Download - Lucrator in Hoteluri-clasa a X-A
Patrimoniu turistic – clasa a X a Turism
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Program Phare TVET RO 0108.01
ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII
CLASA a X-a
Calificarea: Lucrător în hoteluri
BUCUREŞTI
2004
Patrimoniu turistic – clasa a X a Turism
AUTORI:
BUCURA DANA ALICE - Prof. gradul I, Colegiul Economic “I. Ghica” Târgovişte
BUJDUVEANU TANASE - Prof. gradul II, Colegiul Comercial “Carol I” Constanţa
BURUIANĂ GIANINA - Prof. gradul II, Grup Şcolar Economic şi Administrativ Piatra
Neamţ
CHIOSA IOAN - Prof. gradul II, Grup Şcolar Economic şi Administrativ Reşiţa
DINA FLORIANA - Prof. gradul I, Grup Şcolar Economic, Administrativ şi de Servicii
Călimăneşti
DINCĂ CRISTIAN - Prof. gradul II, Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian” Alba
Iulia
DUMITRAŞCU NICU DUMITRA - Prof. gradul I, Colegiul Economic “Viilor” Bucureşti
LUNGU LIA RODICA - Prof. gradul I, Colegiul Comercial “Carol I” Constanţa
POPA VICTORIA - Prof. gradul I, Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian” Alba
Iulia
SASU IOANA - Prof. gradul I, Colegiul Economic “Viilor” Bucureşti
Pentru modulul “Comunicare profesională în limba modernă 2”:
DOLHA DELIANA -Prof. gradul I, Grup Şcolar Material Rulant “Unirea” Cluj-Napoca
FLOREA SILVIA -Inspector General Limba Germană, Ministerul Educaţiei Cercetării
şi Tineretului
IOANA NICOLETA SILVIA – Prof. definitivat, Colegiul Economic “Viilor” Bucureşti
KOSZTIN ILDIKO -Prof. gradul I, Liceul de Poştă şi Telecomunicaţii Cluj-Napoca
LUPU DIANA CRISTIANA -Prof. gradul II, Grup Şcolar “Nichita Stănescu” Bucureşti
ŢOŢEA GEORGETA -Inspector de specialitate Limba Germană, ISJ Braşov
CONSULTANT:
CIOBANU GABRIELA– Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
2
Patrimoniu turistic – clasa a X a Turism
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Şcoala de Arte şi Meserii
Clasa a X-a
TURISM
Modulul I PATRIMONIU TURISTICTotal ore/an: 90din care: laborator tehnologic 30
instruire practică 30
Modulul II SERVICII HOTELIERETotal ore/an: 210din care: laborator tehnologic 60
instruire practică 90
Modulul III GESTIUNE ECONOMICĂTotal ore/an: 60din care: laborator tehnologic 30
Modulul IV COMPORTAMENT ŞI ETICĂ PROFESIONALĂTotal ore/an: 90
din care: instruire practică 60
Modulul V COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ IITotal ore/an: 60
din care:laborator tehnologic 60
Total: 17ore/săpt. x 30 săptămâni = 510 ore/an
Curriculum în dezvoltare locală:
Modulul VI (CDL) 2 ore/săpt x 30 săpt = 60 ore/an
Modulul VII Instruire practică comasată 30 ore/săpt x 6 săpt = 180 ore/an
TOTAL: 750 ore/an
3
Patrimoniu turistic – clasa a X a Turism
MODULUL I
PATRIMONIU TURISTIC
Patrimoniu turistic – clasa a X a Turism
I. NOTĂ DE PREZENTARE
Calificările pentru domeniul „TURISM ŞI ALIMENTAŢIE” reprezintă o nouă abordare a
Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului în colaborare cu agenţii economici. Parteneriatul a
fost stabilit pentru a răspunde cererii pieţii muncii, pentru a furniza forţă de muncă flexibilă,
eficientă, uşor de format. Ruta de calificare Şcoala de Arte şi Meserii, cunoscută şi ca ruta „2+1+2”
sau ruta profesională, se realizează pe baza unităţilor de competenţe din Standardul de Pregătire
Profesională.
Această rută de pregătire este singura din sistemul de învăţământ care asigură calificare
profesională, de la nivelul I la nivelurile II şi III, recunoscute prin certificate de calificare.
În domeniul „TURISM ŞI ALIMENTAŢIE” prin ruta Şcoala de Arte şi Meserii se pot
obţine următoarele calificări:
Nivelul I Nivelul II Nivelul IIIlucrător în alimentaţie cofetar-patiser tehnician în turism, hotel şi
alimentaţieospătar (chelner)bucătar
Nivelul trei SNCP în calificarea “tehnician în
turism”
PIAŢA
MUNCII
Absolvent învăţământ 8 clase
Nivelul unu SNCP în calificarea “lucrător în
alimentaţie ”
Nivelul unu SNCP în
calificarea “lucrător în
hotel”
Nivelul doi SNCP în calificarea “bucătar”
Nivelul doi SNCP în calificarea “ospătar”
Nivelul doi SNCP în calificarea “cofetar-
patiser”Nivelul doi SNCP în
calificarea “lucrător hotelier”
Nivelul trei SNCP în calificarea “ tehnician în turism, hotelărie şi alimentaţie publică”
Învăţământ superior
Niv
el I
IIN
ivel
II
Niv
el I
LI C E E U
T E H N O L O GI
C
5
LUCRĂTOR ÎN ALIMENTAŢIE
COMPETENŢE SPECIALIZATE
COMPETENŢE CHEIE
COMPETENŢE GENERALE
COMPETENŢE CHEIE
COMPETENŢE GENERALE
LUCRĂTOR ÎN HOTEL
COMPETENŢE SPECIALIZATE
LUCRĂTOR HOTELIER
COMPETENŢE SPECIALIZATE
BUCĂTAR
COMPETENŢE SPECIALIZATE
COFETAR PATISER
COMPETENŢE SPECIALIZATE
OSPĂTAR
COMPETENŢE SPECIALIZATE
COMPETENŢE CHEIE
COMPETENŢE GENERALE
TEHNICIAN ÎN TURISM, HOTEL ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ
COMPETENŢE SPECIALIZATE
Patrimoniu turistic – clasa a X a Turism
lucrător în hotel lucrător hotelierStandardele de pregătire profesională cuprind trei categorii de unităţi de competenţă:
- unităţi de competenţă cheie – au scopul de a forma o forţă de muncă eficientă, adaptabilă
şi transferabilă;
- unităţi de competenţă tehnică generale – se formează pe un ciclu, sau grad ridicat de
generalitate şi complexitate în domeniu, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările
ulterioare;
- unităţi de competenţă tehnice specializate – oferă posibilitatea formării de abilităţi
specifice calificării
III
II
I
6
Patrimoniu turistic – clasa a X a Turism
Ruta prin Şcoala de Arte şi Meserii
Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la proiectarea
unui curriculum centrat pe competenţe. O astfel de abordare urmăreşte centrarea activităţii
elevilor nu pe asimilare mecanică a unor noţiuni şi concepte, ci pe dezvoltarea de capacităţi,
priceperi, deprinderi şi atitudini, care să ducă la formarea de competenţe.
Curriculum se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.
La baza elaborării programelor stau competenţele individuale, care se regăsesc în Standardul
de Pregătire Profesională, competenţe ce sunt evaluate final numai în cadrul modulului în care sunt
înscrise, chiar dacă ele se dezvoltă şi în alte module.
Conţinuturile tematice din tabelul de corelare de la punctul III nu reprezintă succesiunea
logică de parcurgere a materiei. Aceasta este precizată la punctul V (Sugestii metodologice).
Conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de
aplicabilitate corespunzătoare competenţelor individuale ce trebuie formate, preluate din Standardul
de pregătire profesională.
Calificările de „lucrător în alimentaţie publică” şi „lucrător în hotel” aparţin sectorului terţiar
al economiei naţionale, sector care cunoaşte o continuă ascensiune şi care oferă posibilităţi largi de
integrare a forţei de muncă.
Calificările implică şi ridicarea nivelului calitativ al pregătirii profesionale prin dobândirea
de noi competenţe (gândire critică, conduită civică, flexibilitate, lucrul în echipă etc.) alături de cele
tradiţionale.
Prin calificare se oferă:
posibilitatea de a dobândi o gamă variată de competenţe în domeniu;
lărgirea gamei de abilităţi prin selectarea studii de specialitate, în concordanţă cu
opţiunea elevilor privind cariera;
lărgirea gamei de abilităţi menite să furnizeze flexibilitate ocupaţională şi mobilitate;
dobândirea de abilităţi cheie, care să permită accesul mai rapid pe piaţa muncii.
Competenţele care urmează a fi dobândite au fost stabilite prin consultarea partenerilor
sociali.
Pentru calificarea „Lucrător în alimentaţie” şi „Lucrător în hotel”, pregătirea de bază în
domeniu se realizează pe baza dezvoltării următoarelor competenţe:
a) Competenţele cheie, fiind transferabile, sunt comune tuturor celor 16 domenii de calificare;
b) Competenţele tehnice generale oferă pregătirea tehnică generală pentru domeniu „Turism şi
alimentaţie”, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările ulterioare;
c) Competenţele tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării
7
Patrimoniu turistic – clasa a X a Turism
c1. Competenţe tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării de „lucrător în
alimentaţie publică”, cum sunt: „verificarea calităţii produselor”, „respectarea operaţiilor
tehnologice de pregătire a preparatelor”, „respectarea normelor de igienă şi de securitate a muncii”,
„abilităţi de servire a preparatelor culinare şi a băuturilor” etc.
c2. Competenţe tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării de „lucrător
în hoteluri”, cum ar fi „prestarea serviciilor hoteliere de bază în condiţii de calitate”, „prestarea
serviciilor suplimentare clientelei hoteliere” etc.
În clasa a IX a , pregătirea în domeniul „Turism şi alimentaţie publică” este comună celor
două calificări prezentate mai sus, având ca finalitate dobândirea unor abilităţi generale domeniului,
pregătirea de specialitate pentru desăvârşirea calificării, continuându-se prin modulele de
specialitate, din clasa a X a.
Modulul „Patrimoniu turistic” se studiază pentru domeniul de pregătire „Turism şi
alimentaţie”, calificarea de nivelul 1 „ Lucrător în hotel” şi „Lucrător în alimentaţie” şi contribuie la
ridicarea nivelului de pregătire profesională prin dobândirea de noi competenţe (servirea centrată pe
client, comunicare şi numeraţie, patrimoniu turistic) alături de cele tradiţionale. Aceste competenţe
au fost stabilite în urma consultării cu partenerii sociali. Parteneriatul a fost stabilit pentru a
răspunde cererii pieţei muncii, pentru a furniza forţă de muncă flexibilă şi eficientă.
Pentru calificarea “lucrător în hotel” la nivelul clasei a X-a sunt alocate 90 ore/an.,
repartizate astfel: teorie – 30 ore/an, laborator tehnologic – 30 ore/an, instruire practică – 30 ore/an.
Modulul „Patrimoniu turistic” s-a constituit prin agregarea de competenţe cheie (comunicare
şi numeraţie) cu competenţe tehnice generale (patrimoniu turistic)şi competenţe tehnice specializate
(servirea centrată pe client). Conţinuturile acestui modul vor fi studiate şi evaluate atât în cadrul
orelor de teorie, cât şi în cadrul orelor de laborator tehnologic şi cele de instruire practică.
II . LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL
Unităţi de competenţă cheie
Unităţi de competenţă tehnice generale
Unităţi de competenţă tehnice specializate
U1 Comunicare şi numeraţie
U12 Patrimoniu turistic U17 Servirea centrată pe client
8
Patrimoniu turistic – clasa a X a Turism
III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
Unităţi de competenţă
Competenţe individuale
Conţinuturi
U12Potenţialul turistic
C1Informează clienţii despre obiectivele turistice naturale
Componente ale potenţialului turistic natural: Relief Hidrografie Climă Faună Floră Rezervaţii naturale
C2Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice
Componente ale potenţialului turistic antropic: obiective turistice cu caracter religios (mănăstiri,
biserici, catedrale); obiective turistice cu caracter istoric (monumente,
statui, cetăţi, castele, vestigii arheologice etc.); obiective turistice cu caracter cultural (muzee, teatre,
situri, manifestări artistice, obiceiuri şi tradiţii, meşteşuguri, artizanat);
obiective turistice cu caracter tehnico-economic (baraje, hidrocentrale, poduri, obiective industriale etc.)
U12 Potenţialul turistic
U1 Comunicare şi numeraţie
C3Informează clienţii despre oferta turistică locală
C6Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă
Obiective turistice naturale şi antropice de interes local;Valorificarea, protecţia şi conservarea potenţialului turistic;
Schiţarea de trasee turistice în cadrul ofertei turistice locale:
localizarea obiectivelor turistice naturale şi antropice locale
calcularea distanţelor identificarea căilor de acces la obiectivele turistice
U17 Servirea centrată pe turist
C1Identifică diferitele aşteptări ale turiştilor
Comunicare verbală şi nonverbală pozitivă utilizată în identificarea aşteptărilor turiştilor
Modalităţi de recepţionare a mesajelor transmise de către turistModalităţi de confirmare a înţelegerii mesajelor transmise de către turist
C2Stabileşte o relaţie profesională cu turiştii
Condiţii pentru satisfacerea aşteptărilor turiştilorRelaţii cordiale cu turiştiiIntermedierea legăturii turiştilor cu alte persoane din unitate
C3Recepţionează feed back-ul turiştilor
Modalităţi de identificare a gradului de mulţumire a turistului: confirmare verbală, nonverbalăTestarea intenţiei de revenire sau fidelizare
9
Patrimoniu turistic – clasa a X a Turism
IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a
dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp. Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite
de profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând,
astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Promovarea modulului este condiţionată de formarea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, evaluate prin probele de evaluare din Standardul de pregătire profesională.
Parcurgerea conţinuturilor se va face în ordinea sugerată la punctul V, “Sugestii
metodologice”, dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferenţiată, tinând cont şi de
particularităţile grupului, de nivelul iniţial de pregătire. Fiind o structură elastică, modulul poate
încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic,
toţi elevii să dobândească competenţele necesare.
Se vor promova metode de predare – învăţare activ participative, centrate pe elev, care duc
la rezolvarea problemei puse în discuţie. Aceste metode se caracterizează prin faptul că:
sunt centrate pe elev şi pe activitate;
pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;
încurajează participarea elevilor, creativitatea, iniţiativele;
determină un parteneriat profesor- elev;
au un puternic accent formativ, nu informativ;
presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;
adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.
Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă
diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi
reorganiza experienţele ca urmare a participării active la viaţa şi lucrul în grup.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia, munca independentă, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează spiritul critic,
creativitatea, studiul de caz, brainstormingul etc. Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va
urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de
nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propiul lor mod
de înţelegere a conţinutului realizând: proiecte, portofolii, discuţii în grup.
Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare. Această
metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între
colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
10
Patrimoniu turistic – clasa a X a Turism
Procesul de evaluare continuă şi sumativă (finală) va avea în vedere gradul de însuşire a
competenţelor.
Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul
altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea
conţinuturilor altor module.
Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare prevăzute în SPP.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în
cadrul acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o probă
practică, un instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.
Instrucţiuni de evaluare pentru profesor/ maistru instructor
1. În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de
predare. Orice abatere de la această normă va fi menţionată în instrucţiunile specifice fiecărei
unităţi.
2. Elevul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat,
să înmâneze evaluatorului respectivul document.
3. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile elevului,
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine întotdeauna
unicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze aceasta fişa cu discernământ.
4. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie sa verifice capacitatea elevului, comparând
modul in care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fisa cu răspunsuri corecte)
sau/şi cu exemple de fapt. Elevii trebuie sa îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
5. Evaluarea orală poate fi utilizata împreuna cu alte forme de evaluare pentru a oferi probe
suplimentare sau / şi rezolva probleme minore care pot să apară în evoluţia elevului.
Dacă se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru, ataşând la lucrarea
candidatului o adnotare scrisă de mână şi semnată.
În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă
metodele centrate pe elev care să implice elevul în însuşirea unor abilităţi practice. Elevii învaţă mai
bine dacă aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile,
experimentează şi practică tehnicile. Ei devin astfel membrii unei reţea de comunicare, se simt în
largul lor, îşi împărtăşesc experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri,
participă activ la propriul proces de instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de facilitator,
comunicator, colaborator şi organizator.
11
Patrimoniu turistic – clasa a X a Turism
TITLUL UNITĂŢII: “COMUNICARE ŞI NUMERAŢIE”
Competenţa: Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă
Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă
Probe de evaluare
a. Identificarea mărimilor necesare întocmirii graficelor şi diagramelor pentru o operaţie simplă
Operaţii simple: măsurători efectuate periodic; calcule; citirea indicaţiilor înregistrarea datelor.
Probe practice şi scrise
b. Trasarea graficelor şi diagramelor simple, corespunzătoare sarcinii
Diagrame simple: scheme logice: diagrame de circulaţie;
Probe practice şi scrise
c. Citirea corectă a graficelor şi diagramelor simple
Elemente de trasare: parametri corecţi, unităţi de măsură, scara, legenda, format îngrijit, acurateţe
Probe practice şi scriseExerciţii practice
Număr unitate: U 12
Titlul unităţii: Potenţialul turistic
Competenta1: Informează clienţii despre obiectivele turistice naturale
Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă
Probe de evaluare
a. Caracterizarea obiectivelor turistice naturale
Obiective turistice naturale: forme de relief, monumente ale naturii, floră, faună, hidrografie, rezervaţii naturale.
Caracteristici : tip, localizare, trăsături generale.
Probe orale şi practice
b. Oferirea de informaţii clientului, cu privire la obiectivele turistice naturale
Informaţii clare, concise, corecte
Probe orale şi practice
12
Patrimoniu turistic – clasa a X a Turism
Competenţa 2: Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice
Criterii de performanţăPrecizări privind aplicabilitatea criteriilor de
performanţăProbe de evaluare
a Caracterizarea obiectivelor turistice antropice
Obiective turistice antropice: muzee, case memoriale, obiective religioase, obiective istorice, tradiţii şi obiceiuri, manifestări culturale, manifestări sportive,
Probe orale şi practice
b. Oferirea de informaţii clientului, cu privire la obiectivele turistice antropice
Informaţii clare, concise, corecte
Probe orale şi practice
Competenţa 3: Informează turiştii despre oferta turistică locală
Criterii de performanţăPrecizări privind aplicabilitatea criteriilor de
performanţăProbe de evaluare
a. Caracterizarea ofertei turistice locale
Obiective turistice locale: naturale antropice,
Caracteristici: tipuri: localizare, trăsături generale
Probe orale şi practice
b. Oferirea de informaţii clientului, cu privire la oferta turistică locală
Informaţii clare, concise, corecte
Probe orale şi practice
Număr unitate:U17
Titlul unităţii: Servirea centrată pe turist
Competenţa 1: Identifică diferitele aşteptări ale turiştilor
Criterii de performanţăPrecizări privind aplicabilitatea criteriilor de
performanţăProbe de evaluare
a. Pregătirea unui contact politicos cu turistul
Contact: zâmbet, salut, atitudine pozitivă
Probe practice
b. Recepţionarea fidelă a mesajului transmis de către turist
Recepţionare: serviete, geamantane, echipamente sportive
Probe practice
c. Confirmarea înţelegerii mesajelor
Comisioane: rezervare de bilete pentru
mijloace de transport, spectacole, manifestări culturale, sportive
Probe practice
13
Patrimoniu turistic – clasa a X a Turism
Competenţa 2: Stabileşte o relaţie profesională cu turiştii
Criterii de performanţăPrecizări privind aplicabilitatea criteriilor de
performanţăProbe de evaluare
a. Pregătirea condiţiilor pentru satisfacerea aşteptărilor turiştilor
Condiţii: informaţii, atitudine, materiale consumabile
Probe practice
b. Menţinerea permanentă a unei relaţii cordiale cu turiştii
Relaţii bazate pe: informaţii, atitudine
Probe practice
c. Punerea turiştilor în legătură cu alte persoane care le pot satisface aşteptările
Alte persoane: recepţioner, ospătar, cameristă
Probe practice
Competenţa 3: Recepţionează feed-back-ul turiştilor
Criterii de performanţăPrecizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă
Probe de evaluare
a. Identificarea gradului de mulţumire al turistului
Grad de mulţumire: confirmare verbală, confirmare non-verbală
Probe practice
b. Testarea intenţiei de revenire sau fidelizare
Testare: verbală
Probe practice
Instrument de evaluare: fişa de evaluare
Unitatea de competenţă nr.12
Titlul unităţii de competenţă: Potenţialul turistic
Competenţa nr.3 : Informează turiştii despre oferta turistică locală
A. Încadraţi următoarele obiective turistice locale, în rubricile corespunzătoare:
Obiectiv turistic Caracteristici Evaluator
Tip Localizare Trăsături generale
1. Lacul……
2.Mănăstirea…
3.Rezervaţia…
4.Muzeul…
5.Catedrala..
6.Monumentul…
7.Târgul de la….
O altă modalitate de evaluare a dobândirii de competenţe care se poate aplica cu succes o
reprezintă “metode proiect”.
14
Patrimoniu turistic – clasa a X a Turism
Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită ca
instrument de evaluare, atât formativă, cît şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau
în grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă
competenţe de lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor
de a lucra în ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea şi de
la colegi.
Proiectul pune elevul în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi
învăţa în cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele realizate
/ învăţate, într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare.
Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a elevilor
în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă, cît şi în afara clasei.
Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei, natura
obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă
mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul
membrilor, cu atât scade posibilitatea participării efective la toate activităţile a fiecăruia, dar poate
creşte complexitatea obiectivelor urmărite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea
greu de monitorizat.
Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi:
să facă o cercetare (investigaţie);
să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat:
dosar tematic, ghid de utilizare, pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziţie,
machetă, produs comercializabil etc.);
să elaboreze raportul final.
să facă prezentarea publică a proiectului
Etapele realizării unui proiect sunt:
1. Alegerea temei;
2. Planificarea activităţii:
Stabilirea obiectivelor proiectului;
Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev/grup;
Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;
Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărţi de
la bibliotecă, presă, internet, persoane specializate în domeniul respectiv,
instituţii, organizaţii guvernamentale etc.);
3. Cercetarea propriu-zisă.
4. Realizarea materialelor.
15
Patrimoniu turistic – clasa a X a Turism
5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create.
6. Evaluarea (cercetării în ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).
Deşi proiectul presupune un grad înalt de implicare a elevului în propria sa formare, aceasta
nu are drept consecinţă non-angajarea profesorului. Dacă elevii urmează să-şi conceptualizeze,
îndeplinească şi prezinte eficient proiectele, atunci ei au nevoie de orientare, consiliere şi
monitorizare discretă în toate fazele activităţii. Profesorul rămâne aşadar un factor esenţial al
procesului, mai ales dacă proiectul este folosit şi ca instrument de evaluare a rezultatelor şcolare.
Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse sau
proceduri) şi încurajarea participării elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă
a grupurilor de elevi (lăsând grupul să lucreze singur în cea mai mare parte a timpului), intervenţia sa
fiind minimă şi doar atunci când este absolut necesară. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont
propriu de către elevi a dificultăţilor întâmpinate constituie o parte importantă a învăţării prin proiect.
Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în situaţia de a avea eşecuri majore, căci
eşecul are o importantă influenţă negativă asupra învăţării. Asigurarea şi evidenţierea succesului
(chiar dacă este vorba de succese mici sau parţiale!) fiecăruia dintre elevi este una dintre sarcinile
importante ale profesorului.
Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conţină şi
o limită de timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucţiunile pe
tablă, foi de hârtie şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. secretar – scrie ideile emise de
participanţi; mediator – asigură participarea tuturor membrilor grupului la discuţii; timer –
urmăreşte încadrarea în limitele de timp stabilite; raportor – prezintă întregii clase concluziile
grupului).
Toate proiectele bune se bazează pe aspecte reale din domeniul profesional.
Proiectul nu presupune întotdeauna ca finalitate un material scris, poate consta într-o
succesiune de activităţi, în organizarea unor evenimente, în realizarea unui produs, etc.
Propunere de proiect: Reactualizarea informaţiilor referitoare la obiectivele turistice locale.
Tipuri de informaţii:
Obiective turistice
Localizare
Căi de acces
Distanţe
Orar de vizitare
Tarife
16
Patrimoniu turistic – clasa a X a Turism
V. SUGESTII METODOLOGICE
Se recomandă parcurgerea conţinutului tematic în următoarea ordine logică:
1. Componente ale potenţialului turistic natural:
Relief
Hidrografie
Climă
Faună
Floră
Rezervaţii naturale
2. Componente ale potenţialului turistic antropic:
obiective turistice cu caracter religios (mănăstiri, biserici, catedrale);
obiective turistice cu caracter istoric (monumente, statui, cetăţi, castele, vestigii
arheologice etc.);
obiective turistice cu caracter cultural (muzee, teatre, situri, manifestări artistice,
obiceiuri şi tradiţii, meşteşuguri, artizanat);
obiective turistice cu caracter tehnico-economic (baraje, hidrocentrale, poduri,
obiective industriale etc.)
3. Obiective turistice naturale şi antropice de interes local;
Schiţarea de trasee turistice în cadrul ofertei turistice locale:
localizarea obiectivelor turistice naturale şi antropice locale
calcularea distanţelor
identificarea căilor de acces la obiectivele turistice
4. Valorificarea, protecţia şi conservarea potenţialului turistic;
Conţinuturile programei vor fi abordate în orele de teorie cu profesorul de specialitate
În vederea centrării învăţării pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute
de Standardul de pregătire profesională, se recomandă utilizarea unor metode active/interactive
(ex. învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, studiu de caz, învăţarea prin cooperare,
simularea, brainstorming, jocul de rol, exerciţiul, observaţia dirijată), realizarea de lucrări practice
etc.
În acest fel, elevii dobândesc competenţe noi: gândire critică, capacitate de adaptare la
situaţii noi, lucrul în echipă, învăţarea continuă. Profesorul are rol de facilitator, comunicator,
colaborator, implicând activ pe cel ce învaţă.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute de programele şcolare, la orele din cadrul modulului se recomandă
17
Patrimoniu turistic – clasa a X a Turism
utilizarea unor metode şi instrumente ca: observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare),
tema de lucru concepută în vederea evaluării, proba practică, autoevaluarea, baterii de teste formate
din itemi variaţi care urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de pregătire profesională.
Probele de evaluare se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de
aplicabilitate a acestora preluate integral din Standardul de pregătire profesională.
Recomandări pentru adaptarea curriculumului la elevii cu nevoi speciale cuprinşi în învăţământul de masă
Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor
elevilor care prezintă deficienţe integrabile prin adaptarea acestora la specificul condiţiilor de
învăţare şi de comportament.
Şcolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregătiţi prin învăţământul de masă şi
integraţi individual (nu în clase speciale) se poate face cu eficienţă dacă se au în vedere următoarele
condiţii:
principiul normalizării privind integrarea acestor elevi în clasele din învăţământul de
masă
pregătirea profesională se va face conform planurilor de învăţământ de la învăţământul
de masă
cadrele didactice vor acorda o atenţie continuă învăţării individualizate şi
diferenţiate,aplicând metodologiile didactice şi psihopedagogice cerute
întocmirea fişelor medicale şi psihopedagogice ale fiecărui elev cu nevoi specialede
către profesorul consilier al şcolii( psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de
la clasă
întocmirea programelor de intervenţie la fiecare disciplină (modul de specialitate)
urmărirea în procesul de învăţământ a realizării principiului integrării socio profesionale
în comunitate a elevilor cu nevoi speciale
evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale , comparativ cu
nivelul elevilor fără deficienţe
Pentru reuşita şcolarizării elevilor cu nevoi speciale în învăţământul de masă sunt necesare
acţiuni ca de exemplu:
consilierea profesorilor din învăţământul de masă de către profesori itineranţi care au
experienţă în pregătirea acestor elevi
prevederea unei perioade suplimentare de instruire (un semestru) pentru atingerea
competenţelor descrise în standarde
18
Patrimoniu turistic – clasa a X a Turism
înfiinţarea în atelierele de instruire practică, laboratoarele tehnologice a condiţiilor
suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive,
echipamente şi aparatură specială fiecărui tip de deficienţă
folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunoştinţelor
pentru elevii cu deficienţe vizuale sau auditive
evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului psihic
al elevilor
Formarea competenţelor profesionale şi integrarea şcolară şi profesională pot fi diferenţiate
potrivit principiului “resursa urmează nevoile elevului cu cerinţe educative speciale “prin
programe individualizate (centrate pe elev)
programe pe grupe de nivel
programe interactive
programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării în activităţile de la clasă şi la
instruirea practică
Se consideră că o asemenea abordare este benefică pentru elevii cu nevoi speciale dacă:
se realizează profesionalizarea adecvată potenţialului restant şi capacităţilor psiho
intelectuale ale elevilor
se oferă şanse egale de şcolarizare prin şcoala de arte şi meserii tuturor elevilor cu
deficienţe uşoare şi medii
calificările profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de către elevul
deficient cu avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională.
Acest aviz va fi dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi profesionalizare.
19
Servicii hoteliere – clasa a X a Turism
MODULUL II
SERVICII HOTELIERE
20
Servicii hoteliere – clasa a X a Turism
I. NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Calificările pentru domeniul „TURISM ŞI ALIMENTAŢIE” reprezintă o nouă abordare a
Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului în colaborare cu agenţii economici. Parteneriatul a
fost stabilit pentru a răspunde cererii pieţii muncii, pentru a furniza forţă de muncă flexibilă,
eficientă, uşor de format.
Ruta de calificare Şcoala de Arte şi Meserii, cunoscută şi ca ruta „2+1+2” sau ruta
profesională, se realizează pe baza unităţilor de competenţe din Standardul de Pregătire
Profesională. Această rută de pregătire este singura din sistemul de învăţământ care asigură
calificare profesională, de la nivelul I la nivelurile II şi III, recunoscute prin certificate de calificare.
În domeniul „TURISM ŞI ALIMENTAŢIE” prin ruta Şcoala de Arte şi Meserii se pot
obţine următoarele calificări:
Nivelul I Nivelul II Nivelul IIIlucrător în alimentaţie cofetar-patiser tehnician în turism, hotel şi
alimentaţieospătar (chelner)bucătar
Nivelul trei SNCP în calificarea “tehnician în
turism”
PIAŢA
MUNCII
Absolvent învăţământ 8 clase
Nivelul unu SNCP în calificarea “lucrător în
alimentaţie ”
Nivelul unu SNCP în
calificarea “lucrător în
hotel”
Nivelul doi SNCP în calificarea “bucătar”
Nivelul doi SNCP în calificarea “ospătar”
Nivelul doi SNCP în calificarea “cofetar-
patiser”Nivelul doi SNCP în
calificarea “lucrător hotelier”
Nivelul trei SNCP în calificarea “ tehnician în turism, hotelărie şi alimentaţie publică”
Învăţământ superior
Niv
el I
IIN
ivel
II
Niv
el I
LI C E E U
T E H N O L O GI
C
LUCRĂTOR ÎN ALIMENTAŢIE
COMPETENŢE SPECIALIZATE
COMPETENŢE CHEIE
COMPETENŢE GENERALE
COMPETENŢE CHEIE
COMPETENŢE GENERALE
LUCRĂTOR ÎN HOTEL
COMPETENŢE SPECIALIZATE
LUCRĂTOR HOTELIER
COMPETENŢE SPECIALIZATE
BUCĂTAR
COMPETENŢE SPECIALIZATE
COFETAR PATISER
COMPETENŢE SPECIALIZATE
OSPĂTAR
COMPETENŢE SPECIALIZATE
COMPETENŢE CHEIE
COMPETENŢE GENERALE
TEHNICIAN ÎN TURISM, HOTEL ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ
COMPETENŢE SPECIALIZATE
Servicii hoteliere – clasa a X a Turism
lucrător în hotel lucrător hotelierStandardele de pregătire profesională cuprind trei categorii de unităţi de competenţă:
- unităţi de competenţă cheie (sociale) – au scopul de a forma o forţă de muncă
eficientă, adaptabilă şi transferabilă;
- unităţi de competenţă tehnică generale – se formează pe un ciclu, sau grad ridicat de
generalitate şi complexitate în domeniu, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările
ulterioare;
- unităţi de competenţă tehnice specializate – oferă posibilitatea formării de abilităţi
specifice calificării
III
II
I
22
Servicii hoteliere – clasa a X a Turism
Ruta prin Şcoala de Arte şi Meserii
Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la proiectarea
unui curriculum centrat pe competenţe. O astfel de abordare urmăreşte centrarea activităţii
elevilor nu pe asimilare mecanică a unor noţiuni şi concepte, ci pe dezvoltarea de capacităţi,
priceperi, deprinderi şi atitudini, care să ducă la formarea de competenţe.
Curriculum se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.
La baza elaborării programelor stau competenţele individuale, care se regăsesc în Standardul
de Pregătire Profesională, competenţe ce sunt evaluate final numai în cadrul modulului în care sunt
înscrise, chiar dacă ele se dezvoltă şi în alte module.
Conţinuturile tematice din tabelul de corelare de la punctul III nu reprezintă succesiunea
logică de parcurgere a materiei. Aceasta este precizată la punctul V (Sugestii metodologice).
Conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de
aplicabilitate corespunzătoare competenţelor individuale ce trebuie formate, preluate din Standardul
de pregătire profesională.
Calificările de „lucrător în alimentaţie publică” şi „lucrător în hotel” aparţin sectorului terţiar
al economiei naţionale, sector care cunoaşte o continuă ascensiune şi care oferă posibilităţi largi de
integrare a forţei de muncă.
Calificările implică şi ridicarea nivelului calitativ al pregătirii profesionale prin dobândirea
de noi competenţe (gândire critică, conduită civică, flexibilitate, lucrul în echipă etc.) alături de cele
tradiţionale.
Prin calificare se oferă:
posibilitatea de a dobândi o gamă variată de competenţe în domeniu;
lărgirea gamei de abilităţi prin selectarea studii de specialitate, în concordanţă cu
opţiunea elevilor privind cariera;
lărgirea gamei de abilităţi menite să furnizeze flexibilitate ocupaţională şi mobilitate;
dobândirea de abilităţi cheie, care să permită accesul mai rapid pe piaţa muncii.
Competenţele care urmează a fi dobândite au fost stabilite prin consultarea partenerilor
sociali.
Pentru calificarea „Lucrător în alimentaţie publică” şi „Lucrător în hotel”, pregătirea de bază
în domeniu se realizează pe baza dezvoltării următoarelor competenţe:
d) Competenţele cheie, fiind transferabile, sunt comune tuturor celor 16 domenii de
calificare;
23
Servicii hoteliere – clasa a X a Turism
e) Competenţele tehnice generale oferă pregătirea tehnică generală pentru domeniu
„Turism şi alimentaţie publică”, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările ulterioare;
f) Competenţele tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării
c1. Competenţe tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării de „lucrător în
alimentaţie publică”, cum sunt: „verificarea calităţii produselor”, „respectarea operaţiilor
tehnologice de pregătire a preparatelor”, „respectarea normelor de igienă şi de securitate a muncii”,
„abilităţi de servire a preparatelor culinare şi a băuturilor” etc.
c2. Competenţe tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării de „lucrător în
hoteluri”, cum ar fi „prestarea serviciilor hoteliere de bază în condiţii de calitate”, „prestarea
serviciilor suplimentare clientelei hoteliere” etc.
În clasa a IX a , pregătirea în domeniul „Turism şi alimentaţie publică” este comună celor
două calificări prezentate mai sus, având ca finalitate dobândirea unor abilităţi generale domeniului,
pregătirea de specialitate pentru desăvârşirea calificării, continuându-se prin modulele de
specialitate, din clasa a X a.
Modulul „Servicii hoteliere” s-a constituit prin agregarea de competenţe cheie (comunicare
şi numeraţie) cu competenţe tehnice generale (patrimoniu turistic) şi competenţe tehnice de
specialitate (servirea centrată pe client). Conţinuturile acestui modul vor fi studiate şi evaluate atât
în cadrul orelor de teorie cât şi în cadrul orelor de laborator tehnologic şi instruire practică pe
parcursul a 210 ore/an, distribuite astfel: teorie - 60 ore/an, laborator tehnologic – 60 ore/an,
instruire practică – 90 ore/an.
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL
Unităţi de competenţă pentru abilităţi-cheie
Unităţi de competenţă tehnică generală
Unităţi de competenţă tehnică specializată
UC 1 Comunicare şi numeraţie
UC 18Servicii hoteliere la nivelul holuluiUC 19 Servicii hoteliere la nivelul etajuluiUC 20 Servicii suplimentare prestate turiştilor
24
III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI A CONŢINUTURILOR
Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice
UC 18Servicii hoteliere la nivelul holului
C2 – Execută sarcini la nivelul holului
Curăţenia la nivelul holului aranjarea mobilierului, ştergerea prafului, aranjarea decoraţiunilor.
Legătura între hol şi celelalte compartimente: recepţie etaj restaurant
UC 19 Servicii hoteliere la nivelul etajului
C1 Întreţine îmbrăcămintea şi încălţămintea clientului
Tipuri de materiale pentru îmbrăcăminte şi încălţăminteEticheta de întreţinere; condiţii inscripţionate pe etichetăOperaţii de întreţinere
C2 Întreţine lenjeria hotelului
Operaţii de preluare şi întreţinere a lenjeriei hoteluluiOperaţii de întreţinere a lenjeriei hoteluluiPredarea lenjeriei către compartimentele specifice
UC 20Servicii suplimentare prestate turiştilor
UC 1 Comunicare şi numeraţie
C2 – Îndrumă turiştii spre spaţiile de parcare ale unităţii hoteliere
C1 – Primeşte, transmite mesaje şi corespondenţă pentru turişti
C2 - Participă la discuţii pe un subiect simplu
Servicii de îndrumare a clienţilor pentru parcarea maşinilor în spaţiile unităţii hoteliereAsigurarea siguranţei maşinilor parcate
Forme de comunicare Sortarea corespondenţeiDistribuirea corespondenţei
Principiile unei bune comunicări verbaleDialogul*stabilirea subiectului (teme familiare, din
viaţa cotidiană sau referitoare la operaţiuni de lucru)
* realizarea dialogului (formularea unui subiect potrivit regulilor de conversaţie civilizată , ascultarea activă, limbajul trupului, atitudine deschisă faţă de interlocutor)
*evaluarea intervenţiei (urmărirea reacţiilor participanţilor, notarea răspunsurilor primite)
IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a
dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp. Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite
de profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând,
astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Promovarea modulului este condiţionată de formarea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, evaluate prin probele de evaluare din Standardul de pregătire profesională.
Parcurgerea conţinuturilor se va face în ordinea sugerată la punctul V, “Sugestii
metodologice”, dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferenţiată, tinând cont şi de
particularităţile grupului, de nivelul iniţial de pregătire. Fiind o structură elastică, modulul poate
încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic,
toţi elevii să dobândească competenţele necesare.
Se vor promova metode de predare – învăţare activ participative, centrate pe elev, care duc
la rezolvarea problemei puse în discuţie. Aceste metode se caracterizează prin faptul că:
sunt centrate pe elev şi pe activitate;
pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;
încurajează participarea elevilor, creativitatea, iniţiativele;
determină un parteneriat profesor- elev;
au un puternic accent formativ, nu informativ;
presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;
adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.
Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă
diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi
reorganiza experienţele ca urmare a participării active la viaţa şi lucrul în grup.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia, munca independentă, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează spiritul critic,
creativitatea, studiul de caz, brainstormingul etc. Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va
urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de
nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propiul lor mod
de înţelegere a conţinutului realizând: proiecte, portofolii, discuţii în grup.
Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare. Această
metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între
colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
Procesul de evaluare continuă şi sumativă (finală) va avea în vedere gradul de însuşire a
competenţelor.
Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul
altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea
conţinuturilor altor module.
Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare prevăzute în SPP.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în
cadrul acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o probă
practică, un instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.
Instrucţiuni de evaluare pentru profesor/ maistru instructor
1. În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de
predare. Orice abatere de la această normă va fi menţionată în instrucţiunile specifice fiecărei
unităţi.
2. Elevul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat,
să înmâneze evaluatorului respectivul document.
3. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile elevului,
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine întotdeauna
unicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze aceasta fişa cu discernământ.
4. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie sa verifice capacitatea elevului, comparând
modul in care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fisa cu răspunsuri corecte)
sau/şi cu exemple de fapt. Elevii trebuie sa îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
5. Evaluarea orală poate fi utilizata împreuna cu alte forme de evaluare pentru a oferi probe
suplimentare sau / şi rezolva probleme minore care pot să apară în evoluţia elevului.
Dacă se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru, ataşând la lucrarea
candidatului o adnotare scrisă de mână şi semnată.
În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă
metodele centrate pe elev care să implice elevul în însuşirea unor abilităţi practice. Elevii învaţă mai
bine dacă aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile,
experimentează şi practică tehnicile. Ei devin astfel membrii unei reţea de comunicare, se simt în
largul lor, îşi împărtăşesc experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri,
participă activ la propriul proces de instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de facilitator,
comunicator, colaborator şi organizator.
Titlul unităţii : Servicii suplimentare prestate turiştilor
Competenţa:1 Primeşte, transmite mesaje şi corespondenţă pentru turişti
Criterii de performanţăPrecizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanta
Probe de evaluare
Evaluare
(a) Înţelegerea mesajului ce
trebuie transmis turistului
Mesaje: Scrise, Orale, Telefonice
Probe practice 1
(b) Comunicarea integrală a
mesajului
Forme de comunicare utilizate pentru corespondenţă şi mesaje: Scrise, Orale, Telefonice
Probe practice 1
(c) Sortarea corespondenţei
după diferite criterii
Criterii de sortare a corespondenţei: Data sosirii, Numărul camerei, Clienţi sosiţi, Clienţi plecaţi
Probe practice 1
(d) Distribuirea
corespondenţei
Modalităţi de distribuire a corespondenţei: Personal clientului, la cameră, redistribuire la alte destinaţii.
Probe practice 1
Instrumentul de evaluare 1
Fişă de observaţie:
COMPETENŢA: Execută sarcini la nivelul holului:
Nr.crt.
Întreţinerea curăţeniei la nivelul holului: Evaluator Data
1. Aranjarea mobilierului
2. Ştergerea prafului
3. Aranjarea decoraţiunilor
Nr.crt.
Asigurarea legăturii între hol şi celelalte compartimente: Evaluator Data
1. Recepţie
2. Etaj
3. Restaurant
V. SUGESTII METODOLOGICE
Ordinea de parcurgere a conţinuturilor:
1. Principiile unei bune comunicări
Dialogul
*stabilirea subiectului (teme familiare, din viaţa cotidiană sau referitoare la
operaţiuni de lucru)
* realizarea dialogului (formularea unui subiect potrivit regulilor de
conversaţie civilizată , ascultarea activă, limbajul trupului, atitudine deschisă
faţă de interlocutor)
*evaluarea intervenţiei (urmărirea reacţiilor participanţilor, notarea
răspunsurilor primite)
2. Servicii la nivelul holului
1. Curăţenia la nivelul holului
aranjarea mobilierului,
ştergerea prafului,
aranjarea decoraţiunilor.
2. Legătura între hol şi celelalte compartimente:
recepţie
etaj
restaurant
3. Servicii la nivelul etajului
3. Întreţinerea lenjeriei turistului
Tipuri de materiale pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte
Eticheta de întreţinere; condiţii inscripţionate pe etichetă
4. Întreţinerea lenjeriei hotelului
Operaţii de preluare şi întreţinere a lenjeriei hotelului
Predarea lenjeriei către compartimentele specifice
4. Servicii suplimentare prestate turistilor
Servicii de parcare a maşinilor clienţilor
Asigurarea siguranţei maşinilor parcate
Sortarea corespondenţei
Distribuirea corespondenţei
În vederea centrării învăţării pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute
de Standardul de pregătire profesională, se recomandă utilizarea unor metode active/interactive
(ex. învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, studiu de caz, învăţarea prin cooperare,
simularea, brainstorming, jocul de rol, exerciţiul, observaţia dirijată), realizarea de lucrări practice
etc.
În acest fel, elevii dobândesc competenţe noi: gândire critică, capacitate de adaptare la
situaţii noi, lucrul în echipă, învăţarea continuă. Profesorul are rol de facilitator, comunicator,
colaborator, implicând activ pe cel ce învaţă.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute de programele şcolare, la orele din cadrul modulului se recomandă
utilizarea unor metode şi instrumente ca: observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare),
tema de lucru concepută în vederea evaluării, proba practică, autoevaluarea, baterii de teste formate
din itemi variaţi care urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de pregătire profesională.
Probele de evaluare se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de
aplicabilitate a acestora preluate integral din Standardul de pregătire profesională.
Recomandări pentru adaptarea curriculumului la elevii cu nevoi speciale cuprinşi în învăţământul de masă
Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor
elevilor care prezintă deficienţe integrabile prin adaptarea acestora la specificul condiţiilor de
învăţare şi de comportament.
Şcolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregătiţi prin învăţământul de masă şi
integraţi individual (nu în clase speciale) se poate face cu eficienţă dacă se au în vedere următoarele
condiţii:
principiul normalizării privind integrarea acestor elevi în clasele din învăţământul de
masă
pregătirea profesională se va face conform planurilor de învăţământ de la
învăţământul de masă
cadrele didactice vor acorda o atenţie continuă învăţării individualizate şi
diferenţiate,aplicând metodologiile didactice şi psihopedagogice cerute
întocmirea fişelor medicale şi psihopedagogice ale fiecărui elev cu nevoi specialede
către profesorul consilier al şcolii( psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice
de la clasă
întocmirea programelor de intervenţie la fiecare disciplină (modul de specialitate)
urmărirea în procesul de învăţământ a realizării principiului integrării socio
profesionale în comunitate a elevilor cu nevoi speciale
evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale, comparativ
cu nivelul elevilor fără deficienţe
Pentru reuşita şcolarizării elevilor cu nevoi speciale în învăţământul de masă sunt necesare
acţiuni ca de exemplu:
consilierea profesorilor din învăţământul de masă de către profesori itineranţi care au
experienţă în pregătirea acestor elevi
prevederea unei perioade suplimentare de instruire (un semestru) pentru atingerea
competenţelor descrise în standarde
înfiinţarea în atelierele de instruire practică, laboratoarele tehnologice a condiţiilor
suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive,
echipamente şi aparatură specială fiecărui tip de deficienţă
folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea
cunoştinţelor pentru elevii cu deficienţe vizuale sau auditive
evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului
psihic al elevilor
Formarea competenţelor profesionale şi integrarea şcolară şi profesională pot fi diferenţiate
potrivit principiului “resursa urmează nevoile elevului cu cerinţe educative speciale “prin
programe individualizate (centrate pe elev)
programe pe grupe de nivel
programe interactive
programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării în activităţile de la clasă şi la
instruirea practică
Se consideră că o asemenea abordare este benefică pentru elevii cu nevoi speciale dacă:
se realizează profesionalizarea adecvată potenţialului restant şi capacităţilor psiho
intelectuale ale elevilor
se oferă şanse egale de şcolarizare prin şcoala de arte şi meserii tuturor elevilor cu
deficienţe uşoare şi medii
calificările profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de către elevul
deficient cu avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională.
Acest aviz va fi dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi
profesionalizare.
Gestiune economică – clasa a X a Turism
MODULUL III
GESTIUNE ECONOMICĂ
32
I . NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Calificările pentru domeniul „TURISM ŞI ALIMENTAŢIE” reprezintă o nouă abordare a
Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului în colaborare cu agenţii economici. Parteneriatul a
fost stabilit pentru a răspunde cererii pieţii muncii, pentru a furniza forţă de muncă flexibilă,
eficientă, uşor de format. Ruta de calificare Şcoala de Arte şi Meserii, cunoscută şi ca ruta „2+1+2”
sau ruta profesională, se realizează pe baza unităţilor de competenţe din Standardul de Pregătire
Profesională.
Această rută de pregătire este singura din sistemul de învăţământ care asigură calificare
profesională, de la nivelul I la nivelurile II şi III, recunoscute prin certificate de calificare.
În domeniul „TURISM ŞI ALIMENTAŢIE” prin ruta Şcoala de Arte şi Meserii se pot
obţine următoarele calificări:
Nivelul I Nivelul II Nivelul IIIlucrător în alimentaţie cofetar-patiser tehnician în turism, hotel şi
alimentaţieospătar (chelner)bucătar
Nivelul trei SNCP în calificarea “tehnician în
turism”
PIAŢA
MUNCII
Absolvent învăţământ 8 clase
Nivelul unu SNCP în calificarea “lucrător în
alimentaţie ”
Nivelul unu SNCP în
calificarea “lucrător în
hotel”
Nivelul doi SNCP în calificarea “bucătar”
Nivelul doi SNCP în calificarea “ospătar”
Nivelul doi SNCP în calificarea “cofetar-
patiser”Nivelul doi SNCP în
calificarea “lucrător hotelier”
Nivelul trei SNCP în calificarea “ tehnician în turism, hotelărie şi alimentaţie publică”
Învăţământ superior
Niv
el I
IIN
ivel
II
Niv
el I
LI C E E U
T E H N O L O GI
C
LUCRĂTOR ÎN ALIMENTAŢIE
COMPETENŢE SPECIALIZATE
COMPETENŢE CHEIE
COMPETENŢE GENERALE
COMPETENŢE CHEIE
COMPETENŢE GENERALE
LUCRĂTOR ÎN HOTEL
COMPETENŢE SPECIALIZATE
LUCRĂTOR HOTELIER
COMPETENŢE SPECIALIZATE
BUCĂTAR
COMPETENŢE SPECIALIZATE
COFETAR PATISER
COMPETENŢE SPECIALIZATE
OSPĂTAR
COMPETENŢE SPECIALIZATE
COMPETENŢE CHEIE
COMPETENŢE GENERALE
TEHNICIAN ÎN TURISM, HOTEL ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ
COMPETENŢE SPECIALIZATE
Gestiune economică – clasa a X a Turism
lucrător în hotel lucrător hotelierStandardele de pregătire profesională cuprind trei categorii de unităţi de competenţă:
- unităţi de competenţă cheie – au scopul de a forma o forţă de muncă eficientă, adaptabilă
şi transferabilă;
- unităţi de competenţă tehnică generale – se formează pe un ciclu, sau grad ridicat de
generalitate şi complexitate în domeniu, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările
ulterioare;
- unităţi de competenţă tehnice specializate – oferă posibilitatea formării de abilităţi
specifice calificării
III
II
I
34
Gestiune economică – clasa a X a Turism
Ruta prin Şcoala de Arte şi Meserii
Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la proiectarea
unui curriculum centrat pe competenţe. O astfel de abordare urmăreşte centrarea activităţii
elevilor nu pe asimilare mecanică a unor noţiuni şi concepte, ci pe dezvoltarea de capacităţi,
priceperi, deprinderi şi atitudini, care să ducă la formarea de competenţe.
Curriculum se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.
La baza elaborării programelor stau competenţele individuale, care se regăsesc în Standardul
de Pregătire Profesională, competenţe ce sunt evaluate final numai în cadrul modulului în care sunt
înscrise, chiar dacă ele se dezvoltă şi în alte module.
Conţinuturile tematice din tabelul de corelare de la punctul III nu reprezintă succesiunea
logică de parcurgere a materiei. Aceasta este precizată la punctul V (Sugestii metodologice).
Conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de
aplicabilitate corespunzătoare competenţelor individuale ce trebuie formate, preluate din Standardul
de pregătire profesională.
Calificările de „lucrător în alimentaţie publică” şi „lucrător în hotel” aparţin sectorului terţiar
al economiei naţionale, sector care cunoaşte o continuă ascensiune şi care oferă posibilităţi largi de
integrare a forţei de muncă.
Calificările implică şi ridicarea nivelului calitativ al pregătirii profesionale prin dobândirea
de noi competenţe (gândire critică, conduită civică, flexibilitate, lucrul în echipă etc.) alături de cele
tradiţionale.
Prin calificare se oferă:
posibilitatea de a dobândi o gamă variată de competenţe în domeniu;
lărgirea gamei de abilităţi prin selectarea studii de specialitate, în concordanţă cu
opţiunea elevilor privind cariera;
lărgirea gamei de abilităţi menite să furnizeze flexibilitate ocupaţională şi mobilitate;
dobândirea de abilităţi cheie, care să permită accesul mai rapid pe piaţa muncii.
Competenţele care urmează a fi dobândite au fost stabilite prin consultarea partenerilor
sociali.
Pentru calificarea „Lucrător în alimentaţie publică” şi „Lucrător în hotel”, pregătirea de
bază în domeniu se realizează pe baza dezvoltării următoarelor competenţe:
g) Competenţele cheie, fiind transferabile, sunt comune tuturor celor 16 domenii de calificare;
h) Competenţele tehnice generale oferă pregătirea tehnică generală pentru domeniu „Turism şi
alimentaţie publică”, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările ulterioare;
35
Gestiune economică – clasa a X a Turism
i) Competenţele tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării
c1. Competenţe tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării de „lucrător în
alimentaţie publică”, cum sunt: „verificarea calităţii produselor”, „respectarea operaţiilor
tehnologice de pregătire a preparatelor”, „respectarea normelor de igienă şi de securitate a muncii”,
„abilităţi de servire a preparatelor culinare şi a băuturilor” etc.
c2. Competenţe tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării de „lucrător
în hoteluri”, cum ar fi „prestarea serviciilor hoteliere de bază în condiţii de calitate”, „prestarea
serviciilor suplimentare clientelei hoteliere” etc.
În clasa a IX a , pregătirea în domeniul „Turism şi alimentaţie publică” este comună celor
două calificări prezentate mai sus, având ca finalitate dobândirea unor abilităţi generale domeniului,
pregătirea de specialitate pentru desăvârşirea calificării, continuându-se prin modulele de
specialitate, din clasa a X a.
Modulul „Gestiune economică” se studiază pentru domeniul de pregătire „Turism şi
alimentaţie”, calificarea de nivelul 1 „ Lucrător în hotel” şi „Lucrător în alimentaţie” şi contribuie la
ridicarea nivelului de pregătire profesională prin dobândirea de noi competenţe(gândire economică,
conduită civică, flexibilitate, lucrul în echipă) alături de cele tradiţionale. Aceste competenţe au fost
stabilite în urma consultării cu partenerii sociali. Parteneriatul a fost stabilit pentru a răspunde
cererii pieţei muncii, pentru a furniza forţă de muncă flexibilă, eficientă.
II . LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL:
Unităţi de competenţă cheie
Unităţi de competenţă tehnice generaleUnităţi de competenţă
tehnice specializateU15 Calcule economice simple specifice serviciilor
III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ
COMPETENŢE INDIVIDUALE
CONŢINUTURI TEMATICE
36
Gestiune economică – clasa a X a Turism
U.C.15 Calcule economice specifice serviciilor
C 1.Utilizează legislaţia financiar - contabilă
Evaluarea şi calculaţia în contabilitate Noţiunea şi principiile evaluării patrimoniului în
contabilitate Formele de evaluare în contabilitate a) evaluarea la intrare ( cost de achiziţie, cost de
producţie, valoarea de utilitate, preţul de achiziţie, valoarea nominală, valoarea în lei la cursul de schimb)
b) evaluarea la ieşire ( valoarea contabilă la intrare, C.M.P., F.I.F.O., L.I.F.O.
c) evaluarea la inventariere Reevaluarea în contabilitate Calculul economic în contabilitate. Noţiune şi
principiia) costuri, preţuri, tarifeb) calculaţia costurilorc) calculaţia preţurilor şi tarifelor
C 3.Utilizează procedeele contabile
Procedee contabile generale (observaţie, raţionament,clasificare,
analiză, sinteză) comune ( documentele, evaluarea, calculaţia,
inventarierea) specifice ( cont, balanţă, bilanţ)Aplicarea procedeelor contabile (generale şi comune)
IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a
dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp. Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite
de profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând,
astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Promovarea modulului este condiţionată de formarea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, evaluate prin probele de evaluare din Standardul de pregătire profesională.
Parcurgerea conţinuturilor se va face în ordinea sugerată la punctul V, “Sugestii
metodologice”, dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferenţiată, tinând cont şi de
particularităţile grupului, de nivelul iniţial de pregătire. Fiind o structură elastică, modulul poate
încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic,
toţi elevii să dobândească competenţele necesare.
Se vor promova metode de predare – învăţare activ participative, centrate pe elev, care duc
la rezolvarea problemei puse în discuţie. Aceste metode se caracterizează prin faptul că:
sunt centrate pe elev şi pe activitate;
pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;
37
Gestiune economică – clasa a X a Turism
încurajează participarea elevilor, creativitatea, iniţiativele;
determină un parteneriat profesor- elev;
au un puternic accent formativ, nu informativ;
presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;
adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.
Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă
diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi
reorganiza experienţele ca urmare a participării active la viaţa şi lucrul în grup.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia, munca independentă, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup - care stimulează spiritul critic,
creativitatea, studiul de caz, brainstormingul etc. Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va
urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de
nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propiul lor mod
de înţelegere a conţinutului realizând: proiecte, portofolii, discuţii în grup.
Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare. Această
metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între
colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
Procesul de evaluare continuă şi sumativă (finală) va avea în vedere gradul de însuşire a
competenţelor.
Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul
altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea
conţinuturilor altor module.
Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare prevăzute în SPP.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în
cadrul acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o probă
practică, un instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.
Instrucţiuni de evaluare pentru profesor/ maistru instructor
1. În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de
predare. Orice abatere de la această normă va fi menţionată în instrucţiunile specifice fiecărei
unităţi.
2. Elevul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat,
să înmâneze evaluatorului respectivul document.
38
Gestiune economică – clasa a X a Turism
3. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile elevului,
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine întotdeauna
unicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze aceasta fişa cu discernământ.
4. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie sa verifice capacitatea elevului, comparând
modul in care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fisa cu răspunsuri corecte)
sau/şi cu exemple de fapt. Elevii trebuie sa îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
5. Evaluarea orală poate fi utilizata împreuna cu alte forme de evaluare pentru a oferi probe
suplimentare sau / şi rezolva probleme minore care pot să apară în evoluţia elevului.
Dacă se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru, ataşând la lucrarea
candidatului o adnotare scrisă de mână şi semnată.
În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă
metodele centrate pe elev care să implice elevul în însuşirea unor abilităţi practice. Elevii învaţă mai
bine dacă aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile,
experimentează şi practică tehnicile. Ei devin astfel membrii unei reţea de comunicare, se simt în
largul lor, îşi împărtăşesc experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri,
participă activ la propriul proces de instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de facilitator,
comunicator, colaborator şi organizator.
Nr. unităţii: UC 15
Titlul unităţii : Calcule economice specifice serviciilor
Competenţa:3 Utilizează procedeele contabile
Criterii de performanţăPrecizări privind
aplicabilitatea criteriilor de performanta
Probe de evaluare
Evaluare
(a) Identificarea procedeelor contabile
Procedee specifice - cont, balanţă, bilanţProcedee comune - documentaţie, evaluare, calculaţie, inventariere
Probe orale
Probe practice
3
(b) Aplicarea procedeelor contabile
Determinarea corelaţiilor dintre procedeele metodei contabilităţii
Probe orale
3
Instrumentul de evaluare 1: fişă de observare
3 A. Identificarea procedeelor contabile
Evaluatorul va solicita identificarea procedeelor specifice contabiliăţii şi
prezentarea noţiunilor despre acestea.
Identificarea procedeelor specifice Evaluator Data1. cont2. balanţa 3. bilanţ
39
Gestiune economică – clasa a X a Turism
4. documentaţie5. evaluare6. calculaţie7. inventariere
Verificaţi dacă respectivul candidat a efectuat cu succes activitatea de mai sus. Semnaţi şi
specificaţi data pe document.
3B. Aplicarea procedeelor metodei contabilităţii
Evaluatorul va solicita candidatului să precizeze procedeele specifice contabilităţii şi să
determine corelaţiile dintre acestea , să stabilească diferenţele dintre procedeele comune şi cele
specifice.
Aplicarea procedeelor metodei contabilităţii Evaluator Data1. Determinarea corelaţiilor dintre procedeele metodei
contabilităţii
A Contul, balanţa de verificare, bilanţul contabil
2. Diferenţe
B
Procedeele comune se folosesc şi de alte ştiinţe
economice
Procedeele specifice sunt utilizate doar de contabilitate
Verificaţi dacă respectivul candidat a efectuat cu succes activitatea de mai sus. Semnaţi şi
specificaţi data pe document.
V. SUGESTII METODOLOGICE
La realizarea modulului „Gestiune economică” s-a avut în vedere stabilirea corelaţiilor între
competenţe şi conţinuturi, ceea ce determină următoarea succesiune logică a conţinuturilor:
procedeele metodei contabilităţii
evaluarea şi calculaţia în contabilitate
Conţinuturile modulului pot fi studiate într-un număr de 64 de ore. În aceste ore profesorul
va insista şi pe realizarea de aplicaţii simple (calcule simplificate, calculaţia costurilor, preţurilor şi
tarifelor, evaluare, etc.) şi pe aplicarea procedeelor contabile.
În vederea realizării competenţelor individuale se pot utiliza următoarele metode de predare-
învăţare:
EXERCIŢIUL DIRIJAT se poate aplica la „Calculul economic în contabilitate”, prin care
elevii pot să realizeze calculaţii de costuri, preţuri, tarife.40
Gestiune economică – clasa a X a Turism
PROBLEMATIZAREA, potrivit căreia se creează situaţii problemă care determină elevii să
folosească cunoştinţele anterioare în vederea rezolvării noilor situaţii şi se poate utiliza la predarea
conţinutului „Procedeele metodei contabilităţii”.
Pentru evaluare se pot folosi ca instrumente fişele de observaţie, fişe de autoevaluare,
proiecte, portofolii, referate în funcţie de conţinuturi şi de particularităţile colectivului de elevi.
Pentru realizarea competenţelor stabilite, ca mijloace de învăţământ sunt recomandate
mijloacele de exersare şi formare a deprinderilor. Fişele de lucru vor fi folosite în diverse secvenţe
ale orelor, antrenând elevii în rezolvarea unor situaţii de lucru, în investigarea şi descoperirea unor
soluţii viabile.
Modalităţile de organizare a elevilor sunt adaptate la specificul disciplinei, promovându-se
munca în grup, în echipe, individuală punându-se accent pe deprinderile de cooperare şi comunicare
atât între parteneri cât şi cu diferite nivele ierarhice.
Conţinuturile programei vor fi abordate în orele de teorie cu profesorul de specialitate
În vederea centrării învăţării pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute
de Standardul de pregătire profesională, se recomandă utilizarea unor metode active/interactive
(ex. învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, studiu de caz, învăţarea prin cooperare,
simularea, brainstorming, jocul de rol, exerciţiul, observaţia dirijată), realizarea de lucrări practice
etc.
În acest fel, elevii dobândesc competenţe noi: gândire critică, capacitate de adaptare la
situaţii noi, lucrul în echipă, învăţarea continuă. Profesorul are rol de facilitator, comunicator,
colaborator, implicând activ pe cel ce învaţă.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute de programele şcolare, la orele din cadrul modulului se recomandă
utilizarea unor metode şi instrumente ca: observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare),
tema de lucru concepută în vederea evaluării, proba practică, autoevaluarea, baterii de teste formate
din itemi variaţi care urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de pregătire profesională.
Probele de evaluare se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de
aplicabilitate a acestora preluate integral din Standardul de pregătire profesională.
Recomandări pentru adaptarea curriculumului la elevii cu nevoi speciale
cuprinşi în învăţământul de masă
Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor
elevilor care prezintă deficienţe integrabile prin adaptarea acestora la specificul condiţiilor de
învăţare şi de comportament.
41
Gestiune economică – clasa a X a Turism
Şcolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregătiţi prin învăţământul de masă şi
integraţi individual (nu în clase speciale) se poate face cu eficienţă dacă se au în vedere următoarele
condiţii:
principiul normalizării privind integrarea acestor elevi în clasele din învăţământul de
masă
pregătirea profesională se va face conform planurilor de învăţământ de la învăţământul
de masă
cadrele didactice vor acorda o atenţie continuă învăţării individualizate şi
diferenţiate,aplicând metodologiile didactice şi psihopedagogice cerute
întocmirea fişelor medicale şi psihopedagogice ale fiecărui elev cu nevoi specialede
către profesorul consilier al şcolii( psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de
la clasă
întocmirea programelor de intervenţie la fiecare disciplină (modul de specialitate)
urmărirea în procesul de învăţământ a realizării principiului integrării socio profesionale
în comunitate a elevilor cu nevoi speciale
evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale , comparativ cu
nivelul elevilor fără deficienţe
Pentru reuşita şcolarizării elevilor cu nevoi speciale în învăţământul de masă sunt necesare
acţiuni ca de exemplu:
consilierea profesorilor din învăţământul de masă de către profesori itineranţi care au
experienţă în pregătirea acestor elevi
prevederea unei perioade suplimentare de instruire (un semestru) pentru atingerea
competenţelor descrise în standarde
înfiinţarea în atelierele de instruire practică, laboratoarele tehnologice a condiţiilor
suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive,
echipamente şi aparatură specială fiecărui tip de deficienţă
folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunoştinţelor
pentru elevii cu deficienţe vizuale sau auditive
evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului psihic
al elevilor
Formarea competenţelor profesionale şi integrarea şcolară şi profesională pot fi diferenţiate
potrivit principiului “resursa urmează nevoile elevului cu cerinţe educative speciale “prin
programe individualizate (centrate pe elev)
programe pe grupe de nivel
programe interactive
42
Gestiune economică – clasa a X a Turism
programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării în activităţile de la clasă şi la
instruirea practică
Se consideră că o asemenea abordare este benefică pentru elevii cu nevoi speciale dacă:
se realizează profesionalizarea adecvată potenţialului restant şi capacităţilor psiho
intelectuale ale elevilor
se oferă şanse egale de şcolarizare prin şcoala de arte şi meserii tuturor elevilor cu
deficienţe uşoare şi medii
calificările profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de către elevul
deficient cu avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională.
Acest aviz va fi dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi profesionalizare.
43
Comportament şi etică profesională – clasa a X a Turism
MODULUL IV
COMPORTAMENT ŞI ETICĂ PROFESIONALĂ
44
Comportament şi etică profesională – clasa a X a Turism
I. NOTA DE PREZENTARE
Calificările pentru domeniul „TURISM ŞI ALIMENTAŢIE” reprezintă o nouă abordare a
Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului în colaborare cu agenţii economici. Parteneriatul a
fost stabilit pentru a răspunde cererii pieţii muncii, pentru a furniza forţă de muncă flexibilă,
eficientă, uşor de format. Ruta de calificare Şcoala de Arte şi Meserii, cunoscută şi ca ruta „2+1+2”
sau ruta profesională, se realizează pe baza unităţilor de competenţe din Standardul de Pregătire
Profesională.
Această rută de pregătire este singura din sistemul de învăţământ care asigură calificare
profesională, de la nivelul I la nivelurile II şi III, recunoscute prin certificate de calificare.
În domeniul „TURISM ŞI ALIMENTAŢIE” prin ruta Şcoala de Arte şi Meserii se pot
obţine următoarele calificări:
Nivelul I Nivelul II Nivelul IIIlucrător în alimentaţie cofetar-patiser tehnician în turism, hotel şi
alimentaţieospătar (chelner)
Nivelul trei SNCP în calificarea “tehnician în
turism”
PIAŢA
MUNCII
Absolvent învăţământ 8 clase
Nivelul unu SNCP în calificarea “lucrător în
alimentaţie ”
Nivelul unu SNCP în
calificarea “lucrător în
hotel”
Nivelul doi SNCP în calificarea “bucătar”
Nivelul doi SNCP în calificarea “ospătar”
Nivelul doi SNCP în calificarea “cofetar-
patiser”Nivelul doi SNCP în
calificarea “lucrător hotelier”
Nivelul trei SNCP în calificarea “ tehnician în turism, hotelărie şi alimentaţie publică”
Învăţământ superior
Niv
el I
IIN
ivel
II
Niv
el I
LI C E E U
T E H N O L O GI
C
45
LUCRĂTOR ÎN ALIMENTAŢIE
COMPETENŢE SPECIALIZATE
COMPETENŢE CHEIE
COMPETENŢE GENERALE
COMPETENŢE CHEIE
COMPETENŢE GENERALE
LUCRĂTOR ÎN HOTEL
COMPETENŢE SPECIALIZATE
LUCRĂTOR HOTELIER
COMPETENŢE SPECIALIZATE
BUCĂTAR
COMPETENŢE SPECIALIZATE
COFETAR PATISER
COMPETENŢE SPECIALIZATE
OSPĂTAR
COMPETENŢE SPECIALIZATE
COMPETENŢE CHEIE
COMPETENŢE GENERALE
TEHNICIAN ÎN TURISM, HOTEL ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ
COMPETENŢE SPECIALIZATE
Comportament şi etică profesională – clasa a X a Turism
bucătarlucrător în hotel lucrător hotelier
Standardele de pregătire profesională cuprind trei categorii de unităţi de competenţă:
- unităţi de competenţă cheie – au scopul de a forma o forţă de muncă eficientă, adaptabilă
şi transferabilă;
- unităţi de competenţă tehnică generale – se formează pe un ciclu, sau grad ridicat de
generalitate şi complexitate în domeniu, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările
ulterioare;
- unităţi de competenţă tehnice specializate – oferă posibilitatea formării de abilităţi
specifice calificării
III
II
I
46
Comportament şi etică profesională – clasa a X a Turism
Ruta prin Şcoala de Arte şi Meserii
Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la proiectarea
unui curriculum centrat pe competenţe. O astfel de abordare urmăreşte centrarea activităţii
elevilor nu pe asimilare mecanică a unor noţiuni şi concepte, ci pe dezvoltarea de capacităţi,
priceperi, deprinderi şi atitudini, care să ducă la formarea de competenţe.
Curriculum se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.
La baza elaborării programelor stau competenţele individuale, care se regăsesc în Standardul
de Pregătire Profesională, competenţe ce sunt evaluate final numai în cadrul modulului în care sunt
înscrise, chiar dacă ele se dezvoltă şi în alte module.
Conţinuturile tematice din tabelul de corelare de la punctul III nu reprezintă succesiunea
logică de parcurgere a materiei. Aceasta este precizată la punctul V (Sugestii metodologice).
Conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de
aplicabilitate corespunzătoare competenţelor individuale ce trebuie formate, preluate din Standardul
de pregătire profesională.
Calificările de „lucrător în alimentaţie publică” şi „lucrător în hotel” aparţin sectorului terţiar
al economiei naţionale, sector care cunoaşte o continuă ascensiune şi care oferă posibilităţi largi de
integrare a forţei de muncă.
Calificările implică şi ridicarea nivelului calitativ al pregătirii profesionale prin dobândirea de noi
competenţe (gândire critică, conduită civică, flexibilitate, lucrul în echipă etc.) alături de cele tradiţionale.
Prin calificare se oferă:
posibilitatea de a dobândi o gamă variată de competenţe în domeniu;
lărgirea gamei de abilităţi prin selectarea studii de specialitate, în concordanţă cu
opţiunea elevilor privind cariera;
lărgirea gamei de abilităţi menite să furnizeze flexibilitate ocupaţională şi mobilitate;
dobândirea de abilităţi cheie, care să permită accesul mai rapid pe piaţa muncii.
Competenţele care urmează a fi dobândite au fost stabilite prin consultarea partenerilor
sociali.
Pentru calificarea „Lucrător în alimentaţie publică” şi „Lucrător în hotel”, pregătirea de
bază în domeniu se realizează pe baza dezvoltării următoarelor competenţe:
j) Competenţele cheie, fiind transferabile, sunt comune tuturor celor 16 domenii de calificare;
k) Competenţele tehnice generale oferă pregătirea tehnică generală pentru domeniu „Turism şi
alimentaţie publică”, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările ulterioare;
l) Competenţele tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării
47
Comportament şi etică profesională – clasa a X a Turism
c1. Competenţe tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării de „lucrător în
alimentaţie publică”, cum sunt: „verificarea calităţii produselor”, „respectarea operaţiilor
tehnologice de pregătire a preparatelor”, „respectarea normelor de igienă şi de securitate a muncii”,
„abilităţi de servire a preparatelor culinare şi a băuturilor” etc.
c2. Competenţe tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării de „lucrător
în hoteluri”, cum ar fi „prestarea serviciilor hoteliere de bază în condiţii de calitate”, „prestarea
serviciilor suplimentare clientelei hoteliere” etc.
În clasa a IX a , pregătirea în domeniul „Turism şi alimentaţie publică” este comună celor
două calificări prezentate mai sus, având ca finalitate dobândirea unor abilităţi generale domeniului,
pregătirea de specialitate pentru desăvârşirea calificării, continuându-se prin modulele de
specialitate, din clasa a X a.
Modulul „Comportament şi etică profesională” este parcurs la nivelul clasei a X-a,
constituindu-se ca un modul de specialitate pentru lucrătorul în hoteluri.
La nivelul clasei a X-a sunt alocate 90 de ore din care 30 teorie cu profesorul şi 60 de ore
instruire practică cu maistrul instructor, unde elevul îşi perfecţionează competenţele dobândite şi îşi
formează noi competenţe.
În modulul „Comportament şi etică profesională” abilităţile cheie sunt agregate cu
competenţele tehnice specializate, datorită faptului că exersarea, dezvoltarea, evaluarea nu poate fi
realizată în afara situaţiilor specifice domenilui de calificare.Exersarea acestora se poate face ori de
câte ori este posibil şi la alte module de clasa a X-a. Evaluarea finală se va realiza împreună cu
competenţele tehnice cu care au fost agregate. (vezi fişa de la evaluare de la sugestii metodologice).
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL
Unităţi de competenţă pentru abilităţi-cheie
Unităţi de competenţă tehnice generale
Unităţi de competenţă tehnice specializate
UC 6 – “Lucrul în echipă” UC 21 – “Calitatea serviciilor hoteliere”
48
Comportament şi etică profesională – clasa a X a Turism
III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ
COMPETENŢE INDIVIDUALE
CONŢINUT TEMATIC
UC 6
Lucrul în echipă
C3 – Colaborează cu
membrii echipei pentru
îndeplinirea sarcinilor
Integrare în echipă
Colaborarea în echipă
Îndeplinirea sarcinilor
UC 21
“Calitatea serviciilor
hoteliere”
C1 – Utilizează
factorii care
influenţează calitatea
serviciilor hoteliere
C2 – Asigură calitatea
serviciilor hoteliere
prestate
Factori care influenţează calitatea serviciilor
hoteliere:
calităţi morale;
calităţi psiho-profesionale;
calităţi psiho-intelectuale;
calităţi fizice;
calităţi fizionomice;
echipamente hoteliere
Căi de dezvoltare a factorilor care influenţează
calitatea serviciilor hoteliere:
stagii de pregătire şi perfecţionare a personalului;
păstrarea şi întreţinerea echipamentelor hoteliere
Standarde de calitatea serviciilor hoteliere:
gradul de satisfacţie a clientelei prin:
limbaj verbal, nonverbal, atitudine;
- normative de calitate pentru serviciile hoteliere
IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
Tipurile de activităţi de învăţare şi alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care
are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. Este
indicat să fie folosite metode de predare- învăţare cu caracter activ, interactiv şi metode centrate pe
elev.
Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi
activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor prevăzute în curriculum.
Se recomandă metodele centrate pe elev, care asigură un caracter formativ procesului de
învăţământ. Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor
elevilor care prezintă deficienţe integrabile prin adaptarea acestora la specificul condiţiilor de
învăţare şi de comportament.
49
Comportament şi etică profesională – clasa a X a Turism
Evaluarea formativă, continuă este implicită demersului pedagogic curent în orele de
specialitate, permiţând, atât profesorului, cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a
competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se
impun în vederea reglării procesului de predare / învăţare.
Instrumentele de evaluare continuă trebuie corelate cu indicatorii de performanţă şi probele
de evaluare din cadrul competenţelor individuale relevante pentru modul, astfel, evaluarea continuă
este condiţionată de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare din Standardul de pregătire
profesională.
Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a
dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp. Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite
de profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând,
astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Promovarea modulului este condiţionată de formarea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, evaluate prin probele de evaluare din Standardul de pregătire profesională.
Parcurgerea conţinuturilor se va face în ordinea sugerată la punctul V, “Sugestii
metodologice”, dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferenţiată, tinând cont şi de
particularităţile grupului, de nivelul iniţial de pregătire. Fiind o structură elastică, modulul poate
încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic,
toţi elevii să dobândească competenţele necesare.
Se vor promova metode de predare – învăţare activ participative, centrate pe elev, care duc
la rezolvarea problemei puse în discuţie. Aceste metode se caracterizează prin faptul că:
sunt centrate pe elev şi pe activitate;
pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;
încurajează participarea elevilor, creativitatea, iniţiativele;
determină un parteneriat profesor- elev;
au un puternic accent formativ, nu informativ;
presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;
adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.
Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă
diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi
reorganiza experienţele ca urmare a participării active la viaţa şi lucrul în grup.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia, munca independentă, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup - care stimulează spiritul critic,
creativitatea, studiul de caz, brainstormingul etc.
50
Comportament şi etică profesională – clasa a X a Turism
Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale
societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propiul lor mod de înţelegere a conţinutului realizând:
proiecte, portofolii, discuţii în grup.
Se recomandă folosirea jocului de rol care facilitează procesul de învăţare.
Procesul de evaluare continuă şi sumativă (finală) va avea în vedere gradul de însuşire a
competenţelor.
Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării finale în
cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea
conţinuturilor altor module.
Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare prevăzute în SPP.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în
cadrul acestui modul.
Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de
semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o probă practică, un
instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.
Titlul unitatii: Lucrul în echipă
Competenta: 3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor
Criterii de performantaPrecizari privind aplicablitatea
criteriilor de performantaProbe de evaluare
Evaluare
(a) Recunoaşterea competenţei membrilor echipei
Competenţă: pregătire profesională, poziţia faţă de grup, atitudini de acord, dezacord
Probe orale
(b) Corelarea propriilor sarcini cu cele ale echipei
Corelare: explicaţii ale sarcinii, încadrare în timp, respectarea unui plan comun
Probe orale
(c) Manifestarea spiritului de întrajutorare
Întrajutorare: preluarea unor sarcini în caz de urenţă, manifestarea compasiunii, simpatie
Probe practice
51
Comportament şi etică profesională – clasa a X a Turism
Titlul unitatii: “Calitatea serviciilor hoteliere”
Competenta: C1 – Utilizează factorii care influenţează calitatea serviciilor hoteliere
Criterii de performantaPrecizari privind
aplicablitatea criteriilor de performanta
Probe de evaluare
Evaluare
(a) Identificarea factorilor care influenţează calitatea serviciilor hoteliere
Factori de calitate: - calităţi morale, - calităţi psiho-profesionale;- calităţi psiho-intelectuale;- calităţi fizice;- calităţi fizionomice;- echipamente hoteliere
Probe orale sau scrise
(b) Dezvoltarea factorilor care influenţează calitatea serviciilor hoteliere
Dezvoltare: calificarea personalului, starea echipamentului hotelier
Probe practice
Titlul unitatii: “Calitatea serviciilor hoteliere”
Competenta: C2 – Asigură calitatea serviciilor hoteliere prestate
Criterii de performantaPrecizari privind aplicablitatea
criteriilor de performantaProbe de evaluare
Evaluare
(a) Aprecierea gradului de satisfacţie a clientelei hoteliere
Gradul de satisfacţie a clientelei: limbaj verbal şi nonverbal, atitudine
Probe practice
(b) Realizarea serviciilor hoteliere în condiţii de calitate
Condiţii de calitate: standarde de calitate specifice serviciilor hoteliere
Probe practice
Instrument de evaluare
Fişa de observare
Nr. crt.
Integrarea în colectiv Evaluator
1. poziţia faţă de grup
2. atitudini de acord, dezacord
3. preluarea unor sarcini în caz de urgenţă
4. manifestarea compasiunii
5. încadrare în timp
52
Comportament şi etică profesională – clasa a X a Turism
V. SUGESTII METODOLOGICE
Se recomandă parcurgerea conţinutului tematic în următoarea ordine logică:
1. Integrare în echipă
2. Colaborarea în echipă
3. Îndeplinirea sarcinilor
4. Factori care influenţează calitatea serviciilor hoteliere:
calităţi morale;
calităţi psiho-profesionale;
calităţi psiho-intelectuale;
calităţi fizice;
calităţi fizionomice;
echipamente hoteliere
5. Căi de dezvoltare a factorilor care influenţează calitatea serviciilor hoteliere:
stagii de pregătire şi perfecţionare a personalului;
păstrarea şi întreţinerea echipamentelor hoteliere
6. Standarde de calitate a serviciilor hoteliere:
gradul de satisfacţie a clientelei prin: limbaj verbal, nonverbal, atitudine;
normative de calitate pentru serviciile hoteliere
Conţinuturile programei vor fi abordate în orele de teorie cu profesorul de specialitate şi de
instruire practică, cu maistrul instructor.
În vederea centrării învăţării pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute
de Standardul de Pregătire Profesională, se recomandă utilizarea unor metode active/interactive
(învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, studiu de caz, învăţarea prin cooperare,
simularea, brainstorming, jocul de rol, exerciţiul, observaţia dirijată), realizarea de lucrări practice
etc.
În acest fel, elevii dobândesc competenţe noi: gândire critică, capacitate de adaptare la
situaţii noi, lucrul în echipă, învăţarea continuă. Profesorul are rol de facilitator, comunicator,
colaborator, implicând activ pe cel ce învaţă.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute de programele şcolare, la orele din cadrul modulului se recomandă
utilizarea unor metode şi instrumente ca: observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare),
tema de lucru concepută în vederea evaluării, proba practică, autoevaluarea, baterii de teste formate
din itemi variaţi care urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de Pregătire Profesională.
53
Comportament şi etică profesională – clasa a X a Turism
Probele de evaluare se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de
aplicabilitate a acestora preluate integral din Standardul de Pregătire Profesională.
Recomandări pentru adaptarea curriculumului la elevii cu nevoi speciale
cuprinşi în învăţământul de masă
Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor
elevilor care prezintă deficienţe integrabile prin adaptarea acestora la specificul condiţiilor de
învăţare şi de comportament.
Şcolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregătiţi prin învăţământul de masă şi
integraţi individual (nu în clase speciale) se poate face cu eficienţă dacă se au în vedere următoarele
condiţii:
principiul normalizării privind integrarea acestor elevi în clasele din învăţământul de
masă
pregătirea profesională se va face conform planurilor de învăţământ de la învăţământul
de masă
cadrele didactice vor acorda o atenţie continuă învăţării individualizate şi
diferenţiate,aplicând metodologiile didactice şi psihopedagogice cerute
întocmirea fişelor medicale şi psihopedagogice ale fiecărui elev cu nevoi specialede
către profesorul consilier al şcolii (psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de
la clasă
întocmirea programelor de intervenţie la fiecare disciplină (modul de specialitate)
urmărirea în procesul de învăţământ a realizării principiului integrării socio profesionale
în comunitate a elevilor cu nevoi speciale
evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale , comparativ cu
nivelul elevilor fără deficienţe
Pentru reuşita şcolarizării elevilor cu nevoi speciale în învăţământul de masă sunt necesare
acţiuni ca de exemplu:
consilierea profesorilor din învăţământul de masă de către profesori itineranţi care au
experienţă în pregătirea acestor elevi
prevederea unei perioade suplimentare de instruire (un semestru) pentru atingerea
competenţelor descrise în standarde
înfiinţarea în atelierele de instruire practică, laboratoarele tehnologice a condiţiilor
suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive,
echipamente şi aparatură specială fiecărui tip de deficienţă
54
Comportament şi etică profesională – clasa a X a Turism
folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunoştinţelor
pentru elevii cu deficienţe vizuale sau auditive
evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului psihic
al elevilor
Formarea competenţelor profesionale şi integrarea şcolară şi profesională pot fi diferenţiate
potrivit principiului “resursa urmează nevoile elevului cu cerinţe educative speciale “prin
programe individualizate (centrate pe elev)
programe pe grupe de nivel
programe interactive
programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării în activităţile de la clasă şi la
instruirea practică
Se consideră că o asemenea abordare este benefică pentru elevii cu nevoi speciale dacă:
se realizează profesionalizarea adecvată potenţialului restant şi capacităţilor psiho
intelectuale ale elevilor
se oferă şanse egale de şcolarizare prin şcoala de arte şi meserii tuturor elevilor cu
deficienţe uşoare şi medii
calificările profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de către elevul
deficient cu avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională.
Acest aviz va fi dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi profesionalizare.
55
Comunicare profesională în limba moderna II – clasa a IX-X a Turism
MODULUL V
COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ II
56
Comunicare profesională în limba moderna II – clasa a IX-X a Turism
MODULUL: COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ 2 S.A.M. nivelul 1
DOMENIUL – TURISM ŞI ALIMENTAŢIE
Clasele a IX-a şi a X-a S.A.M.
I. NOTĂ DE PREZENTARE
1. Principii
Curriculumul de LIMBI MODERNE pentru clasele a IX-a şi a X-a S.A.M. a fost elaborat
avându-se în vedere următoarele:
reperele impuse de OMECT 5723/23.12.2003 privind aprobarea Planurilor cadru de
învăţământ pentru clasele a IX-a şi a X-a, în noua structură a sistemului de învăţământ
preuniversitar din România;
necesitatea ca programele de trunchi comun pentru ciclul inferior al liceului, traseul
S.A.M., să aibă 60% parte comună cu curriculumul de trunchi comun pentru ciclul inferior al
liceului, traseul liceal;
reperele specifice de elaborare a curriculumului pentru S.A.M. prin organizarea modulară
a studiului domeniilor cunoaşterii specifice care intră în componenţa calificării;
existenţa unei unităţi de competenţă ”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ” în
componenţa fiecărei calificări din Sistemul Naţional al Calificărilor din România;
documentele europene privind achiziţionarea competenţelor cheie în cadrul
învăţământului obligatoriu;
necesitatea de a oferi prin curriculum un răspuns mult mai adecvat cerinţelor sociale,
exprimat în termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea ciclului inferior al liceului pe
traseul S.A.M..
Prezentul curriculum ţine seama de organizarea ciclului inferior al liceului pe filiera S.A.M. şi de
structura Unităţii de competenţă ”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ”, şi a fost elaborat urmărindu-se:
A. practica raţională a limbii. Prin dezvoltarea competenţelor de receptare şi producere,
elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât şi în
scris, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ.
B. formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Elevul va fi
capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de comunicare şi
interacţiune (orală şi în scris) în diverse contexte comunicative.
57
Comunicare profesională în limba moderna II – clasa a IX-X a Turism
C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăţării pe toată durata
vieţii. Elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi
deprinderi achiziţionate prin studiul altor discipline, inclusiv a disciplinelor tehnice de specialitate,
dintr-o perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, să folosească
dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă, alte surse de informare, inclusiv Internetul.
În aceste condiţii, proiectarea curriculară porneşte de la patru puncte de reper: a) programele
din clasele anterioare, b) Unitatea de competenţă ”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ” din
componenţa fiecărei calificări, c) documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea
competenţelor cheie şi d) ”Cadrul European Comun de Referinţă pentru limbi: învăţare, predare,
evaluare” publicat de Consiliul Europei în 1998 şi revizuit în 2000. Din această perspectivă,
curriculumul de faţă construieşte, pe baza achiziţiilor dobândite până la sfârşitul învăţămîntului
gimnazial, competenţe de comunicare derivate dintr-un consens larg, european şi contribuie la
dezvoltarea de competenţe cheie în patru dintre cele opt domenii de competenţe cheie identificate la
nivel european: (2) comunicarea în limbi străine (Communication in foreign languages), (5) ”a
învăţa să înveţi” (Learning to learn), (6) competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice
(Interpersonal, intercultural, social and civic competences), (8) sensibilizarea la cultură (Cultural
awareness), domenii asumate şi de sistemul de învăţământ românesc.
Obiectivul fundamental al studierii modulului COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN
LIMBA MODERNĂ 2 – S.A.M., nivelul 1 este achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi a
competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată domeniului calificării /
acceptată social prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice, în conformitate cu
”Implementation of “Education & Training 2010” programme” (2003), la niveluri echivalente cu
cele prevăzute în Cadrul European Comun de Referinţă.
2. Alocare orară
În conformitate cu planurile cadru aprobate prin OMECT 5723 / 23.12. 2003 (anexa 7),
limbile moderne au următorul regim de predare la clasele a IX-a şi a X-a, S.A.M.:
ÎN TRUNCHIUL COMUN
ca LIMBA 1 – cu o alocare de 2 ore / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”
pentru toate profilurile şi domeniile, prin modulul ”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ”
ca LIMBA 2 – cu o alocare de 2 ore / săpt., numai pentru calificările din domeniul:
alimentaţie şi turism şi o oră pentru domeniul comerţ, în cadrul ariei curriculare ”Tehnologii”, ca
modul de „Cultură de specialitate”.
58
Comunicare profesională în limba moderna II – clasa a IX-X a Turism
3. Tipuri de programe
Pornind de la regimul de predare a limbii moderne în şcoala de arte şi meserii, curriculum-
ul pentru clasele a IX-a şi a X-a S.A.M. este format din:
PROGRAMA pentru modulul ”Comunicare în limba modernă – S.A.M. nivelul 1”,
care se va parcurge în clasele a IX-a şi a X-a S.A.M. şi se adresează tuturor elevilor de la toate
profilurile, domeniile şi calificările de nivel 1, şi care se va studia în cele 2 ore /săpt. alocate în
cadrul ariei curriculare ”Limbă şi comunicare”;
PROGRAMA pentru modulul ”Comunicare profesională în limba modernă” – S.A.M.
nivelul 1” va fi utilizată pentru studierea limbii moderne 2, în cele 2 ore / săpt. alocate în cadrul
ariei curriculare ”Tehnologii”, în cadrul modulelor de „Cultură de specialitate”, utilizîndu-se pentru
aceasta conţinuturi din domeniul de specialitate.
Parcursul de învăţare se realizează pe baza unei proiectări didactice care îmbină
competenţe, tipuri si forme de prezentare a conţinuturilor.
4. Structura programelor
Programa pentru modulul ”Comunicare profesională în limba modernă – S.A.M. nivelul
1” este realizată după modelul de proiectare de curriculum modular adoptat pentru şcoala de
arte şi meserii, pe baza Unităţii de competenţă ”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ” care
intră în componenţa fiecărei calificări din Sistemul Naţional al Calificărilor din România. Ea
urmează a fi aplicată pentru un modul unic care va fi parcurs pe durata a doi ani (clasele a IX-
a şi a X-a S.A.M.).
Programa este structurată astfel:
1 VALORI ŞI ATITUDINI – ce urmează a fi formate pe parcursul claselor a IX-a şi a
X-a S.A.M. pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor europene; acestea vor fi avute în vedere
pentru evaluarea continuă, dar nu vor fi evaluate în scopul certificării.
2 COMPETENŢE (competenţele care intră în componenţa Unităţii de competenţă
”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ”) corelate cu FORME DE PREZENTARE A
CONŢINUTURILOR. Această corelare constituie pivotul curriculum-ului, care accentuează latura
sa pragmatică: devine astfel transparent nu numai ce se învaţă, dar mai ales de ce anume se învaţă
anumite conţinuturi.
3 SUGESTII METODOLOGICE structurate pe două subcapitole:
A. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Precizări cu caracter obligatoriu privind:
Folosirea metodelor de învăţare-predare centrate pe elev (comunicative , interactive)59
Comunicare profesională în limba moderna II – clasa a IX-X a Turism
Corelarea instrumentelor de evaluare continuă cu indicatorii de performanţă şi cu
prevederile privind probele de evaluare în vederea certificării din unitatea de competenţă
Conţinuturi recomandate care sunt structurate, pentru fiecare limbă, în:
Teme (prezintă domeniile şi temele care vor constitui contextul pentru realizarea
activităţilor de învăţare pe parcursul orelor de limba modernă şi vor delimita tematica ce va fi
folosită în evaluare).
Elemente de construcţie a comunicării ( elemente fonetice, categorii gramaticale,
vocabular tematic, structuri lingvistice si funcţii comunicative ale limbii, care vor fi utilizate pe
parcursul activităţilor si în comunicare).
B. S curt ghid metodologic (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea
demersului didactic)
Acest capitol conţine precizări privind următoarele aspecte:
Recomandări privind proiectarea didactică
Sugestii privind procesul, metodele şi activităţile de învăţare-predare
Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare pentru evaluarea continuă şi
pentru evaluarea în vederea certificării competenţelor
Seturile de competenţe corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor constituie
esenţa programei. Rubrica de ”Competenţe” conţine competenţele din Unitatea de competenţă
”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ”, nivelul 1, care au un grad de generalitate suficient de
ridicat pentru a putea fi formate pe durata a doi ani şcolari. Rubrica ”Forme de prezentare a
conţinuturilor” cuprinde o enumerare a unor forme de texte ( fara pretentia de a fi exhaustiva) ce se
recomanda a fi utilizate in procesul de invatare a limbilor moderne.
Structura de competenţe corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor oferă un cadru
adecvat şi util pentru procesul de evaluare a învăţării, sprijinindu-l şi asigurandu-i un caracter mai
practic şi mai transparent. Astfel nivelul 1 de achiziţionare a competenţei de comunicare a elevilor
va fi măsurat continuu şi sistematic în cadrul evaluării formative, pe parcursul procesului didactic.
Evaluarea în vederea certificării fiecărei competenţe se va realiza cu ajutorul unor
probe / instrumente specifice elaborate în deplină concordanţă cu prevederile privind probele de
evaluare pentru competenţa respectivă din Unitatea de competenţă si in concordanta cu Cadrul
European Comun de Referinta.
În elaborarea programelor s-au avut în vedere, în conformitate cu documentele de
politică educaţională ale MEC şi cu prevederile documentelor europene asumate de România,
competenţele şi nivelurile de performanţă prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă.
60
Comunicare profesională în limba moderna II – clasa a IX-X a Turism
Pentru a se crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului
de achiziţie a capacităţilor / competenţelor, atît în cadrul evaluării continue cît şi la evaluarea
realizată în scopul certificării competenţelor ca parte a calificării, se vor avea în vedere criteriile
de performanţă din componenţa Unităţii de competenţă. Acestea vor fi corelate cu nivelurile
prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă, în conformitate cu Nota de fundamentare a
unităţii de competenţă şi cu recomandările Comisiei Europene.
Nivelurile ţintă din Cadrul European Comun de Referinţă vor fi, pentru finele clasei a X-a
S.A.M., următoarele:
Limba 1(toate domeniile) - nivelul A2 pentru toate competenţele
Limba 2 (calificările din domeniile Comerţ şi Turism şi alimentaţie) - nivelul A2
pentru toate competenţele
*Atunci când se începe studierea unei alte limbi moderne în clasa a –IX-a SAM, se va
ajunge la nivelul A1.
II. VALORI ŞI ATITUDINI
Pe parcursul studierii limbii moderne în clasele a IX-a şi a X-a S.A.M. se va avea în vedere
cultivarea şi dezvoltarea la elevi a următoarelor valori şi atitudini:
Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în
diferite situaţii de comunicare
Conştientizarea rolului limbii moderne ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la
patrimoniul culturii universale
Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte socio-culturale şi profesionale
specifice, prin receptarea unei varietăţi de texte în limba modernă
Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei faţă de
civilizaţia şi cultura altor popoare.
61
Comunicare profesională în limba moderna II – clasa a IX-X a Turism
MODULUL: COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ 2 S.A.M. nivelul1
CLASELE A IX-A ŞI A X-A S.A.M.
III. COMPETENŢE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR
Unitatea de competenţă Competenţe Forme de prezentare a conţinuturilor
COMUNICARE
ÎN LIMBA
MODERNĂ
(nivelul 1)
1 Receptarea mesajelor orale
Mesaje orale (înregistrate sau emise de profesor sau elevi, informaţii simple despre lumea imediată şi activitatea profesională,)
Prezentări orale pe teme de specialitate(tipuri de prelucrări primare, tipuri de prerarate specifice unui meniu, materii prime şi auxiliare necesare preparatelor culinare, obiecte de inventar din alimentaţie publică)
Reclamaţii , sesizarii2. Receptarea
mesajelor scrise Etichete, norme de protecţie a muncii, note de
informare, instructiuni de folosire, reclame, indicatoare/ avertismente /interdictii, etc.)
Fişa postului.
3. Exprimarea mesajelor orale
Mesaje scurte de informare şi interes profesional Mesaje scurte pe temen din domeniul calificării
(informaţii legate de obiective turistice, de tipuri de servicii suplimentare oferite de structura de primire, tipuri de preparate culinare)
Descrieri/prezentări simple ale unor meniuri, restaurante, hoteluri, oferte de servicii.
Prezentarea personalului prestator al serviciilor solicitate de turisti/clienti si a sarcinilorprofesionale ale acestora.
4. Exprimarea mesajelor scrise
Texte scurte functionale de interes profesional -completări de formulare (CV, facturi, chitanţe etc.)
Mesaje hoteliere Oferte de servicii Descrieri simple ale unor produse/servicii.
.
5. Participarea la conversaţii
Dialoguri situaţionale simple şi uzuale (salut, prezentare, informaţii utile, conversaţie telefonică)
Dialoguri situaţionale pe teme specifice calificării( cu clienti/colegi/superiori)
Păreri personale şi schimburi de informaţii pe teme de interes profesional
Dialoguri în situaţii speciale(anularea rezervării, pierderea /uitarea actelor de identitate/a unor obiecte în cameră, accidente)
Recomandări şi sugestii pentru alegerea unor servicii.
62
Comunicare profesională în limba moderna II – clasa a IX-X a Turism
SUGESTII METODOLOGICE
A. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
In procesul de predare învăţare a limbii moderne se vor folosi metode comunicative
interactive, centrate pe elev, astfel încât acesta să poată utiliza limba moderna cât mai mult în
activităţile la clasă, in situatii specifice, comparabile cu cele din viaţa cotidiană. Se va accentua
folosirea pragmatica a limbii moderne in toate situatiile de predare/ invatare.
Pe parcursul procesului de invăţare, profesorul va folosi instrumente adecvate evaluării continue a
tuturor competenţelor, astfel încât, la sfârşitul celor doi ani de studiu, elevul să fie capabil sa sustina
evaluarea de certificare a cunostintelor lingvistice la nivel A2, conform Cadrului European Comun de
Referinta.
CONŢINUTURI RECOMANDATE 1
Se va avea însă în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru pentru Limba 2 să fie
adecvat nivelului elevilor.
NOTE:
1. Pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor, valorilor şi atitudinilor prevăzute în programă, se
recomandă să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos.
2. La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu profilul
şi domeniul de specializare al fiecărei clase.
TEME
Se recomandă ca activităţile de învăţare în clasele a IX-a şi a X-a S.A.M. să fie proiectate şi
realizate în contextul următoarelor teme:
- DOMENIUL PERSONAL
Viaţa personală (informaţii despre sine).
Relaţii interpersonale (comportament la locul de muncă)
DOMENIUL PUBLIC
Viaţa cotidiană (pe stradă, la telefon, la magazin, etc.)
Mass-media(anunţuri, reclame).
1 Aceste conţinuturi vor fi utilizate atît pentru Limba 1 (toate specializările), cît şi pentru limba 2 (pentru specializările din domeniile: comerţ, alimentaţie publică şi turism, care au prevăzută Limba 2 în aria curriculare ”Tehnologii”, în cadrul modulelor de „Cultură de specialitate”).
63
Comunicare profesională în limba moderna II – clasa a IX-X a Turism
DOMENIUL OCUPAŢIONAL
Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional.
Texte referitoare la aspecte teoretice / practice ale specialităţii.
DOMENIUL EDUCAŢIONAL
Repere de cultură şi civilizaţie ale spaţiului cultural străin(obiceiuri, tradiţii).
ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:
Pe parcursul claselor a IX-a şi a X-a S.A.M. se recomandă a se opera cu următoarele
elemente de construcţie a comunicării:
LIMBA ITALIANĂ
1. Elemente fonetice si ortografice tipice limbii italiene.2. Elemente lexicale corespunzatoare temelor propuse, la nivelul de competente cerut de nivelul de
certificare3. Elemente gramaticale caracteristice sferei tematice abordate si necesare actelor de vorbire caracteristice.
Articolul: hotarat, nehotărât, partitiv
Substantivul:gen şi număr .
Pronumele: personal in cazurile nominativ, acuzativ şi dativ, de politeţe, reflexiv, demonstrativ.
Adjectivul: calificativ, grade de comparaţie
Numeralul: cardinal, ordinal
Verbul: indicativ, imperativ, condiţional,pentru verbele regulate şi verbe auxiliare;
Adverbul de loc, de timp, de mod
LIMBA FRANCEZĂ
Substantivul:gen şi număr
Pronumele: personal, reflexiv, relativ, demonstrativ, nehotărât(“ON”).
Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv
Adjectivul: calificativ, grade de comparaţie
Numeralul: cardinal, ordinal
Verbul: indicativ, imperativ, condiţional prezent; infinitiv, verbe auxiliare;timpuri perifrastice.
Adverbul de loc, de timp, de mod; grade de comparaţie.
LIMBA ENGLEZĂ
Substantivul:pluralul substantivelor,acordul substantivelor cu predicatul.
Pronumele: personal, posesiv.
Articolul: hotarat, nehotarat, zero.
Adjectivul: tipuri, grade de comparaţie.
Numeralul: cardinal, ordinal
Verbul: timpuri: present simple, present continuous, past simple, present perfect simple,future simple (aff,int, neg).
Verbe modale:can, must,may (ability, obligation, permission)
Adverbul in -ly.
Fraza conditionala de tipul I.64
Comunicare profesională în limba moderna II – clasa a IX-X a Turism
LIMBA GERMANĂ
Substantivu: declinare, formare prin compunere si derivare
Pronumele: personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, interogativ
Articolul: hotârât, nehotârât, nehotârât negat
Adjectivul: formare prin derivare si compunere, comparaţia,;
Numeralul: cardinal, ordinal
Verbul: indicativ, imperativ, conjunctiv,; auxiliare de timp si mod; verbe cu particulă separabilă;
Rectiunea verbelor uzuale; diateza activă, pasivă (prezent, imperfect), reflexivă
Adverbul de loc, de timp, de mod
Prepoziţii uzuale
Topica propoziţiei principale si secundare
Propoziţii secundare: completiva directă, conditională, temporală, cauzală, finală
Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de specialitate.
Terminologia elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. În
cadrul activităţii didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în
situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru
realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global.
Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare,
fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate.
ACTE DE VORBIRE:
Pe parcursul claselor a IX-a şi a X-a S.A.M. se vor achiziţiona şi utiliza următoarele acte de vorbire:
- a saluta,- a/se/prezenta, - a felicita,- a ura,- a invita,- a se scuza, - a multimi/a răspunde la mulţumiri, - a cere/a da permisiunea, - a exprima o parere, - a cere/a da o informaţie despre calitatea/preţul unui produs/serviciu.- a descrie produse/servicii. - a interzice, - a propune.
65
Comunicare profesională în limba moderna II – clasa a IX-X a Turism
B. SCURT GHID METODOLOGIC
C. Procesul de formare / învăţare / instruire, privit global, la nivelul
clasei, presupune:
- Parcurgerea traseului de la Proiectarea de la Curriculum-ul Naţional – la planificarea anuală –
la proiectarea unităţilor de învăţare;
- Transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete;
- Evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-
ului obţinut.
I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ – este un instrument de interpretare
personalizată a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă.
Se recomandă ca planificările calendaristice să fie elaborate de la inceput pentru întreg anul
şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculum-ului pe întreg anul.
Elaborarea planificărilor pentru clasa a IX-a presupune următoarele etape:
1. Studierea atentă a programei şi a manualului pentru care s-a optat.
2. Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile / lecţiile din manual în care
se regăsesc.
3. Căutarea altor resurse didactice, pentru cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa
sau dorim completari.
4. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră / ore de curs) şi detalierea conţinuturilor
tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin
programă.
5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu
competenţele specifice vizate.
Structura planificării calendaristice
Nr.
U.Î.
Conţinuturi ale U.Î. tematice elemente de construcţie a
comunicării funcţii comunicative
Competenţe vizate
Ore
alocate
Săptă-mâna
Observaţii (amendamente)
În această rubrică vor fi incluse si valorile şi atitudinile vizate cu preponderenţă de unitatea
de învăţare respectivă
66
Comunicare profesională în limba moderna II – clasa a IX-X a Turism
II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.
Detalieri ale conţinuturilor unităţii de
învăţare
Competenţe vizate
Activităţi de învăţare
Resurse
Evaluare
Ce? De ce? Cum? Cu ce?
Cât? (În ce măsură?)
- tema (detaliată pe lecţii)- text / tip de text- elem. de constr. a
comunicării- acte de vorbire / funcţii
comunicative
III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC
1. Receptarea mesajelor orale
- exerciţii de identificare- exerciţii de discriminare- exerciţii de confirmarea înţelegerii sensului global dintr-un mesaj oral- exerciţii de desprindere/ înţelegere a ideilor dintr-un text (, conversaţie, descriere, discuţie,
prezentare)
2. Receptarea mesajelor scrise
- exerciţii de confirmarea înţelegerii sensului global dintr-un text scris- exerciţii de completare de texte lacunare- exerciţii de desprindere/ înţelegere a ideilor dintr-un text (descriere, raport, etichetă, prospect,
grafic, prezentare)- exerciţii de operare cu fragmente de texte / texte de informare (completare de formulare) - proiecte individuale
3. Producerea mesajelor orale- exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri- exerciţii de prezentare, relatare, rezumare- dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, negociere- discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii
4. Receptarea mesajelor scrise
- exerciţii de completare de formulare- exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan- exerciţii de formulare de corespondenţă personală/profesională (mesaje, scrisori, carte poştală,)- exerciţii de redactare a unor texte / scrisori cu paşi daţi
5. Participarea la conversaţie
- exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie, interviu, mesaj, scrisoare de răspuns - joc de rol, discuţie, negociere- exerciţii de grup: formulare / ordonare / esenţializare a unor idei / enunţuri
67
Comunicare profesională în limba moderna II – clasa a IX-X a Turism
- exerciţii de formulare / construire a unei argumentări simple- proiecte de grup
IV. EVALUAREA
Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele
de limbă modernă, permiţând, atât profesorului cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare
a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se
impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare / învăţare. Pentru a se realiza o evaluare
cît mai completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă
continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de
învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor.
Este evident că modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi
toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea
obţine cît mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să
facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare.
Pentru evaluarea formativă a achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi)
elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare şi a atitudinilor dezvoltate de aceştia,
la orele de limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:
Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
Proiectul
Portofoliul
Autoevaluarea
Mai jos sunt prezentate câteva repere şi sugestii pentru utilizarea proiectului şi
portofoliului ca instrumente complementare de evaluare.
PROIECTUL
Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită şi ca
instrument de evaluare, atât formativă, cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau
în grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă
competenţe de lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor
de a lucra în ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea şi de
la colegi.
Proiectul pune elevii în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi
învăţa în cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele realizate
/ învăţate, într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare
68
Comunicare profesională în limba moderna II – clasa a IX-X a Turism
Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a elevilor
în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă, cât şi în afara clasei.
Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei, natura
obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă
mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul
membrilor, cu atât scade posibilitatea participării efective la toate activităţile a fiecăruia, dar poate
creşte complexitatea obiectivelor urmărite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea
greu de monitorizat.
Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi:
- să facă o cercetare (investigaţie);
- să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat: dosar
tematic, ghid, pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziţie, corespondenţă,
spectacol/serbare etc.);
- să elaboreze raportul final.
- să facă prezentarea publică a proiectului
Etapele realizării unui proiect sunt:
7. Alegerea temei;
8. Planificarea activităţii:
- Stabilirea obiectivelor proiectului;
- Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev/grup;
- Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;
- Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărţi de la bibliotecă,
presă, persoane specializate în domeniul respectiv, instituţii, organizaţii
guvernamentale etc.);
9. Cercetarea propriu-zisă.
10. Realizarea materialelor.
11. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create.
12. Evaluarea (cercetării în ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).
Deşi proiectul presupune un grad înalt de implicare a elevului în propria sa formare, aceasta nu are
drept consecinţă non-angajarea profesorului. Dacă elevii urmează să-şi conceptualizeze, îndeplinească şi
prezinte eficient proiectele, atunci ei au nevoie de orientare, consiliere şi monitorizare discretă în toate
fazele activităţii. Profesorul rămîne aşadar un factor esenţial al procesului, mai ales dacă proiectul este folosit
şi ca instrument de evaluare a rezultatelor şcolare.
Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse
sau proceduri) şi încurajarea participării elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea 69
Comunicare profesională în limba moderna II – clasa a IX-X a Turism
propriu-zisă a grupurilor de elevi (lăsând grupul să lucreze singur în cea mai mare parte a timpului),
intervenţia sa fiind minimă şi doar atunci când este absolut necesară. Luarea de decizii pentru
rezolvarea pe cont propriu de către elevi a dificultăţilor întîmpinate constituie o parte importantă a
învăţării prin proiect. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în situaţia de a
avea eşecuri majore, căci eşecul are o importantă influenţă negativă asupra învăţării. Asigurarea şi
evidenţierea succesului (chiar dacă este vorba de succese mici sau parţiale!) fiecăruia dintre elevi
este una dintre sarcinile importante ale profesorului.
Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conţină
şi o limită de timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucţiunile pe
tablă, foi de hârtie şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. secretar – scrie ideile emise de
participanţi; mediator – asigură participarea tuturor membrilor grupului la discuţii; timer –
urmăreşte încadrarea în limitele de timp stabilite; raportor – prezintă întregii clase concluziile
grupului).
Esenţa proiectului constă:
1. Într-un scop concret care să permită folosirea limbii străine pentru comunicare în contexte
autentice;
2. Într-o responsabilitate comună a elevilor şi a profesorului în planificare şi execuţie;
3. Într-o sarcină concretă în care activităţile lingvistice şi activităţile practice (scrisul,
tipărirea, pictarea, decuparea etc.) se întrepătrund;
4. Într-o utilizare autonomă a unor mijloace auxiliare (costume, computer, aparat foto,
microfon, cameră de luat vederi, dicţionare, scrisori, creioane, foarfece etc.)
5. În dobândirea unei experienţe concrete, practice extinsă dincolo de clasă.
Evaluarea cu ajutorul proiectului. Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru modul
de prezentare şi/sau pentru produsul realizat.
Activitatea în proiect a elevilor poate fi evaluată pe cinci dimensiuni:
1) operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din învăţare (dacă cerinţa este ca elevii să-şi
elaboreze proiectul pe baza cunoştinţelor şi înţelegerii dobândite în şcoală, ei au ocazia astfel să-
şi selecteze şi să decidă ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc să includă în proiect);
2) competenţele de comunicare – se pot urmări toate categoriile de competenţe de comunicare
atât pe perioada elaborării proiectului, cât şi la prezentarea acestuia (proiectele oferă elevilor
ocazii de comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alţi adulţi şi colegi într-un efort de
colaborare şi, nu în ultimul rând, cu ei înşişi);
70
Comunicare profesională în limba moderna II – clasa a IX-X a Turism
3) calitatea muncii (sunt examinate în mod obişnuit inovaţia şi imaginaţia, judecata şi tehnica
estetică, execuţia şi realizarea, dezvoltarea unui proiect pentru a pune în lumină un anumit
concept);
4) reflecţia (capacitatea de a se distanţa faţă de propria lucrare, de a avea permanent în vedere
obiectivele propuse, de a evalua progresul făcut şi de a face rectificările necesare). Elevul
ajunge cu timpul să interiorizeze aceste practici astfel încât ajunge la performanţa de a-şi aprecia
singur munca. In plus, când elevul continuă să creeze într-un anumit gen, se familiarizează cu
criteriile acestuia şi învaţă progresiv să gândească în acel domeniu.
5) produsul proiectului – în măsura în care se face evaluarea competenţelor elevului aşa cum sunt
ele materializate în produs, şi nu aspecte ale proiectului nerelevante pentru învăţarea care se
doreşte a fi evaluată.
Evaluatorul este interesat şi de alte două aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce
evidenţiază proiectul în domeniul capacităţilor cognitive şi al stilului de învăţare ale elevului) şi,
respectiv, modul în care elevul s-a implicat în comunicarea şi cooperarea nu numai cu alţi elevi,
dar şi cu profesori, experţi din exterior, precum şi folosirea judicioasă de către acesta a diferitelor
resurse (bibliotecă, internet).
Experienţa a arătat că proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajează
elevii pe o perioadă de timp semnificativă, determinându-i să conceapă schiţe, să le revizuiască şi să
reflecteze asupra lor; pe baza lor se dezvoltă relaţii interpersonale, cooperare; oferă oportunităţi de
comunicare şi utilizare a limbii moderne în contexte autentice; oferă o ucenicie pentru tipul de
muncă ce va fi desfăşurată după încheierea şcolii; permit elevilor să-şi descopere “punctele forte” şi
să le pună în valoare: mobilizează un sentiment al implicării, generând o puternică motivaţie
interioară; şi, probabil, lucrul cel mai important, constituie un cadru propice în care elevii pot
demonstra înţelegerea şi competenţele dobândite prin parcurgerea curriculum-ului şcolar.
PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE este un document sau o culegere
structurată de documente în care fiecare titular (elev / persoană care studiază limbi străine) poate să
reunească de-a lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele şi
experienţele pe care le-a dobândit în învăţarea limbilor precum şi eşantioane din lucrări personale.
Ca exemplu ar putea fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”, EQUALS – ALTE
La baza acestui portofoliu se află două obiective majore:
- motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi diversificarea
studierii limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieţi;
- prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziţionate)
71
Comunicare profesională în limba moderna II – clasa a IX-X a Turism
Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi
experienţele sale lingvistice, portofoliul conţine trei părţi:
- un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale;
- o biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse în domeniul limbilor străine şi
experienţa de învăţare. Se utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în cadrul
european comun de referinţă.
- un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul de învăţare, obiectivele fixate de
titular, «carnetul de bord», cu notaţiile privind experienţele de învăţare, eşantioane din lucrări
personale şi / sau documente
”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea
portofoliilor elevilor. În acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar
putea conţine documente cum ar fi:
o listă cu texte literare sau de altă natură citite într-o limbă străină (sub formă imprimată sau
electronică);
o listă de texte prezentate audio-vizual, ascultate / văzute (emisiuni de radio / TV, filme,
casete audio-video, CD-ROM-uri etc.);
interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenţe;
răspunsuri la chestionare, interviuri;
proiecte / părţi de proiecte realizate;
traduceri;
fotografii, ilustraţii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi
(reproduceri / creaţii personale);
texte literare (poezii, fragmente de proză);
lucrări scrise curente / teste;
compuneri / creaţii literare personale;
contribuţii personale la reviste şcolare;
extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată;
corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.
Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul şcolarităţii, a acelor
documente considerate relevante pentru competenţele deţinute şi pentru progresul înregistrat de
elev.
Dosarul va prezenta la început o listă cu documentele existente, organizată fie tematic, fie
tematic şi cronologic. Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului, fie la
dorinţa elevului (care va include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru
propriul progres) şi vor fi alese astfel încît să arate etapele în evoluţia elevului.
72
Comunicare profesională în limba moderna II – clasa a IX-X a Turism
Portofoliul permite elevului:
- să-şi pună în evidenţă achiziţiile lingvistice;
- să-şi planifice învăţarea;
- să-şi monitorizeze progresul
- să ia parte activ la propriul proces de învăţare.
Portofoliul permite profesorului:
- să înţeleagă mai bine obiectivele şi nevoile elevului;
- să negocieze obiectivele învăţării şi să stimuleze motivaţia;
- să programeze învăţarea;
- să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este
nevoie
- să evalueze activitatea elevului în ansamblul ei.
Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din Curriculum-
ul Naţional şi de situaţia în care îl va utiliza.
Perioada de realizare a portofoliului de către elev va fi mai îndelungată şi îi va fi adusă la
cunoştinţă.
NOTĂ: Evaluarea continuă este diferită de evaluarea în vederea certificării.
Evaluarea certificării se va face astfel:
1. printr-o probă scrisă tip test, prin care elevul demonstreaza că este capabil să înţeleagă
mesajul şi să desprindă informaţii, să deducă semnificaţii, să utilizeze expresii, să redacteze mesaje,
pe care să le transpună în scris, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă şi în condiţiile de
aplicabilitate din standarde.
2. printr-o probă orală prin prin care elevul demonstreaza că este capabil să reacţioneze şi să
stabilească legături între mesaje, să identifice componentele logice, să enunţe şi să argumenteze
opiniile personale, să utilizeze vocabularul de specialitate, aşa cum se precizează în criteriile de
performanţă şi în condiţiile de aplicabilitate din standarde.
73
Curriculum în dezvoltare locală – clasa a X a Turism
MODULUL VI
CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ
74
Curriculum în dezvoltare locală – clasa a X a Turism
I. NOTA DE PREZENTARE
Curriculumul la decizia şcolii este, în învătământul profesional şi tehnic, un curriculum de
dezvoltare locală care presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori implicaţi în
procesul de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri sociali (agenţi economici,
instituţii/organizaţii locale sau regionale, etc ).
Opţiunea pentru o astfel de componentă a curriculumului se integrează strategiei de
descentralizare, conform căreia autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important în
învăţământul profesional şi tehnic datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de
cetăţeni.
Curriculumul de dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi
comunitate şi are în vedere:
• resursele locale pentru instruire ( baza materială a grupurilor şcolare, cadrul de colaborare
cu agenţii economici )
• cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească activităţilor
economice desfăşurate în zonă.
Conţinutul curriculumului de dezvoltare locală pentru pregătirea de specialitate se
elaborează de către colective mixte formate din profesori şi specialişti din domeniul în care elevii se
pregătesc.
Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:
• lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea compeţentelor cheie, alături de
competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea
responsabilităţilor, creativitatea şi spiritul antreprenorial;
• dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la
formarea profesională într-o calificare;
• promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor absolvenţi să
devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.
În planul cadru de învăţământ pentru şcoala de arte şi meserii, pentru curriculumul de
dezvoltare locală au fost alocate, în cadrul culturii de specialitate, 60 ore/an în clasa a X-a.
Având în vedere că pentru Şcoala de Arte şi Meserii curriculumul are la bază Standardele de
Pregătire Profesională şi este construit modular, pe structura unităţilor de competenţă pentru
abilităţi cheie şi de competenţă tehnică şi profesională, curriculumul de dezvoltare locală va viza,
alături de celelalte module din trunchiul comun, atingerea de către elev a acestor competenţe, în
totalitatea lor.
75
Curriculum în dezvoltare locală – clasa a X a Turism
Din repartizarea unităţilor de competenţă pe module, rezultă pentru curriculumul de
dezvoltare locală următoarea alocare de unităţi de competenţă:
Satisfacerea cerinţelor clienţilor.
Precizări importante privind abordarea Curriculumului
La baza elaborării Curriculumului stau competenţele individuale care se regăsesc în
Standardul de Pregătire Profesională.
Noua orientare care a stat la baza elaborării Curriculumului este formarea
competenţelor individuale şi nu însuşirea unor conţinuturi ştiinţifice.
Curriculumul se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională.
Se recomandă parcurgerea tabelului de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
care reprezintă condiţiile de aplicabilitate din Standardul de pregătire profesională
pentru unităţile de competenţă respective.
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE
COMPETENŢE CHEIE COMPETENŢE TEHNICE GENERALE
COMPETENŢE TEHNICE GENERALE
U 11 Satisfacerea cerinţelor clienţilor
- -
III. TABELUL DE CORELARE A UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ CU COMPETENŢELE
NR. CRT.
UNITATE DE COMPETENTĂ
COMPETENŢE
1 U11
Satisfacerea
ccerinţelor clienţilor
1. Recunoaşte drepturile clienţilor.
2. Răspunde fără discriminare cerinţelor/nevoilor clienţilor în
domeniul său de activitate.
3. Oferă clienţilor servicii corespunzătoare standardelor.
4. Prezintă implicaţiile socio–economice ale serviciilor de
calitate necorespunzătoare.
76
Curriculum în dezvoltare locală – clasa a X a Turism
IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE.
Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a
dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp.În funcţie de cadrul local se vor stabili
conţinuturi care să permită însuşirea competenţelor respective. Competenţele vor fi însuşite prin
parcurgerea unui modul sau a două module, în funcţie de condiţiile concrete.
Este indicat să fie folosite metode de predare- învăţare cu caracter activ, interactiv şi metode
centrate pe elev.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic,
toţi elevii să dobândească competenţele necesare.
Se vor promova metode de predare – învăţare activ participative, centrate pe elev, care duc
la rezolvarea problemei puse în discuţie.
Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă
diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi
reorganiza experienţele ca urmare a participării active la viaţa şi lucrul în grup.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia, munca independentă, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup - care stimulează spiritul critic,
creativitatea, studiul de caz, brainstormingul etc.
Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale
societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propiul lor mod de înţelegere a conţinutului realizând:
proiecte, portofolii, discuţii în grup.
Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare.. Această
metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între
colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
Procesul de evaluare continuă şi sumativă (finală) va avea în vedere gradul de însuşire a
competenţelor.
Competenţele individuale din cadrul acestui modul/acestor module nu vor fi supuse evaluării
finale în cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin
parcurgerea conţinuturilor altor module.
Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare prevăzute în SPP.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în
cadrul acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
77
Curriculum în dezvoltare locală – clasa a X a Turism
este lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o
probă practică , un instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.
V. SUGESTII METODOLOGICE.
In strategia didactica profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă
metodele centrate pe elev care să implice elevul în procesul de formare. Elevii învaţă mai bine
dacă aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile,
experimentează şi practică tehnicile.
Ei devin astfel membrii unei reţele de comunicare, se simt în largul lor, îşi împărtăşesc
experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri, participă activ la propriul
proces de instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator şi
organizator. El are răbdare, lucrează la acelaşi nivel cu elevii şi respectă ideile şi experienţele
participanţilor.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare :
observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea
atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării;
autoevaluarea
tema în clasă
investigaţia
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
fişe de observare
fişe de lucru
fişe de autoevaluare
Recomandări pentru adaptarea curriculumului la elevii cu nevoi speciale
cuprinşi în învăţământul de masă
Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor
elevilor care prezintă deficienţe integrabile prin adaptarea acestora la specificul condiţiilor de
învăţare şi de comportament.
Şcolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregătiţi prin învăţământul de masă şi
integraţi individual (nu în clase speciale) se poate face cu eficienţă dacă se au în vedere următoarele
condiţii:
78
Curriculum în dezvoltare locală – clasa a X a Turism
principiul normalizării privind integrarea acestor elevi în clasele din învăţământul de
masă
pregătirea profesională se va face conform planurilor de învăţământ de la învăţământul
de masă
cadrele didactice vor acorda o atenţie continuă învăţării individualizate şi
diferenţiate,aplicând metodologiile didactice şi psihopedagogice cerute
întocmirea fişelor medicale şi psihopedagogice ale fiecărui elev cu nevoi specialede
către profesorul consilier al şcolii (psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de la
clasă
întocmirea programelor de intervenţie la fiecare disciplină (modul de specialitate)
urmărirea în procesul de învăţământ a realizării principiului integrării socio
profesionale în comunitate a elevilor cu nevoi speciale
evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale , comparativ
cu nivelul elevilor fără deficienţe
Pentru reuşita şcolarizării elevilor cu nevoi speciale în învăţământul de masă sunt necesare
acţiuni ca de exemplu:
consilierea profesorilor din învăţământul de masă de către profesori itineranţi care au
experienţă în pregătirea acestor elevi
prevederea unei perioade suplimentare de instruire (un semestru) pentru atingerea
competenţelor descrise în standarde
înfiinţarea în atelierele de instruire practică, laboratoarele tehnologice a condiţiilor
suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive,
echipamente şi aparatură specială fiecărui tip de deficienţă
folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea
cunoştinţelor pentru elevii cu deficienţe vizuale sau auditive
evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului
psihic al elevilor
Formarea competenţelor profesionale şi integrarea şcolară şi profesională pot fi diferenţiate
potrivit principiului “resursa urmează nevoile elevului cu cerinţe educative speciale “prin
programe individualizate (centrate pe elev)
programe pe grupe de nivel
programe interactive
programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării în activităţile de la clasă şi la
instruirea practică
Se consideră că o asemenea abordare este benefică pentru elevii cu nevoi speciale dacă:
79
Curriculum în dezvoltare locală – clasa a X a Turism
se realizează profesionalizarea adecvată potenţialului restant şi capacităţilor psiho
intelectuale ale elevilor
se oferă şanse egale de şcolarizare prin şcoala de arte şi meserii tuturor elevilor cu
deficienţe uşoare şi medii
calificările profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de către elevul
deficient cu avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională. Acest
aviz va fi dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi profesionalizare.
80
clasa a X a Turism
MODULUL VII
INSTRUIRE PRACTICĂ COMASATĂ
81
clasa a X a TurismI. NOTA DE PREZENTARE
Calificările pentru domeniul „TURISM ŞI ALIMENTAŢIE” reprezintă o nouă abordare a
Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului în colaborare cu agenţii economici. Parteneriatul a
fost stabilit pentru a răspunde cererii pieţii muncii, pentru a furniza forţă de muncă flexibilă,
eficientă, uşor de format. Ruta de calificare Şcoala de Arte şi Meserii, cunoscută şi ca ruta „2+1+2”
sau ruta profesională, se realizează pe baza unităţilor de competenţe din Standardul de Pregătire
Profesională.
Această rută de pregătire este singura din sistemul de învăţământ care asigură calificare
profesională, de la nivelul I la nivelurile II şi III, recunoscute prin certificate de calificare.
În domeniul „TURISM ŞI ALIMENTAŢIE” prin ruta Şcoala de Arte şi Meserii se pot
obţine următoarele calificări:
Nivelul I Nivelul II Nivelul III
lucrător în alimentaţiecofetar-patiser
tehnician în turism, hotel şi alimentaţie
ospătar (chelner)bucătar
lucrător în hotel lucrător hotelier
Nivelul trei SNCP în calificarea “tehnician în
turism”
PIAŢA
MUNCII
Absolvent învăţământ 8 clase
Nivelul unu SNCP în calificarea “lucrător în
alimentaţie ”
Nivelul unu SNCP în
calificarea “lucrător în
hotel”
Nivelul doi SNCP în calificarea “bucătar”
Nivelul doi SNCP în calificarea “ospătar”
Nivelul doi SNCP în calificarea “cofetar-
patiser”Nivelul doi SNCP în
calificarea “lucrător hotelier”
Nivelul trei SNCP în calificarea “ tehnician în turism, hotelărie şi alimentaţie publică”
Învăţământ superior
Niv
el I
IIN
ivel
II
Niv
el I
LI C E E U
T E H N O L O GI
C
82
LUCRĂTOR ÎN ALIMENTAŢIE
COMPETENŢE SPECIALIZATE
COMPETENŢE CHEIE
COMPETENŢE GENERALE
COMPETENŢE CHEIE
COMPETENŢE GENERALE
LUCRĂTOR ÎN HOTEL
COMPETENŢE SPECIALIZATE
LUCRĂTOR HOTELIER
COMPETENŢE SPECIALIZATE
BUCĂTAR
COMPETENŢE SPECIALIZATE
COFETAR PATISER
COMPETENŢE SPECIALIZATE
OSPĂTAR
COMPETENŢE SPECIALIZATE
COMPETENŢE CHEIE
COMPETENŢE GENERALE
TEHNICIAN ÎN TURISM, HOTEL ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ
COMPETENŢE SPECIALIZATE
clasa a X a TurismStandardele de pregătire profesională cuprind trei categorii de unităţi de competenţă:
- unităţi de competenţă cheie – au scopul de a forma o forţă de muncă eficientă, adaptabilă
şi transferabilă;
- unităţi de competenţă tehnică generale – se formează pe un ciclu, sau grad ridicat de
generalitate şi complexitate în domeniu, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările
ulterioare;
- unităţi de competenţă tehnice specializate – oferă posibilitatea formării de abilităţi
specifice calificării
III
II
I
83
clasa a X a TurismRuta prin Şcoala de Arte şi Meserii
Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la proiectarea
unui curriculum centrat pe competenţe. O astfel de abordare urmăreşte centrarea activităţii
elevilor nu pe asimilare mecanică a unor noţiuni şi concepte, ci pe dezvoltarea de capacităţi,
priceperi, deprinderi şi atitudini, care să ducă la formarea de competenţe.
Curriculum se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.
La baza elaborării programelor stau competenţele individuale, care se regăsesc în Standardul
de Pregătire Profesională, competenţe ce sunt evaluate final numai în cadrul modulului în care sunt
înscrise, chiar dacă ele se dezvoltă şi în alte module.
Conţinuturile tematice din tabelul de corelare de la punctul III nu reprezintă succesiunea
logică de parcurgere a materiei. Aceasta este precizată la punctul V (Sugestii metodologice).
Conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de
aplicabilitate corespunzătoare competenţelor individuale ce trebuie formate, preluate din Standardul
de pregătire profesională.
Calificările de „lucrător în alimentaţie publică” şi „lucrător în hotel” aparţin sectorului terţiar
al economiei naţionale, sector care cunoaşte o continuă ascensiune şi care oferă posibilităţi largi de
integrare a forţei de muncă.
Calificările implică şi ridicarea nivelului calitativ al pregătirii profesionale prin dobândirea
de noi competenţe (gândire critică, conduită civică, flexibilitate, lucrul în echipă etc.) alături de cele
tradiţionale.
Prin calificare se oferă:
posibilitatea de a dobândi o gamă variată de competenţe în domeniu;
lărgirea gamei de abilităţi prin selectarea studii de specialitate, în concordanţă cu
opţiunea elevilor privind cariera;
lărgirea gamei de abilităţi menite să furnizeze flexibilitate ocupaţională şi mobilitate;
dobândirea de abilităţi cheie, care să permită accesul mai rapid pe piaţa muncii.
Competenţele care urmează a fi dobândite au fost stabilite prin consultarea partenerilor
sociali.
Pentru calificarea „Lucrător în alimentaţie publică” şi „Lucrător în hotel”, pregătirea de
bază în domeniu se realizează pe baza dezvoltării următoarelor competenţe:
a) Competenţele cheie, fiind transferabile, sunt comune tuturor celor 16 domenii de calificare;
b) Competenţele tehnice generale oferă pregătirea tehnică generală pentru domeniu „Turism şi
alimentaţie publică”, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările ulterioare;
c) Competenţele tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării
c1. Competenţe tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării de „lucrător în
alimentaţie publică”, cum sunt: „verificarea calităţii produselor”, „respectarea operaţiilor
84
clasa a X a Turismtehnologice de pregătire a preparatelor”, „respectarea normelor de igienă şi de securitate a muncii”,
„abilităţi de servire a preparatelor culinare şi a băuturilor” etc.
c2. Competenţe tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării de „lucrător
în hoteluri”, cum ar fi „prestarea serviciilor hoteliere de bază în condiţii de calitate”, „prestarea
serviciilor suplimentare clientelei hoteliere” etc.
În clasa a IX a , pregătirea în domeniul „Turism şi alimentaţie publică” este comună celor
două calificări prezentate mai sus, având ca finalitate dobândirea unor abilităţi generale domeniului,
pregătirea de specialitate pentru desăvârşirea calificării, continuându-se prin modulele de
specialitate, din clasa a X a.
Modulul „Practică comasată” are atribuite la nivelul clasei a X a un număr de 180 de
ore/an, ce se vor efectua pe parcursul a şase săptămâni cu un număr de 30 de ore/săptămână.
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL
COMPETENŢE CHEIE COMPETENŢE TEHNICE GENERALE
COMPETENŢE TEHNICE GENERALE
U 8 Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă U9 Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
- -
85
clasa a X a TurismIII. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice
U 8 Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
C1 – Obţine informaţii despre cerinţele locului de muncă
Surse de informare privind întreprinderile turistice
pliante, broşuri, publicaţii, internet.Organizarea activităţii la locul de muncă
program de lucru, activităţi desfăşurate, dotare,
Executarea de operaţii simple în conformitate cu abilităţile dobândite şi cerinţele locului de muncă
C2 – Se încadrează în cerinţele locului de muncă
Program de lucru – în conformitate cu activitatea desfăşurată în unitateSarcini de lucru
de execuţie a unor operaţii simple şi procese de rutină sub îndrumare
Regulament de ordine interioară Drepturi, Obligaţii, Sancţiuni, Recompense
C3 – Descrie structura unei organizaţii din domeniul profesional
Structura organizatorică a întreprinderii turistice
resurse umane, contabilitate, producţie, secretariat, conducere, marketing, salarizare.
Personalul din unităţile de alimentaţie publică Relaţii între membrii echipei conform propriei poziţii
colaborare, comunicare, subordonare.
C4 – Manifestă disponibilitate faţă de sarcinile de lucru
Atitudinea faţă de activitatea desfăşurată receptivitate, flexibilitate.
Activităţi suplimentare pregătire prelungită, activităţi în afara sarcinilor curente.
Situaţii neprevăzute defecţiuni, disfuncţionalităţi, rezolvarea situaţiilor, semnalarea situaţiilor.
86
clasa a X a Turism
U9Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
C1 – Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă
Cerinţele locului de muncă Abilităţi:
sociale – relaţii de muncă,tehnice - de execuţie a operaţiilor specifice.
Instruire suplimentară în situaţii de: modificare sau adăugare de sarcini, echipamente noi.
C2 – Îşi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită
Sarcini de lucru conform: fişa postului , instrucţiunilor de exploatare a utilajelor, dispoziţiilor organizatorului de proces.
Responsabilităţile în rezolvarea sarcinilor: îndeplinirea sarcinilor , colaborarea cu membrii echipei.
Cerinţele îndeplinirii sarcinilor norme interne sisteme de asigurare a calităţii
C3 – Se instruieşte continuu în vederea îmbunătăţirii propriei performanţe
Surse de informare şi informaţii Decizii de instruire:
studiu individual,formare continuă, învăţare informală
C4 – Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii
Surse de informare şi informaţii privind ocupaţia (COR, centre de formare, agentului economic, etc.)Selectarea ofertei pregătiriiOpţiune profesională
87
clasa a X a TurismIV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
Tipurile de activităţi de învăţare şi alegerea tehnicilor de instruire practică revine maistrului
instructor şi agentului economic, care au sarcina de a individualiza şi de a adapta activitatea practică
la particularităţile elevilor.
Maistrul instructor şi agentul economic au libertatea de a alege metodele şi tehnicile de
învăţare activă şi de a propune noi activităţi de învăţare, în măsură să asigure formarea
competenţelor prevăzute în programă. Se recomandă metodele centrate pe elev, care asigură un
caracter formativ procesului de învăţământ. Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice
pentru dezvoltarea competenţelor elevilor care prezintă deficienţe integrabile, prin adaptarea
acestora la specificul condiţiilor de învăţare şi de comportament.
Evaluarea formativă, continuă este implicită demersului pedagogic curent în orele de
instruire practică comasată, permiţând, atât maistrului instructor şi agentului economic, cât şi
elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor, priceperilor şi deprinderilor practice,
să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului
de predare / învăţare.
Instrumentele de evaluare continuă trebuie corelate cu indicatorii de performanţă şi probele
de evaluare din cadrul competenţelor individuale relevante pentru modul, astfel, evaluarea continuă
este condiţionată de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare din Standardul de pregătire
profesională.
Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite de maistru instructor şi agentul economic şi
prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând, astfel,
capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Promovarea modulului este condiţionată de formarea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, evaluate prin probele de evaluare din Standardul de pregătire profesională.
Instrucţiuni de evaluare pentru profesor/ maistru instructor
1. În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de
predare. Orice abatere de la această normă va fi menţionată în instrucţiunile specifice fiecărei
unităţi.
2. Elevul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a
terminat, să înmâneze evaluatorului respectivul document.
3. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile elevului,
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine întotdeauna
unicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze aceasta fişa cu discernământ.
88
clasa a X a TurismDacă evaluatorul este nesigur în legătura cu vreun element, el se poate adresa Verificatorului
intern.
4. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie sa verifice capacitatea elevului, comparând
modul in care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fisa cu răspunsuri corecte)
sau/şi cu exemple de fapt. Elevii trebuie sa îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
5. Evaluarea orală poate fi utilizata împreuna cu alte forme de evaluare pentru a oferi probe
suplimentare sau / şi rezolva probleme minore care pot să apară în evoluţia elevului.
Dacă se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru, ataşând la
lucrarea candidatului o adnotare scrisă de mână şi semnată.
Titlul unităţii : Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
Competenţa:1 Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă
Criterii de performanţăPrecizări privind
aplicabilitatea criteriilor de performanta
Probe de evaluare
Evaluare
(a) Identificarea cerinţelor
unui loc de muncă
Organizare
Distribuire de sarcini
Igienă
Securitatea muncii
Relaţii de muncă
Probe orale
Probe scrise
Joc de rol
1
(b) Compararea abilităţilor
dobândite cu cerinţele
locului de muncă
Abilităţi sociale
Abilităţi tehnice
Probe orale
Probe scrise
Exerciţii practice
1
(c) Solicitarea instruirii
suplimentare în anumite
situaţii
Sarcini modificate
Sarcini adăugate
Utilaje
Echipamente noi
Probe practice
Exerciţii practice
1
89
clasa a X a TurismInstrumentul de evaluare 1
Fişă de observaţie:
COMPETENŢA: Obţine informaţii despre cerinţele locului de muncă:
Nr.crt.
Identificarea surselor de informare Evaluator Data
1. Pliante
2. Broşuri
3. Mijloace de informare în masă
4. Publicaţii de specialitate
5. Internet
Nr.crt.
Selectarea informaţiilor în funcţie de cerinţele locului de muncă
Evaluator Data
1. Program de lucru
2. Regulament de Ordine Interioară
3. Activităţi desfăşurate la locul de muncă
4. Instrucţiuni de utilizare a utilajelor din dotare
Nr.crt.
Compararea abilităţilor dobândite cu cerinţele locului de muncă
Evaluator Data
1. Executare de operaţii simple, rutiniere sub supraveghere şi
îndrumare
2. Comunicare
3. Lucrul în echipă
4. Igiena muncii
5. Securitatea muncii
90
clasa a X a TurismV. SUGESTII METODOLOGICE
Practica comasată se poate efectua în totalitate la sfârşitul anului şcolar sau se poate
fragmenta la sfârşitul celor două semestre.
Activităţile de învăţare propuse pentru această perioadă vor urmări formarea/consolidarea
competenţelor descrise în standardul de pregătire profeşională, Practica comasată se poate desfăşura
în atelierele şi laboratoarele tehnologice din şcoală, dacă dotarea acestora este adecvată cerinţelor
şi/sau la agenţi economici parteneri ai şcolii. Pentru unele domenii de pregătire ( comerţ, servicii,
construcţii, agricultură etc) practica comasată se poate efectua şi pe parcursul vacanţelor şcolare,
urmând ca săptămânile din vacanţă în care elevii au fost în practică să fie recuperate pe parcursul
anului. Se recomandă ca acest tip de instruire să se efectueze cu precădere la agenţii economici, cu
care să se stabilească relaţii de parteneriat care să faciliteze în final şi integrarea elevilor la
terminarea şcolii.
Relaţia unitate de învăţământ – agent economic
Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de învăţământ trebuie să
încheie cu acesta o convenţie de colaborare care să stabilească:
• Statutul elevului care urmează formarea în întreprindere
• Responsabilitatea pedagogică a unităţii de învăţământ
• Modalităţile de protecţie şi igienă a muncii, precum şi de protecţie civilă
• Obiectivele şi modalităţile de instruire ( durată, calendar, conţinut, activităţi)
• Modalităţi de participare a specialiştilor din întreprindere la instruirea elevilor
• Modalităţi de urmărire a instruirii şi de evaluare
• Un reprezentant care să aibă rolul de tutore pentru elevi şi care să colaboreze
permanent cu cadrul didactic coordonator al activităţii de instruire practică
Se va urmări ca stagiul la agentul economic să permită elevului:
• Să înţeleagă concret constrângerile economice, umane şi tehnice ale întreprinderii
• Să înţeleagă constrângerile de securitate impuse de metodele de lucru
• Să observe şi să analizeze, pornind de la situaţii reale, diferitele elemente ale unor
strategii de calitate, să perceapă costurile induse de non-calitate
• Să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării, în relaţia cu personalul angajat
• Să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor unei întreprinderi
Documente necesare organizarii şi desfasurarii practicii comasate
Unitatea de învăţământ, prin catedra de specialitate tehnologică, va întocmi următoarele
documente care vor asigura buna desfăşurare şi calitatea procesului de instruire practică comasată:
91
clasa a X a TurismGrafic de desfăşurare a practicii comasate pe clase, săptămâni, loc de desfăşurare a practicii
Profesorii de specialitate şi maiştrii instructori încadraţi pentru instruirea practică comasată vor
întocmi planificări calendaristice pentru această activitate şi vor urmări realizarea în totalitate a
acesteia.
În scopul facilitării urmăririi frecvenţei la activitatea de instruire practică, precum şi a
evaluării de parcurs se propune ca fiecare elev să aibă un caiet/ portofoliu de practică, alcătuit din
fişe individuale, alcătuite pentru fiecare temă. Portofoliul de practică poate conţine, de asemenea,
fişe individuale de observaţie în care elevul să urmărească diferite aspecte ale procesului tehnologic,
documentaţii tehnice care pot fi accesibile elevului, fişe de lucru şi fişe de evaluare concepute de
profesor sau maistru pentru această activitate. Conţinutul acestui portofoliu va constitui un element
important în procesul de evaluare. De asemenea, profesorul/ maistrul instructor va avea pentru
fiecare elev o fişă individuală de control, care va urmări atingerea competenţelor prin efectuarea
activităţilor descrise în cadrul fiecărei teme.
Ordinea de parcurgere a conţinuturilor este recomandată a fi următoarea:
1. Structura organizatorică a întreprinderii turistice departamente specifice:
resurse umane,
contabilitate,
producţie,
secretariat,
conducere,
marketing,
salarizare.
2. Personalul din întreprinderii turistice
3. Relaţii între membrii echipei conform propriei poziţii
colaborare,
comunicare,
subordonare.
4. Atitudinea faţă de activitatea desfăşurată
Receptivitate,
Flexibilitate.
Activităţi suplimentare
o Pregătire prelungită,
o Activităţi în afara sarcinilor curente.
Situaţii neprevăzute
o defecţiuni, disfuncţionalităţi,
92
clasa a X a Turismo rezolvarea situaţiilor,
o semnalarea situaţiilor.
5. Cerinţele locului de muncă
abilităţi:
o sociale – relaţii de muncă,
o tehnice - de execuţie a operaţiilor specifice.
Instruire suplimentară în situaţii de :
o modificare sau adăugare de sarcini,
o echipamente noi.
Sarcini de lucru conform:
o fişa postului ,
o instrucţiunilor de exploatare a utilajelor,
o dispoziţiilor organizatorului de proces.
Responsabilităţile în rezolvarea sarcinilor :
o Îndeplinirea sarcinilor ,
o colaborarea cu membrii echipei.
Cerinţele îndeplinirii sarcinilor
o norme interne
o sisteme de asigurare a calităţii
6. Surse de informare şi informaţii
Decizii de instruire:
o studiu individual,
o formare continuă,
o învăţare informală
Surse de informare şi informaţii privind ocupaţia (COR, centre de
formare, agentului economic, etc.)
Selectarea ofertei pregătirii
Opţiune profesională
93
clasa a X a TurismRecomandări pentru adaptarea curriculumului la elevii cu nevoi speciale
cuprinşi în învăţământul de masă
Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor
elevilor care prezintă deficienţe integrabile prin adaptarea acestora la specificul condiţiilor de
învăţare şi de comportament.
Şcolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregătiţi prin învăţământul de masă şi
integraţi individual (nu în clase speciale) se poate face cu eficienţă dacă se au în vedere următoarele
condiţii:
principiul normalizării privind integrarea acestor elevi în clasele din învăţământul de
masă
pregătirea profesională se va face conform planurilor de învăţământ de la învăţământul
de masă
cadrele didactice vor acorda o atenţie continuă învăţării individualizate şi
diferenţiate,aplicând metodologiile didactice şi psihopedagogice cerute
întocmirea fişelor medicale şi psihopedagogice ale fiecărui elev cu nevoi specialede
către profesorul consilier al şcolii (psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de la
clasă
întocmirea programelor de intervenţie la fiecare disciplină (modul de specialitate)
urmărirea în procesul de învăţământ a realizării principiului integrării socio
profesionale în comunitate a elevilor cu nevoi speciale
evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale , comparativ
cu nivelul elevilor fără deficienţe
Pentru reuşita şcolarizării elevilor cu nevoi speciale în învăţământul de masă sunt necesare
acţiuni ca de exemplu:
consilierea profesorilor din învăţământul de masă de către profesori itineranţi care au
experienţă în pregătirea acestor elevi
prevederea unei perioade suplimentare de instruire (un semestru) pentru atingerea
competenţelor descrise în standarde
înfiinţarea în atelierele de instruire practică, laboratoarele tehnologice a condiţiilor
suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive,
echipamente şi aparatură specială fiecărui tip de deficienţă
folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea
cunoştinţelor pentru elevii cu deficienţe vizuale sau auditive
evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului
psihic al elevilor
94
clasa a X a TurismFormarea competenţelor profesionale şi integrarea şcolară şi profesională pot fi diferenţiate
potrivit principiului “resursa urmează nevoile elevului cu cerinţe educative speciale “prin
programe individualizate (centrate pe elev)
programe pe grupe de nivel
programe interactive
programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării în activităţile de la clasă şi la
instruirea practică
Se consideră că o asemenea abordare este benefică pentru elevii cu nevoi speciale dacă:
se realizează profesionalizarea adecvată potenţialului restant şi capacităţilor psiho
intelectuale ale elevilor
se oferă şanse egale de şcolarizare prin şcoala de arte şi meserii tuturor elevilor cu
deficienţe uşoare şi medii
calificările profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de către elevul
deficient cu avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională. Acest
aviz va fi dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi profesionalizare.
95
clasa a X a Turism
Tabel de corelare a modulelor – Nivelul I - Turism şi AlimentaţieClasa. a IX-a – Turism şi Alimentaţie Clasa a X-a Alimentaţie Clasa a X-a Turism
Unit de
comp
Comp individ
M1Structuri
de primire
M2Bazele alim.
M3Igiena Profes
M4Tehnici
de servire
M5Bazele Contab
P C CDL
M1Patrimoniu
Turistic
M2Gastro-nomie
M3 Servirea Consum
M4Gestiunea Economic
a
M5Comport si
etica profes.
PC CDL
M1Patrimoniu
Turistic
M2Servicii
hoteliere
M3Gestiunea Economic
a
M4Comport si etica profes.
PC CDL
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
U1 C1 - - √ - - - - - - - - - - - - - - - - -C2 √ √C3 √C4 √C5 √C6 √ √
U5 C1 √C2 √C3 √C4 √
U6 C1 √C2 √C3 √ √
U7 C1 √C2 √C3 √
U8 C1 √ √C2 √ √C3 √ √C4 √ √
U9 C1 √ √C2 √ √C3 √ √C4 √ √
U10 C1 √C2 √C3 √
1
clasa a X a Turism
U11 C1 √ √C2 √ √C3 √ √C4 √ √
U12 C1 √ √C2 √ √C3 √ √
U13 C1 30C2 30
U14 C1 √C2 √C3 √
U√ C1 √ √C2 √C3 √ √
U16 C1 √C2 √C3 √
U17 C1 √ √C2 √ √C3 √ √
U18 C1 √C2 √ √
U19 C1 √ √C2 √ √C3 √
U√ C1 √ √C2 √ √
U21 C1 √ √C2 √ √C3 √
2
clasa a X a Turism
ORDINEA LOGICĂ DE PARCURGERE A MODULELOR
SăptămânaM1
Patrimoniu Turistic
M2Servicii hoteliere
M3Gestiunea economica
M4Comportament
şi etică profesională.
M5Comunicare profesională
în limba modernă II
M6Practică comasată
CDL
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
3
clasa a X a Turism
31
32
33
34
35
36
NOTĂ:
Semnificaţia simbolurilor:
nu se parcurge modulul
se parcurge modulul
Modulul de practică comasată se poate efectua în totalitate la sfârşitul anului
şcolar sau se poate fragmenta pe parcursul celor două semestre.
4
clasa a X a Turism
BIBLIOGRAFIE
1. Călin, O., Ristea, M., Bazele contabilităţii, Ed. Genicod, Bucureşti, 2002
2 Cârstea , G., Pârvu, F., Economia şi gestiunea întreprinderii, Editura Economică,
Bucureşti, 1999
3 Feleagă, N., Ionaşcu, I., Tratat de contabilitate financiară vol. 1 şi 2, Ed. Economică,
Bucureşti, 1999
4 Gavrilă, T., Lefter, V., Managementul firmei, Ed. Economică, Bucureşti, 2002
5 Nicolescu,O., Verboncu, I., Management, Ed. Economică, Bucureşti, 2001
6 Ristea, M., Dumitru, C., Contabilitatea financiară, Ed. Mărgăritar, Bucureşti, 2003
7 *** Reglementări contabile pentru agenţii economici, Ed. Economică, Bucureşti, 2001
8 *** Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabilitate, Ed. Economică,
Bucureşti, 2001
9 *** Ordinul M.F.P. nr.306/26.02.2002 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate,
armonizate cu directivele europene, M.O.nr.279/25.04.2002
10 Banu, C., şi colectiv Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară, Editura Tehnică,
Bucureşti, 2000
11 Costin, G.M., Segal, R., Alimente pentru nutriţie specială, Editura Academica, Bucureşti,
2001
12 Dan, V., Microbiologia alimentelor, Editura Alma, Galaţi, 2001
13 Florea, C., ş.a., Bucătăria internaţională, Editura Ceres, Bucureşti, 1998
14 Gal, A.M., Teodorescu, G.F., Dicţionar gastronomic, Editura Petcom, Sibiu, 2000
15 Lungu, C., Nutriţie umană şi toxicologia produselor alimentare, Editura
EvriKa, Brăila, 1999
16 Negrea, I., Bucşa F., Bucătăria românească, Editura Nera, Bucureşti, 1997
17 Nicolescu, R., Tehnologia restaurantelor, Editura Inter-Rebs, Bucureşti, 1998
18 Olaru, M., ş.a., Studiul calităţii produselor şi serviciilor, Editura Economică
Preuniversitaria, Bucureşti, 2000
19 Stavrositu, S. Ghid profesional în alimentaţia publică, Editura Tehnică, Bucureşti,
1998
20 Stavrositu, S. Tehnica servirii consumatorilor, E.D.P. R.A., Bucureşti, 2003
21 *** Reţetare tip de preparate culinare şi de produse de cofetărie-patiserie, O.M.T. nr.61/1999.
22. Revista”ANAT Media", Revista Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania,
Editor: SC.Retalcard SRL
23 Revista”Insight Tarom",Editor: Isabela Hurezan, [email protected] | www.tarom.ro
24 Revista”Litoral", Editor: Trustul de presa”Cuget liber", e-mail: litoral@cugetliber. ro |
5
clasa a X a Turism
25 Revista”Vacante&calatorii", Editor: S.C.GRUP MANAGEMENT SRL, Administratia
26 Revista”Romania Pitoreasca", Editor:S.C."Romania Pitoreasca"Adresa:Str.Lt.Ionescu Baican
nr.36, sector2, Bucuresti., e-mail:[email protected]
26 Revista"Turism Club", Editor:Enigma Production,| e-mail: [email protected] |
27 Revista”Muntii Carpati", Editor: Concept.Ltd.in colab.cu Asociatia Cabanierilor din Romania
şi Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania
28 Revista”Bucharest in your pocket", Editor: IYP Romania SRL., e-mail:
29 Revista”What,Where,When", Editor Crystal Publishing Group SRL., e-mail:
30 Revista”Romania Turistica", Editor: S.C.Informatia”ROMANIA DE AZI"S.R.L
31 Revista”Romania Turistica", Editor: S.C.Informatia”ROMANIA DE AZI"S.R.L
32 Revista”Hotel Restaurant Bar”, Editor: S.C.Crier Media Group S.R.L, Bucuresti
33 Cristian Valentin Hapenciuc Cercetarea statistica in turism, Editura Didactica şi
Pedagogică, 2003
34 Alexandru Nedelea Piata turistică, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003
35 Alexandru Nedelea Politici de marketing în turism, Editura Economicî, Bucuresti, 2003
36 Puiu Nistoreanu Ecoturism şi turism rural, Editura ASE, Bucuresti,mai 2003
Attila G.Pilbath Ghid ecoturistic (Ariile naturale protejate din microregiunea
Ciomat-Balvanyos), Blueprint International srl. Bucuresti, 2003
37 Puiu Nistoreanu Management in turism, Editura ASE, Bucuresti , 2002
38 Puiu Nistoreanu Managementul prestatiei turistice, Editura Cargo, Turnu Severin,
2002
39 S. Baker, P. Bradley, J. Huyton Principile operatiunilor de la receptia hotelului Editura All
Beck, 2002
40 Gabriela Tigu Turismul montan, Editura ”Uranus” 2002
41 Nicolae Lupu şi colectiv Lexicon de termeni turistici, Editura”Oscar Print” 2002
42 *** Ghidul turistic al Romaniei Editat de Publirom Advertising
43 Ion Stanescu Potential turistic românesc, Eldorado al viitorului, Editura ”Paco”
2002
44 Constantin Luca Manualul ghidului de turism, Editura Gemma Print - iulie 2002
45 Nicolae Lupu Hotelul – economie şi management, Editura All – iunie 2002
46 N. Neacsu, A. Cernescu Economia turismului - studii de caz -reglementari”, 2002
6
clasa a X a Turism
47 Tiberiu Foris şi colectiv Manual de formare manageriala in turism”, Consulting Group -
Editura"Psihomedia”, 2002
48 Gabriela Stanciulescu Managementul operaţiunilor de turism”––, Editura All Beck, 2002
49 Gabriela Stanciulescu Managementul agentiei de turism”–– mai 2001. Editura ASE.
50 Petre Baron Economia turismului”– Editura Expert, Bucuresti.
51 *** România - Schituri. Manastiri. Biserici”- Editia a II a, Editura :”Royal Company”, 2001
52 M. Candea, F. Bran Spatiul geografic românesc - organizare, amenajare, dezvoltare",
Editura Economica, 2001
53 Rodica Minciu Economia Turismului, Editura Uranus, Iunie 2000
54 Vasile Glavan Turismul în Romania”- Editura Economica – 2000
55 G. Stanciulescu şi colectiv Managementul turismului durabil în ţările riverane Marii Negre,
Editura All Beck, 2000
56 Vasile Glavan Resurse turistice pe Terra”, Editura Economica, 2000
57 Florina Bran Ecoturism, Editura Economica, Bucuresti – 2000
58 T. Gherasim, D. Gherasim Marketing turistic–, Editura Economica, - Octombrie 1999
59 Gabriela Stanciulescu Tehnica operatiunilor de turism”, Editura All Beck, Bucuresti.
60 Aurelia - Felicia Stancioiu Dictionar de terminologie turistică, Editura Economica, Mai 1999
61 Constantin Draica Ghid practic de turism international şi intern, Editura All Beck .
62 Puiu Nistoreanu Turism rural. O afacere mica cu perspective mari, Editura
Didactica şi Pedagogica Bucuresti
63 *** Ghidul Restaurantelor", Editura”Adriana”
64 G. Stanciulescu, N. Lupu Dictionar poliglot explicativ de termeni utilizaţi în turism, Editura
All ,1998
65 Florina Bran Turismul rural – Model European”, Editura Economica.- 1998
66 Radu Nicolescu Serviciile în turism şi alimentatie publica, Editura Sport-Turism,
Bucuresti, 1998.
67 *** Ghidul turistic al Romaniei, Editura Publirom, 1997- 1998.
68 Negrutiu Magdalena Contabilitatea financiara şi de gestiune interna a cheltuielilor,
veniturilor şi rezultatelor în comert şi turism, Editura Didactica şi
Pedagogica, Bucuresti ,1997.
69 *** Legea Protecţiei Muncii 19/ 1996
70 *** Norma metodologică din 2 septembrie 1998 de avizare şi autorizare privind prevenirea şi
stingerea incendiilor
71 *** Norma generală din 22 iulie 1998 de prevenire şi stingere a incendiilor
72 *** Norme de protecţia muncii specifice activităţii din domeniul serviciilor
7
clasa a X a Turism
73 *** Ordin 510/06.28.2002
74 *** Legea 37/16.01.2002 privind protecţia consumatorilor
75 *** Og 103/2000 pentru modificarea legii 98/94 privind stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică
76 *** Hg 168/ 97 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viaţa,
sănătatea şi securitatea muncii
77 *** Legea contabilităţii 82/1991
www.guv.ro
www.edu.ro
www.anpc.ro
www.mturism.ro
www.mtromania.ro
www.vacantesicalatorii.ro
www.turism.home.ro
www.turismclub.hades.ro
www.inyourpocket.com
www.bucurestiwww.ro
www.romaniaturistica.ro
www.cugetliber.ro/litoral.html
8