28
lu In distrete;Pentru 24Pentru 12 -Peutru trel 7 8 -
Abonament dese refuse.
Abonamentele s faca la15 a le lunL
nefrancate sese
APPARE
BUCURESCI No. 475
TOATE SERILE DE LUCRUa se adressa la
Linia pagina a IV. 15pagina
L
Pentru Francia: sela D-nil Orain & Miooud, rueParis.
Pentru Austria Germania, la D-auPhilipp Lob, Wien No.
rubrica inseratiunlnu este
No. 24.
DEPEI
Paris, Octornbre. Cu ocasiunealinie ferate,
d'a luminaducele accen-
e ridiculti se temeva de legale a
nu nu setin4 a mal esercita le-gile nöstre. sacrificitt nu se vacere de
d'o Numal Aduna-rea e cornpetinte ea va da
stabile tare, caresocietA/it respingan-
du-le escesele.
PROCESULD BAZAINE(Telegramele
Trianon, Octombre. - Citirea rapor-cu
momentuld In care raportoruld citesce maimulte telegrame, adresate de BazaineMac-Machon, fusese interceptate decolonelultt care Indeplinia
de peMac-Machon. Acestd pa-
sagiti produce o prea mare impresiune.
26 SEPTEMBREStarea de care a a-
junsd din causa de a-de any,
nennmératele imposite, directepuse de gu-
asupra popórului, pe care atrebue se le
de la cude a disperatti
pe dinGiurgiu, bivolari, f-acut4 se protestese contra
ce li se punea deprecum
se de acea protestare,o o de20 Martie,se eu
s'a dupetop: 'a
ne nen'a
care senu din
in tenmita,fost lacutá de prin
dinrmasd ins,
mörte rea,
administratiunea a sea nu se judica procesuld in se-
negre-pentru scia - ce
era de achitare.De ins n'a
Cu tót transportarea pro-la Turnu Magurele, unde
guvernul de acolo,la facia locu-
nu Ole; eu
25 con-po-
nu maI duce greuta-tea
s'aGiurgiu , D. Papiu a a-
o
bivolari, prin care protestu-injustitiei
tra nenturnratelor imposite. Dom-a imediat
de pentru aceade instruc-
tiune aacusatiunea ministeruluia ordonanta de
perturbare aadus procedare a judelulde sferelementale,a la Camera de punere subacusatiune, ea confirmata
Papiu a -
pe capoporului.
verdicte, dar, suntú pro-contra
prin care l'aD. Vernescu
ane ca se
poporuld,suntü vendute a
la l'a aver-chiar D. A. G. Golescu, celti
mai conservatord om dinI-a :
guvernuld de acesteavertismente ?
Nu peo nu póte de se
s a-la marginea
este präpastia, peirea.se s'o
va va avea ;va avea, nu va da ni-
! Dar ea nu va peri,este nemuritóre ca sórele
care o
acsi-nu se lua de la trec-
vite de la bariere.Deróse de la dincapitala, o de cinci banide se percepe pela garele drumulur de deRegia de la
a
Este procedarecondi-
euacsisele Bucuresci Noinueste cum se
aseme-nea ce se acsisari,
cari ?
Nu ?
Datoria este a sci totti,
pentru alte interese par-ticulare.
Ori deorgana de
publicitate, cu districte,de a ne bucura,
acésta spiritelea se scutura dede care coprinse. Ne
aduceNe-a páruta
bine candnea de Craiova
de Ne parebine putemd anunta a-paritiunea Ploesci a
Dupe primele materil ce coprinde,promite repre-
senta ceFelicitandu-ne de lui,
duratä
la vale oadresatä de D. Say, pre-
edintele centrulur carea Adu-
pentru a le reatninti incircumstantele lortila de la prima a re-deschiderit parlarnentulur este
indispensabile, pentruangagia chiar a vacantele
cu câte-va dile, pentru a pu-tea asista la reunhmile preparatórein care politica centrulur stângava fi definitiva ficsatä. D. Say nulasä scape oasiune pen-
a spune cum i setuatiunea. Limbagiula sn, a-
de pe dele Temps, este conforma din
punctü ideile carepredomnita tota-dé-una g-rupuloce Centruladupe cum se scie, n'aodatä econceputd
ceea ce s'atinge de formaaccepta färä
monarchia cunstitutionale, décäcrede la sg Fran-
cia, fäcutu-o re-, o s pótä gäsi aceia
ce ea are : repaosulo; ins
centrula a cugetatti tottl-dé-una singurula guverna care con-vine de pentru Francia,este acela, care dupe es-presiunea Say garantielecele serióse principiilora ordi.
conservaOuniT, arti agitase póte de articelti de de a fiunti de 24
5 Augusta, cele diniirmä de de la Froh-sdorf n'at sgudueconvinctiune, centrul stângtt vor-besce prin gura autorisatäa presedintelur dupe vor-bia sub D. Thiers. Nor
acestd D. Saytraduce cu fidelitate cugetareamicilorti politicr, nor spusadeja ce trebue se cugetämttde fusioniste pentru a secrede vr'o a
stânga. se nimenT, eadevrattl, de grupt;se cutare cutare
pe care prin-tre nesicurT.
circularea Leon :
Scrisórea circulard Léon
mem-
2 Octombre
colegd,
Se apropie momentulti, carenarea o
In proroga/iunii, caredin colegil ati
ideia unet restauraltunt monarchice tn pro-D-lut comte de Chambord.
apuca din primelechiar, Adunarea naiionale cu
Esactitudinea este dar o da-rigurbsä, vet neccsitatea
care ne de a la nos-tru de la prima de deschidere.
void cere de a te mat naintechiar la Paris la Versailles cu
pentru ca s neasupra
circumstantele actua le.s provoed o reuniune In localulti
reuniunilortt pentruOctombre. Te
fórte asistt D-ta.n'are teoretica
monarchia constitu¡ionale, ale basefi principiile de la 1789, a
d-una singuruld guverna-care convine Franciel,
acela care, cele matprincipiilord ordinet conservärit,
agita se póte de arceld mat idea de
mênta de partitd.In ordinea de idel, not
cetattt de a mat cere organisa/iuneavernulul forma sa actuale, pentru a faces vie o stare de lucrurt durabile
TELEAHPUL
provisoria care aduce slabiciu-
nu s'a produsa acum,care se ne se ne
de adour principT. Dintre
era pretendinte, celd nu
era presedinte ci candiclata la
trona, putea de Francia, déca
Francia fi voittí se la
unula, n'aveade a vorbi numele nu
putea se ne Indatorese la ceva. Este nu-mal pucind,
bine orleanismuld dispare lo-
cult liberaleDupe fusiune casi se gäsesc
revoluliunii, din care ne glorificamparte, adversar
póte ne ne tra-teze cu voinlä, caricipiile de adversarl,
chiar nóstre,
dar nu porta acele ca unti sim-
bold.Dupe fusiune ca re-
dard de necesitateade a vota constitutionale de a or-ganisa Republica conservatóre.
Dar acesta este scopulti nostru,care ne suntd de acliune ? -
acésta vomd avea a determinareuniunile care le
provocti de la 23 Octom-
Presedintele Leon Say,
de pe calea fosta
publicain de la care publi-case discursul pro-
cátre D. Gambetta la ban-de la Périgueux; primarula
provisortdin Gambeta, a fostasuspendata prin autoritatea prefe-ctorale, mini-
din pentru n'aprotestatt contra ces-tiune. Jurnalulti Siécle, reprodu-cânda discursti, in editiunea
de provincie, ala
dépsa. a depe cale
departamentula Sene.de asta, se scrie de la Ver-
sailles Havas tri-cdtre
pentru a lua msuri conforme.Acéstä a dincausa dede alt d-lux
Gambetta ; dar culpale in publi-
carea discursulul, deDomnia sea a o
mare prin decisiunea sea.le fi
cu madupe esemplula une mo-
narchice, fi reprodust passa-giul de care ede comentarh ostile nu per-sóne D. Gambetta, dar causeyrepublicane.
frasa din discursult D-luiGambetta,pentru care a inter-
le :
Daca fostd victorian'a recompensr sacrificiele,trebue se s curata
partite politicf, denenorocirile Franciel,
capitularea, Invingerea,rea patriel, loct s abdice lalora particulare.
Scrisórea decâtti-va timpa Paris se um-
de Ea este a-Saisset :
Suntema din carlpentru Domnia ta la 8 Febru-
arie. alesti a a
vota cu stanga. Aceia cea
din urma trecuta adrépta a vota
drépta.Nu o imputare. Nu ne
prinde ca cine-va schimbe opiniunilede la partitti
usata de libertatea de Dom-
nielDar trebue se Nelegeli asemenea, D-le
noi,avema
votd adversarilord aceia ceeste contraceea ce este contra vóstre.
Dach Domnule deputatd,cum a crede;
pe demisiunea imediatd.
arü trebui se se laasetnenea scrisori, nu art
trebui se se
Avenir National co-misiunea de va ordo-na, la 9 Octombre convocarea A-
pentru diva deSecretarult generale per-
sónele presedinte s'ati instalata deurgintá, din superiore.
fostaS'ptmâna viitóre
va apare manifesta comi-de Chambord.
Opinion National are informa-bonapartistii se ocupti, cu
activitate de a face s se subscriemare de in
care se cere la
de ur-dintr'o
a care o deputatiune din cer-Imaculatei-concepfiuni a
:
vilutd In carea se de Roma a la
Neron
Dar cum nu e realisa-pe timpa Papa aci, sec-
taril voesca gonsca. Despre regularea de
Dumneçled Ins, rugaciunile lume cato- le Danube ne spune co-lice va nenorocire. Dum- misiunea internationala,
a din Roma vica-set, nu va permite a se schim-
ba destinele acestul Romaveche, Roma imperatorilord , a
se vede din ea de co-
voiesce sé astepte eveni-mentele solutiunea guvernamen-tal ce va triumfa in Francia. la République française
in :
Este mai timpt de
caracterula diplomaticaeste cu totult Ince cast, nu este aconstata capa-
diplomatice ale deManteuffeltalentele militare."
:
informatiunile celedemne de publicate in fo-ile germane englese, simpatielepentru Rusia guvernula se facadin Mongo- A publica inlia articulo, esclusivü careatâttí de de adminis- contine cunoscute de acetratia manclarinilora, la prima ce se la cu asemenT
ocasiune e se anexa de prisosti. reco-voe la Imperiulti In acestt mandämti ins sciintifice
casa se va vedea construin- d'a este,du-se druma fer de la putea se reproducá.kusk la 'frontiera Chine ; produc- spre a avea cititoril nos-tele din Imperiulul trh o de spiritula care este
putea s E- scristi, urmátóreleuropa pe calea ce durT ce servü, parte canu va lipsi s ma- parte ca conclusiune larinele englesä materia ce
introductiunea :se vorbesce de popó-
rele latine ale Europei, nu se arevedere, aclesea
Francesh, ItalianiT, Spanioli Por-tughesiT, cela se faceo mentiune particulard despre
din Belgia, despre Rheto-din Elvetia. Vo-
Cols o subscriotiune ses'a in Bosnia pentru a bru nu
construi la Viena o slava. interesante, din marefapta n'are da- : este vorba Cu
trebue se pe distanta care deart vienestí, de pe póte chiar din causa dis-
ruptura ce se face tante atentiuneala Viena bi- va fi pen-
de orientuluT tru a avea esacte des-Una din ele, o pre originea, repartitiuneaparochiala, este consacratd limba Acésta esteorientala de baron ce ne propunemtí aSina ; cea cresti- Conclusiunea este cea urmatóre:
din o- ce face etno-tomane. a poporatiuniI,
Rädicând, le Danube, o bi- din acéstä stare dela Viena, pentru trebuinta crur Românh para destinan a
proprie se de ocupa partagia,comunitatea care a Transilvania. e
de coreligionariT forma unü centru
blica, sub titlula de, de articule
importante, tratândti despreoriginea, limba moravurile
popórelora.In numrulti de la 3 Octombre,
LXXXV
Originea, limba repartiliunea
lmparcialula din MadridGaTetta va publica
stabilind imposite transitorh la con-tributiunea de
S'a anuntatt asemenearea regale de la Bar-celona prin adjudecarea
Gazetta de :
«Intrevederea ce a ded. de Bismark cu d. de Man-
teuffel a sgomotultífi destinata
pentru ambasada de la Paris. A-cestO sgomota pare
de ce : d. d'Arnimnu va
esce dupe se dice, ani la Orsova. Ea se va compunede patru din care
fi de Austro-Ungariade Turcia. Unulti din re-
presentanth va fi Mogaul-Bey ce a terminata bine multe
de acestaSe dice comisiunea va dura
tre luni.Despre noT, dar, o
Ce dic ministril presaoficiósä despre acésta ?
Este óre o despre iubireaAustro-Ungariei ?
putea se aspire a constitui o uni-tate politica. Ori-ceoriginea, spiri-
esentialminte latina, careface a nu aiurea
de la fratii occidentah,demni de tota interesultí
nostru de simpatiaRecomandämt aceste
réndurl çliatului Presa, care nude a propaga depártarea
de Francia, cautânclti se in-eróre opiniunea
partita sémg,a se ne sacrifice Rusiey, inschimbult ajutort pentru res-bunare contra Germaniei.
TELEGRAPHUL
CURIOSITATi
Unti veseld sela repertoruila de variatti de
era grava dede din Bu-s'aü pentru a trimete
sciinta pe lumea ceaCana li se paru con-
se retrasera, de-
misiunea terminata.Femea bolnavuluI, disperata, nu scia
ce nu putea se lase pese da
din ajutort. patüla spitalulü celti aprópe.
Pe drumücârciume ca
se bea cinci.carta de orA. In acestatimpa
condamnatula, ce se gasea aertpucinti din töte
puterile. Naturavenira, nu de patulti.
se liniscitti pe josti lafemea sea.
Se vorbia din serele trecutela la care seamid din diferite partite.
Cum discupunea se aprinsese, unuld in-pe unti
- Dar eld, spune-mipentru ce D-ta esci republicanü.
- Pentru ce ? Pentru Republica estede la unti poporti
la altulti.*
Se de
Bucuresci cu oruinatóre.
In trecutese duse la din
ceru dea 400 lei pentru
naturalmcnte a se
codi, n'are viata e
grea, mandatele Statului, alebonurile de pensia, de care are o multime,nu se alte consideratiunibicinuite.
Amiculti nostru garantia.atunci
pentrupatru da de numal,
popri ca- Se ceva mat bine, dise
nostru, surprinsa dearistmetica: de opttluni suma.
*
de ant s'ade vr'o
farä- face o bunä diceadiva
- Ia d'acolo, raspundeaEste peste pntinta.
- Te da. ea nuputea smulge; 'nu
va putea musca.
N... este acep
areta mat dilele trecute unutalti barba-t albise pe cândti ca
era negru de- Scil de unde vine dise a
sell? Pentru multafälcile de cu
curiositate, pentru a dileletrecute membru Primäriel
Badea, vestitula de bandä,se presinta la proprietatea unutpeste de casele Mihalache Ghica,uncle este Prefectura de Ilfovü,nisce ce se pe lungulti
plea. Peste eâte-va ore logo-Badea se
tae töte acestevine proprietarula vede
vandalismti, remâne sciade bande mergiati prin cârciumi
pe la se; nu scia se potd
face proprietarl pe lucrurtSe vede
totd ce nu s'a canu
DIVERSEDoué insemnate. La Nidan
Elvetia) dice Journal de nuse vorbesce de câtd de descoperirtminunate. S'a Thiele omare, de 4 marcatkcu lite-rile L L, peste cu
de monede de aura. Se pretinde1388, bernesit s'afunde
de valuri una dincare castelulut,
se alla lada ces-tiune. se petrecea la epoca careEnguerrand IV, ultimuld din familia
de Coucy, priimise, ca apanagiü dinpartea Nidanului.ce remase din averile sirelut de Coucyfu cedatti familiet
S'a mat descoperitti o
de care s'a gäsita o fa-miliä ale aril schelete suntü
bine conservate, li sevedea pelea acestease depune pe la dinNidan.
VA PESTE CURÉNDU
ANUARIULU CENERALU
ROMANIEI
de
De timpd se simtea trebuintaAnuarit alt Româniel care ofere
precise asuprase plângeaa
dreptate de a nu avea sub adresele, bancherilord, negociantilord
din orase ale Principatelord. stabilesce impositeDn parte care se simtea extraordinare transitorit, deja indicate
va aduce parte prin o telegrama de eri. Preambu-comerciuluf. lulti acestut decretü esemplult Fran-
Spre respunde trebuinte ge- ciel Statelord-Unite, carenerale, Ro- o multime de imposite pentru a a-
care va contine : mortisa datoriaIndicatiunile complecte asu- Se crede GaTetta va publica o cir-
pra pe care se suspenda nedefinitivti,prin legea asupra ordinet
Numirile adresele este töte alegerile, fie par-demnitari Senatori, generale, ale pro-
Con- vinciale comunale.i vice-consuli, Volontarit de la Mmaden (Andalusia)
de mu- respinsti atacti a 400 de carlistl.Banda Lizarraga a fostü din
adresele noti.
ale bancherilorti, co- Londra, Octombre. Se vestesce dinin- Cartagena, la 3o Septembre :
etc. Escadra insurgenta se prepara a ataca40 indi- 500 saci de cumperata
catiunea proectate. la Oran. Lipsescti provisiunile. Popula-Bucuresa este
drumurilorü celor lu- Roma, Cu ocasiunea ani-de plebiscitului romanü, Papa a pri-
mitt trel sute de membril atcatolice.
alocapunea sa, ape sute visitatori ai
cu sute at Ge-deon, i-a dându-le speranta
mai bunt: «cu atâta multü,a cu neintelegerile
tabera inamica.»Perpignan, 4 Octombre. Se scrie din Bar-
celona, cu data de 3 :
Besalu, ,comandap de donAlPhonso, divisatti multe grupe
s'aa la Castellfullit. Dona Blan-ca i-a 1,500 dinjurulti orasului Berga.
. Saballs s'a in Navarra; aa intrata Catalonia.
Constantinopole, 3 Octornbre. Patriarecumenict a presintatt demisiunea
care s'a de Adunarea generralae:New-York, Octombre. Bursa
sicurata. DD. Jay. Cookepropunerea de a afacerile.
punt proprietatile private la dis-positiunea creditorilort
Bayona, 3 Octombrie. Se crede oa ar-
mata Generalula Moriones aa reintratt Pem-
peluna.Tötä la pusci
Irunului.5 Octombre. Opinion nationale
crede mare dincentrulul
sera importanteIn lupta parlamentarä ce se
diar, republicanit nu vor surprin§r.Cestiunea aliante electorale,tuturord acelora cari vota contra mo-narchiet, a discutata
mat favorabile.
Spre a se adresa lumea comer-va fi frantudesce
Almanchuluide 50000 adrese, din Paris,
diferenta acestuia va fi
Aclresele vorü rânduite dupe literaalphabetica cum dupe strade spre a
facilita cercetarea carenumele adresa, adresa
nume.Conditiunile de
:
(numele,profesiunea, etc
Sse. . . .
La volumululpagine de anunciuri.
la volumulni :25
jumtate de .
de pagiä . . o
face a remarca anunciuld
Anuariuli are avantagia
pe care nu are la a IV-adin diare,
in anunciulad'auna sub
Pers6nele care vord voi adresa
de a trimite sub plictiadresa de insertiunet
postale.
A se adresa la directia Anuarului Ge-Romania,
la Bucuresa.
fi
adresa,6o b.75
mai multe
let
ULTIMELE SCIRI3 Octornbrie. GaTetta o
circulara a ministrulut de resbelti prir carese sterge din cadrurilecart nu presintatd pentru a ocupaposturile
THEATREOpera italianä. Vineri, 28 Septembre,
se va representa pentru deschiderea sta-giunit debutulti Adella Bianchipera Norma.
Compania Millo,cela mare, Lipitorile
Societatea Pascaly. Dumicia piesa
CURSUL ROMAN
sositepornite
Vapóre sositepornite
Producteleghirca, greutate
calit. kila
I.
Porumbulü
PORTURILOR ROMÂNIEI25 Septem. st. 1873 24 Septem 25 Septem,22 Septem
4 46
1873
-10
-5080--40
25
40
25 Septem
22
26 Septem
231
26
2 12 15
25 Septem
44
Viena Octom. s.n.
EFECTELEMetalice . . 96
73
Credituld. . 221
LondonOblig.rur.ung.
Temesvar. 73.... 73
mar
9
EFECTELEOblig.
trusberg.Oppenheim
OMig.
Societ.Dacia, d'asigMandate
...
Paris vista3
Londra vista« luni ,
Oferit.
92 25
720-50
.
- -97
25
92 75
- -- -
97 25
368 50- -
2
42
1
3 1
PRETIURILE PRODUCTELOR
- - - -96
95
48 5030 32
200
122100
46
-113 90 -105
50 70 80
- ---- 100 - -
6244
. 80 -
TELEGRAFUL
v
DE LIMBI
LIMBA FRANCESA
No. 14. STRADA VIS-A-AIS No. 14,
Pentru elevi juni Mercuri
DUPI
comercialide dupa prän0
vor classe, este pen-2 3 cerere timpul
Pretu pentru o 12 fraud pe_lunä.24 » »
anticipardo pentru o
STAHL,
Doué culor, strada Scau-
nele, No. 8, vis-a-vis deCarvasaraoa vechie.
o A se la proprie-D. G.G. pro-
suburbia Bise-o rica Iene No 3.
din
MAI SUNTU PERI ALBI
MAI ESCELINTEDe chimistu
Rouen
nuanpele,barba,
unu
lade l'Hôtel-de-Ville,47.-Dep
d.Jobin, Eitel, Zurner.
la
SOCIETE FRANCO-LES ARTS INDUSTRIELS
VINNE Stadt Hegelgasse No. 8. VIENNE
pour meubles, Soieries, Tapis d'Aubussonet de et Moquettes
Rideaux tulles Cretonnes, Velours, Reps de laine.Spécialité de broderies et application artistiques: Tapisseries des Gobelins.
Cuirs de papiers imitation peints.
CERAMIQUES POUR PANNEAUX ETpour salles bains et carrelage.
LIBRE DES MAGASINS.
Stofe de Mobile, Covóre, Perdele, Faiancecea mai unire co
1 HEGELGASSE No. 8 CATULÚ
vostre se franco in
deposittA de de mare, negru, bolobóceviea Amärascu este de se adresa biserica Antimu, strada Lupea No.
MERSUL TRENURILOR ROMANIADE INCHRIAT de la
doué dinLipscani No. 83 vis-a-visde antreul grAdinei Sf. Georgenoti. Asemenea a-partamente din al II-leadin colti No, 5 Adresa laproprietarul din Strada Colti
5
liniele laterale
Rornanü
Buucure.
60
207
Buze
250
Roman04 -
Roman508 Soses
598 Boto5ani571 Sucéva925 Lemberg12671685 Viena Soses
Sose
Sose
S. d.P. 6.40
P.
SositPornSositPornSosit
ren.Acce-lerate
8.40
10.48
1.52
4.264.3
7.187.278.31d
ne
10.5811.131.332.005.035.136.30
10.5211.122.142.15
22 Roman.
146
237
239
339
Tecuci
GalatiGalati
Ploeqti
568 Bucuresc
S.P.
P.
Sos.
Sos.
RESPUNDE CU VIENA.
3.36n.
Sosi
Sosi
Sosi
Tr. accelerat
Tr.mixte
89.59
10.0612.4812.55
3.303.14
6.358.258.36
10.06
12.30a.1.502.005.265.408.488.30J.9.489.58
1.34
4.026.00
48
70
38
60
108
50
rams
vice-versa.
PiteltiPite5ti
Titu
Pléc.Sos.PlécSos.PlécSosi,
8.589.089.459.50
11.00
Tren.mixte
3.00a.'5.005.155.57
7.40
Sos.
Sos.Pléc
Bucuresc Sos.ecuci
Sos
5.00s.6.106.156.527.008.30
6.30d.7.588.188.559.10
11.19
6.48
50Barlad Pléc.
Sos. 10.48
11.30a1.183.20a
BucurescI-Giurgiu
8.52d. I9.53 6.53n. .1217 Cracovia
9.33 799 Lemberg1.23 - 427 Sucéva
11.50 130 Boto§ani3.45 116 Iagi
1.33 407.29 103 Roman Soses
10.366.17d.
3.45 7.0817.07n. 9.54
09 11.32a.
k. m.
67.000
m.
67.000.
Bucuresci
Giurugiu
Giurgiu
Bucurosci
7.00s.
10.00 9.00
7.50d. 3 .50s.
9.573. 5.57s.
De la la Viena 4G ore 10 de la la Viena 38 ore 57 minute. la la Bucurescil 47 31 de la Vienala 40 ore 18 minute.
junea da particula-
rie de primare gym-
nasiale. Doritorii se pot adre-sa la jur-nalt.
Guvernor guvernante, masi-nistY, comptabilY, demosii profesorY de musico dete limbele moderne procurarea de
sume dese resa la
la biuroulu de Str.germanO. No. 2.
Binder
LIBRARIET
SOCEK COMPANIE
A ESITU DE SUB T1PARU
SCRIERILE COMPLECTE ALE
3. VOLUME FORMAT CHARPENT1ER
PRETUL 15
De loculü el, dinCafeneaua cu
stradade
politiel vechie, cu in tot* de1,500 galbenl, se vinde par-te 60 galbeni Stinjinu.
A se stradaNo. 20.
Girant responsabil Kristea
EAUBI-CARBONATEE SODIQUE
DE
PRES BROUSSE
22 Séfer, 1289 (13 Juin, 1867).
in 1i in ra 1i tóte farmaciilela re5edinta Corn-
paniel fermiera, Sul-tan-Haman No.11, la Co- proprietate therapeuticanstantinopoli; la sucursa- cu töte sursele Occiden-la sea, Haratachi No.3 38 la Salata; la Far- clase.macia Pe-
la Bucuiesci la D. H. Zurner Pharmacistü.
Apa si DentifricePERPECTIONATE DE DOCTORELE
BONNbrevetatü .
Aceste produse se 40 lamar de produrele
analoge ; din de vedereparfumulurlord, ele
cele renumite.La de Farmacopei,
Coafor
AMENUNTULU RADICATA
44, rue des
VIINVARE
Viade 4 pogónemarf,
din care pog. livadetóte cele tre-
buincióse uneY viT cu e-careturr.- A se adresa la
strada vechieNo. 2; Pitescy D.cescu, Câmpu-lungiilaD.
C. D.
ASTHMA NEVRALGIIor- Vindecate la ha-
taneloru respiritórie suntu vindecate ANTINEVRALGICE, aleprin LEVASSEUR, 3 f. 3 fr. cutie.
LEVASSEUR farmacista-chimista de 23, strada Paris.Dépôt : chez MM. Rissdorfer et Zurner.
vechiü cu butia cuDepositulti la A. Batite.
AVIS.Un de de mare,
In bust, bu-tóie din viea este de
se adresa biserica An-tirnu, strada Lupea No.
Typographia Strada Academiel No. 24.