Download - ostatecul de Radu Stanca

8/2/2019 ostatecul de Radu Stanca

http://slidepdf.com/reader/full/ostatecul-de-radu-stanca 1/32

ACTUL I

Tabara Regelui Buer. Corturi ostasesti intinse de-a

lungul scenei. in fund, 0 intaritura ..

Scena 1

Hiram, Tigrolies, dupd ce au ceroetat de pe intiiritura

earea, 58 intorc ;;i coboard spre corturi,

HIRAM (privind in jur): Ce tacere adinca.,; Nimeni nu semisca prin tabara ... Nici 0 soapta nu razbate din COT-

turi...TIGROLTES: Toti asteapta infrigurati intoarcerea soliei din

tabara vra jmasa,HIRAM (nelini$tit): Numai de s-ar intoarce odata.TIGROLTES: Numai de s-ar intoarce eu vesti bune.HIRAM: Ai vreo nadejde ?

TIGROLTES: Fiecare nutrim cite una.HIRAM: Tu, pe care?TIGROLTES: C a de aceasta solie atirna sfirsitul razboiului.

Fie prin parasirea luptei, fie prin intetirea e1.HIRAM: Nu-nte1eg!TIGROLTES (ariitind spre fund, dincolo de intiiriturii): Daca

blestematii aceia nu vor primi schirnbul, tot ce ne mairamine de facut e batalia hotaritoare. Daca-l primesc,cu-atit mai bine pentru ei.

HIRAM: Si pentru noi. Cad daca-l primesc, biruinta va fiin chip neindoielnic a noastra. Daca nu, ramine sahota:asca sfirsitul indoielnic al 1uptei de partea cuiva fi ea.

71



TIGROLTES: La fel am socotit si eu cind am spus di nadaj-duiesc in sfirsitul apropiat al razbciului. La fel a socotitsi Buer .cind a ho~arit triI?it~erea so~iei: (ti zare$te peBuer pnntre corturi.} Dar iata-l pe batnn. Se-ndreaptaiucoace.

HIRAM (punindu-$i mina strea$ina la ochi, ca s a vada maibine): Singur, sau numai mi se pare?

TIGROLTES : Singur.HIRAM:

Ciudat. Buer singur e un lucru neobisnuit printrecorturile noastre. Cum de-a iesit prin tabara f a r a Kleo-mede? .

TIGROLTES: Ma-ntreb si eu. Nici umbra nu e mai lipita detrup ca batrinul aeesta de fiul lui. n poarta pretu-tindeni cu el. Si-n tabara si-n razboaie. La joeuriletinerilor, Buer sta pe marginea arenei si soarbe dinochi sprinteneala de cerb ttnar a fiului sau, Cind osteniise iau la-ntrecere eu areul pe tarmul marii, regele eintotdeauna de fata, privind eu nesat eum Kleomedearunca eel dintii si de prima data sageata in inima

tintei.HIRAM: Adevarat. Kleornede i-e drag regelui ca ochii din cap.Macar ca, venind pe lume, I-a lipsit ~j de sotia stinsa-ndurerile facerii, si de nadej dea altor eopii. -

TIGROLTES: CU ee a mihnit intii, Kleomede a bucurat peurma, Venirea lui pe lume i-a adus regelui noroe. Decind iJ-au dat zeii pe copilul acesta, sortii au cazutmereu de partea lui. Cetatile noastre n-au mai cunoseutnici foamea, nici seeeta. Femeile noastre au avut pin-tecul reavan si darnic - iar cimpurile s-au leganatmereu incarcate de roduri.

HIRAM:

Numai cu blestematul de Dropix lucrurile nu ne-aumai mers cum ne asteptam. Numai in razboiul eu elnoroeul s-a lasat cam mult asteptat, Sa se fi destramatharul lui Kleomede? Sa-si fi luat zeii bunavointa dela tinarul print, purtatorde noroe? '

TIGROLTES: De ce spui asta? Kleomede ne poartii si acurn,ca si mai-nainte, acelasi noroe. Au nu noroe se cheamaprada rara ee ne-a cazut deunazi in rniini? Nu norocs-ar putea numi prinderea lui Abatirs?

HIRAM: Clta vreme solia nu s-a inapoiat eu raspunsul, nustiu cum sa 0 numese.

74

1 TlGROLTES (incuraJator): ~ume~t~:o noroe! Numeste-o ~l

tu cum 0 numese toti ostenii l

See n a a 2-a

Aceiasi, Buer.

BUER:

Nu se vede nimie, vinjoase capetenii ? Nu s-a ivit niciun sernn de predare pe-ntariturile dusmane ?

HIRAM: Nici unul, Buer.BUER: Totusi, ar fi vremea sa fluture steagul alb. Totusi,

ar fi ~remea s a se vada eel trimis eu cheia cetatii,

HIRAM: Scormonim zarea de multo N-am zarit insa nimiepin-acum. ~~~ci semnul, ~nic! f~rfota ~nei .pre~ari.Portile cetatii dusmane sint inchise ca 51 mai-nainte,Intiriturile ei stan mute ca miresele di.r~ra nu le placpetitorii.

TIGROLTES: Esti prea grabit, stapine, Ochii iti ard de neastim-

par ea niste flaeari. Narile iti fierb de neliniste ca roi-bilor necalariti ce se framinta sa scape din ehingi.Ai rabdare, Soli a abia a avut vreme s-ajunga in tabaravrajmasa.

EUER: Ba a avut sa se si intoarca, (lndrePtindu-~i privireaspre Hiram.) Ce spui, Hiram, tu, eare esti intotdeaunapus pe indoieli?

HIRAM (cu bdtrineasca in!elepciune): Ce sa spun? Daca ceiee sint asteptati ar fi la fel de iuti de picior precumsint de iuti la dorinta cei ce-i asteapta, soliile ar ajungeintotdeauna inapoi. inainte de-a fi sosit la locul unde

au fost trimise.EUER (cuprins de 0 vadita agitajie, ca in preajma unui mareeveniment): Luni intregi am asteptat, Luni si sapta-mini am avut rabdare. Acum stau ca pe jaratic. N-amastimpar nici cit jderul flamind care pindeste pastra-vul pe sub pietre. Vreau sa pun 0 data capat razboiuluitrindav. Am lincezit destul sub zidurile blestemate.Abia astept sa sftrsesc pinda aceasta taraganata, sapun straji in cetatea cucerita si sa-mi vad de drum.{Pauzd. Apoi, cu fata inflorita de un zimbet.} Darbine ca-mi amintii 1 Ia spuneti-mi, caruia din voi doi

7 1 )



sa-i las in grija tntaritura noului hotar, cind ne vornintoarce acasa? (Pune mina pe umarul lui Hiram.)Tie, Hiram, trestie mladioasa, indoita de toate turtu.nile, dar nedezradacinata de nici una? (Lar acum p ebratul lui Tigroltes.) Tie, Tigroltes, mistret stngeroshaituit in lupte inversunate, dar inca neatins de niciun vinator ? Cum ati hotarit ?

TIGROLTES: Nicicum, 01 rege, Vom hotari la vremea cuvenita,

HIRAM: Dupa ce ne vom vedea in stapinirea cetatii,BUER: Lucru ce nu mai poate sa-ntirzie multoHIRAM (dus p e ginduri): Lucru ce atirna deocamdata de

Dropix.BUER: Ceea ce are Dropix de facut nu e decit un simplu semn

eu capul ca se-nvoieste, Atita tot. Solia e doar limpede.Oamenii mei n-au a-i spune lui Dropix decit douaeuvinte: "Cetatea sau pruncul !" - "Luati cetatea" -e tot ee are Dropix de raspuns. Nu-nteleg atunci deee zabovesc atita trimisii? Cind se vor intoarce, iivoi pune-n lanturi. Drept pedeapsii pentrr,r intirzierea

lor.HIRAM (ca mai sus) : Nu e atit deusor de dat un raspuns,BUER: De data aeeasta nu e vorba de dat un raspuns : ci

raspunsul. Caci numai unul poate fi, si aeela nu ceremulta bataie de eap. (Lui Hiram.) Sau crezi poateea Dropix mai sUi pe ginduri sa se-nvoiaseii?

HIRA.M: Sa nadajduirn cit nu.BUER: Eu sint sigur c a . nu. De buna seama, schimbul nu e

pe placul lui. Parca-l vad eum J~i musca pumnii defurie di lucrurile au luat 0 asemenea intorsatura.Parca-l aud cum blestema zeii eii l-au parasit si, silin-

du-l sa piarda cetatea de hotar, au trecut de parteamea. Dar nu e nimic de faeut. Decit sa-ti fringi inima,mai bine-ti rupi mina. Dropix si-o va rupe, fiindcamina mai are, pe cind inima numai una - si aceeae Abatirs. Si Abatirs e in puterea mea. Stau eu spadaridicata deasupra copilului si nu astept decit raspun~ultatalui ca s-o inlatur. (Rizind.) Sarrnanul Dropix lCit trebuie sa fie de-nveninat! Dupa ce mi s-a-mpot~-vit indaratnic atita vreme, iata ca dintr-o-data e nevoitsa se dea batut. Si nici macar pe calea arrnelor. Cioarecum prin el insusi. prin usurinta fiului sau.

76

OLTES: Sau mai bine zis: prin norocul nostru.TIGR

R. Acelasi lucru. Noroeul unuia nu e dedt cealalta £ata

BVE ., . 1 D ~ vb 1'1a nenorocului cel,:lla t. u~a cum za ava ~o 1or r;u.edecit cealalta fata a grabei ell care Dropix a primitschimbul. Trimisii nostri s-or fi lasat amagiti de cinestie ce bauturi sau gi1cevi ostasesti. Am, asadar, drep-tate sa fiuminios pe ei. Lenevia lor se cuvine pedepsitii.Sa le fie tuturor de-nvatatura, (Ies tali trei.)

See n a a 3-a

Kleomede singur, Intra in scem1- p"intre intdrituri,

trece nelini~tit tntr-o parte, apoi tncealaWi.. Are in

m£na ·0 floase alba, pe care 0 jriimtntti !'nty-una.

KLEOMEDE: Cit oare rna va mai framinta indoiala? Ce ~arpenestatornic mi-a-ncolacit sufletul de nu r n a mai mul-

tumeste nici una, nici alta? Cine sint eu fat a de eel~e-a~ fost? Acela incaleca armasarul eel mai focos sigonea eu hohote de ris intre tinerii taberei - eu r n aferesc de toti si caut ungherul eel mai singuratic. Acelase lua la-ntrecere in nisipul arenei eu ceilalti, nepasatorla toate - eu umblu, invaluit de tristete, dupa umbrasi liniste. Care din doi e Kleomede eel adevarat?(Ridicindu-~i fata.} Vorbeste, fintina netulburata acerului! Arata-mi-l in oglinda ta pe eel cautat ] (In-drepiindu-se spre un 'copac.} Vorbeste, ulm singuratie!Spune-mi in care din doi s a rna reeunosc! In osteanulnevirstnic de pina rnai ieri, sau in strainul intunecatde astazi ? Sint ca un sul nelinistit. Umblu printredoua urzeli si nu rna pot impleti in niei una. (1ncercindsa-$i alunge acesie ginduri.). Dar se va-ntoaree solia,si-atunci poate rna voi Intoarce si eu la eel care eram.Caci daca soli a se-ntoaree, el pleaca, si 0 data eu ple-carea lui se va destrama si nelinistea mea ... (Cuprinsdin nou de indoieli.} Se va destrama P . r . Cine stie? ..Poate ea nelinistile sadite-n mine de prizonierul eel nonvo~ ramrne chiar daca el pleaca l Si-atunci? Ce r n aVOl face atunei? (Hotarit.) Mai bine-ar fi de nu s-ar

7 7



mai intoarce niciodata solia. (Bruse} dindu-~i seamade eeea ee a spus.} Vai, dar asta ar tnsemna ... ar insem-na... plecarea lui pe veci... (Descumpanit, se asazape blocul depiatra.) Adineaori m-am strecurat Itngacortul in care sta si-si asteapta soarta. Mi-am desfacut

cu pumnalul un ochi in pinza cortului si l-am privit.Sedea trist printre pietre. Din cind in cind, isi seutura

capul, si-atunci ii tresarea pe frunte parul ~irliontat.

l~i framinta bratele intr-un zbucium necontenit.' Sim-am vazut deodata pe mine in el. M-am vazut in

locullui, prins eu de ostenii lui Dropix - si m-a cuprins

o ura impotriva tuturor legilor ostasesti, impotrivatuturor acestor orinduiri care pina mai ieri imi erauatit de scumpe. Si m-am vrut prietenul dusmanuluimeu - prietenul acelui prieten pe care de atita vreme-l

doresc. (Se ridiea, prada unui mare zbucium liiuntric.)O! Cita zbatere! Cita framintare ! Trebuie sa-l urasc

pe Abatirs, si iata, rni-e cu neputinta. Eu, care pina

mai ieri rivneam biruinta singeroasa asupra dusmanului,

acum doresc... doresc... vai mie !... nu stiu nici eu cedoresc... Sint incarcat de nelinisti ca un nor de trasne-tele furtunii ce sUi sa se deslantuie ...

See n a a 4wa

Kleomede - Buer, care intra din partea opusa a scenei,

BUER: Aid erai, fiuI meu? ($i inainteaza cu dragoste spre el.)KLEOMEDE ( scufundat in sine ca-nir-un riu tulbwre) :

Aiei.BUER: Pe unde-ai ratacit pin-acum? De cind iubesti singu-

rata tea mai mult dedt tovarasia batrinului tau raz-boinie? '

KLEOMEDE: CU adevarat singur nu esti dedt in tovarasia.unui razboinic.

BUER (ingrijorat) : De citva timp te abati mereu din drumul

umblat. Te strecori mereu printre ceilalti, ca si cind aicauta un loc unde sa nu te tulbure nimeni. IF ferestiprivirile de parc-ai vrea s-ascunzi 0 taina cunoscuta

numai de tine si pe care te temi sa nu0afle si ceilalfi.

78

Esti cupnn~ de 0 neliniste ciudata, Ti-s gindurile dnestie unde sr privirile mereu innegurate.

KLEOMEDE (face. cu m}na. un g!,st vag, ca si cind ar ahtnganiste negun): Paren, tata.

BUER: Nu sint pareri, Aceasta tristete a ta nu e parere.Aceasta umbra de pe fata ta nu e vedenia unui tata

ingrijorat. Ce se I?etrec~ cu ~i~e?

KLEOMEDE (la fel ~ca adtn.eaor~): Nlmle.' A •

BUER: Mi se pare ca nu mal avem aceleasi ginduri, Kleomede.KLEOl\1EDE: De ee spui asta, tata? Le avem. Dar poate ca

le avem in chip felurit.BVER: Nu te-nteleg. Stau si te privesc si nu rna pot durniri.

A creseut Hngel tine 0 alta fiinta. Si fiinta aceasta i~iarunca umbra-i peste tine, incit abia te mai recunosc.

Te cufunzi din ce in ce rnai rnult in snopul acela de-n-tun erie din jurul tau. In curind te voi pierde eu totul

din ochi. in fata mea va ramine nurnai tinarul aeesta

nou, incarcat de umbre si taceri neobisnuite.

KLEOMEDE (ridieit in sfir~it ochii spre tatal situ): Ce vrei sa

spui?BUER: Nu vreau sa spun nimie. Iti privesc doar chipul

innegurat si rna gindese la zburdalnicia ta de pina mai

ieri. ) \Hi uit la camasa asta de fir si rna gindesc ca ptnamai ieri nu dezbracai niei macar in somn platosa dearama. Ma uit la floarea pe care-o rasucesti mereuintre degete si rna gindesc la arcul de care pina. rnaiieri nu te desparteai. In vechiul meu ostean a-ncoltit

o faptura necunoscuta, ee creste din tine ca jneapanuldin trunchiurile brazilor fulgerati,

KLEOMEDE: Sint in virful stincii, la fel de neclintit.

BUER: Esti in virful stincii, dar stingher si batut de vinturi.De ce nu te mai arunci in sea, ca altadata, si nu maigonesti, in fruntea tinerilor' de seama ta, pe .margineamarii, pina ce caii cad istoviti?

KLEOMEDE: A9 goni, dar tropotul cailor imi rasuna-n timpleca un latrat de moarte nesuferit.

BVER: De ee. nu te mai rasucesti in praful arenei, prins in

mtreceri, eu muschii arsi de soare si eu stralucirea vese-liei pe obraz? ' ,

KLEO~EDE: ~9 cadea infrint, cad nu mi-ar fi gindurile lamtrecen.

79



BUER: Te privesc si nu te-nteleg.KLEOMEDE (chinuit de aiitea intrebari cite roiese si in el si

imprejurul lui): Nu rna. mai privi si irltelege-~~!BUER: Ceea ce se petrece cu tine e peste intelegerea mea

De ce. te-ai lepadat de eel de pina mai ieri si te-aip:es:hlmba:!ntr-u~uI nou? De ce ti-ai Inlocuit irnbra-camlllt~a ~sL~a~easca,eu hame~e a~e~tea de print pa~nic?De ee ai parasit vechea ta albie ~1ai luat tiparul aeestuimal nou?

KLEOMEDE (smulgindu-se dintr-odata din sine insusi cu Un!ipat in care se amestecd reuolta, reprosul, dis'p;rarea):De ce l-ai adus pe el in tabara, tata, de ce l-ai adus?

BVER (U prive*te nedumerit }: Pe e1? Pe care el, Kleomede?KLEOMEDE: Pe prinsul vinatorilor pedestrasi l Pe Abatirs!BVER (riios, ca un veehi razboinic ce e): Pentru ca e fiul

ciinelui de Dropix!KLEOMEDE: Rau ai faeut, tata, c a 1-ai adus. Rau de tot ...

Daca nu-l aduceai, nu schimbam platosa de arama eucamasa asta de atlas. Nu paraseam prundisul aurinal arenei si niei armasarii infladirati de pe 'marginea

marii, Ramtneam ostasul tau nevirstnic, nedeslipitde tine, ostasul meu carunt.i. Dar l-ai adus in tabarape el, l-ai purtat inspaimintat prin fat a mea si totuls-a schimbat pentru mine. .,

BUER: Abatirs nu e eel dintii prizonier pe care-l vezi inviata ta, fiule. Oricit de tinar si de neincercat ai fitrebuie sa te obisnuiesti eu astfei de privelisti razboi-ruce.

KLEOMEDE: Sint obisnuit cu ele, tata, Dar oricit de obisnuita~ fi, privelistea noului tau prizonier a trezit in inineceva ciudat si nelarnurit. Cind l-am vazut pe Abatirs,

ttrit in prund la picioarele noastre, rn-a cuprins de-odata 0 simtire necunoscuta rnie.

BUER (u!jurat): Asta e tot, fiuIe? O! Atunci e limpede lEu r n a temeam de lueruri mai adinci. Temerea meaa fost neroada, Nu e nimic, Te-a cuprins doar un picde mila la vederea unui eopil inlacrimat, tirit prinfa]a cortului meu regal.

KLEOMEDE: Abatirs nu e un eopil. EI are virsta mea.BUER: ; ; i tu nu esti inca tot un copil, nevirstnicul meu tova-

ras?

80

KLEOl\-fEDE: De cl.nd l-~i adus in tabara, nu I?ai sint. S:atrezit in mine cmeva care doreste mar mult decittovara~ia un or tineri jucausi sau a un or razboinicisingero~i. Cineva care doreste un prieten adevarat~ si-l cauta pentru a-si putea raspunde intrebarilor,

indbielilor, nedumeririlor.BUER: Nu sint eu eel mai bun prieten al tau, Kleomede?

tntreaba-ma si voi raspunde eu la toate nedumeririlesi [ndoielile tale.

KLEOMEDE (G U un simbure de speran!a).' 0 s a poti, tata?BUER: De buna seama, Kleomede.J{LEOMEDE: Atunci raspunde-mi : ce rost are razboiul acesta

nesfirsit?BUER (scriinind): Trebuie sa-l darim pe dusmanul meu de

moarte, Dropix!KLEOMl'..DE: Dusman de moarte? De ce Dropix e dusrnanul

tau de moarte?BUER: Pentru ca fatal lui a fost dusmanul .de moarte al

tatalui meu, iar fiul lui e dusmanul de moarte al

fiului meu.

KLEOMEDE (eade din nou, dezamdgit, in paienjeni[>ul tndoielilorsale): Raspunsurile tale nu-mi ajuta la nirnie, tata !Abatirs - dusmanul meu de moarte? - nu-nteleg.Mi-am vazut dusmanul de moarte cu ochii si n-aminteles rostul ac~stui razboi care nu mai are' sfirsit.

BUER: Ti-ai vazut dusmanul de moarte si tu, in loc sa' tebucuri, te framinti prins in intrebari ca-ntr-o boala,

KLEOMEDE: Privelistea lui Abatirs facut prizonier m-a-n-bolnavit. .

BUER: in loc sa te faca si mai trufas decit erai. Ce n-as fi

dat eu sa am, la vl~sta ta, buc~ria de-a-l fi vazut' pe

Dropix tirtndu-se la picioarele mele! De cite-amaruri~-a~ fi fost seutit pin-acum, daca l-as fi avut, a:;;a eatine, pe dusmanul men in mina l

KLEOME~>E (rasucindu-se in sine ca un trunchi in furtuna) :Mi-am vazut dusmanul, si parca nu I-am vazut pedusrnan. Am cautat pe fata lui imaginea acelei furiice se numeste dusmanie, si n-am deslusit decit unchip inspiiirnintat ~i palid ca cearcanul luiIii in noptilede toarnna. Am vrut sa aflu in ochii lui Abatirs lavafumeginda a urii ee se cuvenea sa i-a port, si n-am gasit

81



decit un riu inlacrimat si frumos. Am cautat eeea cetrebuia sa ma-nvrajbeasca-mpotriva-i, si n-am aflatAm stat fata-n f a t a eu dusmanul meu de moarte sin-an: vazut decit .un t~nar zvelt, batut de soare, d~-~_celasi soare care nn-e mie atit de drag. Dad. n-as fi fastpus f ~ ta -n f a ta cu el, poate ramin:am Ia fel de-ndirjitca-namte. Poate credeam ca-nainte in rostul uriiinversunate, trecuta din mosi strarnosi. Dar fata-nfata cu el, ura straveche s-a topit, rostul ei s-a f~cutfum. Oare nu cumva rostulIucrurilor e altul cit timpnu le vedem - iar cind le vedem aievea, rostul lord.inain~e s~-n~oarc: toc:nai pe dos? (Spre Buer, cer-$~ndu-~ 0 ~e~~redi» noianul de intrebari ee-l tneaca.jRaspunde-mi, tata ~ did spuneai ca-mi poti r a s -punde.

BUER: Fiule, ma-nspaiminti, Unde ti-alearga mintea? Te-amlamurit doar indeajuns. Ce vrei sa mai afli?

KLEOMEDE: Rostul florii acesteia, peste firul careia a cursde-atitea ori singe de razboinici invrajbiti, Rostuldusmaniei mele pentru printul strain. '

BUER: Abatirs e pruneul ciinelui de Dropix, dusmanul meude moarte. Deci Abatirs este dusmanul tau d e moarte -si trebuie sa-l dusmanesti, a~acum te dusmaneste si e1.

KLEOMED~ (de lac convins de ceea ce £i spunea Buer ) : Oaresa fie asa? Oare intr-adevar Abatirs sa rna dusma-neasca de moarte? '

BUER: De te-ar putea ueide eu privirea, ai fi de mult unstirv f a r a de viata,

KLEOMEDE: Privirea lui rn-a inviat, tata, A trezit in mine

indoieli, care au nascut pe tinarul nou ce-l ai in fata ta.BUER: De te-ar putea incolaci $i sugruma cu gindul,' ai fide mult strivit de sarpele urii lui.

KLEOMEDE (cu dorinia ascunsa de a cauta sa afle el daca easa sau nu): As vrea sa stiu de e adevarat ceea cespui tu. ' , .

BUER: Te-ndoiesti de prisos, fiul meu. De-ai fi cazut tu inmina alor lui, asa cum a cazut el in mina no astra,iii sigur "ca el nu s-ar fi lasat amagit de fantome, ciar fi plesnit de bucurie intocmai ca tatal lui paditos.

KLEO¥EDE: Cum? De-as fi fast facut eu prizonier de catre

ai lui, in el nu s-ar fi stirnit indoielile care s-au stirn it

82

"Inmine? Vazindu-ma mlantuit, el nu ar fi . pier-acum .. d OJ" di t . ;J

dut temeiurile vechn . w;;malll~ .m r~ n~l. OJ

. Nici urma de-asa eeva. Ar fi trebuit sa-l opreascaBUER~eil~lti ca sa nu ~e repeada asupra-ti si sa te loveasca

de moarte. 'fI{LEO;ME!>E. (straduindt:t;se sa-1 creadd }: Sa fie cum spun

Sa fie cum spm.... .

(

apasat $i fara urma de $ovii~a1a): Asa e!BUERMEDE (cuprins dintr-o data de marea violenJii a deznii-KLEO dejdii): O! Atunci ... atupci ... a~unga-l, tat~, dintre noi!

Alunga -1 fara preget di~ tabara noa.stra! " OJ " "

. Fii pe pace, fiule, Abatirs va pleca din tabara mdataBUER. 1 " .

ce se vor tntoarce so n. .OMEDE: Alunga-l inainte de-ntoarcerea lor. Nu mal

KLE . .,vreau sa-l ~t1U alCl. " ..,

BUER (neputtnd nicicum sa injeleaga conirazicerile adolescen-tului): Ce-nseamna graba, as,ta, Kleo~e~.e? - r : e-a cu-prins spaima la gindul c-al fi putut sa fii tu III locul

lui? .KLEOMEDE: Spaima? 0, tata, din nou nei:r:telegerea ta! Nu

m-a cuprins nici 0 spaima. M-a .cupnns dear 0 ~epo-tolita dorinta de-a afla ce s-ar fi petre cut de-a? fi fost

eu in Iocul'lui.BUER: Ceea ce ti-am spus. Daca nu mai multo OJ

KLEOMEDE (insetat de adeodr }: De ce? De ce? ~entru c;ae1 ar fi pastrat nestirbita ura .str3oveche dn~tre n01?Pentru ca pe el chipul meu l-ar fi-ndemnat mal departela dusmanie neimpacata? (Copil iire$te, aproape plin-

g$nd.;' Vin~, taHL.. Vino s a ple:a~.d:-aici.:. ~Sa ~fir:sim razboiul acesta blesternat, sa ridicam tabara 91sa

plecam de-aici ...~UER (obosit s a mai 14rmareasca zbuci'umu.~ tinarului, a.g~s.it

explicatia) : E~ti bolnav de ~~~erete, ~IUl..meu. ~o'p~lanata s-a scurs, 9i-a-nceput mrprea amiezn. De-alcl. Loat~nelinistile si indoielile tale. Dar toate se vor Iimpezide-nd~ta ce se va-mplini ceea ce trebuie sa se-mpli-neasca, Atunci vei intelege si rostul acestui razboi,IAtunci vei intelege ca ' toate sint asa cum sint ~i casingurul rost e s a nu cauti alt rost dectt acela care

.1 reiese din lnsasi starea lucrurilor. Numai rabdare,t fiule, rabdare ...

83



K'LEOMEDE: Abatirs a strrnit in mine un foe ee nu se mai po atelinisti. ,

BUER: r a t a unde zace dusmania ta, fiule. lata unde e eaCare e ea. Arzi de ura pentru nelinistea stlrnita deAbatirs in tine. Arzi intoemai cum ard eu de multelenelinisti sadite in mine de Dropix. Asa incepe dUi?~mania, fiul men. Intii en nelinisti dinlauntrul tau _mai apoi cu cele din afara, s i, in sfirsit, eu marile ne-

linisti ale tarii. (IE bate pc umar.) Se trezeste in tineregele, Kleomede. ($i rasufla u$urat.) Aveam, a~adar,dreptate s a nu r n a nelinistesc, :II urasti pe Abatirs,tot atit de mult cit n urasc eu pe ciinele de Dropix.Daca nu mai multo

KLEOMEDE (riimas cu totul singur in nei.npeleasa lui framin-tare): :II urase?.. 1 1 urasc? ..

BUER: In obrajii tai se aprinde, ori de cite ori iipomenestinumele, 0 vapaie nepotolita.

KLEOMEDE: Se aprinde? ..BUER: Ochii tili se umplu de neguri involburate ori de cite

ori te gtndesti la el!KLEOMEDE: Se umplu?... (D e u nd eu a d e d ep ar te, $i mai strain

de tatal sau decU tnainte.) 0, tata, lamuririle tale sintintoarse ca niste oglinzi inselatoare. Raspunsurile talenu deslusese nimic in nedumeririle vijelioase dinlaun-trul meu. (Cu glasul sugrumat.) 0, tata, de ce nu r n aajuti de loc, de ce nu rn a ajuti.i, (lese tulburat.}

See n a a 5-a

Buty, Hiram, TigroUes, soldati ,

TIGROLTES (na va le$te in seena eu u estea ) : Solii! Se vad sol~i!(Solda!ii ies din corturi ~i aleargi; spre fundul scenei.)

BUER: Adevarat ?

TIGRbLTES: Vino de priveste, (B uer u rea sp re in ta ritu_ ra,)NoruI acela galbui de pe cimp e praful stirnit de copitelecailor. Daca-ti pled usor urechea, pori chiar s a Ie auzitropotele, Sintsolii nostri. Adineaori au iesit pe poartacetatii vrajmase,

.84

( t'nd in departare): Asa e. Numai ea au iesit

IRAM scru ~ . 'II A tr-un chip cam ciudat.

rn 'v ' - ; >TES' Ciudat? Ce vrei sa SPUl,

'TIGRc::. D~-ndata ce au iesit, portile. cetatii s-:u ~nc~isvcyaIM . aba Ia loc. Priviti-le ! ?aca ar f~date in latun~ fieraria

For n-ar straluci-n batala so~relU1, aya ~um str~uee~te.A d portile dusmane ca niste oglinzi. Ard m so.a~er urn' au ars luni intregi - luni in eare am privit

a~a e .. . . ..,An portile-nchlse neputinta noastra,

E R : Si c e ti se pare ciudat?BlJ . ('cu um br a u ne i p resim tir i in ochi): 0 ceta te pe caleaIRAM .' .. til

s a se predea nu mal are. gnJa po~ ,1. ~r. .. , v '"

UN SOLDAT (ariUind, cu mina int~nsa): Priviti, priviti ! Cala-

retii se apropie. , A

.. « - 'Parca. sint eu unul mai mult dectt atunci cmd auH IRA.lU . ." A I d "d ' intreplecat. Au spont soln 1I1.t~ece: o~a rumun, ca

doua nopti ploioase ferigile din padure?.. . .BUER (cu oaredare uimire ): Adevarat l Intre solii nostri e

si unul nou!TIGROLTES: Cine sa fie? . . . '" ...BUER' De buna seama solul trimis de Dropix eu chelle cetatii,

' (Coboara de pe'intarituri :;i ~ine !n mijlo~u~ scen_ei)Ai vazut, Hiram? Nu trebuia sa te nelinistesti in

zadar. Cetatea se preda intocmai cum, era de a~t;pta.t.ALT SOLDAT: CaIaretii au ajuns intre cortun. Desealeca. Vin

incoace.

See n a a 6~a

Aceiasi, solii, printre care Glad, trimisu! lui Dropi»,

SOLI! (in tra :;i in genu ncheaza la p icio arele lui B uer) : Stiipine,iata-ne l

BUER: Aeum se vine, dilareti trindavi? S-ar cuveni, pentruintirzierea aceasta, sa 'pun biciul pe- spinarile voastrenevrednice. _

SOLUL I: Pune-I, stapine. Asta te-ar u~ura de-c minie pecare tot n-o s a ti-o putem inliitura mai tirziu.

BUER: Blestematilor! Dadi n-as vedea printre voi un strain;v-as arunca f a r a preget in lanturi. Dar 11 vad pe el

8$



si va las In plata zeilor. Lui sa-i multumiti asadarea scapati nepedepsiti. $i-aeum raspundeti, cine eomul acesta?

SOLUL II (se ridicd de [os}: Sa vorbeasca el. Ceea ce are elde spus ne va cruta de amarul unei vorbiri nedorite

BVER (a!jez1ndu-se p'e piatra din mijlocul scenei ca pe un iron.

imp~ovizat): Inainteaza, straine. Vad cil esti un diz-boinic.

GLAD (face cijiva pa!ji spre Buer ) : Intocmai,BUER: Si nu mi-e greu sa inteleg di unul din fruntasii dusma-

nului meu?!· .. .

GLAD: N umele meu e Glad.TIGROLTES . (tresarind).' Iil-am auzit adeseori pomenit.

E un nume vrednic de Iauda, desi dusman. Intre vitejiinsa, adevdrata lauda e dusmania neimpacata.

GLAD: Esti sau Tigroltes, sau Hiram.HIRAM: Unul din ei.BUER: Vorbeste lGLAD: Sint trimisul stapinului meu.

BUER: Aduci, de buna seama, cheile cetatii. Acele chei pecare Dropix mi Ie trirnite-n schimbul fiului sau. Batrinulcline s-a plecat, in sfirsit, A priceput, in cele din urma,care din noi doi e rnai tare; de partea cui e, asa-zicind,norocul.

GLAD: De partea cui e norocul inca nu se stie,

BVER: Cum nu se stie? Dar ce? Mai e nevoie oare sa valamuresc si eu? Nu v-au lamurit indeajuns solii mei?Nu esti tu aid ca 0 dovada c-ati inteles preabine cumstau lucrurile? Nu esti tu aici eu semnele predarii?

GLAD: Sint, dar nu ell semnele predarii, ci cu cele aleluptei.

BUER (1~iridica sprincenele stufoase $i-l prive!jtB nedumerit) :Ce vrei sa spui?

GLAD (solemn $ i g ra v) .' Cetatea nu se preda.

MULiiMEA (tntr-un singur glas}: Cum? Ce zici? Cetatea nuse preda?

SOLUL I: Dropix nu s-a-nvoit eu schimbul.

SoLUL II: La solia noastra el a raspuns: nu!

MULTIMEA (ca mai sus) :Nu? A raspuns nu?

SOLUL I: A~ a raspuns.

86

LUL II: Ne-arrr inters cum ne-ai trimis, o! rege. N-am izbin-so dit nimic. Sintem tot acolo unde eram acum citeva zile.

IF -AM (ca p~n!ru, s.ine):· B~muielil~ .mele. .: '" u

:VER (S6 rid~ca funo~ $~ bate cu. p~cwrul ~n tan;~nt): Vabateti joe de mme, nemernicilor? Credeti ca am chefde giume? Va socotiti destul de vrednici ca sa iauin searna aiurarile voastre?

GLAD: Solii spun adevarul.BUER: Atunei, pesemne, n-am inteles eu bine ce-au spus.

GLAD: Ai inteles. "BUER:Atunei, pesemne, n-a-nteles bineDropix despre ce evorba.

GLAD: A intel~s.. .. . v ..

BVER: Poate ca nu r-or fi vorbit destul de Iirnpede zanaticii, a~tia. Poate di s-or fi-ncurcat inaintea lui in euvinte,

ca mieii in picioarele pastorilor. Altfel, nu-mi potcrede urechilor; nu-mi pot da searna cum a pututDropix s a se-mpotriveasca schimbului.

GLAD: Oamenii acestia au vorbit inaintea lui Dropix cit

se poate de lamurit.

BUER: Cu neputinta, daca Dropix n-a-nteles ceea ce l-ampus eu sa vorbeasca.GLAD: Dropix a-nteles ~i ce-i dai, si ce-i ceri.BUER: 0 fi-nteles numai eeea ce-i eer, nu ~l eeea ce-r dau.GLAD: A-nteles si una, si alta.BUER: Un cap de om e in joe.GLAD: Asa au spus si solii.EUER: Capul copilului san.GLAD: Asa au spus si solii..BUER: Asa au spus si solii? Si _totu~i Dropix mi-a trirnis

raspunsul trimi~?

GLAD: Acesta e raspunsul lui Dropix: cetatea nu se preda,BUER: Zici: nu?GLAD: Asa zic!

TIGRO~TES (din locul lui, 1nca nevenindu-$i 1n fire): N-asfi crezut una ca asta!

HIRAM; Nici eu.

GLAD {se-ntoarce spre ei) .' De-aceea sint aid, ca sa va incre-dintez.

BUER (s» p'limba ca 0 jiara incoljita, dintr-o parte in alta ascenei ) .'Doar nu vei vrea sa rna faci sa cred d'i Dropixe nebun?!

8 7



GLAD: Daca nu e, cum 0 sa te fac sa crezi una ca asta?EUER: Doar nu vei vrea s a r n a fad s a ered Gii Dropix a fost

surd cind au vorbit solii ? ]GLAD: Dropix aude mai bine ca jderul si mai de departe

ca vidra.EUER: Cum 0 s a rna fad s a ered c-aude bine, cind n-a-nteles

ceea ce era atit de sirnplu de-nteles? Is-or fi-nfundaturechile, ca niste gauri de cirtita, cind ticalosii a 9tiaau spus nurnele celui ce se afla In puterea mea si-n

voia ingimfarii tatalui ?au. (Coboara la Glad Fjiapro~pe

ii striga in ureche.} Abatirs e pretul tirgului meuomule! Abatirs l Auzi? Sau poate vreti eu tot dina-dinsul minia mea de va prefaceti c a nu pricepeti numeleacesta?

TIGROLTES (subliniind gravitatea situ-ajiei): Nu-i gluma,razboinice, tirgul lui Buer. Cmdeste-te bine!

GLAD: Nu-i gluma, razboinice, tara lui Dropix. Glndeste-tabine!

HIRAM: Nu-i gluma tara aceea? Atunci de ee i~ilasa stapinulde miine in voia sortii?

GLAD: Ar fi fost mai bine sa-si lase-n voia sortii cetateacare strajuieste hotare1e 'ei de azi?

HIRAM: Abatirs e nadejdea Fi.rii voastre.GLAD: 0 nadejde care nu fu sa se-mplineasca,TIGROLTES: Nu fu s a se-mplineasca pentru ca impiedicati

voi implinirea ei.

GLAD: Nn fu sa se-mplineasca pentru ca. a9a e dat nadejdilor:unele s a se-mplineasca, altele nu.

BUER (duPii ce s-a invi1'tit, in culmea Juriei, prin scona, se

opreste in [ata lui Glad $i dd jriu liber miniei): Un

trasnet dac-ar fi despicat cerul, nu mi-ar fi despica~mai taios rabdarea l Un gorun s a se fi p r a - v - a 1 - i - t - - l le

mine, nu mi-ar fi zdrobit mai tare stapinirea de mine!

Minia mea 0 vreti, VOl, cei de-a colo ? (Arata spre jundul

scenei.) Furia mea 0 rivniti, voi, caste netrebnica?

Cu adevarat jivina salbatica e Dropix. Daca nici

nenorocu1 fiului sau nu l-a-nduplecat, daca nici pacostea

t a r E vaduvita de urma~ nu l-a-ngrijorat, atunei numai

taisul spadei mele 11 va potoli pe veci. Si pe e1, si pe

VOl, eel ce va lafaiti in salbaticia lui.

SOLUL I: Vorbele noast:e :-au izbit de indaratnicia lui Dro-

pix ca de. 0 . st.m~a.. " ~OLUL II: Si el, »1eel din Jurul lui au raspuns la tel. DegeabaS le-arn spus ce-i asteapta, Degeaba i-am amintit lui

Dropix cil nu un ostatec de rind se afla-n miinile noastre,ci unul de soi. Ne-a raspuns ca pentru e1, toti osteniislut la fel; ea - dupa cum socoteste e1 - nu se cadeca de dragu1 unuia singur sa-i paraseasca pe ceilalti,N-a fost chip sa-i smulgem invoirea, Am vorbit in

zadar.BUER: Dae-ati vorbit in zadar, ce cauta omul acesta aici?

Daca eei din eetatea blestemata vor eu tot dinadinsulminia mea, de ce-a mai venit lucoace el? Nu eratidestui, chiar prea destui, voi, ell raspunsul vostru?

GLAD (dupa 0 clipa de tacere adinca, it prive}te in ochi peBuer }i spune) : Am venit sa-ti arat c a nu minia ta 0

vrem, ci marinimia tao Am venit s a ti-l eer ina poipe Abatirs.

EUER (ramine ca trasnit $i abia ingina tn trebarea ) : Ce?(Soldafii murmur/I ~i ei surprin$i.)

GLAD: Am venit sa-ncerc un lucru greu si, dupa cit vad,fara sorti de izbtnda, (Urea la Buer.} Buer! Asculta lPrinsul t a u eprea fraged ca s a poata fi socotit dreptostatee. Fireste, sta-n puterea ta s a fad eu el eeea cecrezi. E-n voia furiei tale, acest tinar care n-a pa~itinca-n batalie si caruia nu i-au inmugurit mustatile.Totusi, am venit aici sa-ncerc intelepciunea ta.,

BUER (pipaindu-Fji pieptul $i [aia} : E rindul meu sa ma-ntreb

daca nu sint nebun. E rindul men sa-mi pipai urechile,ea s a vad daca aud bine. -

GLAD: Desi stiam ca.solia mea se va izbi de minia ta, am venit.Desi stiam cil vorbele mele nu vor putea clinti stincile,am purees totusi, neputindu-mi inabusi 0 farima denade] de. (Apasi'nd pe~ cuvinte.) O! Bu~r l Ai in mina

ta cintarul razboiului. Daca-l inclini spre cruzimenedreapta, tu s a raspunzi, Daca, dimpotriva,-l aplecispre vitejie si dreapta masurare de puteri, noi te vornslavi ~ asa cum se cuvine unui dusman ' cinstit. Nu Hidin Abatirs, un copil cazut din intirnplare-n mina ta,prapastia care sa-ntrerupa pentru totdeauna legiledrepte dupa care au dus acest razboi si inaintasii

(II

'" } 89



no~!ri, .:;;iA-a~ .dus si 110i pin-aeum. Cetatea n-o veidobindi III mel un fel. Aeeasta a spus. Nu-i pret

in schimbul caruia 5-0 parasim. Vom lupta pina lei.unul. Cauta, prin urmare, s a ne-o iei prin lupta nu

prin tlrguieli de negustor neputincios. '

EUER (se uitii la Glad cu expresia unui om care nu ,'>i-avenitinca in fire) : Vreti, asadar, ca eu sa va-napoiez prada

fara s a prim esc nimic ill schimb, '

GLAD: Nimic, dccit einstea 'si slava noastra de dusmani

BUER: Vreti, asadar, ca ell sa' fiu prostul rarnas de P~guba:(Tzbucneste ca lava dintr-un vulcan fierbinte.) Omule!

in ochi sa rna fi scuipat, si nu m-ai fi jignit mai multde cum rn a jigneste solia ta! Caci insearnna ea si Dro,pix, si voi rna. socotiti un smintit, de umblati' sa rna

amagiti atit de copilareste. Asculta lMinia mea 0vreti

en tot dinadinsul? San de ce rna fierbeti asa? '

GLAD: tntelepciunea ta 0 vrem. Reda-ni-l pe Ab~tir~ si pune

cumpana razboiului in starea de la inceput. L~sa pu-

terile noastre sa se masoare, cum s-au mai masurat

in lupta dreapta, si nu 0 murdari eu toemeli mirsave.

Sau, daca nu vrei ,sa ni-l inapoiezi pe print, atuncieel putin crura-l si pastreazii-l pina la sfirsitul razboiu-

lui. Ce Ioloscsti tu din moartea unui copil? Caci daca

noi vom cistiga razboiul, tot una-ti va fi de-l vom

redobindi si pe el. Iar daca-l vei clstiga tu totuna-tiJ ,) ,

va fi daca printre invinsii till va fi 9i un copil mai mult.

BUER (dezliinJuit).' Nu e fiinta pe Iumea asta careia sa-i

indeplinesc 0 asemenea cerere! Nu-i om printre oarneni

care sa potoleasca minia mea! Ati stirnit-o acurns ,

lasa;ti-va in voia ei. 0 data ce Dropix si-a parasit

copilul in puterea mea, in ea ramine. Zici sa-l cru] ?

(Scoate spada din teacd.} Dar nu vezi cit de dornicae spada asta de earne frageda? Zici sa va dau inapoi

ostatecul, ca apoi sa am eu unul mai mult cind va

voi scoate Cll sila dintre zidurile voastre? Nici prin

gind nu-mi trece! Cit despre sfirsitul razboiului, pe

acela eu am sa-l hotarasc.

GLAD (infrunMndu-l j i i p i $ pe Buer ) : Pe acela i1 va hotiiribatalia,

BUER: 1 1 va hotari ! Voi trece printre voi ca furtuna printre

firele de nisip, Voi rabufni in gloata voastra de nemer-

90

nici ca un foe intr-un maldar de ierburi uscate. Unul

nu va ramine intreg. Voiam sa va crut, dar nu va voi

cruta. Voiam sa pun capat razboiului prin buna-nte-

leg~re. Dar nu mai vreau. Voi asculta de glasul spadei

flaminde. 0 voi indopa eu hoiturile voastre pinii se

va satura din plin. Iar inceputul ospatului 11voi face

cu Abatirs.GLAD: Desi e numai ~n copil, ne-nvatat en le~il~ ostasesti,

Abatirs va mun asa cum se cuvme umn fiu de rege.

UER: Numai d. Abatirs nu va potoli, singur, foamea aeesteiB spade. Dupa fiu, va veni rindul tatalui, Iar dupa tata,

dndul vostru, ciini afurisiti 1

GLAD: Vom vedea cui ti va veni rindul dupa Abatirs. Tinarul

print moare tocmai. ca sa ~e fe~ea~ca pe noi de gitl.eju}

tau nesatul. Uneori, ca sa-neci hidra ce te ameninta

cu gura cascara, e de-ajuns sa-i arunci 0 simpla pie-

tricica pe git.

BUER (formidabil): Voi inghit! aceasta pietricica pUngiHoare!

care e Abatirs, tara macar sa. 0 simt lunecindu-rni

pe gitlej! Pe toti va voi inghiti apoi! Va Yeti rostogoli

in grumazlll meu, de-a valma, ea nisipul in adinculmarii l Semetia voastra, de va fi ca aceea tnlacramata

a printului vostru, nu va va da nici macar ragazul

de a va vaicari l Voi ridica toata furia mea asupra

voastra l Va. voi matura din drumul meu ca 0 vijelie!

GLAD (ripostind, lara s a se lase impresionat): ii vom ridica

in fata vijelie!

BUER: Sabie voi trimite peste voi!

GLAD: Iti vom trimite sabie! Abatirs va fi razbunat. Si

vel' ajunge tocmai acolo unde nu voiai. In loc sa ne

mu~eome~ti,~:utind printul, ne vei atita,. ;tci~in?u-l,

mat m~/deelt ar putea-o face eele mal mflacarate

cuvintari, Eu mi-am implinit datoria. V-am atras

luarea-aminte. Mai mult nu pot face. Abatirs e in

puterea voastra. Dar in puterea lui sintem noi; iar

de ne va chema de dincolo de moarte - bagati de

seama l - noi sintern de sute de ori, 'de mii de onAbatirs.

BUER (fulger amen in tato r ) : Yeti pieri toti, sute si mii! Cu

Abatirs in frunte. Soarta lui e hotarita, Orice vorba

mai mult e de prisos. in clip a cind luna se va IVl pe

91



cer - si aceasta nu va mai lntirzia mult -, Abatirs.va cadea ucis chiar de mina mea. De mina aceastacare vi s-a intins cu ttrg crutator, dar pe care voi a drespins-o, umplind-o de rninie. Pleaca 1 tntoarce-te·la ai tai l Vei ajunge tocmai la timp ca sa-i spui luiDropix sa-~i plinga fiuI.

GLAD; Voi ajunge tocmai la timp ca sa-i spun sa-i prega-teasca razbunarea. (Se indreapta spre iesire.}

BUER: Minia mea ati vrut-o ? Ei bine, 0 veti avea!

Cortina.

ACTUL II

Cortul-inchisoare al lui Abatirs. In u;;;a. cortului se

vad, din spate. doi soldati eu Iancile Incrucisate

Scena 1

Abaiirs, dupa ce privefte lung pri-ntre ldnci, se-ntoarce,

lasd perdelele fi coboari1.

.ABATIRS: S-a sfir~it... Nu mai e nici 0 nadejde ... Glad s-aurcat in sea si a dat pinteni calului. Viltoarea stirnita

de copite s-a ridicat 0 clipa-n vazduh, steag dezlantuit,iar acum se risipeste pe jos ca un val de fecioara fugarita.(Se opreste ~i ascultii.) Se mai aud inca tropotele ...Nu mult insa ... Din ce in ce se vor auzi tot mai incet,apoi vor pieri trcptat, ca 0 frunza dusa la vale desuvoaie. Pe masura ce ele se vor departa, soroculmortii mele se va apropia. Adineaori, cind Glad erain tabara, mai aveam 0 nadejde. Acum s-a risipit siaceea. Sva-mprastiat din jurul meu, cum se-mprastieprirnavara, la bataia vintului, florile de liliac de pedealuri... Glad s-a-ntors singur in cetate. N-a izbutit

sa-l induplece pe Buer. Deci soarta mea e hotarita.Nu mai famine dedi sa fie adusa, fara preget, Ia-n-deplinire... (Se a$aza pe 0 piatra, cu [aia-« mfini.)

See n a a 2-a

Abatirs, un pasnio bdtr€n, care intra fi se apropie de lin a t ' .

"PAZNICUL: Pregateste-te de moarte, copiIv./ABATIRS (cu suris amar): Un copil c~ se pregateste de

moarte nu mai e un copil. .::»>



PAZNICUL: Ai dreptate ! Un copil care se pregateste de moartee un barbat,

ABATIRS: Daca nu viata, eel putin moartea r n a va facebarbat.

PAZNICUL: Intre viata si moarte, trecerea e lina ea 0 incruc],

sare de umbre cealuneca. Sa nu-ti fie teama demoarte ...ABATIRS: Cita vreme mai aveam 0 nadejde, ea ma-ngrozea.

Aeum, cind nu mai am nici una, veehea mea spairuii

incepe s a se schimbe-n curaj. (Se ridica #, parca scu-turindu-se de deznadejdile ce l-au cuprins , t# indreaptapieptul si umerii.) Da! Da! E adevarat ce spun. De

cind ai intrat aici si mi-ai vestit rnoartea, nu mai

simt niei 0 teama, Ceva u~or ma-nalta in apropiereaei si rna face sa 0 intimpin fara sfiala.

PAZNICUL: Moartea e grea numai pentru eel ee n-a avutparte de viata,

ABATIRS: N-am avut parte de viata ~i totusi nu rna ternde moarte. Daca privesc bine-n adincul meu, vad

chiar 0 fierbere ciudata, ea la asteptarea nnei madimpliniri.

(Dindsemei

din cap.)Pe cind mi s-a hotarit

soroeul?

PAZNICUL: Nu mi-e-ngaduit sa-ti spun.ABATIRS: Atunei de ce-mi tulburi singuratatea? De ee-ai

venit?PAZNICUL: Ca sa-ntaresc paza.

ABATIRS: La ee bun? E destul de tare si-atita cit e. N-amsa fug. Nu va fie teama. Am sa' seap din ghearele

voastre 0 data cu sosirea calailor.PAZNICUL: Vei rnuri chiar de mina lui Buer.ABA-TIRS (batjocoritor): Cita einste IPAZNICUL: Mai bine spune: cita minie,ABATIRS: Tatal rneu nu s-a-nvoit pesemne la tirgul ticluit

de regele tau. Altfel, aeesta n-ar fi atit de plin de ura.PAZNICUL: Tatal tau a respins solia. Aeeasta I-a seos din fire

pe regele meu.ABATIRS: t~iva potoli minia eu singele meu. {Risind ironic.)

Regele tau nu e un om euminte.PAZNICUL {nedwmerit }: Ce vrei sa spui?

ABATIRS: Daca regele tau ar fi cuminte, n-ar umbla sa-~ipotoleasca minia tocmai cind are mai rnulta nevoie

de ea.

94

PAZNICUL (face ?chii mari $i £ l :tripefjt~uimit) : Nu-mi vin~ saered urechilor. Intr-adevar, III tine s-a petre cut 0 schirn-

bare. Vorbele tale nu sint ale unui tlnar nevirstnic

ci semete ea ale celui mai incercat soldat si inversunateca ale 'celui mai stralucitor general. U~de e copilulcare adineaori zacea aici, cu fata-n palme? Undee tinarul care, acum citeva ceasuri, se zbatea plingindin bratele ostasilor?,

ABATIRS [se intuneca brusc!ji ifji intoarce fa/a): Nu-mi amintide clipa aceea! Ineeteaza! -Blestemata sa fie in veci

de veci ! Blestemati ochii acestia care au plins, miinileastea ce s-au zbatut, picioarele acestea care au tre-

murat ! Blestemate toate lacrimile ee s-au scurs peobrajii mei, facindu-ma de' risul si mila soldatilordusmani 1 ' - ' r -,

PAZNICUL: De ce blestemi ceea ee nu poate fi blestemat?

Era firese ca un biet eopil, vazindu-se prizonierulunui vrajmas atit de temut, sa se tirasca deznadajduitprin prund si sa ceara zeilor indurate.

ABATIRS (patimafj): Voi sterge amintirea acelei deznadejdide fecioara sperioasa, eu dispretul de ostas incercatcu care ma-nfatisez acum mortii.

PAZNICUL: Nici un razboinic din tabara noastra in-a ris

de tine tnimeni nu s-a uitat Ia tine altfel decit seeuvenea privit un prizonier de seama I

ABATIRS (urmarit cu staruinja de acea s ce nd } : Ba da! !ntrerazboinicii din jurul lui Buer a fost totusi unul... unul

care ill-a privit, pe cind r n a ttram la pieioarele regelui

vrajmas, eu totul altfel decit se potrivea eu un dusmanatit de inversunat. Lui trebuie sa-i dovedesc ca nu sint

aya cum. ill-a soeotit - un eopil vrednie de plins - ci,dimpotriva, un soldat plin de mindrie si curai. De n-arfi fost razboinicul acela si de nu m-ar fi privit asa

cum,m:~ privit, poate si-acurn mai plingeam aserneniu~U1.baietandru neputincios ... Dar a fost el, eu privirealU I ciudata, in care se amesteca ura eu mila dusmania

cu dragostea, viata eu moartea - si-n mine s-a'stirnitsaminta noului meu chip. (Friimint~t.) Toata noaptea

~-au. urmarit ochii lui si toata noaptea ei au zamislitIIImme noul meu alnat... Si-acum, iata-ma in fata

, "

95



ta, nou-nascut, rege viteaz si neinfricosat, a~teptin_

du-mi seme] moartea, dupa cele mai aspre legi aleraz boi ului ...

PAZNICUL: Ciudate impliniri se savirsesc in adincuri ... Mai

ciudate decit cele mai ascunse valuri ale zeitelor sortii

(P e ginduri.) Cine-o fi razboinicul acela, 'din a cir~isirnpla privire s-a ivit noua ta infatisare?

ABATIRS: Un razboinic de frunte, designr; un tinar ell trupul

mladios, fata arsa de soare si parul des si lucios cafrunzele de maslin, Cind am fost dus in fata cortului

regal, statea linga Buer. Razele soarelui cadeau pe e1

~i-i jucau ape pe platosa,

PAZNICUL (dindu-~i seama de cine e uorba }: Razboinicn]

de care vorbesti nu e altul decit insusi fiul lui Buer.

Printul nostru, Kleomede! Si nu e un razboinic deseama, ci un tinar de virsta t a o

ABATIRS (ca $i cind l-ar fi lovit un t rdsnet } : Cum? Ce spui?Ce vorbe mi-e dat sa aud de pe buzele tale? Raz-

boinicul acela nu e altul decit fiul lui Buer? Printulvostru? (1$i cuprinde deznriddjduit capul cu palmel~.)

Vai mie ! Vai mie l Asadar, insusi fiul lui Buervinsusi

fiul regelui dusman m-a vazut tirindu-rna inspaimintat

la picioarele tatalui san, cersind zeilor indurare ... (Cu

glasul sugrumat.) Ma-nabu~a rusinea. Chiar un tinar

de virsta mea, unul care, de-ar fi cazut el in mina

dusmanilor, ar fi stiut cum trebuie sa-i infrunte - chiar

un asemenea tinar rn-a privit in toata goliciunea dez-

nadejdii mele... (Se repede la paznic $i aproape e a itimpinge afara.) Du-te! Du-te degraba si cheama-l pe

regele tau! Sa vina si sa-~i aduca chiar acum planul

la-ndeplinire! Nu mai potintirzia nici 0 clipa l Trebuie

sa-i dovedesc chiar acum tinarului de virsta mea c anu sint copilul las si inspaimtntat pe care-l cunoaste.

}'AZNICUL (indreptind1.t-se uluit spre usa cortului }: Ma due ...

Ma due ... Desi, nu-nteleg framintarea ta. Ti-arn mai

spus doar ea nu e nici 0 rusine s a te zbati in bratele

un or solda ti care te due la moarte... (I ese.)

'9 6

See n a a 3-a

Abatirs, apoi Kleomede.

ATlRS (ramas singur, e prada unui mare zbucium liiunt1,ic) :AB Ard _ard de nerabdare sa rna arat din nou tinarului

print dusman.v. Nu mai am astimpar, atit de dorniesint 'de moartea care rna va face vrednic de uimireapropriilor ~ei" du~m~ni... Par~a:i vad nesatui si s~al-

batici, loviti III fata de semetia mea neasteptata ...Parca,-l vad pe tinarul print, uluit de noua mea purtare,

privind cu mi~are cum. st~u inaintea spade~ ~ciq,age,rnai viteaz decit eel mal viteaz soldat al tatalm sau ...Ochii lui mari si patrnnzatori se nita increrneniti cumeu mor, cu bratele incrucisate nepasator pe piept !? i

eli zirnbetul pe buze... (Umblii agitat dintr-o partein alta a coriului.} Dar de ce nu vine odata regelesi'i-~i aduca la-ndeplinire planul? De ce nu se. ive~teodata printul dusman s a rna vada stind barbatestesi sernet in fata mortii? De ce? ... De ce? ...

KLEOMEDE (i'ntrind brusc p;in -usa cortului) : lata-rna!ABATIRS (se dii inapoi surprins): Nalucesc ?

KLEOMEDE: Nu. Vezi aievea.ABATIRS (tncercind sa alunge cu mina fantoma dinJata lui) :

Cu neputinta l Mi-s ochii tulburati de un vis indoielnic ...KLEOMEDE: Sint faptura, nu vis ...ABATIRS: Esti 0 inselare alba, ..KLEOMEDE (foarte ~ccentuat): Sint acela pe care-l chemai.ABATIRS: Kleomede... ostasul de linga Buer...

KLEOMEDE: Da!... Ostasul acela ...ABATIRS (cercetindu-l de' sus pina [os }: Unde ti-e platosa

de arama ce stralucea in bataia soarelui? Unde ti-ecoiful cu pajura si curelele de plumb de pe glezne?

KLEOMEDE: in lada uitarii. ..

ABATIRS: Daca nu ti-as vedea trupul mladios, Iata arsade soare si parul des si lueios ca frunzele de maslin,nu te-as recunoaste.,

KLEOMEDE (apropiindu-se),' Priveste-ma in ochi si recunoas-te-nia dupa ei!

ABATIRS (dupa ce si-a mai venit in fire).' en adevarat, tuesti ... Ma uit in oehii tai si-ti vad din nou pnvirea,

97



aceea ciudata, care mi s-a infipt in minte ca un pumnalmenit sa taie radacinile copilului fricos de pina ma!ierr.i. (Pe un ali ton.) Ce cauti la mine? 1

KLEOMEDE: 1 1 caut pe copilul inspaimintat, presehimbatintr-un barbat viteaz.

ABATIRS [arborind trujia $ 1 : dispreful razboinicului incercat) .Nu pe~te I?1~lt iF voi dovedi ea schimbarca aeeast~e fapt.lmphmt. Priveste l qa~e ?ac.-ai' n : a l

v

fi acel copil,

a~ mal sta, asa cum stau, linistit s i nepasator, inaintearnortii ? A~ mai astepta, asa cum astept, eu brateleincrucisate dispretuitor, minia tatalui tau? '

KLEOMEDE (tot mai aproape de Abaiirs ) : Priveste-ma situ pe mine! Uita-te la noul meu vesmint I Oare dac-asmai fi tinarul razboinic de rindul treeut, as mai staa~a cum stau, in fata ta, invelit in mantila' asta sub-tire si matasoasa? Dac-as mai fi printul acela, erescutdupa legile razboiului. as mai fi venit aici, dezvelitde to ate semnele urii si ale vitejiei?

ABATIRS: Ochii mei te cerceteaza eu uimire. A rasarit peste

noapte din tine un tinar infasurat in haina feciorelnicasi incoronat de 0 nesfirsita tristete ...KLEOMEDE: A cazut peste mine'roua vrajita. si ill-am deschis.ABATIRS: Nu-nteleg ...

KLEOMEDE: Tu m-ai privit pe mine, ?i m-arn sehimbat.Eu te-am privit pe tine, si te-ai schimbat. Ni s-auincolacit privirile ca niste serpi imbatati de luminasi tu ai ereseut din mine, eu am inflorit' din tine. Di~eel de pina , mai ieri, supus razboiului ~i Iegilor lui,a rasarit in mine un altul, descatusat de ele si liber.(Ii pune mina pe umdr.] Intelegi? 'Liber ea 0' pasareeu aripile desfacute pe pisc - deasupra negurilor

invalmasite-n abise... Toata veehea mea dusmanies-a prefacut in serum. Tot eeea ee uram inainie de-ate fi vazut aievea, acum iubesc - 3 1 tot eeea ee doream,inainte intr-un fel, acum doresc, ~ub semnul libertatii,altfel. Si-am venit la tine ...

ABATIRS (je;indtt-i mina ): De ce-ai venit?

KLEOMEDE: Ca sa vad eu ochii dusmania din tine. Sa rnaincredintez ea daca din mine ura impotriva ta a pierit,in schimb in tine ura impotriva mea, asa-zisul dusmanal tau de inoarte, a ram as aeeeasi daca nu a si creseut ..., ,

98

(Se da un pas indarat.) : ; ; i sa-ti aduc pumnalul aeesta,

pentru ea - ~daca e a:;;a cum sp~n -:- sa-ti .l~~lin.e~tidorinta de razbunare de care esti plin. ($t 'lit 1/Jtttndeun p~mnal seas din mantila.)

ABATIRS (respinge pumnalul): Nu sint plin dedt de dorintade a muri eu insumi cit rnai curind.

ICLEOMEDE (privindu-l cu mirare ) : De a muri cit mai curind?Eu am venit sa-ti dau prilejul unei razbunari, iar tu

imi respingi pumnalul ~i-mi spui c a vrei sa mori - dupaee, abia deunazi, plingeai in prund si cerseai indurare

pentru viata ta?ABATIRS: Cel de deunazi azi nu mai este. tn loeullui a ereseut

altul, 9i aeest altul s-a logodit eli moartea.ICLEOMEDE (indurerat).' O! Dac-ai sti cum 0 urasc pe logod ..

niea ta! Ea e sora razboiului, sora incestuoasa sinesatula. (Cu multa convingere.) Abatirs l Alege-tialta mireasa..; Una cu trupul curat si ispititor... Cubuze zemoase ea rodiile si suave ea asfodelele ... Moarteaare trupul sterp ca nisipul, .. Buzele putrede ca muce-

gaiul, iar oehii goi ca scoici1e parasite de me1ci. ..ABATIRS (conjuz): Nu-nteleg ee vrei. Si TI U stiu despre cealta rnireasa-mi vorbesti. Ti-am mai spus doar: m-amlogodit eli moartea si nimeni. nu rna va desparji de ea.

KLEOMEDE (insistent).' Nlei chiar eel ce-ti va aduee inainteaoehilor 0 mireasa mai limpede si mai stralucitoare deo mie de ori, decit vestala aceasta neagra care te inso-

teste acum, si care sta llnga tine ca 0 preoteasa aintunericului?

ABATIRS (semel in neclintita lui hotdrire}: Nirneni si nimicnu rna rnai poate desface de legatura mea mtunecata t

KLEOMEDE: Ai inceput oare sa-ti iubesti atit de mult logodniea

asta primita in sila?ABATIRS: N-o iubesc - 0 urasc, 0 urasc eu toata puterea

tineretii mele. Dar vreau sa mor. Trebuie sa mor. Inmine nu mai este loc decit pentru aceasta singuradorinta ; pentru aeest singur gind.

KLEOMEDE: Te-nteleg, Abatirs. Dupa zbaterea deznadajduitade pina mai ieri, nu-i de mirare ca nu-ti mai pasa demoarte. Acurn, cind vezi ca n-o mai poti inlatura,o doresti ehiar; 0 doresti cit mai aproape, tocmaica sa scapi odata de gindul ei inspaimintator.v. De-

99



aceea mi-ai respins pumnalu1 si, 0data eu el, prilejulde razbunare, De ce sa te mai tulburi cu noi framintaricind tot vei muri - iti zici -, tot vei cadea prad~monstrului infometat de tine? (Se apropie din nou deAbatirs si-i spune in taina.} rnsa te-ai inselat, Abatirs!Te-ai tnselat rntocmai cum se in~ala. paznicii carea~_uncicind scruteaza zarea, ~.ivad un nor negru apro-piindu-se, vest esc furtuna, ~l nu noaptea alinatoare.

Eu .am~veni~ ~a !in~ nu numa~ ca sa:ti. aduc prilejulunei razbunan nvmte, dar ~l ca sa-t1 adue viata.(Subliniaza.) Ma auzi: viata l '

ABATIRS: Viata? Ma. fad sa rid, Kleomede ... Viata? Undee viata? Care e viata?

KLEOMEDE:' Aceasta e! A~easta care se-ntinde aici, cu ari-pile desfasnrate larg peste intreaga drnpie clintre celedona tabere. Sta la un pas de tine si te cheama eubratele deschise, ea 0 mireasa alba. si cuprinzatoar-,(I n timpul acestor cuvinte, trece intr-o margine a cortului:;i da la 0 parte 0 bucau; din el, prin care se uede a spar-

tura tainicd.]ABATIRS (face uimit un pas inapoi).' 0 spartura aid? La

un pas de mine? 0 trecatoare tainica ce se desehidein cimp si pe care nici macar n-o banuiam ?

KLEOMEDE: Nimeni n-o banuieste. Nici un soldat nu stade straja linga ea si niei un paznic nu trece, nici macardin intimplare, prin dreptul ei. Te scoate din tabaraasta si te conduce de-a dreptul spre cetatea voastra.Un pas - un singur pas si esti liber. lata de ce ti-ammtins adineaori pumnalul razbunator. lata de ce ti-lintind din nou si-ti spun: loveste-ma ! Loveste-ma si

tred apoi, nestingherit 9i razbunat, la ai tal IABATIRS (prive$te, mai intii uimit trecdtoarea nebanuita, apoi

se uitCfneincrezdtor la Kleomede ) : Ti-am mai spus doar:eu m-am logodit cu moartea si nu te-am strigat aicidecit ca s a vii s a rna privesti nuntind. Priveste-ma,deci si lasa toate imbierile aeestea care nu stiu ce ascund:viclenie, sau vreo dorinta a vrajmasilor mei de a-miprelungi rnoartea eu cine stie ce petreceri?

KLEOMEDE: Ti-am intins pumnalul 9i te-ndemn sa fugi, nu. fiindca s-ar aseunde vreo viclenie in vorbele mele,

ci pentru ca vreau ca legile razboiului sa nu 5e impli-

100

neasdi; mai mult decit atit: v::,eau ca toaAteint~cmiril.eacestui monstru s a se intoarca pe dos, In pofida lui.(Staruitor). Si-acum : inca 0 data! Ia pumnalul, raz-buna-te si fugi t Fugi, cit mai este vreme si cit .incatreeatoarea asta, pe care ti-am despicat-o in cort, nu

e deseoperita. .., ~BATlRS (surprins): Cum? Tu mi-ai despicat aceasta tre-

A ditoare? Tu, en miinile tale? .Nu era aid de mai-

nainte? Mi-ai despicat-o tu? .KLEOMEDE: Eu~-:- 9! ~~ pumnalul =-=. ~~a~ar, nu mal

are rost sa intirzii. Foloseste-te eli prisosinta de pumnal9ide trecatoarea .asta~~a9~eptat~! Si nu mai sta r : i c ~o clip a pe gindun! (1~zntmde dtn nou pumnalul $ 1 ' - $ 1 ,

desjace cdmasa la piept.) . ..ABATIRS (cu mirare.cresdndaj: Ciudata:mpreun~!e de schim-

buri I...Propnul meu dusman, printul strain - ehematde mine sa rna vada in noua mea infati),are barba-teasca, vine - imi intinde pumnalul si, Iinistit, i~i des-chide camasa ce-i inlocuieste platosa ... Iarapoi, acelasi

print dusman, rivalul meu de moarte, imi arata ~r~mu~croit de e1 pentru scaparea mea... Eu stau uimit 91privesc eli nelamurire sehimbul acesta venit de dinc?lode zei, din strafunduri tainice si necunoseute... ($~deunde pin a mai adineaori it privea pe Kleome~e cu. 0anume 'YIicealCi,cum incepe sa-l vada cu totul cu alt~ochi.}

KLEOMEDE (continuind sa insiste): Lasa nelarnuririle simirarile la 0 parte! Intinde min a si ia pumnalul cedezleaga toate lanturile razboiului l Nu rnai pregeta,Abatirs, caci timpul nu pregeta, si toate sint legateintre ele prin fire subtiri si nevazute !

ABATIRS (sUi a cl ipa in cumpana , apoi foarte hotdrit }: Aco~pera-ti pieptul, Kleomede! ~i pune-ti la cinga.toarepumnalul! Nici el si niei trecatoarea asta nu-rrn slu-jeste la nimie. c a e i ' n-am de gind sa te lovesc si mels a fug de-aici, din cortuI meu inchisoare!

KLEOMEDE: CU neputinta ! Doar trecatoarea asta te dueespre libertate! lar' pumnalul meu iti potoleste seteade razbunare, (Aproape implorindu-t). Abatirs, nuse poate sa treei de partea monstrului, si sa refuziviata pe care ti-o aduc eu, si libertatea! Ce te rnaipoate tine aici dnd stii bine aiei ce te-asteapta?, 'j ,

101



ABATIRS: Tocmai ceea ce rn a asteapta rna tine aici. Spune .c~ trecatoarea asta rna duce spre libertate. Ei bine, n:~Libertatea mea sta in rnoartea mea. Cad numai .~ l'b d . ear r :a v~ e 1 era.e ruynea pe care-o due ell mine, ca 0

catu~~ grea ~l zornrutoare. (Cu 0 solemnitate grava)T:ebU1~ sa dovedesc unu~ razboinic din tabara aceastaca s:hl~~area de c~re ti-am p<;,menit nu e 0 v~rbagoala ~l ca-ntr-adevar, peste spaima mea de adineaori

a crescut0

vitejie uriasa, ca un porn zvelt pe car~nu-l mai pot pravaIi furtunile.KLEOMEDE: Si cine-i razboinicul acela de dragul caruia

te pui in slujba nesaturatului monstru?ABATIRS: Tu!KLEOMEDE: Eu?

ABATIRS: Da, tu l Nu ai stat tu alaturi de Buer deunazisi m-~i privit tirindu-ma in tarina vrednic de mila?Nu aI~ s!at tu, straluc!nd de soarel~. care-ti juca peplatoja, y~.at a cortu~U1 regal,. cu ochii aplecati asupradeznadejdii mele? TIe trebuie sa-ti dovedesc ca si

stramosii mei au un urmas vrednic de lauda nu numaistramosii ti.'ii.Daca .n-a~ fi fost martor al spaimei mele,poat~ m-as fi folosit ~l de pumnal, si de trecatoarsata eliberatoare, Dar ai fast tu, eu privirea ta coboritaa~upra tinguirii mele, si-n mine s-a trezit fiul de rege,v!~eazul care vrea sa-nfrunte pe data spada dusmanilorsal.

KLEOMEDE (deznadajduit): Am venit sa te salvez, si tu rnarespingi pentru niste amagiri oarecare ... O! 'Abatirs!Nu vreau sa cunosc, la picioarele mele, pe viteazulacela ~ei~fricat ie~i! dir: I?-ugurul copilului inspaimin-

tat .. Vlte]1a. t~ d~ razboinic nascut peste noapte mi-opoti dovedi ~1 din tabara alor vostri, nu numai aici,in cortul-inchisoare ... (lncercind alta cale de convingere.)lata, nu-ti mai intind pumnalul. Nu-ti mai implorlovitura razbunatoare. Daca tii atit de mult sa-miarati noua ta infati~are, arata-rni-o, ca miine, intrindin lu~ta a~aturi de soldatii cetatii voastre. Dar pin aatunci, fugi lFugi - ca sa te pot privi de pe intariturain platosa ta stralucitoare !

ABATIRS (din ce in ce mai tulburat) : Print invelit de mistere!Inceteaza l Nu ca sa vezi vitejia mea nou-nascuta

te-ai pus de-a curmezisul hotaririlor supreme... Petinarul neinfricat puteai prea bine sa-l privcsti in noualui mindrie tara s a te primejduiesti, nascocind aceastatradare. Pentru alta pricina ai desfacut eu atita migalatreeerea salvatoare. ($i se apropie, de asta-data, elde Kleomede.) O! Kleomede! Raspunde-mi drept si faraoeoluri! De ee te impotrivesti mortii mele consolatoaresi vrei cu tot dinadinsul via ta mea?, '

J{LEO:MEDE (cu janatismul injlacarat al noii sale credinie ) :Pentru ea sa pot fi eu tot dinadinsul altul, eel nou,ceHilalt. Pentru ca sa nu se-mplineasca ceea ce nesu-Ieritul razboi vrea sa se-mplineasca l

ABATIRS: Si nu te-ai gindit de loc c a . fuga mea ar insemnacea de a doua rusine a mea? Ce fel de vitejie ar fivitejia mea, nascuta din tradarea ta? Cum rni-as maiputea incrucisa miine spada eu soldatii vostri, carear sti cui datorez salvarea mea? (Cu ultimele resturide indaratnicie rdzboinica.) Nu! Kleomede 1Am sa stauaici neclintit si-am s-astept cu mindrie spada care va

spala rusinea mea.KLEOMEDE (dezlantuit) ~ Blestemata fie cIipa dnd am trezit

in copilul acela un barbat l Dad. nu te schimbai dincopil in viteaz, truda mea n-ar fi fost zadarnica. Copilulinfricosat ar fi ales fara sovaire cerul Iiber si cimpulintins, in locul arnagirilor neroade ale razboiului. Cesint ele, toate aceste prepusuri razboinice, pe lingacresterea flarii albe peste care curge singe de soldatinveninat ?

ABATIRS: Dad. nu te-ai fi schimbat din soldat viteaz in

print rngmdurat, ai fi-nteles acum ce sint. Vechiulostas din tine ar fi prieeput acurn care e datoria mea.Oare de-ai fi cazut tu in mina soldatilor nostri, n-aifi facut la fel? N-ai fi avut 0 singura dorinta, un singurgind: acela de a infrunta pe dusmanii inversunati ?

KLEOMEDE: Cind te-au adus soldatii in tabara, eram, ca sitine acum, un tinar supus ori~duirii ostasesti. Credeamin dusmania pe care stiam ca trebuie sa 0 port dus-manului, acelui dusrnan pe care nu-l vazusem nicicdata~1 pe care mi-l inchipuiam vrednic de toata ura mea.Cind insa te-au adus soldatii si am dat cu ochii de tine,,

102 10 3



de spaima ta minunata, ura mea s-a stins dintr-o dar-Imi vedeam eu ochii dusmanul - si dusmanul ea.cu totul altfel decit mi-l inchipuiam eu. E~a un tin~z~elt si ~uav, "ars de a~ela~~soare care rna ardea si pemme ... Si-am meeput sa te iubesc, sa te iubesc in ciudtuturor legilor razboiului. De-a» fi cazut eu in mtn aalor vostri, la fel as fi dat cu oehii de tine si la fel te-a~fi indragit, Poate as fi indragit atunci semetia ta

asa cum acumam indragi t spaima tao Si ca si acum

ridi:indu_:-ma ~m~otriva razboiului n-as fi avut dedto smgura dorinta : aceea de a infringe eu orice pretmonstrul. '

ABATIRS (cu totul cucerit de uorbele lui Kleomede) : Kleomede r

Kleomede! Esti tulburator, Kleomede! Cresti inainte~mea ca un miraj de lumini stralucitoare ... Fruntea tae imbaiata de aura pura a semizeilor. .. Fiecare cuvintal tau, rna cuprinde si rna inviiluie intr-o ploaie de razedogontoare ...

KLEOMEDE: Fiecare cuvint mai mult e 0 clipa rupta dinvietile noastre. lata, ai inteles acum pentru ee ti-arn

desfacut trecatoarea. Nu mai intirzia, prin urmare lIa pumnalul si fugi, fugi cit mai e vreme! (Ii intindedin nou pumnalul.)

ABATIRS (iluminat): Sa fug? Toemai aeum, cind 0 zareatit de miraculoasa se desface inaintea mea? O! Darnici prin gind nu-mi trece ... (5e apropie mult de Kleo-mede fji-i spune cu mare avint interior.) Kleomede!M-ai intrebat adineaori cit de mare e dusmania meapentru tine. Ei bine, afla: dusmania mea' pentru tines-a stins sub ploaia de aur ce ai revarsat-o asupra mea.Si-n locul ei a inflorit, alba ca 0 cupa de erin, dragostea.

(Patetie.) Te simt in mine risipindu-te ca un lim anverde intr-un ocean mare si limpede. Fiecare fatimadin tine se amesteca in apa mea, cade ca un sunetciudat in adincul meu si se depune acolo. Din caderea

ei se desprind cercuri uriase ~i se-nmultesc pe fatamea la nesfirsit, tti aud nisipul cum cade In mine sicum rasuna din strafund, Fiecare pietricica e un sunet.Fiecare sunet se inmulteste in zeci de alte sunete.Si toate marturisesc moartea urii stravechi si nastereanoii impliniri. ' ,

104

MEDE: Ni s-au legat firele nevazute si ni s-au intre-:E{LEO patruns urzelile. N e impliniram unul prin celalalt,

si acum fiecare cuvint, fiecare fapta a unuia se rasfringe~supra celuilalt. DUJm~nia ~straveche .s-a de~tr~matrsi acum stam unul hnga celalalt ca doi soldati ai ace-

ieiasi arrnate (Ii intinde, ca spre un legamint, braiul.}

ATIRS: 'Eu rn-arn nascut din tine, tu te-ai nascut din mine.A.E Fiecare nazuinta din tine raspunde in mine, ca fluturii

de nisip ce aluneca dintr-o clepsidra in alta. Ai intins

brahil spre mine, iata bratul meu! tu cuprinde bra!ulinti~s.) Ai intins obrazul spre mine, iata obrazul meu!Kleomede! Prietene drag! Sa pecetluim rnarea noastra

implinire.

KLEOMEDE: Abati:~'s! Abat.irs! Priete~e!. (5e ~mbra#fjea~a., In timp ce et se cupnnd de wmen. ~'l se prioesc, lum'l'!l'a.

lunii strabate in cart. Kleomede .se-ntoarce surprtnssi, niipadit de razele ei, spune.) Ce lumina ciudata apatruns aici pe nesimtite si ne-a inlantuit cu valurileei galbene?

ABATIRS (se apropie de spartura ~i prive~te afara ): Nu tenelinisti! E numai luna. A rasarit de din colo de movilesi a patruns aid prin spartura cortului. N-am sirntit-o~asarind pentru ca, intre timp, in noi crestea 0 luminamai mare si mai stralucitoare, (Vine din nou lingaKleomede.)

KLEOMEDE (dintr-o data inspiiim£ntat) .' Luna? .. 0,Abatirs rE luna? ... Atunci nu mai e vreme de pierdut. Fugi,fugi de indata l Caci rasaritul lunii e soroeul hotaritpentru moartea tao (I t impinge spre trecdtoare !$i-ipune cu sila pumnalul in mind.)

ABATIRS (linifjtit, ca unul care a aflat ~tnnou $i mare adeudr ) :Adineaori am vrut sa-ti dovedesc ca nu sint un las fricos,pentru ca eram dusmanul tau si voiam sa te-nfrunteu mindrie. Acum vreau sa-ti dovedesc acelasi lueru,pentru ca sint prietenul tau iinu vreau sa rna' despar~de tine si s a te parasesc in primejdie. Dac-as fugi, attai te-ar afla aid si ar descoperi totul. Pedepsindtradarea ta, aceasta pedeapsa m-ar lasa singur invoia razboiului.

KLEOMEDE: Fugi, pentru ca sa nu fim -singuri !

lOS ,



.ABATIRS: Sint linga tine si nu rna voi clinti un pas. (in lumina l1!'n_iicare-i ~inviiluie, pa_r ~mindo~, asa cum s ta u ~unul hptt de celdlalt, a subl~ma statute a prieteniei j

XLEOMEDE (cu lacrimi in ochi): 0 I Abatirs I Asculta-mi,Ai mei vor veni din clipa-n clipa si astfel rna vei con,

damna sa fiu martor la moartea tao Fugi, ca s a potfu~i si eu inainte de venirea tatalui meu lNu da prile'

u.na?ului monstru sa. rna. inlantuie din nou. Nu mJsili sa te blestem pentru indaratnicia tao Fugi! Fugi

cit mai este vreme l (Pe ultimele lui cuvinte intrddeodatd in cart Buer, Hiram, Tigroltes $i dJiva o$teni.)

See n a a 4-a

'Cei de mai sus, Buer, Hiram, T'igrolies

BUER (inmarmtwit): Ce vad? Ce-aud?

KLEOMEDE (lasindu-:;i inJrint bratele in jos): S-a sfirsit.;ACUITI totul s-a sfirsit ..~ ,

HIRAM (biiguie uluit): Kleomede in cortul strainu-lui? ..

TIGROLTES (la JeZ): Printul nostru indemnindu-l pe prizonierv f ~'Isa uga ....

J3UER (nevenindu-i sa creadd cd eeea cea vazut!ji auzit e aievea) :Tradat ! De propriul meu fiu tradat ! Nu! Cu nepu-tinta l

HIRAM: Ne in~ala auzul... Ne arnageste 0 parere ... Sintemprada unei inchipuiri desarte ..'.

KLEOMEDE (coborind spre el) ': Nu sinteti prada nici unei

inchipuiri. Ceea ce vedeti e asa cum vedeti.

BUER (ii iese inainte innebunit de Jurie): Taci! r'aci!TIGRQLTES: 0 clipa sa fi intirziat, si prinsul scapa.

XLEOMEDE: 0 clipa, da! Dar clipa aceea n-a fost sa fie data.Si n-a fost pentru ca n-a vrut el sa fie. (Aratii spreAbatirs.)

::BUER (sagetindu-l cu privirea) : Asadar, tu, tu l-ai indernnatsa fuga? .

KLEOMEDE (simplu): Si el n-a vrut s-o Iaca.BUER: Tu i-ai despicat trecatoarea asta in cort?KLEOMEDE: Si el n-a vrut s a se foloseasca de ea.

106

(se repede ameninjator spre Kleomede): ~ e~erni~ul~ !

BOER V bele tale sint aiurari de nebun. Minti l Minti lor . .,

De a mie de ori, minti l v v A

E' Spun adevarul. Eu am cautat sa mlesnesc fuga}(LEOMED ..

acestUl ostatec. .. ., v d

M. Parca mi-ar Ii-mpietrit mmtea. Nu-mi vine sa cre

firM . . . hil 1nid ochilor, nici urec 1 or .MEDE Crede si unora, si celorlalte.J { L ! ~ (il apucd de Piett $i-l ~~ut;tra c~ salbdticie) : Blestema-

BO tule I La ce te-a! gindit cm~ a: pus. lao~~le c~ea ge

': 1us? Pe cine-ai vrut sa scot! dll~ :n:mt1 cmd ar pla~Ult~eea ce ai planuit? Carei porunCl ai dat ascultare cind

ti-ai pierdut mintile? .KLEm,1:EDE (calm): Pre'a multe tntrebari pentru ~n smg~:

raspuns. Ceea ce ati vazut nu mal are nevore de mel

o alta lamurire. .' .,ER (in culmea deznddejdii, cade pe piatra din. ,,?nJl~cul

BU cortului): Fiul s-a ridicat. impotriva !atalm sau...Printul nevirstnic ~ rmpotrrva regelUl carunt... Osta-

sul _:_impotriva tovara~ilor sai.; .

KLEOMEDE ( pe un ton cald : ; i A rug~to~) : )nt?a::ce-te si tu,tata, 0 clipa impotriva ta insuti ~l rna vel lauda pentru

ceea ce am vrut sa fac. .BUER (se tinguie): Cum vei mai putea fi de-a~eumnrmasul

meu? Cum vei mai putea fi de-acum stramosul urma-

silor tai ? O! Nenorocitul de mine! O! Nenorocitul de

tine! Ai calcat dintr-o data-n picioare toate mormmtel;

tarii tale. Fapta ta ~ebuneascva.a rupt pe-un tata

de fiul sau si pe-un fiu de mla~lta sa.KLEOMEDE (cu min a intinsa spre AbattY!).' M-am legat de-o

mladita noua ce sta s a rodeasca." b . ,

BUER: Te-ai legat de ciinele a.eesta netre ?~c. .KLEOMEDE: O! TaU! Nu-l nurm astfel. Nu-ti mvenma buzel~tale blinde si bune eu vorbe spurcate. Potole~te-tl

zagazurile d~zlantuite. Linisteste ~furtuna dinlauntrul

tau. 'J DBUER (se ridica ~i invoca disperat =.ai intun_ecaJt :. e-~

mie de ori mai dezlantuit de-ar Ii, de-o rme de on mal

ravasit sufletul, si in~a n-ar fi de-a)~ns sa liniJt:as:_afurtuna mea! Desclestati-va. margmi care rna. inca-

tusati in simtirile pa~inte$ti! Pravaliti-va in abis, le-

1 0 7



gaturi de singe si plarnada ] Dati-mi o l .~ d 1 ' , zei, puterea

sa a ue a-ndeplinire pedeapsa.

TIGROLT::_:S [alarrnat ) : Ce-ti trece prin minte?

BUER: Smgele meu s-a sculat impotriva mea Vasul r1 t t ~ . . In care

S-~mlurnta bspre p~strareAa fost spurcat de buze strainem~e e. re. u.le~varsat III prund. (Seoate spada d'·

teaca $~ D ridicd. asupra lui Kleomede.) tnABATIRS (se desprinde brusc din eoNu! unde stdiea net. ti

. " • j-'U tn

C'lDS~~.', s ; pune-n fa/a): Opreste-te, neeugetatule iNu nSlpl in prund singe nevinovat! Risipeste-l P II. . . , e ac_:Ul ce si-a atins buzele de vasul unde pastrai a tsmge! ces

BUER (nu urea nici mdca» sa-l bage-n seamaj.' Singelenu se t \ .. v A meu

. va ames eea mel macar m prund eu singele I.Dropix l ui

ABATIRS.: A~unci va~s~ nu~ai singele aceluia! Al tau nu-lvel mal I?utea niciodata readuna dintarina. (lsi desch .at~a~ul $t aratd locul inimii.) Loveste aici! P~toleste~~~rnll~la cu. sin~ele ce va t1 9 ni din izvorul acesta!' ,1

HIRAM (mtervtne fl el}: Nu te pripi, Buer! .TIG-ROLTES (la fel ) : Curnpaneste luerurile!

ABATIR:; (cDntinu2n~j: Kleomede e nevinovat. Eu sint eel

vmovat. Eu 91 eu spaima mea. Caci de nu rna tiram

eu deuna~i mspaimintat prin fata voastra, Kleomede

_?u s-:::r fi ~ehlI?bat din soldatul viteaz de odinioara

m ~opl~ult:lst 9 1 ingindurat de astazi. Pe mine trebuie,deci, sa rna pedepsesti,

TIGROLTE~: Ar~ dreptate. tinarul acesta. Uriui copil nu iseen_vm leg:le soldatilor, Iar Kleomede nu e dedt un

print nevirstnic. Cum 0 sa-l pedepsesti pentru fapte

pentru care se pedepsesc numai soldatii incercati?ABATI~S (21tainteaza ~otarit spre Buer): Eu sint soldatul

m~ercat. Pe mine pedepsestc-mal Implineste-ti eu

rnme .p~anul, asa c?m. aveai de gind sa-l implinesti !HIRAM" (pnvmd cu adm~ral~e spre Abatirs): Cu adevarat,

tmarul acesta e un soldat Incereat...

TIGROLTES: Vino-ti in fire, Buer! Ca nu curnva sa plingirniine fapta nesocotita de azi.

SOLDAT!I: ~ra e! A?a e! Kleomede a cazut in rnreaja unei

naluciri desarte. Lasa-l sa se dezmeticeasea si se vaintoarce din nou la noi. '

108

ER (se leagana 0 cUpii in indoiala, i~i trece mina peste13 U frunte $i apoi indep~rteaz~ sp,adq): Ce. era ~.a fa~?!

Ce era sa fae?! O! Bine ca mi-ati deschis ochii... Bme

ca mi-ati lirnpezit mintea infierbintata ... Era sa pedep-

sesc urimiel pentru ca s-a lasat inhatat de IUp . Era

sa-mi sfarim, intr-o viltoare de-o clipa, neamul siurmasii. (S e indreapta spre Kleomede cu braiele deschise.)O! Kleomede, copil iubit, iarta-ma l Iarta-ma si vino

inapoiin bratele rnele 1 Nu pe tine, pe dinele aeestacare te-a arnagit 1 1 voi pedepsi. iu aratCipe Abatirs.)De doua ori ilvoi pedepsi. 0 data pentru ea e singe

vrajrnas, si a doua oara pentru ca te-a impins sa faci

eeea ce, nestiutor, ai facut. (Trece spre Abatirs.)!n genunchi, ticalosule ! Mori, dine netrebnic! ($iridicCi spada.)

KLEOMEDE (i se pune in faja iniocmai cum a fiicut adineaoriAbatirs) : Nu-l vei lovi, tata, inainte de-a rna fi lovit

pe min;!d ~" . . ) C ., ~l . ' . . d "BUER (se dii 'tn arat surpnns : urn r 1mal $1 apen, upa

ee eu spaima lui rusinoasa te-a imboldit sa tradezi?KLEOMEDE (cu inflacarare) : O! Dac-ai sti cit de draga mi-e

spaima lui, draga, ea 0 muma ce m-a nascut a doua

oara. Loveste-ma pe mine, daca ai de gind sa-l Iovestipe el! Caci toate spusele voastre de adineaori au fost

neadevarate. Nu el m-a-ndernnat sa-i planuiesc sea-

parea. Nici sa-i deschid drumul libertatii. Eu am pla-

nuit-o. Tocmai ca un semn al libertatii mele fata de

orice indernn dinafara. Mai mult chiar: Abatirs s-am-

potrivit planului meu. Si drept dovada, iata-l aici!

De m-ar fi-ndemnat el sa-i intocmesc trecatoarea

aceasta, s-ar fi Iolosit de ea, fara. preget. Dar el n-avrut s-auda de a;m ceva - niei sa dea ascultare ruga-

rnintii mele de a trece la ai sai.TIGROLTm;: Asa se euvine unui razboinic adevarat.

l{LEOMEDE: Era un copil inspaimintat cind a fost adus aici.

Acum e un barb at ce sta nepasator in fata mortii. De-ar

fi ramas copil, mi-ar fi urrnat indemnul. Dar el a vrutsa-nfrunte moartea ca un razboinic de frunte. Fapta

lui trebuie, dupa legile voastre razboinice, slavita.BUER (neinduplecat): Daca fapta lui trebuie slavita, 11voi

pedepsi pentru singele lui blestemat.

109



KLEOMEDE: Mai intii insa pedepseste fapta mea tradatoare~ll", drept! A)'a se euvine unui razboinic adevarat:

~ER: Da-te la 0 parte! (Vrea sa se repead-i din nou la

----- ~ba 'irs.)

KLEOME (jara s_i se clinteascii din loc.}: Moartea lui va. moartea mea. Te amagesti daca socote$ti ca uc],

<~__ gindu-I pe el, rna vei pastra pe mine. Noi doi sintem

legati din porunci supreme. 1 1 ucizi pe el, voi pieri

si eu. 1 1 nimicesti pe el, rn a vei nimici si pe mine.(Solemn, cu min a pusii pe inima.) Jur sa-mparta$escsoarta prizonierului acestuia, oricare ar fi ea.

EUER (impietrit): Mi-au intepenit degetele pe minerulspadei! Mi-au impietrit bratele de niei nu mai potridica taisul acesta ! Cu gindul am si lovit, dar cumina inca nu.

KLEOMEDE (pe un ton molcomitor): Multume$te-te cUatit,tata l Multumeste-te ca fiul tau e linga tine, intregsi nevatamat, si indeparteaza spada! Cruta-I pe osta,teeul acesta! Asaza luerurile in starea in care le-a adusintilnirea noastra, a celor doi printi prieteni!

BUER: Am spus adineaori solului vrajmas ca nu e fiintape lume careia sa-i indeplinesc 0 asemenea cerere. Maie nevoie s a spun si acum?

KLEOMEDE: !ndepline~te-mi-o rnie, si voi fi singura ta fiintadin lume.

BUER (nesigur): Ma-nvirt in mine si nu gasesc nici unsprijin. Caut peste tot un tihm spre care sa-rni tragluntrea, $i nu aflu. (Umbld. printre soldati {>i,pradanehotaririi, ii insreaba.} Ce sa fac? Ce sa fac? Ras-

pundeti-mi ?KLEOMEDE: Sa ierti l Daca dragostea ta pentru mine e ce~

din trecut, treei peste rninia ta si indeplineste-micererea fara sovaire !

BUER: Vrei sa pierd, de dragul tau, acest ostatec - si, 0

data eu e1, putinta de a pune capat razboiului?

KLEOMEDE: Vreau tocmai sa dobindesti aceasta putinta.Caci numai iertarea va pune capat razboiului. p e - ~cruti pe el, rna ai pe mine. De-l dai pierzarii, r n a pierztsi pe mine. Alege!

110

: Legile mele sint aspre. . A A •

BUER EDE' Ale mele sint blinde. 51 m legile mele stau inchisi.KLEOM '.. .. t~' .'

toti viitorn ai urma~1.. Din legile mele striga stramosii cerind indestulare.

BUERM·EDE' Daca. treei de partea stramosilor, 1ti vei pierdeICLEO . . . lui "

unna~ii. Am jurat sa-mpart sOAartaup~lzom.eruUl a.~es:~.Si 0 data eu mine, i-a vor imparti toti Urma~i11tai.Nu fi, asadar, calaul nepotilor Uii. "

R (tot mai descumpanit): Sint la 0 raseruce. Un drumBUE . . tUt 1 illimi stii inamt~, d:_ept ? necru,,?- or, ~~a ucum -auapucat din mO~l-stramo?:. L~ ca1(atul lui rna a~t.eapta,rlzator si darnic, zeul razbomlUl,. cu brate~e p"lme d;odoare si prazi. Celalalt drum mi se deschide III fatanecunos~ut si la rnarginea lui. nu. vad decit floar~a.aeeasta alba, prinsa la briul fiului meu. Pe care dIUeIe sa apuc ... pe care . ..

KLEOMEDE: Pe drumulIibertatii. Lasa-I neatins pe ost~tec~lacesta - si da-i voie sa treaca nevatamat la a r sa~.

BUER: Pentru 'ca miine sa se-ntoarca luptind impotri-

va-ne? !KLEOMEDE: Pentru ca miine sa ai destui nepoti care s a se·

bucure de viaHi.

BUER (dupa un rastimp de grea lupta cu sine): Fi_:! Ii.implinesc rugamintea. Ceea ce nu credeam sa fac,fac. Am spus ea nu e fiinta careia sa-i indeplinese eerer:a.de crutare a prizonierului meu. lata ea am spus in

vint, (Catre Abatirs.} Abatirs l Fii cn~tat: Gura :;aresa rna induplece s-a gasit. (J ntre toll, cei de fafa se

produce a mare u$urare: Pe/aja tuturor infloreste bucuria,cdci toti au fast [ascinaii de Kleomede.}

KLEOMEDE (in culmea fericirii): Iti multurnesc, ~ata, ~~"m-ai ascultat, si ai trecut de partea urmasilor tal.Numele tau va' fi preamarit in veci pe~t!u hotarirec:asta. Monstrul a fost invins! (58 arunca m. bratele lu1,

Buer.) Lasa-ma sa vin din nou la tine.

HIRAM: Ai ales drumul eel bun, Euer.TIGROLTES: Hotarirea ta e binecuvintata, stapine.SOLDATII: Slava tie rege! Ai faeut bine asa cum ai facut l

(Veseli, se 'i~braji$eaza intre ei, facind cere in jurulcelor doi tineri.)

Illl_

See n a a 5-a



~J{LEOME?E: Fiul s-a-ntors la tatal lui... Printul - la supu~iilui ...

BVER (tra,,!,sjigurat).' Mil si!llt u~urat ... ~a . s~mt chiar nespus

de b~ne... Ceva no~ ~~lUI?~nosvs:.ndlc,?-spre mine, dinpre~Jma acestor .doi"h_nen~nfratlt1..· Smt toate limpezi

:nam~~a mea, ~l n:mIa I?l "s-a scur~ c? totul... (Sic; ,

'/,n m'/,JZocu:Zcortului ca 9 ' / , n,,!.d ar i: b'/,1'u~tniste fortecolosale $ ' / , acum pune temelnle une: lum'/, noi.)

::KLEOMEDE: Trimite deindata soli in cetatea lui Dropix!

Vesteste-I pe regele vrajmas cit fiul lui e viu si ca incur:i:nd11 va avea in brate neatins ! '

=BUER (adresindu-se celor de fata) ."Asa s a fie I S a plece ne'in-tirziat soli la Dropix! Sa-i spuna di eeea ce nu credeam

sa-ndeplinesc vreodata, am indeplinit; ca cererea lui

si-a gasit un sol mai bun ca eel trimis de el; unul chiardin tabara mea; chiar din singele meu; ca am ascultat

de dorinta acelui sol; i-am crutat fiul, si-n zori i-I voitrimite neatins, Impreuna cu solia mea de impaoars ]

(Cijiva dintre soldaji ies sa transmita porunca lui Buer,in timp ce ceilalji jubileaza.)

:SOLDATu (cu bratele ridicate ) : Pace! Pace! Pace!

~:HIRAM (din U9a cortului, cuprins din nou de vechile sale in-doieli): Tearna mi-e ca nu mai e vreme pentru soli.lntunericul s-a asternut de mult pe cimpia dintre

tabere. Nimeni nu-i va Iua in searna, Paznicii luiDropix Iivor ataca de cum ii vor vedea apropiindu-se.

"TIGROLTES: Nu-i nimic. Vom astepta zorile.

::HIRAM (dind neincrezdior din cap): Numai sa nu fie preatirziu ...

_BUER: Sa pIece soli pina nu e prea tirziu l (5e aud. rasunind

brusc trimbite.) Ce-i asta? Ce se aude? Sint trimbitele

soliei noastre, care pleaca sa-i duca veste noului meu

prieten, regele Dropix?

-HIRAM: Nu prea par a fi trimbitele noastre.

"TIGROLTES (trece ~i ella usa cortului $i ascultl1 inspaimintat) :

Sint trimbitele dusmanului!,

=:BUER: Trimbitele dusmanului? (Foarte nelini$tit.) Ce vor?De ce rasuna? Ce se petrece dincolo de cortul acesta?

Raspundeti ! (Mare panica intre cei prezenfi. )

1112

Cei de maz sus. PaznicuZ, intrtnd tn fuga ~i agitat.

CUL. Prapad! Mare prapad. stapine i (lngenuncheaza

fAZNI '.ingl'oz'/,t.)

('1 ia de umeri): Ce e? Vorbeste l

BDERCdL (abia mai rasufla)." Dusmanul e intre nor.PAZNI (' t las ) . Ce?Sl CEILALTI mr-un gas. .BURRC~TL' Dus~anul a intrat in rindurile noastre.pl\ZNI v· ,

T;GROLTES: E~ti nebun?ZNICUL: Nu sint nebun.

pA - .. ?BUER: Ai vedenu:PAZNICUL: Am vazut ceea ce v-am spus.

BUER' Vorbeste limpede!. .'Nl~UL: Si~tem pierduti! Sinte_mpierduti ! v I

pAZ . Nu maibiigui in nestire. Vorbeste cu socoteala.TlGROLTE~ ·Nu mai e vreme de vorbe socotite. Puneti mrnaPAZNICUL. 1 . t t .

. e arme 1Ie~iti in tabara. Dusmanu a l~ ra pe neslI~:fite peste noi, si-acurn, intre cortunle noastre, isi

desavirseste macelul. .BUER (racni~a' ca 0 fiara incol/ita) : .Ce spui ? Cy

HIRAM: Ce sa spuna 1Ca s-a adeverrt temerea. mea. a erea tirziu pentru trimiterea solilor. ~ropl~ a urmat

fagaduiala lui Glad. A pornit lupta deindata ce acela

a ajuns in cetate. Si n~ciJUacar nu mal av~m vreme

sa-i vestirn pe dusmani ca le-a~ cruta!prmtul. .TIGROLTES: Avem in schimb vreme sa apucam spadele ~l

sa iesim la lupta, .'PAZNICUL: Nu e lupta. E prapad. Ai no~!n nu stru ~~de Ie

e capul. Cei mai multi dorm~au cl~d du.~manll s-a~

napustit asupra lor. Sint .tot! ?ar~a 1 ? etl. Du~~,:nllmusca dintr-ai nostri ca mistretii .d~n ciutele f.u~ante.

EUER (redevenit o~teanui de odinioara, r2~'/,ca spad~ $ ' / , :mpal'-

te poruncile): in tabara, gene.rah! ~unetl. mma pe

spade! insufletiti-i P~-3 :1 no~tn.! ?trmget!-! d~ undese risipesc! De e sa pterrm , sa pienm cu clll.st"e." .

HIRAM: Pierim din vina noastra, in vreme ce nO:.lllhrz;-amaici schimbind hotaririle soartei, dusrnann se tirau,

tiptil spre noi.TlGROLTES: Nu deznadajduiti! Sa merg.em unde ne elocul!

(I ese cu Hiram $i ceilalti soldaii.}

11 3



BUER (!mbrac~ plato$a ad~s~. de un'!ll dintre soldaJi $i se pre-gate$te sa plece ) : Ramu cu bine, Kleomede!

KLEOMED~ (doborit de intorsatura p e care-au luat-o lucrurile) .Pleci, tabU! .

BUER: Plec, Iasindu-te in voia intimplarii. Nu mai pot a ... t F~ .. T vea

~"fl]a . a. a :ev~tI~!. 1 ! e~ti pricina di dusmanii ne-aumeor:J?rat, fara~ 53:-1.slmt1m. De .nu. ne-ai fi intirziat

tu aICI, eu rugamintile tale, nu-t pierdeam din ochi~eum, .cauta sa sc~pi eu vfuga. Sau foloseste-t« d~mtuner~c. Eu ~u ~al pot sa te a_par. Trebuie sa mergla h~pt3:' ca ~a mintui ce se mal po ate mintui l

ABATIRS (tna'lnteaza un pas): nvoi apara eu! Fii fara grijaBu&! '

BUER: Tu?ABATIRS: J:!?a c:,um el s-a pus intre. mine si spada ta, tot asa

am sa rna pun eu intre el ;; 1 spada soldatilor nostri(lneura)ator.) Mergi tara grija. Lui Kleorn~de nu 'i s~va intimpla nimic. Cei ce i-ar putea face vreun rau

sint doar supusii mei. $i supusii mei nu se vor atingede ceea ce stii sub pavaza mea.

BUER: Esti un copil si tu ca ;; i Kleomede. Nu cunosti vicle-nele puteri ale razboiului. '

ABATIRS (cu gravitate): Jur sa-mpart soarta lui Kleomede!Asa eu::r:..el . ". jurat ~di~eaori s-o-mparta pe-a mea,~u . ? V"Ol _Impartl pe~a l~l. $1 ca rnarturie a juramintului,lata: 1IDl desfac din jurul gltului acest lant semnulostasilor lui Dropi~. Imi crestez bratul eu pumnaluldvat de Kleomede si-mi las singele infratirii pe prundultau, Buer ! (Arunca laniul, £si cresteazd bratul si rosteste

s~lemn~) C?risare ar. fi 'soarta acestui print tinar, fursa o. lI?l?a~ta~ese )'1 eu 1 (1niorcindu-se spre Bu er.)Mergi Iinistit, Buer! Fiul tau e pazit chiar de slngelelui Dropix l

BUER (imbraji~indu-~i fiul): Ramii eu bine, Kleomede !

(Plea_ca, ~a: se. opre$te din drum; se intoarce, se apropiede C~1. ~O1. ttnen~ care sta!f un:ul linga celdlalt, $i punindo mana pe umarul unusa $ 1 . alta pe umarul celuilaltsp wn e : ) Ramineti eu bine!

Cortina

ACTU L III

1ntre intariturile ceta~ii lui Dropix. 1n zori.

Scena 1

Dropix, Glad, capetenii, soldaJi.

Dropix. in mijlocul scenei, pe un dimb mai t'idicat,

ascultit pe Glad care relateaza desfiifurarea luptei.

GLAD (povestind): Lupta e pe sfirsite ... doar ici-colo, c~t~un pile ratacit ne mai infr~nta a~altul. vGrosul ,?~~l:rllui Buer e insa sfarimat. Ai nostri au p~truns pma .11~

inima taberei dusmane. Di:n-tre vrajrna91, pre~ ,..p~tmlau scapat. ~i si aceia nurr:al eu f~ga sau da~orlta mtu-nericului. Cei mai multi au eazut prada spadelornoastre iar cei ce-au ramas vii, prada lanturilor noastre.Biruint~ ni-e deplina. Ceea =. s!ra~o?ii nostri n-,:_uizbutit mai-nainte, ceea ce nOI msme n-am fost Instare 0 viap_ Intreaga, s-a-mplinit in ~fir~i~. D,:~manula fost zdrobit si cetatea despresurata. Nimeni nu nemai stinjene;;te'de-acum. Nici 0 piec1~c~nu mal av~min cale. Oastea lui Buer e prefacuta III pulbere, iar

tara lui ne sta deschisa inainte. la bunul nostru plac.o cAPInENIE (ridica spad« spre cer $i a~lama) .~Slava zeilor !

SOLDATII (ii urmeaza exempl~il): Slav~ 1 .slava!. .ALT FRUNTA~ (la fel).' Manre regelm nostru biruitor 1

SOLDATII: Marire lDROPIX (pUn de satisfaetie): Abat~rs a vfost .razb~mat:UN FRUNTAS: Da! Razbunat lCa niste faptun nefiresti au

luptat ai nostri, sa-l razbune.

11 5



ALTUL:

de sute de ori mai pline rindurile sale, asaltul soldati~r,nostri n-ar fi putut fi oprit. ' or

ALTUL:. S-au .risipit dusmanii din fata noastra cit ai eli .dl1; ~ch1. s > furtun~ .dezlantuita din senin n-ar fi i:~prastiat niste furnici, asa cum i-am imprastiat n .pe ticalosii aceia.' ,01

UN FRUNTA~.:Soldatii nostri s-au luptat ca niste lupi in~fometati.

DROPIX (pe'tonul de mai sus): Lupi infometati de razbunare.GLAD (continuind relatarea} : De cum am iesit din cetate

am vazut ca cerul ne era prielnic: Cita vreme am avutnevoie de lumina, ca sa ne-ndreptam, fara sa ne ratacim

spre t~bara ~u.;;m~n~, luna a staruit. n"estingheritpe bolta. De mdata msa ce ne-a trebuit mtunericulcar~ sa ne-nvaluie apropierea, luna s-a ascuns dupanon, ca un obraz de vestala dupa val. Sub scutul lorne-am strecurat incet pina la un pas de corturile dus~mane. Crnd am ajuns atit de aproape incit pina ~irasuflarea dusmanilor 0 puteam auzi, ne-am ales fi~-care un loc prielnic de unde sa lovim. Ceea ce insanu ne putea mira indeajuns era nepasarea dusmanilorpentru tot ce se petrecea in jur. Nici unul n-a iesitdin. eo~turi sa eerceteze zarea sau sa priveasca de pe-n-tarituri spre tabara noastra. Stiindu-i cit de veghe-tori sin.~, ac~asta neb~gare de s~ama ne spori uimirea.Oamenn lui Buer uitasera, pesemne cu desavrrsirede noi. "

DROPIX (stringind pumnii): Nu Ie sta tea gindul decit Iauciderea lui Abatirs.

o CAPETENIE: !ntr-adevar! Ajunsesem aproape in corturilelor, ~?~ e~ inca ~~u . : J . e " simt~sera. Nimeni nu pasea printaba:-a, ...iar strajerii, mtorsi eu spatele la noi, motaiauparca indestulati.

DROPIX (cu ochii injectaJi de ura): Ii indestulase uciderealui Abatirs.

GLAD: Tinindu-ne rasuflarea, asteptam semnalul trim bitelor.Cind acesta s-a auzit, ne-am aruncat asupra dusm~nilorca niste sageti ti?nite din arcuri. Asaltul a fest atit deneasteptat, incit multi dintre ei nici n-au mai avut

116

vreme sa inteleaga ca mor. Aitii insa au mai avutragazul sa se dumireasca. Dar pe aceia 1 : i cuprinseseo spaima ~t1t ;1~ grozava., incit se .invirteau nauc!t~printre nor, aratmdu-~e grumazul ~l I _ ? cul ~nde. ~a-llovim. Cei ce apucasera spada, necunoscmd, din pncmabuimacirii si a intunericului. pe dusman de tovaras,ca nu cumva sa greseasca Iovindu-i pe ai lor, se love aurnai bine pe ei insisi, Se trezisera din nepasare atitde cumplit, incit ~i~i min tile, nici rindurile nu si le

mai puteau aduna. Pe cind noi ave am fiecare loviturapregatita cu grija dinainte, ei se zbateau in dezordinesi ne sporeau prada. .

DROPIX: Singura lor- grija fusese uciderea lui Abatirs. {Cloco-

tind.) Ciinii!

GLAD: Ori incotro s-ar fi inters, dade au de spada si moarte.Ai nostri rasareau de pretutindeni. Multi nu .imbra-cas era nici macar camasa, necum platosa, Cei ce Ieapucasera totusi, nu aveau loc destul sa le imbrace.tnvaIma~eala, prielnica nona, pentru ei era simburele

nenorocirii, Nu stiau nici incotro sa se indrepte, nicice sa faca, De ~icaieri nu se ivea un gind care sa-istringa la un loc si sa-i imbarbateze. Unii se zbateauin pilcuri, altii singuratici. Cei mai multi cautau sascape cu fuga. Au cazut destui si dintr-ai nostri, cacinu toti ostenii lui Buer s-au dat usor batuti, Chiarasa ctim ii surprinsesem, unii s-au' luptat vitejeste,

ALTACAPETENIE: Totul insa le-a fost in zadar. Cereul in care-iinconjurasem se stringea tot mai multo Ca si cind n-arfi fost de-ajuns pacostea pravalita peste ei, au inceput -de la un foe pus de unul de-ai nostri _' sa Ie arda si

corturile.GLAD: Ceea ce rnsa, mai presus de orice, ne-a adus biruinta ,

a fost indaratniciasoldatilor nostri. In fiecare dinei se ivise parca puterea unei ostiri intregi, Toti pareauminati la lupta de-o mina nevazuta, care ii insufletealnmiit.

DROPIX (ridica Jruntea ~i ro ste sie gr ao ): Mina lui Abatirs.

GLAD: Adevarat ! Mina lui Abatirs. Ea sporea in chip supra-omenesc puterile soldatilor nostri si le inzecea dorintade-a .zdrobi intr-un ceas un dusman nebiruit ani de-a

11 7

rindul. Munti sa fi fost ostenii lui Buer si nu . lui mareata intarita pe soldatii porniti sa-l razbune.



t t ". t . ' , . s-ar fipu u pune main ea iuresului. Fieeare soldat dnostru avea in inima, ea intr-o teaca de foe 0 s· e-al. . , lUgur"l~:=tgme: aeeea. a printului ucis. Daea n-ar fi fost sac ,aficiul lUI Abatirs, mCI acum n-am fi fost sea 't i ri,

amenintarea ciinilor lui Euer. Am inteles a~tapat,l d~ind 1 v v it 1 1 .., .' a unCIem, a rasari u unn, r-am privit din cuib 1de ind ~ Idatii u meu, pIll a pe so atii nostri. Atunci am vazut cum ~flee~re, semnul mortii lui Abatirsa trezit di t Indata

. 0ura fara margini, Fiecare a simtit parc~ r-o

pr_opnul ,sau gmmaz taisul cazut pe fragedul git ~~lUI Abatirs, Fiecare s-a rasucit In el insusi p" tV" v t I ' Y , recuml~ ,anna, "ruI?U ~ne~lllo~at; Din ,clipa aceea am 9tiutca vom. fi mvmgaton; ca ai nostri nu vor ayea de t .du-m v" ' . S Ul.':( am;a sa,-?: ,astImpere setea de razbunare ce le

clocotea III prrvm.

o CAPETENIE': A9a a si fost. Am vazut pe multi eli t .t .. lovi 'n re-al

no? ~I, ovind d~ cite doua-trei ori in du?manul mortla picioarele lUI, numai ca sa se potoleasca.

GLAD:...In cli~a cind luna.s-a ivit, iar ai nostri au inteles

:a Abat~rs e ,m<:rt, fiecare a murmurat printre dintiimc1e9~atl un Jura~lnt. de razbunare. .luramintele aces-tea: facute mortii lU I Abatirs, ne-au adus biruinta.~.01 n-a~ fos.t i~ lupta aceasta hotaritoars decit osta-?11acelui copil cazut. Abatirs a fost adevaratul nostruconducator, adevaratul nostru rege.

DROPIX t= t:,atos,,raz~oinic).' Sint mindru de el. Ceea cetoti stramo~~l lUI .n-au putut lnfaptui, el a-nfaptuit.Ceea ce eu msumi, tatal lui, n-am izbutit a izbutitelJ r:_tr.-os ingura noapte, Ne-a salvat tara si 'ne-a lntinssEapmlrea peste tara dusmanului rnversunat. Eu nns~nt ~cum de~it, urn:a~ul lui la tron. .. Tatal - urmasulf1?lm... fl, Val cinsti a~a cum se euvine unui stramos,$1 ?-u unu~ stramo~ oarecare, ci celui mai viteaz dintr~. toti, Abatirs a luptat in oastea no astra chiar nefiindin e~. Cind soldatii nostri s-an repezit ~supra dusrna-nului, el nu era nici in fruntea lor, nici rnacar aid, pe

meterezele cetatii, urmarind-o, EI conducea oastea

de undeva elintre zei. Fllflia pe deasupra tuturor ca

un steag plin de indemnuri razboinice, Din nefiinta

l l S

Desi Ii fu dat sa aiba 0 domnie scurta, numele luiva'ramine pentru totdeauna inscris in tablele noastre.

o CAPETENIE: Slava lui!

SOLDATII(intr-un singur glas): Slava l

pROPIX: l-ati gasit mormintul?

GLAD: :tn Intu?ericul si invalma~e~I~ b~ata"liei,.ar ~i. f~s~ cuneputinta. De cum s-a potolit msa virtejul ciocnirilor,

am poruncit unor osteni sa-l cante. Pina Ia ivireazorilor, cautarea lor e ins a anevoioasa, Sa asteptamdeci lumina, care le-o va ll:;mra. Daca nu cumva ciiniiaceia vor fi dat trupul lui Abatirs prada focului, nvom gasi. Sau daca nu-i yom gasi chiar mormintul,atunei macar unele unne de-ale viteazului print;ceva purtat san atins de el, a?a ca sa putem imbogatialtarul strarnosilor cu un vestigiu scump.

DROP IX (pe un ton in care se amestecd sJintenia cu solemni-tatea } : In scrin de aur se va pastra tot ceea ce va figasit de la el. Nepotii si stranepotii nostri se vor inchina

acestui scrin, si nu altui zeu. De el i~i vor atinge frunteaboinavii ca sa se insanatoseze, la el vor veni calatoriis a aile augurii, pe el vor jura tinerii cind vor imbracaintiia oara platosa ostaseasca.,

TOTI: Asa va fi!.PROPIX: Iar noi ne Yom mindri ea l-am avut intre noi; eu -

ca Iiu, voi - ca general neintrecut. Si vom duee mai

departe amintirea lui asemeni unei pajure de neinvins,

GLAD: Zorile sint aproape. De-aeum, batalia e incheiata.

Put em incepe ceea ce e mai placut . intr-un razboi:

numaratoarea prizonierilor si irnpartirea prazii, Vine,Dropix! Sa mergem sa sfidam pe cei ce s-au masurat

atita timp eu noi! Soldatii nostri asteapta in cimp.Sint nerabdatori sa-si potoleasca a doua oara setea

ostaseasca, cu primirea prazilor.

DROPIX: Sa mergem! (I es znt£i capeteniil e, soldafii - Dropix

~iGlad ramzn mai in urma, ~i tocmai cind sa pIece, sint

oprifi din drum de cijiva soldaji, care intra din parteaopusa.)

119

See n a a 2-a prin:;;ilor. Dar cum nu e, am venit eu prada noastra



Dropi «, Glad, SoldaJii nou-veniJi.

UN SOLDAT (se apropie ci#va pa$i de Dropi x }: Stapin ,DROPIX (intordndu-se la chemarea soldatului): Ce e? De ce ~~

opresti din drum?SOLDATUL (cu sfiala).' Am ceva de spus 1

DROPIX: Amina pentru alta data! Sint grabit! ($i dii dinnou sa plece.)

SOLDATUL: A~ amina, dac-as sti cind e sorocullui "alta data"Dar cum nu stiu, vreau sa vorbesc acum. .

DROPIX (griibit).' Vorbe:;;te 1

SOLDATUL: Noi am gasit in toinl luptelor 0 prada ciu.

data!DROPIX: Ce vrei sa spui?SOLDATUL: Ceea ce spun. Am gasit 0 prada ciudata pentru

o tabara de soldati, Nu stim ce sa faeem eu ea.DROPIX (jaC£nd un gest indiferent cu mina) : Duceti-o, ca pe

celelalte, in cimp. Acolo unde e locul prazilor.ALT SOLDAT

(insistind): Ar fi mai bine sa0

cercetezi chiartu, stapine. Loeul ei nu prea e in dmp. Aeeasta nu eo prada obisnuita - si trebuie sa fie eeva tainic lamijloe. '

DROPIX: Dar ce fel de prada ati Iacut voi ? Vorbeste! Nu rnatine aiei degeaba. Ce-ati prins? '

ALTUL: Noi am prins... un copil.DROPIX si GLAD (cu oarecare mirare }: Un copil?

ALT SOLDAT: Adica nu tocmai un copil. Un copil care e pejumatate copil, si pe jumatate soldat. Tocmai luptameu ramasitele istovite ale unui pile de dusmani. Dupa

ce ultimul dintre ei cazu, rascoliram tabar~ in cautareaaltora, cu care sa ne potolim setea. Deodata, prinintuneric, privirea ne fu luata de 0 umbra ce ineercasa treaca prin fHicarile unni cort arzind. Ne-am repezitasupra-i, socotind-o drept unul ce vrea sa scape. Tinarulse zbatu in bratele noastre, dar totusi 11 puseramcurind la pamint. Cind se vazu prins, incepu s a seframinte in prund si sa se tinguie. Abia atunci intele-seram ca prinsul nostrn e un copil. De-ar fi fost unprizonier ea toti ceilalti, I-am fi dus deindata la Iocul

]2 0

la tine. ." .DROPIX: Aduceti-l aici! (Doi soldaJ1-ses $1 - se reintorc tirin-

du-l pe Kleomede.)

See n a a 3-a

Cei de mai sus, Kleomede,

J

GLAD (il uede, ramine uimit $i e xc lamu i } : Kleomede 'ROPIX (intorcind repede eapul spre Glad).' Ce-ai spu~? Ce

D nurne ai rostit?GLAD (repetii).' Kleomede! A ~.. A

DROPIX: Cum? Tinarul acesta lllspalmmtat e ... ?

GLAD (apasind silabele): Kleomede t

DROPIX: Fiul lui Buer?GLAD: intocmai. Fiul lui.nROPIX (prive~te cind. la prizonierul eel nou, cind ~a Glad):

Nu cumva ti se nazare? Nu cumva te-nseli?GLAD: Nu. Prada' acestor soldat! e Kle~me~e, fiu~ lui B~er:

Nu-i mult de dnd l-am vazut chiar m tabara tataluisau. Ratacea visator printre corturi, rasucind i~ n:iinifloarea aeeasta alba, pe care acum 0 zaresc pnnsa la

briul lui.DROPIX (nu-i vine inca sa creadd ca s-ar p1-tteasa fie a$a cum

spune Glad).' E~ti sigur ca vv~astarnl a:e~ta _necop! eunul si acelasi cu trnarul ce ratacea deunazi pnn tabaralui B~er? ' .

GLAD (scurt si precis).' Sint sigur!, " . ,fV t ) H 1 H t

DROPIX (izbucne$te intr-un :.nare}'~~ tnumJljl o~.' .a. a.

Asadar rni-a cazut IIImum tocmai fiul 1U l Buer r

Ml-a i~trat in capcana tocrnai ;mladita. de l?ret a ste-jarului pravalit ! Zeii au rasucit urzelile, ~.1 acum eusint eel ce rna gasesc in stapinirea unui ostatee depret. De mine atirna acum destinele _unui neam intreg.

UN SOLDAT (vazind bucuria care l-a cupnns pe Dropix, seapropie de ceilal!i $i spun~: d Se. par~ ca 8;m fac~t 0isprava buna. De unde pina mal adineaori nu stiamde ni se euvine Iauda sau nu pentru pnnsul nostru,acum mi se pare ca trebuie sa ne strigam in gura mare

fapta. .

1 '21

DROPIX: In. gura mare, da! in gura mare 1 Toata ostir ...



afle cll:e a fast _prins 1, Toti soldatii sa-~i unga' sU~:t~aeu uleiul aces tel vesti I Dar mai ales sa sfred lit' Istire 1 s v . • e 1 eu'j' ~ aseasca necrutatoare urechile prizonierilor 'dn : am .. Sa af1~ c~ pina ~i printul lor e in mlinile I n e r tc(aCoobTlcepuptmtaZdde,~azbunare viitoare s-a spulberat i

oara s re so atu nou-veniti) Ducetl' va'" . tri 'tt ' .' » - ~ns nga t .

ci puteti mal tare ca Kleomede a fost faeut pri . ,1d Id tii 'I C· ZOllIere so aju m~l~. me stie, poate de-acolo de unde sta

. ~s~u~s :ude ~l ciinele de ,Buer. $i ise vor fringe zidurilerrnmn mtocmal cum rni s-au frint mie deunaz]

ALT SOLl?A_T: Ochii iti s.tr.a~ucesc,staplne, ca un rug de f1acariPrivirea ta e tenbIla ca a unui leu ce a pus ghe .cmt.a. Nu mai e nevoie sa-ntreb ee s'a facem eu a!a PIeVrei de b v '" v .. prmsu .

_ .' una ~e~ma, sa-l tii pentru propria ta pofta..DROPIX. S~-l?-t~leg~:IlI.au de la voi ca pe-un dar nepretu't

Nu fiti ingnjoran. ~m sa va rasplatese, in sch{m1'cum ~u yva a~tepta;1. ~uceti-_.,va in cimpul prazilar sialegetl-va de-acola mtrelt decit orkare ali soidat '

ALT SOLDAT (£f~ freacd miiniZe bucuros) : Marire tie Dr~pix'

{Cdire fedaZJi.) Veniti l Sa mergem in cimp] Ne-~bmecuvmtat norocul. Nu se euvine sa-l lasam sa nea9tepte. (1~s. A "!u ramin in scena decit Dropix, GladKleome~e !t CZJtv,a solda,~i de la inceputul actului.) ,

DROPIXv (s e 'mmrte J:rtn scena, ca intr-un delir al poftei de

r~zbu?Zarel·: $!lar;n. eu e~ l!pse$te ceva, pentru ca bucu-na vlctonel sa fie deplma. Mai era 0 tesatura i _zeal - b ~.. 1 ,n urA va raz u?-a:Hme e neimplinita pe de-a-ntregul. Acummsa z:u mal Iipseste ~in:ic. Mi-am pUitit eu virf toatadatorIa:_ C C u ocbii sttch,!d. de satisfacjie.) Unde esti,B~ue~,sa . . , L fac acu~ eu sa-}I plesneasca inima de durereca fiul tau ~~ mal are lladejde? Unde esti, sa te faceu ac;rm fen CIt, asa cum m-ai tacut tu? Numai ca eua~ sa t_: ~ae fericH pe deplin. Eu n-am sa-ti trimitsoh c~ sa-t1 propun u~ s~hin;-b. E~ti atit de sarac, incitn~-m: mar POPl" da mrrnc, m schimbul bucuriei de-an :a razbU1;a pma Ia capat IUnde esti? Unde esti sa tevad Serl9?,m? de rninie, ea dupa cd ai pierdut bitalia,acum z,eH tl-au adaugat si aeeasta noua infringere?(H ohoiind.} Ha! Ha! Ha! S-au intors lucrurile Buer

, I

12'2

s-au intors, cum se-ntorc la-mplinirea ceasurilor clep-sidrele! Deunazi erai tu deasupra, acum sint eu. Bucu-ria ta Ins a a tinut scurta vrerne, pe cind bucuria meava fi vesnica. Esti sfarimat cu totuI. Nu ti-a mai ramasnimic. Tara ta imi sta deschisa inainte - iar fiul tau,ultima ta nadejde, a cazut in mina mea. Cit timp tuerai deasupra, eu ma~ aveam eel puJin ",na.~ejde~ bata:liei - care sa-mi aline durerea 9 1 sa-mi hraneascasperanta razbunarii, Dar tie ce ti-a rama:? Durerea

ta e de doua ori mai mare decit a mea. Mi-ai seos unochi, Buer, eu ti-i scot pe amindoi. Mi:ai smuls unbrat Buer eu ti le smulg pe amindoua. (Trece, ea

beat'de pzieere, dintr-o parte in alta a scenei $i [ierbe

tot de neasttmpar.)

GLAD (pinindu-i iS01~ul) : Orb si ciung, asa e Buer aeum .Orb si ciung.

DROPIX: N eputineios 9~strivit ~e propria lui soa:t~. A9a~!Asa trebuie sa fie ! (Sudic.] Vino, Buer, tiraste-te III

g~nunchi in tata mea si, sfisiindu-ti carnea ~e pe .piept:

roaga-ma sa-ti crut copiluI! Nu! Nu veni ! Ai vemin zadar! Nu sint lacrimi destule sa rna poata indupleca.Nu exista gura pe lume careia sa-i in_deplinesc ? ase:menea cerere. Cu nimie, Buer, eu rumic nu-mi potiinlocui placerea de-a vedea trupul acesta tinar zvir-eolindu-se la picioarele mele. Nici cu cetati pe. ?aresa mi le dai in schimb, nici eu toata tara ta, mel CU

toti soldatii till. (UmjUndu-$i pieptul, ca un tigru care

st d cu gh~arele infipte in grumajii vi.ct~m~i) Sirit. a~ltde puternic, Buer, mcit nu rna pot! ispiti eu ~l~lC...:

Tot ee-a fost al tau acum e al meu. Zen sint toti, fara

osebire, de partea mea. Iar daca tu m-ai ranit sfarimin-du-mi urmasuI, eu te-am zdrobit sfarimindu-ti si tara,si neamul, '9i urma~ul... ic« gura "'pina~ la u_rech~)Ha! Ha! Simteam eu - nu-i asa ? - ea ospatul victorieimele nu e intreg l Simteam eu ca mai Iipseste ceva,

pentru ca razbunarea mea sa fie deplina l (Scoate

spada din teacd si, dupa ce 0 invirte nesa!ios pritt: aer,

arata cu ea spre tinarul prizonier.) Kleomede lipsea,Kleomede ...

GLAD: Ce ai de gind sa fad, stapine P

12 3

DROPIX (privind cu sete tai$ul spadei): Acelasi lucru pe



care I-a facut Euer la rasaritul lunii. Numai ca eu amsa-l fac la rasaritul soarelui.

GLAD: V~ei, asadar, ca la rasaritul soarelui sa-l love~ti pecopilul acesta eu spadar

DROPIX: Intocmai l Indata ce vor aparea primele raze

prizonierul aeesta se va zvircoli insingerat in tarin~mea.

KLEOMEDE (se ar~tnca deznadajduit la picioarele lui Dropix) .

Nu! Nu! N-o sa fii 'in stare de asa eeva! !ndura-te''T , ,rege! Indura- te !

DROPIX: In inima mea, sfisiata de tatal tau, nu mai existaloc pentru indurare,

KLEOMEDE: Mina ta inarmata nu se va putea ridica. asupra

mea. 0 sa-ti intepeneasca degetele pe minerul spadei.

Vei putea lovi eel mult cu gindul, dar nu si eu bratul.DROPIX: 0 sa m-asculte ~i degetele si bratul, asa cum

. m-au ascultat. ~old~t~icarora _le~amporuncit sa-nvinga.KLEOMEDE (cu ochii. plzm de lacrimi }; Nu vreau sa mor!

Nu vreau sa mar! Indura-te l

DROPIX (aprig).' Vei muri! Sint mai neindurator decittrasnetul care despica stejarii, mai nemilos decit mis-tretul care si-a-nfipt coltii in gitlejul caprioarei. Asadar,lasa bocetele. Mai bine, primeste-ti moartea eu curaj,asa cum se euvine unui fiu de rege biruit. Mai bine,pregateste-te sa eazi cu cinste jertfa acestui minunatrazboi.

KLEOMEDE (sfi#indu-~i miinile).' Fie-ti mila!

DROPIX (rinjind): Mila? Dar oare lui Buer i-a fost mila

de Abatirs? Lui i-au intepenit degetele pe minerulspadei cind a ridicat-o asupra copilului meu? I-a impie-

hit bratul in aer cind s-a apropiat clipa hotarita?KLEOMEDE (cu tdrie} .' Da! Da!

DROPIX (nu ia aminte la uorbele lui ci, tot mai insetat de singe,privefjte nerabdator orizontul): Zorile s-au ivit, Dintr-oclipa-ntr-alta, trebuie sa se arate si prima geana a

soarelui. Dunga purpurie ee staruie acolo, pe frunteadealurilor, e semn ca sfirsitul tau e aproape.

KLEOMEDE (cersind indurare) : Cum as putea sa te-nduiosez ?

Ce cuvinte sa folosesc, ca sa te scot din lanturile in,

124

care te-ncatuseaza aeest razboi blestemat? Ai mila,Dropix! Nu mai multa decit- a avut tatal men.

pROPIX: Atita 0 s a si am.

J{LEOMEDE: Fa ceea ce a facut el! . . ~ROPIX: Acelasi lucru am sa-l fac si eu. (Amemnfator.)

D . Numai e~ eu - la rasaritul soarelui.

J{LEOMEDE (i~i ridica [ata. spre Dropix 9i rostesie apasat):Abatirs traieste.

DROPIX (se opre~te '~i-l prive~te 0 cZiPa nedumerii ) : Ce spui?

TOrr: Cum? ...~.KLEOMEDE (din nou ca adineaori ) : AbatIrs. traieste.DROPIX (stCi 0 clipa pe ginduri, apoi lu~ndu-t .vorbeZedrept .~

minciuna sfruntata, izbucneste ~zspreJu~tor) .Nu stiice vorbesti I Frica de moarte ti-a luat ~mtlle. .

GLAD (ride ironic): Tinere l Abat.irs av

=.UCl:,',,!,?- clipacind a rasarit luna, capul Iui a cazut in tanna. .

KLEOMEDE (se ridica) : Abatirs e viu si nevatamavt. tn. clipacind a rasarit luna, tatal meu I-a crutat. Fa deci ceeace a facut si tatal meu 1 Indura-te!

DROPIX (furios, .se' cr::de sfidCf:tde aces! _tinar): Tatal tau ve

un nernernic l Si nu mal vreau sa-l aud numele 1Tataltau l-a ucis pe Abatirs fara mila! El n-a p~tut i~~i

din propriile sale u~z~li! .~u s-a putut d"espnnde dmitele incnrcate ale ticalosiilor sale. Prea 11cunose peBuer ca sa nu stiu cit de nesatios e de singele meu! Preastiu bine cu cita inversunare a dus acest razboi, ea sa

pot crede nascoci~il~ 'tal.e.. ~ .GLAD (cu mistica razbMmculu~ janat~c): Daca Abat~rs. a:-

trai soldatii nostri n-ar fi avut acea put ere daruita

de ~ei pentru a~l razbuna. In 3r~tele lor nu s-;r fiseurs din ceruri forta de riestavilit, pe care gmdul

mortii lui le-a turnat-o, tot timpul bataliei, in vine.KLEOMEm<3 (simplu): Abati~s nu e Int~e uvo"idin priein~

intunericului si a grabel eli care at! navalit peste nor.

Iar puterea a~eea zeeasca, de ~are vo.rb~~ti, n-a fos.tdecit amagirea unor bieti soldati, sclavi ar monstrului.

DROPIX: Intuneric si amagire e in mintile tale...KLEOMEDE: 0 1Pentru ce n-am puterea vintului, ca sa te

indoiesc in neincrederea ta rndaratnica? Pentru cenu mi se rup din suflet cuvintele ce te-ar putea face

sa-l vezi pe Abatirs viu si neatins?

125

GLAD (cu incapiijinarea osta$ului care crede numai ceea ce a DROFIX (nimic nu-l poate clinti din incapapinarea lui): Ma.



vazut cu ochii lui): Printule inspaimintat! Nu te maiframinta in zadar. N-0 sa ne poti amagi, L-am vazuteu oehii mei pe Buer scotindu-si sabia ~i pregatindu-sesa se indrepte spre cortul-inchisoare. Doar nu vei vreasa spui ea pe drum s-a razgindit I Tocmai Buer, nein,duplecatul si Indaratnicul Buer!

KLEOMEDE (din ce in ce mai lini$tit): Buer s-a dizginditGLAD: Minia si setea de singe ce clocoteau in ochii lui nu s-a~

putut potoli eu una, ell doua. El insusi mi-a spus eanu exista om intre oameni de dragul c~rllia sa-l crutepe ostatecul sau : nici gud care s a - 1 poata induplec~.

KLEOMEDE: Gura mea a potolit totusi minia lui.DROPIX (neincrezdtor): Gura cui?K'LEO;MEDE: A mea. Am infruntat minia lui Buer si, punin-. du-ma intre Abatirs si spada sa, l-am i~duplecat

sa-l crute.

DROPIX (aju~s la marginea rdbdiirii, izbucneste cuultimul$i eel mai absurd argument al rdzboiniouiui }: Ei bine,chiar de-ar fi adevarat eeea ee spui, eu nu voi face ca

Buer. t 1 priveste daca s-a-ntors de la hotarirea lui _eu nu rna voi intoarce. Eu voi merge inainte. Mereuin~inte, dupa voia elernentelor. (Plin de sine.) Pemine nu e gura sa r n a induplece sa xlau inapoi. Sintatit de biruitor, incit nimie nu rn-ar mai putea invinge.(Este am de orbit de tnctorie, incit nu-si mai da seamade nimic.) r

KLEOMEDE (privindu-l cu mila celui care sti« cit meritd 0

asemenea victorie): Esti atit de invins, incit nimicnu te mai poate scapa, 0 !Unde e Abatirs, sa-ti deschidaoehii? Unde eel, sa se puna intre tine si intocmirile

tale oarbe?DROPIX: Asta te intreb si eu! Unde e Abatirs? Ai recunoseut

singur ea nu e printre noi. Te-a luat gura pe dinaintesi ai rnarturisit. Daca Abatirs ar fi viu, preeurn spui,ar fi alergat la noi de-ndata ce ne-am napustit in tabaravoastra. Dar e1 nu s-a aratat I S i nu s-a ararat pentruca de dincolo de moarte, nirneni nu se rnai arata.

KLEOMEDE (calm): E1 nu s-a aratat pentru ca a ramas, invirtejul luptelor, eu mine. Legat eu juramint, a stats a r n a apere de orice rau mi-ar fi prieinuit ai tai,

12 6

faci sa rid. Doar nu vei vrea sa ered ca Abatirs s-ainfratit in chip tradator eu tine?!

I{LEOMEDE: S-a infratit. Dar in virtejul luptei, eortul nostrua luat foe, si din pricina fumului gros, ne-am pierdutunul de celalalt, Acurn de bun a seama el rna rnai cauta,printre rnovilele fumeginde. Nu banuieste unde rna aflu.Eu sint in miinile tale, Dropix. Dar baga de searna,caci in rniinile mele se afla juramintul lui Abatirs.

DROPIX: Nu stiu ee bolborosesti.ItLEOMEDE: Lasa-ma in viata si f a - r n a pazitorul fiului tau!'

Asa precum Buer lasindu-I viu pe Abatirs l-a facntst~ajerul men legat prin jurarnint, tot a~a cruta-ma ~idezleaga-I pe Abatirs de juramint.

DROFIX (crincen ~i neinduplecat): Ma voi razbuna !?i-l voiraz buna pe Aba tirs !

KLEOMEDE: Nu fi nesocotit, rege. Nu te lasa prins in mrejeleintoemirilor razboinice. Puterile razbunarii sint multrnai slabe decit cele ale crutarii. Elibereaza-te de rnon-stru! Nu te fa prizonierul l~i! Acurn, la un eeas dupa

victorie, nu cadea in ghearele lui mai prizonier deciteel mai urnil dintre soldatii adunati in cirnpul prazilor r(V orbesie cu 0 demnitate plinii de curaj, cdci t$i vederisipite toate niidejdile de a-i aduce pe cei din fata sala lumina. E rindul lui sa ireacd acum prin jocul desentimente incercat de Abatirs la inceputul celui de at.doilea act.)

DROPIX (fard sa ia aminte la ceea ce spune Kleomede): Dungapurpurie de pe dealuri e din ce in cemailamurita.tncurind va fi ca singele. Sint curios sa vad daca singeletau seaman a cu dunga zorilor. Soarele nu va rnai

intirzia rnult. Razbunarea se apropie.KLEOMEDE (la rindul sau, nu-i mai baga in seama pe cei

din jur $i oorbeste mai mutt pentru sine): Abatirs!Abatirs! tn ce pile innegurat mai in cerci 0 cautarezadarnica? De ce nu vii sa adeveresti spusele mele?Intre mine ~i tatal tau e un gol pe care trebuie 5a-1irnplinesti mai-nainte de a-I implini spada lui nesa-tioasa. Vino si pune-te impotriva monstrului. Stag'ata sa-si rid a 'de noi! O! De ee nu se iveste 0 adiere

, 1 "

care sa te aduca la vreme? Inainte de-a se-rnplini

12 7

elementele. Te-am legat de mine si-am sa te due eu DROPIX: Inceteaza, sarpe suierator l Inceteaza l Nu maizvirli din gitlej venin! Nu mai arunca peste amintirea



mine. De-acolo de un de rna va trimite tatal tau, ams a te chern asa cum te chem s i acum, de-aici, din pro~pria ta cetate. Viltoarea bataliei blestemate ne-a despar-tit, tocmai cind trebuia sa fim mai uniti. Nu peste multrusa vei afIa di am cazut in min a alor tai, Stiu ca. veialer~a incoace intr-un suflet. Dar va fi prea tirzin ]

C a n stramosii tai vor izbuti pin a atunei sa fie maiputernici decit ai mei - si eu le voi cadea prada,

lntre stramosii mei si tine ill-am intrepus eu. tntreai tai si mine, tu insa n-ai mai fost de fata sa te intre,

pui - 1 'i n-ai fost pentru cit razboiul tatalui tau te-afacut s a ratacesti in vi:ltoare. Cum as putea sa le dove-,desc alor tai ca esti viu?

See n a a 4-a

Aceiasi - un soldai, care 'intrii in goanii ~i S8 apropie

de Dropi»,

SOLDATUL: Stapine, iata lantul lui Abatirs! L-am gasit pelocul und: era cortul-inchisoare si unde printul nostru

a fost ucis. E inca plin de singele lui. (I -l intinde.]DROPIX fluindu-l ~i privindu-l),' Ai. venit la vreme. (Lui

Kleomede.) Asadar, toate vorbele tale au fost, precumbanuiam, mineiuni. Dovada morbi lui Abatirs e aici(A rata Zanul. ) , .

KLEOMEDE: Dovada aceasta nu dovedeste ceea ce crezi tu.Lantul acesta I-a aruncat Abatirs in tarina atuncidnd' a facut juramintul : iar singele de pe el nu sint

decit picaturile crestate in brat pentru intarirea jura-m~tcl~ .

DROPIX (exasperai ) : Tad! Tad! Nici eu 0 clipa inainteamortii nu incetezi eu minciunile ?

SOLDATUL': Tovarasii mei sapa de zor pentru a gasi mor-mintul printului nostru.

KLE01l'[EDE: Tovarasii tai nu vor gasi nimic. Decit sa-i cautemormintul aiurea, mai bine-ar face sa i-l sape aici,la A picioarele tatalui san, care-l sileste sa-si tina jura-mmtul.

lui Abatirs minciunile tale spurcate! Ingenuncheaza '(In clipa aceasia, 0 raza de soare cade pe fa ta lui Kleo-mede.) Ti-a sosit sorocul! Intiia lui raza, soarele aaruncat-o pe fa]a ta, ca sa-mi arate ce am de facut.

KLEOMEDE: Inttia lui raza, soarele mi-a daruit-o mie, ca sa-mirisipeasca intunericul din J U T . Ce mai astepti? (isirt/!pe ve!jmintul ~i-~i araid pieptul.) " ,

DROPIX (U lo ue s:« cu spada): Mori! (In cbipa aceasta, nava-lese in scena Abaiirs, Buer si citiva soldati care raminineremeniji vazind aceasid jJriv;Zi;te.) "

rc

~See n a a 5-a

Acezaji - Abaiirs :;i Buer, c1:jiva o;teni.

ABATIRS (s~opind "" !~p~t): ~pr,e~te-te, tata I Opreste-te lEUER (duJ:a c~ sta 0 clipa ~mp~e.tf1,t,se arunca asupra cadao-

rulu~ lu~ Kleomede): Kleomede, copilul meu! Kleo-mede !(Geme sftsietor.)

DROPIX (int~i su-;pr,ins de ceea .ce-i va~ ochii, apoi insufletit,cu bratele ~ntmse): Abatirs, copilul meu! Esti tu cuadevarat ? Ei'ti tu viu? Nu am vedenii? Nu ~int p;adaunor amagiri inselatoare? (A ceeasi surprindere ! } i intresoldaii. )

ABATIRS (i~i la_sli,infrint ! } i neputincios, capul in pamint).'Eu Slut, tata.

DROPIX (exultin~d): ~i~~ i~ ~rat.ele mele J Alearga la pieptulmeu, ca sa te plpal 9 1 sa-mi pot crede ochilor! Abatirs

Abatirs, esti viu... Da! Viu! )ABATIRS (deznlidajduit, fara sa se mi$te din loc) : Ce-ai facut

tata ? Ce-ai facut ? '

DROPIX: Mi-s ochii plini de lacrirni, Abatirs. Sint in culmeafericirii.; Inca tot nu pot crede ea e adevarat..; Incatot nu rna pot dumiri ... Vino, copilul men iubit lImbratiseaza-rna l De ce intirzii (

ABATIRS (din partea opusli a scenei, cu amaraciune): Miiniletale sint pline de singe!

12 8 129

DROPIX: Aceasta e pricina pentru care nu vii? O! Abatirsl

DROPIX (abia acum i1 ascultd, cu oarecare nedumerire): Ce



singe nernernic. Arunca-te in bratele mele, fara satii .seama de niste stropi blestemati, Nu vezi? Ard

de nerabdare sa te string la piept.

ABATIRS (arata pe Kleomede ) : Intre mine si tine e trupulneinsufletit al tinarului acesta. .

DROPIX: Nu te-rnpiedica de-uri hoit netrebnic.· Calca peste

el si vino sa ne bucuram impreuna de bunavoint.,

zeilor. Vino sa ne bucuram de biruinta noastra si deinfringerea ciinilor. '

ABATIRS (cu disperal'e c;escinda).' Nu pot! Nu pot! Mi-au

intepenit picioarele... Sint strins ca-n cituse... Mi-ecu neputinta sa rna mise din locul acesta ..:

DROPIX: Atunci vin eu la tine. Vin ea sa rid impreuna eu

tine ca, dupa ce zvircolirile luptelor s-au potolit, s-adesavirsit si intoarcerea ta. Dad. nu te-ar fi socotit

mort, soldatii nostri n-ar fi avut puterea sa smuIgavictoria. insa infiorati de gindul razbunarii, au biruit.

Iar acum, dupa ce au biruit, iata ca te-ntorci si tuviu. Zeii te-au pastrat si te-au adus inapoi, ca sa-mi

maresti bucuria biruintii si sa-mi alini singura mihnirede pe ziua de azi. Nu se putea 0 mai deplina intocmire

a lucrurilor. (N ebun de fericire.) Ha! Ha! Ha l Vin eu

la tine, Abatirs. Vin eu la tine! (Si vrea sa inaintezespre A baiirs. ) ,

ABATIRS (oprindu-l cu mina intinsa);' Sa nu fad un pas,

tata l Ma auzi? Nici macar un pas! Sa nu treci pestetrupul acesta, caci treci peste un vestigiu stint. Dacatinarul acesta nu s-ar fi pus, viu, intre 'mine si tatal

lui, astazi nu eram aid, viu! 'GLAD: Prin urmare, nu rnintea cind spunea eeea ce spunea ...

DROPIX (nici nu-i pasa de ceea ce a spus Abatirs) : Cu atitmai bine. Am cistigat totul, fad sa. pierd nirnic. Iar

ciinele acesta de Buer a pierdut totul, fara sa dobin-

deasca mimic. Nici nu se putea mai bine, Abatirs ...Nici nu se putea mai bine... .

ABATIRS (amar).' Nici nu se putea mai rau, tata ... Nici nu

se putea mai rau ... Ai fost la un pas de a dobindi totul,

si ai pierdut tot. "

1.30

vrei sa spui? De ce nu rna lasi sa vin la tine? De ce nu

rna lasi sa fac pasul ce ne desparte?ABATIRS: . s a nu-l. faci! E tocrnai pasul pe care l-ai pierdut,

cind l-ai lovit pe' el. Dad! nu-l loveai, ai fi putut sa

pasesti in voie. Dar asa, ai ridicat, cu trupul lui, intre

noi un zid de netreeut. (Printre lacrimi.) De ce l-aiucis , tata? De ce l-ai ucis?

DROPIX (cu marejie razboinica).' Ca sa razbun uciderea tao

ABATIRS: Eu n-am fost ueis. Si ehiar de-as fi fost, tu nu tre-buia sa-l ueizi. _' ,

DROPIX: Chiar de-as fi stiut ca n-ai fost ueis, tot I-as fi ucis., ~ , '

Singele lui e singele dusmanului ee trebuie stirpit,

ABATIRS: Cu adevarat invingator e acela care il cruta pe in-vins. Tinarul acesta mi-a redaruit viata. Nu trebuia sa,

1-0 iei,

DROPIX (grabit sa treaca peste discutia asta "inutilJ,"): l-am

luat-o lAcum nu rnai are rost sa ne pierdern vrernea cuastfel de ginduri. Bucura-te ca, luindu-i-o, ti-am usurat

tie domnia viitoare.

ABATIRS: Luindu-i-o, ai facut eu neputinta si domnia, ~lbucuria mea.

DROPIX (enervat de insistenta lui A batirs) .' Cum asta?

ABATIRS: Sint legat de tinarul aeesta printr-un [uramint, al

carui pret e viata mea.

DROPIX: Juramintul tau nu trebuie tinut in seama. A fast

juramintul unui copil.

ABATIRS: A fost junimintul unui barbat. Atunci cind l-am

facut, eram un soldat de care ai fi putut fi mindru. Amjuratpe lantul neamnlui nostru ca lui Kleomede nu i

se va face nici un rau, Si mi-am sfintit juramintul,

dupa toate legile tale si-ale razboiului tau, eu propriulmeu singe! (Murmure intre soldaii ),

DROPIX: Tu nu esti un soldat. Juramintul tau e neant. Prin

urmare, socoteste-te dezlegat de el.

ABATIRS (solemn),' Juriirrrintul men e sfint si trebuie sa mi-l

tin!. ,

DROPIX: Ti-e mintea rava~ita, de neguri. Nu-i de mirare, dupa

toate prin cite ai· trecut. Fiul meu, dezmeticeste-te.

Vino la mine, sau lasa-ma sa vin eu la tine!

1.31'

ABATIRS: Vin doar daca-mi fagaduie~ti ca rna vei lovi cu ABATIRS (neclintit).' Astept s a vii s a r n a lovesti eu spada ell



spada cu care l-ai lovit si pe el. Ca-n veci sa raminapilda urmasilor cinstea neamului tau.

DROPIX (furios $i nelinifjtit in acelasi timp) .' Esti nebun? ! -iti zic! Vrei ca eu insumi sa implinesc un juramintprostesc? Nici nu-mi trece prin minte! Nu-rni stric eu,de dragul unor nemernici, bucuria regasirii noastre.Nici pentru 0 verba spusa-n nebunie copilareasca, semin-tia mea. elta vrerne te stiam mort, jertfa a unor intoc-

miri razboinice, r n a alinam eu gindul razbunarii. Darsa te ueid eu eu mina mea, asta ar fi mai pres us de pu-terea indurarii mele. (1cepe sa umble agitat prin col!ulscenei, caci uede ca lucrurile devin din ce in ce maigrave.)

ABATIRS: Fa ceea ee se euvine unui viteaz in vreme de razboi.DROPIX: Unui viteaz ise euvine s a se bucure de victoria dobin-

dita pe cimpul de lupta.ABATIRS: Victoria aceea ai dobindit-o multumita mie.DROPIX (rugiuor }: Cu atit mai mult, vi:ri.os a ne bucurarn

amindoi de ea.ABATIRS (cu disprel): Bucura-te singur, fara mine!DROPIX: Aeum, dupa ce te-am regasit, mi-ar fi eu neputinta,

Cad acum, orice bucurie e strins legata de tine. (Seintoarce spre el $i cu miinile intinse it implora aproape.)Fii cuminte, fiul meu! Nu-mi strica ziua aceasta. N-a;;mai avea ce face cu eele dobindite in lupta, daca tumi-ai strica-o.

ABATIRS: Totul de dragul tau, rege. Nimic de dragul eeluilalt.DROPIX: Aceasta e legea mea.ABATIRS (semet ): Nu rna voi supune acestei legi.DROPIX: Fiul 5e euvine sa se supuna Iegilor tatalui. (Bate

din picior enervat. )ABATIRS: Fiul tau nu mai este fiul tau. Tu esti razbunarea.

Iar eu nu rna recunose din semintia tao 'DROPIX (tot mai deznadajduit): Fad.. tine, Abatirs, sint

pierdut. Nu rna strivi cu nepasare ... Alteeva era cindte stiam mort de mina lui Buer... Altceva e acnm ...

ABATIRS (cu miinile incrucisate dispre!1-titorpe piept) :Acumnu e nimic alteeva decit asteptarea mea.

DROPIX: Ce astepti, fiul meu? Sint gata sa-ti implinese oricedorinta,

132

care l-ai lovit pe e1.DROPIX (urUnd): Niciodata l Nicioda ta 1ABATlRS: Atunci, am sa-mplinesc eu eeea ce tu nu vrei

sa-mplinesti ! (Seoate pumnalu! din haind.) .DROPIX (inmarmurit): FiuI meu, fiul meu, ce faci ? (Glad

si eeilalJi soldaji inainteazi1, plini de spaima, c i t iva pa$ispre A batirs. )

ABATIRS: Nu va apropiati .de mine ~ Acesta e ;pum:;<I:~ule~

care tinarul de-aici rm-a deschis drumul libertatii. VOlimplini, tata, eu el eeea ce tu nu vrei sa-mplinesti euspada ta razbunatoare ! (Se injunghie ~i cade.)

DROPIX (se aruncd asupra lui): Abatirs, copilul meu!ABATIRS (murind): O! Kleomede! Vin la tine! Vin in cimpul

aeela linistit si pasnic in care rna astepti !

(in timp ce cortina cade incet, lumina se face tot rmai

strdIucitoare 9i, liistndu-i pe to/i ceilalJi in penumM,

se concentreaed asupra trupurilor celor doi tineri care,

asa cum stau lntinii unul Unga cela/aU, par cd pZutesc

invingatori intr-o orbitoare apoteozii a pdcii l'i tibertiijii.)

Fine

siu« 1958

Download - ostatecul de Radu Stanca

Top Related