LIANA TUEEARU
O lume intreaqE din fErfimeIRONIfI DE DANS I97Z - ZOl?
volumul I
Editia a ll-a
Cuvdnt inainte deMARINA CONSTANTINESCU
in loc de prefa{dVIVIA SANDULESCU
inserdri in textMARINA CONSTANTINESCU
COSTIN rucHIr-A
CentrulNalionalal Dansului
EIXoI[Bucureqti, 2015
Cuprins
Cuvant inainte:Miracol de Marina Constantinescu 1
in loc de prefald de Vivia Sdndulescu 2
Critica formelor in mi$care. lnterviu cu LianaTugearu de Vivia Sdndulescu 3
Un balet modern 7
Cu Floria Capsali 10
PremierS la Operi 12
Spectacole coregrafice 15
Ultima crealie a lui Maurice B6jart 16
Grupul de dans contemporan 19
,,Vdpaia" 22
Perspective 24
Dar dansul? 25
,,Carmen", piesa de rezistenli a serii 27
Alvin Ailey 9i bucuria dansului 30
lnterferenle muzicale si coregrafice 32
,,Chemarea" - poem coregrafic g4
Dialogul muzrcli cu dansul 35
Premiere la Opera RomAni 37Balerina italian5 Liliana Cosi 38
Studio de balet 1975 39
Baletul ,,Rambert" 41
Baletul Operei Comice din Berlin 42
Miniaturi lirrce 9i coregrafice 44
,,Spartacus" 45
,,Cocogatul de la Notre-Dame" 46
lniliative originale la Teatrul de Opereti 48
Oaspeli 49
,,Floarea de piatrS" 5lStudio de balet 1976 Sz
Mozaic coregrafic la Opera RomenS 52
Poezie 9i dans 54
File de istorie 55
Festivalul european al prieteniei 56
Teatrul american de balet 57
Polimetronomul 9i dansul 59
Noi crealii coregrafice 62
Coregrafii originale la opereti si operl 63
Baletul ,,Othello" 66
,,Murray Louis Dance Company" 6lAnna Sokolow gi baletul Operei Romane 68
Oaspeli suedezi 69
Baletul Teatrului Academic din Leningrad 70
Portret coregrafic - Alexa Mezincescu 72
Stagiunea de balet la Operi 74
Poezie, muzici 9i dans 75
Maurice B6jart si ,,Baletul Secolului XX" 80
Euritmia ca formi dansante de spectacol 83
Primivara dansului 85
Alvin Ailey ne-a diruit o bucurie curati 88
Oaspeli sovietici 5i japonezi 89
Dansul gi tematica politic; 9lMiniaturi muzical-coregrafice 9]Dansul - semnele unei revitalizdri 93
Debussy si Ravel ln papi de dans 94
Neumeier, un mare coregraf contemporan 97
$coala de coregrafie din Bucuregti 98
O poveste dansat; I 04
Stagiunea coregrafici jos
,,Precauliuni inutile" la Opera Romdnd i07Balerinii de maine 108
O floare pentru Mercutio l l0Baletul flamand 1 10
Panoramic de balet contemporan I I jDoud universuri coregrafice I 13
Festivalul,,George Enescu" 114
Secvenle coregrafice l'lsSeari de balet Stravinski 117
Floria Capsali I ]8Baletul romanesc la ora adevdrului 12o
Dansul modern in perspectiv; istoricS 121
,,Panoramicul de balet" 129
Balet modern la Timipoara 125
Itinerar coregrafic bucure;tean 127
O lune intreagd din frr4nel 443
Panoramic de balet romAnesc contemporan
Pavlova, Gardeev 9i baletul Operei Rom6ne
Dansul spaniol - bimilenar
Federico Garcia Lorca gi dansul
Dansul de la o generalie la alta
,,Anna Karenina" ti Baletul polonez Gdansk
Pagini coregrafice din ,,Orfeu"
De la gimnasticd la dans ritmic
,,Panoramic de balet contemporan"
Baletul berlinez din nou la BucureFti
Cdtre o gcoal; nalionalS de balet*
Vasile Marcu
lnterbalett - Budapesta 1985
Debut coregrafic la Opera Rom6ni
Seard de balet modern la Operi
Studioul ,,Artele plastice ;i dansul"
Sculptura care danseazi
Balet contemporan romanesc
Conexiuni
,,Peer Gynt" - la Opera Romdni
Sub semnul firescului
in lumea Fralilor Grimm
Laurealii de la Varna ai baletului chinez
Panoramic de balet contemporan
Secvenle coregrafice pentru un portret
Capodopere simfonice. Viziuni coregrafice
C54i despre balet
Gale de balet la Constanla
Itinerar coregrafic american
Baletul de stat din Ankara
Baletul sub semnul ,,Tetro"
Pantomima, arta de dincolo de cuvant
Terpsihora in tradilia scolii franceze
,,Dansatorul magic"
Dragostea pentru dans
,,Visul unei nopti de vare" la Opera Romdnd
Balet
Compania ,,Balletto classico" la Bucuregti
,,Bun venit in Paradis!"
Euritmie: cuvant sau cantec vizualizat
Sexualitatea ca teme, de Ia dansul sacru
la dansul profan
444 I Liana Tugearu
Prezenli japoneze 212
,,Posibile proiectrii" 213
Montpellier, Danse'9'l 215
La Festivalul,,George Enescu" 217
Franla - Rom6nia, itinerar coregrafic 220
Coregraful 9i interpretul 223
Centrul coregrafic national din Caen 225
Centrul Coregrafic Nalional din Le Havre 226
Premiere bucuregtene 2?7
Itinerar coregrafic Franla-Rom6nia 0V) 23o
Dansul butoh sau istoria timpului interior 231
,,La danse en voyage" la Bucuregti 9i Cluj 234
,,SSritura ingerului" 235
Arc peste timp: 1942-1990 236
Vintil5 Horia 237
laqi - Festival internalional de crealiecoregraficd
O metropolS a dansului
,,La danse en voyage" - punct final
Opera shakespearianl - izvor de inspiraliepentru balet*
,,imblAnzirea scorpiei" in Ausiria 9i Germania
Complicitatea muzicii cu dansul
129
l3l133'136
138
140-t
41
142
143'146
147'150
151
r55
157
158'I61
162
164
166't68
'r 69
171
172
176'178
180
183
185
189'190
193
195
197't98
201
204
205
?07
208
210
238
241
244
244
247
in ,,Marele joc" 250
Moment de criz5 si perspective 252
,,lnstance" 255
Festivalul internalional de crea!ie coregraficd 256
O alt5 forme de spectacol teatral 259
Visul descompus 260
lnterviu cu maestrul Oleg Danovski 262
Compania ,,Contemp" la T.E.S. 263
Privire criticd asupra baletului 266
Gelu Barbu la 45 de ani de la debut 269
Miracolul bra;ovean continuS 273
Concursul Nalional de Balet - Constanla '94
ti dansul astizi 274
Sear5 Stravinski 277
Un spectacol coregrafic beckettian 280
Seismograf al epocii 281
O lebidi ti-a luat zborul 282
,,Baiadera" sau la umbra kitsch-ului i'n floarc 284
Visul unei zile de vari 286
0 generalie de coreautori 0, llJ 2a7
Florin Fieroiu si grupul ,,Marginalii"
Marea sfidare sau comunismulmade in America
Concurs nalional de balet Constanla '95
S.O.S. Liceul de Coregrafie Bucuretti*
Dansul in Festivalul ,,George Enescu" (1, lllSala de aSteptare
,,Dansul - o mare iubire!"
,,Atelier 1.2,3.4"
,,Preludii" gi ,,Carmina Burana"
O noud companie de dans contemporan
Recital inchinat,,tuturor celor ce iubescdansul"
Concurs Nalional de Balet. Constanta '96
Oleg Danovski
,,CelStorul nemigcat"
Simbioza teatru-dans
Reintdlnirea cu Karine Saporta 366
Dansul contemporan [n plini ofensivi 367
,,Station clock" - a treia premier;a Companiei ,,Marginalii" 369
Confluente 370
inaripat 372
Eveniment artistic 373
O floare rari in peisajul culturii coregraficescrise 375
Din nou in lumina rampei 377
,,Omul care tace" 379
C5l;torie prin tar; 381
,,DaDaDans" 382
Dansul nedespirlit de templu 384
Viziuni moderne, substrat folcloric 385
incheierea primei stagiuni de danscontemporan 386
Baletul in actualitate... de 350 de ani 387
Dansul clasic japonez 395
lnvizibilul vizibil 397
,,Puneli-v5 ceasul detteptitor,cdtre miezul noptii 398
Baletul 9i dansul contemporan din Romania 402
$coala,,Palucca" 414
Culoare spanioli si o prim-balerini absolut; 415
Avangarda secolului XXI 418
Un gen la modi 420
,,Ro5u gi Negru" 421
Cei mai tineri coregrafi au ceva de spus 424
O fericiti simbiozS artisticd 429
Liceul de Coregrafie ,,Floria Capsali"in context international 431
La inceput a fost ritmul 432
Avanpremieri la BucurESTi-VEST 2001 433
Frurnuselea dansului 435
,,Fenomenul" B6jart 436
Creatia coregrafic;, astdzi 439
Cuprins 443
lndice de nume 446
292
294
296
298
300
303
304
305
307
309
310
313
315
316
3',18
Experimentalismul in coregrafia romAneascia anilor'60-'90 320
Rizvan Mazilu - regizor sau coregraf? 322
Experimente coregrafice 323
Sarah Bild 9i compania ,,Contemp" 326'1996 - doui premii internalionale 327
Tinerii coregrafi 328lnterviu cu Gigi Ciciuleanu 330
Fird Oleg Danovski ta totuti impreuni cu el 335
Centrul lnter/National pentru DansContemporan 337
,,Daphnis 9i Chloe" 339
Dansul contemporan maghiar 34'l
Starea baletului si dansului contemporan 343
Lumea dansului 343
,,$i daci pdm6ntul pe care-l caulinu exisH inc5
Conexiuni italo-romAne
Festivalul dansului britanic
Carnaval venelian 1998
Alarmel Valli 9i codificarea migcirii
Memoria corpului secret
Un experiment impresionant
in loc de cronicl
,,Frumoasa din Pldurea Adormiti"
Karine Ponties gi dansul contemporanbelgian
345
348
350
352
355
356
358
36t
363
364
O lume intreagd din fdrAmel 445
Critica formelor in miqcare
- Cum ai ajuns sd faci criticd de balet?
- Am ajuns la criticd dupS ce n-am mai putut dansa. imi incepusem cariera casolist5 pe scena Teatrului Liric din Constanla, dar a trebuit sE renun! la dansulpropriu-zis din motive medicale, aga c5 am intrat la facultate, indrept6ndu-mbspre artele plastice. Ulterior; am revenit Ia prima iubire, de data asta nu subaspectul interpretdrii, ci al observirii critice ti istorice...- ...Din punctul de vedere al unui proaspet critic de artd.
- Da. Cunogtinlele cipitate in decursul studierii istoriei artei mi-au fost fErEindoialS de folos, pentru cE o culturS generalS c5t mai largS este necesarS oricuidorette sE aprofundeze un anume domeniu al artei.- Ce este mai aproape de critica de balet: un om de formaSie muzicala sau plasticd?
- Depi poate pErea surprinz5tori eu consider ci unul de formalie plasticS, pentruci are noliuni despre volum, forme, despre forma in mi5care, fie cE e vorba despresculptur5 sau de ,.ritmul" unei compozilii picturale. Mai putin cel cu o formaliemuzicalS, de;i dansul se desf55oar5 de cele mai multe ori pe muzici. Muzica e oart5 fdrE imagine concret5, ea poate doar sI sugereze imagini mentale. pe c6ndcei care vin dinspre artele plastice vbd aceast5 imagine vie desfS;ur6ndu-se inspaliu. Am avut foarte plScuta surprizS, discut6nd cu colegii mei, critici ;i istoricide art5, despre unele spectacole de balet, si constat cd acegtia fac aprecieri multmai pertinente decAt alte categorii de spectatori, pSstr6nd totodat5 o mare jen5in a se pronunla public, din decentS, fiindc5 nu se socotesc destul de competenlica s5-;i expunS p5rerile in paginile unui zia1 de exemplu.
- Ce valideazd aprecierea criticd - in cazul baletului, in spetd: sunt suficiente bunul-sim{ Si
bunul-gust?
- Bun-sim! pi bun-gust ne trebuie in tot ce facem in via!5, dar dincolo de astamd intorc la o vorb5 spusS de Octavian Paler in Polemici cordiale gi care sunS
cam ata: oricine se poate pronunla despre orice subiect, cu dou5 condilii: s5 fiein cuno;tin!5 de cauzE ;i si fie bine intenlionat. Dacd ne oprim asupra primeicondilii, cel mai bine ar fi, in cazul artei dansului, sd o fi practicat tu insufi.Nicolae Frunzetti spunea, de altfel, cd cei mai buni critici plastici sunt plasticieniiratafi, inleleg6nd prin asta cA e preferabil sE pornegti dinlSuntrul meseriei.A fi f5cut dans in viala ta, c6t mai serios cu putinf6, este dupd mine o condi-
!ie importantS. Dar nu;i suficient5. Existd pi buni profesionigti ai dansului careau un c6mp de inlelegere limitat gi resping genurile de dans pe care ei inpi;i nule practicS. O a doua condilie arfi s5-|i lSrgegtl spectrul cStretoate genurile arteipe care vrei s-o analizezi, apoi sd vezi c6t mai mult. La asta se adaug5 necesitateade a avea un spirit critic, inn5scut, dar gi cultivat, capacitate de analizS pi desintezi pi, dupS cum spuneam adineauri, o culturS generalS, care sE te ajutesE plasezi in contextul unei epoci un curent, un gen sau un artist.
0 lume intreagd diD fdrAnel 3
- LJn critic muzical, plastic sau de teatru se formeazd. Cum ar trebui sd se formeze un critic
de balet, la noi, azi?
-PAn5 la ora actuali eis-au format singuri, darcred cE am ajuns la un momentcand
lucrul Ssta s-ar putea face organizat. Din 1990 a luat filn15 in cadrul Academiei
de Teatru 5i Film secfia de coregrafie, care formeaz5 coregrafi gi pedagogi. Aici ar
trebui sE aparE ti specializarea ,,critice de dans". Exist5 dansatori care urmeazd
aceastS seclie 5i care de pe acum incearci si se formeze in aceasti direclie, chiar
dacb in nomenclatorul facult5!ii nu existS inci specializarea respectivS'
- Prin comparalie cu activitatea muzicald romdneascd, activitatea coregraficd apare mult
mai restensd. Existd suficientd materie de criticat?
- ExistS, depi nu se poate compara ca amploare cu domeniul muzicii. Companiilede balet sunt cu mult mai puline decet teatrele muzicale, filarmonicile,
orchestrele simfonice, formaliile camerale etc. Cu toate acestea, peisajul core-
grafic actual romAnesc este destul de bogat 9i de variat. Numai ci aceasta
arti continuE s5 funclioneze in semiclandestinitate, in sensul cd majoritateacoregrafilor iti desfS5oar5 activitatea intr-un context vitreg. Nu existS un teatrude dans contemporanl, deci ei nu au sdli de repetilie 5i o salS de spectacol a lo4
ci trebuie sE apeleze la bun5voinla altor teatre, care s5-i g5zduiasc5 o vreme,
sE i5i gsseasc5 loc in pulinele sili de dans de la ATF, unde unii dintre ei sunt
studenli sau profesori, sau s; recurgd in extremis la bunSvoinla unor institu-
!ii de genul centrelor culturale, cum au gdsit ,,Marginalii" pe lAng5 Ambasada
Ungariei. in consecin!5, 9i spectacolele lor sunt rare, puline 9i urm5rite doar de
un numir restr6ns de oameni. efectiv interesali de dans. Marele public vine cu
interes la spectacolele strdine de acelapi gen, dar aproape deloc la manifest5rile
tinerilor nogtri coregrafi, plini de imaginalie 5i originalitate...
- in momentul actual, dansul contempotan romAnesc este de valoare europeand?
- DacE ap avea dubii in aceast5 privin!5 mi le-ar spulbera faptul cE unele dintre
trupele noastre sunt acceptate pe scene europene 5i chiar mai bine cunoscute in
alte p5(i dec5t acasi. M5 refer din nou la ,,Marginalii", care au dat spectacole
in Statele Unite pi in Fran!a, care au colaborSri continue cu teatre 5i coregrafi
francezi... De asemenea, trupa ,,Contemp" s-a reintors recent dintr-un turneu
in SUA.
- De la o vreme, se intimpld tot mai mult gi la noi ca dansatori de formatie clasicd se adopte
gi stilul contemporan.
- E un lucru care in Occident se practic5 in mod obignuit. PAnd acum poate c5
noi am fost mai inchistafi, fiindcd prestigiul dansului clasic era predominant;
dar s-a produs o mare deschidere datorit5 numeroaselor trupe strEine (in
special franceze) care ne-au vizitat lara in ultimii ani ;i stagiilor linute de c5tre
coregrafi pi pedagogi francezi. Cel mai bun exemplu (dar nu singurul) ar fi Corina
Dumitrescu, care e prim-balerinE (deci a urcat p6n5-n v6rful scdrii ,,academice")gi in acelapi timp a fost una dintre cele mai bune cursante la toate stagiile, motiv
4 I Liana Tugearu
pentru care Dominique Bagouet a gi selectat-o. impreund cu Florin Fieroiu,pentru a-i ilustra o coregrafie la finele pederii sale la Bucuregti. La Oper5, CorinaDumitrescu danseazd Odette-Odile din Lacul lebedelor, dar in cadrul companiei,,Orion" a lucrat cu loan Tugearu, Raluca lanegic, Miriam Riducanu, deci poateface oricSnd fafi unei coregrafii clasice sau uneia contemporane, la acelagi nivel.Ceea ce e foarte important.- AS mai adduga eu c1teva nume: Doina Acsinte, Monica Petricd, Romulus Neagu.
- intr-adevdr. Monica Petrici sau Romulus Neagu, ins5, in marele ansamblu alOperei Nalionale, pot trece neobservali. in schimb, in clipa cSnd li se incredin-leaz5 un rol modern, strdlucesc am6ndoi. Apa a fost cazul cu Monica petrici inTunelul coregrafei Mihaela Santo sau, mai recent, cu Romulus Neagu in BarococoParty al lui Sergiu Anghel. in plus, Romulus Neagu e ;i un talentat coregraf, dup5cum am putut constata la Concursul de balet de la Constanla, din vara trecut5,unde s-a prezentat cu o lucrare proprie de foarte buni calitate. Am auzit c5 gi lala;i, in toamnS, s-a prezentat cu o coregrafie de valoare.- Po{i sd recomanzi Si al{i coregrafi din tiindra genera{ie?
- Sigur c5 da. ME gAndesc la cel care a fost surpriza Festivalului de crealiecoregrafic5 de la la5i, de acum trei ani; un t6n5r care pe atunci nu avea inc5dou5zeci de ani gi care, degi din team5 ;i din modestie se prezentase hors-concours, a primit premiul special al juriului: Rdzvan Mazilu. A mai primit apoipremii acordate de Fundalia ,,Mihail Jora" ;i UICCM, a montat la Teatrul NalionalDama cu cameliicu Maia Morgenstern;i in clipa de fal6 ipi pregiteSte lucrarea dediplomS cu o serie de studenli de la ATF,.
- in continuare am sd-mi permit $i o intrebare mai personald: care ar fi rela{ia, in famitie,
dintre un critic 6i un creator, intre tine $i so[ul tdu, coregraful loan Tugearu? Poate fi ea
consideratd oarecum analogd celei dintre creier qi inimd?
-intr-un fel, da. AmSndoi lubind dansul dintotdeauna, atunci cAnd el se afld inperioada de ,,gestalie" a unei lucr5ri discutSm foarte mult pe marginea ei, ceeace e f6ri indoialS benefic. Apoi, eu mai reapar doar in faza cAnd lucrarea e dejaconturatd in sala de balet gi atunci avem din nou disculii, pro 5i contra. ParteaneplScutd e c6, de;i uneori simt nevoia s5 spun sau s5 scriu despre aceste pieselucruri pe care poate allii nu le-au observat, nu pot s-o fac, fiindci sunt solia lui!
ViViA SANDULESCU(Spectacolul muzicii. Azi - 14 februarie 1 996)
I Ulterior, in anul 2004, s-a creat Centrul Nalional al Dansului BucureSti, destinat formelor de dans contemporan.Din pdcate, din 201 l, datoritd refacerii Teatrului National unde funcliona, Centrul i$i desfe$oard activitatea, din nou,
in diverse spaSii, aSteptdnd o solu;ionare corcspunzAtoare statutului seu.
2 Creala ulterioard a lui Rdzvan Mazlu s-a dovedit, pe de-a intregul, la nivelul promisiunii initiale, a$a cumdovedesc si cronicile din acest volum.
Un balet modern
Aceste cAteva cuvinte schimbate de Alexandru Schneider, coregraful tinerei formaliide dans ,,Temesiensis Chore-Studio, Balet Contemporan", cuprind esenfa valorii acesteitrupe, a cErei evolulie, in seara zilei de 29 iunie, pe prima scenE a !5rii, a constituit un
eveniment in lumea dansului din !ara noastrd.
Dansul-divertisment, dansul-performan|5 tehnic5, dansul-joc agreabil de linii frumoaseeste abandonat in acest spectacol in favoarea unei plastici coregrafice, ce se vrea
transmitetoare de gAnduri ;i sentimente.
Din acest punct de vedere. cea mai bine realizati bucati ni se pare )magiu lui BrAncuSi,
pe muzic5 de Tiberiu Olah gi Aurel Stroe, in coregrafia, regia pi scenografia lui AlexandruSchneider. Baletul nu se vrea o transcriere coregraficd a operei brAncu;iene, ci o retr5ire a
ei, o retriire uneori a sensurilor ce au generat-o (cain Masa tdcerii) 1i acest lucru e primulpentru care il felicitim pe coregraf. Plastica e indelung gAnditS, pentru a se plia intenlii-lor. Remarcabile ni s-au pdrut momentele (in Coloana fdrd sf,4rqr, de exemplu) cAnd migcdrile
trepidante ale dansatorilor, ale intregului lor corp, sfArpesc brusc intr-o poz5 romboidali,ca o materie ce se zbate pentru a lua form5, pentru a lua forma g6ndului creator. ldeea
de reluare in mai multe variante a unei idei plastice - idee proprie operei lui Brdncugi -apare;i in coregrafie gi di autorului ei ocazia sd creeze mai multe variante coregraficeale simbolurilor cuprinse in Poarta sdrutului, Masa tdcerii, Cotoana fdrd sfrir.prr in aceastd dinurmd parte a lucrSrii, succesiunea de poze statice, repetate la nesfArpit de trupurile dan-satorilor; sau succesiunea de mi;ciri identice ale acestora, sugereazi - similar cu operacare l-a inspirat pe coregraf - ideea de infinit. Niciodati parci nu ne-am dat seama cAt de
frumos este corpul omenesc, c6t de expresivS este simpla lui siluetS, ca in succesiunea de
dansatori a;ezali pe diagonala scenei, in pozilie verticali gi cu bralele pe 16ngd corp, darcu coatele u;or rotunjite, indepbrtate in afar5, ca nilte toarte de ulcioare.
Linia dreapti primeazi nu numai in aceastd bucat5 coregraficd, ci in tot spectacolul;
nu e o vini ce i-o aducem coregrafului, ci o incercare de definire a personalitdtii sale
creatoare 5i - ni se pare - corespondentul naturii sale prin excelen|5 ralionale. Pozele
pi mi;cdrile cele mai indr5znele, care in altS interpretare ar putea pirea tocante sau
senzuale. au aici o puritate de expresie care se datoreaz6 felului in care sunt executate
de dansatori, dar care credem ci poartS in primul r6nd coloratura in care au fostconcepute de coregraf. Adesea apare in coregrafie tendinla de a desena in spaliu amplecompozilii arhitecturale din corpurile a doi sau trei dansatori. Un alt procedeu frecventfolosit in coregrafie (Chore Patetica, lnterferenSe abstracte) este acela ca protagonistul si fieinsolit de un grup de dansatori care reprezinti cohorta de gAnduri gi sentimente ce-i
insolescin evolulia sa coregraficS. Procedeul nu este nou, dar prin consecvenfa gi mbiestria
A tune intreagd din fdftnel 7
Omagiu lui Brencu$i - Masa tdcerii.Coregrafia: Alexandru Schneider. Muzica'. Arcade de Aurel Stroe.Opera din Timiqoara, Chore-Studioul de Balet Contemporan, 1969.
Omagiu lui Brencu$i - Poarta sdrutului.Coregrafia: Alexandru Schneider. Muzica: Tiberiu Olah.Opera din Timi$oara, Chore-Studioul de Balet Contemporan, '1969
I Liana Tugearu
folosirii lui il definepte de asemenea pe coregraf. Uneori, totupi, evolulia dansantd
apare seacd din cauza lipsei pagilor de legiturE. Regretdm, de asemenea, intercalareaunei varialii clasice ad litteram in Mantila Neagrd (Bizet-Scedrin) in rolul toreadorului.Vocabularul clasic poate fi preluat, ca un bun c6ptigat de predecesori, dar nu firl a fiprelucrat. Din fericire, aceast5 inconsecvenlS e izolat6, intregul spectacol dovedind o
remarcabilS unitate de stil cu nuanlele cerute, desigur; de fiecare partiturd coregraficd
5i muzica16.
UnitS!ii de stil a coregrafiei i se adaug5 perfectul acord intre aceasta ti scenografia
semnati de Zoltan Molnar sau Dumitru Popescu. E depSSitd dilema, adesea discutat5,
a priorit5lii plasticii coregrafice, sau a celei scenografice - care nu de pufine ori o
inibugS pe prima. Sintetic, metaforic, cele doud arte contribuie la sugerarea ideii, fdrS
a se concura una pe cealaltS. Costumul, redus la un maillot - collant, se cunoa;te a ficrealia unui coregraf (acelagi Al. Schneider), care a eliberat corpul de orice accesoriu
inutil, lSsAndu-l sE se deseneze liber ti clar; in spaliul scenic, ajutat doar de culoare, ce
are - ca 5i decorul - o funclie metaforicS.
Natura disculiei noastre ne-a obligat sE vorbim mai mult de coregrafie, dar nu putem
uita cd ea este servitd de o interpretare de valoare, datoratd at6t soligtilor AuroraParaschiv Mariana Comes, Silvia Humiild-Regep, Dorina Fleperiu, Francisc Valkay, Ioan
GArbd, Claudiu Lupu, cat ;i corpului de ansamblu, reugita spectacolului, in aceast5
privin|5, datordndu-se in egalS mdsurd talentului, disciplinei, dar poate cu precddere
autenticei pasiuni pentru arta pe care o fac a tuturor dansatorilor.lniliativa direcliei Operei Rom6ne din Bucurepti de a invita trupe din |ard, iniliativi
inaugurati de spectacolul dat de Chore-Studio Timipoara, s-a dovedit fructuoasS.
Liana qi loan TUGEARU (Rom4nia literare nr.29, l3 iulie 1972 - primul articol publicat)
O lume intreag1 din fdrAnel 9