent rapoarte despre înaintarea flotei. În fiecare zi poate începe r ză boiul... dac mai putem vorbi de zile. E un b iat foarte mic.ă ă

― Exist m re ie în el. O dimensiune sufletească ă ţ ă. ― Sper c şi un instinct de vân tor.ă ă ― Da. ― I-am stabilit o program de studii. Bineîn eles, totul trebuie aprobat deă ţ

tine. ― O s m uit peste ea. Nu m pricep la toate materiile acelea, comandoreă ă ă

Chamrajnagar. M aflu aici doar pentru c -l cunosc pe Ender. Aşa c nu te temeă ă ă c voi încerca s schimb ceva în con inutul programei. Viteza va creşte îns .ă ă ţ ă

― Câte îi putem spune? ― Nu-i irosi timpul cu fizica zborului interstelar. ― Ansiblul? ― I-am pomenit deja despre el şi despre flote. I-am spus c vor ajunge laă

destina ie în urm torii cinci ani.ţ ă ― Se pare c nu ne-au mai r mas prea multe de dezv luit.ă ă ă ― Îi pute i spune despre sistemele de armament. Trebuie s cunoascţ ă ă

116

îndeajuns ca s ia decizii inteligente.ă ― Aha! Deci putem fi utili; ce dr guă ţ! Am blocat unul din cele cinci

simulatoare exclusiv pentru el. ― Şi restul? ― Celelalte simulatoare? ― Ceilal i copii...ţ ― Ai fost adus aici ca s ai grij de Ender Wiggin.ă ă ― Eram doar curios. Nu uita, to i mi-au fost elevi.ţ ― Iar acum sunt elevii mei. Vor p trunde în tainele flotei, care dumitale,ă

colonele, nu i-au fost dezv luite.ţ ă ― Dup cum vorbeşti, parc ar fi o fr ie mistic .ă ă ăţ ă ― Şi o zeitate. Şi o religie. Pân şi aceia dintre noi care coă mand prin ansibluă

cunosc m re ia zborului interstelar. V d c nu- i plac efuziunile mele. Te asigur că ţ ă ă ţ ă dispre ul î i dovedeşte igţ ţ noran a. În curând, Ender Wiggin va şti ceea ce ştiu eu;ţ va dansa gra iosul balet spectral printre stele şi orice putere exist în el va fiţ ă desc tuşat , dezv luit , adus înaintea universului ca s fie v zut de to i. Aiă ă ă ă ă ă ă ă ţ sufletul de piatr , colonele, îns eu cânt unei pietre la fel de uşor ca şi altuiă ă cânt re . Te po i retrage în cabina ta, s - i aranjezi lucrurile.ă ţ ţ ă ţ

― N-am de aranjat decât hainele de pe mine. ― N-ai nici un bagaj? ― Salariul mi se depune într-un cont de pe P mânt. Nu l-am folosit niciodat .ă ă

Doar ca s -mi cump r haine civile... în vacan .ă ă ţă ― Un non-materialist! Totuşi eşti nepl cut de gras. Un ascet gurmand?ă

Interesant contradic ie.ă ţ ― Când sunt nervos, m nânc. Tu când eşti nervos, împroşti deşeuri solide.ă ― Îmi placi, colonele. Cred c-o s ne-n elegem.ă ţ ― Nu-mi prea pas , comandorule. Am venit aici pentru Ender. Şi nici unulă

dintre noi n-a venit pentru tine.

Ender detest asteroidul din primul moment. Se sim ise destul de stânjenit peă ţ P mânt, unde podelele erau drepte; Eros era ă mai îngrozitor. Sem na cu un cartof, avândă diametrul de numai şase kilometri şi jum tate. Deoarece suprafa a îi fusese completă ţ modificat pentru a conă verti lumina soarelui în energie, oamenii tr iau în înc perile legateă ă prin tunele ce dantelau interiorul asteroidului. Spa iile închise nu reprezenţ tau o problemă pentru b iată ― mai degrab îl deranjau podelele coriă doarelor, care aveau o pronun atţ ă curbur în jos. De la început, el suă ferise de ame eli când umbla prin tuneluri, mai ales prinţ cele care înconjurau circumferin a mic a lui Eros. Nu-l ajuta cu nimic faptul c atrac iaţ ă ă ţ gravita ional era de dou ori mai mic decât pe P mântţ ă ă ă ă ― senza ia unei c deri iminenteţ ă era extrem de tulbur toare.ă

În acelaşi timp propor iile p reau straniiţ ă ― plafoanele erau prea joase pentru m rimea camerelor, iar coridoarele prea înguste. Pe ană samblu, nu era un loc pl cut.ă

Lucrul cel mai iritant îns îl constituia prezen a celorlal i oameni. Ender n-aveaă ţ ţ amintiri clare despre oraşele P mântului. Ideea lui despre un num r acceptabil deă ă persoane îl constituia Şcoala de Lupt , unde îi cunoscuse din vedere pe to i b ie ii. Aiciă ţ ă ţ tr iau zece mii de persoane. Nu era înghesuial , în ciuda spa iului mare ocupat deă ă ţ instala iile de suţ pravie uire; dar Ender nu suporta s fie permanent înconjurat de str ini.ţ ă ă

Nu-l l sau niciodat s lege cunoştin e. Z rea deseori al i elevi ai Şcolii de Comand ,ă ă ă ţ ă ţ ă îns pentru c el nu urma nici un curs obişnuit, aceştia r mâneau simple chipuri. Participaă ă ă doar ocazional la câte o lec ie comun ; de obicei, era singur cu profesorul.ţ ă

Alteori, în rezolvarea unei anumite teme îl ajuta un elev mai mare, pe care nu-l mai revedea dup aceea. Mânca singur sau cu colonelul Graff. Obişnuia s se recreeze în salaă ă de gimnastic , dar rareori se înă tâlnea acolo de dou ori la rând cu aceleaşi persoane.ă

În elegea c îl izolau iar şi, de data aceasta f r s -i ridice pe ceiţ ă ă ă ă ă lal i elevi împotrivaţ lui ca s -l urasc , ci limitând rela iile între ei. Oriă ă ţ cum i-ar fi fost greu s lege prieteniiă ― cu excep ia lui, to i erau trecu i de adolescen .ţ ţ ţ ţă

De aceea, Ender se retrase în studiile sale şi înv repede şi bine. Astronaviga ia şiăţă ţ

117

istoria militar le asimil cu uşurin . Matematicile abstracte erau mai dificile; constată ă ţă ă îns c dac primea o problem ce implica deplas ri prin spa iu şi prin timp, se puteaă ă ă ă ă ţ bizui mai degrab pe intui ie decât pe calculeă ţ ― adesea g sea instantaneu o solu ie peă ţ care o putea demonstra abia dup minute bune, sau chiar dup ore de cală ă cule.

Iar pentru destindere exista simulatorul: cel mai perfect joc video pe care-l v zuseă vreodat . Profesorii şi elevii îl înv ar s -l utilizeze, pas cu pas. La început, necunoscândă ăţ ă ă uriaşa putere a jocului, îl abordase doar la nivel tactic, cu un singur lupt tor care manevraă continuu pentru a g si şi distruge inamicul. Controlat de calculator, inamicul era inteă ligent şi puternic şi, ori de câte ori Ender încerca o manevr nou , adă ă versarul o folosea împotriva lui peste numai câteva minute.

Jocul era holografic, iar cei doi lupt tori erau puncte luminoase de culori diferite,ă care dansau, se roteau şi manevrau în interiorul unui cub cu latura de aproape zece metri. Comenzile erau extrem de delicate.

Spa iul de joc putea fi rotit în orice direc ie, pentru a fi urm rit din diferite unghiuri.ţ ţ ă Centrul se putea deplasa aşa încât confruntarea s aib loc mai aproape sau mai departeă ă de juc tor.ă

Treptat, pe m sur ce Ender deveni expert în controlul vitezei, diă ă rec iei, orient rii şiţ ă armelor, complexitatea jocului spori. Uneori înfrunta doi adversari simultan; alteori ap reau meteori i sau sfarâm turi de asteroizi; trebuia s ia în considerare consumurileă ţ ă ă de combustibil şi energie şi deseori era îns rcinat cu executarea anumitor misiuni.ă

Când st pâni jocul cu o navet , îi permiser s treac la escadrila de patru navete.ă ă ă ă ă Comanda pilo ii simula i şi, în loc s execute comenţ ţ ă zile calculatorului, trebuia el însuşi să determine tactica, hot rând care obiectiv era cel mai important şi conducând escadrilaă pentru a-l cuceri.

În orice moment putea prelua, pentru scurt timp, comanda personal a unei navete;ă la început proced aşa în mod frecvent, îns atunci ceă ă lelalte trei erau distruse rapid. Treptat, jocurile sporir în dificultate şi Ender trebui s r mân tot mai mult timp laă ă ă ă comanda escadrilei. Când o f cea, câştiga din ce în ce mai des.ă

Dup un an petrecut în Şcoala de Comand , putea juca pe simuă ă lator la oricare dintre cele cincisprezece niveluri, de la pilotarea unei navete independente şi pân la comandă a unei flote. În elesese de mult c rolul s lii din Şcoala de Lupt îl avea aici simulatorul. Şiţ ă ă ă cursurile erau utile, dar adev rata instruire o constituia jocul. Din când în când, veneauă câte unii s -l vad jucând. Nu vorbeau niciodată ă ă ― rareori i se adresa cineva, cu excep iaţ cazurilor când trebuiau s -l înve e ceva anume. Spectatorii t ceau, privindu-i cum rezolvă ţ ă ă o simulare dificil , apoi plecau. "Ce face i?" ar fi vrut s -i întrebe. "M cânt ri i? Hot râ iă ţ ă ă ă ţ ă ţ dac ave i curaj s -mi încredin a i flota? Nu uita i c eu nu v-o cer."ă ţ ă ţ ţ ţ ă

Descoperi c multe din lucrurile înv ate în Şcoala de Lupt se puteau transfera peă ăţ ă simulator. Îl program s -şi modifice orientarea spa ial la fiecare câteva minute, ca s nuă ă ţ ă ă se lase prins într-o rutin "sus-jos", şi-şi revedea permanent pozi ia din punctul de vedereă ţ al inamicului. Încerca o senza ie extraordinar s aib un asemenea control asupraţ ă ă ă b t liei, s -i poat vedea fiecare detaliu.ă ă ă ă

În acelaşi timp se sim ea frustrat din cauza limit rilor existente; navele conduse deţ ă calculator nu dep şeau capacit ile acestuia. Nu aveau ini iative. Nu erau inteligenteă ăţ ţ . Începu s tânjeasc dup şefii s i de plutoane, aşa încât s se poat bizui pe uneleă ă ă ă ă ă escadrile f r s le supravegheze în mod permanent.ă ă ă

La sfârşitul primului an, câştiga toate b t liile de pe simulator şi juca de parcă ă ă maşina ar fi reprezentat o prelungire natural a trupului s uă ă . Într-o zi, mâncând împreună cu Graff, îl întreb :ă

― Asta-i tot ce face simulatorul? ― Cum adic ?ă ― Aşa cum joac acum. De o vreme n-a mai crescuă t deloc în dificultate. Aha!―

Colonelul p ru nep s toră ă ă . Îns el nu se exterioriza niciodată ă. În ziua urm toare, totulă se schimb . Graff plec şi Ender c p t un caă ă ă ă ă marad.

Diminea , când b iatul se trezi, în mijlocul podelei st tea un bţă ă ă ătrân, cu picioarele încrucişate. Ender îl privi curios, aşteptându-l s voră beasc . Necunoscutul t cea. Ender seă ă scul , îşi f cu duş şi se îmbr c , f r s intre în vorb cu el.ă ă ă ă ă ă ă ă

118

Înv ase de mult c atunci când se petrecea ceva neobişnuit, ceva ce f cea parteăţ ă ă din planul altcuiva, avea s capete mai multe informa ii aşteptând, nu întrebând. Aproapeă ţ întotdeauna, adul ii îşi pierdeau r bţ ă darea înaintea lui.

B trânul nu scosese nici un cuvânt, când Ender se apropie de uş ca sa ias dină ă ă odaie. Uşa nu se deschise. B iatul se întoarse c tre neă ă cunoscutul aşezat pe duşumea. P rea de vreo şaizeci de ani, de departe omul cel mai vârstnic pe care-l v zuse în Eros.ă ă Obrajii îi erau acoperi i de firişoare albe şi epoase, doar cu pu in mai scurte decât p rulţ ţ ţ ă de aceeaşi culoare. Avea chipul relaxat, iar ochii îi erau înconjura i de riţ duri. Îl fixa pe Ender cu o expresie de indiferen .ţă

B iatul reveni la uş şi încerc iar şi s-o deschid .ă ă ă ă ă Bun, rosti el renun― ând. De ce-i încuiat ?ţ ă

B trânul continua s -l priveasc inexpresivă ă ă ."Deci este un joc", îşi spuse Ender. "Dac vor s merg la cursuri, vor deschide uşa.ă ă

Dac nu... nu. Nu-mi pas ."ă ăNu-i pl ceau jocurile cu reguli şi scop final cunoscute doar de adă versar. De aceea,

avea s -l ignore pe acesta. De asemenea, nu voia s se enerveze. Rezemat de uş ,ă ă ă parcurse un exerci iu de autorelaxare şi în curând redeveni calm. Necunoscutul îl priveaţ impasibil.

Trecur aşa ore întregi. Ender refuza s vorbeasc , iar b trânul p rea mut şi f ră ă ă ă ă ă ă minte. În câteva rânduri, Ender se întreb dac nu era vreun nebun ce evadase dintr-oă ă clinic , şi acum îşi tr ia haluciă ă na iile demente în camera lui. O dat cu scurgerea timpului,ţ ă cum nimeni nu veni la uş şi nici nu-l c ut , b iatul se convinse c era ceva deliberat, cuă ă ă ă ă scopul de a-l deruta. Nu voia s -i ofere b trânului satisă ă fac ia victoriei. Pentru a-şi treceţ timpul, începu s fac exerci ii fizice. Unele erau imposibile f r echipamentul deă ă ţ ă ă gimnastic , dar altele, mai cu seam cele de la cursul de autoap rare, puteau fi executateă ă ă în orice condi iiţ .

Execu iile îl purtau în jurul camerei. Exers fand rile şi loviturile cu piciorul. La unţ ă ă moment dat, trecu pe lâng b trân, aşa cum mai treă ă cuse şi înainte, dar acum bra ulţ acestuia âşni fulger tor şi-i prinse piciorul stâng în mijlocul unui saltţ ă . Îl dezechilibr şiă b iatul se pr buşi pe duşumea.ă ă

S ri imediat în picioare, furios. Necunoscutul st tea calm, cu piă ă cioarele încrucişate, de parc nici nu s-ar fi clintit. Ender r mase înă ă cordat, gata de lupt , totuşi imobilitateaă celuilalt îl f cea s nu poat ataca. Ce s fac , s -l loveasc ? Şi apoi s -i explice lui Graff:ă ă ă ă ă ă ă ă "Ştii, el a început primul şi n-am vrut s r mân dator".ă ă

Îşi relu exerci iile; b trânul îl urm rea cu privirea.ă ţ ă ăÎn cele din urm , obosit şi furios pe ziua irosit , prizonier în proă ă pria lui camer ,ă

reveni la pat, ca s -şi scoat pupitrulă ă . În clipa când se aplec deasupra noptierei, sim i oă ţ mân izbindu-l între coapse şi o alta prinzându-l de p ră ă . Într-o secund fu r sturnat. Fa aă ă ţ şi umerii erau ap sa i în podea de genunchiul b trânului, în vreme ce spatele îi eraă ţ ă dureros arcuit şi picioarele fuseser intuite de un bra ferm. Nu se puă ţ ţ tea folosi de mâini şi nici nu-şi putea îndoi spatele ca s aib sprijin pentru picioareă ă . În mai pu in de douţ ă secunde, str inul îl învinsese complet peă Ender Wiggin.

― Bine, icni Ender. Ai învins.Genunchiul celuilalt ap s şi mai dureros.ă ă

― De când, şuier un glas, trebuie ă s -i ă spui duşmanului când te-a învins?Ender t cu.ă

― Te-am surprins o dat , Ender Wiggin. De ce nu m-ai distrus imediat dup aceea?ă ă Doar pentru c ar tam paşnic? Te-ai întors cu spaă ă tele la mine. Stupid! N-ai înv at nimic!ăţ N-ai avut niciodat un ă profesor.

B iatul era furios acum, şi nu încerc s se prefac sau s se stă ă ă ă ă ăpâneasc .ă ― Am avut prea mul i profesori; de unde s fi ştiut c o s fii... ţ ă ă ă Un du― şman, Ender Wiggin, şopti b trânul. Eu sunt duşmanul t u, cel dintâiă ă

duşman mai inteligent decât tine. Nu exist alt profesor decât duşmanul. Nimeni altulă decât duşmanul nu- i va spune ce va face el. Nimeni altul decât duşmanul nu te va înv aţ ăţ cum s distrugi şi s cucereşti. Doar el î i arat unde eşti slab. Doar el î i spune unde suntă ă ţ ă ţ punctele sale puternice. Şi singurele reguli ale jocului sunt atacul şi ap rarea. De-acumă încolo sunt duşmanul t u. De-acum încolo sunt proă fesorul t uă .

119

Apoi îi eliber picioarele. Deoarece îl ap sa capul de podea, b iaă ă ă tul nu se putu echilibra în bra e şi genunchii lui lovir duşumeaua cu o bufnitur puternic şi o durereţ ă ă ă p trunz toare. Dup aceea, b trânul se retrase şi-l l s s se ridice.ă ă ă ă ă ă ă

Încet, b iatul îşi adun picioarele sub el, gemând uşor de durere. Pentru o clip ,ă ă ă r mase în patru labe, ca s -şi revin . Apoi bra ul s u drept âşni, c utându-şi duşmanul.ă ă ă ţ ă ţ ă B trânul se retrase iute şi mâna lui Ender apuc doar aerul, iar piciorul profesorului loviă ă spre b rbia b iaă ă tului.

Ender nu mai era acolo. St tea întins pe spate, dup ce se rostoă ă golise pe podea şi, în clipa când necunoscutul era dezechilibrat dup lovitur , amândou t lpile b iatului îiă ă ă ă ă izbir piciorul de sprijin. B trâă ă nul c zu... totuşi îndeajuns de aproape ca s -l atace peă ă Ender. Acesta nu g sea un bra sau picior care s r mân locului atât cât s poat fiă ţ ă ă ă ă ă apucat, iar între timp loviturile îi învine eau spatele şi bra ele. B iatul era mai mic... nuţ ţ ă putea dep şi membrele în permanent mişcare ale b trânuluiă ă ă . În cele din urm , izbuti să ă se desprind şi se târî spre uş .ă ă

B trânul şedea iar şi cu picioarele încrucişate, dar acum apatia disp ruse. Surâdea.ă ă ă ― Ceva mai bine de data asta. Dar lent. Cu o flot va trebui s fii mai bun decât eştiă ă

cu trupul t u, altfel nimeni n-o s fie în siguran cu tine la comand . Ai înv at lec ia?ă ă ţă ă ăţ ţEnder încuviin încet din capţă . Îl durea tot trupul.

― Bun, continu str inul. Restul, cu simulatorul. De acum, eu î i voi programaă ă ţ b t liile, nu calculatorul; eu voi preg ti strategia inamiă ă ă cului, iar tu vei înv a s fii iute şiăţ ă s descoperi cu ce vicleşuguri te încearc duşmanul. S nu ui i, b iete! De-acum,ă ă ă ţ ă duşmanul e mai inteligent decât tine. De-acum, duşmanul e mai puternic decât tine. De-acum, s fii gata s pierzi mereu.ă ă

Chipul lui redeveni grav. ― Vei fi gata s pierzi, Ender, dar vei câştiga. Vei înv a s înfrângi duşmanul. El teă ăţ ă

va înv a cum s-o faci.ăţSe ridic în picioare.ă

― În aceast şcoal a existat dintotdeauna obiceiul ca un nou venit s fie ales de ună ă ă elev mai mare. Cei doi devin camarazi, şi cel mai mare îl înva pe cel lalt tot ce ştie. Eiţă ă lupt permanent, se întrec peră manent, sunt împreun permanent. Eu te-am ales pe tine.ă

― Eşti prea b trân ca s fii un elev, rosti Ender când necunoscutul porni spre uş .ă ă ă ― Nimeni nu-i prea b trân ca s înve e de la duşmani. Eu am înă ă ţ v at de la gândaci.ăţ

Tu vei înv a de la mine.ăţÎn clipa când necunoscutul puse palma pe pl cu a identificatoare de deschidere,ă ţ

Ender s ri prin aer şi-l lovi cu ambele c lcâie în mijlocul spatelui. Lovi atât de puternic,ă ă încât ricoş în picioare, iar b trânul scoase un strig t şi se pr buşi.ă ă ă ă

Se scul apoi încet, inându-se de clan , cu fa a strâmbat de duă ţ ţă ţ ă rere. P rea scosă din lupt , dar Ender nu se încrezu în el. Cu toate acestea, fu luat prin surprindere deă viteza atacului. Dup câteva secunde, z cea pe duşumea lâng peretele opus, sângerândă ă ă din nas şi din buz , acolo unde se izbise de pat. Reuşi s se întoarc într-atât încât s -lă ă ă ă vad pe b trân în pragul uşii, crispându-se de durere şi inându-se de spate. Îi zâmbea.ă ă ţ

Ender surâse. ― Ai un nume, profesore? întreb el.ă ― M numesc Mazer Rackham, r spunse str inul. Apoi disp ru.ă ă ă ă

***

Din clipa aceea, Ender era fie cu Mazer Rackham, fie singur. Mazer vorbea rareori, îns era al turi de el la mas , la cursuri, la simulator, în camera lui, noaptea. Uneori pleca,ă ă ă dar când nu se afla acolo, uşa era încuiat şi nimeni nu intra pân nu se întorcea. Oă ă s pt mân înă ă ă treag , Ender îl numi Temnicerul Rackham. Mazer r spundea imediat, ca şiă ă cum ar fi fost chiar numele lui şi nu p rea deloc iritată . În scurt timp, b iatul renun laă ţă porecl .ă

Existau şi compensa ii. Mazer îi ar t filmele b t liilor din Prima Invazie şiţ ă ă ă ă înfrângerile dezastruoase ale FI în a Doua Invazie. Nu mai erau montaje din imagini cenzurate, ci filme întregi. Deoarece b t liile importante fuseser înregistrate de maiă ă ă multe camere, studiar tacticile şi strategiile gândacilor din diferite unghiuri. Pentru primaă

120

dat în via a lui Ender, un profesor îi atr gea aten ia asupra unor detalii pe care b iaă ţ ă ţ ă tul nu le sesizase singur. Pentru prima dat , g sise o minte pe care puă ă tea s-o admire.

― De ce nu eşti mort? întreb Ender. B t lia ta a fost acum şapă ă ă tezeci de ani, dar tu n-ai nici m car şaizeci.ă

― Miracolele relativit ii, r spunse Mazer. Dup b t lie, m-au iăţ ă ă ă ă ţ nut aici dou zeci deă ani, deşi i-am implorat s m lase s comand una din navele lansate împotriva coloniilor şiă ă ă capitalei gândacilor. Apoi au... reuşit s în eleag câte ceva despre cum se comportă ţ ă ă solda ii în tensiunea luptei.ţ

― Ce anume? ― N-ai înv at suficient psihologie ca s pricepi... Şi-au dat seama c , deşi nu voiăţ ă ă ă

mai putea comanda flota ― aveam s mor înainte ca navele s ajung la destina ie,ă ă ă ţ r mâneam singurul capabil s m descurc cu gândacii. Şi-au dat seama c izbutisem s -iă ă ă ă ă înving nu prin noroc, ci folosindu-m de inteligen . Aveau nevoie de mine aici, ca s ..ă ţă ă . îl înv pe viitorul comandant al flotei.ăţ

― Deci te-au suit într-o nav , au accelerat pân la o vitez relatiă ă ă vist ...ă ― Iar dup aceea am revenit acas . O c l torie extrem de plictiă ă ă ă sitoare. Cincizeci de

ani în spa iu. Pentru mine nu s-au scurs decât opt ani, dar mi s-au p rut cinci sute. Totulţ ă pentru ca s -l pot înv a pe viiă ăţ torul comandant tot ce ştia.

― Eu voi fi comandantul acela? ― S zicem c în prezent ai cele mai mari şanse.ă ă Mai sunt preg― ti i şi al ii?ă ţ ţ ― Nu. ― Atunci reprezint unica alegere, nu?

Mazer ridic din umeri.ă ― Cu excep ia ta... Eşti viu, nu? De ce nu comanzi tu flota?ţ

B trânul cl tin din cap.ă ă ă ― De ce? I-ai învins pe gândaci... ― Exist destule motive pentru care nu pot fi comandant.ă ― Arat -mi cum i-ai b tut.ă ă

Fa a lui Mazer deveni impenetrabil .ţ ă ― Mi-ai ar tat toate b t liile de cel pu in şapte ori. Cred c acum ştiu cum s leă ă ă ţ ă ă

dejoc tacticile de atunci, îns nu mi-ai ar tat niciodat cum i-ai b tut ă ă ă ă de fapt. ― Filmul acela e un secret foarte bine p strat, Ender.ă ― Ştiu. Par ial l-am ref cut mental. Tu, cu minuscula ta for de rezerv , şi flota lor,ţ ă ţă ă

navele acelea uriaşe lansând roiuri de navete de lupt . Te-ai n pustit spre o nav , ai trasă ă ă în ea şi a urmat o explozie. În momentul acela se opresc toate cadrele. În continuare, doar imagini cu solda ii g sind gândaci mor i.ţ ă ţ

Mazer surâse. ― S-a zis şi cu secretele bine p zite. Haide s - i ar t!ă ă ţ ă

Erau singuri în sala video şi Ender încuie uşa pe din untru.ă ― Bun, s -l vedem.ă

Filmul era exact cum spusese b iatul. Plonjonul sinucigaş al lui Mazer în inimaă forma iunii duşmane, explozia, apoi...ţ

Nimic. Naveta lui Mazer înaintase mai departe, ocolise unda de şoc şi se strecurase printre celelalte nave inamice. Acestea nu tr seser asupra lui. Nu-şi modificaseră ă ă traiectoriile. Dou se ciocniser între ele şi explodaseră ă ă ― un accident stupid ce putea fi evitat cu uşurin . Nu schi aser nici m car o încercare de-aţă ţ ă ă evita coliziunea.

Mazer derula caseta pu in mai departe.ţ ― Am aşteptat trei ore, spuse el. Nim nui nu-i venea s cread .ă ă ă

Apoi navetele FI se apropiar de navele gândacilor. Solda ii înă ţ cepur opera iunile deă ţ abordare şi t iere a blindajelor. Imaginile îi ar tau pe agresori mor i la posturile lor.ă ă ţ

― Dup cum vezi, zise Mazer, a fost exact cum ai presupus.ă ― Ce s-a întâmplat? ― Nimeni nu ştie. Eu am o ipotez personal . Sunt îns mul i saă ă ă ţ van i care-mi zic cţ ă

n-am "calificarea" necesar ca s -mi expun pă ă ărerile. ― Tu eşti cel care a câştigat b t lia.ă ă ― Şi eu crezusem c asta confer o anume "calificare", dar dup cum vezi...ă ă ă

121

Xenobiologii şi xenopsihologii nu pot accepta ideea c un pilot stelar i-a întrecut prină simpl intui ie. B nuiesc c to i m ur sc, deoarece dup ce au vizionat filmele astea, auă ţ ă ă ţ ă ă ă trebuit s r mân defiă ă ă nitiv aici, pe Eros. Din motive de securitate... N-au fost încânta i.ţ

― Mai spune! ― Gândacii nu vorbesc. Ei comunic mental şi instantaneu, ca efectul filotic. Cum eă

ansiblul... Îns majoritatea exper ilor consider c este o comunicare controlat ,ă ţ ă ă ă asem n toare vorbiriiă ă ― eu î i transmit un gând şi tu-mi r spunzi la el. N-am crezutţ ă niciodat în ipoteza asta. Timă pul lor de reac ie este ţ prea imediat. Ai v zut filmele. Nuă discut între ei ca s hot rasc ce variant de ac iune s adopte. Navele se comport caă ă ă ă ă ţ ă ă f când parte din acelaşi organism. Ele r spund tot aşa cum diferitele p r i ale trupului t uă ă ă ţ ă r spund instinctiv în timpul unei lupte. Nu este vorba de o conversa ie mental întreă ţ ă persoane cu procese de gândire diferite. Toate gândurile lor sunt prezente, laolalt , înă acelaşi moment.

― Un singur organism, şi fiecare gândac aidoma unei celule? ― Da. N-am fost primul care am sugerat-o, îns am fost cel dintâi care am crezut înă

ipoteza asta. Şi înc ceva... Ceva atât de banal; de... copil resc, încât xenobiologii au râsă ă în hohote când le-am spus-o, dup b t lie. Gândacii ă ă ă sunt insecte. Asem n toare furniciloră ă şi albinelor. Cu regin , cu lucr tori... Acum o sut de milioane de ani aşa au început, cuă ă ă genul acesta de organizare. E absolut sigur c nici unul dintre gână dacii v zu i de noi nuă ţ avea aparat reproduc tor. Deci e posibil s -şi p streze regina dup ce şi-au dezvoltată ă ă ă capacitatea de a gândi împreun . Altfel zis, regina s r mân centrul grupului. De ce s-ară ă ă ă schimba structura social ?ă

― Asta înseamn structura social ?ă ă ― Am şi dovezi. Dar nu dovezi pe care ei s le poat vedea. Prima Invazie a fost oă ă

misiune de explorare. Îns a doua era de colonizare. De instalare a unui stup nou, sauă ceva similar.

― De aceea au adus o regin .ă ― Priveşte filmele celei de-a Doua Invazii, în care ne distrug flota din norul de

comete. Introduse în aparat caseta respectiv : Arat -mi nava reginei!ă ăNu era deloc uşor. Ender n-o putu identifica mult vreme. Navele gândacilor seă

mişcau permanent. Nu purtau însemne exterioare, şi nici nu se vedea un centru de comand distinct. Dar treptat, cu Mazer ruă lând filmele iar şi şi iar şi, b iatul începu să ă ă ă vad cum toate mişc rile se focalizau, radiau dintr-un punct central. Acesta nu men inea oă ă ţ pozi ie fix , îns dup ce privi îndelung, deveni evident c perspectiva din care se luauţ ă ă ă ă toate deciziile nu putea fi decât o anumit nav . ă ă I-o ar ta lui Mazer.ă

― Tu o vezi. Eu o v d. Pân acum suntem numai doi dintre cei mul i ă ă ţ care au vizionat filmele. Îns sta-i adev rul.ă ă ă

― Îşi deplasau nava ca pe oricare alta. ― Ştiau c -i punctul lor slab.ă ― Ai dreptate. Acolo e regina. Totuşi atunci când ai pornit spre ea, ar fi fost normal

s încerce to i s te opreasc . Te-ar fi putut face f râme.ă ţ ă ă ă ― Ştiu. Asta-i partea pe care n-o în eleg. S nu crezi c n-au înţ ă ă cercat s mă ă

oprească ― au tras în mine. Dar pân n-a fost prea târziu, parc nu le venea s cread cuă ă ă ă adev rat c ă ă într-adev r ă aveam s ucid regina. Poate c în lumea lor reginele nu suntă ă niciodat ucise, doar capturate, doar f cute şah mat. Eu am f cut ceva despre care ei nuă ă ă credeau c poate fi f cut de un inamic.ă ă

― Şi o dat cu regina, au murit to i gândacii.ă ţ ― Nu, pur şi simplu au încetat s mai gândeasc . La bordul priă ă melor nave abordate,

ei mai tr iau. Organică . Îns nu se mişcau şi nu r spundeau la nici un stimul; nici chiară ă atunci când i-am vivisec ionat pe unii, încercând s afl m lucruri noi. Dup o vreme auţ ă ă ă murit to i. Când regina piere, în trupurile acelea nu mai r mâne nţ ă imic.

― De ce nu te-au crezut? ― Pentru c n-am g sit o regin .ă ă ă ― A fost spulberat în explozie.ă ― Avatarurile r zboiului. Biologia ocup al doilea loc dup supraă ă ă vie uire. Existţ ă

totuşi am nunte ce vin în sprijinul ipotezei mele. Nu po i tr i aici f r s - i sar în ochi.ă ţ ă ă ă ă ţ ă ― Aici, pe Eros?

122

― Ender, priveşte în jurul t u! Nu oamenii au sfredelit asteroidul acesta. De plid ,ă ă noi prefer m plafoane mai înalte. Aici a fost avană postul gândacilor în Prima Invazie. Au preg tit locul înainte ca noi s ştim de existen a lor. Acum tr im într-un stup de gândaci.ă ă ţ ă Dar ne-am pl tit deja chiria. Ne-a costat o mie de solda i ca s -i cur m de aici. Gândaciiă ţ ă ăţă s-au luptat pentru fiecare palm de coridor.ă

B iatul pricepu arunci de ce înc perile i se p ruser întotdeauna straniă ă ă ă i. ― Ştiam c ceva nu-i în ordine...ă ― Aici era tezaurul. Dac ar fi ştiut c vom învinge în primul r ză ă ă boi, probabil c nu l-ă

ar fi amenajat niciodat . Am înv at s manipul m gravita ia, pentru c ei au amplificată ăţ ă ă ţ ă atrac ia gravita ional a asteroiţ ţ ă dului. Am înv at s utiliz m în mod eficient energiaăţ ă ă stelar , pentru c gândacii îi micşoraser albedo-ul. De fapt, ă ă ă aşa i-am descoperit. În numai trei zile, Eros a disp rut treptat din telescoape. Am trimis un remorcher s afleă ă motivul. L-a aflat. A transmis permanent imagini, inclusiv ale gândacilor omorând echipajul. Imaginile s-au oprit abia când aceştia au demontat remorcherul. Cauza era "orbirea" lor ― niciodat n-au fost nevoi i s transmit ceva prin intermediul unor apaă ţ ă ă rate şi, de aceea, dup uciderea echipajului nu s-au gândit c -i putea privi cineva.ă ă

― De ce au ucis echipajul? ― De ce nu? Pentru ei, dispari ia câtorva indivizi e cam totuna cu t iatul unghiilor laţ ă

noi. Nimic anormal. S-au gândit probabil c omorându-i, ne întrerupeau comunica iile. Nuă ţ ucideau fiin e vii, conştiente, cu un viitor genetic individual. Pentru ei, moartea nuţ înseamn mare lucru. Doar uciderea reginei e cu adev rat o crim , pentru c doar aşa seă ă ă ă sfârşeşte un traseu genetic.

― Deci nu ştiau ce f ceau.ă ― Nu le lua ap rarea! Faptul c nu ştiau c ucid fiin e omeneşti nu înseamn c ă ă ă ţ ă ă nu

au ucis fiin e omeneşti. Noi avem dreptul s ne ap r m cât de bine putem şi singurulţ ă ă ă mod viabil pe care l-am g sit a fost de a-i omorî pe gândaci înainte s ne omoare ei.ă ă Gândeşte-te altfel: în toate r zboaiele de pân acum, ei au ucis mii şi mii de fiin e vii,ă ă ţ gânditoare. Noi am ucis una singur .ă

― Dac n-ai fi distrus regina, crezi c am fi pierdut r zboiul?ă ă ă ― Aş zice c şansele erau cam trei la doi împotriva noastr . Contiă ă nui s cred c le-aşă ă

fi putut provoca pierderi masive înainte de a ne distruge. R spundeau extrem de rapid şiă aveau o putere de foc uriaş , dar şi noi aveam câteva atuuri. Fiecare navet de-a noastră ă ă con inea un om inteligent care gândea individual. Fiecare dintre noi era capabil sţ ă g seasc o solu ie excep ional la o problem dat . Gândacii pot g si doar o singură ă ţ ţ ă ă ă ă ă solu ie excep ional , la un moment anume. Ei gândesc rapid, dar lua i individual nu suntţ ţ ă ţ foarte inteligen i. Chiar atunci când nişte comandan i incapabili au pierdut principaleleţ ţ b l tii din a Doua Invazie, unii din subordona ii lor au reuşit s produc destule distrugeriă ă ţ ă ă în flota inamic .ă

― Şi când vom ajunge acolo? O s atac m din nou regina?ă ă ― Gândacii n-au descoperit întâmpl tor zborul interstelar. Strateă gia aceea poate

reuşi doar o singur dat . B nuiesc c nu vom mai g si o regin decât dac ajungem laă ă ă ă ă ă ă planeta-capital . La urma urmei, regina nu trebuie s fie cu ei ca s conduc o b t lie. Eaă ă ă ă ă ă procreeaz al i gână ţ daci. A Doua Invazie era o colonie; regina sosea ca s populeze Pă ă-mântul, îns acum... nu, n-o s mai mearg . Va trebui s -i învingem, flot dup flot . Şiă ă ă ă ă ă ă pentru c au la îndemân resursele unei duzini de sisteme planetare, b nuiesc c ne voră ă ă ă întrece numericeşte în fiecare lupt .ă

Ender îşi aminti b t lia în care înfruntase dou armate reunite. "Şi eu crezusem că ă ă ă trişau... Când va începe adev ratul r zboi, aşa va fi tot mereu. Iar acolo n-o s existe oă ă ă poart prin care s pot sc pa."ă ă ă

― Noi avem numai dou atuuri, Ender. Nu trebuie s ochim cu prea mult aten ie.ă ă ă ţ Armamentul are o raz mare de ac iune.ă ţ

― Deci nu mai folosim proiectilele nucleare din Prima şi a Doua Invazie? ― Doctoraşul e mult mai puternic. La urma urmei, armele nucleare erau cândva

atât de slabe, încât puteau fi utilizate pe P mânt.ă Doctoraşul nu poate fi folosit pe o planetă. Îmi pare r u c n-am avut în a Doua Invazie.ă ă

― Cum func ioneaz ?ţ ă ― Nu ştiu, cel pu in nu atât de bine încât s pot construi unulţ ă . În punctul de

123

intersec ie a dou raze, creeaz un câmp în care moleculele nu mai pot r mâne legateţ ă ă ă laolalt . Electronii nu mai sunt comuni. Cam cât fizic cunoşti la nivelul sta?ă ă ă ă

― N-am fost la majoritatea cursurilor de astrofizica, totuşi ştiu îndeajuns ca să în eleg.ţ

― Câmpul se propag sub form de sfer ; intensitatea scade cu diă ă ă stan a. ţ Îns atunciă când g seşte o aglomerare molecular , se autoîntre ine. Cu cât aglomerarea respectiv eă ă ţ ă mai mare, cu atât noul câmp este mai puternic.

― Deci de fiecare dat când câmpul loveşte o nav , produce o sfer nou ...ă ă ă ă ― Şi dac navele lor sunt prea apropiate, ini iaz o reac ie în lan care le distruge peă ţ ă ţ ţ

toate. Când câmpul dispare, moleculele revin laolalt şi în locul unei nave ai un mald r deă ă elemente cu multe molecule de fier. F r radioactivitate, f r sf râm turi. Doar ună ă ă ă ă ă bolovan. În prima b t lie s-ar putea s -i prindem apropia i, îns înva rapid. Se voră ă ă ţ ă ţă distan a.ţ

― Deci Doctoraşul nu-i un proiectil... nu pot trage din ad post.ă ― Exact. În momentul de fa , proiectilele nu mai sunt bune de nimic. Am înv atţă ăţ

multe de la gândaci în Prima Invazie, dar au înv at şi ei de la noi... de pild , săţ ă ă construiasc Scutul.ă

― Doctoraşul trece prin Scut? ― Ca şi când n-ar exista. Nu po i ţ vedea prin Scut, ca s inteşti şi s intersecteziă ţ ă

razele, dar deoarece generatorul Scutului este întotdeauna exact în centrul lui, nu-i greu de manevrat.

― Eu de ce n-am fost înv at s lupt cu aşa ceva?ăţ ă ― Ai fost. Tot timpul. Numai c am l sat calculatorul s-o fac în locul t u. Misiuneaă ă ă ă

ta este s ajungi într-o pozi ie superioar tactic şi s alegi o int . Calculatoarele de bordă ţ ă ă ţ ă sunt mult mai pricepute decât tine în ochirea cu Doctoraşul.

― De ce i se spune aşa? ― Când a fost inventat, l-au numit Dispozitiv de Disipare Molecular . Dispozitivulă

D.M.Ender tot nu pricepea.

― D.M. Ini ialele mai înseamn şi Doctor în Medicin . Dispoziţ ă ă tivul D.M., deci "Doctoraşul". E o glum .ă

B iatul nu în elese ce era amuzant.ă ţ

***

Simulatorul fusese schimbat. Ender putea controla în continuare perspectiva şi detaliile, îns nu mai existau comenzi individuale. Fuă seser înlocuite cu un nou panou deă control şi dou c şti audio cu laringofon.ă ă

Tehnicianul care îl aştepta ar t b iatului modul de fixare a c şă ă ă ă tilor. ― Cum dirijez navele? întreb Ender.ă

Mazer îi explic . Se terminase cu navele.ă ― Ai ajuns la urm toarea etap de instruire. De ii experien la toate nivelurileă ă ţ ţă

strategice, dar acum e momentul s te concentrezi asupra comenzii unei flote întregi. Aşaă cum ai lucrat cu şefii de pluton în Şcoala de Lupt , acum vei lucra cu şefii de escadril . Veiă ă avea trei duzini de asemenea şefi pe care s -i antrenezi. Trebuie s -i înve i tacă ă ţ tici inteligente; trebuie s le afli punctele tari şi pe cele slabe; trebuie s -i trasformi într-ună ă tot.

― Când vor sosi? ― Sunt deja în fa a propriilor simulatoare. Po i vorbi cu ei prin inţ ţ termediul c ştilor şiă

al microfonului. Tastele de pe panoul de control î i permit s vezi din perspectiva oric ruiaţ ă ă dintre ei. În felul acesta se reproduc mai exact condi iile unei b t lii adev rate unde veiţ ă ă ă şti doar ceea ce v d navele din subordine.ă

― Cum pot lucra cu nişte şefi de escadrile pe care nu-i v d nicioă dat ?ă ― De ce trebuie s -i vezi?ă ― Ca s ştiu cine sunt, cum gândesc...ă ― Vei afla cine sunt şi cum gândesc din felul cum lucreaz cu siă mulatorul. Chiar aşa

îns , cred c n-o s ai probleme. Ei te ascult chiar acum. Pune- i c ştile ca s -i po i auzi.ă ă ă ă ţ ă ă ţ

124

Ender îşi puse c ştile.ă ― Salaam, se auzi o şoapt .ă ― Alai, rosti Ender. ― Şi eu, piticul. ― Bean!

Şi Petra şi Dink; Tom Nebunu', Shen, Sup Fierbinte, Molo Musă ca, cei mai buni elevi cu care sau împotriva c rora luptase, to i cei în care avusese încredere în Şcoala de Lupt .ă ţ ă

― Nu ştiam c era i aici, zise el. Nu ştiam c veni i.ă ţ ă ţ ― De trei luni ne omoar cu simulatorul, spuse Dink.ă ― O s vezi c sunt de departe cel mai bun tactician, chicoti Petra. Dink încearc ,ă ă ă

dar are minte de copil.Astfel începur s lucreze împreun , fiecare şef de escadril coă ă ă ă mandând pilo iiţ

individuali, iar Ender comandându-i pe şefii de escadril . Înv ar multe pe m sur ceă ăţ ă ă ă simulatorul îi obliga s încerce siă tua ii diferite. Uneori, le punea la dispozi ie o flotţ ţ ă alc tuit din trei-patru escadrile. Alteori, simulatorul le d dea o singur nav stelar cuă ă ă ă ă ă cele dou sprezece navete de lupt ale ei şi b iatul numea trei şefi de escadril , cu câteă ă ă ă patru navete fiecare.

Era pl cut; o joac . Inamicul dirijat de calculator nu era prea groă ă zav şi învingeau întotdeauna, în ciuda greşelilor lor, şi în ciuda unor dificult i de comunicareăţ . Îns în celeă trei s pt mâni de antrenament împreun , Ender ajunse s -i cunoasc foarte bine. Dinkă ă ă ă ă îndeplinea cu precizie instruc iunile, dar nu str lucea prin originalitate; Bean, prea pu inţ ă ţ eficient în a comanda o escadril , ac iona ca un bisturiu cu numai dou -trei navete,ă ţ ă contracarând prompt orice încercare a calculatorului; Alai era un strateg aproape la fel de bun ca Ender şi avea încredere s -i dea pe mân jum tate din flot , înso it doar de ună ă ă ă ţ ă plan general.

Cu cât îi cunoştea mai bine, cu atât Ender îi putea desf şura mai rapid şi-i puteaă folosi optim. Simulatorul afişa situa ia pe ecran şi atunci Ender afla pentru prima datţ ă componen a flotei lui şi dispunerea inamiculuiţ . În numai câteva minute, îi chema pe şefii de escadril de care avea nevoie, le repartiza nave sau grupuri de nave şi le comunicaă misiunile. Apoi, în decursul b t liei, trecea pe rând prin unghiurile lor de vedere, f ceaă ă ă sugestii şi, ocazional, d dea comenzi atunci când era nevoie. Deoarece ceilal i nu vedeauă ţ decât propriul sector de ac iune, uneori ordinele lui p reau lipsite de sens; îns şi eiţ ă ă înv ar s se înăţ ă ă cread în Ender. Dac le spunea s se retrag , se retr geau, ştiind fie că ă ă ă ă ă erau într-o pozi ie expus , fie c manevra lor putea atrage inamicul într-o pozi ieţ ă ă ţ vulnerabil . Mai ştiau de asemenea c Ender îi l sa s procedeze aşa cum credeau deă ă ă ă cuviin atunci când nu le d dea ordine. Dac stilul lor de lupt n-ar fi fost potrivit situa ieiţă ă ă ă ţ în care se aflau, nu ar fi fost aleşi pentru misiunea respectiv .ă

Încrederea era complet şi reciproc , ac iunile flotei rapide şi exacte. Dup treiă ă ţ ă s pt mâni, Mazer îi ar t o reluare a celei mai recente b t lii a lor, f cut din punctul deă ă ă ă ă ă ă ă vedere al inamicului.

― Asta a v zut adversarul când l-ai atacat. Ce anume î i sugereaz ? De pild ,ă ţ ă ă rapiditatea r spunsului?ă

― Seam n cu flota gândacilor.ă ă E― şti de for a lor, Ender. Eşti tot atât de iute cât ei. Şi aici... fii atent!ţ

Ender privi cum toate escadrilele sale se mişcau... simultan, rezolvându-şi fiecare propria situa ie, toate dirijate de ordinele lui geneţ rale, îns îndr zne e, improvizând,ă ă ţ fentând, atacând cu o independen nicicând dovedit de flota gândacilor.ţă ă

― Mintea lor colectiv e foarte bun , dar nu se poate concentra decât asupraă ă câtorva probleme în acelaşi timp. Escadrilele tale abordeaz fiecare lupt cu inteligen aă ă ţ proprie, iar misiunile lor sunt supervizate de inteligen a ta. Vezi, deci, c ai unele atuuri.ţ ă Armament superior, deşi nu perfect; vitez comparabil şi disponibilit i neb nuite deă ă ăţ ă inteligen . Astea sunt atuurile tale. Dezavantajul e c întotdeauna, absolut întotdeauna,ţă ă vei fi dep şit numericeşte şi, dup fiecare b t lie, duşmanul va afla mai multe despreă ă ă ă tine, despre cum s lupte împotriva ta, şi-şi va modifica strategia instantaneu.ă

B iatul aştept concluziile.ă ă ― De acum, vom începe lucrul propriu-zis. Am programat calculatorul s simulezeă

genul de situa ii care ne-ar putea aştepta în întâlţ nirile cu gândacii. Folosim mişc rile peă

125

care le-ai v zut în a Doua Ină vazie. Dar simularea inamicului va fi comandat de mine, caă s nu se repete aceleaşi scheme. La început vei avea b t lii simple, pe care m aştept să ă ă ă ă le câştigi f r problemeă ă . Înva din ele, deoarece eu o s fiu mereu acolo, cu un pasţă ă înaintea ta, programând scheme tot mai dificile, aşa încât urm toarea b t lie va fi maiă ă ă grea şi vei fi împins pân la liă mita capacit ilor tale.ăţ

― Şi dup aceea?ă ― Timpul r mas e scurt. Trebuie s înve i cât po i de repede. Am acceptat s plec înă ă ţ ţ ă

c l torie relativist , numai pentru ca s fiu viu atunci când vei ap rea tu; când m-amă ă ă ă ă înapoiat, so ia şi copiii muriser , iar nepo ii aveau vârsta mea. Nu aveam nimic s le spun.ţ ă ţ ă Fusesem desp r it de to i cei pe care îi iubisem, de tot ceea ce cunoşă ţ ţ team; tr iam înă catacomba asta construit de extratereştri şi eram obliă gat s instruiesc elev dup elev,ă ă fiecare d t tor de speran e, dar în cele din urm dezam gitor. Predau, predau, însă ă ţ ă ă ă nimeni nu înva . Şi tu eşti extrem de promi tor, ca mul i al ii înainte, totuşi semin eleţă ţă ţ ţ ţ eşecului pot exista şi în tine. Datoria mea este s le g sesc; s te distrug pe tine, dacă ă ă ă po i fi distrus şi crede-m , eu o pot face.ţ ă

― Deci nu sunt primul. ― Bineîn eles c nu. Eşti îns ultimul. Dac nu înve i, nu mai avem timp s g sim peţ ă ă ă ţ ă ă

altcineva. Cred în tine numai pentru c eşti singurul în care se mai poate crede.ă ― Şi ceilal i? Şefii mei de escadrile?ţ ― Care dintre ei i-ar putea lua locul?ţ ― Alai. ― Fii cinstit.

B iatul t cu.ă ă ― Nu sunt un om fericit, Ender. Omenirea nu aştept de la noi s fim ferici i. Ne cereă ă ţ

doar s fim excep ionali, în numele ei. Mai întâi supravie uirea, apoi fericirea, aşa cum oă ţ ţ putem g si. De aceea, sper c n-o s m sâcâi în timpul antrenamentelor, plângându-teă ă ă ă c te plictiă seşti. Bucur -te cât po i în orele libere, dar pe primul loc vine munca, adică ţ ă înv tura, şi ea aduce victoria care reprezint totul, deoarece f r ea nu exist nimic.ăţă ă ă ă ă Când o s mi-o po i aduce înapoi pe so ia mea, Ender, atunci s te plângi de câte sacrificiiă ţ ţ ă presupune munca.

― Nu încercam s m eschivez.ă ă ― Dar o vei face. Pentru c dac pot, o s te fac praf. O s m str duiesc dină ă ă ă ă ă

r sputeri s te surprind şi voi fi nemilos, pentru c atunci când te veă ă ă i lupta cu gândacii, vor veni cu lucruri pe care eu nu mi le pot închipui, iar pentru ei mila fa de oameni esteţă imposibil .ă

― Nu m po i face praf, Mazer.ă ţ ― De ce? ― Pentru c sunt mai puternic decât tine.ă

B trânul surâse.ă ― Asta o s mai vedem.ă

***

Îl trezi cu noaptea-n cap; ceasul ar ta 3:40 şi b iatul se sim ea ame it urmându-lă ă ţ ţ prin tuneluri.

― La culcare devreme, la sculare la fel, intona Mazer, mintea toropeşte şi-ochii-mp ienjeneşte.ă

B iatul visase c gândacii îl vivisec ionau. Atât doar c în loc s -i deschid trupul, îiă ă ţ ă ă ă sfârtecau amintirile şi le etalau ca pe nişte fotografii, încercând s le g seasc un în eles.ă ă ă ţ Era un vis ciudat şi Ender nu-l putea izgoni în vreme ce se îndrepta c tre salaă simulatorului. Gândacii îl chinuiau în timpul somnului, iar Mazer nu-l l sa în pace când eraă treaz. Nu mai avea timp s se odihneasc . Se sili s -şi alunge somnul. Se p rea c Mazeră ă ă ă ă nu glumise, spunând c era decis s -l desfiin eze; a-l obliga s joace când era obosit şiă ă ţ ă somnoros era exact genul de şiretlic murdar la care ar fi trebuit sa se aştepte.

Când ajunse la simulator, constat c şefii de escadrile erau deja la posturi,ă ă aşteptându-i comenzile. Inamicul nu ap ruse pe ecran, de aceea începu o b t lie deă ă ă antrenament, împ r indu-şi efectivele în dou armate, ca s poat verifica stareaă ţ ă ă ă

126

b ie iloră ţ . Începur mai lent, dar în scurt timp ajunser iu i şi precişi.ă ă ţApoi ecranul se întunec , navele disp rur şi totul se schimb . La margineaă ă ă ă

simulatorului, v zu trei nave terestre. Fiecare avea dou sprezece navete de lupt .ă ă ă Inamicul, evident conştient de prezen a lor, forţ mase o sfer cu o singur nav în centru.ă ă ă Ender nu se l s p c lit ă ă ă ă nu putea fi o nav― -regin . Gândacii erau de dou ori maiă ă ă numeroşi, dar st teau mult prea grupa i. Doctoraşul avea s -i loveasc mai r u decât s-ară ţ ă ă ă fi aşteptat.

Alese o nav , o f cu s clipeasc pe ecran şi rosti:ă ă ă ă ― Alai, e a ta; îi ai pe Petra şi Vlad la comanda navetelor.

Distribui şi celelalte dou nave, oprind din fiecare câte o navet ; pe acestea le trecuă ă sub comanda lui Bean.

― Strecoar -te pe lâng perete şi cazi înapoia lor, Bean. Dac eşti urm rit, te-ntorciă ă ă ă imediat. Dac nu, r mâi acolo unde te pot mobiliza repede. Alai, grupeaz - i for ele într-ună ă ă ţ ţ atac asupra sferei. Nu deschide i focul, pân nu v ordon. Toate astea ţ ă ă sunt numai manevre.

― Mi se pare o b t lie uşoar , zise Alai.ă ă ă ― Tocmai pentru c -i uşoar , vreau s fi i aten i. Nu vreau s pierd nici m car oă ă ă ţ ţ ă ă

navet .ăR mase cu cele dou nave de rezerv , la o distan sigur înapoia lui Alai; Beană ă ă ţă ă

disp ruse deja de pe ecranul simulatorului, îns la r să ă ă timpuri, Ender trecea în punctul lui de vedere ca s ştie unde ajunsese.ă

Alai îns era cel care urma s controleze jocul delicat cu duşmaă ă nul. Alc tuise oă forma iune în form de glonte şi cerceta sfera inamic . Ori de câte ori se apropia, gândaciiţ ă ă se retr geau, atr gându-i c tre nava din centru. Când se îndep rta, sfera se ref cea, iar laă ă ă ă ă orice apropiere se deschidea spre interior.

Fent , retragere, ocol spre alt punct, iar şi retragere, iar şi simuă ă ă lare de atac; apoi Ender spuse:

― Intr , Alai!ăGlontele porni iar b iatul îi vorbi lui Ender:ă

― O s m lase în untru, o s m -nconjoare şi-o s m desfiin eze.ă ă ă ă ă ă ă ţ ― Ignor nava din centru.ă ― Cum zici, şefule!

Bineîn eles, sfera începu s se strâng . Ender avans cu rezervele, navele inamiceţ ă ă ă se concentrar în partea respectiv a sferei.ă ă

― Atac unde-s mai multe, zise Ender.ă ― Asta sfideaz patru mii de ani de istorie militar , coment Alai, deplasându-şiă ă ă

navetele într-acolo. În mod normal, ar trebui s atac m unde avem superioritateă ă numeric .ă

― În simularea asta, e clar c ei nu ştiu ce pot face armele noastre. Manevra n-o să ă mai in şi alt dat , dar acum s-o facem cât mai specţ ă ă ă taculoas . Deschizi focul când creziă de cuviin .ţă

Alai deschise focul. Simulatorul reproduse efectele foarte verosimil; mai întâi una sau dou , apoi o duzin , dup aceea majoritatea naă ă ă velor duşmane explod cu o lumină ă orbitoare, pe m sur ce câmpul trecea de la una la cealalt .ă ă ă

― Feri i-v ! ordon Ender.ţ ă ăNavele aflate de partea opus a sferei n-au fost afectate de reac ia în lan , dară ţ ţ

urm rirea şi distrugerea lor a fost o joac de copii. Bean se ocup de cele care încercau să ă ă ă fug în direc ia lui. B t lia luase sfâră ţ ă ă şit. Fusese mai simpl decât multe dină antrenamentele anterioare.

Când Ender i-o spuse, Mazer ridic din umeri:ă ― Am c utat s m aproprii cât mai mult de realitate. Mai mult ca sigur c în primaă ă ă ă

b t lie, ei n-or s ştie ce putem face. De-acum începe greulă ă ă . Încearc s nu te culci peă ă laurii victoriei steiaă . În curând o s - i programez simul ri mă ţ ă ult mai diferite.

Ender se antrena zece ore pe zi cu şefii de escadrile, dar nu neîntrerupt; dup -ăamiaza aveau o pauz de câteva ore. B t liile simulate sub supravegherea lui Mazeră ă ă aveau loc la dou -trei zile, şi, aşa cum îi promisese b trânul, nu mai erau la fel de uşoare.ă ă Niciodat gândacii nu-şi mai grupar for ele atât de aproape încât s permit o reac ie înă ă ţ ă ă ţ

127

lan . De fiecare dat exista ceva nou, ceva mai dificil. Uneori, Ender avea o singur navţ ă ă ă şi opt navete de lupt ; o dat , inamicul se ascunse într-o centur de asteroizi; alteori l saă ă ă ă capcane sta ionare, nişte instaţ la ii de propor ii care explodau dac o escadril se apropiaţ ţ ă ă prea mult de ele, distrugând sau avariind unele nave.

― Nu- i po i permite pierderi! r cnise Mazer la el dup o b t lie. Când o s intri înţ ţ ă ă ă ă ă lupt ă adev rat , ă ă n-o s mai ai luxul unei rezerve infinite de nave create de calculator. Oă s ai ceea ce ai adus cu tine şi ă nimic mai mult! Obişnuieşte-te s lup i f r pierderiă ţ ă ă inutile.

― N-au fost inutile, replica Ender. Nu pot câştiga b t lii, dac sunt atât de obsedată ă ă de pierderea unei nave încât s nu risc niciodat .ă ă

― Excelent, zâmbise Mazer. Ai început s -nve i. Totuşi, într-o bă ţ ăt lie adev rat , o să ă ă ă ai pe cap ofi eri superiori, ba şi mai r u, civili care o s zbiere tot ce i-am spus eu. Acum,ţ ă ă ţ dac programul inamic ar fi fost cu adev rat inteligent, te-ar fi prins ă ă aici şi ar fi distrus escadrila lui Tom.

Examinau laolalt fiecare b t lie; la urm torul antrenament, Enă ă ă ă der le demonstra b ie ilor ce-i ar tase Mazer şi ştiau cum s reac ioă ţ ă ă ţ neze înaintea unei situa ii similare.ţ

Pân atunci crezuser c erau preg ti i, c ac ionau perfect în echip . Acum îns ,ă ă ă ă ţ ă ţ ă ă luptând în condi ii cu adev rat dificile începur s aib tot mai mult încredere unul înţ ă ă ă ă ă cel lalt şi b t liile devenir o plă ă ă ă ăcere. Îl rugar pe Ender s -i cheme pe cei care nu jucauă ă s le fac gaă ă lerie. B iatul îşi imagin ce ar fi însemnat s -şi aib prietenii aici cu el,ă ă ă ă ova ionând sau râzând sau inându-şi r suflarea de emo ie; uneori i se p rea c i-ar fiţ ţ ă ţ ă ă distras aten ia, dar alteori ar fi dorit-o din toat inima. Nici chiar atunci când petrecuse zileţ ă întregi bronzându-se pe o plut în mijlocul unui lac, nu fusese atât de singur. Mazeră Rackham era tovar şul lui, era profesorul lui, dar nu şi prietenul lui.ă

Cu toate acestea, nu spuse nimic. Mazer îl avertizase c nu avea s existeă ă comp timire, iar nefericirea lui personal nu însemna nimic, pentru nimeniă ă . În cea mai mare parte nu însemna nimic nici chiar pentru Ender. Se concentra asupra jocului, încercând s înve e din b t lii. Nu doar înv mintele unei anumite înfrunt ri, ci şi ce ar fiă ţ ă ă ăţă ă putut face gândacii dac ar fi fost mai inteligen i, sau cum ar fi reac ionat el în situa iaă ţ ţ ţ respectiv . Tr ia atât în vechile cât şi în viitoarele b t lii, treaz şi adormit, şi-şi cravaşaă ă ă ă şefii de escadrile cu o furie care, uneori, trezea nemul umire.ţ

― Ne tratezi cu prea mult blânde e, spuse Alai într-o zi. De ce nu te enervezi pe noiă ţ pentru c nu suntem sclipitori în ă fiecare secund aă fiec rui ă antrenament? Dac tot neă r sfe i aşa, o s credem c - i place de noi.ă ţ ă ă ţ

Unii chicotir . Desigur, Ender în elese ironia şi r spunse printr-o t cere prelung .ă ţ ă ă ă Când în cele din urm vorbi, ignor observa ia lui Alai.ă ă ţ

― Din nou, rosti el, şi de data asta f r re ineri.ă ă ţRepetar şi izbutir perfect.ă ăÎns pe m sur ce încrederea lor în ă ă ă comandantul Ender crescu, prietenia din zilele

Şcolii de Lupt disp ru.ă ăB ie ii deveniser apropia i între ei; îşi f ceau confiden e. Ender era profesorul şiă ţ ă ţ ă ţ

comandantul lor, tot atât de îndep rtat de grupul lor pe cât era Mazer de el şi la fel deă exigent.

Dar în felul acesta luptar mai bine. Iar Ender nu era distras de la munca lui.ăCel pu in nu cât timp era treazţ . În fiecare sear , când se cufunda în somn, gândurileă

despre simulator îi alergau prin minte. Dar în timpul nop ii îl obsedau alte lucruri. Adeseaţ îşi amintea Leşul Uriaşului, descompunându-se treptat. Îns nu şi-l amintea imobilizat înă capcana imaginii de pe pupitru. Acum era real, înconjurat de duhoarea mor ii. În viseleţ sale, lucrurile se schimbaser . S tucul ridicat între coastele Uriaşului era populat deă ă gândaci, care-l salutau gravi, precum gladiatorii înainte de-a muri pentru desf tareaă cezarului. În visul s u nu-i ura; şi, deşi ştia c ascunseser regina, nu încerca s-o cauteă ă ă . Întotdeauna pleca repede de lâng corpul Uriaşului, iar când ajungea la terenul de joac ,ă ă copiii erau mereu acolo, s lbatici şi batjocoritori; purtau chipuri care-i erau cunoscute.ă Uneori Peter, alteori Bonzo, uneori Stilson şi Bernard; îns tot atât de frecvent, creaturileă acelea erau Alai şi Shen, Dink şi Petra; alteori ap rea fa a Valentinei şi, în visul lui, Ender oă ţ scufunda sub ap şi aştepta s se înece.ă ă

Ea i se zb tea în mâini, zvârcolindu-se s ias la suprafa , dar în cele din urmă ă ă ţă ă

128

r mânea nemişcat . O scotea din lac şi o târa pe plut , unde z cea cu chipul schimonosită ă ă ă în chinurile mor ii. Ender ipa şi plângea deasupra ei, strigând, iar şi şi iar şi, c era unţ ţ ă ă ă joc, doar un joc, c el se jucase...!ă

Apoi Mazer Rackham îl trezea, scuturându-i um rul.ă ― Strigai prin somn, spunea el. ― Iart -m , r spundea b iatul.ă ă ă ă ― Nu conteaz . Te-aşteaptâ o b t lie.ă ă ă

Treptat, frecven a acestora crescu. Acum avea câte dou b t lii zilnic şi Enderţ ă ă ă reduse antrenamentele la minimum. Când ceilal i se odihneau, el revedea ultimele lupte,ţ încercând s -şi descopere propriile puncte slabe, încercând s ghiceasc ce avea s seă ă ă ă întâmple în continuare. Uneori era preg tit în fa a surprizelor inamicului, alteori nu.ă ţ

― Cred c trişezi, îi spuse într-o zi lui Mazer.ă ― De ce? ― Îmi urm reşti şedin ele de antrenament. Po i vedea ce pl nuiesc. Eşti preg tit înă ţ ţ ă ă

permanen pentru orice aş face.ţă ― Ceea ce vezi tu, r spunse b trânul, sunt simul ri pe calculator. Calculatorul eă ă ă

programat s r spund la inova iile tale, numai ă ă ă ţ dup ă ce le utilizezi tu. ― Atunci calculatorul trişeaz .ă ― Ar trebui s te odihneşti mai mult...ă

Dar b iatul nu putea dormiă . În fiecare noapte, r mânea tot mai mult timp f r să ă ă ă închid ochii, iar somnul nu era deloc odihnitor.ă

Se deştepta des în cursul nop ii. Nu era sigur dac se trezea ca s se gândeasc laţ ă ă ă joc, sau ca s scape din vise. Avea senza ia c în timpul somnului cineva îl silea s -şiă ţ ă ă parcurg cele mai urâte amintiri, s le retr iasc la fel ca prima dat . Nop ile erau atât deă ă ă ă ă ţ reale, încât zilele începur s i se par viă ă ă se. Începu s se team c n-avea s mai poată ă ă ă ă gândi destul de limpede, c avea s fie prea obosit în timpul joculuiă ă . Întotdeauna când jocul începea, intensitatea lui îl trezea, dar, se întrebase el, ar fi sesizat o sc dere aă capacit ilor sale mentale?ăţ

Şi într-adev r se p rea c -i sc deau. Nu existase b t lie în care s nu piard m cară ă ă ă ă ă ă ă ă dou -trei naveteă . În câteva rânduri, inamicul reuşi s -l fac s -şi dezv luie mai multeă ă ă ă sl biciuni decât era admisibil; în alte ocazii, izbutise s -l atrag în b t lii de uzur , dină ă ă ă ă ă care ieşise victorios cu destul noroc.

Dup joc, Mazer îl analiza dispre uitor. "Ia uit -te aici!" îi spuă ţ ă nea. "Nu trebuia s faciă aşa!" Iar Ender revenea la antrenamentele cu şefii de escadrile, str duindu-se s le ridiceă ă moralul dar câteodat lă ăsând s se simt dezam girea pentru sl biciunile lor, pentruă ă ă ă faptul c d duser greş.ă ă ă

― Mai şi greşim uneori, îi şopti Petra odat . Fusese un ip t de ajutor.ă ţ ă ― Şi alteori nu, replicase Ender. De la el n-avea s capete ajutor. El era dasc lul;ă ă

prietenii trebuia s şi-i caute în alt parte.ă ăApoi urm o b t lie care fu cât pe aici s se încheie printr-un deă ă ă ă zastru. Petra îşi

conduse escadrila prea departe; era expus şi o desă coperi într-un moment când Ender urm rea alt sectoră . În numai câteva clipe, r mase doar cu dou navete. Atunci o g siă ă ă Ender şi-i ordon s se deplaseze într-o anumit direc ie; fata nu r spunse. Nu f cu nici oă ă ă ţ ă ă mişcare. Înc o clip şi celelalte navete urmau s fie pierdute.ă ă ă

Ender pricepu numaidecât c o solicitase prea mult; datorit caă ă lit ilor eiăţ excep ionale, apelase la ea deseori în situa ii dificile. Deoţ ţ camdat îns n-avea timp s seă ă ă simt vinovat, sau s-o comp timeasc pe fată ă ă ă. Îi ceru lui Tom Nebunu' s preia comandaă celor dou navete, apoi continu , încercând s salveze b t lia; Petra ocupase o pozi ie-ă ă ă ă ă ţcheie şi acum toat strategia lui se n ruia. Dac inamicul n-ar fi fost prea gr bit în a-şiă ă ă ă exploata avantajul, Ender ar fi pierdut.

Dar Shen reuşi s prind un grup de nave duşmane într-o foră ă ma iune prea strâns şiţ ă le distruse cu o singur reac ie în lan . Tom Nebunu' îşi conduse navetele prin breşa ivită ţ ţ ă şi provoc panic printre adversari. Cu toate c navetele lui şi cele ale lui Shen au fostă ă ă distruse, Molo Musca izbuti s aduc victoria.ă ă

La sfârşitul b t liei, Ender o putut auzi pe Petra strigând şi înă ă cercând s-ajung la ună microfon:

― Spune i-i c -mi pare r u... eram atât de obosit ... nu m-am putut concentra... de-ţ ă ă ă

129

asta... spune i-i lui Ender s m ierte!ţ ă ăLipsi la urm toarele antrenamente, iar când reveni nu mai era la fel de rapid caă ă

înainte, şi nici la fel de cutez toare. Pierduse multe din calit ile ce f ceau din ea un lideră ăţ ă capabil. Ender n-o mai putea folosi decât în misiuni de rutin , sub supraveghere. Fata nuă era lipsit de inteligen . Ştia ce se întâmă ţă plase. În acelaşi timp, ştia c Ender n-avea deă ales şi i-o spuse.

Realitatea era c ea cedase, deşi nu avea psihicul mai labil decât alt şef deă escadril . Fusese un avertisment: nu-i putea solicita dincolo de anumite limite. Acum, înă loc s -i foloseasc ori de câte ori avea nevoie de aptitudinile lor, trebuia s -şi amintească ă ă ă la câte lupte participaser . Era nevoit s -i cru e, ceea ce însemna c uneori intra în bă ă ţ ă ăt lieă cu comandan i pe care se bizuia ceva mai pu in. Sl bind presiunea asupra lor, o sporeaţ ţ ă asupra lui. În toiul unei nop i, se trezi fulgerat de o durere intens . Perna îi era umed , iarţ ă ă în gur sim ea gustul sângelui. Degetele îi pulsau. V zu c în timpul somnului îşi muşcaseă ţ ă ă adânc mâna. Sângele continua s curg .ă ă

― Mazer! strig el. Rackham se trezi şi chem imediat un medic. Pe când acesta îlă ă pansa, Mazer spuse:

― S ştii c automutilarea n-o s te scape de aici.ă ă ă ― Dormeam, r spunse Ender. N-am f cut-o ca s p r sesc Şcoala de Comand .ă ă ă ă ă ă ― Bun. ― Ceilal i... Cei care n-au reuşit...ţ ― Ce vrei să spui? ― Înaintea mea... Ceilal i elevi ai t i, care n-au mai terminat... Ce s-a întâmplat cuţ ă

ei? ― N-au reuşit. Asta-i tot! Nu-i pedepsim pe cei care nu izbutesc. Pur şi simplu... nu

mai continu .ă ― Ca Bonzo. ― Cine-i Bonzo? ― A plecat acas .ă ― Nu, nu ca Bonzo. ― Atunci, cum? Ce s-a întâmplat cu ei? Când am dat greş? ― De ce e important?

B iatul nu r spunse.ă ă ― Nici unul dintre ei n-a dat greş în acest moment al instruirii, Ender. Tu ai f cut oă

eroare cu Petra. O s -şi revină ă. Îns Petra e Petra, iar tu eşă ti tu. ― O parte din mine este ea. E ceea ce mi-a dat ea. ― Tu n-o s dai greş. Nu aşa devreme. Ai avut câteva b t lii grele, dar ai câştigată ă ă

întotdeauna. Nu- i cunoşti înc limitele, dar dac i le-ai atins deja eşti mult mai slab decâtţ ă ă ţ am crezut.

― Ei mor? ― Cine? ― Cei care nu reuşesc. Nu, nu mor. Dumnezeule, b― iete, sunt doar jocuri!ă ― Cred c Bonzo a murit. L-am visat noaptea trecut . Mi-am amintit cum ar ta după ă ă ă

ce l-am lovit cu capul. Probabil c i-am spart nasul şi un os i-a perforat creierulă . Din ochi îi curgea sânge. Cred ca-n clipa aceea era mort.

― A fost doar un vis. ― Mazer, nu vreau s tot visez asemenea lucuri. Mi-e fric s mai dorm. M gândescă ă ă ă

întruna la întâmpl rile pe care nu vreau s mi le reamintesc. Prin fa a ochilor mi seă ă ţ deruleaz toat via a, de parc aş fi un aparat de înregistrare şi cineva doreşte să ă ţ ă ă vizioneze episoadele cele mai teribile.

― Nu- i putem da tranchilizante, dac asta speriţ ă . Îmi pare r u c ai coşmaruri. Vreiă ă s l s m lumina aprins noaptea?ă ă ă ă

― Nu râde de mine! Mi-e team c înnebunesc.ă ăDoctorul terminase bandajul şi Mazer îi f cu semn s plece.ă ă

― sta-i motivul adev rat al fricii tale? întreb el.Ă ă ăB iatul se gândi, îns nu era sigur.ă ă

― În visele mele, îi r spunse, niciodat nu sunt sigur dac eu sunt cu adev raă ă ă ă t eu.

130

― Visele stranii reprezint un fel de supap de siguran , Ender. Pentru prima dată ă ţă ă în via , ai fost supus unor presiuni. Corpul t u caut modalit i de compensare, asta-i tot.ţă ă ă ăţ Eşti b iat mare acum. E timpul s nu- i mai fie team c vine noaptea.ă ă ţ ă ă

― Bine, încuviin Ender. Hot rî c n-avea s -i mai spun nicioţă ă ă ă ă dat lui Mazer despreă visele sale.

Zilele trecur cu b t lii permanente şi Ender intr pe f gaşul autoă ă ă ă ă distrugerii. Începuse s -l doar stomaculă ă . Îl trecur pe o diet de cru are, dar în curând nu mai aveaă ă ţ deloc poft de mâncare.ă

― M nânc ! îi spunea Mazer şi, mecanic, Ender îl asculta. Dar dac nimeni nu-iă ă ă spunea s se hr neasc , nu mânca nimic.ă ă ă

Înc doi şefi de escadrile cedar aidoma Petrei; presiunea spori asupra celorlal i.ă ă ţ Acum inamicii erau de trei-patru ori mai numeroşi în fiecare b t lie; de asemenea, seă ă retr geau imediat ce situa ia se comă ţ plica, regrupându-se pentru a prelungi cât mai mult b t lia. Uneori dura ore întregi pân ce distrugeau şi ultima nav duşman . Ender înă ă ă ă ă cepu s -i schimbe pe şefii de escadrile în decursul aceleiaşi b t lii, aducând al ii odihni i în loculă ă ă ţ ţ celor care reac ionau cu întârziere.ţ

― Ştii, spuse Bean o dat , când prelu de la Sup Fierbinte coă ă ă manda ultimelor patru navete, jocul sta nu mai e aşa distractiv ă ca la început.

Apoi într-o zi, la antrenamente, pe când Ender îşi instruia b ie ii, odaia se întunec şiă ţ ă el se trezi pe podea cu chipul însângerat. Se lovise cu capul de panoul de comenzi.

Îl puser atunci în pat şi trei zile fu foarte bolnavă . Îşi amintea c în visele sale v zuseă ă chipuri, dar nu erau reale şi ştiu asta chiar în clipa când le z ri. Uneori i se p rea c o vedeă ă ă pe Valentine, iar alteori pe Peter; uneori pe prietenii lui din Şcoala de Lupt şi alteori peă gândaci, vivisec ionându-l. Cel mai real i se p ru când colonelul Graff se aplec deasupraţ ă ă lui şi-i vorbi blând, ca un tat grijuliu. Dar apoi se deştept şi-l v zu doar pe duşmanul s u,ă ă ă ă Mazer Rackham.

― M-am trezit, spuse b iatul.ă ― V d, r spunse Mazer. i-a luat destul de mult. Azi ai prograă ă Ţ mat o b t lie.ă ă ă

Aşa încât Ender se scul , lupt şi câştig b t lia. Totuşi în ziua aceea nu avu alt joc,ă ă ă ă ă şi-l l sar s se culce mai devreme. Când se deză ă ă br c , mâinile îi tremurau.ă ă

În timpul nop ii i se p ru c simte nişte degete atingându-l lin. Degete grijulii şiţ ă ă blânde. Vis c auzea glasuri.ă ă

― Nu l-ai cru at.ţ ― Nu asta mi-e misiunea. ― Cât mai poate continua? Se autodistruge. ― Suficient. Nu mai e mult. ― Aşa repede? ― Câteva zile şi-a sc pat.ă ― Cum o s se descurce, când e-n halul sta?ă ă ― Perfect. Chiar azi, a luptat mai bine decât oricând.

În visul lui, vocile erau ale lui Graff şi Mazer.Dar aşa erau visele, se puteau întâmpla lucrurile cele mai incredibile, aşa cum, de

pild , auzi una dintre voci spunând:ă ― Mi se face r u când v d cum îl nenoroceşte.ă ă

Iar cealalt r spunse:ă ă ― Ştiu. Şi eu îl iubesc.

Apoi cei doi se transformar în Valentine şi Alai, şi în visul s u îl înmormântau, dară ă atunci când o f cur , deasupra lui se ridic o coă ă ă lin , iar el deveni un s laş al gândacilor,ă ă aşa cum era Uriaşul.

Toate, numai vise. Dac pentru el exista iubire sau mil , nu putea fi decât în vise.ă ăSe trezi, primi o alt b t lie şi câştig . Apoi se duse în pat, adormi şi vis . Se treziă ă ă ă ă

din nou şi câştig din nou şi dormi din nou. De-abia îşi mai d dea seama când se trezea şiă ă când dormea. De altfel, nici nu-i p sa.ă

Urm toarea zi avea s fie ultima lui zi în Şcoala de Comand , deşi el nu ştia acestă ă ă lucru. Când se deştept , Mazer Rackham nu era în odaă ie. Îşi f cu duş, se îmbr c şi-lă ă ă aştept s vin şi s descuie uşa. Bă ă ă ă ătrânul nu veni şi Ender ap s pe clan . Uşa seă ă ţă deschise.

131

Era oare o întâmplare faptul c Mazer îl l sase liber în diminea a aceea? Nu-l înso eaă ă ţ ţ nimeni care s -i spun c trebuie s m nânce, c trebuie s se duc la antrenamente, că ă ă ă ă ă ă ă ă trebuie s doarm . Era liber. Neă ă cazul era c nu ştia ce s fac . Pentru o clip se gândi să ă ă ă ă încerce s -i caute pe şefii s i de escadrile, ca s vorbeasc cu ei, îns nu ştia unde se afl .ă ă ă ă ă ă Se puteau g si şi la dou zeci de kilometri de el. Aşa încât, dup ce hoin ri o vreme prină ă ă ă tuneluri, se duse la sala de mese. Mânc micul dejun lâng câ iva solda i care spuneauă ă ţ ţ bancuri porcoase, pe care el nici m car nu-şi propunea s le în eleag . Apoi merse înă ă ţ ă camera simulatorului, ca s se antreneze. Deşi era liber, nu se putea gândi ce altceva să ă fac .ă

Mazer îl aştepta. Ender p trunse încet în odaieă . Îşi târşâia picioarele şi se sim eaţ obosit şi f r chef.ă ă

― Eşti adormit? se încrunt b trânul.ă ăÎn înc pere se g seau şi al i oameni. Ender se întreb ce c utau acolo, dar nu seă ă ţ ă ă

obosi s afle. Nu merita s pun întreb ri; oricum nu i-ar fi r spuns nimeni. Se îndreptă ă ă ă ă ă c tre comenzile simulatorului şi se aşez , gata s înceap .ă ă ă ă

― Ender Wiggin, rosti Mazer. Te rog s fii atent. Jocul de azi neă cesit nişte explica ii.ă ţB iatul se întoarse spre el. Privi b rba ii strânşi în cap tul opus al camerei. Pe ceiă ă ţ ă

mai mul i nu-i mai v zuse niciodat . Unii erau îmţ ă ă br ca i în haine civileă ţ . Îl z ri pe Andersonă şi se întreb ce f cea aici, cine conducea Şcoala de Lupt în timpul absen ei luiă ă ă ţ . Îl v zu peă Graff şi îşi aminti lacul din p durile de lâng Greensboro şi dori s plece acas . "Du-mă ă ă ă ă acas ", îi spuse în gând lui Graff. "În visul meu ai spus c m iubeşti. Du-m acas !"ă ă ă ă ă

Îns Graff doar aplec pu in capul; un salut, nu o promisiune. Iar Anderson seă ă ţ comport de parc nici nu-l cunoştea.ă ă

― Te rog s fii atent, Ender. Azi este examenul t u final în Şcoala de Comand .ă ă ă Observatorii aceştia vor evalua ce ai înv at. Dac preferi s nu stea aici, pot trece la unăţ ă ă simulator din alt camer .ă ă

― Pot s r mân .ă ă ăExamenul final. Dup aceea, poate c se va odihni...ă ă

― Pentru ca s fie cu adev rat un examen total al capacit ilor tale, s nu repe iă ă ăţ ă ţ doar ceea ce ai f cut şi ai exersat de multe ori, ci s înfrun i şi situa ii inedite, b t lia deă ă ţ ţ ă ă ast zi introduce un element nou. Ea se deă sf şoar lâng o planet . Acest am nunt vaă ă ă ă ă afecta strategia inamicului şi te va obliga s improvizezi. Te rog s te concentrezi asupraă ă jocului de azi.

Ender îi f cu semn s se apropie şi-l întreb în şoapt :ă ă ă ă ― Eu sunt primul elev care a ajuns aşa departe? ― Dac învingi ast zi, da, vei fi primul care a reuşit. Mai multe nu pot s - i spun.ă ă ă ţ ― Dar s ştii c eu pot s-aud.ă ă ― Mâine po i s fii cât de rebel doreşti. Azi îns , aş aprecia dac te-ai concentraţ ă ă ă

asupra examenului. S nu ne batem joc de ceea ce-ai f cut deja. Deci, cum ai de gând să ă ă procedezi cu planeta?

― Va trebui s am pe cineva şi în spatele ei; altfel, acolo va fi un con de umbr .ă ă ― Corect! ― Iar gravita ia va afecta consumul de combustibilţ ― e mai avantajos s cobori spreă

planet , decât s te ridici dinspre ea.ă ă ― Da. ― Doctoraşul are efect împotriva unei planete?

Chipul lui Mazer împietri. ― Ender, gândacii n-au atacat popula ia civil în nici una din inţ ă vazii. Trebuie să

decizi dac e în elept s adop i o strateă ţ ă ţ gie care poate atrage represalii. ― Planeta e singurul element nou? ― Când i-am programat o b t lie cu un singur element nou? Te asigur c azi nu voiţ ă ă ă

fi tolerant fa de tine. Fa de flot , am responţă ţă ă sabilitatea de-a nu permite absolvirea unui elev de mâna a doua. Voi face tot ce pot împotriva ta şi nu inten ionez s te menajez.ţ ă Aminteşte- i tot ce ştii despre tine şi tot ce ştii despre gândaci şi poate c vei avea oţ ă şans .ă

Mazer p r si înc perea.ă ă ă ― Sunte i aici? rosti Ender în microfon.ţ

132

― To i, r spunse Bean. Ai cam întârziat la antrenamentele de diţ ă minea , nu?ţăDeci nu-i anun aser şi pe şefii de escadrile c era ultimul examen. Ender se întrebţ ă ă ă

dac s le spun cât de important era pentru el acest joc, dar hot rî c o grijă ă ă ă ă ă suplimentar nu avea s -i ajă ă ute cu nimic.

― Scuze, vorbi el. Am dormit prea mult.Ei chicotir . Nu-l crezuser .ă ăExecutar o serie de manevre, înc lzindu-se pentru b t lie. Ender avu nevoie de maiă ă ă ă

mult timp ca de obicei ca s -şi limpezeasc mintea şi s se concentreze asupraă ă ă comenzilor, dar dup o vreme îşi reveni; r spunzând iute şi gândind bine. "Sau cel pu in",ă ă ţ îşi spuse, "crezând c gândesc bine".ă

Ecranul simulatorului se întunec . B iatul aştept s apar jocul. "Ce o s seă ă ă ă ă ă întâmple dac azi trec examenul? Mai exist şi alt şcoal ? Înc un an sau doi deă ă ă ă ă antrenamente dure, alt an de izolare, alt an de indivizi împingându-m într-o direc ie sauă ţ alta, alt an f r s -mi pot orienta propria via ?" Încerc s -şi aminteasc ce vârst avea.ă ă ă ţă ă ă ă ă Unsprezece ani. Cu câ i ani în urm împlinise unsprezece ani? Cu câte zile în urm ?ţ ă ă Trebuie s se fi întâmplat aici, la Şcoala de Comand , dar nu-şi putea aminti ziua. Poateă ă c nici m car n-o remarcase atunci când fusese. Nimeni n-o remarcase, cu excep iaă ă ţ Valentinei.

Aşteptând apari ia jocului, îşi dori s poat pur şi simplu s -l piarţ ă ă ă d , s fie înfrânt r uă ă ă de tot şi complet, aşa încât s -i întrerup instruc ia, ca lui Bonzo, şi s -l trimit acas .ă ă ţ ă ă ă Bonzo plecase c tre Cartagena. Voia s vad ordinul de drum în direc ia Greensboro.ă ă ă ţ Succesul însemna c trebuia s continue. Eşecul însemna întoarcerea acas .ă ă ă

"Nu", îşi spuse, "nu-i adev rat! Au nevoie de mine şi dac dau greş, s-ar putea s nuă ă ă am unde m întoarce."ă

N-o credea îns . Mintea sa conştient ştia c era adev rat, dar în alte locuri, maiă ă ă ă tainice, se îndoia c aveau nevoie de el. Insisten a lui Mazer nu era decât un alt vicleşug.ă ţ "Tot o metod de-a m împinge s fac ceea ce doresc ei". O metod de a-l împiedica s seă ă ă ă ă odihneasc . De a nu face nimic timp îndelungat.ă

Apoi ap rur inamicii şi oboseala lui Ender se transform în disă ă ă perare.Adversarii erau de o mie de ori mai numeroşi decât for ele sale; simulatorul eraţ

practic acoperit de lumini ele verzi care-i reprezentau. Erau grupa i într-o duzin deţ ţ ă forma iuni diferite, schimbându-şi poţ zi iile, modificându-şi structura, deplasându-se înţ traiectorii aparent aleatoare prin câmpul simulatorului. Nu putea g si un drum printre ele;ă un spa iu ce p ruse deschis se închidea brusc şi ap rea un altul, iar o forma iune aparentţ ă ă ţ penetrabil se transforma brusc, devenind amenin toare. Planeta se afla tocmai laă ţă cel lalt cap t al câmpului. Ender b nui c şi dincolo de ea, în afara limitelor simulatorului,ă ă ă ă existau la fel de multe nave duşmane.

În privin a propriei sale flote, erau numai dou zeci de nave interţ ă stelare, fiecare cu câte patru navete. Cunoştea tipul acela de nave ― erau vechi şi greoaie, iar puterea Doctoraşului nu atingea decât jum tate din cea a navelor noi. Optzeci de naveteă împotriva a cel pu in cinci mii, poate chiar zece mii de adversari.ţ

Îi auzi pe şefii de escadrile tr gându-şi r suflarea; de asemenea auzi o înjur tură ă ă ă sc pat printre din i de observatorii din spatele lui. Era pl cut s ştie c unul dintre adul iă ă ţ ă ă ă ţ remarcase c examenul nu era cinstit. Desigur, faptul avea pu in importan . Cinstea nuă ţ ă ţă f cea parte din joc, asta era clar. Nu încercau s -i lase nici cea mai m runt poă ă ă ă sibilitate de succes. "Prin câte am trecut şi de fapt nu inten ionau deloc s -mi permit s absolv."ţ ă ă ă

Îl v zu cu ochii min ii pe Bonzo şi gaşca lui, înfruntându-l şi amenin ându-l; izbutiseă ţ ţ s -l determine pe Bonzo s se lupte singur, dar acum n-o mai putea face. Şi nici nu puteaă ă surprinde inamicul cu aptitudinile personale aşa cum f cuse cu b ie ii cei mari în sala deă ă ţ lupt . Mazer îl cunoştea ca pe propriul s u buzunar.ă ă

B rba ii dinapoia lui începur s tuşeasc şi s se foiasc nervoşi. Îşi d deau seamaă ţ ă ă ă ă ă ă c Ender nu ştia ce s fac .ă ă ă

"Nici nu-mi pas ", se gândi b iatul. "V pute i p stra jocul. Dac nu-mi da i niciă ă ă ţ ă ă ţ m car o şans , de ce s mai joc?"ă ă ă

Precum ultimul s u joc din Şcoala de Lupt , când îi opuseser dou armate.ă ă ă ăŞi tocmai când îşi aduse aminte de jocul acela, probabil c Bean şi-l aminti şi el,ă

deoarece glasul îi r sun în c şti:ă ă ă

133

― Nu uita, poarta inamic ă e jos!Molo, Sup , Vlad, Bascul şi Tom Nebunu' izbucnir în râs. Şi ei îşi aduseser aminte.ă ă ă ăEnder râse şi el. Era într-adev r ă amuzant. Oamenii mari priveau totul cu gravitate

iar copiii jucau, jucau întruna, crezându-i şi ei, pân când, deodat , adul ii întindeau preaă ă ţ mult coarda, împingeau lucrurile prea departe şi copiii puteau vedea dincolo de joc. "Las-o balt , Mazer! Nu-mi pas dac - i trec examenul. Nu-mi pas dac - i respect regulile. Dacă ă ă ţ ă ă ţ ă tu po i trişa, pot şi eu. N-o s te las s m ba i în mod necinstit ţ ă ă ă ţ te voi bate ― eu în mod necinstit!"

În ultima b t lie din Şcoala de Lupt , câştigase deoareca ignorase adversarul şi-şiă ă ă ignorase propriile pierderi; atacase direct poarta inamic .ă

Iar poarta inamic era jos.ă"Dac încalc şi regula asta, n-o s m mai lase niciodat s ajung comandant. Ar fiă ă ă ă ă

prea periculos. Nu va mai trebui niciodat s joc un joc. Si asta înseamn victorie!"ă ă ăÎncepu s şopteasc iute în laringofon. Şefii de escadrile îşi luar p r ile lor din flotă ă ă ă ţ ă

şi formar un cilindru gros, ca un proiectil a intit spre cea mai apropiat forma iuneă ţ ă ţ inamic . Aceasta nu-l respinse ci, dimpotriv , se deschise în fa a lui, aşa încât s poat fiă ă ţ ă ă perfect încercuit înainte de a-l distruge. "Cel pu in, Mazer ia în considera ie faptul c , de-ţ ţ ăacum, au ajuns s m respecte", gândi Ender. "Iar asta îmi ofer timp."ă ă ă

Se deplas în jos, spre nord, spre est şi iar şi în jos, aparent f r nici un plan, dară ă ă ă apropiindu-se pe nesim ite de planeta inamic . Dup o vreme, navele duşmane începurţ ă ă ă s se strâng tot mai mult în jurul s u. Atunci brusc, forma iunea lui Ender explod . Flotaă ă ă ţ ă lui se destr m într-un haos. Cele optzeci de navete p reau lipsite de un plan anume,ă ă ă tr gând la întâmplare în adversar, strecurându-se pe traiectorii indiviă duale lipsite de speran printre navele gândacilor.ţă

Îns dup câteva minute de b t lie, Ender şopti din nou în larină ă ă ă gofon şi o duzin dină navetele r mase întregi se regrupar într-o foră ă ma ie. Traversaser unul din barajele celeţ ă mai formidabile ale inamicilor; îl str b tuser cu pierderi teribile, dar parcurseser maiă ă ă ă mult de jum tate din distan a pân la planet .ă ţ ă ă

"Acum o s -şi dea seama", se gândi Ender. "În mod clar, Mazer îşi d seama ceă ă vreau s fac."ă

"Sau poate c nu-i vine s cread c-o s-o fac. Cu-atât mai bine pentru mine!"ă ă ăMicu a flot a lui Ender âşnea într-o parte şi-n alta, trimi ând dou -trei navete parcţ ă ţ ţ ă ă

gata de atac, apoi retr gându-le. Gândacii se apropiau, adunând nave şi forma ii risipiteă ţ pân atunci, strângându-le pentru atacul finală . În cea mai mare parte erau concentra iţ înapoia lui Ender, astfel încât s nu poat fugi înapoi în spa iu, t indu-i orice reă ă ţ ă tragere. "Excelent", gândi b iatul. "Mai aproape! Veni i mai aproape!"ă ţ

Apoi şopti o comand şi flota c zu ca o piatr c tre suprafa a plaă ă ă ă ţ netei. Erau nave interstelare şi navete, neechipate pentru a rezista frec rii cu atmosfera. Dar Ender nuă inten iona ca ele s ajung aşa departe. Chiar în clipa când începur picajul, îşiţ ă ă ă concentrar ă Doctoraşii asupra unui singur lucru. Asupra planetei.

Una, dou , patru, şapte navete fur distruse. Acum totul se bizuia pe şansa ca unaă ă dintre ele s supravie uiasc pân s poat declanşa ă ţ ă ă ă ă Doctoraşul. O dat ce se puteaă focaliza pe suprafa a planetei, n-avea s mai dureze mult. "O clip cu ţ ă ă Doctoraşul, asta-i tot ce doresc". Dup aceea Ender se gândi c poate calculatorul nu era nici m cară ă ă programat s arate ce s-ar întâmpla cu o planet atacat de ă ă ă Doctoraş. "Ce-o s facă atunci, o s strig: Pac! eşti mort?"ă

Îşi lu mâinile de pe comenzi şi se l s pe spate, privind. Peră ă ă spectiva era mult apropiat de planeta inamic , cu naveta n pustindu-se în pu ul gravita ional. "În modă ă ă ţ ţ sigur a intrat în raza de ac iune", îşi spuse b iatul. "E acolo, şi calculatorul nu-i programatţ ă s arate ce se poate întâmpla."ă

Dar apoi, suprafa a planetei care acum acoperea jum tate din ecranul simulatoruluiţ ă începu s fiarb ; urm o erup ie, azvârlind buc i de materie spre navete. Ender încercă ă ă ţ ăţ ă s -şi imagineze ce se petrecea în interiorul planetei. Câmpul crescând şi dilatându-seă mereu; moleculele care se rupeau, şi atomii care nu mai aveau unde se duce.

În trei secunde, întreaga planet explod , deveni o sfer de pulă ă ă bere str lucitoare,ă azvârlit spre exterior. Navetele lui Ender pierir printre primele, perspectiva lor disp ruă ă ă brusc, iar acum simulatorul ar ta numai stelele ce aşteptau dincolo de marginile b t liei.ă ă ă

134

Era atât de aproape pe cât dorise Ender s fie. Sfera planetei explodate se dilat maiă ă repede decât puteau fugi navele duşmane. Şi purta acum cu ea Doctoraşul, care crescuse, câmpul spulberând totul în cale, transformând navele în puncte luminoase şi gonind mai departe.

Intensitatea câmpului distructiv se reduse abia când ajunse la marginea simulatorului. Dou sau trei nave inamice pluteau inerte. Navele interstelare ale lui Enderă erau nev t mate. Dar acolo unde existase uriaşa flot duşman şi planeta pe care oă ă ă ă ap ra, nu mai r m sese nimic. Un bulg re de materie se forma din sf râm turile adunateă ă ă ă ă ă de gravita ie. Str lucea fierbinte şi se rotea; era mult mai mic decât corpul cerescţ ă dinainte. O mare parte a masei sale forma un nor ce continua s se extind .ă ă

Ender îşi scoase c ştile, în care vuiau ipetele şi fluier turile şeă ţ ă filor de escadrile şi abia atunci constat c în camer se auzea acelaşi vacarm. B rba ii în uniform seă ă ă ă ţ ă îmbr işau râzând şi r cnind; al ii plânăţ ă ţ geau; unii îngenuncheaser ori st teau încremeni iă ă ţ şi b iatul îşi d du seama c se rugau. Nu în elegea. Ceva era în neregul . Ar fi trebuit să ă ă ţ ă ă fie furioşi...

Colonelul Graff se desprinse dintre necunoscu i şi veni spre el. Lacrimile îi br zdauţ ă chipul, dar zâmbea. Se aplec , întinse bra ele şi, spre uimirea b iatului, îl îmbr iş , îlă ţ ă ăţ ă strânse puternic şi-i şopti:

― Mul umesc, mul umesc, Ender. Doamne, mul umescu- i pentru Ender!ţ ţ ţ ŢApoi venir şi ceilal i, scuturându-i mâna, felicitându-lă ţ . Încerc s priceap .ă ă ă

Absolvise totuşi examenul? Fusese victoria lui, nu a lor, şi în plus una g unoas , prină ă înc lcarea regulilor; de ce se purtau de parc învinsese cu onoare?ă ă

Mul imea se d du în l turi şi ap ru Mazer Rackham. B trânul se îndrept c tre Enderţ ă ă ă ă ă ă şi-i întinse mâna.

― Ai avut de f cut o alegere grea, b iete. Totul sau nimic. Sfârşitul lor, sau sfârşitulă ă nostru. Dumnezeu îns ştie c altfel nu se putea. Feă ă licit ri! I-ai b tut şi s-a terminat!ă ă

"S-a terminat." "I-ai b tut." Ender nu în elegea.ă ţ ― Te-am b tut ă pe tine.

Mazer hohoti sonor. ― Ender, niciodată nu te-ai luptat cu mine. De când am devenit inamicul t u, n-aiă

jucat nici un singur joc!B iatul nu pricepu gluma. Jucase foarte multe jocuri, care-l cosă taser extrem deă

mult. Începu s se înfurie.ăMazer îi puse mâna pe um r. Ender şi-l scutur . Atunci b trânul deveni serios şi zise:ă ă ă

― Ender, în ultimele luni tu ai fost comandantul militar al flotei noastre. Aceasta a fost a Treia Invazie. N-au fost jocuri, ci b t lii reale şi singurii inamici au fost gândacii. I-aiă ă învins în toate luptele, iar azi ai luptat lâng planeta-capital , unde erau toate reginele dină ă coloniile lor; toate erau acolo, iar tu le-ai distrus complet. Nu ne vor mai ataca niciodat .ă Tu ai f cut-o! Tu!ă

"Reale." "N-au fost jocuri." Mintea lui Ender era prea înce oşat ca s poat în elegeţ ă ă ă ţ totul. Nu fuseser simple puncte luminoase, ci nave adev rate cu care el se luptase, naveă ă adev rate pe care le învinsese. Şi o planet adev rat , pe care o f cuse praf, ştergând-oă ă ă ă ă din univers. Trecu prin mul ime, f r s aud felicit rile, ignorându-le mâinile, cuţ ă ă ă ă ă vintele, bucuria. Când ajunse în camera lui, şe dezbr c , sui în pat şi dormi.ă ă

Se deştept când îl scuturar . Avu nevoie de câteva secunde ca s -i recunoasc .ă ă ă ă Graff şi Rackham. Le întoarse spatele. "L sa i-m s dorm."ă ţ ă ă

― Ender, trebuie s discută ăm, rosti Graff.B iatul reveni cu fa a le ei.ă ţ

― Pe P mânt se transmit încontinuu, zi şi noapte, filmele b t liei de ieri.ă ă ă ― De ieri?! Dormise o zi întreag .ă ― Eşti un erou. Toat lumea a v zut ce a i f cut, tu şi ceilal i. Nu cred c există ă ţ ă ţ ă ă

vreun guvern care s nu- i fi acordat medalia lui cea mai important .ă ţ ă ― I-am ucis pe to i, aşa-i? întreb Ender.ţ ă ― Pe cine? f cu Graff. Pe gândaci? Asta şi trebuia s faci.ă ă ― De asta era r zboi, interveni Mazer.ă ― Şi pe regine... Şi copiii... ― Ei au declanşat totul când ne-au atacat. N-a fost vina ta. sta-i rezultatulĂ

135

ac iunilor lor.ţEnder prinse pieptul uniformei lui Mazer şi-l trase în jos, astfel încât chipurile lor

aproape se atinser .ă ― Eu n-am vrut s -i ucid! N-am vrut s ucid pe nimeni! Nu sunt un criminal! Voi nuă ă

m voia i pe mine, tic loşilor, îl voia i pe Peter, dar m-a i împins s-o fac, m-a i p c lit!ă ţ ă ţ ţ ţ ă ă Plângea. Îşi pierduse st pânirea de sine.ă

― Bineîn eles c te-am p c lit, spuse Graff. Altfel n-ai fi facut-o. Situa ia era clar .ţ ă ă ă ţ ă Ne trebuia un comandant cu atât de mult empatie încât s poat s judece ca gândacii,ă ă ă ă s -i în eleag şi s le anticipeze ac iunile. Cu atât de mult compasiune încât s câştigeă ţ ă ă ţ ă ă dragostea subordona ilor lui şi s lucreze împreun cu ei ca o maşin rie perfect . Totuşi,ţ ă ă ă ă cineva dotat cu prea mult în elegere n-ar fi putut s fie disă ţ ă trug torul de care aveamă nevoie. N-ar fi putut intra într-o b t lie aniă ă mat de voin a de-a învinge indiferent de pre .ţ ţ Dac ştiai adev rul, n-o puteai face. Iar dac ai fi fost genul de individ care s-o fac chiară ă ă ă dac ştie adev rul, atunci probabil c nu-i în elegeai prea bine pe gândaci.ă ă ă ţ

― Trebuia neap rat s fie un copil, vorbi Mazer. Erai mai rapid decât mine. Mai bună ă decât mine. Eu sunt b trân şi precaut. Orice om normal care ştie ce înseamn un r zboiă ă ă nu poate intra în lupt cu toat inimaă ă . Îns tu nu ştiai. Ne-am asigurat c nu ştiai. Eraiă ă nep s tor, scliă ă pitor şi tân r. N scut pentru asta.ă ă

― În navele noastre erau pilo i.ţ Da.― ― Le-am ordonat s mearg la moarte, f r s ştiu.ă ă ă ă ă ― Ei ştiau, Ender, şi te-au ascultat. Ştiau pentru ce o f ceau.ă ― Nu m-a i întrebat niciodat ! Niciodat nu mi-a i spus adev rul! Despre nimic!ţ ă ă ţ ă ― Trebuia s fii o arm , Ender. Ca un pistol, ca ă ă Doctoraşul, func ionând perfect, darţ

f r s ştie împotriva cui e a intit. ă ă ă ţ Noi te-am îndreptat c tre int . Noi suntemă ţ ă responsabili. Dac ceva a fost r u, noi suntem vinova i.ă ă ţ

― Discut m mai târziu, zise Ender şi închise ochii.ăMazer îl scutur .ă

― Nu te culca! Mai e ceva; la fel de important. ― Cu mine v-a i terminat treaba, zise b iatul. Acum l sa i-m în pace.ţ ă ă ţ ă ― De-asta suntem aici, replic Mazeră . Încerc m s - i spunem. N-am terminat cuă ă ţ

tine; n-am terminat deloc. Jos, pe P mânt, e nebunie. Va izbucni un r zboi. Americaniiă ă pretind c Tratatul Varşovia îi va ataca, iar Tratatul spune acelaşi lucru despre Hegemon.ă N-au trecut nici dou zeci şi patru de ore de la încheierea r zboiului cu gândacii şi cei deă ă pe planet sunt gata s se lupte iar şi între ei, mai r u ca niciodat . To i sunt îngrijora i înă ă ă ă ă ţ ţ privin a ta şi to i te vor. Cel mai mare conduţ ţ c tor militar din istorie; te vor s le conduciă ă armatele. Americanii... Hegemonul... To i, cu excep ia Tratatului, care te vrea mort.ţ ţ

― E-n regul din partea mea, spuse Ender.ă ― Trebuie s te scoatem de aici. Eros e plin de solda i ruşi, iar Amiralul e rusă ţ . În

orice clip poate începe v rsarea de sânge.ă ăB iatul le întoarse iar şi spatele. De data aceasta, îl l sar în pace. El îns nuă ă ă ă ă

adormi. Îi ascult .ă ― Mi-a fost team de asta, Rackham. L-ai for at prea tare. Unele avanposturi minoreă ţ

puteau aştepta şi pentru mai târziu. L-ai fi putut l sa s se odihneasc câteva zile.ă ă ă ― Şi tu-mi dai lec ii cum s-o fi f cut mai bine? Habar n-ai ce se putea întâmpla dacţ ă ă

nu l-aş fi for at! Nimeni n-o ştie. Am facut-o aşa cum am facut-o; şi a reuşit. sta-iţ Ă principalul, a reuşit! ine minte jusŢ tificarea asta, Graff. S-ar putea s ai şi tu nevoie de ea.ă

― Scuz -m .ă ă ― V d şi eu cum l-a afectat. Colonelul Liki afirm c exist poă ă ă ă sibilitatea unor post-

efecte permanente, dar eu n-o cred. E prea puternic. Victoriile însemnau mult pentru el şi a câştigat.

― Nu-mi mai povesti despre putere. Puştiul are unsprezece ani. Las -l s seă ă odihneasc ! Situa ia n-a explodat încă ţ ă. Îi putem pune o gard la uş .ă ă

― Sau s-o punem la alt uş , ca şi cumă ă acolo ar fi camera lui. ― De acord.

Plecar şi b iatul adormi.ă ă

136

***

Timpul trecu, atingându-l pe Ender doar din întâmplare. O dat se deştept pentruă ă câteva minute, sim ind în bra o durere surd , inţ ţ ă sistent . Întinse cealalt mân şi pip iă ă ă ă locul; era un ac ce-i p trundea în venă ă. Încerc s -l scoat , dar era fixat de piele cu bandă ă ă ă adeziv , iar el era prea sl bit. Alt dat se trezise în bezn şi auzise glasuri, murmurând şiă ă ă ă ă blestemând. Urechile îi iuiau din cauza zgomotului puţ ternic care-l trezise; totuşi nu-şi amintea ce fusese.

Aprinde― i luminile! strigase o voce.ţIar alt dat i se p ruse c aude pe cineva plângând încetişor în apropierea lui.ă ă ă ăPoate c totul se petrecuse într-o singur zi; sau poate într-o s pă ă ă t mân ; dup viseleă ă ă

lui ar fi putut trece câteva luni. În vise i se p rea c tr ieşte vie i întregi. Din nou prină ă ă ţ Pocalul Uriaşului, pe lâng copiii-lupi, retr ind mor ile teribile, permanente. Auzi o voceă ă ţ şoptind în p dure: "Ca s ajungi la Cap tul Lumii, trebuie s -i ucizi pe copii." Şi el încercă ă ă ă ă s r spund : "Niciodat n-am vrut s ucid pe nimeni. Niă ă ă ă ă meni nu m-a întrebat dac vreauă s ucid pe cineva." Îns p durea râse de el. Iar când s rea de pe promontoriul de laă ă ă ă Cap tul Lumii, uneori nu-l prindeau norii, ci o navet de lupt care-l purta undevaă ă ă deasupra planetei gândacilor, ca s urm reasc întruna erup ia mor ii declanşate deă ă ă ţ ţ Doctoraş; dup aceea tot mai aproape, încât îi putea vedea chiar pe gândaci explodând,ă transformându-se în lumin şi un pumn de eleă mente chimice. Apoi z rea regina,ă înconjurat de copii; numai c reă ă gina era Mama, iar copiii erau Valentine şi to i cei peţ care-i cunoscuse în Şcoala de Lupt . Unul dintre ei purta chipul lui Bonzo, care z cea,ă ă sângerând prin ochi şi prin nas, spunând: "N-ai onoare!" Şi întotdeauna visul se încheia cu o oglind , sau suprafa a unei ape, sau metalul unui blindaj de nav , ceva care-i reflectaă ţ ă fa a. La început fusese mereu fa a lui Peter, cu sânge şi coada unui şarpe ieşindu-i printreţ ţ buze. Dup o vreme îns , începu s fie propriul s u chip, îmb trânit şi trist, cu ochi ceă ă ă ă ă plângeau pentru un miliard de miliard de crime... dar erau ochii lui şi pentru asta era mul umit.ţ

Aceasta era lumea în care Ender tr i multe vie i în decursul celor cinci zile aleă ţ R zboiului Ligii.ă

Când se trezi iar şi, era întunerică . În dep rtare putea distinge buă buituri şi explozii. Ascult o vreme. Dup aceea auzi nişte paşi uşori.ă ă

Se r suci şi întinse un bra , ca s -l prind pe cel care se furişa spre el. Apuc poalaă ţ ă ă ă unei haine şi o smuci, gata s ucidă ă la nevoie.

― Ender, eu sunt, eu sunt!Cunoştea vocea. Şi-o aminti de la o distan de un milion de ani.ţă

― Salaam, puştiule. Ce f ceai, vroiai s m-omori?ă ă ― Da. Am crezut c ă tu încerci s m omori.ă ă ― Încercam s nu te trezesc. Cel pu in v d c i-au mai r mas nişte instincte. După ţ ă ă ţ ă ă

cum relata Mazer, deveneai un fel de legum .ă ― M str duiam. Ce-s bubuiturile alea?ă ă ― E r zboi. Sectorul nostru e decuplat, ca s ne camufleze.ă ă

Ender îşi coborî picioarele peste marginea patului, încercând s se ridice în capulă oaselor. Nu reuşi. Capul îl durea prea tare. Se strâmb de durere.ă

― Nu te scula. E-n regul , se pare c-am putea învinge. Nu to i cei din Tratat l-auă ţ urmat pe Amiral. Mul i au trecut de partea noastr , când Strategul le-a spus c eşti loialţ ă ă FI.

― Eu dormeam. ― Bun, deci a min it. Cred c nu urzeai gânduri de tr dare în vise, nu? O parte dinţ ă ă

ruşii care au venit ne-au spus c atunci când Amiralul le-a ordonat s te g seasc şi s teă ă ă ă ă ucid , au fost gata s -l ucid ă ă ă pe el. Habar n-am ce cred ei despre al ii, Enderţ , dar pe tine te iubesc. Întreaga lume ne-a urm rit b t liile. Filme, zi şi noapte. Am v zut şi eu câteva.ă ă ă ă Complete, cu vocea ta comandând. Totu-i acolo, nimic cenzurat. Excelente! O s faciă carier în filme.ă

― Nu cred. ― Glumeam. Hei, î i vine s crezi? Noi am câştigat r zboiul! Eram atât deţ ă ă

ner bd tori s creştem odat , ca s putem lupta, iar noi luptam deja. Adic , noi suntemă ă ă ă ă ă

137

totuşi nişte puşti, Ender. Dar am învins. Alai râse. De fapt, tu ai învins. Ai fost bun, pe cinstea mea! Habar n-aveam cum o s ne sco i din ultima chestie. Dar ai f cut-o. Ai fostă ţ ă tare.

Ender observ c vorbea numai la trecut. "ă ă Am fost tare". ― Şi acum cum sunt, Alai? ― Tot bun. ― La ce? ― La... orice. Un milion de solda i te-ar urma pân la cap tul universului.ţ ă ă ― Nu vreau s merg la cap tul universului.ă ă ― Atunci unde vrei s mergi? Te-ar urma oriunde.ă

"Eu vreau acas ", se gândi Ender, "dar nu ştiu unde e".ăBubuiturile încetar .ă

― Fii atent, spuse Alai.Ascultar t cu i. Uşa se deschiseă ă ţ . În prag ap ru cineva. O siluet micu .ă ă ţă

― S-a terminat, vorbi necunoscutul. Era Bean. Parc confirmându-i, luminile seă aprinser .ă

― Salut, Bean, spuse Ender. ― Salut, Ender.

Îl urmar Petra şi Dink, inându-se de mân . Se apropiar de pat.ă ţ ă ă ― Hei, s-a trezit eroul, f cu Dink.ă ― Cine-a învins? întrebă Ender. ― Noi, r spunse Bean. Ai fost şi tu acolo.ă ― Nu-i chiar atât de c nit, Bean. Vrea s ştie cine-a învins ţă ă ă acum.

Petra lu mâna lui Ender.ă ― E armisti iu pe P mânt. Se negocia de mai multe zile. Acum au c zut de acord sţ ă ă ă

accepte Planul Locke. ― El nu ştie de Planul Locke... ― E foarte complicat... Una din prevederi este c FI va continua s existe, dar f ră ă ă ă

Tratat în componen a ei. Deci solda ii din Tratat pleac acas . Eu b nuiesc c ruşii au fostţ ţ ă ă ă ă de acord pentru c au pe cap r scoalele sclavilor. Fiecare cu necazurile lui... Vreo cinciă ă sute au murit aici, dar pe P mânt a fost mult mai r u.ă ă

― Hegemonul şi-a prezentat demisia, spuse Dink. E o nebunie acolo jos. Cui îi pas ?ă ― Eşti s n tos? îl întreb Petra atingându-i fruntea. Ne-ai speriat. Ziceau c-aiă ă ă

înnebunit, şi noi am zis c ă ei sunt nebuni. ― Am înnebunit, încuviin Ender. Totuşi cred c -s s n tos.ţă ă ă ă ― Când ai decis asta? întreb Alai.ă ― Când am crezut c vrei s m omori şi am hot rât s i-o iau înainte. B nuiesc c -ă ă ă ă ă ţ ă ă

s pur şi simplu ucigaş pân -n m duva oaselor. Dar mai bine s fiu viu decât mort.ă ă ăTo i râser şi încuviin ar . Apoi Ender începu s plâng şi-i îmţ ă ţ ă ă ă br iş pe Bean şi peăţ ă

Petra, care se aflau cel mai aproape de el. ― V-am dus dorul, le spuse. Voiam atât de mult s v v d...ă ă ă Ne-ai v― zut destul de r u, r spunse Petra şi-l s rut pe obraz.ă ă ă ă ă ― V-am v zut minuna i, spuse Ender. Pe cei de care aveam cea mai mult nevoie, i-ă ţ ă

am epuizat primii. N-am gândit atent lucrurile. ― Toat lumea e bine acum, vorbi Dink. Nici unul dintre noi n-a fost atât de r u atinsă ă

încât s nu-l vindece cinci zile de tremurat în caă mere neluminate, în mijlocul unui r zboi.ă ― Nu mai trebuie s fiu comandantul vostru, nu-i aşa? întreb Ender. Nu mai vreauă ă

s comand pe nimeni, niciodat .ă ă ― Nu mai trebuie s comanzi pe nimeni, r spunse Dink, dar tu ră ă ămâi mereu

comandantul nostru.Apoi t cur cu to ii o vreme.ă ă ţ

― Şi-acum ce-o s facem? întreb Alai. R zboiul cu gândacii s-a terminat, s-aă ă ă terminat şi r zboiul de jos, de pe P mânt, ba chiar şi cel de aici. Acum ce facem?ă ă

― Suntem copii, spuse Petra. Probabil c-o s ne oblige s mergem la şcoal . E oă ă ă lege. Trebuie s faci şcoal pân la şaptesprezece ani.ă ă ă

Cu to ii începur s râd , când auzir asta. Râser pân ce lacriţ ă ă ă ă ă ă mile le şiroir peă obraji.

138

Capitolul l5VORBITOR ÎN NUMELE MOR ILORŢ

Lacul era nemişcat; briza nu adia. Cei doi b rba i st teau în scauă ţ ă nele instalate pe pontonul plutitor. De unul dintre piloni era acostat o plut mic din lemn; Graff ag aseă ă ă ăţ parâma plutei cu piciorul, şi o tr gea înainte şi înapoi pe ap .ă ă

― Ai mai sl bit...ă ― Un anume stres m îngraş , altul m sl beşte. Sunt o fiin suă ă ă ă ţă pus proceseloră

chimice. ― Trebuie s fi fost greu.ă ― Nu tocmai, strânse din umeri Graff. Ştiam c voi fi achitat.ă ― Unii dintre noi n-au fost chiar aşa siguri. O vreme, parc înneă buniser cu to ii.ă ţ

Tratament necorespunz tor al copiilor, omoruri din impruden ... imaginile acelea cuă ţă mor ile lui Bonzo şi Stilson erau groaznice. S vezi cum un copil omoar pe altul...ţ ă ă

― Din punctul sta de vedere, cred c tocmai înregistr rile video m-au salvat.ă ă ă Acuzarea le-a ciuntit, îns noi le-am prezentat integral. A fost clar c nu Ender eraă ă provocatorul. Dup aceea, a fost floare la ureche. Am declarat c am f cut ceea ce-amă ă ă considerat necesar pentru protejarea rasei umane ― şi-a inut; judec torii au admis cţ ă ă acuzarea trebuie s dovedeasc c Ender putea câştiga r zboiul ă ă ă ă f r ă ă instruc ia primit deţ ă la noi. Mai departe, am jucat pe aceeaşi carte. Exigen ele r zboiului!ţ ă

― Oricum, a însemnat o mare uşurare pentru noi. Ştiu c am avut destule discu ii şiă ţ mai ştiu c acuzarea s-a folosit de înregistr rile conversa iilor noastreă ă ţ . Îns îmi d dusemă ă deja seama c aveai dreptate şi m-am oferit s depun m rturie în sprijinul t u.ă ă ă ă

― Ştiu, Anderson. Mi-au spus-o avoca ii.ţ ― Şi-acum ce-o s faci?ă ― Nu ştiu. Înc m odihnesc. Mi s-au strâns câ iva ani de concedii şi permisii.ă ă ţ

Suficient ca s ajung la pensie, şi am destule salarii care zac în b nci. Aş putea tr i numaiă ă ă din dobânzi. Poate c n-o s fac niă ă mic.

― Sun interesant. Eu îns n-aş putea rezista. Mi s-a oferit conduă ă cerea a trei universit i diferite, plecând de la ipoteza c sunt pedagog. Nu m cred când le spun căţ ă ă ă singurul lucru care m interesa în Şcoala de Lupt era jocul. Cred c-o s accept cealaltă ă ă ă ofert .ă

― Antrenor? ― Acum c r zboaiele s-au terminat, e timpul s m -ntorc la joă ă ă ă curile clasice. Va fi

aproape ca un concediu. În divizie sunt numai dou zeci şi opt de echipe. Deşi dup atâ iaă ă ţ ani de urm rit copiii ia zburdând, fotbalul mi se pare o întrecere a melcilor.ă ă

Râser amândoi. Graff oft şi mişc parâma cu piciorul.ă ă ă ― Ce plut ... Cred c nici nu te po i ine pe ea.ă ă ţ ţ

Colonelul cl tin din cap.ă ă ― Ender a construit-o. ― Aşa-i! Aici l-ai adus... ― I s-a d ruit tot locul sta. Am avut grij s fie r spl tit împă ă ă ă ă ă ăr teşte. O s aibă ă ă

oricâ i bani doreşte.ţ ― Dac -i vor mai l sa s se-ntoarc şi s -i foloseasc .ă ă ă ă ă ă N-or s― -l lase.ă ― Chiar dac Demostene face propagand pentru revenirea lui acas ?ă ă ă ― Demostene nu mai apare în re ele.ţ ― Cum adic ? se încrunt Anderson.ă ă ― Demostene s-a retras. Definitiv. ― Ia ascult , moş b şinos! Tu ştii cine-i Demostene.ă ă ― Cine a fost. ― Zi-mi şi mie! ― Nu. ― Nu eşti deloc prietenos. ― Nici n-am fost vreodat .ă

139

― M car spune-mi care-i ă motivul. Mul i dintre noi credeau c Demostene va ajungeţ ă Hegemon într-o bun zi.ă

― N-avea nici cea mai mic şans . Nu; nici m car cretinii politici care-l sus in peă ă ă ţ Demostene nu l-ar putea convinge pe Hegemon s -l readuc pe Ender pe P mânt. Ender eă ă ă mult prea periculos.

― N-are decât unsprezece ani. Ba a împlinit doisprezece. ― Cu atât mai periculos, pentru c poate fi uşor manipulată . În toat lumea, numeleă

lui este cel mai cunoscut Copilul-zeu, generalul-minune, inând în mâinile lui via a şiţ ţ moartea. Orice viitor dictator şi-ar dori s -l aib , s -l pun în fruntea unei armate şi să ă ă ă ă priveasc restul lumii fie trecând de partea lui, fie tremurând de spaim . Dac Ender ară ă ă coborî pe P mânt, ar dori s vin aici, s se odihneasc , s mai sală ă ă ă ă ă veze ce se poate din copil ria luiă . Îns ei nu-l vor l sa niciodat s-o fac .ă ă ă ă

― Am în eles. I-a explicat cineva asta lui Demostene?ţGraff surâse:

― Dimpotriv , ă Demostene a explicat-o cuiva. Cuiva care s-ar fi putut folosi de Ender aşa cum nimeni n-ar mai fi putut, pentru a conduce şi manipula întreaga lume.

― Cui? ― Lui Locke. ― Nu cumva Locke a sus inut r mânerea lui pe Eros?ţ ă ― Nu totul este aşa cum pare a fi. ― E prea subtil pentru mine. Mie d -mi jocul. Elegant, cu reguli clare. Cu arbitri. Cuă

început şi sfârşit. Unii câştig , al ii pierd şi toat lumea pleac acas la nevestă ţ ă ă ă e. ― Mai trimite-mi şi mie scrisori din când în când, de acord? ― De fapt n-ai de gând s r mâi aici şi s aştep i pensia, nu?ă ă ă ţ ― Nu. ― Intri în Hegemonie, aşa-i? ― Sunt noul Ministru al Coloniz rii.ă ― Deci, au de gând s-o fac !?ă ― Imediat ce primim rapoartele asupra coloniilor gândacilor. Ce naiba, sunt planete

fertile, au industrii, locuin e şi to i gândacii mor i. Extrem de convenabil. Vom abrogaţ ţ ţ legile de limitare a popula iei...ţ

― Pe care to i le detest ...ţ ă ― Iar ter ii, cvar ii şi cvin ii vor sui în nave şi vor pleca spre lumi cunoscute şiţ ţ ţ

necunoscute. ― Chiar crezi c aşa va fi?ă ― Oamenii pleac întotdeaunaă . Întotdeauna! Continu s cread c pot duce o viaă ă ă ă ţă

mai bun decât în locurile vechi.ă ― La naiba, poate c aşa-i!ă

***

La început, Ender crezu c aveau s -l readuc pe P mânt imediat ce urmau s seă ă ă ă ă potoleasc lucrurile. Dar lucrurile se liniştiser de un an şi acum îi era limpede c nu aveaă ă ă s mai revin pe planet ; era mult mai util ca nume şi legend decât putea fi ca persoană ă ă ă ă în came şi oase.

Mai exista şi problema tribunalului militar care ancheta delictele colonelului Graff. Comandorul Chamrajnagar încercase s -l opreasc pe b iat s urm reasc procesul, însă ă ă ă ă ă ă nu reuşise; Ender c p tase rangul de amiral şi aceasta fusese una dintre pu inele ocaziiă ă ţ când recursese la privilegiile gradului s u. Aşa încât v zu înregistr rile b t ilor cu Stilsonă ă ă ă ă şi Bonzo, v zu fotografiile cadavrelor şi-i ascult pe psihologi şi avoca i contrazicându-seă ă ţ dac fuseser crime, sau exista circumă ă stan a autoap r rii. Ender avea o p rere proprie,ţ ă ă ă îns nu i-o ceru niă meni. De fapt, el era principalul acuzat al procesului. Procurorul era prea inteligent pentru a-l învinui în mod direct, dar se str dui s -l fac s apar dement,ă ă ă ă ă pervers şi criminal.

― Nu conteaz , spusese Mazer. Politicienii se tem de tine, dar înc nu- i pot distrugeă ă ţ

140

reputa ia. Abia peste vreo treizeci de ani te vor putea ataca istoricii.ţB iatului nu-i p sa de reputa ia lui. Privise filmele impasibil, dar de fapt se amuzase.ă ă ţ

"În r zboi am omorât zece miliarde de gândaci, vii şi inteligen i ca oamenii, care niciă ţ m car nu lansaser un al treilea atac împotriva noastr şi nimeni nu se gândeşte s mă ă ă ă ă acuze de genocid".

Toate crimele lui îl ap sau; moartea lui Stilson şi Bonzo nu erau nici mai grele şi niciă mai uşoare decât restul.

Aşa împov rat, aştept luni de zile pân ce lumea pe care o sală ă ă vase avea s decidă ă c el se putea întoarce acas .ă ă

Unul câte unul, şi f r tragere de inim , prietenii îl p r sir , cheă ă ă ă ă ă ma i de familiile lor,ţ pentru a fi primi i cu onorurile cuvenite unor eroi. Ender v zu transmisiile ceremoniilorţ ă respective şi se sim i mişcat când în discursurile lor îl l udar pe Ender Wiggin, care-iţ ă ă înv ase totul şi-i condusese spre victorieăţ . Îns dac cereau revenirea lui pe P mânt, cuă ă ă -vintele erau cenzurate şi nimeni nu-i putea auzi.

Pentru un timp, cei de pe Eros au fost ocupa i doar cu repara ii dup sângerosulţ ţ ă R zboi al Ligii şi cu recep ionarea de rapoarte din pară ţ tea navelor stelare ce explorau fostele colonii ale gândacilor.

Acum îns activitatea era mai intens ca oricând şi asteroidul deă ă venise mai aglomerat decât în timpul r zboiului, datorit coloniştilor aduşi s se preg teasc pentruă ă ă ă ă c l toria interplanetar . Ender participa şi el, în m sura în care era l sat, totuşi nimeni nuă ă ă ă ă se gândise c acest b iat de doisprezece ani putea fi la fel de capabil în vreme de pace,ă ă ca şi în r zboi. El era îns r bd tor şi înv ase s propun şi s sugereze planuri prin ceiă ă ă ă ăţ ă ă ă câ iva adul i care îi ascultau ideile, l sându-i s le preţ ţ ă ă zinte, ca şi când ar fi fost ale lor. Nu-l preocupa recunoaşterea meritelor personale, ci rezolvarea problemelor.

Singurul lucru pe care nu-l putea suporta era adora ia coloniştilor. Obişnuia sţ ă ocoleasc tunelurile unde locuiau aceştia, pentru c -l reă ă cunoşteau întotdeauna şi începeau s ova ioneze şi s aplaude, s -l îmă ţ ă ă br işeze şi s -l felicite, s -i arate copiiiăţ ă ă boteza i cu numele lui şi s -i spun c era atât de tân r, încât le frângea inimile şi c ţ ă ă ă ă ă ei nu-l învinuiau pentru nici un omor, pentru c nu fusese vina lui, fuseseă doar un copil...

Îi evita cât putea.Exista îns un colonist de care nu se putu ascunde.ăÎn ziua aceea nu st tuse în Eros. Plecase cu naveta la noul LIS, unde lucra pe punteaă

navelor stelare; Chamrajnagar îi atr sese aten ia c pentru un ofi er era nedemn să ţ ă ţ ă execute munci necalificate, îns Enă der replicase c , deoarece meseria în care se preg tiseă ă nu mai avea mare c utare, era timpul s înve e ceva nou.ă ă ţ

Prin receptorul c ştii îl anun ar c era aşteptat.ă ţ ă ăB iatul nu cunoştea pe nimeni cu care s doreasc s discute, aşa încât nu se gr bi.ă ă ă ă ă

Dup ce mont protec ia unui ansiblu, intr în ecluz .ă ă ţ ă ăÎl aştepta lâng vestiar. Pentru o clip , Ender se înfurie c l saser un colonist să ă ă ă ă ă

vin acolo şi s -l sâcâie, apoi privi înc o dat şi-şi d du seama c dac tân ra femeie ar fiă ă ă ă ă ă ă ă fost o feti , ar fi cunoscut-o.ţă

― Valentine. Bun― , Ender.ă ― Ce cau i aici?ţ ― Demostene s-a retras. Plec cu primii colonişti. ― Dureaz cincizeci de ani pân ajungi acolo...ă ă ― Numai doi ani dup timpul navei.ă ― Dac o s te mai întorci vreodat , to i cunoscu ii t i de pe Pă ă ă ţ ţ ă ământ vor fi murit... ― Aste îmi şi doresc. Speram totuşi c m-ar putea înso i un cuă ţ noscut de-al meu de

pe Eros. ― Nu doresc s merg pe o planet furat de la gândaci. Vreau doar s ajung acas .ă ă ă ă ă ― Ender, n-o s te mai întorci niciodat pe P mânt. Am avut eu grij înainte deă ă ă ă

plecare.O privi t cut.ă

― i-am spus-o pentru c dac vrei s m ur şti, s po i începe de acum.Ţ ă ă ă ă ă ă ţIntrar în micu a lui cabin din LIS şi fata îi explic . Peter dorea ca Ender s revină ţ ă ă ă ă

pe P mânt, sub protec ia Consiliului Hegemonului.ă ţ

141

― Dup cum se prezint situa ia acum, ai ajunge efectiv sub controlul lui Peter,ă ă ţ deoarece jum tate din consiliu face numai ce vrea el. Iar pe restul membrilor îi are laă mân în alte feluri.ă

― Ei ştiu cine este în realitate? ― Da. Nu s-a dat nimic publicit ii, îns cei din vârf îl cunosc. Acum nu mai conteaz .ăţ ă ă

Are prea mult putere ca s -şi fac griji legate de vârsta lui. A realizat nişte lucruriă ă ă incredibile.

― Am v zut c tratatul purta numele lui Lockeă ă . ― El a reprezentat atuul decisiv. L-a propus prin intermediul prietenilor s i dină

re elele publice, apoi a primit şi sprijinul lui Demostene. Acela a fost momentul pe care-lţ aştepta: s foloseasc influen a lui Deă ă ţ mostene în rândul popula iei şi pe cea a lui Lockeţ printre intelectuali pentru a reuşi ceva demn de luat în seam . A pus cap t unui r zboi cuă ă ă adev rat teribil, care ar fi putut dura decenii.ă

― A decis s fie om de stat?ă ― Aşa cred. Îns în momentele lui de cinism, care sunt destule, mi-a atras aten ia că ţ ă

dac ar fi permis destr marea Ligii, ar fi fost neă ă voit s cucereasc P mântul palm cuă ă ă ă palm . Atâta timp cât exist Heă ă gemonia, o poate face dintr-o înghi itur .ţ ă

― sta-i Peter pe care-l cunosc, încuviin Ender.Ă ţă ― Amuzant, nu? Tocmai el s salveze milioane de vie i...ă ţ ― Iar eu s ucid miliarde...ă ― N-aveam de gând s spun asta.ă ― Deci voia s se foloseasc de mine?ă ă ― Îşi f cuse un plan am nun it. Când ar fi fost s soseşti, el urma s se deconspire şiă ă ţ ă ă

s te întâmpine în fa a camerelor TV. Fratele mai mare al lui Ender Wiggin, este, absolută ţ întâmpl tor, marele Locke, ară hitectul p cii. Al turi de tine, ar fi ap rut destul de matur. Iară ă ă asem narea fizic dintre voi este mai pronun at ca oricând. Atunci ar fi fost destul deă ă ţ ă uşor s preia totul.ă

― De ce l-ai oprit? ― N-ai fi fost fericit s - i petreci restul vie ii ca marioneta lui Peă ţ ţ ter. ― De ce nu? Toat via a am fost marioneta cuiva.ă ţ ― Şi eu. I-am ar tat lui Peter dovezile pe care le-am adunat, suă ficiente ca să

demonstrez c este un criminal psihopat. Inclusiv imagini ale veveri elor torturate şiă ţ filmele monitor ale felului cum te-a terorizat. Nu mi-a fost uşor s le strâng, dar când le-aă v zut a fost de acord s -mi dea ceea ce doream. Adic libertatea noastr .ă ă ă ă

― Ideea mea asupra libert ii nu este s tr iesc în casa celor pe care i-am ucis.ăţ ă ă ― Trecutul e deja istorie. Acum planetele gândacilor sunt pustii, iar P mântul esteă

suprapopulat. Şi putem lua cu noi ceea ce lumile lor n-au cunoscut niciodat : oraşe plineă de oameni, care duc vie i indiviţ duale, care se iubesc şi se ur sc pentru motive personale.ă Pe toate planetele gândacilor, n-a existat niciodat mai mult de o singur istorie ce puteaă ă fi povestit ; când vom ajunge acolo, vor fi nenum rate poă ă veşti, cu alte şi alte finaluri, în fiecare zi. Ender, P mântul apar ine lui Peter. Şi dac nu pleci cu mine acum, te va aduceă ţ ă acolo şi te va manipula pân o s - i doreşti s nu te fi n scut niciodat . Acum este unicaă ă ţ ă ă ă ta şans de evadare.ă

B iatul t cu.ă ă ― Ştiu ce gândeşti. Crezi c încerc s te conduc, la fel ca Peter, sau Graff, sauă ă

oricare altul. ― Mi-a trecut prin minte... ― Bun sosit în rândul oamenilor! Nimeni nu-şi conduce propria via , Ender. Lucrulţă

cel mai bun pe care-l po i face este s alegi s fii condus de oameni buni, de oameni careţ ă ă te iubesc. Eu n-am venit aici pentru c vreau s devin colonist . Am venit pentru c mi-amă ă ă ă petrecut întreaga via cu fratele pe care l-am urât. Acum îmi doresc s -l cunosc peţă ă fratele pe care l-am iubit, cât nu este prea târziu, cât înc mai ă suntem copii.

― Pentru asta e deja prea târziu. ― Greşeşti! Te crezi matur şi blazat, trecut prin toate, dar în adâncul inimii eşti la fel

de copil ca mine. Putem p stra secretul sta. Când tu vei administra colonia, iar eu voiă ă scrie filosofie politic , nimeni nu va ghici c la ad postul nop ii, ne furiş m unul în cameraă ă ă ţ ă celuilalt, ca s ne juc m şi s ne batem cu pernele.ă ă ă

142

Ender râse, îns re inuse câteva lucruri pe care Valentine le poă ţ menise cam prea nep s toare.ă ă

― Administrator? ― Ender, eu sunt Demostene. Am p r sit P mântul cu tam-tam, declarând public că ă ă ă

am atâta încredere în mişcarea de colonizare, încât voi pleca în prima navă. În acelaşi timp, Ministrul Coloniz rii, un fost colonel pe nume Graff, a anun at c pilotul navei va fiă ţ ă faimosul Mazer Rackham, iar guvernatorul coloniei... Ender Wiggin!

― Puteau s m fi întrebat şi pe mine...ă ă ― Am dorit s te întreb chiar eu.ă ― Ziceai c s-a anun at deja.ă ţ ― Nu. Vor anun a mâine... dac eşti de acord. Mazer a acceptat acum câteva ore.ţ ă ― Le-ai spus c tu eşti Demostene? O fat de paisprezece ani?ă ă ― Se ştie doar c Demostene va înso i coloniştii. Las -i s -şi peă ţ ă ă treac urm toriiă ă

cincizeci de ani studiind lista pasagerilor şi încercând s ghiceasc cine dintre ei esteă ă marele demagog al Erei Locke.

Ender râse şi cl tin din cap.ă ă ― Dar ştiu c te distrezi, Val!ă ― Nu v d de ce n-aş face-o.ă ― Bine, încuviin b iatul, o s merg. Poate chiar ca guvernator, dac tu şi Mazerţă ă ă ă

sunte i acolo, s m ajuta i. Deocamdat , talentele mele sunt cam nefolosite.ţ ă ă ţ ăFata ip şi-l îmbr işa, aşa cum ar fi f cut orice adolescent care tocmai a primitţ ă ăţ ă ă

cadoul dorit de la fratele drag. ― Val, spuse el, vreau s l murim un lucru. Nu merg pentru tine. Nu merg niciă ă

pentru c voi fi guvernator, sau pentru c m plictisesc aici. Merg pentru c -i cunosc peă ă ă ă gândaci mai bine decât oricare alt om în via . Poate dac ajung acolo îi voi în elege şiţă ă ţ mai bine. Le-am r pit viitorul; pot începe plata datoriei, încercând s înv din trecutul lor.ă ă ăţ

***

C l toria a fost lung . Spre sfârşitul ei, Val terminase primul voă ă ă lum al istoriei r zboaielor gândacilor şi-l expediase prin ansiblu, sub numele lui Demostene, pe P mânt,ă ă în vreme ce Ender câştigase ceva mai important decât adula ia pasagerilor; acum îlţ iubeau şi-l respectau.

Munci din r sputeri pe noua planet , conducând mai mult prin puă ă tere de convingere decât decretând şi dedicându-se ac iunilor necesare pentru instaurarea unei economiiţ autonome. Îns munca lui cea mai important , recunoscut de to i, era de a explora ceeaă ă ă ţ ce r m sese de la gândaci; se str duia s g seasc prin cl diri şi ogoare de multă ă ă ă ă ă ă p r ginite orice putea fi folosit de oameni şi din care putea înv a. Nu existau c r iă ă ăţ ă ţ ― gândacii nu avuseser nevoie de aşa ceva. Având absolut totul în memorie, orice gândă fiind transmis instantaneu, moartea lor însemnase şi dispari ia cunoştin elor de inute.ţ ţ ţ

Şi totuşi... Din robuste ea acoperişurilor ce acopereau ad posturile pentru animale şiţ ă silozurile, Ender în elese c iarna avea s fie grea, cu c deri masive de z pad . Gardurileţ ă ă ă ă ă cu epuşe îndreptate c tre exţ ă terior îi spuser c existau animale s lbatice ce reprezentauă ă ă un pericol pentru recolte sau cirezi. La moar îşi d du seama c fructele prelungi şiă ă ă am rui din livezile neîngrijite puteau fi uscate şi m cinate. Iar chină ă gile, utilizate probabil ca s -i transporte pe copii, îi d dur s în eleag c , deşi gândacii nu aveau o existenă ă ă ă ţ ă ă ţă individual conturat , îşi iubeau odraslele.ă ă

Anii trecur . Coloniştii tr iau în case din lemn şi foloseau tunelele gândacilor dreptă ă depozite şi fabrici. Acum erau conduşi de un consiliu, iar administratorii erau aleşi prin vot, aşa încât Ender, deşi continuau s -i spun "guvernator", era de fapt doar judec tor.ă ă ă Al turi de blânde e şi cooperare existau de asemenea crime şi conflicte, indivizi care seă ţ iubeau şi al ii care se urau; era o planet a oamenilor. Nu mai aşteptau cu ner bdare oriceţ ă ă transmisiune a ansiblului; numele faimoase de pe P mânt însemnau acum prea pu ină ţ pentru ei. Singurul nume pe care-l cunoşteau era al lui Peter Wiggin, Hegemonul P mântului; singurele veşti primite vorbeau despre pace şi prosperitate, despre naveă uriaşe ce p r seau grani ele Sistemului Solar, dep şind norul de comete şi populândă ă ţ ă lumile gândacilor. În curând aveau s apar şi alte colonii pe aceast planet , Lumea luiă ă ă ă

143

Ender; în curând urmau s aib vecini, care acum se aflau la jum tatea drumului spre ei,ă ă ă îns nimeni nu era prea interesat. Aveau s -i ajute pe noii-veni i, s le arate tot ce înv aă ă ţ ă ăţ -ser , dar în via a lor acum era, important cine se c s torea, cine era bolnav, când eraă ţ ă ă vremea îns mân rilor şi "de ce s -i pl tesc, când vi elul a murit la trei s pt mâni dup ceă ţă ă ă ţ ă ă ă l-am luat?"

― Au devenit ataşa i de p mânt, spuse Valentine. Nici unuia nu-i mai pas cţ ă ă ă Demostene îşi expediaz azi al şaptelea volum al istoriei luă i. Nu-l va citi nimeni dintre cei de aici.

Ender ap s o tast şi pupitrul îi ar t urm toarea pagin .ă ă ă ă ă ă ă ― Foarte profund, Valentine. Câte volume mai ai pân la sfârşit?ă ― Unul singur. Povestea lui Ender Wiggin. ― Şi ce-o s faci, aştep i s mor şi dup aceeă ţ ă ă a o scrii? ― Nu. Pur şi simplu m apuc de scris şi când ajung la prezent, m opresc.ă ă ― Am o idee mai bun . Scrie-o pân la ultima victorie. Opreşte-te acolo. Nimic dină ă

ce-am f cut de atunci nu merit s r mân scris.ă ă ă ă ă ― Poate c nu, zise Valentine. Sau poate c da.ă ă

***

Ansiblul navei cu colonişti îi anun c se aflau la un an dep rtare. Îi cereau lui Enderţă ă ă s le g seasc un loc unde s se stabileasc , destul de aproape de prima colonie pentruă ă ă ă ă ini ierea de rela ii comerciale, toţ ţ tuşi suficient de departe ca s poat fi guvernat separat.ă ă ă Ender lu elicopterul şi începu s exploreze. Lu cu el un copil, un b ie el de ună ă ă ă ţ sprezece ani pe nume Abra; avusese numai trei ani când ajunseser aici şi nu-şi amintea alt lume.ă ă Zburar cu elicopterul o zi întreag , poă ă posir s se odihneasc peste noapte şi înă ă ă diminea a urm toare plecar pe jos.ţ ă ă

În cea de-a treia zi, Ender încerc brusc senza ia c mai fusese în locurile acelea.ă ţ ă Privi înjur; era un inut nou, pe care nu-l mai v zuse în via a luiţ ă ţ . Îl strig pe Abra.ă

Hei, Ender! r― spunse copilul. Vino-aici! Se afla în vârful unei coline abrupte.ăEnder începu s urce, l sând urme adânci în solul moale. Abra ar t în jos şi-lă ă ă ă

întreb :ă ― Î i vine s crezi?ţ ă

Colina era scobit . Avea în mijloc o depresiune adânc , par ial umplut cu ap ,ă ă ţ ă ă înconjurat de pante concave ce se curbau deasupra eleşteuluiă . Într-o direc ie, colina seţ desp r ea în dou creste lungi, ad postind o vale în form de ă ţ ă ă ă V; în cealalt direc ie seă ţ în l a, terminându-se printr-o stânc alb , ca un craniu rânjind cu un copac ce-i creşteaă ţ ă ă din gur .ă

― Parc-ar fi murit un uriaş, spuse Abra, şi p mântul i-a acoperit trupul.ăAtunci Ender pricepu de ce i se p ruse familiar. Leşul Uriaşului! Copil fiind, se jucaseă

aici de prea multe ori ca s nu recunoasc locul. Dar era imposibil! Calculatorul din Şcoalaă ă de Lupt n-avea de unde s cunoasc locul acesta. Ridic binoclul într-o direc ie bineă ă ă ă ţ cunoscut şi privi, temându-se şi sperând c avea s vad ceea ce existase acolo, în joc.ă ă ă ă

Leag ne şi tobogane. Bare de gimnastic . Acum acoperite de sol şi vegeta ie, totuşiă ă ţ inconfundabile.

― Cineva trebuie s fi construit toate astea, zise Abra. Uite, craniul sta nu-i piatr ,ă ă ă fii atent! E beton.

― Ştiu, spuse Ender. L-au construit pentru mine. ― Ce? ― Cunosc locul sta, Abra. Gândacii l-au construit pentru mine.ă G― ândacii au murit cu cincizeci de ani înainte s ajungem noi aici.ă ― Ai dreptate, e imposibil, dar eu ştiu mai multe. N-ar trebui s te iau cu mine.ă

Poate fi periculos. Dac ei m-au cunoscut într-atât de bine încât s construiasc locul sta,ă ă ă ă poate c-au pl nuit s ...ă ă

― S se r zbune.ă ă ― Pentru c i-am ucis.ă ― Atunci, nu te duce, Ender. Nu face ceea ce vor ei s faci.ă ― Abra, nu mi-ar p sa dac doresc s se r zbune. Dar poate c vor altceva. Poate că ă ă ă ă ă

144

în felul acesta au încercat s comunice. S -mi lase un bilet.ă ă ― Nu ştiau s citeasc şi s scrie.ă ă ă ― Poate c înv au... când au murit.ă ăţ ― Ei bine, eu nu te las s te duci singur. Vin cu tine.ă ― Nu. Eşti prea tân r ca s rişti.ă ă ― Haide! Tu eşti Ender Wiggin. Nu-mi spune ce poate s fac un puşti deă ă

unsprezece ani!Împreun , zburar cu elicopterul peste terenul de joac , peste pă ă ă ăduri, peste fântâna

din poian . Apoi mai departe c tre locul unde, înă ă tr-adev r, exista o stânc în care seă ă deschidea o peşter şi un ă promontoriu ― acolo unde trebuia s fie Cap tul Lumii. Iar înă ă dep rtare, exact ca în jocul calculatorului, se z rea turnul castelului.ă ă

Îl l s pe Abra lâng elicopter.ă ă ă ― Dac nu m -ntorc peste o or , pleci imediat acas .ă ă ă ă ― Rahat, Ender! Vin cu tine. ― Gura, c de nu, i-o umplu cu noroi.ă ţ

În ciuda tonului s u glume , b ie elul sim i c spusese adev rul şi nu mai insist .ă ţ ă ţ ţ ă ă ăPere ii turnului erau g uri i pe alocuri, oferind reazeme pentru mâini şi picioare.ţ ă ţ

Fusese construit ca s permit o escaladare uşoar .ă ă ăOdaia era aşa cum fusese întotdeauna. Ender şi-o amintea suficient de bine ca să

caute un şarpe pe podea, îns exista doar un covor, cu un cap de şarpe brodat într-ună col . O imita ie, nu o reproducere; pentru un popor ce nu avusese nici un fel de art , seţ ţ ă descurcaser bine. Probabil c extr seser imaginile chiar din mintea lui Ender, aflându-iă ă ă ă cele mai întunecate vise de la distan e de mul i ani-lumin . Dar de ce o f cuser ? Pentruţ ţ ă ă ă a-l aduce în aceast camer , desigur. Ca s -i lase un mesajă ă ă . Îns unde era mesajul şi cumă avea s -l în eleag ?ă ţ ă

Oglinda îl aştepta pe perete. Era o plac din metal pe care fusese zgâriat formaă ă aproximativ a unei fe e omeneşti. "Au încercat s deă ţ ă seneze imaginea pe care ar trebui s-o v d."ă

Privind oglinda, îşi amintea cum o sp rsese, cum o smulsese de la locul ei şi cumă şerpii se rev rsaser din taini , atacându-l, muşcându-l cu col ii lor veninoşi.ă ă ţă ţ

"Cât de bine m cunosc?" se întreb Ender. "Îndeajuns de bine ca s ştie cât de desă ă ă m-am gândit la moarte, ca s ştie c nu m teă ă ă m de ea. Îndeajuns de bine ca s ştie c ,ă ă chiar dac m-aş teme de ea, asta nu m-ar opri s caut în ascunz toare?"ă ă ă

Se apropie de oglind şi o trase c tre el. Nimic nu-l atac din golul ascuns de placaă ă ă metalic . Acolo se afla o sfer alb , f cut parc din m tase, cu câteva fire sc moşate, iciă ă ă ă ă ă ă ă şi colo. Un ou? Nu. Pupa unei regine a gândacilor, deja fecundat de masculi, preg tit să ă ă ă z misleasc o sut de mii de gândaci, cu masculi şi regine. Putea vedea masculii, aidomaă ă ă unor limacşi, ag a i de pere ii unui tunel întunecat, şi adul ii voluminoşi purtând regina-ăţ ţ ţ ţcopil spre sala de împerechere; pe rând, fiecare mascul penetra regina-larv , se înfioraă ă de extaz şi murea, căzând pe podeaua tunelului şi chircindu-se. Apoi regina nou fu adusă ă înaintea celei b trâne, o creatur minunat , înv luit în aripi moi, scână ă ă ă ă teietoare, care pierduse de mult puterea zborului, dar îşi p stra înc mă ă ăre ia. Regina b trân o s rut ,ţ ă ă ă ă adormind-o, cu otrava blând de pe buze, apoi o înf şur în firele secretate de pântecul eiă ă ă şi-i porunci s devin ea îns şi, s devin un nou oraş, o nou lume, s dea naştere laă ă ă ă ă ă ă multe regine şi la multe lumi...

"De unde ştiu toate astea?" se întreb Ender. "Cum pot vedea lucrurile acestea, caă nişte amintiri în mintea mea?"

Şi parc drept r spuns, v zu prima lui b t lie cu flota gândacilor. O mai v zuse şiă ă ă ă ă ă înainte, pe simulator; acum o privea din punctul de vedere al reginei, prin mul i ochiţ diferi i. Gândacii formar sfera lor de nave, apoi navetele se ivir din bezn şi ţ ă ă ă Doctoraşul distruse totul într-o explozie de lumin . Sim i atunci tot ceea ce sim ise regina stuă ţ ţ pului, privind prin ochii supuşilor ei cum moartea îi lovise, prea fulger tor ca s poat fiă ă ă anticipat . Nu exista totuşi nici o amintire de duă rere sau team . Regina sim ise doară ţ triste e şi o anume resemnare. Nu gândise aceste cuvinte când îi v zuse pe oameniţ ă apropiindu-se s ucid , dar Ender o în elese sub form de cuvinte: "Nu ne-au iertat", gână ă ţ ă -dise ea. "Vom muri cu siguran ."ţă

― Cum po i tr i iar şi? o întreb .ţ ă ă ă

145

Regina aflat în gogoaşa ei de m tase nu putea s -i r spund prin vorbe; dar cândă ă ă ă ă închise ochii şi încerc s -şi aminteasc , în locul amintirilor ap rur imagini noi. Gogoaşaă ă ă ă ă trebuia inut într-un loc înţ ă tunecos şi rece, dar umed, ca s nu se usuce; iar vaporii de apă ă trebuiau s fie uşor c ldu i şi satura i cu seva unui anumit arbore, pentru ca în gogoaş să ă ţ ţ ă ă se poat desf şura reac ii chimice. Apoi aştept zile şi s pă ă ţ ă ă t mâni, pân ce pupa din untruă ă ă se transform . Dup aceea, când goă ă goaşa c p tase o culoare cafenie, Ender se v zu peă ă ă sine sp rgând-o şi extr gând micu a şi fragila regin . Se v zu pe sine apucând-o de memă ă ţ ă ă -brul anterior şi ajutând-o s umble pân într-un cuib moale, f cut din frunze uscateă ă ă aşezate pe nisip. "Atunci voi fi vie", sosi gândul în mintea lui. "Atunci voi fi treaz . Atunciă îmi voi naşte cei zece mii de copii."

― Nu, rosti Ender. Nu pot.Durere.

― Copiii t i sunt monştrii coşmarurilor noastre de-acum. Dac te trezesc, te vomă ă ucide iar şi.ă

Prin mintea lui fulgerar o duzin de imagini de oameni ucişi de gândaci, însă ă ă înso ite de o mil atât de profund , încât nu se mai putu st pâni şi plânse pentru ei.ţ ă ă ă

― Dac îi po i face s simt aşa cum m-ai f cut pe mine, atunci poate c te-ar ierta.ă ţ ă ă ă ă"Sunt singurul", îşi d du seama. "M-au g sit prin ansiblu; l-au urm rit şi s-au cuib rită ă ă ă

în mintea mea. În agonia coşmarurilor mele, au ajuns s m cunoasc , deşi ziua îiă ă ă distrugeam; au g sit teama mea fa de ei şi au mai aflat c nu ştiam c -i ucideamă ţă ă ă . În pu inele s ptţ ă ămâni care le r m seser , au construit locul acesta special pentru mine,ă ă ă leşul Uriaşului, terenul de joac şi platforma de la Cap tul Lumii, ca s -l pot g si v zându-lă ă ă ă ă cu ochii mei. Eu sunt singurul pe care-l cunosc ei şi de aceea pot vorbi numai cu mine şi prin mine." "Suntem aidoma vou ", r sun gândul în mintea lui. "N-am vrut s ucidem, iară ă ă ă când am în eles, n-am mai venit. Pân s v întâlnim pe voi, crezusem c suntemţ ă ă ă ă singurele fiin e gânditoare din univers, îns nu ne închipuisem c gândurile pot ap rea laţ ă ă ă creaturi individuale care nu pot visa visele altuia. De unde s fi ştiut? Am fi putut tr i înă ă pace cu voi. Crede-ne, crede-ne!"

Ender întinse mâna şi lu gogoaşa din untru. Era incredibil de uşoar , deşi p stra înă ă ă ă ea toate speran ele şi viitorul unei rase m re e.ţ ă ţ

― O s te iau cu mine, zise el. O s merg de la o planet la alta, pân voi g si ună ă ă ă ă timp şi un loc unde te po i deştepta în siguran . Si voi spune oamenilor povestea ta,ţ ţă astfel încât, poate, o dat cu trecerea timpului, s v ierte şi ei. Aşa cum voi m-a i iertată ă ă ţ pe mine.

Înveli gogoaşa reginei în haina lui şi p r si turnul.ă ă ― Ce era în untru? întreb Abra.ă ă ― R spunsul.ă ― La ce anume? ― La întrebarea mea.

Asta a fost tot ce-a spus despre cele întâmplate; explorar înc cinci zile şi aleseră ă ă un loc pentru viitoarea colonie, mult în sud-estul turnului.

Dup câteva s pt mâni, Ender veni la Valentine şi o rug s ciă ă ă ă ă teasc ceea ceă scrisese; ea deschise fişierul indicat şi citi.

Era scris în numele reginei stupului, povestind tot ce inten ionaţ ser ei s fac şi totă ă ă ce f cuser . "Acestea sunt greşelile noastre şi a-cestea sunt reuşitele noastre; n-am dorită ă s v facem r u şi v iert m pentru c ne-a i ucis." De la primele scânteieri ale conştiin eiă ă ă ă ă ă ţ ţ lor şi pân la lungile r zboaie ce le bântuiser planeta natal , Ender povestea concis, caă ă ă ă pe o legend sau ca pe o amintire str veche. Când ajunse la istoria marii mame, reginaă ă absolut , cea dintâi care decise s-o educe pe noua regin , în loc s-o ucid sau s-o alunge,ă ă ă acolo întârzie, descriind de câte ori fusese nevoit s -şi omoare propria copil , pân ceă ă ă ă n scuse una care s -i în eleag visul de a g si armonie. Era ceva nou în lumea lor; două ă ţ ă ă ă regine care nu se luptau între ele, ci se iubeau şi se ajutau şi, laolalt , erau mai puterniceă decât oricare alt stup. Prosperaser ; avur mai multe fiice care li se al turar în pace; eraă ă ă ă începutul în elepţ ciunii.

"Dac am fi izbutit s v vorbim...", spunea regina stupului prin cuvintele lui Ender.ă ă ă "Dar pentru c n-am reuşit, v rug m doar atât: s ne ine i minte nu ca pe duşmani, ci caă ă ă ă ţ ţ pe fra i tragici, pe care Soarta, sau Dumnezeu, sau Evolu ia i-a modelat în formeţ ţ

146

nepl cute vou . Dac v-am fi s rutat, ar fi fost miracolul care s ne fac umani, unii înă ă ă ă ă ă ochii celorlal i. Dar ne-am ucis între noi. Cu toate acestea, v salut m acum ca pe nişteţ ă ă prieteni veni i în ospe ie. Veni i în casa noastr , fii ai Pţ ţ ţ ă ământului; locui i în tunelurileţ noastre, culege i recoltele de pe ogoarele noastre; acum voi sunte i mâinile noastreţ ţ . Înflori i, copaci; pârgui i-v , recolte; fi i calzi pentru ei, sori; fi i fertile pentru ei, plante; eiţ ţ ă ţ ţ sunt fiii noştri adoptivi care s-au întors acas ."ă

Cartea scris de Ender nu era lung , îns con inea tot binele şi tot r ul cunoscut deă ă ă ţ ă regina stupului. O semn , dar nu cu numele s u, ci cu un pseudonim:ă ă

VORBITOR ÎN NUMELE MOR ILORŢ

Pe P mânt, cartea fu publicat f r mult vâlv şi, discret, trecu dintr-o mân înă ă ă ă ă ă ă alta, pân ce nu mai r mase nici un p mântean care s n-o fi citit. Majoritatea o g siă ă ă ă ă interesant ; unii refuzar s-o uite. Pe cât puteau mai bine, încercar s tr iasc după ă ă ă ă ă ă înv turile ei; la înăţă mormânt ri, cineva era Vorbitor în Numele Mor ilor şi povestea despreă ţ defunct, în modul cel mai onest, f r s ascund relele şi f r s afirme virtu i.ă ă ă ă ă ă ă ţ Participan ii la asemenea ceremonii le g seau tulbur toare, chiar dureroase; existau totuşiţ ă ă destui care apreciau c via a lor, în ciuda unor sc deri, fusese destul de merituoasă ţ ă ă pentru ca un Vorbitor s roă steasc adev rul în numele lor.ă ă

Pe P mânt era doar un cult printre altele multeă . Îns pentru cei care traversauă h urile spa iului şi tr iau în tunelurile stupului şi culeă ţ ă geau ogoarele gândacilor, reprezenta singura religie. Nu exista nici o colonie care s nu aib un Vorbitor în Numele Mor ilor.ă ă ţ

Nimeni nu ştia şi nimeni nu dorea s afle cine fusese primul Voră bitor. Ender nu inten iona s o spun .ţ ă ă

Când împlini dou zeci şi cinci de ani, Valentine termin ultimul volum al istorieiă ă asupra r zboaielor cu gândacii. La sfârşitul acestuia anex textul integral al c r uliei luiă ă ă ţ Ender, dar nu deconspir autorul.ă

B trânul Hegemon, Peter Wiggin, acum în vârst de şaptezeci şi şapte de ani şiă ă bolnav de inim , îi expedie un mesaj:ă

"Eu ştiu cine-a scris-o. Dac poate vorbi în numele gândacilor, atunci cu sigurană ţă poate vorbi şi pentru mine."

Ender şi Peter discutar mult prin intermediul ansiblului, şi Peter îşi povesti zilele şiă anii vie ii, relele lui şi faptele bune. Iar când muri, Ender scrise un alt volum, semnat totţ de Vorbitor în Numele Mor ilor. Laolalt , cele dou c r i au fost denumite Regina-Stupuluiţ ă ă ă ţ şi Hegemonul, şi au fost considerate c r i sfinte.ă ţ

― Haide, spuse Ender c tre Valentine într-o bun zi. Hai s plec m cu o nav şi să ă ă ă ă ă tr im veşnic.ă

― Nu putem, zise ea. Exist miracole pe care nici chiar relativiă tatea nu le poate înf ptui.ă

― Trebuie s plec m. Aici sunt aproape fericit.ă ă ― Atunci s r mânem.ă ă ― Am tr it prea mult timp în prezen a suferin ei. F r ea, nu voi şti cine sunt.ă ţ ţ ă ă

Aşa încât se îmbarcar pe o nav interstelar şi r t cir de la o planet la alta.ă ă ă ă ă ă ă Oriunde s-ar fi oprit, el era întotdeauna Andrew Wiggin, pelerin Vorbitor în Numele Mor ilor, iar ea era întotdeauna Valentine, istoric c l tor, înregistrând poveştile celor vii, înţ ă ă vreme ce Ender rostea poveştile celor mor i. Şi ca întotdeauna, Ender purta cu el oţ gogoaş alb , uscat , c utând planeta unde regina stupului se putea deştepta şi tr i înă ă ă ă ă pace. C ut mult timp.ă ă

-----------------------------------------------------―

147