1 / 13
MESAROŞ – ANGHEL VASILE
LEGILE SOCIALE ALE LUI MOISE
-Eseu Documentar-
… mamei mele,Thaci Raisa Gherschovici
AMV Dessign / Mai 2011
2 / 13
Sumar:1. BLESTEMUL PENTRU CEI CE IAU MITĂ.........................................................................42. AJUTORUL DAT CELOR ÎN NEVOIE (orfanul, văduva, străinul)......................................43. ‘IERTĂRILE’ DIN AL ŞAPTELEA AN.’.............................................................................54. AJUTORUL ACORDAT VECINULUI EVREU (‘FRATELE’)............................................75. CAMĂTA ŞI ÎMPRUMUTUL................................................................................................86. PLATA MUNCITORULUI.....................................................................................................97. ROBIA......................................................................................................................................98. LĂCOMIA...............................................................................................................................99. IMPOZITAREA (‘ZECIUIALA’).........................................................................................10NOTE AUTOR LA LEGILE SOCIALE ALE LUI MOISE:....................................................10BIBLIOGRAFIE VIDEO:..........................................................................................................11DESPRE AUTOR......................................................................................................................13
LEGILE SOCIALE ANTICE, ce reglementau proprietatea şi comportamentul social, evoluează pe un interval de timp de circa zece mii de ani. Fiecare din ele au un aspect mai mult sau mai puţin just, mai mult sau mai puţin favorizant pentru clasa conducătoare a civilizaţiei respective. Toate fac distincţie între Legile aplicate sclavilor şi cele aplicate oamenilor liberi. Cu excepţia ‘Legilor lui Moise’ care neagă explicit sclavia în ‘Deuteronom’ : “Adu-ţi aminte că şi tu ai fost rob în pământul Egiptului şi te-a izbăvit Domnul Dumnezeul tău.” Ca o posibilă schemă (ne exhausivă) menţionez câteva concepte esenţiale ale unor Coduri de Legi:
HERMES TRISMEGISTUS (-10.000 BCE)Comentat ca primul Vizionar cunoscut şi Legiuitor, acum 10.000 de ani. În mitologia Egipteană este asimilat cu zeul Thoth. ‘Tradiţia hermeneutică a fost moderată şi flexibilă, oferind o religie tolerantă, o percepţie purificată a lui Dumnezeu, a Cosmosulului, şi a sinelui. O încurajarea pozitivă pentru nevoile
3 / 13
spirituale pe care discipolul le poate obţine de oriunde.” spune Tobias Churton? Specialiştii în Hermeneutică acceptă că au fost patruzeci şi două cărţi ale sale sale, cele mai multe dintre aceste cărţi au fost distruse atunci când Mare Biblioteca din Alexandria a fost arsă1. ? Hermes Trismegistus a avut, după Schouré, viziunea lanţului de reâncarnări ale unui suflet având ca final trecerea în ‘Regatul Spiritual’ sau aneantizarea în ‘Hades’.
EGIPTUL ANTIC (-3150 , -30 BCE)Menţinerea timp de 3000 de ani a civilizaţiei Egiptene se explică prin trei vectori de acţiune:? Abilitatea tehnologică – Civilizaţia Egipteană a implementat, în timp, tehnologii şi construcţii hidro (irigaţii), prin care au controlat şi valorificat inundaţiile periodice ale fluviului Nil, asigurând un excedent permanent de alimente. Acest fapt a determinat dezvoltarea industriilor miniere, de construcţii, de echipament militar. Repartiţia deficitară, corupţia la nivelul administraţiei statului Egiptean, în ultimii trei sute de ani ai mileniului I BCE, a dus la slăbirea puterii economice şi militare; în final la ocuparea Egiptului de către Romani şi decăderea până la dispariţie a înfloritoarei civilizaţii Egiptene.? Statul Egiptean a fost o Teocraţie: Faraonul era desemnat de Preoţii Templului din Teba. Ei aveau capacitatea de a schimba succesiunea dacă cel desemnat de Faraonul în funcţie nu reprezenta cea mai bună soluţie, cu alt urmaş din familia Faraonului. Este şi o cauză pentru care Moise, iniţiat la Teba, a fost numit ‘Mare Scrib’ - inspector în teritoriu, de către Ramses al II-lea - pentru a nu periclita alegerea fiului său Meneptah, considerat mai puţin pregătit decât Moise2. Moise, Mare iniţiat Teban, va impune perceptele Tebane, realizând, în 40 de ani de existenţă a Evreilor în Deşert, un POPOR pentru o CREDINŢĂ. ? Teologia Tebană va influenţa, prin deportarea preoţilor Egiptului în Babilon (Ashurbanipal, 669–627 BCE), teologia Greacă şi indirect cea Romană. Pythagoras, iniţiat în Teologia Tebană va implanta, prin revitalizarea cultului din Delphi (Grecia) şi prin şcoala sa din Insula Croton (Italia), germenii celor patru ‘secole de aur’ ale Civilizaţiei Greceşti. Zamolxe, trimisul său în Tracia va genera Ritualul Dacic.
1 Ptolemeu I a construit, în 288 î.Hr., un palat, care găzduia o universitate, o academie şi o bibliotecă. La început mărimea bibliotecii se ridica la 400.000 de volume (papirusuri), ca pe timpul lui Cezar să ajungă la 700.000. Distrugerea ei s-a făcut în patru etape: războiul civil dintre Cezar şi Pompei (48 î.Hr.); conflictele pentru putere dintre păgâni şi creştini (250 - 350); decretul lui Teofilus din 391; cucerirea arabă din jurul anului 650. 2 A se vedea lucrarea: Lupta Evreilor Crestini Pentru Evanghelia Lui Iisus Eseu - Text Documentar (Volumul I)
4 / 13
LEGILE SOCIALE ALE LUI MOISE (14-13 BCE)? Voi începe prin a menţiona câteva citate din ‘Deuteronom’. Sunt Comandamentele (reguli de comportare) ce reglementează relaţiile din cadrul ‘Poporului lui Dumnezeu’ Izraelit. Percepte care, o dată cu Evanghelia lui Iisus şi a primilor Apostoli Evrei Creştini, au transgresat automat în Biblia Creştină – din Textul ‘Vechiul Testament’. Ele sunt fundamentul pentru ce se vor numi ulterior ‘Legile sociale ale lui Moise’. Este cert că acestea sunt primele Legi care pun accentul pe demnitatea persoanei şi a valorii vieţii omului. Crima devine un delict nu numai asupra omului, ci la adresa lui Dumnezeu. Încep cu citatele:
1. BLESTEMUL PENTRU CEI CE IAU MITĂ
Capitolul 10 Paragraf 17 (Cap.10/17)‘Că Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor şi Stăpânul stăpânilor, Dumnezeu mare şi puternic şi minunat, Care nu caută la faţă, nici nu ia mită’.Capitolul 15 Paragraf 19 (Cap.15/19)‘Să nu strici legea, să nu cauţi la faţă şi să nu iei mită, că mita orbeşte ochii înţelepţilor şi strâmbă pricinile drepte’. Capitolul 26 Paragraf 25 (Cap.26/25)‘Blestemat să fie cel ce va lua mită, ca să ucidă suflet şi să verse sânge nevinovat! Şi tot poporul să zică: Amin!’ Comentariu: Calitatea de ‘Stăpânul Stăpânilor’ asociază un dat ezoteric cu un act uman concret (nu ia mită).? Lege pe care, mulţi ‘stăpâni’ din rândul oamenilor nu se grăbesc să o respecte. ? La al doi-lea şi al trei-lea paragraf nu am ce comenta. Mai clar exprimat nu poate fi !? Insistenţa şi claritatea formulării indică ‘Mita’ ca un păcat deosebit de grav – blestemat. Din păcate numai în Biblie, nu şi în realitatea umană...
2. AJUTORUL DAT CELOR ÎN NEVOIE (orfanul, văduva, străinul)
Capitolul 10 Paragraf 18 (Cap.10/18)‘Care face dreptate orfanului şi văduvei şi iubeşte pe pribeag şi-i dă pâine şi hrană.’Capitolul 10 Paragraf 19 (Cap.10/19)‘Să iubiţi şi voi pe pribeag, că şi voi aţi fost pribegi în pământul Egiptului. Capitolul 24 Paragraf 17 (Cap.24/17)‘Să nu judeci strâmb pe străin, pe orfan şi pe văduvă, şi văduvei să nu-i iei haina zălog.’ Capitolul 24 Paragraf 19 (Cap.24/19)
5 / 13
Când vei secera holda în ţarina ta şi vei uita vreun snop în ţarină, să nu te întorci să-l iei, ci lasă-l să rămână al străinului, săracului, orfanului şi văduvei, ca Domnul Dumnezeul tău să te binecuvânteze întru toate lucrurile mâinilor tale. Capitolul 24 Paragraf 20 (Cap.24/20)‘Când vei scutura măslinul tău, să nu te întorci să culegi rămăşiţele, ci lasă-le străinului, orfanului şi văduvei.’Capitolul 24 Paragraf 21 (Cap.24/21)‘Când vei strânge roadele viei tale, să nu aduni rămăşiţele, ci lasă-le străinului, orfanului şi văduvei.’ Comentariu: În text se precizează în mod expres că Dumnezeu face dreptate şi dă hrană ‘orfanului, văduvei, pribeagului’.? Bine ar fi dacă oamenii; în special cei aflaţi la conducerea statelor şi comunităţilor locale ar repeta aceste Comandamente înainte de a lua decizii privind bugetele statelor şi ale comunităţilor.
? Aceste Comandamente erau respectate de Comunitatea Eseniană şi de primele Comunităţi Creştine. Ele erau asociate ca un mod de încadrare în activitatea comunităţii a acestor defavorizaţi, pentru a nu rămâne, pe viaţă, în stadiul de paria.
? De mai multe ori în ‘Deuteronom’ apare textul din Cap.10/19; o reamintire - a nu se uita de unde evreii au plecat şi privaţiunile pe care şi ei le-au suportat, la rândul lor ca ‘paria’ ai Egiptenilor.
3. ‘IERTĂRILE’ DIN AL ŞAPTELEA AN.’
Capitolul 15 Paragraf 2 (Cap.15/2)‘Iertarea însă va fi aceasta: tot împrumutătorul, care dă împrumut aproapelui său, să ierte datoria şi să n-o mai ceară de la aproapele său sau de la fratele său, că s-a vestit iertarea în cinstea Domnului Dumnezeului tău.’ Capitolul 15 Paragraf 3 (Cap.15/3)‘De la cel de alt neam să ceri datoria; iar ce vei avea la fratele tău, să ierţi.’ Capitolul 15 Paragraf 4 (Cap.15/4)‘Numai aşa nu va fi sărac printre voi; că te va binecuvânta Domnul în pământul acela pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă în stăpânire, ca să-l ai moştenire.‘Capitolul 15 Paragraf 6 (Cap.15/6)‘Căci Domnul Dumnezeul tău te va binecuvânta, după cum a grăit şi vei da împrumut altor popoare, iar tu nu vei lua împrumut; şi tu vei domni peste multe popoare, iar acelea nu vor domni peste tine.’ Capitolul 15 Paragraf 7 (Cap.15/7)
6 / 13
‘Iar de va fi la tine sărac vreunul din fraţii tăi, în vreuna din cetăţile tale de pe pământul tău pe care ţi-l dă Domnul Dumnezeul tău, să nu-ţi învârtoşezi inima, nici să-ţi închizi mâna ta înaintea fratelui tău celui sărac.’Capitolul 15 Paragraf 8 (Cap.15/8)‘Ci să-i deschizi mâna ta şi să-i dai împrumuturi potrivite cu nevoia lui şi cu lipsa ce suferă.‘Capitolul 15 Paragraf 9 (Cap.15/9)‘Păzeşte-te să nu intre în inima ta gândul nelegiuit şi să zici: Se apropie anul al şaptelea, anul iertării; şi să nu se facă din pricina aceasta ochiul tău nemilostiv către fratele tău cel sărac şi să-l treci cu vederea; că acela va striga împotriva ta către Domnul şi va fi asupra ta păcat mare.’Capitolul 15 Paragraf 10 (Cap.15/10) ‘Dă-i, dă-i şi împrumuturi câte-ţi va cere şi cît îi va trebui, şi când îi vei da, să nu se întristeze inima ta, căci pentru aceasta te va binecuvânta Domnul Dumnezeul tău în toate lucrurile tale şi în toate câte se vor lucra de mâinile tale.’
Capitolul 15 Paragraf 11 (Cap.15/11)‘Căci nu va lipsi sărac din pământul tău; de aceea îţi şi poruncesc eu: Deschide mâna ta fratelui tău, săracului tău şi celui lipsit din pământul tău.’ Capitolul 15 Paragraf 12 (Cap.15/12)‘De ţi se va vinde ţie fratele tău, evreu sau evreică, şase ani să fie rob la tine, iar în anul al şaptelea să-i dai drumul de la tine, slobod.’ Capitolul 15 Paragraf 13 (Cap.15/13)‘Iar când îi vei da drumul ca să fie slobod, să nu-i dai drumul cu mâinile goale;’ Capitolul 15 Paragraf 14 (Cap.15/14)‘Ci înzestrează-l din turmele tale, din aria ta, de la teascul tău; dă-i şi lui din cele cu care te-a binecuvântat Domnul Dumnezeul tău.’ Capitolul 15 Paragraf 18 (Cap.15/18)‘Să nu socoteşti o greutate pentru tine când va trebui să-i dai drumul de la tine ca să fie slobod, căci în şase ani ţi-a muncit de două ori cât plata unui străin şi te va binecuvânta Domnul Dumnezeul tău în toate câte vei face.’ 3
Capitolul 16 Paragraf 20 (Cap.16/20)‘Caută dreptate şi iar dreptate, ca să trăieşti şi să stăpâneşti pământul pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă.’ Comentariu: ‘IERTĂRILE’ DIN AL ŞAPTELEA AN.’ reglementează acordarea împrumutului Izraelitului şi celui de alt neam - modul în care, după şapte ani, se STINGE DATORIA. ? De remarcat Comandamentul prin care se cere izraelitului să imprumute altor neamuri dar SĂ NU CEARĂ ÎMPRUMUT de la alte neamuri – ca o 3
7 / 13
condiţie de ‘a domni peste alte Popoare’ – nu ca un INSTRUMENT DE A LE DOMINA ŞI SUBJUGA. A ‘domnii’ în accepţia Biblică înseamnă A CONDUCE – ASIGURA BUNA GESTIUNE A BUNURILOR. ? Reglementează ‘vânzarea’ (de fapt angajarea de muncă) pe timp de şapte ani a unui evreu sau evreice.? Comandamentele indică statutul special al celui de acelaşi neam, care slujeşte şapte ani la un evreu. Cerinţa este de a nu îl lăsa să plece fără a îl înzestra cu bunuri cu care să rămână un om liber, cu propriile resurse de existenţă.? Este interesantă remarcat din Cap. 15/18 – aceea că ‘a muncit de două ori cât plata unui străin’. Găsim aici conceptul că evreii cu stare trebuie să folosească în primul rând munca celor de acelaşi neam. Ne respectarea acestui Comandament a dus, în repetate rânduri prejudicii Evreilor (şi altor neamuri care practică munca străinilor / emigranţilor ‘mai ieftini’ decât populaţia de acelaşi neam) sub aspectul creşterii numerice a populaţiei străine / emigrante4. Ca exemplu este folosirea forţei de muncă arabe în primele ferme evreieşti, între 1880-1915. A dus la creşteri masive a populaţiei Arabe emergente din Egipt, Peninsula Arabă, Siria şi Liban, în defavoarea olimilor evrei. Fenomenul a fost contracarat parţial prin apariţia localităţilor agricole de tip Kibbutz, Moshav, după 1905. Dar a rămas mult timp – 30 de ani - un avans demografic al populaţiei Arabe.
4. AJUTORUL ACORDAT VECINULUI EVREU (‘FRATELE’)
Capitolul 22 Paragraf 1 (Cap.22/1)‘Când vei vedea boul fratelui tău sau oaia lui rătăcite pe câmp; să nu treci pe lângă ele, ci să le întorci fratelui tău.’ Capitolul 22 Paragraf 2 (Cap.22/2)‘Dar dacă fratele tău nu va fi aproape de tine sau nu-l cunoşti, să le duci la casa ta şi să şadă la tine până le va căuta fratele tău şi atunci să i le dai.’ Capitolul 22 Paragraf 3 (Cap.22/3)‘Aşa să faci şi cu asinul lui, aşa să faci şi cu haina lui, aşa să faci şi cu orice lucru pierdut al fratelui tău pe care el îl va pierde şi tu îl vei găsi; de la aceasta nu te poţi da la o parte.’ Capitolul 22 Paragraf 4 (Cap.22/4)‘Când vei vedea asinul fratelui tău sau boul lui căzuţi în drum, să nu-i laşi, ci să-i ridici împreună cu el.’ Comentariu : Ajutorul acordat altui Evreu pentru a reintra în posesia proprietăţii.? Orice obiect sau animal găsit trebuie dat deţinătorului de drept. Acesta fiind căutat pentru a i se înapoia proprietatea. ? Ajutorul direct dat pentru ca cel în dificultate să se întoarcă acasă.
4 A se vedea: ’Organiza ţ ii Evreie ş ti de auto ap ă rare î n Palestina (Yishuv) ’)
8 / 13
? Comandamentele sunt adânc înrădăcinate la Evrei – aplicate şi acum în majoritatea situaţiilor concrete de acest gen în Comunităţile Mozaice.
5. CAMĂTA ŞI ÎMPRUMUTUL
Capitolul 23 Paragraf 19 (Cap.23/19)‘Să nu dai cu camătă fratelui tău nici argint, nici pâine, nici nimic din câte se pot da cu camătă.’Capitolul 23 Paragraf 20 (Cap.23/20)‘Celui de alt neam să-i dai cu camătă; iar fratelui tău să nu-i dai cu camătă, ca Domnul Dumnezeul tău să te binecuvânteze întru toate câte se fac de mâinile tale în pământul în care mergi ca să-l iei în stăpânire.’ Capitolul 24 Paragraf 6 (Cap.24/6)‘Nimeni să nu ia zălog piatra de deasupra sau cea de dedesubt a râşniţei, că ar însemna că iei zălog însăşi viaţa cuiva.’Capitolul 24 Paragraf 10 (Cap.24/10)‘De vei da aproapelui tău ceva împrumut, să nu te duci în casa lui ca să iei zălog de la el.’Capitolul 24 Paragraf 11 (Cap.24/11)‘Stai în uliţă, şi acela căruia i-ai dat împrumut să-ţi scoată zălog în uliţă.’Capitolul 24 Paragraf 12 (Cap.24/12)‘Iar dacă acela va fi om sărac, să nu te culci, având la tine zălogului.’ Capitolul 24 Paragraf 13 (Cap.24/13)‘Ci să-i întorci zălogul la asfinţitul soarelui, ca să se culce în haina sa şi să te binecuvânteze; aceasta ţi se va socoti ca o faptă bună înaintea Domnului Dumnezeului tău.’ Capitolul 25 Paragraf 13 (Cap.25/13)‘Să nu ai în săculeţul tău două feluri de greutăţi pentru cumpănă: unele mai mari şi altele mai mici.’ Capitolul 25 Paragraf 14 (Cap.25/14)‘În casa ta să nu ai două feluri de efă: una mai mare şi alta mai mică.’Capitolul 25 Paragraf 15 (Cap.25/15)‘Greutăţile pentru cumpăna ta să fie adevărate şi drepte şi efa ta să fie adevărată şi dreaptă, ca să se înmulţească zilele tale pe pământul pe care ţi-l dă Domnul Dumnezeul tău de moştenire.’Capitolul 25 Paragraf 16 (Cap.25/16)‘Că urâciune este înaintea Domnului Dumnezeului tău tot cel ce face strâmbătate.’ Comentariu : Sunt aşa de limpede expuse că nu cred să mai am ceva de adăugat.? De remarcat la Cap.24/6: faptul că se referă direct la a nu lua cuiva resursa existenţei (ar însemna că iei zălog însăşi viaţa cuiva). Şomajul,
9 / 13
impozitarea, dobânzile bancare excesive, asistenţa sanitară gratuită dar mediocră, sunt câteva din exemplele privării directe a dreptului la viaţă.
6. PLATA MUNCITORULUI
Capitolul 24 Paragraf 14 (Cap.24/14)‘Să nu nedreptăţeşti pe cel ce munceşte cu plată, pe sărac şi pe cel lipsit dintre fraţii tăi sau dintre străinii care sunt în pământul tău şi în cetăţile tale.’ Capitolul 24 Paragraf 15 (Cap.24/15)‘Ci să dai plata în aceeaşi zi şi să nu apună soarele înainte de aceasta, că el este sărac şi sufletul lui aşteaptă această plată; ca să nu strige el asupra ta către Domnul şi să nu ai păcat.’ Comentariu : Reglementează plata pe care o dă evreul să se facă în mod corect, la termenul stabilit.
7. ROBIA
Capitolul 23 Paragraf 15 (Cap.23/15)‘Să nu dai pe rob în mâinile stăpânului său, când acela va fugi de la Stăpânul său la tine.’ Capitolul 23 Paragraf 16 (Cap.23/16)‘Lasă-l să trăiască la tine, lasă-l să locuiască în mijlocul vostru, în locul ce-şi va alege, în una din cetăţile tale unde-i va place; dar să nu-l strâmtorezi.’Capitolul 24 Paragraf 7 (Cap.24/7)‘De se va afla că cineva a furat pe vreunul din fraţii săi, din fiii lui Israel şi, făcându-l rob, l-a vândut, să fie omorât tălharul acela şi să stârpeşti răul din mijlocul tău.’ Comentariu : Aceste legi sunt în opoziţie cu legile aplicate robilor şi cetăţenilor (supuşi ale unor state totalitare sau ce lipsesc de drepturile fundamentale pe supuşi). Eesenţa lor constă în aceea că Evreii, robi în Egipt, au fost eliberaţi prin VOINŢA şi PUTEREA lui Dumnezeu. De aceea orice rob, de oriunde ar veni, este pentru un Evreu, un om om liber.? Sechestrarea unui Evreu trebuie pedepsită cu moartea criminalului... cam greu pentru vremurile noastre. Paradoxal sau nu această lege se mai aplică în unele comunităţi Islamice – Legea Talionului. Dar nu în societăţile democratice moderne, unde sunt ‘îndelung’ judecaţi şi arareori condamnaţi pe măsura faptelor.
8. LĂCOMIA
Capitolul 17 Paragraf 17 (Cap.25/16)‘Să nu-şi înmulţească femeile, ca să nu se răzvrătească inima lui, şi nici argintul şi aurul lui să nu şi-l înmulţească peste măsură.’Capitolul 23 Paragraf 24 (Cap.23/24)‘De vei intra în via aproapelui tău, poţi să mănânci poamă până ce te vei sătura, dar în panerul tău să nu pui.’
10 / 13
Capitolul 23 Paragraf 25 (Cap.23/25)‘Şi când vei intra în grâul aproapelui tău, rupe spice cu mâinile tale, iar secera să n-o pui în ogorul aproapelui tău.’ Comentariu : Din păcate comandamente ne luate în seamă în multe comunităţi, de la cei umili la conducătorii locului, fie ei ‘credincioşi’ sau nu.
9. IMPOZITAREA (‘ZECIUIALA’)
Capitolul 26 Paragraf 11 (Cap.26/11)‘Şi să te veseleşti de toate bunătăţile ce Domnul Dumnezeul tău ţi-a dat ţie şi casei tale; dar să se veselească şi levitul şi străinul care va fi la tine.’ Capitolul 26 Paragraf 12 (Cap.26/12)‘Iar când vei osebi toate zeciuielile din roadele pământului tău în anul al treilea, care este anul zeciuielii, şi le vei da levitului, străinului, orfanului şi văduvei, ca să mănânce aceştia în locaşurile tale şi să se sature.’Comentariu : Se aplică în cazul comunităţilor locale şi al statelor. Problema este a gradului mai mare sau mai mic de incorectitudine atât al celor ce îl dau (impozitarea excesivă) cât şi al celor ce îl primesc (evaziunea fiscală). Problema, de fapt este redistribuirea veniturilor rezultate din ‘zeciuială’ – în favoarea celor fără resurse pentru a locui sau a trăii decent sau, mult mai frecvent în favoarea unor conducători locali sau centrali şi a grupului de interese asociat acestora. ? Remarcabil la Evreii Sionişti, şi nu numai, a fost o acţiune sistematică şi perfectibilă de redistribuire a veniturilor rezultate din ‘zeciuială’, concretizată în contemporaneitate prin organizarea şi funcţionarea JOINT-ului. Esenţial mi se pare accentul pus nu pe ‘cât strângem’ ci pe ‘cum redistribuim’. ?Cei care invidiază pe Evreii nevoiaşi, care primesc periodic ajutoare în alimente, îmbrăcăminte şi încălţăminte şi pentru a avea un acoperiş deasupra capului şi un trai decent ar trebui să ‘copieze’ modelul Iudaic, cu tradiţie milenară, în propriile comunităţi şi în propriile state. Dacă nu pot, să apeleze la Evrei – nu la nivelul oficialităţilor care de fiecare dată îşi ‘trag avantaje’ din orice colaborare, ci la nivel inter - uman. La nivelul actual de comunicare, gospodarii unei Comunităţi umane din Serbia, de exemplu, ar putea comunica cu oficialităţi ale unui Kibbutz sau Moshav din Israel, în domeniul repartizării ‘zeciuielii’.
NOTE AUTOR LA LEGILE SOCIALE ALE LUI MOISE:
Aceste tradiţii Mozaice se aflau în uzul Comunităţilor Mozaice. ? Rabbi Ionatan Sacks (Rabin Şef al Comenwealt-ului Britanic) observa: "În timpurile în care erau prioritare viaţa colectivităţilor, a naţiunii, a imperiilor, Evreii au pus pe primul plan demnitatea persoanei”...? În ceea ce priveşte Etica, Mozaismul a fost prima religie care insistă asupra demnităţii persoanei şi caracterul sacru al vieţii umane. Pentru prima dată, individul nu mai poate fi sacrificat obligatoriu, pentru supravieţuirea unei
11 / 13
comunităţi, fără ca el să îşi asume voluntar acest gest. A ucide un om nu este doar o crimă împotriva unui om , ci un păcat împotriva lui Dumnezeu.
? ‘Tora’ se referă la creaţia omului spunându-ne: “Dumnezeu l-a creat pe om ca fiind propria Sa imagine”, pentru a sublinia că în fiecare om se află germenul dumnezeiesc.
? În cazul în care fiecare persoană are scânteia lui Dumnezeu în el, orice persoană trebuie tratată cu respect şi demnitate.
? ‘Talmudul’ ne spune că Dumnezeu a creat prima oară un om, pentru a ne învăţa că: cel ce salvează un om, salvează o lume; cel ce distruge o viaţă distruge o lume!
Conform conceptelor Talmudului, la Evrei, individul este un microcosmos al întregii lumi. Individul, în legea evreiască, este de o importanţă intrinsecă, manifestă într-o multitudine de situaţii. De exemplu, viaţa unui om nevinovat niciodată nu poate fi sacrificată pentru a salva pe altcineva sau chiar un grup de persoane. Dacă sunt mai mulţi oameni în situaţia între viaţă şi moarte şi suntem în situaţia să nu putem salva decât una, de exemplu la un cutremur sau un naufragiu, faptul că salvăm o persoană, şi celelelalte pot muri, nu am cauzat direct moartea lor dar am îndeplinit comandamentul: am salvat un micro univers. Dacă acţionăm astfel şi Dumnezeu ne mai dă putere mai salvăm o persoană… Nu numărul contează în acele momente ci implicarea noastră, în virtutea comandamentelor lui Dumnezeu. Un alt exemplu este problema avortului, acceptată în Halaka şi Mishna doar în cazul că existenţa foetusul ameniţă direct viaţa mamei. Observăm şi aici respectarea Comandamentului enunţat anterior din citatul din spusele Rabinului Ionatan Sacks. Etica transmisă de Dumnezeu nouă, prin Profeţi este CEA A FAPTELOR BUNE.
? ‘Drepturile Omului’ au fost mai explicit sau mai puţin afirmate în Consti-tuţiile Statelor post feudale. Ultimul document pe care îl menţionez este “Declaraţiei Drepturilor Omului de la San Francisco” (10 decembrie 1948)
BIBLIOGRAFIE VIDEO:
Mesaroş – Anghel Vasile " ÎNCEPUTUL LUPTEI EVREILOR CREŞTINI PENTRU EVANGHELIA LUI IISUS” - Eseu DocumentarAdresa link: http://www.youtube.com/watch?v=JerGTHdcsAc
12 / 13
Mesaroş – Anghel Vasile "APOSTOLI AI SIONISMULUI - Clipe de Sionism (I)” - Eseu DocumentarAdresa link: http://www.youtube.com/watch?v=vRF-FhCmHeA Mesaroş – Anghel Vasile "ÎNCEPUTUL LUPTEI EVREILOR PENTRU REANTOARCERE - Clipe De Sionism (II)” - Eseu DocumentarAdresa link: http://www.youtube.com/watch?v=V3zWCh2fThY Mesaroş – Anghel Vasile " HARTA SAN REMO 1920 O ALIANŢĂ SEMITICĂ RATATĂ - Clipe de Sionism (III)” - Eseu DocumentarAdresa link: http://www.youtube.com/watch?v=kUdHj4ENDew Mesaroş – Anghel Vasile " ORGANIZAŢII EVREIEŞTI DE AUTO APĂRARE ÎN PALESTINA (YIŞUV) - Clipe de Sionism (IV)” - Eseu DocumentarAdresa link: http://www.youtube.com/watch?v=5EKMsrVk1cc Mesaroş – Anghel Vasile "BREVIAR DE FAPTE ISTORICE - EVREI CREŞTINI ŞI MUSULMANI LA IERUSALIM” - Eseu DocumentarAdresa link: http://www.youtube.com/watch?v=s5_9hfzID74 Mesaroş – Anghel Vasile " LEGILE SOCIALE ANTICE ALE LUI MOISE DIN 'DEUTERONOM' ” - Eseu DocumentarAdresa link: http://www.youtube.com/watch?v=jEsLBw6mi1c Mesaroş – Anghel Vasile " ANGELO RONCALLI - PAPA IOAN AL XXIII CLIPE DE VIAŢĂ ” - Eseu DocumentarAdresa link: http://www.youtube.com/watch?v=jEsLBw6mi1c Mesaroş – Anghel Vasile " DOI CAVALERI AI APOCALIPSEI SECOLULUI XX NICOLAE BĂLAN ŞI ALEXANDRU ŞAFRAN ” - Eseu Documentar Adresa link: http://www.youtube.com/watch?v=ZD0ZszzQ0iE Mesaros Anghel Vasile Volumul I ‘LUPTA EVREILOR CREŞTINI PENTRU EVANGHELIA LUI IISUS' / 2011 Adresa Video Text Audio Integral: http://www.youtube.com/watch?v=rkIVOmEJA5g Mesaros Anghel Vasile Volumul II ‘EVREI, CREŞTINI ŞI MUSULMANI LA IERUSALIM’ / 2011 Adresa Video Text Audio Integral: http://www.youtube.com/watch?v=hTxIAZh0p0Y Mesaros Anghel Vasile Volumul III‘EVREI ŞI CREŞTINI – FAPTE’ / 2011Adresa Video Text Audio Integral: http://www.youtube.com/watch?v=O4QvaSJAL_Y
‘Dumnezeu este Unul, Oamenii l-au fãcut mai mulţi: Unul Iudeu, Unul Creştin, Unul Musulman’.
‚God is ONE; mankind made him many:One Mosaic, one Christian, one Muslim’.
13 / 13
DESPRE AUTOR
Profil:Nume: Vasile Mesaroş – AnghelVârsta: 64 aniProfesia: IT InstructorStudii: ? Universitare– Facultatea de Matematică (1971) ? Analişti Sisteme - CEPECA (1975) Motivaţia Eseurilor: ? Documentarea unor teme care m-au preocupat, de-a
lungul ultimilor ani.
Pentru link-uri la alte lucrări : Insert pe GOOGLE text :mesaros anghel on netSelectati site-ul: http://www.cartiok.ro/doc/35761886/adresses-mesaros-anghel-works-on-net-adrese-postari-pe-net-channels E-mail: [email protected]
