Download - pe anul 2011
R A P O R TPRIVIND ACTIVITATEA CONSILIULUI SUPERIOR
AL MAGISTRATURII ÎN ANUL 2011
0
CUPRINS
CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII..................................................................................4
SECŢIUNEA I – ACTIVITATEA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ÎN ANUL 2011..........................................................................................................................................................8
I. ACTIVITATEA PLENULUI ŞI A SECŢIILOR CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII...................................................................................................................................9
1. Pregătirea lucrărilor şedinţelor Plenului şi ale Secţiilor pentru judecători şi pentru procurori........92. Desfăşurarea şedinţelor Plenului şi ale Secţiilor pentru judecători şi pentru procurori...................93. Hotărârile Plenului şi ale Secţiilor pentru judecători şi pentru procurori......................................10
II. ACTIVITATEA COMISIILOR DE LUCRU CONSTITUITE LA NIVELUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII......................................................................................................12
III. ALEGERILE ORGANIZATE PENTRU DESEMNAREA MEMBRILOR CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII......................................................................................................35
IV. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE..............................................................................361. Managementul resurselor umane în sistemul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea – Gestiunea şi dinamica resurselor umane............................................................................36
1.1. Strategia şi direcţiile de acţiune ale Consiliului Superior al Magistraturii pentru asigurarea resurselor necesare funcţionării instanţelor şi parchetelor.............................................................................................361.2. Reorganizarea sistemului judiciar. Continuarea procesului de redistribuire a posturilor de judecător şi procuror. Măsuri privind raţionalizarea instanţelor şi parchetelor................................................................511.3. Înfiinţarea secţiilor şi completelor specializate ale instanţelor judecătoreşti.........................................531.4. Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul statisticii judiciare.................................551.5. Atribuţiile instituite în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul gestiunii declaraţiilor de avere şi de interese ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal, stabilite prin lege.......561.6. Ocuparea posturilor vacante de grefieri.................................................................................................571.7. Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul formării profesionale a judecătorilor şi procurorilor, precum şi a personalului auxiliar de specialitate. Coordonarea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri..............................................................................................571.8. Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul evaluării activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor..........................................................................................................................62
2. Managementul resurselor umane în aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii.....632.1. Dimensionarea aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii în raport cu atribuţiile pe care le exercită..............................................................................................................................................632.2. Formarea profesională a personalului din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2011.......................................................................................................................................................70
3. Activitatea în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal.....................................................71
V. ACTIVITATEA ÎN DOMENIILE LEGISLAŢIE ŞI CONTENCIOS..............................................721. Avizarea proiectelor de acte normative.........................................................................................722. Regulamentele adoptate sau modificate în cursul anului 2011......................................................733. Iniţiative în domeniul unificării practicii judiciare........................................................................764. Activitatea de contencios...............................................................................................................77
VI. AFACERI EUROPENE, RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI PROGRAME..................................791. Activitatea în domeniul afacerilor europene..................................................................................792. Activitatea în domeniul relaţiilor internaţionale............................................................................79
2.1. Formarea magistraţilor...........................................................................................................................792.2. Relaţii bilaterale.....................................................................................................................................80
1
2.3. Participarea CSM în cadrul organismelor multilaterale.........................................................................812.3.1. Consiliul Europei.............................................................................................................................................812.3.2. Reţeaua Judiciară Europeană..........................................................................................................................812.3.3. Reţeaua Euro-Arabă de Formare Judiciară.....................................................................................................81
3. Activitatea în domeniul programelor cu finanţare externă............................................................823.1. Programe finanţate de Uniunea Europeană............................................................................................823.2. Programe bilaterale şi multilaterale.......................................................................................................823.3. Programe finanţate de Banca Mondială (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) - Programul privind Reforma Sistemului Judiciar (împrumutul BIRD 4811 – RO).......................................84
VII. RELAŢII CU PUBLICUL..............................................................................................................881. Activitatea de soluţionare a petiţiilor şi acordarea audienţelor......................................................882. Activitatea de registratură, secretariat şi arhivă.............................................................................90
VIII. RELAŢIA CU MASS-MEDIA ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ..................................................91
VIII. MĂSURI PENTRU ASIGURAREA TRANSPARENŢEI INSTITUŢIONALE.........................95
X. BUGETUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII...................................................981. DINAMICA BUGETULUI 2010-2011 ŞI PERSPECTIVA PENTRU ANUL 2012...................982. STRUCTURA BUGETULUI PE ANUL 2011...........................................................................1013. PONDEREA BUGETELOR INSTITUTULUI NAŢIONAL AL MAGISTRATURII ŞI ŞCOLII NAŢIONALE DE GREFIERI ÎN BUGETUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII..........................................................................................................................................................1034. ACTIVITATEA ÎN DOMENIUL ACHIZIŢIILOR PUBLICE..................................................105
XI. ACTIVITATEA DE AUDIT PUBLIC INTERN...........................................................................1071. Evaluarea activităţii Biroului Audit Public Intern.......................................................................1072. Indicatori sectoriali de rezultate, performanţă şi calitate obţinuţi prin misiunile de audit public intern................................................................................................................................................1073. Activităţile auditate şi principalele constatări pentru care au fost întocmite recomandări..........108
XII - RAPORTURILE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII CU AUTORITĂŢILE ŞI INSTITUŢIILE PUBLICE, ASOCIAŢII ŞI ORGANIZAŢII NONGUVERNAMENTALE.............111
1.Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu judecătorii, procurorii şi cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor...........................................................................................................1112. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Parlamentul României..............................1143. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Preşedintele României..............................1164. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Guvernul României...................................1175. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu alte autorităţi şi instituţii publice, asociaţii şi organizaţii nonguvernamentale........................................................................................................118
SECŢIUNEA II – ACTIVITATEA INSPECŢIEI JUDICIARE IN ANUL 2011...............................121
I. RESURSE UMANE. PROCEDURI DE RECRUTARE ÎN ANUL 2011 A INSPECTORILOR JUDICIARI ŞI A CELORLALTE CATEGORII DE PERSONAL DIN CADRUL INSPECŢIEI JUDICIARE ÎN ANUL 2011...............................................................................................................122
II. MĂSURI LUATE DE INSPECŢIA JUDICIARĂ ÎN VEDEREA ÎNDEPLINIRII RECOMANDĂRILOR COMISIEI EUROPENE ÎN CADRUL MECANISMULUI DE COOPERARE ŞI VERIFICARE..................................................................................................................................124
III. ACTIVITATEA SERVICIULUI DE INSPECŢIE JUDICIARA PENTRU JUDECĂTORI........128
2
IV. ACTIVITATEA SERVICIULUI DE INSPECŢIE JUDICIARĂ PENTRU PROCURORI.........140
V. ACTIVITATEA ÎN MATERIE DISCIPLINARĂ..........................................................................149ACTIVITATEA COMISIEI DE DISCIPLINĂ PENTRU JUDECĂTORI....................................149ACTIVITATEA COMISIEI DE DISCIPLINĂ PENTRU PROCURORI......................................151
CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE, VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE ŞI MĂSURILE LUATE SAU PROPUSE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA..............................................................................................................................................................155
ANEXA 1.............................................................................................................................................160
ANEXA 2.............................................................................................................................................161
ANEXA 3.............................................................................................................................................164
3
CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURIIROL, ATRIBUŢII, DIRECŢII DE ACŢIUNE
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este organul constituţional al autorităţii
judecătoreşti.
În arhitectura instituţională a României, Consiliul Superior al Magistraturii are rolul
fundamental, consfinţit în art. 133 alin. 1 din Constituţie (republicată), de garant al independenţei
justiţiei. În această calitate şi în conformitate cu atribuţiile ce îi revin din prevederile legale în materie,
Consiliul Superior al Magistraturii poartă responsabilitatea pentru relaţionarea cu celelalte autorităţi
publice, cu societatea civilă, cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor, cu oricare participant la
procedurile judiciare, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea normală a Justiţiei, ca serviciu
public.
Pentru îndeplinirea rolului de garant al independenţei Justiţiei, Consiliul Superior al
Magistraturii acţionează independent, în strictă conformitate cu litera şi spiritul actelor normative care
guvernează Justiţia română şi în directă conlucrare cu celelalte puteri ale statului de drept – legislativă
şi executivă.
Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri care compun Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii. Dintre aceştia, 14 membri sunt aleşi în cadrul adunărilor generale ale
magistraţilor de la instanţe şi parchete – 9 judecători şi 5 procurori. Societatea civilă este reprezentată
de 2 membri, aleşi de către Senatul României. Ministrul Justiţiei, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie şi Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt
membri de drept. Cei 14 magistraţi compun şi Secţia pentru judecători, respectiv, Secţia pentru
procurori.
Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii sunt stabilite prin Legea nr. 317/2004
republicată cu modificările şi completările ulterioare.
Consiliul Superior al Magistraturii îşi desfăşoară activitatea în şedinţe ale Plenului, precum şi
în şedinţe ale Secţiilor Consiliului. În cadrul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează şi
Secţia pentru judecători în materie disciplinară, respectiv, Secţia pentru procurori în materie
disciplinară, în care sunt analizate concluziile comisiilor de disciplină – pentru judecători şi pentru
procurori – referitoare la conduita şi abaterile disciplinare săvârşite de magistraţi în raport cu
prevederile Legii nr. 303/2004, republicată cu modificările şi completările ulterioare, ale Codului
deontologic al magistraţilor elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi cu dispoziţiile
cuprinse în regulamente.
4
Consiliul Superior al Magistraturii dispune de un aparat tehnic, aflat în coordonarea
Secretararului general ajutat de un Secretar general adjunct. Acest aparat tehnic este alcătuit din
direcţii, servicii şi birouri care concură la îndeplinirea eficientă a atribuţiilor legale şi constituţionale
ale Consiliului.
Inspecţia Judiciară funcţionează în coordonarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii,
este condusă de un inspector şef şi este compusă dintr-un Serviciu de Inspecţie pentru Judecători şi un
Serviciu de Inspecţie pentru procurori. Verificările Inspecţiei Judiciare se desfăşoară la sesizarea
Plenului şi Secţiilor Consiliului, la plângerile unor justiţiabili sau la semnalări provenite din mass
media.
În calitate de garant al independenţei justiţiei şi de reprezentant al autorităţii judecătoreşti, şi în
anul 2011, Consiliul Superior al Magistraturii s-a implicat responsabil, cu eficienţă şi transparenţă, în
îndeplinirea îndatoririlor sale legale şi constituţionale, în mod prioritar în domeniul obiectivelor şi
măsurilor stabilite în Planul de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul
Mecanismului de Cooperare şi Verificare a progreselor realizate de România în domeniul
reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, adoptat de Guvernul României prin
Hotărârea nr. 1346 din 31 octombrie 2007.
În urma analizării Raportului Comisiei Europene din iunie 2011, în care sunt consemnate
realizările, dar şi sectoarele din domeniul justiţiei în care s-au constatat unele întârzieri în procesele de
reformă, au fost dinamizate şi aprofundate principalele direcţii de acţiune a Consiliului Superior al
Magistraturii:
Continuarea acţiunilor şi măsurilor organizatorice în vederea reducerii dezechilibrelor
funcţionale din sistemul judiciar care se manifestă în domeniul resurselor umane: în acest sens, a fost
organizat, în conformitate cu prevederile legii, concursul de admitere în magistratură pentru ocuparea
posturilor vacante de execuţie, destinat candidaţilor care au o vechime de minim 5 ani în profesii
juridice.
În continuarea preocupărilor din anii precedenţi, Consiliului Superior al Magistraturii a
acţionat în direcţia raţionalizării volumului de activitate la nivelul instanţelor de judecată privind
încărcătura pe judecător şi s-a elaborat un program de redistribuire a posturilor de la unele judecătorii
cu încărcătură redusă, la judecătoriile cu încărcătură mare şi foarte mare. Totodată, judecătorii şi
parchete de pe lângă acestea, cu volum redus de activitate, au fost propuse spre desfiinţare, personalul
acestora, magistraţi şi personal auxiliar de specialitate fiind redistribuit în sistem.
5
Creşterea calităţii şi eficienţei managementului instanţelor judecătoreşti: Consiliul Superior al
Magistraturii a dispus efectuarea primului control al Inspecţiei Judiciare la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie de la înfiinţarea instanţei supreme.
Din dispoziţia Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost realizată o amplă acţiune de
verificare la toate instanţele judecătoreşti, desfăşurată de către Inspecţia Judiciară, cu privire la
evidenţierea motivelor de amânare pentru dosarele de peste 10 ani în sistem, respectiv 5-10 ani. În
acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus monitorizarea permanentă, la nivelul
instanţelor, a tuturor cauzelor care sunt susceptibile să depăşească durata rezonabilă a actului de
justiţie.
Pregătirea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri, cu prioritate a
Noului Cod civil, intrat în vigoare la 1 octombrie 2011: au fost organizate sesiuni de seminarii, în
cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, în colaborare cu Ministerul Justiţiei pentru familiarizarea
magistraţilor şi a personalului auxiliar de specialitate cu noile prevederi introduse de Noul Cod civil.
La aceste seminarii pregătitoare au participat specialiştii care au colaborat la elaborarea acestui nou
Cod, prestigioase cadre didactice universitare, teoreticieni şi practicieni ai dreptului. Prin iniţierea şi
semnarea unui Protocol de colaborare între Consiliul Superior al Magistraturii, şi organismele şi
organizaţiile profesionale reprezentative pentru toate profesiile juridice, s-a avut în vedere coordonarea
eficientă a activităţii de pregătire şi asimilare a prevederilor novatoare cuprinse în Noul Cod Civil,
astfel încât să fie posibilă concretizarea unei o viziuni unitare asupra interpretării tuturor aspectelor pe
care Noul Cod le va impune în actul de justiţie.
Prin iniţierea şi desfăşurarea cu deosebit succes a acţiunii „Vin codurile”, Consiliul Superior al
Magistraturii şi-a propus să faciliteze cunoaşterea şi dezbaterea temeinică de către profesionişti,
inclusiv justiţiabili, a prevederilor Noului Cod civil.
Au fost elaborate broşuri tematice de către specialiştii Consiliului, ulterior distribuite, prin
intermediul instanţelor şi unităţilor de parchet, tuturor celor interesaţi să cunoască noile instituţii
introduse de Noul Codul civil.
Continuarea şi aprofundarea preocupărilor în direcţia întăririi integrităţii judiciare, a luptei
anti-corupţie, precum şi în materie disciplinară: astfel, în anul 2011, Consiliul Superior al
Magistraturii şi-a întărit rolul de consiliu disciplinar, în intenţia declarată de sancţionare cu fermitate a
manifestărilor comportamentale venite din partea unor magistraţi, cauzate de încălcări ale legii sau
neconforme statutului şi misiunii pe care aceştia şi le-au asumat odată cu jurământul depus.
Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii s-a preocupat susţinut în vederea elaborării unei
strategii de întărire a integrităţii judiciare în care se include şi relativ recenta iniţiativă a preşedintelui
6
Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la neacordarea pensiei de serviciu magistraţilor
dovediţi a fi corupţi prin hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţelor.
În vederea eliminării oricăror suspiciuni de subiectivism sau superficialitate în promovarea
judecătorilor la secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii a
elaborat şi adoptat, în aprilie 2011, un nou set de criterii de promovare a magistraţilor la instanţa
supremă.
Aceeaşi atenţie a fost acordată de Consiliu procesului de selecţie, verificare şi numire a
inspectorilor la nivelul Inspecţiei Judiciare, fiind elaborate şi adoptate noi criterii pentru numirea
acestora.
Creşterea transparenţei instituţionale a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii,
inclusiv prin întărirea prezenţei acestuia în societate şi în relaţiile de cooperare inter-instituţională şi
cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor: iniţiativele adoptate de noul Consiliu, încă de la debutul
activităţii, în ianuarie 2011, în vederea sporirii transparenţei instituţionale, a deschiderii spre societate,
s-au dovedit oportunitatea şi eficienţa.
Paginile de Internet de pe site-ul oficial al Consiliului au dobândit dinamism şi suscită un tot
mai viu interes în rândurile opiniei publice prin transmiterea on-line a şedinţelor de Plen – cu excepţia
deliberărilor –, prin postarea documentelor votate, aflate pe ordinea de zi a şedinţelor de Plen şi a
Secţiilor Consiliului, prin afişarea notelor de inspecţie, a deciziilor privind apărarea independenţei şi
reputaţiei profesionale, precum şi a altor hotărâri ale Plenului şi Secţiilor Consiliului.
A fost elaborată publicaţia on-line bilunară a Consiliului Superior al Magistraturii, Infoletter, şi
a fost deschis un nou site informativ care îşi propune transmiterea, în măsura posibilităţilor în timp
real, către opinia publică a ştirilor privind activitatea curentă a Consiliului – Infocsm. De asemenea, a
fost deschis de către Consiliul Superior al Magistraturii site-ul pe Internet Iurispedia, destinat tuturor
profesioniştilor din domeniul juridic şi, deopotrivă, tuturor cetăţenilor interesaţi, în care sunt dezbătute
şi analizate toate problemele pe care le conţin atât Noul Cod civil, cât şi, în perspectivă, celelalte
coduri a căror intrare în vigoare este prevăzută pentru anul 2012. Iniţiativele prezentate s-au bucurat de
o bună primire din partea profesioniştilor din domeniul Justiţiei, a mass media şi a opiniei publice, în
general.
7
SECŢIUNEA I – ACTIVITATEA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ÎN ANUL 2011
8
I. ACTIVITATEA PLENULUI ŞI A SECŢIILOR CONSILIULUI SUPERIOR AL
MAGISTRATURII
1. Pregătirea lucrărilor şedinţelor Plenului şi ale Secţiilor pentru judecători şi pentru
procurori
Activitatea specifică pregătirii lucrărilor Consiliului Superior al Magistraturii reprezintă un
segment esenţial al demersurilor conjugate pe care le presupune desfăşurarea, în condiţii de maximă
eficienţă, a şedinţelor Plenului, Secţiei pentru judecători şi Secţiei pentru procurori din cadrul
Consiliului Superior al Magistraturii.
Pe parcursul anului 2011, activitatea proprie compartimentului de specialitate a constat în
următoarele activităţi:
înregistrarea lucrărilor care urmau a fi supuse dezbaterilor în şedinţe;
scanarea şi introducerea în mapa electronică E-map pentru fiecare şedinţă în parte, a
documentelor generatoare (note, rapoarte) ce au constituit puncte pe ordinea de zi /
multiplicarea şi arhivarea acestora;
trimiterea invitaţiilor membrilor Consiliului în vederea participării acestora la şedinţe;
elaborarea buletinelor de vot, aprobarea/multiplicarea/ştampilarea acestora;
elaborarea ordinii de zi a şedinţelor Plenului şi Secţiilor, precum şi publicarea acesteia pe
pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii („cu trei zile înainte de
desfăşurarea şedinţelor” - conform dispoziţiilor art.29 alin.10, teza I din Legea
nr.317/2004, republicată).
În situaţiile în care s-a impus soluţionarea urgentă a unor lucrări, Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii, ori după caz, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, au apreciat ca fiind necesară
suplimentarea ordinii de zi după publicarea acesteia.
2. Desfăşurarea şedinţelor Plenului şi ale Secţiilor pentru judecători şi pentru procurori
Consiliul Superior al Magistraturii se întruneşte în plen şi în secţii, la convocarea preşedintelui,
a vicepreşedintelui sau a majorităţii membrilor plenului ori, după caz, ai secţiilor. Lucrările Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri, iar lucrările
secţiilor se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor acestora.
Preşedintele României prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii la care participă.
9
Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi hotărârile secţiilor se iau cu votul
majorităţii membrilor prezenţi. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă la lucrările
secţiei pentru judecători, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, la lucrările secţiei pentru procurori, iar ministrul justiţiei, la lucrările ambelor secţii.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot în situaţiile în care secţiile îndeplinesc
rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare. Reprezentanţii societăţii civile
participă numai la lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Lucrările plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice.
Membrii plenului sau ai secţiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt
publice.
Asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor pot participa la lucrările plenului şi ale
secţiilor, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se
dezbat, la iniţiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Ordinea de zi a lucrărilor plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii se aprobă
de către acestea, la propunerea preşedintelui sau, după caz, a vicepreşedintelui Consiliului Superior al
Magistraturii.
Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen şi în secţii, se iau prin vot direct şi
secret şi se motivează.
3. Hotărârile Plenului şi ale Secţiilor pentru judecători şi pentru procurori
În funcţie de categoria hotărârilor publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii,
situaţia la sfârşitul anului 2011se prezintă astfel:
Nr.
crt. Categoria Plen Secţie judecători
Secţie procurori
1. Apărare independenţă, imparţialitate şi reputaţie profesională
24
2. Propuneri de numire/Numire în funcţia de judecător/procuror
11
3. Eliberări din funcţie prin pensionare 63
4. Eliberări din funcţie prin demisie 17 2
5. Suspendare din funcţie 5 4
6. Eliberare din funcţie (motive imputabile) 4
10
7. Valorificare/promovare judecători/procuror/magistraţi - asistenţi
87
8. Încetare activitate DNA/DIICOT 21
9. Menţinere în funcţia de judecător/procuror 12
10. Recunoaştere grad profesional 4
11. Numire/reînvestire în funcţii de conducere 9 186 172
12. Numire în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie ş Justiţie
53
13. Avizare reinvestire 1
14. Transfer 287 112
15. Detaşare 80 20
16. Prelungire detaşare 7 7
17. Delegare 3 94
18. Prelungire delegare 5 114
19. Eliberare din funcţia de conducere 17 18
20. Inspecţia judiciară (controale/numire în funcţie de inspector/comisii de disciplină)
39 16 11
11
II. ACTIVITATEA COMISIILOR DE LUCRU CONSTITUITE LA NIVELUL
CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
COMISIA NR. 1 – Independenţa Justiţiei şi Cooperarea Interinstituţională
În anul 2011, Comisia nr.1 - Independenţa Justiţiei şi Cooperarea Interinstituţională a fost
coordonată de domnul judecător Alexandru Şerban – membru al Consiliului Superior al Magistraturii
şi a avut în componenţă următorii membri ai Consiliului: domnul judecător Bucurel Mircea Aron,
doamna procuror Florentina Gavadia, doamna procuror Oana Andrea Schmidt Hăineală (în perioada
16.03.2011- 04.07.2011), doamna procuror Graţiana Daniela Petronela Isac, doamna judecător Mona
Maria Pivniceru şi doamna conferenţiar universitar dr. Corina Adriana Dumitrescu, reprezentant al
societăţii civile.
În mod constant, la şedinţele Comisiei a participat şi domnul procuror George Bălan,
vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
La unele dintre şedinţele Comisiei au participat domnul judecător Nicolae Horaţius Dumbravă,
preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi alţi membri ai Consiliului.
La şedinţele Comisei participă şi reprezentanţi ai Direcţiei legislaţie, documentare şi
contencios. În mod constant, la şedinţele Comisiei a participat un reprezentant al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi, ocazional, reprezentanţi ai unor entităţi din sistemul
judiciar sau din afara acestuia.
Şedinţele Comisiei s-au desfăşurat, de regulă, săptămânal sau chiar de două ori pe săptămână,
atunci când acest fapt a fost impus de urgenţa şi complexitatea lucrărilor analizate.
Comisia s-a aflat într-un dialog permanent cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea,
Ministerul Justiţiei, precum şi cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor, dialog concretizat în
solicitarea unor puncte de vedere referitoare la o serie de lucrări şi invitarea reprezentanţilor acestora
la diverse întâlniri ale Comisiei. Exemplificăm, în acest sens, proiectul de lege pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii, referitor la abaterile disciplinare, procedura disciplinară,
organizarea Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari sau discuţiile referitoare la
problemele apărute în activitatea instanţelor cu privire la gestionarea, arhivarea şi manipularea
informaţiilor clasificate.
12
De asemenea, reprezentanţi ai Comisiei au participat la dezbaterile parlamentare care au vizat,
printre altele:
- proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil;
- proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, referitor la
promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
- proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu
privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor şi statutul Inspecţiei Judiciare.
În acelaşi context, la nivelul Comisiei s-au efectuat demersuri pentru îmbunătăţirea cooperării
dintre Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Naţional al Audiovizualului, concretizate în
încheierea unui protocol de colaborare între cele două instituţii, la data de 17 noiembrie 2011. În acest
sens, Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Naţional al Audiovizualului au convenit să
coopereze pentru informarea reciprocă asupra aspectelor de care au cunoştinţă şi care interferează cu
domeniul de activitate al celeilalte părţi, respectarea dispoziţiilor legale în activitatea de transmitere
către opinia publică a datelor personale ale magistraţilor sau a altor situaţii care ar putea fi generatoare
de risc pentru siguranţa magistraţilor sau a familiilor acestora, informarea corectă a publicului despre
rolul şi locul autorităţii judecătoreşti şi activitatea acesteia şi pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ
privind domeniile de activitate ale părţilor, precum şi actelor normative a căror elaborare este atributul
celor două părţi.
În cursul anului 2011, Comisia nr. 1 - Independenţa Justiţiei şi Cooperarea Interinstituţională a
desfăşurat o activitate amplă, concretizată în examinarea a peste 180 de lucrări, elaborate în principal
de Direcţia Legislaţie, Documentare şi Contencios, dar şi de alte compartimente ale Consiliului.
În acest cadru, în şedinţele acestei comisii au fost dezbătute:
proiectele de acte normative transmise Consiliului de autorităţile publice emitente, în
vederea avizării potrivit competenţelor legale.
Dintre proiectele de acte normative care au fost dezbătute, exemplificăm următoarele:
- proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară referitor la
promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
- proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,
referitor la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor şi statutul Inspecţiei Judiciare;
13
- proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură
civilă;
- proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală şi pentru
modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale;
- proiectul de lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de
organele judiciare în cursul procesului penal;
- proiectul de lege privind executarea pedepselor, măsurilor educative şi a altor măsuri dispuse
de organele judiciare în cursul procesului penal, neprivative de libertate;
- proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune;
- proiectul de lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;
- proiectul de lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul
comerţului, precum şi pentru modificarea unor acte normative cu incidenţă asupra activităţii de
înregistrare în registrul comerţului;
- propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în
executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare.
punctele de vedere elaborate de Direcţia legislaţie, documentare şi contencios, la
solicitarea altor autorităţi, cu privire la proiecte de acte normative iniţiate de acestea.
propunerile de sesizare a ministrului justiţiei cu privire la iniţierea, completarea sau
modificarea unor acte normative.
Exemplificăm, în acest sens, nota privind propunerile de modificare a Legii nr. 146/1997
privind taxele de timbru şi punctul de vedere referitor la propunerile Inspecţiei Judiciare privind
necesitatea completării art. 1081 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă şi a art. 198 alin. (4) lit. k)
din Codul de procedură penală.
punctele de vedere emise de Direcţia legislaţie, documentare şi contencios în urma unor
sesizări şi memorii transmise de instanţe, parchete, alte instituţii din sistemul justiţiei,
asociaţii profesionale, personalul din cadrul sistemului judiciar, cu privire la activitatea
autorităţii judecătoreşti sau statutul magistratului
punctele de vedere elaborate de Direcţia legislaţie, documentare şi contencios, cu privire
la plângerile prealabile formulate împotriva hotărârilor Consiliului.
alte lucrări, înainte ca acestea să fie analizate de Plenul sau Secţiile Consiliului.
Dezbaterile purtate în cadrul Comisiei s-au materializat în propuneri concrete, soluţiile propuse
fiind, de cele mai multe ori, însuşite de Plen sau Secţii, după caz.
14
Rezultatul deliberărilor Comisiei este consemnat în minutele şedinţelor, care au fost publicate
pe site-ul Consiliului, oferindu-se astfel posibilitatea oricărei persoane interesate de a lua cunoştinţă de
soluţiile adoptate asupra problemelor dezbătute.
COMISIA NR. 2 - Consolidarea şi eficientizarea instituţională a CSM şi a instituţiilor
coordonate
În anul 2011, Comisia nr. 2 – Consolidarea şi eficientizarea instituţională a Consiliului
Superior al Magistraturii şi a instituţiilor coordonate a fost coordonată de domnul judecător Adrian
Neacşu – membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi a avut în componenţă următorii membri
ai Consiliului: doamna judecător Alina Nicoleta Ghica, domnul judecător Cristi Vasilică Danileţ,
doamna procuror Graţiana Daniela Petronela Isac, doamna judecător Ana-Cristina Lăbuş, doamna
judecător Mona Maria Pivniceru, domnul judecător Marius Badea Tudose.
La unele din şedinţele Comisiei au participat domnul judecător Nicolae Horaţius Dumbravă,
preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi alţi membri ai Consiliului.
La şedinţele Comisiei participă şi reprezentanţi ai Direcţiei legislaţie, documentare şi
contencios, iar, ocazional, reprezentanţi ai unor entităţi din sistemul judiciar sau din afara acestuia.
Şedinţele Comisiei s-au desfăşurat, de regulă, săptămânal. În unele situaţii, au fost organizate
şedinţe comune de lucru cu Comisia nr. 1 - Independenţa justiţiei şi cooperarea interinstituţională,
având în vedere necesitatea soluţionării unor probleme complexe sau elaborării unor propuneri de
modificări de acte normative.
În cursul anului 2011, Comisia nr. 2 – Consolidarea şi eficientizarea instituţională a Consiliului
Superior al Magistraturii şi a instituţiilor coordonate a examinat un număr de aproximativ 110 lucrări,
elaborate în principal de Direcţia legislaţie, documentare şi contencios, dar şi de alte compartimente
ale Consiliului.
Activitatea Comisiei s-a concentrat prin dezbateri pe următoarele teme:
elaborarea propunerilor de modificare şi completare a regulamentelor aprobate de
Consiliu;
Exemplificăm, în acest sens, modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 326/2005, cu privire la procedura de soluţionare a cererii de încuviinţare a
percheziţiei, reţinerii şi arestării judecătorului, procurorului sau magistratului asistent, cu privire la
procedura de selecţie a inspectorilor din cadrul Inspecţiei Judiciare de pe lângă Plenul Consiliului
15
Superior al Magistraturii, metodologia de vot şi de soluţionare a cererilor de abţinere în cadrul
şedinţelor CSM.
De asemenea, au fost analizate propunerile de modificare a Regulamentului privind transferul
şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea în alte funcţii de conducere,
precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi numirea procurorilor în funcţia de judecător,
aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006, cu privire la
procedura detaşării, procedura pentru numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere
decât cele care se ocupă prin concurs sau examen, procedura de numire a judecătorilor în funcţia de
procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, procedura de transfer.
Totodată, s-au formulat propuneri de modificare a Regulamentului privind concursul de
admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 439/2006 şi a Regulamentului privind organizarea şi
desfăşurarea concursului de admitere în magistratură, precum şi procedura de numire în funcţiile de
judecător şi procuror, fără concurs, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 152/2006, în sensul externalizării testării psihologice şi cu privire la criteriile de
apreciere a condiţiei bunei reputaţii.
Au fost analizate propunerile de modificare a Regulamentului privind organizarea şi
desfăşurarea concursului sau examenului pentru definitivarea în funcţie, promovarea în grade sau
trepte profesionale superioare în cadrul aceleiaşi instanţe sau parchet, precum şi în funcţii de execuţie
a personalului auxiliar de specialitate la instanţe sau parchete superioare, aprobat prin Hotărârea
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, în sensul introducerii de prevederi privind
procedura de promovare din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare.
analiza proiectelor de acte normative transmise Consiliului de autorităţile publice
emitente, în vederea avizării potrivit competenţelor legale.
elaborarea de propuneri de sesizare a ministrului justiţiei cu privire la iniţierea,
completarea sau modificarea unor acte normative.
Exemplificăm, în acest sens, punctul de vedere privind propunerile de modificare a Legii nr.
317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu privire la întărirea autonomiei Inspecţiei
Judiciare şi atribuirea calităţii procesuale comisiilor de disciplină sau propunerea de iniţiere a unui
proiect de hotărâre de Guvern privind transferul imobilului destinat cazării auditorilor de justiţie şi a
terenului aferent din administrarea Ministerului Justiţiei în cea a CSM
elaborarea proiectului Planului multianual al Consiliului Superior al Magistraturii
pentru perioada 2011 – 2016.
16
analiza punctelor de vedere emise de Direcţia legislaţie, documentare şi contencios în
urma unor sesizări şi memorii transmise de instanţe, parchete, alte instituţii din sistemul
justiţiei, asociaţii profesionale, personalul din cadrul sistemului judiciar, cu privire la
activitatea autorităţii judecătoreşti sau statutul magistraţilor.
Astfel, Comisia a analizat posibilitatea implicării formatorilor INM în activităţi de pregătire tip
meditaţii, consultaţii etc., remunerate sau nu, individuale sau colective, altele decât cele organizate de
Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi natura juridică a
funcţiei de auditor de justiţie, incompatibilităţile şi interdicţiile aplicabile de lege lata acestora,
apreciind că se impune clarificarea statutului auditorilor de justiţie, prin includerea unor noi interdicţii
care să constituie abateri disciplinare.
De asemenea, Comisia a analizat compatibilitatea dintre dispoziţiile legilor electorale
referitoare la participarea judecătorilor în birourile electorale şi principiul constituţional al
inamovibilităţii judecătorilor şi procedura desemnării judecătorilor în calitate de preşedinţi,
vicepreşedinţi şi membri în birourile şi oficiile electorale.
Totodată, a fost dezbătută compatibilitatea funcţiei de judecător cu cea de funcţionar al Uniunii
Europene.
analiza altor lucrări, înainte ca acestea să fie analizate de plenul sau secţiile Consiliului.
De exemplu, a fost dezbătută componenţa comisiilor prevăzute de lege şi regulamente,
constituite în procedura de desfăşurare a concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii,
a concursului de admitere în magistratură, a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi
procurorilor stagiari, a concursului de promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor,
a concursului de numire în funcţiile de conducere a judecătorilor şi procurorilor la curţi de apel,
tribunale şi judecătorii, precum şi la parchetele de pe lângă acestea.
Au fost analizate propunerile de completare a programului de formare continuă al Institutului
Naţional al Magistraturii şi propunerile privind statul de funcţii şi de personal al Şcolii Naţionale de
Grefieri pentru anul 2011.
Dezbaterile purtate în cadrul Comisiei s-au materializat în propuneri concrete, însuşite, în mare
măsură, de Plenul Consiliului. Rezultatul deliberărilor Comisiei este consemnat în minutele şedinţelor,
care au fost publicate pe site-ul Consiliului.
17
COMISIA NR. 3 - Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a instanţelor şi
parchetelor
În anul 2011, Comisia nr. 3 – Comisia Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a
instanţelor şi parchetelor a fost coordonată de doamna judecător Ana Cristina Lăbuş – membru al
Consiliului Superior al Magistraturii şi a avut în componenţă următorii membri ai Consiliului: doamna
judecător Alina Nicoleta Ghica, domnul judecător Marius Badea Tudose, domnul judecător Adrian
Toni Neacşu, domnul judecător Mircea Aron, domnul judecător Alexandru Şerban, doamna procuror
Florentina Gavadia, domnul procuror Dimitrie Bogdan Licu şi doamna judecător Livia Doina Stanciu,
preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Ocazional, la şedinţele Comisiei au participat domnul judecător Nicolae Horaţius Dumbravă,
preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi alţi membri ai Consiliului.
La şedinţele Comisiei participă şi reprezentanţi ai Direcţiei Legislaţie, documentare şi
contencios şi Direcţiei Resurse Umane şi Organizare.
Şedinţele Comisiei s-au desfăşurat, de regulă, săptămânal. De precizat este faptul că în cursul
anului 2011 au existat şi şedinţe extraordinare destinate discutării unor materiale de interes major
pentru sistemul judiciar, cu invitarea reprezentanţilor instanţelor, parchetelor, asociaţiilor profesionale
ale magistraţilor şi organizaţiilor sindicale ale grefierilor, precum şi pentru dezbaterea unor lucrări cu
caracter urgent.
Principalele activităţi desfăşurare de Comisia nr.3 în cursul anului 2011 au fost cele referitoare
la:
Programul privind stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii muncii în
instanţe pentru anul 2011
Referitor la Programul privind stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii
muncii în instanţe, au fost analizate observaţiile şi propunerile instanţelor cu privire la aplicarea
programului, precum şi centralizarea datelor statistice colectate din programul informatic Ecris cu
privire la încărcarea pe judecător şi lungimea primul termen acordat în dosarele nou înregistrate şi s-a
decis luarea următoarelor măsuri pe termen scurt: 1) unificarea modalităţii de înregistrare a tuturor
cererilor la instanţele judecătoreşti; 2) evaluarea gradelor de complexitate şi a modului în care acestea
sunt atribuite. Ulterior acestor măsuri se va realiza un script informatic, care să colecteze noile date
statistice din Ecris. Pe termen mediu şi lung, comisia va avea în vedere unificarea statisticii judiciare şi
reajustarea programului Ecris 4.
Cu privire la unificarea modalităţii de înregistrare a cererilor, comisia a identificat obiectele
unor cereri pentru care nu se justifică înregistrarea ca dosar nou în programul informatic Ecris şi
18
pentru care s-a propus eliminarea gradului de complexitate. Lista finală a obiectelor a fost aprobată
prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 425/2011, modificată prin Hotărârea
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 673/2011.
Referitor la modificarea gradelor de complexitate a obiectelor din nomenclatorul Ecris,
Comisia 3, în urma dezbaterilor din cadrul şedinţelor comisiei şi a observaţiilor formulate de către
instanţele judecătoreşti, a întocmit o serie de propuneri concrete de modificare a acestora, care au fost
aprobate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 496/2011.
Echilibrarea schemelor de personal la nivelul instanţelor judecătoreşti
Au fost dezbătute propunerile Direcţiei resurse umane şi organizare de echilibrare a schemelor
de personal ale instanţelor judecătoreşti, întocmite pe baza următoarelor criterii: raportarea la datele
statistice aferente perioadei 2007-2010 şi semestrului I 2011; excluderea din analiză a instanţelor la
care încărcătura pe schemă s-a situat cu mai puţin de 100 de cauze peste/sub media la nivel naţional;
excluderea din analiză a judecătoriilor care au o schemă de cel mult 3 posturi de judecător. Totodată,
au fost avute în vedere şi propunerile curţilor de apel referitoare la redistribuirea posturilor vacante de
judecător la instanţele din circumscripţia fiecărei curţi de apel. În urma dezbaterilor, s-a hotărât
întocmirea unei note completatoare cu cele decise în cadrul comisiei şi transmiterea ambelor note
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
Redistribuirea posturilor de magistraţi de la instanţele şi parchetele de pe lângă acestea
care au fost desfiinţate în cursul anului 2011
Au fost dezbătute propunerile Direcţiei resurse umane şi organizare de redistribuire a posturilor
de judecător şi procuror din cadrul instanţelor şi parchetelor care au fost desfiinţate conform
dispoziţiilor Legii nr.148/2011 şi ale H.G. nr.868/2011.
Transferul posturilor de judecător din cadrul instanţelor desfiinţate s-a dispus la Curtea de Apel
Oradea, Curtea de Apel Galaţi, Tribunalul Bihor, Tribunalul Constanţa, Judecătoria Cornetu,
Judecătoria Sector 2 Bucureşti şu Judecătoria Sector 3 Bucureşti. Acest instanţe au înregistrat cel mai
mare volum de activitate, pe fiecare grad de jurisdicţie în parte, conform datelor statistice pe primul
semestru al anului 2011.
Transferul posturilor de procuror din cadrul parchetelor desfiinţate s-a dispus la Parchetul de pe
lângă Tribunal Timiş, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, Parchetul de pe lângă Judecătoria
Reşiţa, Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare (2 posturi), Parchetul de pe lângă Judecătoria
Cluj-Napoca, Parchetul de pe lângă Judecătoria Huşi şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad (2
posturi).
19
Modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti
În cadrul şedinţei comisiei din 22 martie 2011, în urma prezentării Direcţiei legislaţie,
documentare şi contencios a tuturor propunerilor de modificare a Regulamentului de ordine interioară
a instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
nr.387/2005, s-a decis transmiterea acestora, în vederea consultării, instanţelor judecătoreşti şi
asociaţiilor profesionale ale judecătorilor.
În cadrul întâlnirii membrilor comisiei din data de 20 iunie 2011, având în vedere volumul
mare al propunerilor de modificare a Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti şi
observaţiilor formulate de instanţe, s-a decis analizarea cu prioritate a acelora care aveau un caracter
urgent, urmând ca ulterior să se analizeze celelalte propuneri de modificare a regulamentului. Astfel,
materialul cuprinzând propunerile care implicau modificarea de urgenţă a regulamentului a fost
transmis Plenului Consiliul Superior al Magistraturii, fiind aprobat prin Hotărârea nr. 504/2011.
Cu privire la dezbaterea celorlalte propuneri de modificare a Regulamentului de ordine
interioară al instanţelor judecătoreşti, este de menţionat faptul că în perioada septembrie-noiembrie
2011, cu participarea unor reprezentanţi ai instanţelor, au avut loc mai multe şedinţe excepţionale ale
comisiei cu această temă de discuţie. În urma acestor întâlniri, în care au fost analizate toate
propunerile Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios şi observaţiile instanţelor, s-a întocmit o
nouă centralizare cu toate modificările propuse Regulamentului de ordine interioară al instanţelor
judecătoreşti aprobate de membrii comisiei, care a fost transmisă în cursul lunii decembrie 2011
Ministerului Justiţiei, instanţelor, asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi organizaţiilor sindicale
ale grefierilor, pentru o ultimă consultare.
Modificarea Legii nr. 303/2004 privind evaluarea activităţii profesionale a magistraţilor
Au fost prezentate principiile care stau la baza formulării propunerilor de modificare a Legii nr.
303/2004, cu privire la evaluarea activităţii profesionale a magistraţilor, şi anume: evaluarea
magistraţilor din cadrul curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea şi din circumscripţia acestora
se va realiza de către o comisie de la nivelul curţii de apel, respectiv de la nivelul parchetului de pe
lângă curtea de apel; evaluarea se va realiza la momentul participării la concursurile de promovare în
funcţii de execuţie (atât pe loc cât şi efectiv) şi funcţii de conducere; evaluarea se va realiza şi la
momentul trecerii unei perioade de 5 ani de la ultima evaluare, în cazuri în care magistraţii nu
participă la concursuri de promovare; posibilitatea magistraţilor de a participa la concursurile de
promovare având atât calificativul „foarte bine” cât şi „bine”; realizarea unei evaluări anuale a
sistemului, care completează evaluările individuale; promovarea magistraţilor în funcţii de execuţie se
va realiza pe baza rezultatelor obţinute la evaluare şi probelor scrise cu caracter practic din cadrul
concursului de promovare.
20
Pe baza principiilor de mai sus, s-a stabilit formularea de către Direcţia legislaţie, documentare
şi contencios a unor propuneri concrete de modificare a Legii nr. 303/2004. De asemenea, s-a stabilit
ca împreună cu propunerile referitoare la evaluare, să se discute şi alte propuneri de modificare a Legii
nr. 303/2004, centralizate la nivelul Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios, cu privire la
diverse aspecte sesizate de către instanţe şi parchete sau care sunt considerate necesare de către
Consiliul Superior al Magistraturii.
Proiectul de lege al Ministerului Justiţiei privind statutul personalului auxiliar de
specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea
Dezbaterea proiectului de lege s-a realizat, în special, în cadrul unor şedinţe extraordinare ale
comisiei, cu invitarea reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de
pe lângă acestea, asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi organizaţiilor sindicale ale grefierilor.
Dezbaterile au fost concretizate în formularea a numeroase amendamente de natură a
îmbunătăţi statutul grefierilor şi al celuilalt personal de specialitate, precum şi pregătirea profesională
şi eficienţa acestora. Totodată, comisia a avizat negativ proiectul de lege propus de Ministerul Justiţiei,
de modificare a statutului personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al
parchetelor de pe lângă acestea.
Suplimentar celor 6 obiective majore desfăşurate de către comisie în cursul anului 2011,
membrii comisiei au dezbătut şi aprobat şi alte materiale/lucrări întocmite de direcţiile/
serviciile/birourile de specialitate ale Consiliului Superior al Magistraturii, de menţionat fiind cele
referitoare la:
- propunerile Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios, cu privire la modificarea şi
completarea Regulamentului privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea
judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea
judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător cu privire la: stabilirea
unor criterii ce vor putea fi avute în vedere la soluţionarea cererilor de numire în funcţia de judecător a
procurorilor şi de numirea în funcţia de procuror a judecătorilor; procedura numirii judecătorilor în
funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător; numirea judecătorilor şi procurorilor în
alte funcţii de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examen.
- propunerile de modificare a Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor,
în sensul acordării unui concediu plătit magistratului (3 zile) şi în cazul în care intervin evenimente
familiale deosebite (deces) care privesc decesul soţului/soţiei ori al unei rude până la gradul al III-lea a
magistratului sau soţului/soţiei acestuia;
- ocuparea pe perioadă nedeterminată a unor posturi temporar vacante, în condiţiile art.134 din
Legea nr. 303/2004.
21
- continuarea procesului de degrevare al judecătorilor de activităţile non-jurisdicţionale.
Membrii comisiei au propus numirea a maxim 3 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în
cadrul Biroului Electoral Central.
- validarea rezultatelor finale ale concursului de promovare în funcţii de execuţie a
judecătorilor şi procurorilor.
- organizarea unor concursuri de promovare sau de ocupare a unor posturi de personal auxiliar
de specialitate în cadrul instanţelor;
- propunerea Biroului Concursuri referitoare la calendarul estimativ al concursurilor şi
examenelor ce urmează a se desfăşura în cursul anului 2012;
- propunerea Biroului Statistică Judiciară de stabilire a unui calendar cu privire la încetarea
colectării de către instanţe a datelor statistice în aplicaţia ABAC;
COMISIA NR.4 – Transparenţă şi integritate
Prin Hotărârea Plenului nr. 7 din data de 20.01.2011, completată ulterior prin Hotărârea nr.678
din 27.09.2011 au fost desemnaţi membrii Consiliului Superior al Magistraturii din componenţa
Comisiei nr.4. Şedinţa de constituire a comisiei în componenţa iniţială a avut loc la data de
28.02.2011.
Prin Hotărârea Plenului CSM nr. 128 din data de 10.03.2011 au fost aprobate domeniile de
activitate ale comisiei şi a fost desemnat coordonatorul comisiei.
Membrii comisiei din cadrul aparatului tehnic şi secretarul comisiei au fost stabiliţi prin
dispoziţia Secretarului General nr. 13 din 17.03.2011, modificată ulterior prin dispoziţia Secretarului
General nr. 59 din data de 23.11.2011.
Comisia nr. 4 „Transparenţă şi Integritate” are drept scop întărirea credibilităţii justiţiei,
responsabilizarea sistemului judiciar şi responsabilizarea membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii, având următoarele domenii de activitate, aprobate de Plen:
asigurarea integrităţii în sistemul judiciar: prevenirea corupţiei în sistem; posibilitatea
identificării unor standarde etice şi deontologice;
asigurarea calităţii justiţiei ca serviciu public, destinat justiţiabilului;
e-justice;
transparenţa Consiliului Superior al Magistraturii (agendă individuală a fiecărui membru al
Consiliului Superior al Magistraturii, newsletter/revista Consiliului Superior al Magistraturii) şi
a sistemului judiciar;
publicarea hotărârilor judecătoreşti pe internet (Jurindex).
22
Componenţa comisiei:
a. membri CSM: judecător Cristi Danileţ (coordonator), judecător Adrian Toni Neacşu,
judecător Alexandru Şerban, judecător Alina Nicoleta Ghica, judecător Mona Maria Pivniceru şi
Georgiana Camelia Iorgulescu - reprezentant al societăţii civile;
b. membri aparatul tehnic al CSM: Monica Prejmereanu - purtător de cuvânt al CSM, Graţiela
Stănescu - şef birou BRP- SRPRSA, Elena Daniela Ion - Consilier DAERIP;
c. secretariat: Ioana Dobre - consilier BIPRMM
În anul 2011 au avut loc un număr de opt întâlniri ale membrilor comisiei (procesele-verbale
sunt postate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii la rubrica rezervată activităţilor C4) şi încă
trei întâlniri organizate de o parte sau cu participarea unei părţi a membrilor comisiei (o întâlnire
organizată de doamna Georgiana Iorgulescu la sediul CRJ pentru consultare cu ONG-uri pe proiectul
Strategiei de întărire a integrităţii în justiţie, două întâlniri la sediul CSM organizate de domnul
judecător Cristi Danileţ cu jurnalişti).
Ca principale realizări ale comisiei în raport de domeniile de activitate pot fi menţionate:
Transparenţă
au fost reorganizate, actualizate şi completate informaţiile cuprinse pe site-ul Consiliului
Superior al Magistraturii;
a fost alcătuită, cu sprijinul Direcţiei resurse umane şi organizare, sinteza la Raportul
privind starea justiţiei 2010;
s-a alcătuit pe prima pagină a site-ului Agenda membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii, care prezintă pe scurt activităţile zilnice ale acestora;
s-a urmărit postarea şi actualizarea CV-urile membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii (după un model unitar), inclusiv în limba engleză;
s-a decis ca revista Consiliului Superior al Magistraturii Justiţia în actualitate să apără
semestrial, tipărită pe un format de hârtie mai economic, pentru a reduce costurile;
s-a realizat macheta pentru o nouă broşură de prezentare a Consiliului Superior al
Magistraturii ;
s-a aprobat mecanismul tehnic de implementare a votului electronic în Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii (până în prezent, acesta nu a fost pus în practică, deşi este
operaţional din luna mai 2011)
s-a alcătuit proiectul Planului multianual al Consiliului Superior al Magistraturii care a fost
transmis comisiei nr. 2, fiind ulterior aprobat de Plen în şedinţa din 20 dec. 2011;
23
s-au centralizat cu sprijinul Direcției legislație, documentare și contencios şi s-au publicat
pe site (rubrica Legislaţie-hotărâri de principiu) hotărârile interpretative pronunţate de
Consiliul Superior al Magistraturii în perioada 2005-2010;
s-au centralizat cu sprijinul Direcţia afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe
toate protocoalele încheiate de Consiliul Superior al Magistraturii din 2005 la zi (publicate
la rubrica „Protocoale de colaborare”)
Integritate
se realizează sarcinile din Planul Consiliului Superior al Magistraturii de implementare a
recomandărilor cuprinse în raportul MCV;
s-au identificat criterii de stabilire a bunei reputaţii pentru admiterea la INM si in
magistratura, care au fost aprobate prin Hotărârea Plenului nr. 381 din 2011;
a fost alcătuit Studiul privind Standardele Internaţionale în materie de răspundere a
magistraţilor, care a fost transmis Ministerului Justiţiei (pentru a fi avut în vedere atunci
când se analizează modificarea reglementărilor cu privire la răspunderea magistraţilor),
instanţelor şi parchetelor şi a fost publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.
a fost redactat planul Strategiei de întărire a integrităţii în justiţie 2011 – 2016 şi Planul de
acţiuni aferent, pentru care au fost consultate instanţele, parchetele, Ministerul Justiţiei,
Inspecţia judiciară. Acestea au fost aprobat de Plen în şedinţa din 22.11.2011;
s-a publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (rubrica „Integritate judiciară”)
jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti cu privire la hotărârile judecătoreşti în materie de
corupţie judiciară şi a Consiliului cu privire la hotărâri de sancţionare disciplinară a
magistraţilor, respectiv de încălcare a codului deontologic; precum şi statistica
corespunzătoare perioadei 2005-2011;
s-a aprobat în comisie ca împreună cu Institutul Naţional al Magistraturii să se organizeze
în anul 2012 o conferinţă naţională „Integritatea în justiţie”, când va fi publicat şi
Îndrumarul etic de conduită judiciară.
s-au făcut demersuri, împreună cu Biroul Informatică, pentru publicarea pe site –ul
Consiliului Superior al Magistraturii la rubrica „Declaraţii” a tuturor declaraţiilor de avere,
de interese şi de rudenie întocmite de angajaţii din sistemul juridic;
s-a alcătuit structura Îndrumarului etic de conduită judiciară, care urmează a fi elaborat în
proiect împreună cu Direcția legislație, contencios și documentare;.
24
Comunicare
Proiectul “CSM în social media”: a fost reactivat şi încărcat cu informaţii contul de
Facebook al Consiliului Superior al Magistraturii, cont deja existent din 2009; s-a constituit
site-ul de informare www.infocsm.ro administrat de către consilierii preşedintelui CSM;
au fost elaborate în colaborare cu BIPRMM 13 numere în limba română ale publicației on-
line bilunare Infoletter(publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii şi
transmise tuturor instanţelor şi parchetelor) şi în colaborare cu DAERIP un 5 numere în
limba engleză, toate postate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii la rubrica
„Newsletter”;
au fost solicitate și centralizate propunerile instanţelor pentru îmbunătăţirea Ghidurilor de
relaţie justiţie-presa, care au fost înaintate Comisiei nr. 2;
s-a alcătuit materialul de prezentare a Consiliului Superior al Magistraturii, publicat în nr. 1
din 2011 a revistei Justiţia în actualitate;
în datele de 12.12.2011 şi 15.12.2011 au avut loc întâlniri cu jurnalişti specializaţi pe
justiţie şi reprezentanţi ai societăţii civile, în care s-au discutat: aspecte referitoare la
actualele ghiduri (Ghidul de bune practici pentru cooperarea între instanţe, parchetele de
pe lângă acestea şi mass media şi Ghidul de bune practici pentru cooperarea între
purtătorul de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii, omologii acestuia de la
instanţe şi parchetele de pe lângă acestea şi mass media), relaţia jurnaliştilor cu purtătorii
de cuvânt de la instanţe şi parchete; problemele cu care se confruntă jurnaliştii în cadrul
instanţelor şi propuneri de îmbunătăţire a relaţiei lor cu reprezentanţii instanţelor,
modalităţi de transparentizare a activităţii instanţelor şi parchetelor.
Justiţia ca serviciu public
a fost aprobat un nou Ghid al petiţionarului la CSM (publicat pe site CSM);
a fost aprobat un nou Ghid al petiţionarului la Inspecţia Judiciară (care încă nu este
publicat pe site-ul Inspecţiei Judiciare);
s-a publicat pe site-ul Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Direcţiei legislaţie,
contencios şi documentare, legislaţia primară aplicabilă sistemului de justiţie şi regulamentele
aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii în variantă actualizată la zi;
a fost redactat Planul de activităţi pentru Ziua Europeană a Justiţiei Civile care a fost
aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin hotărârea nr. 608 din 13 sept.
2011;
a fost organizată, cu sprijinul DAERIP, conferinţa de deschiderea a anului judiciar 2011-
2012.
25
Proiectul „Vin Codurile”
a fost iniţiat şi alcătuit protocolul de colaborare între CSM şi ICCJ, MJ, MP, UNBR,
UNNPR, UNEJR care a fost semnat de toate cele şapte instituţii;
cu sprijinul Direcţiei legislaţie, contencios şi documentare şi Şcolii Naţionale de Grefieri au
fost alcătuite şi publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (rubrica „Noul Cod
Civil pe înţelesul tuturor”) broşuri cu privire la instituţiile din Noul Cod Civil, cu sprijinul
DAERIP au fost traduse în limbi străine, iar cu sprijinul BIPRMM au fost comunicate
instanţelor; s-au încheiat parteneriate cu instituţii publice şi administratorii unor site-uri de
profil pentru preluarea informaţiilor despre Noul cod civil editate de Consiliul Superior al
Magistraturii ;
proiectul „Iurispedia”: a fost lansat www.iurispedia.ro şi au fost încheiate contracte de
voluntariat cu studenţii la drept care moderează acest site şi contribuie la completarea lui cu
jurisprudenţă;
s-a mijlocit achiziţionarea unui program legislativ de corespondenţă între dispoziţiile din
vechea legislaţie şi Noul Cod Civil;
s-a mijlocit achiziţionarea prin donaţie de la ICCJ a culegerilor de jurisprudenţă ale
instanţei supreme din anii trecuţi;
s-a solicitat ambasadelor statelor, din ale căror legislaţii au fost preluate instituţii juridice în
noile coduri, acordarea de sprijin în organizarea unei conferinţe în 2012 în scopul
implementării acestora.
Analizând activitatea comisiei în anul 2011 au fost identificate restante, vulnerabilitați și au
fost propuse măsuri pentru anul 2012
În ceea ce privește organizarea comisiei din structura acesteia trebuie să facă parte şeful
Biroului Informatică (competent pe aspectele tehnice ce ţin de preocupările comisiei) şi unul dintre
consilierii preşedintelui (pentru informarea permanentă a acestuia în legătură cu transparenţa şi
comunicarea instituţiei)și invitat permanent la activităţile Comisiei trebuie să fie o persoană din
cadrul INM şi al Inspecţiei Judiciare.
Raportat la domeniile de activitate ale Comisiei nr.4 se propun a fi luate următoarele măsuri:
transparenţă:
site-ul CSM trebuie înnoit şi să facă parte dintr-un portal e-justice/TV Justice;
trebuie publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii şi pe site-urile instanţelor
şi parchetelor lista cuprinzând documentele de interes public, respectiv lista cuprinzând
categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii, conform art. 5 din Legea nr.
26
544 din 2001 (pentru CSM, datele au fost adunate de la departamentele din CSM şi au fost
create cele două liste);
site-ul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie completat cu o rubrică interactivă tip
FAQ (întrebări frecvente);
site-ul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie actualizat: cu toate planurile şi
strategiile aprobate în anul 2011 (la rubrica „Documente strategice”), cu toate protocoalele
încheiate în anul 2011 de CSM; cu toate studiile şi rapoartele de interes public întocmite la
nivelul direcţiilor (în special DLDC); cu statistica CSM şi a sistemului judiciar;
trebuie asigurat accesul reprezentanţilor asociaţiilor profesionale la documentele din
EMAP;
trebuie operaţionalizat votul electronic în secţii şi Plen;
trebuie renunţat la Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii (care din 2006
nu se mai publică în variantă print), ceea ce implică modificare legislativă;
trebuie modificat Regulamentul de alegere a membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii ;
pentru uşurinţa căutării, materialele trebuie încărcate pe site-ul Consiliului Superior al
Magistraturii numai în format word şi pdf;
comunicare:
pentru comunicarea cu instanţele acestea trebuie să îşi actualizeze bazele de date cu
adresele de e-mail ale personalului, iar comunicarea individuală CSM-persoană/instanţă/grad
de instanţă poate fi uşurată dacă va exista o modalitate de comunicare piramidală;
trebuie întocmit un manual de identitate vizuală astfel încât toate documentele postate pe
site să respecte acelaşi standard (se poate extinde şi la instanţe);
trebuie realizată legătura informatică dintre Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia
Judiciară, astfel încât Biroul de informaţii publice să poată comunica petenţilor stadiul
soluţionării reclamaţiilor;
trebuie organizate vizitele de lucru ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii în
instanţe şi parchete, de stabilit mesajul unic din partea Consiliului Superior al Magistraturii şi
modalitatea de raportare a doleanţelor colegilor;
trebuie continuată publicarea Infoletter-ului în limba română şi engleză.
integritate:
27
trebuie asigurată implementarea Strategiei de integritate în justiţie, coordonată cu celelalte
strategii şi planuri ale Consiliului Superior al Magistraturii, scop în care trebuie desemnată o
unitate responsabilă în cadrul Consiliului care să se ocupe de acest domeniu, inclusiv pentru
identificarea resurselor bugetare (în momentul de faţă nu există fonduri pentru printat broşuri
cu prezentarea instituţiei sau pentru Infoletter);
Direcţia resurse umane şi organizare trebuie să întocmească o situaţie care să cuprindă
numărul magistraţilor pentru care s-a primit rezultatul verificărilor de la CNSAS şi numărul
magistraţilor care au colaborat cu securitatea;
trebuie redactat îndrumarul de etică judiciară care să implice instanţele, parchetele, CSM,
INM şi SNG, scop pentru care se va crea o reţea de lucru online cu persoanele desemnate.
justiţia ca serviciu public
trebuie stabilit în mod unitar informaţiile pe care instanţele trebuie să le publice pe site-
urile lor în cadrul portalului (inclusiv date statistice, durata de soluţionare a celor mai comune
cauze, CV-ul profesional al magistraţilor etc);
trebuie identificate informaţiile cu caracter public, inclusiv potrivit art. 14 din Legea 544
din 2001,din CV-ul profesional al magistraţilor care să fie publicate pe site-urile instanţelor şi
parchetelor;
Jurindex: preşedintele CSM trebuie să semneze actul de înfiinţare a entităţii care va
gestiona Institutul Român de Informaţii Juridice ce va prelucra hotărârile judecătoreşti;
Jurindex trebuie să preia şi hotărârile pronunţate de CJUE, CEDO şi CNCD;
trebuie creat un formular de petiţie online.
proiectul „Vin Codurile”
trebuie organizată o întâlnire cu facultăţile de drept şi Institutul Naţional al Magistraturii
pentru a se realiza o coordonare între programa de licenţă şi cea de admitere în magistratură;
în funcţie de data intrării în vigoare a celorlalte noi coduri, trebuie organizată o conferinţă
internaţională cu experţi străini din statele cărora a fost preluate instituţii.
COMISIA NR.5 - Relaţia cu Uniunea Europeană şi organismele internaţionale
Prin H.C.S.M. nr.07 din 20 ianuarie 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis
înfiinţarea comisiilor pe domenii de activitate şi aprobarea componenţei acestora.
Astfel, prin înfiinţarea Comisiei nr.5 “Relaţia cu Uniunea Europeană şi organismele
internaţionale” s-a intenţionat monitorizarea îndeplinirii condiţionalităţilor din Mecanismul de
28
Cooperare şi Verificare, găsirea surselor externe de finanţare şi evitarea suprapunerii de proiecte,
implementarea standardelor internaţionale în materie de statut al magistraţilor, schimburi de experienţă
cu instituţii juridice din alte state şi îmbunătăţirea imaginii justiţiei române în exterior.
Potrivit HCSM nr.07 din 20 ianuarie 2011, membrii comisiei sunt:
- doamna procuror Oana Andrea SCHMIDT-HĂINEALĂ, membru al Consiliului;
- doamna judecător Livia Doina STANCIU, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
membru de drept al Consiliului;
- doamna judecător Ana Cristina LĂBUŞ, membru al Consiliului;
- domnul judecător Cristi Vasilică DĂNILEŢ, membru al Consiliului;
- doamna procuror Graţiana ISAC, membru al Consiliului;
- doamna Corina Adriana DUMITRESCU.
În cadrul şedinţei Comisiei nr.5 din data de 04 martie 2011, membrii prezenţi au desemnat-o
drept coordonator pe doamna procuror Oana Andrea SCHMIDT-HĂINEALĂ, stabilindu-se totodată şi
domeniile, competenţele şi atribuţiile comisiei, raportat şi la atribuţiile Plenului, ale Secţiilor, cât şi la
cele ale celorlalte comisii.
De asemenea, s-a decis ca reprezentanţi ai Direcţiei afaceri europene, relaţii internaţionale şi
programe vor participa permanent la lucrările comisiei, urmând ca ori de câte ori este necesar să fie
invitaţi si reprezentanţi ai altor compartimente, spre exemplu Direcţia legislaţie, documentare şi
contencios, Direcţia resurse umane şi organizare etc.
Astfel, prin dispoziţia nr.13 a secretarului general al Consiliului au fost numiţi participanţii cu
caracter permanent în cadrul comisiilor pe domenii de activitate, şi anume reprezentanţi ai
compartimentelor de specialitate din aparatul tehnic al Consiliului.
În cadrul activităţii curente a Comisiei nr.5 a fost respectat planul anual de activitate adoptat
anterior, şi anume:
analiza rapoartelor din cadrul MCV, stabilirea propunerilor în vederea îndeplinirii
condiţionalităţilor şi întocmirea unui plan de acţiune cu termene de îndeplinire, responsabili
şi termene de executare privind îndeplinirea sarcinilor CSM ce decurg din acestea;
elaborarea rapoartelor lunare de progrese pe MCV;
construirea de parteneriate cu Academia de Drept European de la Trier - ERA în domeniul
pregătirii profesionale a magistraţilor în materia noilor coduri şi a implementării instituţiilor
de drept european;
29
implementarea în activitatea Consiliului şi a sistemului judiciar a celor mai bune practici la
nivel european, identificate în urma dezbaterilor din grupurile de lucru constituite la nivelul
RECJ şi a altor organisme internaţionale;
analiza rapoartelor de misiune, ca urmare a participării reprezentanţilor CSM sau a altor
magistraţi români la reuniuni, întâlniri, contacte, grupuri de lucru internaţionale;
întocmirea, împreună cu Comisia nr.4, a unei strategii privind integritatea sistemului
judiciar şi cooperarea cu experţi internaţionali în acest domeniu.
Este important de subliniat că, la nivelul Comisiei nr.5 au fost analizate şi coordonate
propunerile de parteneriat formulate de către Direcţia afaceri europene, relaţii internaţionale şi
programe a CSM, respectiv de accesare a unor proiecte finanţate de Uniunea Europeană sau de alţi
donatori internaţionali.
Astfel, la data de 12 mai 2011, Academia de Drept European de la Trier (ERA) a transmis
Consiliului Superior al Magistraturii invitaţia de a participa, în calitate de junior-partener alături de
Ministerul Justiţiei din Germania, Ministerul Justiţiei din Austria, Şcoala Judiciară din Polonia şi
Centrul Juridic din Letonia, într-un consorţiu alcătuit în vederea depunerii unei oferte pentru proiectul
JUST/2010/JCIV/PR/0016/A4, lansat de Comisia Europeană.
Proiectul beneficiază de o finanţare de 1 milion de euro pentru 2 ani şi reprezintă un contract
cadru de servicii de asistenţă tehnică, al cărui obiectiv este dezvoltarea şi pregătirea modulelor de
training şi managementul seminariilor de pregătire profesională privind instrumentele Uniunii
Europene referitoare la drept civil, drept comercial şi dreptul familiei.
Consiliul Superior al Magistraturii participă în cadrul acestui proiect prin furnizarea de
asistenţă tehnică, prin intermediul unui expert formator în domeniul judiciar, specializat în cooperarea
în materie civilă, selectat în luna mai 2011, în urma unei proceduri interne deschise.
În luna noiembrie 2011, Comisia Europeană a realizat selecţia ofertelor, declarând câştigătoare
oferta depusă de Academia de Drept European.
Până la 22 noiembrie 2011 au avut loc 33 de şedinţe ale Comisiei nr.5, procesele-verbale
întocmite în urma fiecărei întâlniri fiind publicate pe site-ul Consiliului.
COMISIA NR. 6 – Parteneriatul cu societatea civilă
Prin Hotărârea Plenului CSM nr. 7 din 20 ianuarie 2011 au fost stabilite obiectivele Comisiei
nr. 6 denumită Parteneriatul cu societatea civilă. Principalele obiective ce trebuiau urmărite erau
următoarele: crearea unor mecanisme de cooperare şi colaborare cu facultăţile de drept, dar şi cu
profesiile juridice liberale; iniţierea încheierii unui protocol de cooperare şi colaborare cu Agenţia
30
Naţională de Integritate; dezvoltarea unor relaţii principiale cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor
şi sindicatelor personalului auxiliar, cu alte O.N.G.-uri şi cu mass-media.
În vederea realizării unor punţi de colaborare cu instituţiile şi organismele care au un rol în
înfăptuirea justiţiei, au fost organizate întâlniri succesive de lucru cu reprezentanţi ai Consiliului de
Mediere, Uniunii Naţionale a Barourilor din România, Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din
România, Agenţiei Naţionale de Integritate şi cu decani ai facultăţilor de drept din cadrul Universităţii
Bucureşti, Cluj, Iaşi, Sibiu şi Craiova.
Discuţiile purtate de membrii Comisiei nr. 6 cu reprezentanţii entităţilor enumerate au vizat, cu
precădere, necesitatea încheierii unor protocoale de cooperare şi colaborare, care să aibă ca scop
preocuparea comună pentru îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie şi creşterea opiniei publice în
sistemul judiciar.
În vederea realizării acestor mecanisme de lucru Comisia a organizat mai multe întâlniri de
lucru la finalul cărora a încheiat mai multe protocoale de cooperare şi colaborare, după cum urmează:
La data de 19 mai 2011, într-un cadru solemn, a fost semnat Protocolul de colaborare dintre
Consiliul Superior al Magistraturii şi Uniunea Naţională a Barourilor din România. Acest protocol îşi
manifestă preocuparea comună pentru îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie; creşterea încrederii
opiniei publice în sistemul judiciar prin aplicarea unor metode şi mijloace la nivel sistematic;
eficientizarea activităţii instanţelor de judecată şi parchetelor, precum şi preocuparea pentru a uni
eforturile CSM şi UNBR în vederea implementării noilor coduri prin pregătiri profesionale comune ale
magistraţilor şi avocaţilor.
Consecvent aceloraşi principii, la data de 26 mai 2011 a fost semnat Protocolul de colaborare
dintre Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul de Mediere. Părţile acestui act bilateral şi-au
propus să conlucreze pentru sporirea încrederii cetăţenilor în actul de justiţie, în independenţa,
imparţialitatea şi profesionismul magistraţilor şi, deopotrivă, pentru informarea opiniei publice cu
privire la rolul şi statutul mediatorilor, la avantajele procedurii medierii, în vederea îndeplinirii
obiectivului comun al degrevării organelor judiciare de cauzele care pot fi soluţionate pe calea
medierii.
În vederea materializării obiectivelor urmărite la data de 30 iunie 2011, Consiliul Superior al
Magistraturii a semnat Protocolul de colaborare cu Uniunea Naţională a Notarilor Publici din
România.
În conţinutul noului document se evidenţiază preocuparea comună pentru îmbunătăţirea
calităţii actului de justiţie, părţile propunându-şi să conlucreze pentru sporirea încrederii cetăţenilor în
sistemul de justiţie, sporirea credibilităţii celor două instituţii, dar şi pentru identificarea unor soluţii de
31
îmbunătăţire a dispoziţiilor legale care privesc domeniile de interes comun. În fine, s-a insistat asupra
demarării unei pregătiri comune a magistraţilor şi notarilor din perspectiva intrării în vigoare a noilor
coduri.
În urma unor întâlniri şi dezbateri consecutive cu reprezentanţii Facultăţii de Drept din cadrul
Universităţii Bucureşti şi cu scopul evident de a asigura şi promova un învăţământ juridic superior de
calitate, în spiritul deontologiei, al demnităţii, toleranţei şi respectării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului, la data de 26 septembrie 2011, a avut loc ceremonia semnării Protocolului
de colaborare convenit între Consiliul Superior al Magistraturii şi Facultatea de Drept din cadrul
Universităţii Bucureşti. Acest protocol îşi manifestă preocuparea comună pentru îmbunătăţirea calităţii
actului de justiţie, inclusiv prin recrutarea şi formarea iniţială la standarde de calitate şi exigenţă a
viitorilor judecători şi procurori; creşterea încrederii opiniei publice în actul de justiţie, în
independenţa, imparţialitatea şi profesionalismul magistraţilor; realizarea unei selecţii adecvate a
resurselor umane pentru funcţionarea corespunzătoare a sistemului judiciar; creşterea standardelor de
calitate a învăţământului juridic; respectarea inamovibilităţii şi independenţei judecătorilor şi
procurorilor şi a statutului acestora.
În continuarea acestui demers membrii Comisiei nr. 6 au stabilit încheierea unor protocoale de
cooperare şi colaborare similare şi cu facultăţile de drept din centrele universitare de tradiţie (Craiova,
Cluj, Sibiu şi Iaşi).
Astfel, la data de 14 noiembrie 2011 a fost încheiat Protocolul de colaborare cu Facultatea de
Drept din cadrul Universităţii „Babeş – Bolyai” din Cluj Napoca; la data de 18 noiembrie 2011 a fost
încheiat Protocolul de colaborare cu Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative din cadrul
Universităţii din Craiova;la data de 22 noiembrie 2011 a fost încheiat Protocolul de colaborare cu
Facultatea de Drept „Simion Bărnuţiu” din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu; la data de 21
decembrie 2011 a fost încheiat Protocolul de colaborare cu Facultatea de Drept din cadrul Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, scopul declarat fiind îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie şi
creşterea încrederii opiniei publice în înfăptuirea actului de justiţie.
Cu scopul atingerii obiectivelor propuse la data de 11 martie 2011 a avut loc la sediul CSM o
şedinţă de lucru între membrii Comisiei nr. 6 şi asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi
procurorilor.
Cu această ocazie, în prezenţa reprezentanţilor Asociaţiei Magistraţilor din România, Uniunii
Naţionale a Judecătorilor din România şi Asociaţiei Procurorilor din România au fost discutate o parte
din problemele cu care se confruntă sistemul judiciar precum şi necesitatea îmbunătăţirii schemelor de
personal din instanţe şi parchete raportat la volumul de activitate – în creştere în anul 2010, dar şi a
condiţiilor de lucru precare evidenţiate în ultimul raport de bilanţ.
32
S-a evidenţiat din nou îngrijorarea participanţilor faţă de conţinutul proiectului de revizuire a
Constituţiei ce modifică printre altele dispoziţiile art. 133 referitoare la rolul şi structura Consiliului
Superior al Magistraturii, precum şi atribuţiile acestuia, dar şi faţă de propunerea ministrului justiţiei
de modificare a Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la
răspunderea disciplinară a magistraţilor.
Ulterior, la data de 18 martie 2011 la sediul Consiliului Superior al Magistraturii şi la data de 8
aprilie 2011 la sediul Ministerului Justiţiei membrii Comisiei nr. 6 au iniţiat şi organizat întâlniri cu
organizaţiile sindicale ale personalului auxiliar de specialitate.
Cu această ocazie au fost dezbătute o serie de probleme punctuale privind condiţiile grele de
lucru ale personalului auxiliar de specialitate şi îngrijorarea referitoare la sporirea atribuţiilor acestora
în instanţe şi parchete, preocuparea pentru îmbunătăţirea şi revizuirea nomenclatorului privind
complexitatea cauzelor pe materii ce se înregistrează în instanţă, dar şi proiectul de modificare a Legii
nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al
parchetelor de pe lângă acestea. Prin proiectul dezbătut se înfiinţează categoria grefierului judiciar care
va avea competenţe administrative lărgite şi, în acelaşi timp, jurisdicţionale în unele cauze judiciare în
materie necontencioasă şi, pe de altă parte, introduce instituţia managerului de instanţă. Noua
propunere legislativă mai are în vedere regândirea organizării Şcolii Naţionale de Grefieri, dar şi
restructurarea şi reformarea de substanţă a personalului auxiliar din instanţe şi parchete. Acesta va fi
împărţit în trei mari categorii: personal judiciar, personal de asistenţă şi personal tehnico –
administrativ.
La data de 1 iulie 2011, sărbătorind „Ziua Justiţiei” Comisia nr. 6 a organizat „Ziua Uşilor
Deschise”. Cu această ocazie unor grupe de studenţi ai Facultăţii de Drept din Bucureşti le-au fost
prezentate, în sala Plenului, elemente de organizare judiciară dar şi modul cum funcţionează Consiliul
Superior al Magistraturii.
În fine, la data de 21 decembrie 2011 la sediul Consiliului Superior al Magistraturii a fost
încheiat Protocolul de colaborare cu Agenţia Naţională de Integritate.
Scopul declarat al acestui protocol este acela al creşterii încrederii opiniei publice în sistemul
judiciar şi sporirea credibilităţii Consiliului Superior al Magistraturii.
Părţile au convenit, printre altele, asupra identificării unor soluţii pentru îmbunătăţirea
dispoziţiilor legale care privesc domeniile de interes comun, în limita competenţelor legale, pentru
perfecţionarea standardelor privind respectarea şi consolidarea principiilor integrităţii şi
responsabilităţii în activităţile care contribuie la asigurarea securităţii juridice, dar şi pentru realizarea
dezideratului comun de perfecţionare a pregătirii profesionale a magistraţilor şi inspectorilor de
integritate.
33
III. ALEGERILE ORGANIZATE PENTRU DESEMNAREA MEMBRILOR
CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
În cursul anului 2011 s-a derulat procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii, pentru trei mandate vacante.
Astfel, prin Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul
Oficial al României nr. 90 din 3 februarie 2011, s-a constatat că Hotărârea Senatului nr. 43 din 22
decembrie 2010, privind validarea membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii în alegerile
din anul 2010, este neconstituţională.
Având în vedere această decizie, la data de 10 martie 2011, prin Hotărârea nr. 125, Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii a decis declanşarea procedurii alegerilor pentru cele trei mandate
de membru devenite vacante.
Adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor s-au desfăşurat la data de 17 iunie 2011,
fiind precedate de alegerile primare pentru desemnarea candidaţilor, desfăşurate la data de 29 aprilie
2011.
Prin Hotărârea nr. 483 din 21 iulie 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a alcătuit
şi a transmis Biroului permanent al Senatului României, lista finală cu judecătorii şi procurorii aleşi
membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, astfel:
Judecători:
- Mona Maria PIVNICERU - judecător, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- Alina Nicoleta GHICA – judecător, Curtea de Apel Bucureşti
Procurori:
- Florentina GAVADIA - prim procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria
Sectorului 6 Bucureşti
Prin Hotărârea Senatului României nr. 44 din 7 septembrie 2011, au fost validaţi cei trei
membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat de 6 ani.
De asemenea prin Hotărârea nr.39 din 22 iunie 2011 Senatul României a ales-o pe doamna
Georgiana Camelia Iorgulescu ca cel de al doilea reprezentant al societăţii civile în Consiliul Superior
al Magistraturii pentru un mandat de 6 ani.
34
IV. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
1. Managementul resurselor umane în sistemul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de
pe lângă acestea – Gestiunea şi dinamica resurselor umane
În realizarea direcţiei de acţiune privind eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a
instanţelor şi parchetelor, asigurarea resurselor umane necesare şi echilibrarea încărcăturii/post în
raport cu volumul de activitate au reprezentat obiective permanente ale Consiliului Superior al
Magistraturii, în scopul creşterii calităţii actului de justiţie, al creşterii capacităţii de autoguvernare a
instanţelor şi parchetelor, prin dezvoltarea componentei manageriale.
1.1. Strategia şi direcţiile de acţiune ale Consiliului Superior al Magistraturii pentru
asigurarea resurselor necesare funcţionării instanţelor şi parchetelor
În acord cu strategia elaborată de Consiliul Superior al Magistraturii privind gestionarea
resurselor umane pe termen mediu, măsurile iniţiate şi dezvoltate au urmărit, preponderent, reducerea
numărului posturilor vacante şi asigurarea funcţionării corespunzătoare a instanţelor şi parchetelor.
A.Evoluţia gradului de ocupare a posturilor de judecător şi procuror
La începutul anului 2011 din totalul de 4516 posturi de judecător, erau ocupate 4081 posturi
de judecător şi vacante 435 de posturi, din care 324 erau corespunzătoare funcţiilor de execuţie, iar
111 funcţiilor de conducere.
Distribuţia posturilor de judecător, pe grade de jurisdicţie, se prezenta astfel :
- 121 de posturi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din care 13 posturi vacante;
- 758 posturi la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, din care 17 posturi vacante;
- 1469 posturi la tribunale, tribunale specializate (inclusiv instanţa militară), din care 109 posturi
vacante;
- 2168 posturi la judecătorii (inclusiv instanţele militare), din care 296 posturi vacante.
Procentul de ocupare a posturilor, pe grade de jurisdicţie, este prevăzut în graficul alăturat
35
La aceeaşi data, la nivelul parchetelor, din totalul de 2850 posturi de procuror erau vacante
481, din care 311 erau corespunzătoare funcţiilor de execuţie, iar 170 funcţiilor de conducere (sunt
incluse şi parchetele militare).
Distribuţia posturilor vacante, pe grade de jurisdicţie, se prezenta astfel :
- 76 posturi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. şi
Secţia Parchetelor Militare
- 18 posturi la Parchetele de pe lângă curţile de apel şi Parchetul Militar de pe lângă Curtea
Militară de Apel;
- 128 posturi la parchetele de pe lângă tribunale şi Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul
militar Teritorial;
- 259 posturi la parchetele de pe lângă judecătorii şi parchetele militare de pe lângă tribunalele
militare.
36
B. Ocuparea posturilor de execuţie vacante
În cursul anului 2011, ocuparea posturilor de execuţie vacante s-a realizat prin următoarele
modalităţi:
Repartizarea auditorilor de justiţie, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, promoţia 2011
În acord cu prevederile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, prin Hotărârea nr. 437/2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, au fost numiţi
în funcţia de judecător stagiar un număr de 100 de auditori de justiţie şi în funcţia de procuror stagiar
un număr de 91 de auditori de justiţie – promoţia 2011.
Numirea în magistratură pe bază de concurs, conform dispoziţiilor art. 33 al. (1)-(4) din
Legea 303/2004
În cursul anului 2011 a fost finalizată procedura de numire a candidaţilor declaraţi admişi la
concursul de admitere în magistratură, organizat la data de 21 noiembrie 2010 (concurs aprobat prin
Hotărârea nr. 829/2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii), în condiţiile art.33 alin. 1 din
Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel au fost numite în
funcţia de judecător la judecătorii 67 de persoane şi în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă
judecătorii 68 de persoane.
De asemenea, în anul 2011 a fost numit în funcţia de judecător un candidat de la concursul de
admitere în magistratură organizat la data de 29.03.2009.
În prezent este în curs de finalizare concursul de admitere în magistratură aprobat prin
Hotărârea nr. 640/2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, organizat la data de 13
noiembrie 2011, pentru ocuparea a 20 de posturi de judecător la judecătorii şi a 20 de posturi de
procuror la parchetele de pe lângă judecătorii.
Potrivit tabelului cu rezultatele după soluţionarea contestaţiilor, au obţinut media necesară
pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisă 20 de candidaţi pentru funcţia de judecător şi 21 pentru
funcţia de procuror, concursul fiind validat de Plenul Consiliului.
În conformitate cu prevederile art. 226 alin. (1) din Regulamentului privind organizarea şi
desfăşurarea concursului de admitere în magistratură (...), aprobat prin Hotărârea nr. 152/2006 a
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare, candidaţii
admişi la proba scrisă au fost verificaţi sub aspectul bunei reputaţii şi s-a finalizat examinarea
medicală, urmând ca, Secţiile Consiliului să verifice îndeplinirea condiţiilor de către candidaţii
declaraţi admişi, iar ulterior se va efectua repartizarea candidaţilor pe posturile scoase la concurs, în
37
ordinea descrescătoare a mediilor obţinute, pe baza opţiunilor acestora, conform dispoziţiilor art. 23
din Regulament.
Numirea, la cerere, a procurorilor în funcţia de judecător şi a judecătorilor în funcţia de procuror
Această procedură se constituie într-o modalitate complementară de ocupare a posturilor vacante
la instanţe sau parchete, dat fiind că cererile de numire a procurorilor în funcţia de judecător şi a
judecătorilor în funcţia de procuror se analizează, în principal, prin prisma interesului judecătorului
sau procurorului solicitant. Această apreciere este indusă de istoricul derulării acestei proceduri. Ori de
câte ori Consiliul Superior al Magistraturii a dispus numirea unor procurori în funcţia de judecător şi a
unor judecători în funcţia de procuror, în raport cu nevoile sistemului judiciar, nu întotdeauna
corespunzătoare şi cerinţelor magistraţilor în cauză, au urmat solicitări suplimentare de transfer,
ajungându-se, în final, la satisfacerea propriilor opţiuni.
În anul 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat cererile formulate de
procurori pentru numirea în funcţia de judecător, precum şi cererile formulate de judecători pentru
numirea în funcţia de procuror, însă toate aceste solicitări au fost respinse.
Cu toate acestea, în cursul anului 2011 a fost finalizată procedura declanşată în anul 2010, prin
eliberarea din funcţie a 14 procurori şi numirea în funcţia de judecător şi eliberarea din funcţie a unui
judecător şi numirea acestuia în funcţia de procuror.
Numirea în funcţia de judecător, după promovarea examenului de capacitate, a
procurorilor care au optat în acest sens
Potrivit art. 25 alin. 1 coroborat cu art. 30 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, după încheierea perioadei de stagiu, judecătorii şi procurorii
stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate, candidaţii declaraţi admişi având
dreptul, în ordinea mediilor, să-şi aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora
în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
În acord cu aceste prevederi legale, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus
Preşedintelui României numirea candidaţilor care au promovat examenul de capacitate organizat în
perioada 07 august – 10 decembrie 2010, în funcţiile de judecător şi procuror, printre aceştia
regăsindu-se şi 29 de procurori care au optat pentru funcţia de judecător.
38
Reîncadrarea în funcţia de judecător şi procuror a foştilor judecători şi procurori
În anul 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a formulat nici o propunere de
reîncadrare în funcţia de judecător.
În acord cu datele prezentate mai sus, în anul 2011 au fost numiţi în funcţia de judecător la
judecătorii, un număr de 211 persoane, iar în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii,
un număr de 160, dinamica ocupării posturilor fiind prezentată în graficele alăturate:
39
C. Numirea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de conducere
C.1. Numirea judecătorilor în funcţii de conducere
Numirea judecătorilor în funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte
La începutul anului 2011 erau vacante un număr de 70 de funcţii de conducere (preşedinte şi
vicepreşedinte) la judecătorii, tribunale, tribunale specializate, curţi de apel şi Curtea Militară de
Apel.
Pentru ocuparea acestora şi a celor care s-au mai vacantat ulterior (în total 122 de funcţii), prin
Hotărârea nr. 200/2011, Plenul a aprobat organizarea unui concurs sau examen în perioada 8 aprilie –
5 iulie 2011. După finalizarea acestui concurs, s-au ocupat 64 de funcţii de conducere dintre cele
scoase la concurs, Secţia pentru judecători dispunând, în şedinţa din data de 12.07.2011, numirea
candidaţilor declaraţi admişi, în funcţiile de conducere începând cu data de 15.07.2011 (cu excepţia
funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte la Tribunalul Ilfov, pentru care numirea s-a dispus cu data
începerii funcţionării Tribunalului Ilfov, respectiv 1 noiembrie 2011).
Ca urmare a neocupării tuturor funcţiilor de conducere vacante la concursul arătat şi a expirării
mandatelor în cursul anului 2011, prin Hotărârea nr. 638/2011, Plenul a aprobat organizarea unui nou
concurs sau examen, în perioada 23 septembrie - 14 decembrie 2011, pentru ocuparea unui număr de
102 funcţii vacante de preşedinte şi vicepreşedinte la curţi de apel, tribunale, tribunale specializate şi
judecătorii. La acest concurs au fost înregistrate doar 69 de candidaturi.
După finalizarea acestui concurs/examen, au fost ocupate, 51 de funcţii de conducere, începând
cu data de 1 ianuarie 2012.
Pe baza datelor anterior prezentate rezultă că la ambele concursuri organizate în cursul
anului 2011, gradul de ocupare, în ceea ce priveşte funcţiile de conducere de la nivelul instanţelor
judecătoreşti, a fost de aproximativ 50%.
40
Numirea judecătorilor în alte funcţii de conducere, în temeiul dispoziţiilor art. 48 alin. 9 din
Legea nr. 303/2004
În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, numirea în celelalte funcţii de conducere, altele decât cele de preşedinte şi vicepreşedinte
de instanţă, respectiv preşedinte de secţie la judecătorii, tribunale şi la curţile de apel se face pe o
perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la
propunerea preşedintelui instanţei.
În cursul anului 2011, Secţia pentru judecători a numit 65 de judecători în funcţii de preşedinte
de secţie.
Conform procedurii speciale prevăzute de art. 53 din Legea nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Secţia pentru
judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a analizat candidaturile depuse pentru numirea în
funcţia de preşedinte al Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind propusă în această
funcţie doamna judecător Corina Jijie.
C.2. Numirea procurorilor în funcţii de conducere
Numirea procurorilor în funcţia de procuror general, procuror general adjunct, prim procuror şi prim procuror adjunct
Pentru ocuparea celor 129 de funcţii de conducere vacante la parchete (procuror general,
procuror general adjunct, prim procuror şi prim procuror adjunct), prin Hotărârea nr. 200/2011, Plenul
a aprobat organizarea unui concurs sau examen în perioada 08 aprilie – 05 iulie 2011.
41
După finalizarea acestui concurs, s-au ocupat 70 de funcţii de conducere dintre cele
menţionate, începând cu data de 15.07.2011.
Ca urmare a neocupării tuturor funcţiilor de conducere vacante la concursul arătat şi a expirării
mandatelor în cursul anului 2011, prin Hotărârea 638/2011, Plenul a aprobat organizarea unui concurs
sau examen, în perioada 23 septembrie - 14 decembrie 2011, pentru ocuparea unui număr de 123
funcţii vacante de procuror general, procuror general adjunct, prim procuror şi prim procuror adjunct.
După finalizarea acestui concurs, s-au ocupat 68 de funcţii de conducere dintre cele
menţionate, începând cu data de 1 ianuarie 2012.
Pe baza datelor anterior prezentate rezultă că la ambele concursuri organizate în cursul
anului 2011, gradul de ocupare, în ceea ce priveşte funcţiile de conducere de la nivelul parchetelor, a
fost de aproximativ 50%.
Numirea procurorilor în alte funcţii de conducere, în temeiul dispoziţiilor art. 49 alin. 9 din Legea nr. 303/2004
În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, numirea în celelalte funcţii de conducere, altele decât cele de procuror general, procuror
general adjunct, prim procuror şi prim procuror adjunct, se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea
reînvestirii, o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
42
În cursul anului 2011, Secţia pentru procurori a numit 36 de procurori în alte funcţii de
conducere decât cele de procuror general, procuror general adjunct, prim procuror şi prim procuror
adjunct, respectiv în funcţii de procurori şefi secţie.
Conform procedurii speciale prevăzute de art. 54 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a
emis avize pentru 2 procurori, referitor la numirea în funcţii de conducere la Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie.
D. Promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie
In anul 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat, prin Hotărârea nr.
92/2011, organizarea unui concurs de promovare efectivă a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de
execuţie, la data de 08 mai 2011.
Pentru promovarea efectivă au fost scoase la concurs 88 de posturi de execuţie la instanţele
judecătoreşti (73 de posturi la tribunale şi 15 posturi la curţile de apel) şi 110 la parchete (105 la
parchetele de pe lângă tribunale şi 5 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).
Ulterior, procedura de promovare pentru Curtea de Apel Iaşi a fost suspendată, astfel încât la
curţile de apel s-a organizat concurs pentru 14 posturi de judecător.
Pe de altă parte, pentru 15 posturi de la tribunale anunţate la concurs nu s-au depus candidaturi.
După finalizarea concursului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus
promovarea efectivă a 14 judecători la curţile de apel şi a 56 de judecători la tribunale . De
asemenea, s-a dispus promovarea efectivă a 35 de procurori la parchetele de pe lângă tribunale şi 5
la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Raportat la datele prezentate, la nivelul curţilor de apel gradul de promovabilitate şi de
ocupare a posturilor scoase la concurs a fost de 100%, iar la tribunale a fost de 79%. La nivelul
parchetelor de pe lângă tribunale gradul de promovabilitate a fost de 33,33% iar la Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost de 100%.
Ulterior, prin valorificarea rezultatelor acestui examen, s-a dispus promovarea a încă 63 de
judecători (21 la curţile de apel şi 42 la tribunale) şi 21 procurori (4 la parchetele de pe lângă
tribunale şi 17 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În cursul anului 2011 nu a fost organizat concurs pentru promovarea judecătorilor şi
procurorilor în funcţii de execuţie pe loc.
43
Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Potrivit art. 52 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face de către Consiliul
Superior al Magistraturii, dintre persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător în ultimii 2 ani la
tribunale sau curţi de apel, au obţinut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost
sancţionaţi disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesională şi au o vechime în funcţia de judecător
sau procuror de cel puţin 12 ani (cu precizarea că, prin Decizia nr.866/28.11.2006, Curtea
Constituţională a României a decis că dispoziţiile art.52 alin.1 din Legea nr.303/2004, în partea care
condiţionează promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de îndeplinirea
funcţiei de judecător în ultimii 2 ani sunt neconstituţionale).
44
Evidenţa posturilor vacante de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este publică şi
disponibilă permanent pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Judecătorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 52 alin. 1 din Legea nr. 303/2004,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de
judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însoţite de orice înscrisuri considerate relevante, în
termen de 30 de zile de la publicarea postului vacant, la colegiul de conducere al Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, care le analizează şi le înaintează Consiliului Superior al Magistraturii, însoţite de
un raport consultativ asupra promovării, în termen de 10 zile de la primire.
Aceste dispoziţii sunt completate de prevederile art. 40 lit. c) raportat la art. 35 lit. c) din Legea
nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora Secţia pentru
judecători examinează recomandările primite de la Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie privind numirea în funcţie a judecătorilor în cadrul Curţii, iar Plenul dispune promovarea
judecătorilor.
În ceea ce priveşte procedura de selecţie a candidaţilor pentru funcţia de judecător la instanţa
supremă, prin Hotărârea Plenului nr. 484/21.07.2011, publicată în Monitorul Oficial nr.
538/29.07.2011, a fost modificat şi completat Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului
Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.
326/2005, în sensul introducerii unui nou capitol, Capitolul V ind. 1 – „Procedura de selecţie a
candidaţilor pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Noua procedură de selecţie a înlocuit procedura aprobată prin Hotărârea nr. 366/13.05.2010, a
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Pe baza prevederilor legale menţionate, în cursul anului 2011 au fost promovaţi, în funcţia de
judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 11 judecători, ca urmare a două selecţii organizate de
Consiliul Superior al Magistraturii în anul 2011, pentru ocuparea a 15 posturi de judecător, respectiv
pentru ocuparea a 7 posturi. Totodată, alţi 2 judecători au fost promovaţi ca urmare a finalizării unei
proceduri declanşate în cursul anului 2010.
Prin Legea nr. 300/2011, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 925/27.12.2011, intrată
în vigoare la data de 30.12.2011, dispoziţiile din Legea nr. 303/2004, privind promovarea la instanţa
supremă au fost modificate în mod semnficativ.
Astfel, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 300/2011, promovarea în funcţia de
judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este
necesar, în limita posturilor vacante, de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul
Naţional al Magistraturii.
45
Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie judecătorii şi procurorii care au îndeplinit efectiv, cel puţin 5 ani, funcţia de judecător la curtea
de apel sau de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel ori la Parchetul de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, au obţinut calificativul "foarte bine" la ultimele 3 evaluări, nu au fost niciodată
sancţionaţi disciplinar şi au o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 15 ani.
E. Eliberări din funcţia de judecător şi procuror
E.1. JUDECĂTORI
În cursul anului 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui
României eliberarea din funcţia de judecător pentru următoarele motive:
- 57 de persoane, prin pensionare;
- 8 persoane, prin demisie;
- 3 persoane, ca urmare a aplicării sancţiunii disciplinare a excluderii din magistratură;
- 1 persoană ca urmare a condamnării definitive;
- 1 persoană ca urmare a numirii în funcția de procuror.
Totodată, în cursul acestui an s-a vacantat 1 post, ca urmare a decesului unui judecător.
Efectiv, prin decret al Preşedintelui României, au fost eliberaţi din funcţie 70 de judecători, din
care 57 prin pensionare, 8 ca urmare a demsiei, 1 judecător ca urmare a numirii în funcţia de procuror,
3 persoane, ca urmare a aplicării sancţiunii disciplinare a excluderii din magistratură şi 1 persoană ca
urmare a condamnării definitive.
E.2. PROCURORI
În cursul anului 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui
României eliberarea din funcţie pentru următoarele motive:
- 18 procurori, prin pensionare;
- 6 procurori, prin demisie;
- 14 procurori, ca urmare a numirii în funcţia de judecător;
- 29 procurori, ca urmare a numirii în funcţia de judecător, după promovarea examenului de
capacitate;
Totodată, în cursul acestui an s-au vacantat 6 posturi prin deces.
46
F. Situaţia posturilor de judecător şi procuror la 31 decembrie 2011
La data de 01 ianuarie 2012, în schemele instanţelor judecătoreşti sunt prevăzute 4544 de
posturi de judecător, repartizate astfel:
-121 de posturi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
-770 de posturi la curţile de apel (inclusiv Curtea Militară de Apel);
-1487 posturi la tribunale, tribunale specializate (inclusiv instanţele militare);
-2166 posturi la judecătorii (inclusiv instanţele militare).
Ca urmare a valorificării tuturor procedurilor de ocupare a posturilor vacante, la aceeaşi dată,
numărul posturilor de judecător vacante, de execuţie şi de conducere, este de 339, repartizate pe grade
de jurisdicţie, astfel:
- 14 posturi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
- 16 posturi la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel;
- 79 posturi la tribunale şi Tribunalul militar Teritorial;
- 230 posturi la judecătorii şi tribunalele militare.
Din cele 339 de posturi vacante, 225 sunt posturi de execuţie şi 114 funcţii de conducere.
Diferenţa de posturi dintre intrările şi ieşirile din sistem intervenite în cursul anului 2011 este
dată de ocuparea pe perioadă nedeterminată, în condiţiile art. 1341 din Legea nr. 304/2004, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, a unora dintre posturile temporar vacante de la următoarele
instanţe: Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel
Cluj, Curtea de Apel Ploieşti, Curtea de Apel Târgu Mureş, Tribunalul Bucureşti, Tribunalul
Constanţa, Tribunalul Iaşi, Tribunalul Vrancea, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, Judecătoria
Sectorului 2 Bucureşti, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti,
Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, Judecătoria Cluj Napoca, Judecătoria Oradea şi Judecătoria Buftea.
Această procedură a determinat creşterea numărului vacanţelor la instanţele de unde au plecat
judecătorii care au ocupat posturile temporar vacante la instanţele mai sus menţionate, fără să fie însă
evidenţiată o creştere a numărului posturilor ocupate, nefiind alocate efectiv posturi din fondul de
rezervă. La sfârşitul anului 2011 fondul de rezervă cuprinde 49 de posturi de judecător (1 post a
fost alocat Tribunalului Iaşi, fiind deja formulată soliciatre către Ministerul Justiţiei pentru restituire în
vederea reîntregirii fondului de rezervă), în prezent, toate indisponibilizate.
47
Din datele prezentate se constată că, în intervalul 01.01.2011-01.01.2012, au intervenit
modificări, la nivelul tuturor instanţelor, numărul posturilor vacante reducându-se de la 435, la 1
ianuarie 2011 la 339 la 1 ianuarie 2012. Plusul de 96 de magistraţi, înregistrat la nivelul sistemului
judiciar s-a deplasat, însă spre instanţele de control judiciar, judecătoriile continuând să înregistreze un
deficit de 230 de posturi, deşi – la acest nivel de jurisdicţie s-au ocupat, în perioada de referinţă, 211
posturi de judecător.
La data de 01.01.2012, în schemele parchetelor erau prevăzute 2902 de posturi de procuror,
repartizate astfel:
-598 de posturi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
-260 de posturi la parchetele de pe lângă curţile de apel (inclusiv Parchetul Militar de pe lângă
Curtea Militară de Apel);
657 posturi la parchetele de pe lângă tribunale, tribunale specializate (inclusiv parchetele
militare);
-1387 posturi la parchetele de pe lângă judecătorii (inclusiv parchetele militare).
48
Ca urmare a valorificării tuturor procedurilor de ocupare a posturilor vacante, la data de 01
ianuarie 2012, numărul posturilor de procuror vacante, de execuţie şi de conducere, era de 452 (faţă de
481 posturi vacante la începutul anului 2011), repartizate pe grade de jurisdicţie, astfel:
- 99 posturi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
- 25 posturi la parchetele de pe lângă curţile de apel şi Parchetul de pe lângă Curtea Militară de
Apel;
- 143 posturi la parchetele de pe lângă tribunale şi Parchetul militar de pe lângă Tribunalul
militar Teritorial;
- 185 posturi la Parchetele de pe lângă judecătorii şi parchetele militare de pe lângă tribunalele
militare.
Din cele 452 de posturi vacante, 288 sunt posturi de execuţie şi 164 funcţii de conducere.
G. Situaţia posturilor de magistrat asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
În statul de funcţii şi de personal al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt prevăzute 85 de
posturi de magistrat asistent din care, la începutul anului 2011, erau ocupate 81 şi vacante 4 posturi,
din care unul aferent funcţiei de magistrat asistent şef al Secţiei civile şi de proprietate intelectuală.
Potrivit dispoziţiilor art. 66 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi
completările următoare, magistraţii-asistenţi sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de Consiliul Superior
al Magistraturii, pe bază de concurs.
În cursul anului 2011 a fost organizat un concurs pentru ocuparea a 2 posturi vacante de
magistrat asistent, fiind ocupat un singur post, precum şi două concursuri pentru ocuparea atât a
49
postului vacant de magistrat asistent şef Secţia civilă şi de proprietate intelectuală (actuala Secţie I
Civilă), cât a funcţiei vacantate în această perioadă de magistrat asistent şef la Secţia de contencios
administrativ şi fiscal.
La 01 ianuarie 2012, din cele 85 de posturi de magistrat asistent prevăzute în statul de funcţii şi
de personal al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, erau ocupate 83 şi vacante 2 posturi, din care unul
aferent funcţiei de prim magistrat asistent, în anul de referinţă fiind eliberat din funcţie un singur
magistrat asistent.
1.2. Reorganizarea sistemului judiciar. Continuarea procesului de redistribuire a posturilor
de judecător şi procuror. Măsuri privind raţionalizarea instanţelor şi parchetelor
Optimizarea volumului de activitate a instanţelor si parchetelor, reevaluarea şi optimizarea
schemelor de personal a reprezentat şi în anul 2011 un obiectiv în permanenţă urmărit la nivelul
Consiliului Superior al Magistraturii.
În cursul acestui an‚ prin Hotărârea nr. 469/2011 a Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii s-a acordat aviz conform pentru redistribuirea a 12 posturi de judecător la nivelul
judecătoriilor, în vederea suplimentării schemelor de funcţii şi de personal la 6 judecătorii care
înregistrau cel mai mare deficit de posturi raportat la încărcătura/schemă înregistrată în perioada 2005
– 2010. Până în prezent au fost redistribuite, prin ordin al ministrului justiţiei, un număr de 5 posturi de
judecător, celelalte posturi urmând a fi indisponibilizate la momentul vacantării, în vederea
redistribuirii.
Prin aceeaşi hotărâre s-a propus Ministerului Justiţiei suplimentarea numărului de posturi de
judecător la nivelul unor curţi de apel şi tribunele.
Ulterior, prin Hotărârea Plenului nr. 922/2011, s-a avizat conform redistribuirea unui număr de
48 de posturi de judecător, pornind de la parametrii care definesc volumul de activitate şi gradul de
încărcare a instanţelor şi având în vedere următoarele criterii de analiză:
- raportarea la datele statistice aferente perioadei 2007 – 2010, cu luarea în calcul a trendului
înregistrat în semestrul I/2011, cu ignorarea dosarelor care, potrivit Hotărârii nr. 425/2011 a
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, nu trebuiau înregistrate ca dosare distincte;
- excluderea din analiză a instanţelor judecătoreşti la care încărcătura/schemă s-a situat cu
mai mult de 100 de cauze peste/sub media la nivel naţional, motivat de alternanţele
volumului de activitate înregistrat în fiecare din anii supuşi analizei;
50
- excluderea din analiză a judecătoriilor care au o schemă de cel mult 3 posturi de judecător,
pentru păstrarea unui număr de judecători care să asigure soluţionarea incidentelor
procedurale.
Totodată, această nouă analiză a luat în considerare, cu valoare informativă şi propunerile
Studiului de impact al noilor coduri, numai în ceea ce priveşte instanţele incluse în categoria celor la
care ar trebui reduse schemele (care au posturi vacante în prezent), respectiv suplimentate.
În temeiul prevederilor art. 1 din Legea nr. 148/2011 privind desfiinţarea unor instanţe
judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, începând cu data de 01.11.2011, s-au desfiinţat 12
judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, din care doar 3 funcţionau, respectiv Judecătoriile
Şomcuta Mare, Murgeni şi Bozovici.
Legea privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea a avut
ca temei şi concluziile şi propunerile analizei efectuate în cursul anului 2010 de grupul de lucru comun
format din reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având ca obiectiv analizarea situaţiei instanţelor şi
parchetelor cu volum redus de activitate, precum şi a celor care nu funcţionează, în vederea
reorganizării acestora.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 868/2011 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului
nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătorilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii, a
fost stabilită noua competenţă teritorială pentru localităţile din circumscripţiile instanţelor care s-au
desfiinţat.
- localităţile din circumscripţia Judecătoriei/Parchetului de pe lângă Judecătoria Şomcuta
Mare trec în circumscripţia Judecătoriei Baia Mare;
- o parte din localităţile din circumscripţia Judecătoriei/Parchetului de pe lângă Judecătoria
Murgeni trec în circumscripţia Judecătoriei Bârlad, iar o parte trec în cirrcumscripţia
Judecătoriei Huşi;
- localităţile din circumscripţia Judecătoriei/Parchetului de pe lângă Judecătoria Bozovici
trec în circumscripţia Judecătoriei Oraviţa.
Pornind de la dispoziţiile legale invocate, prin Hotărârile nr. 738/2011, respectiv nr.
954/2011, precum şi nr. 739/2011, respectiv 769/2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a
acordat avizul conform pentru transferul posturilor de judecător/procuror, precum şi a posturilor de
personal auxiliar, conex şi contractual de la cele trei instanţe/parchete desfiinţate, care au funcţionat
până la data de 1 noiembrie 2011.
La acordarea avizului pentru redistribuirea posturilor s-a avut în vedere necesitatea echilibrării
schemelor de personal la nivelul tuturor instanţelor judecătoreşti/parchetelor de pe lângă acestea, în
51
special la cele care se confruntă în mod constant cu o încărcătură pe schemă situată cu mult peste
media naţională.
Prin Hotărârea nr. 676/2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acordat avizul
conform pentru punerea în funcţiune a Tribunalului Ilfov, instanţă care a început să funcţioneze
începând cu data de 1 noiembrie 2011.
Un element cu impact semnificativ pentru resursele umane, în anul 2011, l-a reprezentat
suplimentarea, de către Ministerul Justiţiei, cu 10 posturi a numărului de posturi de judecător la Curtea
de Apel Bucureşti şi cu 18 posturi de judecător la Tribunalul Bucureşti. Urmare suplimentărilor
dispuse, în cursul anului 2011, numărul posturilor de judecători a crescut de la 4516, la 4544 posturi
de judecător.
De asemenea, şi în cursul acestui an, a fost continuat procesul de redistribuire a posturilor de
judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 798/2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel,
au fost redistribuite, prin ordin al ministrului justiţiei, un post la nivelul tribunalelor şi un post la
curţile de apel.
Prin H.G.54/2011 numărul de posturi de procuror prevăzute pentru Direcţia de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a fost suplimentat cu 50 de posturi, 20 dintre
acestea au fost preluate din schema de personal a Ministerului Public iar pentru restul de 30 de posturi
s-a asigurat suplimentarea bugetului Ministerului Public.
1.3. Înfiinţarea secţiilor şi completelor specializate ale instanţelor judecătoreşti
În cursul anului 2011 a continuat procedura de înfiinţare, după caz desfiinţare sau suplimentare
a completelor specializate la instanţele judecătoreşti, în acord cu prevederile art.35 alin.2, art.36 alin.3
şi art.39 din Legea nr.304/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Începând cu data de 1 octombrie 2011, data intrării în vigoare a noului Cod civil, în
conformitate cu prevederile art. 225 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii
nr. 287/2009 privind Codul civil, secţiile comerciale din cadrul tribunalelor şi curţilor de apel s-au
reorganizat ca secţii civile ori, după caz, au fost unificate cu secţiile civile existente, prin hotărâri ale
Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiilor de conducere ale instanţelor.
De asemenea, în temeiul prevederilor art. 228 alin. 1 raportat la art. 226 din aceeaşi lege,
începând cu data de 1 octombrie 2011, Tribunalele comerciale Argeş, Cluj şi Mureş s-au reorganizat
52
ca tribunale specializate, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiilor
de conducere ale instanţelor.
Urmare acestor demersuri, s-au constatat următoarele:
la majoritatea secţiilor comerciale existente la nivelul instanţelor a operat doar o redenumire a
acestora, păstrându-se actuala organizare, competenţă şi componenţă, cu menţinerea funcţiilor
de conducere şi continuarea mandatului pentru secţia rezultată din reorganizare;
la un număr relativ redus de instanţe (Curtea de Apel Iaşi şi Tribunalul Arad), secţiile
comerciale au fost unificate cu secţiile civile, fiind înfiinţată o secţie civilă unică, care a
preluat şi cauzele de natură comercială, cu desfiinţarea corespunzătoare a funcţiilor de
preşedinte şi grefier şef ale Secţiei comerciale, corelativ cu menţinerea funcţiilor de conducere
aferente Secţiei civile astfel reorganizate;
la alte instanţe, la care funcţionau secţii mixte care soluţionau cauze în materie comercială,
precum şi în alte materii, cauzele comerciale au fost preluate de secţiile civile existente,
operând prin urmare o redenumire a secţiei mixte, supusă reorganizării, cu modificarea
corespunzătoare a competenţei şi menţinerea funcţiilor de conducere şi continuarea
mandatului pentru secţia rezultată din reorganizare;
la un număr redus de instanţe s-a optat pentru reorganizarea secţiilor comerciale mixte
existente la nivelul acestora, prin divizarea în două secţii distincte şi menţinerea mandatului
actualului preşedinte al secţiei mixte pentru una dintre cele două secţii nou înfiinţate; referitor
la cea de-a doua secţie s-a propus Ministerului Justiţiei înfiinţarea funcţiilor de preşedinte de
secţie şi a celor de grefier şef secţie, urmând ca secţiile să funcţioneze efectiv după clarificarea
situaţiei acestor posturi;
solicitările formulate de instanţe privind înfiinţarea/suplimentarea de complete specializate în
materie de insolvenţă, concordat preventiv, societăţi comerciale, sunt, în continuare, analizate
în mod distinct, în raport cu cererile şi argumentele concrete invocate.
În ceea ce priveşte înfiinţarea celorlalte secţii specializate, procesul a continuat la nivelul
instanţelor, fiind aprobate următoarele măsuri:
- a fost admisă propunerea Curţii de Apel Bucureşti de schimbare a denumirii Secţiei a II-a
penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a acestei instanţe, în Secţia a II-a penală;
- a fost admisă propunerea Tribunalului Timiş de reorganizare, prin divizare, a Secţiei
comerciale şi de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Timiş, în sensul
desfiinţării acesteia şi înfiinţării a două secţii distincte: Secţia comercială şi de insolvenţă şi
Secţia de contencios administrativ şi fiscal, urmând ca secţiile să funcţioneze efectiv după
clarificarea situaţiei posturilor de preşedinţi de secţie şi a celor de grefieri şefi secţie;
53
- a fost admisă propunerea Curţii de Apel Ploieşti privind desfiinţarea Secţiei pentru
conflicte de muncă şi asigurări sociale a Curţii de Apel Ploieşti, începând cu data de
01.09.2011, urmată de reorganizarea corespunzătoare a Secţiei civile şi pentru cauze cu
minori şi familie;
- a fost admisă propunerea Curţii de Apel Ploieşti privind reorganizarea Secţiei civile şi
pentru cauze cu minori şi de familie şi a Secţiei pentru cauze privind conflicte de muncă şi
asigurări sociale din cadrul Curţii de Apel Suceava, în sensul reunirii acestora sub
denumirea „Secţia civilă”, începând cu data de 01.09.2011;
- a fost admisă propunerea Curţii de Apel Craiova privind unificarea, începând cu data de
01.01.2012, a Secţiei I civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi a Secţiei a II-a civilă
şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale din cadrul Curţii de Apel Craiova, sub
denumirea de Secţia I civilă.
De asemenea, prin Hotărârea nr. 961/2011 a Secţiei pentru judecători s-a dispus înfiinţarea
celei de-a doua secţii civile la Judecătoria Timişoara, în acord cu punctul de vedere axprimat de
conducerea acestei instanţe.
1.4. Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul statisticii judiciare
În anul 2011, pe lângă activităţile obişnuite, eforturile Biroului de statistică judiciară din
cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au fost canalizate în vederea implementării cu succes a
Modulului statistic Ecris.
În acest sens, în prima jumătate a anului, împreună cu Direcţia Tehnologia Informaţiei din
cadrul Ministerului Justiţiei şi cu informaticieni din cadrul instanţelor, a fost finalizată ultima fază de
testare a aplicaţiei, în peste 1.000 de ore de muncă.
În luna iulie 2011, s-a trecut la cuplarea Modulului statistic de aplicaţia de bază Ecris la
nivelul tuturor instanţelor naţionale, inclusiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Din acel moment, toate
rapoartele statistice au fost populate cu informaţii referitoare la dosare în mod retroactiv, începând cu
data de 01.01.2011, în fiecare zi acumulându-se noi date pe măsură ce stocul de dosare urma să fie
eliminat.
În cea de-a doua jumătate a anului, Biroul de statistică a purtat un dialog constant cu toate
instanţele, în vederea conştientizării nevoii de a se lucra într-un mod complet şi ordonat în cadrul
aplicaţiei de bază Ecris 4, pentru ca rezultatele statistice obţinute să fie cele aşteptate. Au fost
transmise de asemenea, o serie de îndrumări către preşedinţii instanţelor sau către birourile de
informatică ale acestora asupra modului de lucru, astfel încât, toate instanţele să beneficieze de o
statistică reală, neafectată în vreun fel de un potenţial mod defectuos de lucru.
54
În acelaşi sens, Biroul de statistică judiciară a pus la dispoziţia judecătorilor şi grefierilor, un
manual complet de statistică, diferit de cel al aplicaţiei de bază Ecris.
Pe rolul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se află propunerea de decuplare treaptată
a instanţelor de la programul actual de colectare a datelor statistice denumit ABAC judiciar, primele
care urmează să îşi susţină întreaga statistică pe Modulul statistic Ecris fiind curţile de apel şi Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie.
Alături de eforturile privind implementarea modulului menţionat, Biroul statistic din cadrul
C.S.M. a contribuit şi la realizarea rapoartelor privind starea justiţiei precum şi la proiectul de
redistribuire a unor posturi în cadrul instanţelor judecătoreşti.
1.5. Atribuţiile instituite în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul
gestiunii declaraţiilor de avere şi de interese ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii
de personal, stabilite prin lege
În cursul anului 2011 s-a continuat aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 176/2010 privind
integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate,
precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative (, act normativ care a intrat în
vigoare la data de 05 septembrie 2010.
Conform dispoziţiilor art. 5 alin. 2 lit. e) şi lit. i) coroborate cu dispoziţiile art. 1 alin. 1 pct. 6,
7, 31 şi 36 teza a doua din Legea nr. 176/2010, Consiliul Superior al Magistraturii gestionează
declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese depuse de către: membrii Consiliului, judecători,
procurori, magistraţi – asistenţi, asistenţi judiciari, personalul asimilat judecătorilor şi procurorilor,
personalul cu funcţii de conducere şi de control, funcţionarii publici, inclusiv personalul angajat cu
contract individual de muncă, care administrează sau implementează programe ori proiecte finanţate
din fonduri externe sau din fonduri bugetare, din aparatul propriu.
În baza reglementărilor cuprinse în actele sus amintite, personalul responsabil la nivelul
Consiliului Superior al Magistraturii cu gestiunea declaraţiilor de avere şi de interese a asigurat
primirea şi înregistrarea acestor declaraţii în registrele speciale, eliberarea dovezilor de primire
corespunzătoare, publicarea declaraţiilor pe site-ul instituţiei, prelucrarea acestora, transmiterea către
Agenţia Naţională de Integritate a copiilor certificate a declaraţiilor, precum şi lista definitivă cu
persoanele care nu au depus declaraţiile în termenul legal, însoţită de punctele de vedere ale acestora.
De asemenea, este de menţionat că, pentru a veni în sprijinul personalului din sistemul judiciar
şi în vederea asigurării unui mod de completare unitar a declaraţiilor, au fost emise o serie de circulare
către instanţe, parchete şi instituţiile aflate în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii privind
55
informarea referitoare la noile reglementări, posibilitatea descărcării de pe site-ul Consiliului a
formularelor declaraţiilor de avere şi de interese, consultarea „Ghidului de completare al declaraţiilor
de avere şi de interese”, elaborat de către Agenţia Naţională de Integritate în cooperare cu Societatea
Academică din România, precum şi a site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate (wwwintegritate.ro).
În această perioadă, la solicitarea persoanelor care au obligaţia depunerii declaraţiilor de avere
şi de interese, s-a asigurat consultanţă (inclusiv telefonic) referitor la conţinutul şi aplicarea noilor
prevederi privind declararea averilor, conflictele de interese şi incompatibilităţile, completarea corectă
a rubricilor formularelor şi depunerea în termen a acestora.
Având în vedere toate aceste măsuri dispuse de către Consiliul Superior al Magistraturii, s-a
constatat, faţă de anii anteriori, o îmbunătăţire a modului de completare a declaraţiilor de avere şi de
interese, precum şi depunerea, în termen, a acestora de către majoritatea persoanelor care au această
obligaţie legală, raportat la numărul mare de persoane care depun aceste declaraţii la Consiliul (respectiv, un număr de 13000 - 14000 de declaraţii anual).
1.6. Ocuparea posturilor vacante de grefieri
Recrutarea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe
lângă acestea s-a realizat şi în cursul anului 2011 prin intermediul concursului organizat de Consiliul
Superior al Magistraturii, prin Şcoala Naţională de Grefieri, la data de 4 septembrie 2011. În acest mod
au fost ocupate un număr de 105 posturi de grefier cu studii superioare juridice, dintre care 75 de
posturi de grefier la instanţele judecătoreşti şi 30 de posturi de grefier la unităţile de parchet.
În cursul anului 2011 ocuparea posturilor vacante de grefier prin concursuri organizate la
nivelul curţilor de apel şi al parchetelor de pe lângă acestea, conform art. 36 din Legea nr. 567/2004
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a fost restrânsă, ca efect al dispoziţiilor O.U.G.
nr. 34/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
Cu toate acestea, în cursul acestui an s-au acordat avize de către Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii pentru ocuparea a 109 posturi vacante de grefier la nivelul tuturor celor 15 curţi de apel
şi pentru 20 posturi vacante de grefier la parchete, în condiţiile art. 22 din actul normativ invocat mai
sus.
1.7. Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul formării profesionale a
judecătorilor şi procurorilor, precum şi a personalului auxiliar de specialitate. Coordonarea
Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri
Formarea profesională a judecătorilor şi procurorilor
56
În virtutea competenţelor conferite de dispoziţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, Consiliul Superior al Magistraturii coordonează activitatea de formare
profesională iniţială şi continuă organizată de către Institutul Naţional al Magistraturii, în principal
prin:
aprobarea, anuală, a programului de formare continuă a judecătorilor şi procurorilor, la
propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii;
aprobarea, anuală, a tematicii activităţilor de formare continuă descentralizată organizate
în cadrul fiecărei curţi de apel şi în cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel, la
propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii;
aprobarea, anuală, a programului de formare profesională a auditorilor de justiţie, la
propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.
A.1. Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor
Principalele obiective ale formării profesionale continue pentru anul 2011 (organizată la
nivel centralizat şi descentralizat) au fost cele care s-au regăsit şi în programele de formare anterioare,
fiind stabilită însă o nouă ordine de prioritate, respectiv: 1.pregătirea magistraţilor în privinţa
modificărilor legislative majore din sistemul legal românesc aduse de intrarea în vigoare a noilor
coduri civil, penal, de procedură civilă şi de procedură penală; 2. unificarea practicii judiciare în
cadrul formării specializate a magistraţilor; 3. pregătirea magistraţilor în domeniul dreptului
european: drept UE, CEDO, cooperare judiciară internaţională în materie civilă şi penală. Întărirea
cooperării europene şi regionale; 4. asigurarea pregătirii judecătorilor şi procurorilor admişi în
magistratură în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi
procurorilor; 5. asigurarea unei formări axate pe specializarea judecătorilor şi procurorilor, în
concordanţă cu nevoile sistemului judiciar; 6. dezvoltarea abilităţilor non-juridice specifice profesiei
de magistrat prin crearea unei punţi de comunicare eficiente între magistraţi şi societate. Implicarea
judecătorilor şi procurorilor în dezvoltarea politicilor publice în justiţie.
Programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor pentru anul 2011
a fost aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 93/3 martie 2011, la
propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.
S-a apreciat că obiectivele de formare propuse răspund obligaţiilor de formare profesională
prevăzute în documentele strategice care conţin obligaţii asumate de către Consiliul Superior al
57
Magistraturii sub aspectul formării profesionale rezultate din rapoartele de monitorizare ale Comisiei
Europene, precum şi din analiza documentelor, studiilor sau rapoartelor internaţionale referitoare la
sistemul judiciar ori formarea profesională a judecătorilor şi procurorilor.
În cursul anului 2011 INM a organizat 189 de seminarii de formare continuă (iniţial au fost
aprobate 144 însă programul de formare continuă a fost completat pe parcursul anului cu o serie de
seminarii şi programe în domenii în care s-a observat o nevoie imediata de formare, în special ca
urmare intrării în vigoare a Noului Cod civil – 19 seminarii - sau ca urmare a raportului de tara) la care
au participat 5184 de magistraţi. Dintre acestea, 170 au fost organizate din fonduri bugetare şi 19 din
fonduri extrabugetare.
Pentru magistraţii recrutaţi în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004 au fost organizate 6
sesiuni de formare cu o durată de 4 săptămâni fiecare la care au participat 128 de magistraţi.
Programul de formare continuă descentralizată pentru anul 2010 a fost aprobat odată cu
programul de formare continuă centralizată, prin Hotărârea Plenului Consiliului nr. 93/3 martie 2010.
Structura obiectivelor programului au fost conturată pe următoarele direcţii de acţiune: 1.
asigurarea formării magistraţilor în materia noilor coduri şi a Legii nr. 202/2010; 2. unificarea
practicii judiciare; 3. asigurarea unei formări conforme cu specializarea magistratului şi
corespunzătoare întrutotul nevoilor reale de formare existente în rândul judecătorilor sau
procurorilor; 4. contextul naţional şi internaţional creat de integrarea României în Uniunea
Europeană; 5. respectarea domeniilor de formare prevăzute de documentele interne şi internaţionale,
legile şi regulamentele conţinând prevederi referitoare la pregătirea profesională continuă a
magistraţilor.
Pentru realizarea obiectivelor specifice au fost prevăzute ca domenii obligatorii de formare
în anul 2011:
INSTANŢE: formare în domeniul coduri; formare specializată - drept civil, drept procesual
civil, drept penal, drept procesual penal, drept administrativ, drept financiar-fiscal, dreptul
muncii şi al asigurărilor sociale, drept comercial, justiţie pentru minori, Legea nr. 202/2010;
practică neunitară; cooperare judiciară internaţională; drept comunitar şi CEDO; combaterea
corupţiei/ criminalitate economico-financiară; formarea formatorilor şi a membrilor comisiilor
de evaluare; abilităţi non juridice - comunicare interpersonală şi organizaţională, metodologia
actului de justiţie, transparenţa actului de justiţie - relaţii publice şi relaţii cu mass-media,
management judiciar, dezvoltare personal; IT; limbi străine.
PARCHETE: formare în domeniul coduri; formare specializată - drept penal, drept procesual
penal, criminalistică, criminologie, protecţia drepturilor de proprietate intelectuală drept
58
comercial, justiţie pentru minori, criminalitate informatică, Infracţiuni prevăzute în legi
speciale, Legea nr. 202/2010; cooperare judiciară internaţională/drept comunitar ; CEDO;
combaterea corupţiei/ criminalitate economico-financiară; formarea formatorilor şi a
membrilor comisiilor de evaluare; abilităţi non juridice - comunicare interpersonală şi
organizaţională, metodologia actului de justiţie, transparenţa actului de justiţie - relaţii publice
şi relaţii cu mass-media, management judiciar, dezvoltare personal; IT; limbi străine.
Se remarcă faptul că principalul obiectiv al programului l-a reprezentat pregătirea magistraţilor
în privinţa modificărilor legislative majore din sistemul legal românesc aduse de intrarea în vigoare a
noilor coduri.
În acest context, în cursul anului 2011, CSM a demarat Proiectul „Vin codurile!” care şi-a
propus atingerea a două obiective: unul principal – pregătirea cunoaşterii şi implementarea noilor
coduri de către toţi profesioniştii dreptului şi unul secundar – cunoaşterea legislaţiei fundamentale de
către populaţie dar mai ales de către justiţiabili.
A.2. Formarea profesională iniţială a auditorilor de justiţie
Formarea iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii în anul 2010 - 2011 s-a realizat
în baza Programului de formare profesională a auditorilor de justiţie pentru anul 2010 – 2011
(Planul de învăţământ pentru anul I, precum şi Programele de stagiu pentru anul II) care a fost
aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 641/08.07.2010.
Prin Hotărârea Plenului nr.61/27.01.2011, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat
propunerea Institutului Naţional al Magistraturii de modificare a Programului de stagiu al auditorilor
de justiţie – anul II pentru anul universitar 2010-2011, prin completarea acestuia cu un număr total de
12 ore de prelegeri, în vederea însuşirii dispoziţiilor Legii nr.202/2010 privind unele măsuri pentru
accelerarea soluţionării proceselor (6 ore pentru modificările aduse Codului de procedura civila si 6
ore pentru modificările aduse Codului de procedură penală).
Prin Hotărârea Plenului nr.62/27.01.2011, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat Planul
de învăţământ pentru anul I de studii, pentru anul universitar 2011, aplicabil auditorilor de justiţie
admişi la Institutul Naţional al Magistraturii în sesiunea ianuarie – februarie 2011.
Lista formatorilor pentru formarea iniţială pentru anul universitar 2010 - 2011, precum şi lista
tutorilor de practică pentru formare iniţială pentru anul universitar 2010 - 2011 au fost aprobate prin
Hotărârea Plenului nr. 642/08 iulie 2010.
59
Examenul de absolvire pentru absolvenţii promoţiei 2009 - 2011 s-a desfăşurat în perioada
17 mai - 17 iunie 2011, prin susţinerea unor probe scrise cu caracter teoretic şi practic, la disciplinele
drept civil şi drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal şi organizare judiciară.
Repartizarea pe posturile de judecători şi procurori stagiari a absolvenţilor Institutului Naţional
al Magistraturii, promoţia 2009-2011 s-a dispus prin Hotărârea Plenului Consiliului nr. 437/30 iunie
2011 fiind numiţi în funcţia de judecător stagiar 100 de absolvenţi şi în funcţia de procuror stagiar 91
de absolvenţi.
B.Formarea profesională a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti
şi al parchetelor de pe lângă acestea
În virtutea competenţelor conferite de dispoziţiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. 567/2004, cu modificările şi completările
ulterioare, Consiliul Superior al Magistraturii coordonează activitatea de formare profesională iniţială
şi continuă a personalului auxiliar de la instanţe şi de la parchetele de pe lângă acestea organizată de
către Şcoala Naţională de Grefieri, în principal prin:
aprobarea, anuală, a programului de formare continuă a personalului auxiliar de la instanţele
judecătoreşti şi de la parchetele de pe lângă acestea, la propunerea Colegiului de conducere al
Şcolii Naţionale de Grefieri;
aprobarea, anuală, a programului de formare profesională iniţială a cursanţilor Şcolii, la
propunerea Colegiului de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri;
numirea personalului de instruire al Şcolii, la propunerea Colegiului de conducere al Şcolii
Naţionale de Grefieri.
B.1. Formarea iniţială a personalului auxiliar de specialitate
Formarea profesională iniţială organizată de Şcoala Naţională de Grefieri în temeiul Legii nr.
567/2004 a continuat să aibă în vedere, pentru anul şcolar 2011 - 2012, exclusiv grefierii cu studii
superioare juridice, pentru o durată a studiilor de 6 luni.
Pentru anul şcolar 2011-2012, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat organizarea
concursului de admitere la Şcoala Naţională de Grefieri la data de 4 septembrie 2011, pentru un
număr de 105 de locuri, din care 75 de locuri pentru grefierii de instanţe şi 30 locuri pentru grefierii de
parchete, formarea iniţială urmând a se desfăşura în mod specializat, ca şi în anii precedenţi, pentru
grefierii care îşi vor desfăşura activitatea în cadrul instanţelor, respectiv pentru grefierii care îşi vor
desfăşura activitatea în cadrul parchetelor.
60
La propunerea Şcolii Naţionale de Grefieri au fost aprobate, prin hotărâri ale Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii, Structura anului şcolar 2011-2012, precum şi Planul de
învăţământ pentru anul 2011 – 2012 – specializarea grefieri pentru instanţe şi Planul de învăţământ
pentru anul 2011 - 2012 – specializarea grefieri pentru parchete reţeaua de formatori (personal de
instruire) a Şcolii Naţionale de Grefieri pentru formarea iniţială în anul şcolar 2011-2012.
B.2. Formarea profesională continuă a personalului auxiliar de specialitate
Programul de formare continuă a grefierilor din cadrul instanţelor judecătoreşti şi
parchetelor de pe lângă acestea pentru anul 2011 a fost aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii nr.1194/16 decembrie 2010, fiind completat prin Hotărârea Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 533/18 august 2011 iar reţeaua de formatori a Şcolii Naţionale
de Grefieri pentru formare continuă în anul 2011 a fost aprobată prin Hotărârea Plenului nr. 1193/16
decembrie 2010.
Calendarul de formare continuă a grefierilor pentru anul 2011 a cuprins 106 acţiuni de formare
continuă organizate de Şcoala Naţională de Grefieri în cadrul celor 4 centre regionale de pregătire
(Bârlad, Amara, Sovata şi Giroc) şi un număr de 4 seminarii desfăşurate în forma învăţământului la
distanţă (e-learning) în domeniile drept civil, drept procesual civil, drept comunitar la care se adaugă
câte un seminar de drept procesual civil şi unul de drept procesual penal, desfăşurate în forma
învăţământului la distanţă, ambele adresate grefierilor recrutaţi în mod direct, în anul 2010.
În cadrul programului de formare continuă pentru anul 2011 au fost păstrate disciplinele
abordate şi în anul anterior, cu unele modificări în ceea ce priveşte temele propuse, avându-se în
vedere modificările aduse prin dispoziţiile Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea
soluţionării proceselor, dar şi intrarea în vigoare a noilor coduri.
Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.1026/20 decembrie 2011 a fost
aprobat programul de formare continuă a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor
judecătoreşti şi parchetelor pentru anul 2012.
1.8. Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul evaluării activităţii
profesionale a judecătorilor şi procurorilor
Preocupările Consiliului Superior al Magistraturii pentru eficientizarea actualului cadru privind
evaluarea profesională a judecătorilor şi procurorilor au continuat şi în anul 2011.
61
În cursul anului 2011 s-a derulat o nouă etapă a procesului de evaluare a activităţii profesionale
a judecătorilor şi procurorilor desfăşurată în perioada 01.01.2008-31.12.2010.
În acest scop, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a adresat membrilor Comisiilor
de evaluare din cadrul instanţelor şi parchetelor o recomandare de abordare a problemei evaluării
magistraţilor cu maximă obiectivitate precum şi de asumare a responsabilităţii rezultatelor evaluării,
astfel încât rezultatul final să reflecte starea de fapt reală a sistemului judiciar, demersuri absolut
necesare pentru restabilirea imaginii şi credibilităţii sistemului judiciar.
În vederea unificării modalităţii efective de realizare a evaluării activităţii profesionale a
magistraţilor, coordonatorul Comisiei 3 - Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a
instanţelor şi parchetelor împreună cu conducerea Institutului Naţional al Magistraturii a organizat o
întâlnire de lucru cu toţi formatorii în domeniul evaluării.
Problema evaluării activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor s-a aflat în atenţia
acestei comisii, fiind dezbătută propunerea de modificare a Legii 303/2004 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor, cu privire la evaluarea activităţii profesionale a magistraţilor, avându-se
în vedere următoarele principii:
evaluarea magistraţilor din cadrul curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea şi din
circumscripţia acestora se va realiza de către o comisie de la nivelul curţii de apel, respectiv de
la nivelul parchetului de pe lângă curtea de apel;
evaluarea se va realiza la momentul participării la concursurile de promovare în funcţii de
execuţie (atât pe loc cât şi efectiv) şi funcţii de conducere;
evaluarea se va realiza şi la momentul trecerii unei perioade de 5 ani de la ultima evaluare, în
cazuri în care magistraţii nu participă la concursuri de promovare.
posibilitatea magistraţilor de a participa la concursurile de promovare având atât calificativul
„foarte bine” cât şi „bine”;
realizarea unei evaluări anuale a sistemului, care completează evaluările individuale;
promovarea magistraţilor în funcţii de execuţie se va realiza pe baza rezultatelor obţinute la
evaluare şi probele scrise cu caracter practic din cadrul concursului de promovare.
2. Managementul resurselor umane în aparatul propriu al Consiliului Superior al
Magistraturii
2.1. Dimensionarea aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii în raport cu
atribuţiile pe care le exercită
Structura organizatorică a aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii cuprinde un
număr de 275 de posturi.
62
Prin legea bugetului de stat pe anul 2011 au fost finanţate pentru Consiliul Superior al
Magistraturii un număr de 260 de posturi care au fost repartizate astfel:
- 1 post de preşedinte;
- 1 post de vicepreşedinte;
- 12 posturi de membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
- 246 posturi pentru aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii.
În raport cu natura funcţiilor şi cu modificările survenite în structura organizatorică a aparatului
propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, în cursul anului 2011, situaţia posturilor din aparatul
propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, se prezintă astfel:
Natura funcţieiPosturi aprobate la
01.01.2011
Posturi aprobate la
30.12.2011
Inspector (din care de conducere) 53 (3) 53 (3)
Personal de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor (din care de
conducere)
75 (21) 76 (21)
Funcţii publice, din care:
- clasa I (studii superioare) de conducere
- clasa I – stuii superioare
- clasa III – studii medii
44
4
35
5
44
4
39
1
Personal contractual:
a) funcţii specifice
- consilier al preşedintelui
- consilier pentru afaceri europene
- consilier (din care de conducere)
- consilier juridic
- referent (studii superioare de scurtă durată)
- referent
- secretar-dactilograf
b) funcţii comune (funcţionar ahivar, muncitor
calificat, şofer)
103
1
5
31 (3)
0
1
23
15
27
102
3
5
31 (3)
3
1
21
11
27
TOTAL 275 275
63
În conformitate cu prevederile art. 22 din O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea
bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, cu modificările şi completările
ulterioare, ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice
este suspendată, fiind posibilă doar ocuparea unui procent de maxim 15% din totalul posturilor ce s-au
vacantat după data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 34/2009, numai în condiţiile încadrării în
cheltuielile de personal aprobate prin buget.
Potrivit art. III alin. 1 din O.U.G. nr. 35/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul
realizării programelor de interes public sau social, al îndeplinirii obligaţiilor fiscale şi al funcţionării
optime a instituţiilor statului, precum şi pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale, prin derogare
de la prevederile art. 22 din O.U.G. nr. 34/2009 cu modificările şi completările ulterioare, posturile
vacante de specialitate juridică, finanţate prin legea bugetului de stat, din cadrul Consiliului
Superior al Magistraturii şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pot fi ocupate prin examen sau
concurs în condiţiile legii.
În vederea ocupării posturilor vacante din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al
Magistraturii, în perioada 01.01.2011 – 01.12.2011 au fost organizate următoarele proceduri:
Proceduri de ocupare a funcţiilor de conducere vacante
Prin Hotărârea nr. 934/2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a aprobat
declanşarea procedurii de selecţie pentru ocuparea a 12 funcţii de conducere din cadrul aparatului
propriu al Consiliului Superior al Magistraturii. Procedura a fost finalizată în cursul anului 2011 prin
ocuparea a două funcţii de conducere.64
De asemenea, prin Hotărârea nr. 565/2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a
aprobat declanşarea procedurii de selecţie pentru ocuparea a 8 funcţii de conducere din cadrul
aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, procedură finalizată prin ocuparea a 5
funcţii de conducere.
La data de 22 decembrie 2011 a fost declanşată o nouă procedură de selecţie în vederea
ocupării a două funcţii de conducere din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al
Magistraturii, procedură aflată în derulare.
Proceduri de ocupare a funcţiilor de inspector
Sub aspectul resurselor umane, schema Inspecţiei Judiciare include un număr total de 53 de
posturi, dintre care 50 posturi de execuţie, iar 3 posturi de conducere.
În cursul anului 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a finalizat procedura declanşată în luna
septembrie 2010 pentru ocuparea a două posturi de inspector în cadrul Serviciului de inspecţie
judiciară pentru judecători şi un post de inspector în cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru
procurori, fiind numiţi în funcţia de inspector doi judecători.
În cursul anului 2011 au fost declanşate alte trei proceduri de selecţie pentru ocuparea
posturilor de inspector, astfel:
- în luna mai 2011 a fost declanşată o procedură pentru ocuparea a 11 posturi de inspector,
respectiv, 5 posturi în cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători şi 6 posturi în cadrul
Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori, procedură finalizată prin numirea în funcţia de
inspector a 2 judecători şi 6 procurori;
- în luna septembrie 2011 a fost declanşată o procedură pentru ocuparea a 11 posturi de
inspector, respectiv, 8 posturi în cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători şi 3 posturi
în cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori, procedură finalizată prin numirea în
funcţia de inspector a unui judecător şi a 3 procurori;
- în luna decembrie a fost declanşată o nouă procedură de ocupare a posturilor de inspector,
pentru ocuparea a 9 posturi vacante de inspector în cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru
judecători, precum şi a 23 de posturi de inspector ce urmează a se vacanta la data de 1 mai 2012,
respectiv 15 posturi în cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători şi 8 posturi în cadrul
Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori
Proceduri pentru ocuparea posturilor de personal de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor, funcţiilor publice şi posturilor de personal contractual vacante
65
În conformitate cu prevederile Regulamentui privind examenul de admitere şi examenul de
absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea nr.439/2006 a Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare, posturile de personal
de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al
Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii pot fi ocupate de către candidaţii care au obţinut
media peste 7 dar nu au fost declaraţi admişi, în limita posturilor anunţate la Institutul Naţional al
Magistraturii.
Împreună cu posturile de auditor de justiţie pentru anul 2011 au fost anunţate la concurs şi 4
posturi de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul aparatului
propriu al Consiliului Superior al Magistraturii.
Astfel, în data de 18 octombrie 2011 a fost susţinută proba de limbă străină, probă care a fost
promovată de 4 candidaţi. Prin Hotărârea nr. 1005/2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a
dispus validarea rezultatelor concursului şi îndeplinirea, de către candidaţi, a condiţiilor prevăzute de
art. 12 şi art. 14 alin. 2 lit. e din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, candidaţii admişi fiind numiţi în funcţie începând cu 30 decembrie 2011.
Potrivit dispoziţiilor art.63 alin.(3) din Legea nr.317/2004, funcţiile de specialitate juridică din
aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii pot fi ocupate şi de judecători şi procurori
detaşaţi, în condiţiile legii.
Astfel, în anul 2011, a fost finalizată procedura declanşată în septembrie 2010 pentru ocuparea,
prin detaşare, a 4 posturi din cadrul aparatului propriu al Consiliului, fiind detaşaţi 2 judecători şi 2
procurori.
Este de menţionat că în cursul anului 2011 un post de personal de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii a fost
ocupat prin transfer.
Concursuri pentru ocuparea funcţiilor publice vacante
În perioada 19-21 decembrie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a organizat un concurs
pentru ocuparea a 4 funcţii publice vacante din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al
Magistraturii, candidaţii declaraţi admişi fiind numiţi în funcţie începând cu data de 30 decembrie
2011.
Alte două funcţii publice vacante din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al
Magistraturii au fost ocupate, în cursul anului 2011, prin transfer respectiv, detaşare.
66
Concursuri pentru posturilor vacante de personal contractual
În luna iulie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a organizat un concurs pentru ocuparea a
3 posturi vacante de personal contractual din cadrul aparatului propriu al Consiliului, concurs finalizat
prin numirea în funcţie a trei consilieri juridici în cadrul Inspecţiei judiciare de pe lângă Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii.
În raport cu interdicţiile de ocupare a posturilor vacante, înterdicţii ce au operat în cursul anului
2011, cu procedurile de ocupare a posturilor organizate în cursul anului 2011, precum şi cu fluctuaţia
de personal, în prezent, în cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii sunt
ocupate 234 de posturi, faţă de cele 215 posturi ocupate la data de 1 ianuarie 2011, conform tabelului:
Natura funcţieiPosturi ocupate la
01.01.2011
Posturi ocupate la
30.12.2011
Inspector 31 44
Personal de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor
60 58
Funcţii publice 35 39
Personal contractual 89 93
TOTAL 215 234
67
68
2.2. Formarea profesională a personalului din aparatul propriu al Consiliului Superior al
Magistraturii în anul 2011
Pregătirea şi perfecţionarea profesională corespunzătoare a personalului propriu Consiliului
Superior al Magistraturii, în raport cu categoriile de personal care acţionează în cadrul aparatului
tehnic şi cu atribuţiile specifice îndeplinite de către fiecare membru al personalului, constituie una
dintre premisele necesare asigurării desfăşurării în condiţii corespunzătoare a activităţii Consiliului.
Pentru fiecare dintre cele trei categorii de personal din cadrul aparatului propriu al Consiliului
Superior al Magistraturii, actul normativ care îi reglementează statutul1 prevede dreptul şi obligaţia la
formare profesională, iniţială sau continuă.
În anul 2011, ca şi în anii precedenţi, formarea personalului din aparatul propriu al Consiliului
Superior al Magistraturii s-a realizat conform Programului de formare profesională pentru aparatul
propriu al CSM în anul 2011, aprobat de către secretarul general al Consiliului, la elaborarea căruia s-
au avut în vedere atât atribuţiile specifice ale compartimentelor de specialitate ale aparatului tehnic,
astfel cum sunt detaliate în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al
Magistraturii, cât şi stabilirea unor noi domenii de formare care au rezultat din activitatea curentă
desfăşurată în anul 2010.
Pe parcursul anului 2011, personalul din aparatul propriu al Consiliului Superior al
Magistraturii a beneficiat atât de programe de formare profesională proprii, organizate în cadrul
instituţiei, cât şi de posibilitatea participării la programe de formare organizate în afara instituţiei.
Astfel, judecătorii şi procurorii detaşaţi în cadrul aparatului tehnic, cât şi personalul asimilat
acestora s-au putut înscrie pentru participarea la seminariile de formare continuă organizate de către 1 Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru personalul asimilat judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 188/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pentru funcţionarii publici, respectiv Codul Muncii pentru personalul contractual
69
Institutul Naţional al Magistraturii, cu precădere la acele seminarii a căror tematică se află în
conexiune cu atribuţiile diferitelor compartimente din cadrul aparatului tehnic.
De asemenea, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul aparatului au fost
sprijiniţi de către instituţie pentru participarea la programe de formare profesională organizate de către
furnizori externi, de natură să le dezvolte cunoştinţele de specialitate, precum şi abilităţile specifice, în
raport cu atribuţiile exercitate şi evaluarea profesională.
3. Activitatea în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal
Consiliul Superior al Magistraturii are calitatea de operator de date cu caracter personal, astfel
cum rezultă din prevederile art. 3 lit. e din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu
privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu
modificările şi completările ulterioare.
În virtutea obligaţiilor care incumbă acestor operatori, în anii 2006 şi 2007, Consiliul Superior
al Magistraturii a transmis Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrărilor de Date cu Caracter
Personal notificarea prin care a reconfirmat prelucrările de date cu caracter personal pe care le
efectuează, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 2 din Decizia nr. 60/2006 a preşedintelui
Autorităţii Naţionale de Supraveghere, precum şi o completare a acesteia cu informaţii referitoare la
transferurile de date cu caracter personal în străinătate pe care le realizează.
Având în vedere că, ulterior anului 2007, Consiliul Superior al Magistraturii nu a prelucrat
altfel de date cu caracter personal decât cele notificate anterior, nu a mai fost necesară transmiterea
unei noi notificări sau completarea celor transmise anterior.
Potrivit art. 21 alin. 3 lit. j din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare,
Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal centralizează şi
analizează rapoartele anuale de activitate ale autorităţilor publice şi ale organelor administraţiei
publice privind protecţia persoanelor în privinţa prelucrării datelor cu caracter personal.
Faţă de această dispoziţie legală, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Autorităţii
Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal raportul de activitate pe anul
2010, care a fost supus analizei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în şedinţa din data de
22.11.2011.
70
V. ACTIVITATEA ÎN DOMENIILE LEGISLAŢIE ŞI CONTENCIOS
În sfera de activitate a Consiliului Superior al Magistraturii se regăseşte şi o componentă
legislativă.
Deşi potrivit dispoziţiilor constituţionale şi legale, Consiliul Superior al Magistraturii nu face
parte dintre autorităţile cărora li s-a conferit iniţiativă legislativă, lipsa acestui drept este suplinită prin
conferirea de atribuţii privind avizarea proiectelor de acte normative (proiectele de acte normative ce
privesc activitatea autorităţii judecătoreşti şi proiectele de ordine şi regulamente care se aprobă de
ministrul justiţiei, în cazurile prevăzute de lege - art. 38 alin. (3) şi (4) din Legea nr.317/2004,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare), sesizarea ministrului justiţiei cu privire la
necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei (art. 38 alin.5 din Legea
nr.317/2004), precum şi adoptarea regulamentelor care intră în competenţa sa de reglementare (art. 38
alin. 1 din Legea nr.317/2004).
1. Avizarea proiectelor de acte normative
În cursul anului 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a exercitat o influenţă majoră în sfera
proiectelor de acte normative care privesc activitatea autorităţii judecătoreşti. Importanţa activităţii
desfăşurate de Consiliul Superior al Magistraturii în domeniul avizării se evidenţiază atât sub aspect
statistic, cu referire la numărul mare de proiecte de acte normative care au fost avizate în cursul anului
2011, cât și sub aspectul materiilor vizate de proiectele de acte normative.
Sub aspect statistic, menţionăm că, în cursul anului 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a
avizat 30 proiecte de acte normative. Din cele 30 proiecte de acte normative, 27 au primit aviz
favorabil şi 3 aviz nefavorabil.
Sub aspectul importanţei domeniilor vizate de proiectele de acte normative, menţionăm:
proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală şi pentru
completarea şi modificarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale
(Hotărârea nr. 545 din 18.08.2011);
proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de
procedură civilă (Hotărârea nr. 540 din 18.08.2011);
proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune (Hotărârea
nr. 541 din 18.08.2011);
proiectul de Lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate
dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (Hotărârea nr. 544 din 18.08.2011)
71
proiectul de Lege privind executarea pedepselor, măsurilor educative şi a altor măsuri dispuse
de organele judiciare în cursul procesului penal, neprivative de libertate (Hotărârea nr. 543 din
18.08.2011);
proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii 286/2009
privind Codul penal (Hotărârea nr. 513 din 21.07.2011).
Prin exercitarea atribuţiei reglementate de art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, Consiliul a
urmărit pe lângă aspectele de legalitate şi asigurarea unui cadru optim desfăşurării activităţii
judecătorilor şi procurorilor. Menţionăm în acest sens proiectul de lege privind registratorii
comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului, precum şi pentru modificarea unor acte
normative cu incidenţă asupra activităţii de înregistrare în registrul comerţului (Hotărârea nr. 189 din
31.03.2011), avizat favorabil, promovarea acestui act normativ prin care competenţa soluţionării
cererilor de dizolvare judiciară şi de radiere a societăţilor comerciale să fie transferată către Oficiul
Registrului Comerţului înscriindu-se în tendinţa de degrevare a judecătorilor de sarcinile
extrajurisdicţionale.
Referitor la avizele nefavorabile, acestea au fost date cu privire la proiectul de Lege privind
statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă
acestea (Hotărârea nr. 474 din 12.07.2011), proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind reglementarea
unor măsuri financiare (Hotărârea nr. 542 din 18.08.2011), reglementarea articolului 140 din proiectul
de Ordonanţă de urgenţă privind comunicaţiile electronice, toate cele trei avize fiind acordate în
exercitarea atribuţiei prevăzute la art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004.
2. Regulamentele adoptate sau modificate în cursul anului 2011
Activitatea desfăşurată în exercitarea atribuţiei prevăzute la art. 38 alin. (1) din Legea nr.
317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-a concretizat, în principal, în
modificarea şi completarea unor regulamente care intră în competenţa de reglementare a
Consiliului Superior al Magistraturii, fiind adoptate în acest sens, de Plen, 18 hotărâri.
Dintre modificările şi completările aduse legislaţiei secundare menţionăm pe cele prin care s-a
urmărit îmbunătăţirea procedurilor de concurs organizate pe baza regulamentelor aprobate prin
hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii: Hotărârea nr. 229 din 14.04.2011 şi Hotărârea nr.
381 din 06.06.2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind concursul de admitere
în magistratură şi procedura de numire în funcţiile de judecător şi procuror, fără concurs, aprobat prin
Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.152/2006, Hotărârea nr. 355 din
26.05.2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind transferul şi detaşarea,
delegarea, numirea în alte funcţii de conducere, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului
72
Superior al Magistraturii nr.193/2006, precum şi Hotărârea nr. 160 din 17.03.2011 prin care s-a
aprobat Ghidul privind procedura de selecţie a candidaţilor pentru promovarea în funcţia de judecător
la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Totodată, în vederea eficientizării şi funcţionării normale a propriei activităţi, Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat următoarele hotărâri: Hotărârea nr. 176 din 24.03.2011,
cu privire la atribuţiile Serviciului de sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al
Magistraturii, Hotărârea nr. 379 din 06.06.2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005, cu privire la atribuţiile Direcţiei Economice şi
Administrativ, Hotărârea nr. 283 din 05.05.2011 cu privire la procedura de selecţie a candidaţilor la
funcţia de inspector în cadrul Inspecţiei Judiciare, precum şi Hotărârea şi nr. 484 din 21.07.2011
pentru modificarea şi completarea Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al
Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005, cu
modificările şi completările ulterioare, cu privire la procedura de selecţie a candidaţilor pentru
promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Consiliului Superior al Magistraturii s-a preocupat şi de buna funcţionare a instituţiilor care se
află în coordonarea sa, scop în care au fost adoptate următoarele hotărâri: Hotărârea nr. 380 din
06.06.2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Şcolii
Naţionale de Grefieri, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
nr.173/2005.
Tot în legătură cu propria activitate şi a instituţiilor coordonate menţionăm şi Hotărârea nr. 505
din 06.06.2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind drepturile şi obligaţiile
personalului din Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala
Naţională de Grefieri, trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar,
aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 424A din data de 7 iunie
2006.
Un alt obiectiv de interes pentru Consiliul Superior al Magistraturii l-a constituit şi activitatea
instanţelor de judecată, Consiliul adoptând în acest sens Hotărârea nr. 504/21.07.2011 şi Hotărârea nr.
749 din 18.10.2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de ordine interioară al
instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.
387/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
În fine, în scopul îmbunătăţirii procedurii în baza căreia se realizează transferul judecătorilor şi
procurorilor a fost adoptată Hotărârea nr. 470 din 12.07.2011 pentru modificarea şi completarea
73
Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii nr.387/2005 .
Este important a preciza că avizarea proiectelor de acte normative în cazurile prevăzute de lege
nu a constituit singurul instrument prin care Consiliul Superior al Magistraturii a contribuit la
elaborarea actelor normative.
Astfel, potrivit art. 38 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare,
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate sesiza ministrul justiţiei cu privire la necesitatea
iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei.
În exercitarea acestei atribuţii legale, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a transmis
ministrului justiţiei 18 sesizări cu privire la necesitatea iniţierii, completării sau modificării unor acte
normative.
Exemplificăm, în acest sens, sesizarea Ministrului Justiţiei cu privire la necesitatea modificării
Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, sub aspectul consecinţelor unei condamnări definitive asupra pensiei de
serviciu (decizie luată în şedinţa Plenului din 25.10.2011), precum şi sesizarea adresată Ministrului
Justiţiei în vederea iniţierii unui proiect de hotărâre de guvern în conformitate cu prevederile art. 78
alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, prin care să se stabilească condiţiile în care se acordă
despăgubiri judecătorilor şi procurorilor în situaţia în care viaţa, sănătatea ori bunurile le sunt
afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea (decizie luată în şedinţa
Plenului din 13.09.2011 – 313/L/2011).
Tot o contribuţie la elaborarea unor acte normative este şi exprimarea de către Consiliul
Superior al Magistraturii a unor puncte de vedere cu privire la unele proiecte de acte normative, la
solicitarea Guvernului şi a altor autorităţi (24 situaţii). Trebuie precizat că în unele situaţii solicitarea a
fost adresată înainte ca proiectele de acte normative să fie trimise spre avizare, iar în alte cazuri
ulterior avizării.
Exemplificăm, în acest sens, punctul de vedere exprimat, la solicitarea Ministerului Justiţiei, cu
privire la proiectul de Lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse
de organele judiciare în cursul procesului penal (Plenul Consiliului Superior al Magistraturii - şedinţa
din 23.06.2011), punctul de vedere exprimat, la solicitarea Ministerului Justiţiei, cu privire la proiectul
Legii pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală şi pentru completarea şi modificarea
unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale (Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii - şedinţa din 30.06.2011), proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010
privind Codul de procedură civilă (Plenul Consiliului Superior al Magistraturii - şedinţa din
74
30.06.2011), punctul de vedere exprimat, la solicitarea Ministerului Justiţiei, cu privire la proiectul
Legii privind executarea pedepselor, măsurilor educative şi a altor măsuri dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal, neprivative de libertate (Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii - şedinţa din 23.06.2011), punctul de vedere exprimat, la solicitarea Ministerului
Justiţiei, cu privire la proiectul Legii privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune
(Plenul Consiliului Superior al Magistraturii - şedinţa din 23.06.2011), punctul de vedere exprimat, la
solicitarea Ministerului Justiţiei, cu privire la propunerea legislativă de modificare şi completare a
Legii nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea si funcţionarea în cadrul Ministerului Public a
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism (Comisia nr. 1
“Independenţa justiţiei şi cooperare interinstituţională”- şedinţa din 16.03.2011), precum şi punctul de
vedere exprimat, la solicitarea Ministerului Justiţiei, cu privire la propunerea legislativă privind
modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional
Anticorupţie (Comisia nr.1 “Independenţa justiţiei şi cooperare interinstituţională”- şedinţa din
16.03.2011).
3. Iniţiative în domeniul unificării practicii judiciare
Consecvent sarcinii asumate de a identifica şi a contribui la adoptarea de măsuri eficiente în
scopul remedierii aspectelor de practică judiciară neunitară, care sunt de natură să exercite o influenţă
negativă asupra calităţii actului de justiţie şi a credibilităţii justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii
s-a manifestat activ pe această direcţie de acţiune şi în cursul anului 2011.
Demersurile întreprinse în anul 2011 de Consiliul Superior al Magistraturii în scopul unificării
practicii judiciare reprezintă continuarea firească a eforturilor depuse în această direcţie în anii
anteriori, respectiv perioada 2009 – 2010.
Astfel, reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii au participat la dezbaterile din
cadrul procedurii parlamentare care s-a derulat cu privire la propunerea legislativă privind promovarea
practicii unitare şi de modificare şi completare a Legii nr.304/2004 privind organizarea judecătorească,
a Codului de procedură civilă şi Codului de procedură penală”, care reprezintă o variantă a proiectului
Legii privind promovarea practicii unitare la nivelul instanţelor judiciare, elaborat, în anul 2010, în
cadrul Proiectului de înfrăţire instituţională PHARE RO/2007 – IB/JH/01, Proiectul de către Consiliul
Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi
experţi străini. Cu toate demersurile întreprinse de întregul sistem judiciar, la data de 31 octombrie
2011 Senatul României a respins în calitate de cameră decizională proiectul de lege menţionat.
O contribuţie concretă a Consiliul Superior al Magistraturii a reprezentat-o şi modificarea
Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului
75
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, cu modificările şi completările ulterioare, prin
Hotărârea nr. 504/21.07.2011, cu privire reglementarea atribuţiilor judecătorului delegat pentru
măsurile privind unificarea practicii neunitare, precum şi reglementarea pe aceiaşi linie a unor noi
atribuţii în sarcina grefierului documentarist şi a vicepreşedintele instanţei ori de judecătorul delegat
de preşedintele instanţei.
4. Activitatea de contencios
Ca şi în anii anteriori, litigiile în care Consiliul Superior al Magistraturii a fost parte au avut ca
obiect, de regulă, recursurile declarate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor privind cariera
judecătorilor şi procurorilor.
O altă categorie de litigii au fost cele având ca obiect acţiunile în anularea hotărârilor adoptate
de Plen în legătură cu organizarea şi desfăşurarea diferitelor concursuri (de admitere în magistratură,
de promovare în funcţii de conducere şi în funcţii de execuţie), precum şi acţiunile formulate în
temeiul Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
În total au fost înregistrate 265 cauze, până la data de 31 decembrie 2011, în care Consiliul
Superior al Magistraturii a figurat ca parte, la care se adaugă un stoc de 543 dosare rămase
nesoluţionate din anii anteriori ( 2006, 2007, 2008, 2009, 2010 ).
Din totalul de 808 cauze aflate pe rol la începutul anului 2011, 22 dosare au fost suspendate, în
17 dosare s-au înregistrat cereri de renunţare la acţiune, 23 cereri au fost anulate şi în 29 cauze s-a
constatat perimarea, astfel că s-au rulat în total 717 de dosare în anul curent.
Dintre acestea, au fost soluţionate 227 cauze, iar un număr de 490 dosare sunt în curs de
judecată, în primă instanţă sau în căile de atac. Din cele 227 de cauze soluţionate, 189 de cereri au fost
respinse şi în 38 dosare au fost admise cererile împotriva Consiliului.
În cursul anului 2011, cauzele pierdute au vizat recursuri împotriva hotărârilor privind
promovarea în funcţii de execuţie şi valorificarea rezultatelor unor concursuri, cereri ale procurorilor
din cadrul DNA şi DIICOT, de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi acţiuni având ca obiect recunoaşterea unor drepturi
băneşti în favoarea magistraţilor şi auditorilor de justiţie.
Alte soluţii în defavoarea Consiliului, în 4 cauze, au avut ca obiect acţiunile formulate de
candidaţii la examenul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii.
De asemenea, au fost soluţionate un număr de 70 de plângeri prealabile îndreptate împotriva
hotărârilor Plenului Consiliului şi în 3 dosare a fost comunicat Consiliului Naţional pentru Combaterea
Discriminării, la solicitarea acestuia, punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii asupra
problemelor supuse analizei.
76
În activitatea curentă au fost întocmite un număr de 48 note, puncte de vedere şi răspunsuri cu
privire la angajarea răspunderii patrimoniale a instituţiei şi punerea în executare a unor hotărâri
judecătoreşti.
77
VI. AFACERI EUROPENE, RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI PROGRAME
1. Activitatea în domeniul afacerilor europene
Consiliul Superior al Magistraturii a continuat să transmită lunar raportarea stadiului de
îndeplinire a principalelor măsuri de competenţa sa ori a instanţelor şi parchetelor şi a celor două
instituţii din coordonare – INM şi SNG - către Reprezentanţa Comisiei Europene în România şi
Ministerul Justiţiei.
Pe parcursul anului 2011 au avut loc patru întâlniri ale conducerii şi reprezentanţilor CSM cu
reprezentanţii Secretariatului General Comisiei Europene: două dintre întâlniri s-au desfăşurat cu
ocazia derulării misiunilor de peer - review din perioadele 9 - 13 mai 2011 şi respectiv 21 - 25
noiembrie 2011, alte două întâlniri fiind organizate la Bruxelles, în data de 23 mai 2011 şi 6 iulie
2011. De asemenea, au avut loc mai multe întâlniri de lucru cu responsabilul de Mecanismul de
Cooperare şi Verificare din cadrul Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
În considerarea recomandărilor Comisiei Europene din Raportul anual publicat la 20 iulie
2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat, prin Hotărârea nr. 679 din 04 octombrie
2011, Direcţiile de acţiune a autorităţilor şi instituţiilor care au responsabilităţi în îndeplinirea
Recomandărilor Comisiei Europene din Raportul publicat la 20 iulie 2011, asupra progreselor
României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), urmând ca monitorizarea
stadiului de îndeplinire a acestora să fie realizată la nivelul celor 6 comisii de lucru ale Consiliului,
potrivit competenţelor acestora.
Noile direcţii de acţiune au fost structurate în 29 de obiective, fiecare având stabilite
acţiuni/măsuri concrete pentru aducerea la îndeplinire şi dezvoltă, în fapt, cele 17 recomandări incluse
în cadrul raportului Comisiei Europene din luna iulie 2011.
În anul 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a participat în mod activ la cele mai
importante activităţi ale Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare, respectiv: întâlniri ale organelor de
conducere (Comitetul Executiv, Comitetul Director), întâlnirile organizate în cadrul proiectelor
implementate la nivelul RECJ în perioada 2010-2011, Adunarea Generală, întâlniri de demarare şi
implementare a proiectelor aferente perioadei 2011-2012, etc.
2. Activitatea în domeniul relaţiilor internaţionale
2.1. Formarea magistraţilor
O prioritate în activitatea de cooperare juridică internaţională a Consiliului Superior al
Magistraturii a reprezentat-o sprijinirea participării magistraţilor la conferinţe şi seminarii
78
organizate de instituţii europene de formare profesională, în scopul îmbunătăţirii pregătirii acestora
în diferite ramuri de drept, în special în domeniul dreptului comunitar şi jurisprudenţa Curţii Europene
a Drepturilor Omului.
Astfel, pe parcursul anului 2011, magistraţii români şi reprezentanţii CSM au participat la
activităţile de formare profesională (seminarii) organizate în străinătate pe diverse domenii
juridice de interes, la vizite de studiu şi stagii organizate de către instituţii europene precum Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene şi întâlniri la nivelul
diverselor organisme internaţionale.
Având în vedere că participarea la seminariile organizate în cadrul Reţelei Europene de
Formare Judiciară (EJTN) reprezintă un pas important în schimbul de experienţă şi informaţii între
judecătorii şi procurorii din statele membre UE, care va contribui la crearea unui autentic spaţiu de
libertate, securitate şi justiţie, în cadrul Programului de schimb între Autorităţile Judiciare – 2011,
derulat sub egida Reţelei Europene pentru Formare Judiciară (EJTN), 50 magistraţi români au
participat sau urmează să participe la stagii de pregătire organizate în Austria, Estonia, Franţa, Italia,
Olanda, Portugalia, Slovenia, Danemarca, Polonia şi Spania, alţi 8 magistraţi fiind selectaţi pentru
efectuarea unei vizite de studiu în cadrul Curţii Europene a Drepturilor Omului.
De asemenea, în cadrul aceluiaşi Program de schimb, la secţiunea formatori, trei formatori
INM au participat la stagii de pregătire în Portugalia, Polonia şi Franţa.
Competenţa Consiliului în materia relaţiilor internaţionale vizează şi emiterea avizelor pentru
deplasări internaţionale ale magistraţilor la seminarii, conferinţe, simpozioane etc. în străinătate.
Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii a emis cca 200 de avize favorabile pentru deplasările
internaţionale ale magistraţilor.
2.2. Relaţii bilaterale
În cadrul relaţiilor de cooperare bilaterală, pe parcursul anului 2010, reprezentanţii Consiliului
Superior al Magistraturii au avut mai multe întrevederi cu reprezentanţi ai sistemelor judiciare din
statele membre UE sau din afara spaţiului european şi au participat la lucrările unor organisme
internaţionale.
Aceste întâlniri au constituit cadrul optim pentru prezentarea modalităţii de organizare şi
funcţionare a sistemului judiciar din România şi a Consiliului Superior al Magistraturii, atribuţiile
CSM privind apărarea independenţei judecătorilor şi procurorilor, precum şi a celor mai importante
măsuri de reformă realizate la nivelul sistemului judiciar.
Cele mai importante întâlniri/reuniuni s-au desfăşurat după cum urmează:
01-03 iunie 2011: vizita delegaţiei Inspecţiei Judiciare din Bosnia şi Herţegovina;
79
26-29 iunie 2011: vizita delegaţiei Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul Consiliului
Superior al Justiţiei din Belgia şi a Consiliului Judiciar din Olanda;
15 iulie 2011: vizita delegaţiei Ministerului Justiţiei din Egipt. Vizita delegaţiei egiptene în
România a avut loc în cadrul oferit de seminarul internaţional „North Africa and Eastern
Europe: view points and shared experiences of tansition – a bridge over 20 years”, organizat
la Bucureşti de Ministerul Afacerilor Externe român în cooperare cu Programul Naţiunilor
Unite pentru Dezvoltare;
25-26 octombrie 2011: participarea reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii la
conferinţa "Reformele sistemului judiciar din Turcia - Evoluţia Înaltului Consiliu al
Judecătorilor şi Procurorilor din perspectiva Europeană", Istanbul, Turcia;
5-8 noiembrie 2011: Vizita delegaţiei Consiliului Judiciar din Belgia în cadrul Consiliului
Superior al Magistraturii din România;
Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii au participat alături de reprezentanţi ai
Consiliilor Judiciare din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Italia, Macedonia,
Muntenegru, Serbia şi Ungaria la cea de a VI-a ediţie a "Conferinţei Internaţionale a
Autorităţilor Judiciare" organizată în perioada 2-3 iunie 2011 la Velingrad, Bulgaria.
2.3. Participarea CSM în cadrul organismelor multilaterale
2.3.1. Consiliul Europei
Sub egida Consiliului Europei, CSM a participat, în perioada de referinţă, la lucrările Comisiei
Europene pentru Eficienţa Justiţiei (CEPEJ), reuniunile plenare ale Grupului de State împotriva
corupţiei (GRECO) - prin dna procuror Oana Andrea SCHMIDT HĂINEALĂ, membru al CSM, şi la
reuniunea plenară şi reuniunea Biroului Comitetului European pentru Probleme Penale (CDPC) – prin
dl Florin-Răzvan RADU, director DAERIP.
La 9 noiembrie 2011, dna procuror Oana Andrea SCHMIDT HĂINEALĂ, membru al CSM, a
participat la seminarul de pregătire în vederea celei de-a patra runde de evaluare GRECO, Vella,
Andorra.
2.3.2. Reţeaua Judiciară Europeană
În perioada 10-11 octombrie 2011, directorul DAERIP a participat la cea de-a treia Reuniune
a Corespondenţilor Naţionali ai Reţelei Judiciare Europene (în materie penală), Haga.
2.3.3. Reţeaua Euro-Arabă de Formare Judiciară
În perioada 5-6 octombrie 2011, doamna procuror Oana Andrea SCHMIDT HĂINEALĂ,
membru al CSM, a participat, împreună cu directorul adjunct al INM, Dragoş DUMITRU, la
80
Adunarea Generală a Reţelei Euro-Arabe de Formare Judiciară (REAFJ), Amman, Iordania. Dna
HĂINEALĂ a fost aleasă membru al Consiliului de administraţie al acestei Reţele.
3. Activitatea în domeniul programelor cu finanţare externă
3.1. Programe finanţate de Uniunea Europeană
În cursul anului 2011, Consiliul Superior al Magistraturii s-a implicat în procesul de cooperare
instituţională internaţională cu ţările în curs de aderare la Uniunea Europeană, în cadrul mecanismelor
de finanţare specifice acestei etape (programe de tip Twinning, asistenţă tehnică) sau al programelor al
căror beneficiar este chiar Comisia Europeană.
La data de 4 noiembrie 2011, proiectul depus de consorţiul condus de Academia de Drept
European/ERA (din care face parte şi Consiliul Superior al Magistraturii) a fost declarat câştigător în
cadrul procedurii de licitaţie organizate de Comisia Europeană pentru proiectul
JUST/2010/JCIV/PR/0016/A4 – Contract cadru de servicii pentru dezvoltarea modulelor de formare
profesionala în domeniul instrumentelor legislative europene privind cooperarea trans-frontalieră în
materie civilă, al cărui beneficiar va fi Comisia.
Principalul obiectiv al proiectului este familiarizarea practicienilor de drept şi, în special, a
judecătorilor, cu acquis-ul Uniunii Europene în materie civilă, comercială şi de dreptul familiei.
Sarcinile prevăzute în termenii de referinţă se referă la pregătirea modulelor de training şi
managementul seminariilor de pregătire profesională privind instrumentele Uniunii Europene
referitoare la drept civil, drept comercial şi dreptul familiei. Consiliul Superior al Magistraturii va
participa cu experţi pe termen scurt în cadrul acestui proiect, care urmează să dureze 2 ani.
Prin intermediul Punctului Naţional de Contact au fost circulate o serie de fişe de Twinning,
pentru care Consiliul a formulat propuneri de oferte. Cu titlu de exemplu, programul de tip Twinning
cu autorităţile din Croaţia, pentru dezvoltarea capacităţii instanţelor competente cu soluţionarea
delictelor. Consiliul Superior al Magistraturii a selectat şi propus un expert pe termen scurt, care poate
fi inclus în proiect de statul/statele membre a căror ofertă completă va fi declarată câştigătoare în urma
procesului de selecţie.
3.2. Programe bilaterale şi multilaterale
În cursul lunii noiembrie 2011 a fost avizat favorabil proiectul Asistenţă pentru consolidarea
capacităţii de formare a judecătorilor şi procurorilor în aplicarea noilor coduri. Finanţat de Fondul
Tematic de Securitate din cadrul Acordului dintre guvernele României şi Elveţiei, proiectul va putea
demara în februarie - martie 2012, pentru o perioadă de 2 ani, urmând să-i fie alocate peste 2 milioane
de franci elveţieni (85% contribuţie elveţiană şi 15% cofinanţare de la bugetul CSM).
81
Consiliul Superior al Magistraturii are calitatea de autoritate de implementare, iar Institutul
Naţional al Magistraturii este beneficiar. Proiectul are ca obiectiv îmbunătăţirea capacităţii
magistraţilor români de a aplica noile coduri, prin dezvoltarea unui plan de pregătire şi a unor
instrumente adecvate, menite să ofere formare profesională continuă - ghiduri de formare şi materiale
didactice pentru magistraţi şi alte categorii de personal din sistemul judiciar.
În urma propunerii de colaborare venite din partea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului
Afacerilor Externe din Olanda, Consiliul Superior al Magistraturii a elaborat o propunere de proiect
pentru Consolidarea comunicării şi cooperării între justiţie şi mass-media în România, care ar urma să
se deruleze în cursul anului 2012, pentru o perioadă de 4-6 luni şi să beneficieze de un buget de
aproximativ 20.000 Euro. Proiectul se va bucura de asistenţa tehnică şi expertiza Consiliului Judiciar
din Olanda.
Plecând de la termenii Protocolului de colaborare semnat în septembrie 2008 cu Consiliul
Superior al Magistraturii din Italia şi pentru a asigura sustenabilitatea rezultatelor obţinute în cadrul
proiectului RO 2007/IB/JH – 25 TL – „Creşterea eficienţei sistemului de evaluare profesională a
magistraţilor", cele două instituţii au dezvoltat un proiect bilateral, care a fost concretizat prin
semnarea, în luna octombrie 2011, a unui acord de colaborare. Proiectul îşi propune să promoveze
mecanismele de evaluare a sistemelor judiciare din România şi Italia, pentru a îmbunătăţi calitatea
acestora şi pentru a întări încrederea publică.
Proiectul urmează a fi demarat în decembrie 2011/ianuarie 2012, pentru o perioadă de implementare
de 14 luni. Fiecare partener va contribui cu resurse umane (experţi) şi financiare (sumele necesare
pentru participarea membrilor grupului de lucru la întâlniri şi pentru organizarea conferinţei finale) la
realizarea proiectului.
În urma semnării Acordului între Regatul Norvegiei şi Uniunea Europeană privind Mecanismul
Financiar Norvegian aferent perioadei 2009-2014, CSM a fost implicat în procesul de negociere pe
sectorul Justiţie şi Afaceri Interne. În faza de elaborare a documentaţiei necesare negocierii
Memorandumului de finanţare – document care va stabili cadrul general de implementare a asistenţei,
sectoarele şi domeniile de intervenţie care vor beneficia de finanţare şi alocarea financiară aferentă –
Consiliul Superior al Magistraturii şi instituţiile pe care le are în coordonare au identificat o serie de
proiecte relevante2 pentru sistemul judiciar – de la formare profesională pentru magistraţi şi personalul 2 La nivelul CSM şi al instituţiilor coordonate (INM şi SNG) au fost identificate următoarele proiecte:
1. domeniul de intervenţie „Cooperare Schengen şi combaterea crimei organizate şi transfrontaliere, inclusiv a grupurilor infracţionale
specializate în traficare şi itinerante” - proiectul „Formarea profesională a magistraţilor români şi dezvoltarea unei reţele de formatori
în domeniul combaterii crimei organizate şi transfrontaliere şi a traficului de fiinţe umane”;
2. domeniul de intervenţie „Violenţă domestică şi bazată pe gen” - proiectul „Formarea profesională a specialiştilor şi dezvoltarea unei
reţele de formatori în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice şi a violenţei bazată pe gen”;
82
auxiliar, la integritate judiciară, dezvoltare instituţională, combaterea violenţei domestice şi a celei
bazate pe gen, combaterea criminalităţii transfrontaliere şi a criminalităţii organizate, inclusiv în
spaţiul Schengen.
După semnarea Memorandumului de Finanţare urmează ca propunerile de proiecte să fie
conturate exact, prin definirea activităţilor, resurselor necesare şi perioadelor de implementare. Se
anticipează că această etapă se va derula în cursul anului 2012, tot atunci fiind estimată şi demararea
propriu-zisă a proiectelor, al căror buget estimat este de peste 2 milioane de Euro.
3.3. Programe finanţate de Banca Mondială (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare) - Programul privind Reforma Sistemului Judiciar (împrumutul BIRD 4811 –
RO).
A. Componenta II: „Consolidarea capacităţii administrative a instanţelor: Proiectul privind
„Stabilirea şi implementarea volumului optim de muncă al judecătorilor şi grefierilor şi
asigurării calităţii activităţii în instanţe”.
Proiectul are o importanţă crucială în vederea stabilirii unor măsuri concrete de îmbunătăţire a
activităţii în cadrul instanţelor. Obiectivele sale esenţiale au în vedere următoarele:
să asiste Consiliul Superior al Magistraturii (Beneficiarul) şi sistemul judiciar român în
identificarea şi utilizarea instrumentelor adecvate pentru creşterea eficienţei întregii activităţi a
instanţelor, în ceea ce priveşte managementul şi administrarea resurselor;
să se stabilească volumul optim de activitate la instanţe - ţinând cont de anumite standarde de
eficienţă care urmează a fi propuse şi de elemente-cheie, precum gradele de complexitate ale
cauzelor, standardele de timp etc. – pe baza celor mai bune practici şi modele europene şi
internaţionale în materie.
O primă etapă la care partea română s-a angajat, aceea a realizării procedurilor selecţiei de
oferte în vederea stabilirii Consultantului, s-a încheiat cu succes, la termenul asumat (1 octombrie
2011). Consultantul selectat este East West Management Institute (SUA). Implementarea proiectului a
început, experţii având o prima serie de întâlniri de lucru cu magistraţi şi grefieri(de la instanţe din
Bucureşti şi din ţară), membri CSM şi experţi din cadrul aparatului tehnic al CSM, reprezentanţi ai
3. domeniul de intervenţie „Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi cooperarea în domeniul judiciar” - proiectele: „Consolidarea
capacităţii instituţionale a Consiliului Superior al Magistraturii prin dezvoltarea abilităţilor informatice ale personalului CSM şi
extinderea instrumentelor IT necesare creşterii calităţii actului de justiţie”, „Formarea profesională a magistraţilor români în domeniul
cooperării judiciare”, „Formarea profesională a magistraţilor români în ceea ce priveşte integritatea judiciară”, „Consolidarea
capacităţii instituţionale a Şcolii Naţionale de Grefieri prin perfecţionarea profesională a formatorilor din reţeaua SNG precum şi a
grefierilor români”, „Consolidarea capacităţii instituţionale a Şcolii Naţionale De Grefieri prin dotarea cu echipamente tehnice” şi
“Consolidarea integrităţii sistemului judiciar”.
83
conducerii MJ şi experţi din cadrul MJ, ai PÎCCJ etc. Întâlnirile şi discuţiile de lucru vor continua, în
vederea redactării primului raport - „Raport de evaluare şi analiză” , care va include şi o prezentare
detaliată a tuturor activităţilor din proiect, însoţită de o propunere de metodologie a abordării
obiectivelor.
Măsurile necesare implementării proiectului au fost stabilite prin Hotărârea Plenului CSM
nr.753/2011.
Durata estimată a proiectului: 18 luni.
B. Componenta III: Proiectul privind „Realizarea unui sistem integrat de management al
resurselor în sistemului judiciar”
Etapele parcurse şi stadiul actual al derulării proiectului:
La acest moment, se află în derulare partea a doua a proiectului, vizând crearea propriu-zisă a
sistemului de management integrat al resurselor sistemului judiciar. Implementarea proiectul a
debutat în 20113, reprezentanţii aparatului tehnic al CSM, precum şi ai INM şi SNG, fiind direct şi
permanent implicaţi în configurarea sistemului pe domeniile(pilonii) de competenţă (resurse umane,
financiar-economic, contabilitate, achiziţii, administrativ, mentenanţă, logistica etc.).
Participarea CSM la derularea acestui proiect şi responsabilităţile specifice în materie au fost stabilite
prin Hotărârea Plenului CSM nr. 63/2011.
Durata estimată a proiectului: 24 de luni.
C. Componenta IV: „Dezvoltarea capacităţii instituţionale a instituţiilor sistemului judiciar,
respectiv CSM, INM, ŞNG, MJ”
Beneficiari CSM, INM, SNG, MJ:
C.1. Proiectul privind achiziţionarea de servicii de consultanţă în scopul implementării
unui Sistem de Management al Calităţii în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii
Obiectivele proiectului:
Principalul obiectiv al proiectului este acela de a oferi servicii de consultanţă pentru
implementarea unui Sistem de Management al Calităţii (SMC) cuprinzător, la nivelul Consiliului
Superior al Magistraturii, ţinând cont de certificarea SR EN ISO 9001:2001.
Durata estimată a proiectului: 20 de luni
3 Proiectul a fost atribuit consorţiului format din Intrarom România şi Intracom Grecia
84
Etapele parcurse şi stadiul actual:
Implementarea proiectului a început în 2010. În cursul anului 2011, Consultantul (Quasaro
România şi ImEon Services România) a prezentat Beneficiarului cel mai important raport din cadrul
proiectului, anume cel cuprinzând documentele-cheie necesare certificării ISO (manual calitate,
obiectivele calităţii, fişele de procese, politica în domeniul calităţii), dezbătute şi completate la nivelul
aparatului tehnic al CSM, în cadrul Comisiilor de lucru nr.5 şi nr.2 ale CSM şi aprobate de Plenul
CSM în luna septembrie 2011.
Proiectul este estimat a se încheia la începutul anului 2011, odată cu obţinerea certificării ISO a
activităţii aparatului tehnic al CSM.
C.2. Proiectul privind furnizarea de asistenţă tehnică în vederea pregătirii şi realizării
celui de-al doilea studiu de percepţie (sondaj de opinie) asupra opiniilor şi atitudinilor privind
implementarea reformei sistemului judiciar din România
Obiectivele proiectului:
La fel ca în cazul primului proiect4, cel de-al doilea sondaj de opinie va contribui la
monitorizarea progresului Programului Băncii Mondiale privind Reforma Sistemului Judiciar, prin
evidenţierea percepţiei asupra eficienţei şi responsabilităţii sistemului judiciar.
Etapele parcurse şi stadiul actual:
O primă selecţie de oferte, derulată în cursul anului 2010, a fost încheiată fără a se putea selecta un
Consultant, din motive tehnice (care ţin de aplicarea procedurilor Băncii Mondiale în materie). La
solicitarea DIPFIE-MJ caietul de sarcini a fost revizuit, actualizat şi aprobat de Plenul CSM în luna
august 2011 (Hotărârea CSM nr.539/2011), fiind transmis Ministerului Justiţiei pentru demararea
procedurilor de selecţie a Consultantului. Este de precizat că proiectul se va derula în măsura în care
vor rămâne fonduri disponibile în acest sens, în cadrul Programului anterior menţionat.
Durata estimată a proiectului: 6 luni
C.3. Proiectul intitulat “„Asistenţă tehnică in vederea dezvoltării componentei de pregătire
profesională la distanţă (e-Learning) în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii”. Proiectul
reprezintă o dezvoltare a unor propuneri şi obiective deja formulate în cadrul unui proiect anterior,
4 Realizat de compania Gallup România în perioada februarie 2007 – februarie 2008; raportul final (studiul de percepţie) a fost aprobat de Plenul CSM şi publicat pe pagina web a CSM
85
finanţat tot de Programul Băncii Mondiale5. Procedura selecţiei de oferte este în curs de finalizare, la
nivelul lunii noiembrie 2011.
C.4. În luna iunie 2011, Plenul CSM a aprobat Raportul final elaborat în cadrul proiectului
intitulat „Asistenţă tehnică pentru elaborarea programelor de studiu destinate noului plan de
învăţământ al Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi pentru organizarea a patru seminare de
formare a formatorilor”, împreună cu manualele de formare profesională dedicate grefierilor din
instanţe şi parchete, în patru domenii fundamentale: Managementul schimbării, Managementul
timpului, Managementul documentelor şi Managementul performanţei judiciare, acestea urmând a fi
utilizate de SNG în activitatea sa.
5Implementat de Siveco România şi Bull România, în anul 2007, în beneficiul INM şi ŞNG
86
VII. RELAŢII CU PUBLICUL
1. Activitatea de soluţionare a petiţiilor şi acordarea audienţelor
Activitatea de soluţionare a memoriilor s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile
Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind activitatea de soluţionare a petiţiilor, modificată şi
aprobată prin Legea 233/2002, potrivit cărora petiţiile se soluţionează în termen de 30 de zile de la
data înregistrării la instituţia în cauză. Toate memoriile înregistrate, în cursul anului 2011, la Biroul
Relaţii cu Publicul au fost soluţionate, cu respectarea strictă a termenelor legale de soluţionare.
Biroul Relaţii cu Publicul a urmărit permanent, atât în activitatea de soluţionare a petiţiilor, cât
şi în cursul audienţelor acordate, să furnizeze informaţii complete, sistematice asupra competenţelor
Consiliului Superior al Magistraturii, asupra demersurilor efectuate de acesta în vederea îmbunătăţirii
activităţii instanţelor şi parchetelor, considerând că o bună cunoaştere a acestora permite o apreciere
obiectivă a modului în care problemele personale pot fi optim soluţionate de către această instituţie.
În cursul anului 2011 au fost soluţionate de către consilierii juridici din cadrul acestui
compartiment un număr de 11015 petiţii, dintre acestea, 9502 memorii adresate direct Consiliului
Superior al Magistraturii şi 1513 memorii primite de la alte instituţii.
Problematica reclamată de petiţionari a vizat, în principal, suspiciunile acestora faţă de
imparţialitatea şi corectitudinea magistraţilor, nelegalitatea sau netemeinicia hotărârilor judecătoreşti
(2808 memorii) şi a măsurilor dispuse de procurori (1114 memorii), tergiversarea soluţionării dosarelor
atât la instanţe cât şi la parchete (819 memorii), repartizarea aleatorie a cauzelor (120 memorii),
caracterul neunitar al practicii judiciare (26 memorii), lipsa de transparenţă a organelor de urmărire
penală, nivelul ridicat al taxelor judiciare raportat la veniturile persoanelor care apelează la justiţie,
precum şi dificultăţi în materia executării silite. Din totalul memoriilor înregistrate la Biroul relaţii cu
publicul 3734 de petiţii au primit răspuns din partea Biroului Relaţii cu Publicul, fără a mai fi necesară
îndreptarea acestora către alte instituţii competente. Un număr de 3359 petiţii au fost transmise
Inspecţiei Judiciare, întrucât în cuprinsul acestora erau descrise pretinse abateri disciplinare. Biroul
relaţii cu publicul a venit în sprijinul Inspecţiei Judiciare, care şi-a concentrat acţiunea asupra
sesizărilor ce privesc conduita necorespunzătoare a magistraţilor, de încălcare a obligaţiilor
profesionale în raport cu justiţiabilii, situaţii de nerespectare a normelor procedurale privind primirea
cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată
ş.a., 1300 de petiţii au fost trimise la instanţe, iar 1457 petiţii la parchete. Un număr de 1708 de petiţii
au reprezentat apărări, cereri de eliberare acte din dosare aflate pe rolul instanţelor şi parchetelor sau în
conservarea acestora. A fost remarcat şi faptul că un număr mare de memorii (175) au cuprins solicitări
87
de acordare de consultanţă juridică, deşi potrivit legislaţiei române (Legea nr. 51/1995 pentru
organizarea şi exercitarea profesiei de avocat) activităţile referitoare la redactare cereri, reprezentare în
faţa instanţelor şi parchetelor sau consultanţă juridică se exercită numai de către avocaţi. Într-un număr
de 956 de memorii petenţii au formulat plângeri penale, atât împotriva unor judecători şi procurori, cât
şi împotriva unor persoane fizice sau juridice, aspect care a fost soluţionat prin îndrumarea acestora
către organul competent să soluţioneze o plângere penală. În cuprinsul a 303 de memorii s-a solicitat
comunicarea de hotărâri judecătoreşti, masura dispusă în cadrul compartimentului fiind de transmitere a
acestor petiţii instanţelor judecătoreşti pe rolul cărora existau dosarele în care petenţii erau parte. Un
număr de 143 de petiţii au cuprins cereri de acordare de audienţe, iar 201 de petiţii au cuprins
nemulţumiri privind activitatea avocaţilor, notarilor, executorilor judecătoreşti, experţilor, personalului
auxiliar din instanţe şi parchete, acestea din urmă fiind îndreptate către instituţiile competente, cu
înştiinţarea petiţionarilor.
Cu privire la activitatea de acordare a audienţelor, este de menţionat că pe parcursul anului 2011
a fost acordat un număr de 830 audienţe, majoritatea de personalul de specialitatate juridică din cadrul
Biroului Relaţii cu Publicul, iar o parte de către conducerea Consiliului Superior al Magistraturii. Audienţele reprezintă principalul mijloc de dialog cu cetăţenii, precum şi modalitatea cea mai rapidă
prin care se pot identifica cu precizie problemele acestora.
În majoritatea cazurilor, persoanele ce au solicitat audienţă au criticat hotărâri judecătoreşti sau
soluţii ale procurorilor şi durata mare a proceselor. În aceste situaţii, discuţiile s-au axat pe explicarea
faptului că, sub nici o formă, Consiliul Superior al Magistraturii nu se poate pronunţa asupra hotărârilor
judecătoreşti ori soluţiilor procurorilor, neputând interpreta considerentele pe care magistraţii şi-au
fundamentat motivarea, accentuându-se faptul că singurele în măsură să aprecieze asupra legalităţii şi
temeiniciei hotărârilor judecătoreşti sunt instanţele ierarhic superioare, în cadrul căilor de atac
prevăzute de lege.
Biroul Relaţii cu Publicul a urmărit permanent, atât în activitatea de soluţionare a petiţiilor, cât
şi în cursul audienţelor acordate, să furnizeze informaţii complete, sistematice asupra competenţelor
Consiliului Superior al Magistraturii, asupra demersurilor efectuate de acesta în vederea îmbunătăţirii
activităţii instanţelor şi parchetelor, considerând că o bună cunoaştere a acestora permite o apreciere
obiectivă a modului în care problemele personale pot fi optim soluţionate de către această instituţie.
Rigurozitatea în analiza problemelor semnalate de petiţionari, colaborarea activă cu celelalte
departamente ale aparatului tehnic al Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi cu alte instituţii
din sistemul justiţiei şi din afara acestuia în vederea soluţionării în termen rezonabil şi în mod punctual
a solicitărilor petiţionarilor au contribuit la o mai bună percepţie a cetăţenilor, în primul rând a
88
justiţiabililor, asupra rolului instituţiei noastre în angrenajul autorităţilor publice şi la o mai corectă
imagine asupra sistemului judiciar şi asupra activităţii magistraţilor.
În perioada de referinţă au fost întreprinse demersuri pentru apropierea instituţiei de justiţiabil,
creionându-se şi punându-se la dispoziţia publicului interesat instrumente de petiţionare, care să
permită crearea unei imagini mai clare cu privire la spectrul de decizii la care, potrivit legii,
petiţionarii se pot aştepta ca răspuns la petiţiile lor.
În acest sens, Ghidul petiţionarului, revizuit în 2011 pentru a-l transforma într-un instrument
user-friendly, sprijină justiţiabilul în a înţelege cu mai multă precizie competenţele Consiliului,
limitele verificărilor pe care acesta, prin Inspecţia Judiciară, le poate efectua, natura faptelor ce pot
face obiectul controlului, tipurile de decizii ce pot fi emise în considerarea celor constatate.
Pentru a răspunde nevoii de concizie şi de promptitudine, deziderate ce aparţin, în egală
măsură, petiţionarului şi instituţiei publice, au fost puse la dispoziţia persoanelor interesate un tipizat
generic, formularul de petiţie, publicat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
2. Activitatea de registratură, secretariat şi arhivă
În perioada analizată, Biroul registratură, secretariat şi arhivă a înregistrat un număr de 28108,
lucrări noi din care un număr de 6084 lucrări la numere vechi (circulare).
Potrivit competenţelor conferite de lege, Biroul registratură, secretariat şi arhivă a expediat
prin Poşta Romană un număr de 12830 lucrări şi prin Poşta Militară un număr de 11039 lucrări. De
asemenea, acest departament a arhivat un număr de 4500 dosare, 835 proiecte funcţii de conducere şi
360 bibliorafturi concursuri şi situaţii statistice.
89
VIII. RELAŢIA CU MASS-MEDIA ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ
Consiliul Superior al Magistraturii, în noua componenţă rezultată în urma alegerilor desfăşurate
în anul 2010, a hotărât, de la bun început, că una dintre direcţiile prioritare de acţiune trebuie să fie
reprezentată de asigurarea transparenţei instituţionale, asigurarea unei comunicări eficiente, obiective
cu instituţiile mass media.
Aprofundarea transparenţei activităţii puterii judecătoreşti constituie un obiectiv strategic menit
să întărească încrederea justiţiabililor, a opiniei publice în general, în corectitudinea actului de justiţie,
în forţa dreptului, realizându-se astfel legătura nemijlocită dintre societate şi Justiţie în deplinul respect
al Legii.
Obiectivul astfel definit este îndeplinit prin asigurarea funcţionării corespunzătoare a Biroului
de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, precum
şi Birourile de Informare şi Relaţii Publice existente la toate instanţele judecătoreşti şi unităţile de
parchet de pe lângă instanţe, implicit, a purtătorilor de cuvânt.
În anul 2011 s-a făcut remarcată o mai coerentă comunicare a Consiliului Superior al
Magistraturii şi instituţiilor sistemului judiciar cu presa, cu societatea în general, atacurile la care
justiţia a fost supusă în anii anteriori reducându-se simţitor. Dintre motivele care au determinat acest
proces putem evidenţia apropierea actului de justiţie de cetăţean prin intermediul presei, precum şi, pe
această bază, înţelegerea mai bună a sistemului judiciar.
Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media al Consiliului Superior al Magistraturii
şi-a stabilit, încă de la înfiinţarea sa din anul 2005, principiile conform cărora îşi desfăşoară activitatea
în domeniul comunicării:
Flexibilitate: capacitatea de a răspunde rapid la semnalele venite din mediul extern;
Transparenţă: aptitudinea de a furniza la timp informaţie completă, obiectivă şi corectă despre
activităţile Consiliului Superior al Magistraturii;
Imparţialitate: abordarea obiectivă a fiecărei probleme şi asumarea greşelilor;
Eficienţă: utilizarea optimă a resurselor în vederea atingerii unui impact maxim;
Răspundere publică: servirea interesului public.
În modul de structurare a procesului de comunicare un rol de bază îl au acţiunile de feed-back
şi feed-before informaţional prin care sunt calibrate mesajele elaborate în funcţie de semnalele primite
de la, sau transmise către un anumit grup-ţintă.
Grupurile-ţintă cărora se adresează Consiliul Superior al Magistraturii în transmiterea
mesajelor sale sunt:
Presa centrală şi regională, scrisă şi audio-vizuală;90
Elevii şi tinerii, în vederea creşterii nivelului de educaţie juridică şi de cunoaştere a legilor;
Publicul larg;
ONG-uri, asociaţii profesionale.
Nivelul de implicare pe care BIPRMM al Consiliului Superior al Magistraturii doreşte să-l
atingă faţă de aceste grupuri-ţintă în desfăşurarea proceselor de comunicare are în vedere evoluţia:
de la informare la cunoaştere (în ceea ce priveşte competenţele, limitele acestora, rolul şi
importanţa instituţiei în cadrul sistemului judiciar, precum şi politicile publice în domeniul
justiţiei);
de la cunoaştere la înţelegere (în ceea ce priveşte valorile fundamentale şi acţiunile promovate
de sistemul judiciar în temeiul acestor valori).
În esenţă, direcţiile de acţiune sunt:
asigurarea transparenţei activităţii CSM;
sporirea eficienţei şi responsabilizării sistemului judiciar;
garantarea accesului liber la informaţie şi la justiţie;
prevenirea corupţiei din sistemul judiciar.
Dezvoltarea modului de publicare pe pagina oficială de internet a CSM (www.csm1909.ro) a
soluţiilor adoptate de către plen şi secţii, creşterea rapidităţii publicării acestora în cadrul Ordinii de zi
soluţionate reprezintă repere calitative prin care s-a amplificat transparenţa Consiliului Superior al
Magistraturii. Acestora li se adaugă dezvoltarea relaţiilor de parteneriat prin încheierea unor
Protocoale de colaborare cu instituţii publice, organizaţii neguvernamentale şi asociaţii profesionale
ale tuturor profesioniştilor din domeniul juridic, care promovează actul de justiţie şi instituţiile
sistemului judiciar, activitatea cotidiană permanentă şi interesul manifestat de către Consiliul Superior
al Magistraturii în promovarea imaginii reale a magistratului român.
BIPRMM s-a implicat activ în elaborarea şi semnarea unui Protocol de colaborare încheiat
între Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Naţional al Audiovizualului. În cadrul acestui
document de colaborare, BIPRMM fost desemnat ca structură de contact din partea Consiliului
Superior al Magistraturii.
În cursul anului 2011, au fost formulate şi transmise 2 sesizări către CNA, în legătură cu
emisiuni TV cu caracter defăimător la adresa unor magistraţi, analiza sesizărilor efectuată de CNA
soldându-se cu sancţionarea respectivelor staţii de televiziune.
Analiza activităţii modului de gestionare a activităţii BIPRMM este reflectată de conţinutul
fişei de evaluare pe anul 2011 a implementării Legii nr. 544/2001 privind accesul liber la informaţiile
de interes public in anul 2011.
91
BIPRMM al Consiliului Superior al Magistraturii a acţionat în vederea actualizării Ghidului
care reglementează modul unitar comunicarea publică în relaţiile cu mass media. În acest sens, la
finele lunii octombrie a fost demarat proiectul “Întărirea comunicării şi cooperării între sistemul
judiciar din România şi mass-media”, în parteneriat cu Ambasada Olandei la Bucureşti, cu o
valoare a finanţării de 19.460 euro din partea partenerilor olandezi.
Decizia MAE olandez de alocare (fond nerambursabil) a bugetului proiectului destinat
consolidarii comunicarii si cooperarii dintre sistemul judiciar si mass media in Romania fiind primită
la data de 29 noiembrie.. Activităţile prevăzute în cadrul acestui proiect vizează elaborarea unui Ghid
privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media şi a unui Manual pentru
purtătorii de cuvânt şi pentru structurile de informare publică şi relaţii cu mass-media . Termenul de
finalizare a proiectului este prevăzut a fi la data 31 mai 2012.
În conformitate cu Planul de implementare a Noului Cod Civil, în perioada august-octombrie
2011 BIPRMM a coordonat activităţile purtătorilor de cuvânt/compartimentelor de informare publică
şi relaţii cu presa de la instanţele şi parchetele din teritoriu în vederea cunoaşterii de către cetăţeni a
prevederilor Noului Cod Civil. Activităţile au constat în conferinţe de presă, interviuri, dezbateri,
prezentări de materiale tematice în presa scrisă şi audio-vizuală naţională şi regională.
Sub aspectul cuantificării volumului de activitate desfăşurată de Biroul de Informare
Publică şi Relaţii cu Mass Media, în anul 2011, se cuvine, sintetic, să menţionăm că:
s-au întocmit 167 comunicate de presă, în care sunt incluse şi cele privind apărarea
reputaţiei profesionale, independenţei şi imparţialităţii magistraţilor (23);
s-au organizat 10 conferinţe de presă, la care se adaugă 40 de interviuri, declaraţii şi
participări la emisiuni de radio şi televiziune;
s-au înregistrat şi soluţionat un număr de 221 petiţii în format hârtie (21) şi în format
electronic (200) având ca obiect solicitări formulate potrivit Legii 544/2001 privind liberul
acces la informaţiile de interes public;
informaţiile de interes public solicitate verbal de către jurnalişti – adresate purtătorului de
cuvânt al CSM – sunt dificil de cuantificat, însă media zilnică a acestora poate fi apreciată la
12-15/zi calendaristică, de unde rezultă un total anual de circa 3863 de solicitări;
în vederea soluţionării cu celeritate şi potrivit legii a acestor solicitări purtătorul de cuvânt şi
ceilalţi reprezentanţi ai Biroului de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media nu s-au limitat
la desfăşurarea activităţii în cadrul programului de lucru de 8 ore/5 zile pe săptămână. Ei au
răspuns la solicitări după un program nenormat, indiferent de ziua şi ora la care au fost
formulate.
92
VIII. MĂSURI PENTRU ASIGURAREA TRANSPARENŢEI INSTITUŢIONALE
Creşterea transparenţei instituţionale a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, a
constituit o prioritate în anul 2011, măsurile luate în acest sens s-au dovedit eficiente şi oportune.
Site-ul oficial al Consiliului a dobândit dinamism şi suscită un tot mai viu interes în rândurile
opiniei publice. În scopul asigurării unei largi publicităţi a şedinţelor Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii, s-a propus şi aprobat o soluţie tehnică care să asigure transmiterea în timp real pe pagina
web a instituţiei a dezbaterilor din Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. În acest sens, au fost
achiziţionate servicii de filmare şi transmisiune live pe internet (streaming) care să asigure accesul
neîngrădit al persoanelor interesate la şedinţele Consiliul Superior al Magistraturii, asigurându-se atât
accesul imediat (transmisiunea live), cât şi posibilitatea pentru persoanele interesate de a beneficia de
conţinutul arhivat offline pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. Acest serviciu a devenit
efectiv începând cu data de 16.02.2011, ulterior constituindu-se întru-un veritabil sprijin acordat
specialiştilor în domeniu, justiţiabililor şi mediilor de informare.
INFOCSM
În cursul anului 2011 fost deschis un nou site informativ, Infocsm, care îşi propune
transmiterea către opinia publică a ştirilor privind activitatea curentă a Consiliului –coordonat de
membrii Cabinetului Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
Site-ul Infocsm publică zilnic, în timp real, informaţii legate de activitatea CSM şi a membrilor
săi, precum şi a unor instituţii din sistemul judiciar românesc, precum Institutul Naţional al
Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şamd, instanţe şi parchete din ţară.
În trei luni de activitate, Infocsm a publicat peste 300 de articole, care au avut peste 65.000 de
accesări. Cele mai multe au fost preluate de principalele ziare, radiouri şi televiziuni din România, de
agenţiile de ştiri, de site-uri juridice şi nu numai, astfel încât prezenţa Consiliului Superior al
Magistraturii în media print, audio, video şi online, a crescut semnificativ în această perioadă.
Informaţia pură, corectă, ajunge astfel la oameni, îi familiarizează cu activitatea Consiliului. Având în
vedere numărul de accesări şi numărul de subiecte preluate, se poate concluziona că există un mare
interes în rândul societăţii româneşti pentru actul de justiţie
Site-ul Infocsm.ro va include, în perioada următoare, şi o componentă video.
93
INFOLETTER
Pentru creşterea transparenţei instituţionale a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii a
fost elaborată publicaţia on-line bilunară a CSM, Infoletter, în care se consemnează evenimente, date
şi informaţii cu privire la activitatea membrilor CSM, a Plenului şi Secţiilor CSM, a Comisiilor CSM,
aspecte referitoare la relaţia Consiliului cu Parlamentul şi Guvernul României, la relaţiile
internaţionale ale CSM, precum şi la activitatea desfăşurată de instituţiile coordonate de CSM –
Inspecţia Judiciară, Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri.
REVISTA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII – „JUSTIŢIA ÎN
ACTUALITATE”
Demersul privind editarea revistei proprii a Consiliului Superior al Magistraturii – „Justiţia în
actualitate” a continuat şi în cursul anului 2011, în vederea facilitării accesului la informaţii privind
activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi a sistemului judiciar în ansamblu, a
informării permanente dar şi pentru garantarea coparticipării judecătorilor şi procurorilor la
mecanismul decizional al Consiliului Superior al Magistraturii; s-a avut în vedere punerea în dezbatere
a unor teme importante privind reformarea şi modernizarea acestui domeniu, precum şi furnizarea
unor materiale de sinteză în sprijinul activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor.
De altfel, continuarea activităţii de editare a revistei a avut în vedere şi obiectivele din Planul
de acţiune privind strategia de reformă a sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei , elaborat
pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare cu Uniunea
Europeană.
Schimbul de experienţă, bune practici şi opinie profesională în interiorul sistemului judiciar
reprezintă unul dintre fundamentele unui progres real şi perceptibil al standardului calitativ al actului
de justiţie, favorizând totodată procesul de unificare a practicii judiciare, în vederea garantării
accesului liber la justiţie al oricărei persoane pe baza principiilor accesibilităţii şi previzibilităţii legii şi
a modului ei de interpretare.
În cursul anului 2011, până la redactarea prezentului raport, a apărut: numărul 4/2010 al
publicaţiei (aferent trimestrului IV 2010), precum şi numărul 1/2011 (aferent primului semestru al
anului 2011).
Tirajul tipărit al numerelor apărute ale revistei a fost pus în mod gratuit la dispoziţia instanţelor
şi parchetelor, prin intermediul curţilor de apel, pe baza aceluiaşi algoritm de repartizare ca şi în anul
precedent, respectiv un exemplar tipărit per 5 judecători sau procurori (cu excepţia Înaltei Curţi de
94
Casaţie şi Justiţie pentru care se asigură un număr de exemplare suficient pentru toţi judecătorii
instanţei supreme).
De asemenea, pentru asigurarea unui acces cât mai larg, atât din partea personalului din
sistemul judiciar, cât şi pentru orice persoană interesată de conţinutul publicaţiei, toate numerele se
publică la scurt timp după apariţie pe website-ul Consiliului Superior al Magistraturii
(www.csm1909.ro), în cadrul unei secţiuni dedicate, în format pdf, de unde pot fi descărcate în mod
gratuit.
Trebuie subliniat faptul că în şedinţa din 26 mai 2011, Plenul CSM a hotărât editarea
semestrială a revistei Consiliului Superior al Magistraturii, care până la acel moment era editată
trimestrial. De asemenea, Plenul a decis asupra posibilităţii apariţiei unui număr suplimentar anual al
revistei care va fi dedicat unei anumite teme de larg interes şi preocupare pentru perioada de referinţă.
Tot cu caracter de noutate, trebuie menţionat faptul că începând din 2011, alături de cele 1650
de exemplare ale revistei în limba română vor fi publicate şi 100 de exemplare bilingve –
franceză/engleză, pentru o mai bună popularizare a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, cu
prilejul vizitelor şi întâlnirilor cu caracter internaţional ale reprezentanţilor Consiliului Superior al
Magistraturii.
Colegiul de redacţie, sub coordonarea redactorului-şef, doamna judecător Ana Cristina Lăbuş,
membru cu activitate permanentă al Consiliului Superior al Magistraturii, a urmărit, la fel ca şi în anii
trecuţi, publicarea unor subiecte de interes legate de organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar, de
statutul judecătorilor şi procurorilor, de aspectele legate de evaluarea profesională şi răspunderea
disciplinară a acestora, de stadiul realizării proiectelor din cadrul reformei judiciare, aşa cum au fost
cuprinse în Mecanismul de cooperare şi verificare etc.
Totodată, s-a urmărit continuarea diversificării conţinutului editorial prin creşterea ponderii şi
calităţii materialelor privind jurisprudenţa instanţelor europene (în principal, Curtea Europeană a
Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene), prezentarea unor aspecte de drept
comparat, precum şi a experienţei şi a bunelor practici din alte state membre ale Uniunii Europene în
ceea ce priveşte organizarea, administrarea şi dezvoltarea sistemului judiciar; o importanţă deosebită
este acordată, de asemenea, contribuţiilor puse la dispoziţie de judecătorii şi procurorii din ţară, în
materii de larg interes, de drept sau de practică judiciară, inclusiv aspecte care să prezinte
evenimentele relevante pentru activitatea instanţelor şi parchetelor de la nivelul întregii ţări.
95
X. BUGETUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
1. DINAMICA BUGETULUI 2010-2011 ŞI PERSPECTIVA PENTRU ANUL 2012
Dat fiind faptul că politica bugetară a susţinut în cea mai mare măsură Reforma în justiţie, s-a
stabilit finanţarea corespunzătoare prin estimarea bugetului pentru fiecare obiectiv în parte. Astfel,
programul de cheltuieli potrivit bugetului de stat acordat pentru întreaga activitate desfăşurată de
Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi în perspectiva anului 2012, în dinamică, este următorul:
a) Dinamica bugetului total al C.S.M. în anii 2010-2011 şi perspectiva anului 2012
Nr.
crt.
2010 2011 2012
LEI EURO LEI EURO LEI EURO1 BUGET C.S.M. total 72.365.000 17.188.835 64.981.000 15.434.918 67.013.000 16.031.818
Măsurile au fost adoptate având în vedere riscurile determinate de evoluţiile economice interne
şi externe şi au impus adoptarea unei politici bugetare prudente.
Propunerile pentru proiectul de buget pe anul 2012 s-au situat peste limita de cheltuieli de
67.233 mii lei aprobată de Guvern pentru Consiliul Superior al Magistraturii, suma solicitată fiind de
97.190 mii lei. Proiectul de buget pe anul 2012 a fost aprobat fără nici un dialog cu Ministerul
Finanţelor Publice sub limita iniţială, la o nouă limită aprobată în şedinţă de Guvern de 67.013 mii lei.
Suma solicitată peste limita dată de MFP era necesară pentru asigurarea finanţării numărului de
posturi aprobate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi asigurarea cheltuielilor
pentru desfăşurarea activităţilor privind noile coduri şi implementarea măsurilor descrise din MCV.
Reprezentat grafic, evoluţia bugetului se prezintă astfel:
2010 2011 2012
72.365.000 64.981.000 67.013.000
10
20000000
40000000
60000000
80000000
1 2 3
2010
2011
2012
Bugetul C.S.M. pe anul 2011 este ultimul buget aprobat în urma O.G. nr.10/2011 cu privire la
rectificarea bugetului de stat pe anul 2011.
b) Dinamica bugetului în structură al C.S.M. pe anii 2010, 2011 şi în perspectiva anului 2012
96
În această categorie de cheltuieli sunt cuprinse toate bugetele Consiliului Superior al
Magistraturii: aparatul propriu, Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri,
după publicarea O.G. nr. 10/2011 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2011.
SITUAŢIA FINANŢĂRII CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
PE ANII 2010, 2011 ŞI ÎN PERSPECTIVA ANULUI 2012ANUL 2010 TOTAL APARAT PROPRIU INM SNG
BUGET CSM LEI EUR LEI EUR LEI EUR LEI EUR
TOTAL din care: 72.365.000 17.188.835 46.690.000 11.116.667 20.187.000 4.795.012 5.488.000 1.303.563
Cheltuieli de personal 50.268.000 11.940.142 38.156.000 9.084.762 8.652.000 2.292.637 3.460.000 821.853
Cheltuieli materiale 10.876.000 2.583.373 7.552.000 1.798.095 2.397.000 569.359 927.000 220.190
Transferuri 1.125.000 267.221 982.000 233.254 143.000 33.967
Alte cheltuieli 10.071.000 2.392.161 - - 8.970.000 2.130.641 1.101.000 261.520
Cheltuieli de capital 25.000 5.938 - - 25.000 5.938
ANUL 2011 TOTAL APARAT PROPRIU INM SNG
BUGET CSM LEI EUR LEI EUR LEI EUR LEI EUR
TOTAL din care: 64.981.000 15.434.918 40.872.000 9.708.313 20.195.000 4.796.912 3.974.000 943.943
Cheltuieli de personal 42.816.000 10.170.072 31.694.000 7.528.266 8.457.000 2.008.789 2.665.000 63.017
Cheltuieli materiale 11.082.000 2.632.305 7.146.000 1.697.387 2.971.000 705.701 1.025.000 243.468
Transferuri 2.187.000 519.477 1.979.000 470.071 208.000 49.406
Alte cheltuieli 8.640.000 2.052.256 - - 8.376.000 1.989.548 264.000 62.708
Cheltuieli de capital 256.000 60.808 53.000 12.589 183.000 43.468 20.000 4.751
ANUL 2012 TOTAL APARAT PROPRIU INM SNG
BUGET CSM LEI EUR LEI EUR LEI EUR LEI EUR
TOTAL din care: 67.013.000 16.031.818 39.838.000 9.530.622 22.082.000 5.282.775 5.093.000 1.218.421
Cheltuieli de personal 43.935.000 10.510.765 31.229.000 7.471.053 9.755.000 2.333.732 2.951.000 705.980
Cheltuieli materiale 10.483.000 2.507.895 6.977.000 1.669.139 2.454.000 587.081 1.052.000 251.675
Transferuri 1.731.000 414.115 1.558.000 372.727 173.000 41.388 - -
Alte cheltuieli 10.662.000 2.550.718 - - 9.600.000 2.296.651 1.062.000 254.067
Cheltuieli de capital 202.000 48.325 74.000 17.703 100.000 23.923 28.000 6.699
97
Prezentarea grafică, precum şi dinamica bugetelor pe perioada 2010-2012 este ilustrată, astfel:
APARATUL PROPRIU
-
10.000.000
20.000.000
30.000.000
40.000.000
50.000.000
201020112012
2010 46.690.000 38.156.000 7.552.000 982.000
2011 40.872.000 31.694.000 7.146.000 1.979.000 53.000
2012 39.838.000 31.229.000 6.977.000 1.558.000 74.000
Total Cheltuieli de personal
Cheltuieli materiale
Transferuri Alte cheltuieli
Cheltuieli de capital
INSTITUTUL NAŢIONAL AL MAGISTRATURII
-
5.000.000
10.000.000
15.000.000
20.000.000
25.000.000
201020112012
2010 20.187.000 8.652.000 2.397.000 143.000 8.970.000 25.000
2011 20.195.000 8.457.000 2.971.000 208.000 8.376.000 183.000
2012 22.082.000 9.755.000 2.454.000 173.000 9.600.000 100.000
TotalCheltuieli de
personalCheltuieli materiale
TransferuriAlte
cheltuieli Cheltuieli de capital
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE GREFIERI
-
1.000.000
2.000.000
3.000.000
4.000.000
5.000.000
6.000.000
201020112012
2010 5.488.000 3.460.000 927.000 1.101.000
2011 3.974.000 2.665.000 1.025.000 264.000 20.000
2012 5.093.000 2.951.000 1.052.000 1.062.000 28.000
Total Cheltuieli de personal
Cheltuieli materiale
Transferuri Alte cheltuieli
Cheltuieli de capital
98
Din prezentarea datelor statistice pentru cei trei ordonatori de credite se remarcă o scădere
constantă a fondurilor alocate atât în anul 2011 faţă de anul 2010, precum şi în 2012 faţă de 2011.
Creşterile şi descreşterile bugetului în structura cheltuielilor aprobate au fost determinate de finanţarea
obiectivelor din programelor aprobate şi în derulare (ex. plata drepturilor salariale restante, cofinanţare
FEN, investiţii noi, etc.).
2. STRUCTURA BUGETULUI PE ANUL 2011
Programul de cheltuieli pentru anul 2011, potrivit bugetului de stat aprobat prin Legea nr.
286/2010, cu modificările şi completările ulterioare, care a susţinut financiar atât activitatea curentă a
Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi derularea activităţilor cu privire la Planul de acţiune
privind Reforma în justiţie, este în valoare totală de 69.429.000 lei.
Aceste fonduri sunt constituite potrivit legislaţiei care reglementează finanţarea activităţii şi
sunt reprezentate în structură astfel:
Mii lei
Cap. 50.01 Total buget C.S.M. Credite aprobate %
Cheltuieli de personal 46.684 67,24%
Cheltuieli materiale 10.940 15,76%
Transferuri 2.213 3,18%
Alte cheltuieli 9.336 13,44%
Cheltuieli de capital 256 0,38%
Total 69.429 100%
Structura bugetului pe anul 2011
TotalCheltuieli de personalCheltuieli materiale
TransferuriAlte cheltuieli Cheltuieli de capital
Evoluţia cheltuielilor în structură aprobate pentru anul 2011 faţă de realizatul anului 2010 şi
în perspectiva anului 2012 este semnificativă.
Reprezentarea grafică pe fiecare structură în parte se prezintă astfel:
99
Evolutia cheltuielilor de personal
0
20.000.000
40.000.000
60.000.000
80.000.000
Total
Cheltuieli de personal
Total 72.365.000 64.981.000 67.013.000
Cheltuieli depersonal
50.268.000 42.816.000 43.935.000
2010 2011 2012
Bugetul pentru anul 2011 este mai mic faţă de bugetul anului precedent deoarece, potrivit
legislaţiei în vigoare, a fost prevăzută plata diminuată a drepturilor salariale şi nu au fost incluse
sumele necesare pentru drepturile salariale restante. Activitatea în domeniul politicilor salariale s-a
axat cu precădere în realizarea obiectivului principal de implementare şi aplicare în mod corespunzător
a actelor normative specifice de salarizare pentru personalul din sistemul justiţiei (judecători şi
procurori, personal auxiliar de specialitate juridică, militari, funcţionari publici şi personal
contractual). Pentru proiectul de buget aferent anului 2012, fondurile solicitate sunt la nivelul
salariului de la 31 decembrie 2011 şi reprezintă finanţarea numărului maxim de posturi aprobate de
Consiliul Superior al Magistraturii. Fondurile solicitate nu au fost aprobate, în bugetul aprobat pe anul
2012 fiind admise la finanţare numai cele 15 posturi solicitate de INM.
Evolutia cheltuielilor materiale
0
20.000.000
40.000.000
60.000.000
80.000.000
Total
Cheltuieli materiale
Total 72.365.000 64.981.000 67.013.000
Cheltuieli materiale 10.876.000 11.082.000 10.483.000
2010 2011 2012
O pondere importantă în cheltuielile materiale o au chiriile pentru spaţiile închiriate, necesare
pentru funcţionarea în condiţii optime a C.S.M, care nu dispune până în prezent de un sediu propriu. În
mare parte, creşterea fondurilor este dată şi de cursul de schimb valutar aflat într-o continuă evoluţie
pe piaţa valutară, de fondurile necesare pentru implementarea noilor coduri, potrivit Planului de
acţiuni aprobat în cadrul Programului Reforma în sistemul judiciar (tipărirea revistei „Justiţia în
actualitate”, de ghiduri de specialitate juridică pe noile coduri, broşuri, etc.).
100
Fondurile alocate la materiale şi transferuri se justifică şi prin derularea proiectelor cu finanţare
externă nerambursabilă aprobate, pentru care trebuie asigurată contribuţia statului român.
Astfel, pentru derularea a 3 proiecte care urmează a fi implementate de către Consiliul Superior
al Magistraturii în calitate de Unitate de Implementare, s-au solicitat fonduri în suma de 1.529 mii lei,
reprezentând cofinanţarea naţională şi cheltuielile neeligibile necesare aferente Fondului Tematic de
Securitate (FTS), inclus în cadrul Acordului Cadru privind implementarea Programului de Cooperare
Elveţiano - Român pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene
extinse, semnat în data de 07 septembrie 2010 între Guvernul României şi Consiliul Federal al
Elveţiei.
Evolutia cheltuielilor de capital
0
20.000.000
40.000.000
60.000.000
80.000.000
Total
Cheltuieli de capital
Total 72.365.000 64.981.000 67.013.000
Cheltuieli de capital 25.000 256.000 202.000
2010 2011 2012
Proiectul de buget propus pe anul 2012, a inclus la titlul cheltuieli de capital şi costul finanţării
lucrărilor de reparaţii capitale pentru sediul din Bistriţa. Fondurile nu au fost aprobate de către MFP.
3. PONDEREA BUGETELOR INSTITUTULUI NAŢIONAL AL MAGISTRATURII ŞI
ŞCOLII NAŢIONALE DE GREFIERI ÎN BUGETUL CONSILIULUI SUPERIOR AL
MAGISTRATURII
Nr.
crt.
2010 2011 2012
LEI EURO LEI EURO LEI EURO
1 BUGET
C.S.M.
total
72.365.000 17.188.835 64.981.000 15.434.918 67.013.000 16.031.818
A I.N.M. 20.187.000 4.795.012 20.195.000 4.796.912 22.082.000 5.282.775
Pondere 27,9% 31,08% 32,95%
101
B S.N.G. 5.488.000 1.303.563 3.974.000 943.943 5.093.000 1.218.421
pondere 7,58% 6,11% 7,60%
Ponderea bugetului INM in bugetul total al CSM
0
20.000.000
40.000.000
60.000.000
80.000.000
Buget CSM total
Buget INM
Buget CSM total 72.365.000 64.981.000 67.013.000
Buget INM 20.187.000 20.195.000 22.082.000
2010 2011 2012
Ponderea bugetului SNG in bugetul total al CSM
0
20.000.000
40.000.000
60.000.000
80.000.000
Buget CSM total
Buget SNG
Buget CSM total 72.365.000 64.981.000 67.013.000
Buget SNG 5.488.000 3.974.000 5.093.000
2010 2011 2012
Din ponderea fondurilor bugetului Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de
Grefieri în totalul bugetului Consiliului Superior al Magistraturii, prezentat în grafic, fluctuaţia
procentului în perioada analizată demonstrează că în domeniul învăţământului de specialitate pentru
judecători, procurori şi grefieri s-a avut în vedere asigurarea desfăşurării activităţii în condiţiile de
calitate şi eficienţă la standarde europene.
Prin asigurarea unei finanţări corespunzătoare la capitolul „Învăţământ” s-a preconizat
dezvoltarea structurii instituţionale a Institutul Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de
Grefieri.
Importanţa pregătirii iniţiale şi continue a judecătorilor şi procurorilor şi grefierilor se reflectă
şi în gradul de creştere a bugetului la capitolul analizat faţă de bugetul aparatului propriu din Consiliul
Superior al Magistraturii.
Ilustrată grafic, situaţia se prezintă astfel:
102
Nr
.
Cr
t 2010 2011 2012
LEI EURO LEI EURO LEI EURO
1
Buget CSM
aparat propriu
46.690.00
0
11.116.66
7
40.872.00
0 9.708.314
39.838.0
00 9.530.622
2
Buget CSM
învăţământ
INM+SNG
25.675.00
0 6.113.095
24.109.00
0 5.726.603
27.175.0
00 6.501.196
3
Ponderea
alocaţiilor în
bugetul aparatului
propriu 54,99% 54,99% 58,98% 58,98% 68,21% 68,21%
Bugetul aparatului propriu în anul 2011 şi 2010 a scăzut corespunzător rectificărilor bugetare
anuale pe minus potrivit reglementărilor legale limitative la toate cheltuielile în structură (de personal,
materiale, dotări, etc.).
4. ACTIVITATEA ÎN DOMENIUL ACHIZIŢIILOR PUBLICE
Biroul de achiziţii publice a fost înfiinţat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 399/2007 privind modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii (publicată în Monitorul Oficial nr. 450 din 3 iulie
2007) şi constituie compartimentul specializat în atribuirea contractelor de achiziţii publice.
Biroul funcţionează în subordinea ordonatorului principal de credite, derulând procedurile de
achiziţie publică reglementate de actele normative în domeniu.
Prin activitatea Biroului s-au asigurat toate condiţiile în vederea bunei derulări a contractelor în
vigoare şi pentru încheierea unor noi contracte în conformitate cu solicitările compartimentelor ce
funcţionează la nivelul instituţiei.
Totodată, Biroul de achiziţii publice a desfăşurat o activitate de sinteză şi previziune în ceea ce
priveşte solicitările compartimentelor de specialitate, în condiţiile impuse de O.U.G. nr. 34/2009 cu
privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, prin care s-
103
a limitat drastic posibilitatea instituţiilor publice de a mai proceda la achiziţionarea de bunuri şi
servicii de genul celor enumerate în actul anterior precizat.
În procesul derulării procedurilor de achiziţii publice în formele prevăzute de lege, în activitatea
Biroului de achiziţii publice nu au fost înregistrate contestaţii.
În aplicarea elementelor de noutate impuse potrivit prevederilor HGR nr. 1.660 din 22 noiembrie
2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de
achiziţie publică prin mijloace electronice din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, Biroul de achiziţii
publice a implementat procedura de achiziţie publică prin mijloace electronice, asigurându-se astfel
procentajul impus de 40% din valoarea totală a achiziţiilor publice efectuate în cursul anului.
Astfel, în mod concret, activitatea Biroului a fost materializată, până la data prezentei, în
încheierea unui număr de 60 contracte, având ca obiect prestarea de servicii şi furnizarea de bunuri
necesare bunei funcţionări a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, urmând ca până la
sfârşitul anului în curs numărul acestor contracte şi acte adiţionale să înregistreze o tendinţă de
creştere cu aproximativ 30%.
Nu în ultimul rând o preocupare importantă a Biroului de achiziţii publice a constat în selecţia
riguroasă a ofertanţilor, astfel încât să se asigure instituţiei noastre servicii şi produse eficiente şi de
calitate, în măsura posibilităţilor rezultate şi din derularea ulterioară a contractelor.
Având în vedere numeroasele modificări ale legislaţiei specifice, precum şi obligaţiile ce revin
personalului care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu de a fi conectat la noutăţile în domeniu,
personalul Biroului de achiziţii publice s-a implicat în procesul de perfecţionare profesională.
104
XI. ACTIVITATEA DE AUDIT PUBLIC INTERN
1. Evaluarea activităţii Biroului Audit Public Intern
Pe parcursul primelor zece luni ale anului în curs, în cadrul schemei organizatorice şi
funcţionale a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Biroul audit public intern (BAPI) a
continuat să funcţioneze distinct în subordinea directă a Preşedintelui Consiliului Superior al
Magistraturii care are calitatea de ordonator principal de credite.
Pentru întărirea şi eficientizarea activităţii de audit public intern, Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat prin Hotărârea nr. 754/18.10.2011
modificarea structurii organizatorice, prin constituirea la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii a
Serviciului audit public intern. Urmează ca structurile specializate ale instituţiei să definitiveze
procesul instituţional de modificare şi redimensionare a serviciului.
Evaluări ale activităţii de audit intern.
În anul 2011 activitatea BAPI a fost evaluată de către Curtea de Conturi a României şi de
Ministerul Finanţelor Publice/Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern, pentru
perioada cuprinsă între 01.01.2007 – august 2011.
În urma auditului extern efectuat de către Curtea de Conturi a României a reieşit faptul că
nivelul de implementare pentru 7 din cele 10 activităţi de audit public intern cât au fost evaluate a fost
adecvat (F. bine), iar pentru 3 activităţi a fost acordat calificativul mediu ( Bine spre F. bine).
În urma auditului extern efectuat de MFP/UCAAPI, privind evaluarea activităţii de audit intern
la Consiliul Superior al Magistraturii pentru perioada 01.01.2007- august 2011, calitatea implementării
funcţiei de audit şi conformitatea cu cadrul legal în domeniu, a fost apreciată astfel: nivelul de
implementare pentru 11 din cele 18 activităţi de audit intern evaluate a fost adecvat (F.Bine), iar
pentru 7 activităţi a fost acordat calificativul mediu (Bine spre F.bine).
2. Indicatori sectoriali de rezultate, performanţă şi calitate obţinuţi prin misiunile de audit
public intern
Raportul privind activitatea de audit public intern pe anul 2011, s-a întocmit ca un act
unilateral de autoevaluare exprimat prin prisma calificativelor acordate de către Curtea de
Conturi a României şi MFP/UCAAPI. Rolul auditului intern a fost semnificativ în îndeplinirea
105
obiectivelor entităţilor şi a îmbrăcat un aspect global, deoarece BAPI a fost în anul 2011
motorul principal în întocmirea şi implementarea strategiei activităţilor privind managementul
controlului intern şi al managementului riscurilor a evaluat şi îmbunătăţit eficienţa şi
eficacitatea proceselor de guvernanţă.
Iniţierea şi dezvoltarea misiunilor de audit.
Obiectivele activităţii de audit au urmărit, în primul rând, criteriile de performanţă şi calitate a
misiunilor efectuate, care au avut un coeficient de realizare de 85% faţă de planul strategic pe anii
2011 – 2015 şi integralitate pe anul 2011.
3. Activităţile auditate şi principalele constatări pentru care au fost întocmite recomandări
,,Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor pe anii 2009 şi 2010” (CSM, INM şi
ŞNG).
Principalele recomandări rezultate în urma constatărilor făcute de către auditori:
- În scopul asigurării controlului asupra realităţii existenţei mijloacelor fixe, se vor reverifica şi
actualiza evidenţa mijloacelor fixe în cadrul registrului numerelor de inventar în ceea ce priveşte locul
unde se află acestea precum şi aducerea la zi a evidenţei persoanelor fizice care deţin astfel de
mijloace fixe.
- Cel puţin odată pe lună persoanele împuternicite pentru control din cadrul compartimentului
financiar contabil, să execute inopinat verificarea şi corectitudinea modului cum se fac înregistrările în
fişele de magazie semnând la rubrica ,,data şi semnătura de control”.
De asemenea în fişele de magazie se vor menţiona conturile de materiale şi grupele de
materiale în ordine alfabetică.
- La sfârşitul exerciţiului financiar bugetar al anului 2011 , să se organizeze , efectueze şi să se
valorifice rezultatele inventarierii fondului de documentare în conformitate cu prevederile art. 40, alin.
8 din Legea bibliotecilor Republicată, nr. 334 din 31 mai 2002 şi a OMFP nr. 2861/2009 privind
aprobarea Normelor metodologice de organizare , efectuare şi valorificare a rezultatelor inventarierii
patrimoniului.
- Reanalizarea şi stabilirea cu exactitate a diferenţelor rezultate cu ocazia inventarierii între
balanţa de verificare la 31.122009 şi 31.12.2010 , PV de inventariere şi registrul de inventar , în
conformitate cu art. 7 şi 8 din Legea nr. 82/1991, republicată, legea contabilităţii şi prevederile
106
Ordinului 59/2011 al ministrului finanţelor publice pentru întocmirea şi depunerea situaţiilor
financiare la 31.12.2010.
- Refacerea procedurilor operaţionale în conformitate cu noile reglementări în domeniul
inventarierii patrimoniului.
- Să se efectueze predarea gestiunii depozitului de materiale şi a casieriei, persoanelor care
ţin locul gestionarului, conform reglementărilor în vigoare în materie.
,,Evaluarea stadiului de implementare a sistemului controlului intern/managerial, inclusiv al
procedurilor operaţionale şi formalizate pe activităţi” ( CSM, INM şi SNG).
Principalele recomandări
- Întocmirea de Norme proprii metodologice , specifice particularităţilor cadrului legal general
de organizare şi funcţionare a INM şi cadrului individual legal de organizare şi funcţionare al
structurilor organizatorice şi funcţionale din cadrul entităţii, privind dezvoltarea şi perfecţionarea
sistemului de control intern/managerial (SCM) având ca sursă de informare şi de lucru, structura şi
conformitatea ,,Normelor metodologice generale, privind aplicarea controlului intern/managerial”,
întocmite de către CSM şi aprobate conform Deciziei nr. 320/14.03.2011 a Preşedintelui Consiliului,
documente instituţionale decizionale transmise INM.
- Întocmirea unei Decizii aprobată de către Directorul INM pentru aprobarea şi punerea în
practică a ,,Normelor metodologice proprii de control intern privind instituirea, dezvoltarea şi
perfecţionarea sistemului de control intern/managerial în cadrul INM..
- Întocmirea de ,,Norme metodologice proprii”, specifice particularităţilor cadrului general
legal de organizare şi funcţionare a SNG şi cadrului individual legal de organizare şi funcţionare
al structurilor organizatorice şi funcţionale din cadrul entităţii, privind dezvoltarea SCM, prin Decizia
nr. 320/14.03.2011 a Preşedintelui Consiliului.
- Întocmirea unei Decizii din partea Directorului Şcolii pentru aprobarea şi punerea în practică
a Normelor metodologice proprii privind iniţierea, dezvoltarea şi perfecţionarea SCM în cadrul SNG.
- Iniţierea unor reuniuni, şedinţe sau adunări ale structurii de monitorizare, coordonare şi
îndrumare metodologică a implementării controlului intern/managerial şi întocmirea de Procese
verbale adecvate în care să se consemneze principalele acţiuni şi activităţi care s-au desfăşurat în
cadrul structurii de monitorizare a SCM precum şi măsurile efective care au fost nominalizate pentru
implementare.
- Completarea Programului de dezvoltare a sistemului de control intern, încât acesta să
cuprindă şi activităţile şi acţiunile legate de pregătirea şi perfecţionarea profesională atât pentru
persoanele cu funcţii de conducere cât şi pentru cele de execuţie din cadrul entităţii publice.
107
Întocmirea unor evidenţe primare privind modul de urmărire a realizării şi justificării cursurilor,
seminarilor , etc. de pregătire şi perfecţionare profesională a personalului Consiliului Superior al
Magistraturii.
- Înaintarea şi aprobarea ,,Programului de dezvoltare , monitorizare şi implementare a
sistemului de control intern/managerial” de către conducerea Consiliului Superior al Magistraturii.
- Intrarea în activitate a Registrului de control şi monitorizare a indicatorilor de performanţă la
nivel Consiliul Superior al Magistraturii .
- Întocmirea la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii a Registrului de riscuri şi stabilirea
de măsuri şi termene de execuţie pentru gestionarea şi administrarea riscurilor identificate la nivelul
general al Instituţiei.
- Refacerea şi completarea Deciziei cu nr. 112/27.09.2011 a Directorului INM, astfel încât
rolul, obligaţiile şi responsabilităţile conducerii structurii desemnate cu monitorizarea, coordonarea şi
îndrumarea metodologică privind sistemul de control intern/managerial, să fie stabilite - în funcţie de
volumul real şi complexitatea efectivă a activităţilor şi acţiunilor structurilor organizatorice şi
funcţionale din unitate – prin ,,Norme metodologice proprii privind aplicarea în cadrul INM a
sistemului de control intern/managerial”. Se vor avea în vedere, în acest sens, prevederile art. 4 , art. 8
şi Secţiunea I din ,, Norme generale privind aplicarea sistemului de control intern/managerial în cadrul
CSM”.
- Refacerea şi completarea Deciziei cu nr. 44/30.03.2011 a Directorului SNG, astfel încât rolul,
obligaţiile şi responsabilităţile conducerii structurii desemnate cu monitorizarea, coordonarea şi
îndrumarea metodologică privind sistemul de control intern/managerial, să fie stabilite - în funcţie de
volumul real şi complexitatea efectivă a activităţilor şi acţiunilor structurilor organizatorice şi
funcţionale din unitate – prin ,, Norme metodologice proprii privind aplicarea în cadrul ŞNG a
sistemului de control intern/managerial”.
- Reanalizarea şi modificarea Deciziei cu nr. 320/14.03.2011 de constituire, la nivelul
Consiliului Superior al Magistraturii, a sistemului controlului intern/managerial, având în vedere că
unii membrii ai comisiei centrale cu atribuţii de monitorizare , coordonare şi îndrumare metodologică
privind sistemul de control intern/managerial au fost schimbaţi din funcţiile de conducere a unor
structuri din cadrul Aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii.
108
XII - RAPORTURILE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII CU
AUTORITĂŢILE ŞI INSTITUŢIILE PUBLICE, ASOCIAŢII ŞI ORGANIZAŢII
NONGUVERNAMENTALE
1.Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu judecătorii, procurorii şi cu asociaţiile
profesionale ale magistraţilor.
Consiliul Superior al Magistraturii a susţinut întotdeauna că independenţa justiţiei este o
valoare supremă în statul de drept, iar protejarea acesteia este o îndatorire a tuturor autorităţilor şi
instituţiilor publice. Acestea trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a respecta, proteja şi promova
independenţa şi imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor.
Consiliul Superior al Magistraturii consideră comunicarea cu magistraţii ca o problemă de
comunicare internă, deoarece întreruperea ori apariţia unor disfuncţionalităţi în acest domeniu duc la
slăbirea sistemului judiciar şi implicit a poziţiei Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul
societăţii.
Comunicarea cu persoanele din exteriorul sistemului trebuie efectuată cu deosebită acurateţe,
promptitudine şi rigoare, deoarece imaginea oricărei instituţii şi politicile publice ale celorlalte puteri
se realizează în contextul actual pornind de la opiniile publicului larg, după consultare prin sondaje de
opinie.
În considerarea calităţii sale de garant al independenţei justiţiei, Consiliul şi-a amplificat
mesajul către magistraţi, pe de o parte, dar şi către societatea civilă şi clasa politică.
Consiliul Superior al Magistraturii a invitat reprezentanţii tuturor asociaţiilor profesionale a
magistraţilor la sediul Consiliului Superior al Magistraturii pentru a discuta şi găsi soluţii în legătură
cu teme de interes pentru sistemul judiciar, ulterior materializate în conţinutul unei Rezoluţii.
Consiliul Superior al Magistraturii consideră că întărirea legăturii permanente cu corpul
magistraţilor este vitală pentru Consiliu, ca organ ai cărui membri sunt, în mare majoritate, aleşi în
adunările generale ale magistraţilor.
Susţinând respectarea principiilor care stau la baza legii salarizării unitare a personalului plătit
din fonduri publice, principii care asigură respectarea drepturilor câştigate de către magistraţi
reprezentanţii Consiliului au sprijinit magistraţii în demersul acestora de a beneficia de un statut
predictibil.
109
În zona comunicării se situează preocuparea constantă a Consiliului Superior al Magistraturii
de informare prin intermediul paginii de internet. Ansamblul informaţiilor publicate şi actualizarea lor
permanentă fac din pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, un instrument de
comunicare deosebit de util şi eficient, asigurând în acelaşi timp transparenţa în activitatea desfăşurată
şi în deciziile pronunţate la nivelul Plenului şi a celor două Secţii.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au participat la numeroase întâlniri în teritoriu cu
judecătorii şi procurorii.
La data de 25.10.2011 s-a desfăşurat manifestarea anuală Ziua europeană a justiţiei civile şi
Ziua uşilor deschise, scopul organizării anuale a acestui eveniment fiind acela, de a se reaminti că
justiţia este, înainte de toate, un serviciu la dispoziţia cetăţenilor, care le permite să-şi rezolve disputele
personale şi să-şi apere drepturilor.
Cu această ocazie, la sediul Consiliului a fost organizată Ziua porţilor deschise, acţiune care a
avut ca obiectiv consolidarea relaţiei de încredere între Consiliul Superior al Magistraturii şi societate,
fiind destinată tuturor cetăţenilor interesaţi în cunoaşterea şi înţelegerea sistemului judiciar, a activităţii
Consiliului, a organizării, atribuţiilor şi competenţelor acestuia, precum şi a elementelor de noutate
aduse de Noul Cod Civil.
De asemenea, la data de 1 iulie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a organizat Ziua
Justiţiei, la sediul Institutului Naţional al Magistraturii.
La data de 15 aprilie 2011, Ministerul Justiţiei, în colaborare cu Consiliul Superior al
Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Public, a organizat seminarul cu tema
„Pregătirea implementării noilor coduri – instituţii noi procesual penale”, manifestare menită să
faciliteze dialogul între factorii de decizie din sistemul judiciar, magistraţi şi teoreticieni ai dreptului,
referitor la problematica privind principalele consecinţe ce decurg din procesul de implementare a
noilor coduri – penal, civil, procesual penal şi procesual civil.
Totodată, în vederea intrării în vigoare a noului Cod Civil, la nivelul Consiliului a fost
constituit un grup de lucru intreinstituţional, al cărui obiectiv a fost stabilirea şi planificarea măsurilor
necesare pregătirii sistemului de justiţie pentru intrarea în vigoare a Codului civil, grup de lucru care a
reunit la aceeaşi masă reprezentanţi ai judecătorilor, procurorilor, grefierilor, avocaţilor, notarilor
publici, executorilor judecătoreşti şi societăţii civile cu scopul de a se implica în identificarea unor
modalităţi adecvate de implementare a noului cod.
Membrii Consiliului au participat, în cursul anului 2011, la conferinţa cu tema „Consolidarea
asociaţiilor de magistraţi din Sud-Estul Europei – dezvoltarea managementului organizaţional,
participarea în procesele decizionale şi cooperarea regională”, organizată de Fundaţia Konrad
110
Adenauer Stiftung, Deutscher Richterbund, Bucureşti; la conferinţa organizată de Ministerul Justiţiei
cu tema Strategia naţională în domeniul combaterii corupţiei
În calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii a răspuns,
în permanenţă, cu fermitate, acţiunilor de natură politică care vizau sistemul judiciar:
Astfel, în ceea ce priveşte proiectul legii de revizuire a Constituţiei, Consiliul Superior al
Magistraturii a analizat, din punct de vedere tehnic, luând în considerare şi opiniile exprimate
individual de magistraţi şi de asociaţiile profesionale, prevederile proiectului propus şi a pregătit o
serie de observaţii pe care le-a înaintat Curţii Constituţionale.
Referitor la criticile aduse sistemului de unii demnitari, Consiliul Superior al Magistraturii a
luat la cunoştinţă de criticile preşedintelui ţării cu privire la „răul” pe care justiţia l-ar fi făcut
societăţii, a reflectat asupra declaraţiilor premierului cu privire la soluţiile date de judecători în cauzele
de litigii de muncă şi a luat act de declaraţiile unui lider al opoziţiei cu privire la procurorii care trebuie
să „nu uite niciodată că există şi după Băsescu viaţă, lege, răspundere".
Consiliul Superior al Magistraturii reaminteşte standardele internaţionale în domeniu: „Dacă
comentează deciziile judecătoreşti, executivul şi legislativul trebuie să evite criticile care ar submina
independenţa puterii judecătoreşti sau ar slăbi încrederea publicului în justiţie; de asemenea, acestea ar
trebui să evite acţiuni ce pot pune sub semnul întrebării intenţia lor de a respecta deciziile
judecătorilor, altele decât cele prin care îşi manifestă intenţia lor de a formula o cale de atac” (pct. 18
din Recomandarea Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei către statele membre cu privire la
judecători: independenţa, eficienţa şi responsabilităţile).
Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii reaminteşte considerentele reţinute de instanţa
constituţională: „Libertatea de exprimare şi de critică este indispensabilă democraţiei constituţionale,
însă ea trebuie să fie respectuoasă, chiar şi atunci când exprimă o atitudine critică fermă. Întrucât
independenţa autorităţii judecătoreşti este garantată prin Constituţie, este imperioasă o protejare
efectivă, în sens constituţional, a magistraţilor împotriva atacurilor şi denigrărilor de orice natură ar fi
ele, aceasta cu atât mai mult, cu cât magistraţii, care sunt lipsiţi de orice drept de replică în legătură cu
activitatea lor de restabilire a ordinii juridice, ar trebui să poată conta pe sprijinul celorlalte puteri ale
statului, cea legislativă şi cea executivă” (Decizia nr. 435/2006 a Curţii Constituţionale).
Ca atare, în îndeplinirea obligaţiei legale de a apăra reputaţia profesională a magistraţilor,
Consiliul Superior al Magistraturii afirmă următoarele:
Criticile vizând judecătorii şi procurorii în ansamblu sunt nepermise. Orice fel de
acuze, generale şi nefondate, slăbesc autoritatea justiţiei şi scade încrederea cetăţenilor
în aceasta.
111
CSM respectă celelalte puteri şi cere ca şi celelalte puteri să respecte justiţia şi să
recunoască autoritatea judecătorilor.
CSM apreciază că şi datorită magistraţilor criza economică şi financiară a fost
depăşită iar drepturile celor care au apelat la justiţie în această perioadă au putut fi
astfel respectate.
Consiliul Superior al Magistraturii a organizat, împreună cu alte instituţii, diverse întâlniri pe
tema răspunderii magistraţilor. În acest sens, amintim întâlnirea comună a reprezentanţilor Consiliului,
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă ÎCCJ, Uniunii Naţionale a Judecătorilor din
România, Asociaţiei Procurorilor din România şi Inspecţiei Judiciare de pe lângă Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii, care a avut loc la data de 8 iulie 2011, la sediul Consiliului.
În cadrul întâlnirii, participanţii au analizat propunerile legislative ale Ministerului Justiţiei,
aflate în dezbatere publică, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr.
317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată.
Dezbaterile au permis conturarea unui punct de vedere unitar în legătură cu aspectele care au
constituit obiectul propunerilor de modificare a reglementărilor privind abaterile disciplinare,
procedura disciplinară, organizarea Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari.
În ceea ce priveşte respingerea de către Senatul României a proiectului Legii privind
Promovarea Practicii Unitare la Nivelul Instanţelor Judiciare, elaborat de Consiliul Superior al
Magistraturii, în colaborare cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asociaţiile profesionale ale
magistraţilor şi experţi străini, în cadrul Proiectului de înfrăţire instituţională PHARE RO/2007 –
IB/JH/01 „Unificarea jurisprudenţei instanţelor şi parchetelor din România”, apare ca fiind dificil de
acceptat şi de înţeles o astfel de lipsă de convergenţă şi polarizare diferită a puterii legislative în
raport cu interesele justiţiei şi recomandărilor MCV, această atitudine putând fi interpretată ca
ostilă sau, şi mai rău, indiferentă faţă de nevoile şi problemele actuale ale justiţiei române, faţă
de eforturile unui sistem menit să asigure continuitatea şi stabilitatea statului de drept şi - nu în
ultimul rând - faţă de un mecanism solicitat de Uniunea Europeană, al cărei Membru este şi
statul român.
112
2. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Parlamentul României
În anul 2011 relaţia Consiliului Superior al Magistraturii cu Parlamentul României s-a
concretizat în participarea unor reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii la şedinţe ale
comisiilor de specialitate ale celor două camere, în care au fost discutate acte normative care vizau
sistemul judiciar.
Principalele proiecte de acte normative care au vizat activitatea instanţelor de judecată şi a
parchetelor de pe lângă acestea, la dezbaterea cărora Consiliul Superior al Magistraturii a fost
reprezentat, sunt: proiectul Legii de punere în aplicare a Legii nr. 587/2009 privind Codul civil,
proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Codului penal şi pentru modificarea şi completarea unor
acte normative care cuprind dispoziţii penale; proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea
unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate sau după
caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, proiectul de Lege pentru completarea
Codului penal şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (confiscarea extinsă), proiectul de Lege
privind promovarea practicii neunitare şi de modificare şi completare a Legii nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; proiectul de Lege pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, vizând promovarea în funcţie de judecător la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie.
De asemenea, în cadrul dezbaterilor parlamentare Consiliul Superior al Magistraturii a fost
reprezentat la dezbaterile vizând: proiectul de Lege privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a
parchetelor de pe lângă acestea; proiectul de Lege pentru pentru modificarea şi completarea Legii nr.
273/2004 privind regimul juridic al adopţiei; proiectul de lege pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experţilor criminalişti care pot fi recomandaţi
de părţi să participe la efectuarea expertizelor criminalistice.
Totodată, o formă de manifestare a relaţiei Consiliului Superior al Magistraturii cu Parlamentul
României a constituit-o exprimarea unor puncte de vedere asupra unor propuneri legislative sau
proiecte de acte normative la solicitarea celor două Camere, dintre care exemplificăm: punctul de
vedere exprimat la solicitarea Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului
asupra propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.21/1992 privind protecţia
consumatorilor (Comisia nr.1 “Independenţa justiţiei şi cooperare interinstituţională” - şedinţa din
data de 16.03.2011); punctul de vedere exprimat la solicitarea Comisiei juridice, de disciplină şi
imunităţi a Camerei Deputaţilor vizând reexaminarea art. 5 alin. 3 din Legea contenciosului
113
administrativ nr. 554/2004, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 302/01.03.2011 (Comisia
nr.1 “Independenţa justiţiei şi cooperare interinstituţională” – şedinţa din data de 27.04.2011); punctul
de vedere exprimat la solicitarea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor
asupra proiectului Legii privind regimul juridic al drepturilor cuvenite victimelor regimului totalitar
comunist (Plenul Consiliului Superior al Magistraturii – şedinţa din 12 iulie 2011).
În cadrul raporturilor Consiliului Superior al Magistraturii cu Parlamentul României, este
important a menţiona şi faptul că, potrivit art. 38 alin. (6) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, Consiliul Superior al Magistraturii elaborează anual un raport
privind starea justiţiei şi un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintă Camerelor
reunite ale Parlamentului României.
În acelaşi timp, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (4) din Legea nr. 317/2004,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 31 alin. (1) din Regulamentul privind
procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 327/2005, s-au transmis Senatului României propunerile de validare a trei
membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. În urma acestui demers prin Hotărârea nr. 44/2011 a
Senatului României, publicată în Monitorul Oficial nr. 643 din 8 septembrie 2011, au fost validate
doamna judecător Mona Maria Pivniceru, doamna judecător Alina Nicoleta Ghica şi doamna procuror
Florentina Gavadia ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
3. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Preşedintele României.
Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Preşedintele României sunt reglementate
prin dispoziţiile Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
Astfel, în virtutea prevederilor art. 35 lit. a) din lege, Preşedintele României, la propunerea
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, numeşte în funcţie şi eliberează din funcţie, judecătorii
şi procurorii, cu excepţia celor stagiari.
Potrivit art. 35 lit. e) din aceeaşi lege, Preşedintele României acordă distincţii pentru judecători
şi procurori, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Relaţia dintre cele două instituţii se reflectă şi în dispoziţiile art. 53 alin (1) din Legea nr.
303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora numirea în funcţiile de
preşedinte, vicepreşedinte şi preşedinte de secţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face de
Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
114
De asemenea, relaţia dintre instituţii apare şi din cuprinsul art. 54 alin. (1) din acelaşi act
normativ invocat anterior, din care rezultă că pentru numirea, de către Preşedintele României, a
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a prim-adjunctului şi
a adjunctului acestuia, a procurorilor şefi secţie din cadrul acestui parchet, precum şi a procurorilor
şefi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism, se realizează cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Este important a sublinia că în desfăşurarea raporturilor dintre Preşedintele României şi
Consiliul Superior al Magistraturii a fost respectat principiul separaţiei puterilor în stat, consacrat de
legea fundamentală.
Tot în sfera raporturilor dintre aceste autorităţi publice, menţionăm posibilitatea Preşedintelui
României de a participa la şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii (art. 25 din Legea nr.
317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), în cursul anului 2010 Preşedintele
României fiind prezent la şedinţa din 05.01.2011.
4. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Guvernul României
În cadrul raporturilor Consiliului Superior al Magistraturii cu Guvernul României se remarcă
colaborarea cu Ministerul Justiţiei din perspectiva procesului legislativ, în cadrul căruia Consiliul şi-a
exercitat atribuţiile conferite de lege prin avizarea proiectelor de acte normative cu privire la care s-a
solicitat avizul prevăzut de art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
În acelaşi sens, semnalăm faptul că şi alte ministere au solicitat avizul Consiliului Superior al
Magistraturii asupra unor proiecte de acte normative, dintre care menţionăm: Proiectul Legii pentru
modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, avizul fiind
solicitat de Ministerul Administraţiei şi Internelor (Hotărârea nr. 121/03.03.2011) şi proiectul de Lege
pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar şi a unor măsuri
financiar-bugetare aplicabile până la 1 ianuarie 2014, avizul fiind solicitat de Ministerul Finanţelor
Publice (Hotărârea nr. 502/21.07.2011).
O componentă a relaţiilor Consiliul Superior al Magistraturii cu Ministerul Justiţiei a
constituit-o participarea Consiliului Superior al Magistraturii, prin reprezentanţii săi, la lucrările din
cadrul Comisiei de elaborare a Legii de punere în aplicare a Codului de procedură penală, constituită
în cadrul Ministerului Justiţiei.
115
Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii a exprimat la solicitarea Ministerului Justiţiei sau
a altor ministere mai multe puncte de vedere asupra unor proiecte de acte normative, dintre care
menţionăm: punctul de vedere asupra proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii
51/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, la solicitarea Ministerului Dezvoltării
Regionale şi Turismului; punctul de vedere asupra propunerilor de modificare a legislaţiei electorale în
sensul degrevării judecătorilor de atribuţii non jurisdicţionale.
Tot în plan legislativ, reamintim şi posibilitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a
sesiza ministrul justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în
domeniul justiţiei (art. 38 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare),
sens în care se impun a fi precizate cele 11 sesizări formulate în cursul anului 2011.
5. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu alte autorităţi şi instituţii publice,
asociaţii şi organizaţii nonguvernamentale
În anul 2011 au fost continuate raporturile de colaborare ale Consiliului Superior al
Magistraturii cu autoritatea centrală abilitată cu atribuţii de control în domeniul protecţiei datelor cu
caracter personal – Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter
Personal.
Potrivit art. 21 alin. 3 lit. j din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare,
Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal centralizează şi
analizează rapoartele anuale de activitate ale autorităţilor publice şi ale organelor administraţiei
publice privind protecţia persoanelor în privinţa prelucrării datelor cu caracter personal.
Faţă de această dispoziţie legală, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Autorităţii
Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal raportul de activitate pe anul
2010, care a fost supus analizei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în şedinţa din data de 22
noiembrie 2011.
În temeiul dispoziţiilor art. 48 alin. 12, art. 49 alin. 11 şi art. 52 alin. 2 din Legea nr. 303/2004,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în raport cu cerinţele impuse pentru promovarea
în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi numirea în funcţii de conducere la
instanţele judecătoreşti şi la parchetele corespunzătoare, în cursul anului 2011, Consiliul Superior al
Magistraturii a solicitat Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verificarea
apartenenţei sau neapartenenţei la serviciile de informaţii pentru candidaţii judecători şi procurori.
116
În anul 2011 a continuat relaţia de bună colaborare a Consiliului Superior al Magistraturii cu
instituţia abilitată cu activitatea de verificare privind averea dobândită în perioada exercitării funcţiilor
sau demnităţilor publice, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor - Agenţia Naţională de
Integritate. În această perioadă, Consiliul a menţinut o legătură permanentă cu Agenţia în baza
dispoziţiilor instituite de Legea nr. 176/2010, prin transmiterea, în copii certificate, a declaraţiilor de
avere şi de interese gestionate de instituţia noastră, prin comunicarea datelor şi a înscrisurilor solicitate
de inspectorii de integritate în vederea desfăşurării activităţii acestora, cu respectarea principiilor
legalităţii, confidenţialităţii, imparţialităţii, celerităţii, dreptului la apărare, prezumţiei dobândirii licite
a averii. Este important a sublinia sprijinul acordat de către Agenţie în ceea ce priveşte noua procedură
de publicare a declaraţiilor (ce presupune secretizarea a mai multor rubrici referitoare la date
personale), luând în considerare dificultăţile întâmpinate, întrucât instituţia noastră nu dispune de un
program informatic în acest sens şi raportat la numărul mare de persoane care depun declaraţii la
Consiliul Superior al Magistraturii.
La 21 decembrie 2011 s-a semnat Protocolul de colaborare între Consiliul Superior al
Magistraturii şi Agenţia Naţională de Integritate.
Prin Protocolul semnat cele două instituţii au convenit să coopereze în vederea creşterii
încrederii cetăţenilor în actul de justiţie, în independenţa, imparţialitatea şi profesionalismului
magistraţilor; a asigurării respectării principiilor după care se desfăşoară activitatea de evaluare,
respectiv legalitatea, confidenţialitatea, independenţa operaţională, celeritatea, buna administrare,
dreptul la apărare, precum şi prezumţia dobândirii licite a averii.
La data de 06 aprilie 2011 s-a încheiat Protocolului Trilateral de Colaborare între MAE, CSM
şi IER pentru realizarea unei baze comune de date care să cuprindă traducerea şi revizia în limba
română a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului
În scopul sporirii încrederii cetăţenilor în actul de justiţie, în independenţa, imparţialitatea şi
profesionismul magistraţilor şi pentru informarea opiniei publice cu privire la rolul şi statutul
mediatorilor, la avantajele procedurii medierii, în vederea îndeplinirii obiectivului comun al degrevării
organelor judiciare de cauzele care pot fi soluţionate pe calea medierii a fost încheiat Protocolul inter-
instituţional de colaborare dintre Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul de Mediere
Pentru îmbunătăţirea actului de justiţie şi sporirea încrederii cetăţenilor în sistemul de justiţie,
sporirea credibilităţii celor două instituţii precum şi pentru identificarea unor soluţii de îmbunătăţire a
dispoziţiilor legale care privesc domeniile de interes comun a fost încheiat Protocolul inter-
117
instituţional de colaborare între Consiliul Superior al Magistraturii şi Uniunea Naţională a Notarilor
Publici din România
La data de 14 iulie 2011 s-a încheiat între Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul
Public, Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Uniunea Naţională a Barourilor din
România, Uniunea Naţională a Notarilor din România, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti
din România Protocolul de Colaborare Pentru Implementarea Noilor Coduri ce reprezintă cadrul de
coeziune al resurselor umane şi materiale din cele şapte instituţii în vederea realizării în comun a unor
activităţi de formare profesională a tuturor practicienilor dreptului.
Având în vedere preocuparea pentru a uni eforturile CSM şi UNBR în vederea implementării
noilor coduri prin pregătiri profesionale comune ale magistraţilor şi avocaţilor precum şi eficientizarea
activităţii instanţelor de judecată şi parchetelor la data de 19 mai 2011 a fost încheiat Protocolul de
Colaborare între CSM şi UNBR
118
SECŢIUNEA II – ACTIVITATEA INSPECŢIEI JUDICIARE IN ANUL 2011
119
Activitatea Inspecţiei Judiciare s-a desfăşurat, în anul 2011, în raport de competenţele prevăzute
de art. 42-452 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii şi de
măsurile dispuse prin calendarele privind controalele şi activităţile ce urmau a fi realizate în anul de
referinţă, aprobate prin Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.
1268/16.12.2010 şi nr. 572/13.09.2011.
De asemenea, Inspecţia Judiciară a avut în vedere şi realizarea direcţiilor de acţiune aprobate
prin Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1421/10.09.2009 şi nr. 679 din
04.10.2011, ca urmare a Rapoartelor Comisiei Europene întocmite în cadrul Mecanismului de
Cooperare şi Verificare.
I. RESURSE UMANE. PROCEDURI DE RECRUTARE ÎN ANUL 2011 A
INSPECTORILOR JUDICIARI ŞI A CELORLALTE CATEGORII DE PERSONAL DIN
CADRUL INSPECŢIEI JUDICIARE ÎN ANUL 2011.
În schema de funcţionare a Inspecţiei Judiciare este prevăzut un număr de 50 de posturi de
inspectori judiciari (30 de posturi la Serviciul de inspecţie pentru judecători şi 20 de posturi la
Serviciul de inspecţie pentru procurori) precum şi 3 posturi de conducere (un inspector şef şi doi şefi
de serviciu).
În cursul anului 2011 Inspecţia judiciară şi-a desfăşurat activitatea, până la data de 15
octombrie 2011 cu un număr de 30 de inspectori judiciari, respectiv 19 inspectori la Serviciul de
inspecţie pentru judecători şi 11 inspectori la Serviciul de inspecţie pentru procurori, inspectorul-şef şi
şefii celor două de servicii (pentru judecători/procurori).
În vederea stabilirii unei noi proceduri de recrutare a inspectorilor din cadrul Inspecţiei
judiciare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza propunerilor formulate de către
Inspecţia Judiciară, a adoptat prin Hotărârea nr. 283 din 5 mai 2011 un nou Regulament privind
concursul în baza căruia sunt selectaţi candidaţii la funcţia de inspector.
Au fost stabilite criterii obiective de evaluare a candidaţilor, cu privire la activitatea
profesională desfăşurată în ultimul an, calitatea lucrărilor întocmite de către aceştia, precum şi cu
privire la profilul candidaţilor, prin efectuarea unor verificări cu privire la îndeplinirea condiţiei de
bună reputaţie.
Cu ocazia susţinerii examenului sunt evaluate cunoştinţele profesionale (prin răspunsuri la
întrebări teoretice şi prin rezolvarea unui caz practic), capacitatea de a verifica şi interpreta un volum
mare de informaţii, de a identifica şi valorifica elementele esenţiale, de a interpreta situaţia de fapt, de 120
a trage concluzii logice şi de a face conexiuni, capacitatea şi disponibilitatea de a susţine propriile
puncte de vedere cu argumente convingătoare şi de a le pune în valoare în mod corespunzător,
predispoziţia pentru muncă intensă şi pregătire profesională continuă, abilităţile de comunicare clară şi
logică, rezistenţa la stres, capacitatea de lucru în echipă, precum şi interesul faţă de aspectele pe care le
implică independenţa magistraţilor. La examinarea orală participă şi un psiholog.
La selecţia candidaţilor s-a ţinut cont şi de criteriul de reprezentativitate regională prevăzut de
dispoziţiile art. 42 alin. (5) din Hotărârea nr. 326 din 24.08.2005 privind aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit cărora selecţionarea
inspectorilor din cadrul Inspecţiei judiciare se face cu asigurarea reprezentativităţii, în sensul luării în
considerare atât a zonei geografice, cât şi a numărului judecătorilor şi procurorilor din zona respectivă.
În baza noii proceduri, în luna septembrie 2011, au fost selectaţi 8 inspectori judiciari (6 la
Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori şi 2 la Serviciul de inspecţie judiciară pentru
judecători) iar în luna noiembrie 2011 un număr de 4 inspectori (3 la Serviciul de inspecţie judiciară
pentru procurori şi 1 la Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători).
În ceea ce priveşte personalul contrctual, din totalul celor 15 posturi prevăzute în schema
inspecţiei, în prezent sunt ocupate 12 posturi, 1 post fiind vacant iar un număr de 2 posturi sunt
vacante şi nefinanţate. O problemă deosebită a constituit-o încetarea detaşării, în perioada iunie - iulie
2011 a unui număr de 3 grefieri numiţi la Curtea de Apel Bucureşti, care îşi desfăşurau activitatea în
cadrul Inspecţiei judiciare pe posturi de secretar dactilograf.
În luna iulie 2011, prin concurs, au fost numiţi un număr de 3 consilieri juridici care
îndeplinesc şi atribuţii de redactare a unor răspunsuri către petiţionari, sub coordonarea şefilor celor
două servicii, în scopul degrevării inspectorilor de soluţionarea unor lucrări de complexitate redusă.
121
II. MĂSURI LUATE DE INSPECŢIA JUDICIARĂ ÎN VEDEREA ÎNDEPLINIRII
RECOMANDĂRILOR COMISIEI EUROPENE ÎN CADRUL MECANISMULUI DE
COOPERARE ŞI VERIFICARE.
Activitatea Inspecţiei Judiciare s-a desfăşurat în anul 2011 avându-se în vedere calendarul
privitor la controalele şi activităţile ce urmau a fi realizate în anul de referinţă, aprobat prin Hotărârile
Plenului nr. 1268/16.12.2010 şi nr. 572/13.09.2011, precum şi în scopul realizării direcţiilor de acţiune
pentru îndeplinirea recomandărilor Comisiei Europene, cuprinse în Hotărârile Plenului nr.
1421/10.09.2009 şi nr. 679 din 04.10.2011, ca urmare a Rapoartelor Comisiei Europene privind
progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
La fundamentarea programelor semestriale de activitate pentru anul 2011 cu referire la
controalele care urmau a fi efectuate de către Inspecţia Judiciară au fost avute în vedere atribuţiile
prevăzute de lege şi de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al
Magistraturii, datele rezultate din statisticile şi evidenţele Inspecţiei Judiciare, din sesizările adresate
inspecţiei, precum şi hotărârile Secţiei pentru judecători/procurori ca urmare a aprobării unor rapoarte
de control. La elaborarea programelor de activitate s-a avut în vedere şi de numărul redus de inspectori
judiciari.
Un principiu fundamental în realizarea atribuţiilor specifice l-a constituit autonomia
funcţională a Inspecţiei Judiciare.
Astfel, pentru asigurarea transparenţei şi accesibilităţii activităţii de inspecţie, în anul 2011 s-au
luat măsuri constante de optimizare a site-ului Inspecţiei Judiciare, în perioada de referinţă fiind
publicate online rapoartele de control aprobate de Secţiile pentru judecători/procurori, Notele
întocmite de inspectori şi însuşite de Secţii sau de Plen, rezoluţiile de clasare pronunţate de către
comisiile de disciplină, precum şi deciziile pronunţate de instanţa supremă.
Tot pentru întărirea capacităţii funcţionale a Inspecţiei Judiciare s-a stabilit, în cadrul noilor
direcţii de acţiune aprobate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în luna octombrie 2011,
realizarea unui regulament propriu de organizare şi funcţionare a instituţiei, care să cuprindă inclusiv
criterii de evaluare a inspectorilor judiciari, stabilirea unor standarde de integritate pentru aceştia,
precum şi o metodologie de evaluare a managementului Inspecţiei Judiciare realizat de persoanele cu
funcţii de conducere, toate aceste proiecte fiind în curs de realizare.
Pe linia aceloraşi coordonate, conducerea Inspecţiei Judiciare a dispus realizarea unei selecţii a
petiţiilor pentru ca inspectorii judiciari să se poată ocupa cu preponderenţă de activitatea specifică
acesteia, urmărindu-se o prioritizare a activităţii de inspecţie axată cu preponderenţă pe creşterea 122
rolului Inspecţiei în analizarea şi îmbunătăţirea practicilor judiciare la nivelul întregului sistem judiciar
dar şi a managementului de caz.
Un alt obiectiv important, conţinut şi în recomandările Comisiei Europene în cadrul
Mecanismului de cooperare şi verificare, îl constituie creşterea rolului Inspecţiei Judiciare în
analizarea şi îmbunătăţirea practicii judiciare.
În raport cu aceste recomandări, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis, în
cuprinsul Hotărârii nr. 679 din 04.10.2011, actualizarea direcţiilor de acţiune, inclusiv în ceea ce
priveşte monitorizarea dosarelor în care termenul rezonabil de soluţionare este depăşit, atât la
instanţe cât şi la parchete.
Astfel, Inspecţia Judiciară şi-a prioritizat activităţile, implicându-se în analiza modului în care
sunt aplicate normele de procedură privind managementul de caz şi în realizarea monitorizării
dosarelor în care termenul rezonabil este depăşit, atât la instanţe cât şi la parchete, începând cu data
înregistrării în sistem a acestora, prin implicarea directă a conducerilor instanţelor şi parchetelor,
inclusiv prin accesul Inspecţiei Judiciare la aplicaţia Ecris a instanţelor.
S-a realizat astfel o statistică reală cu privire la situaţia dosarelor vechi din sistemul judiciar
românesc.
Pornind de la constatările menţionate, Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a
formulat o serie de propuneri, însuşite de Secţia pentru judecători în şedinţa din data de 18.10.2011,
respectiv: monitorizarea de către conducerile instanţelor a dosarelor vechi şi transmiterea rezultatelor
către Inspecţia Judiciară;de asemenea, au fost aprobate verificări tematice directe la instanţele care
înregistrează un număr mare de dosare în care termenul rezonabil este depăşit, inclusiv în materia
insolvenţei (începând cu data înregistrării în sistem a acestora).
La nivelul Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori se realizează monitorizarea
dosarelor mai vechi de 1 an de la data sesizării şi de 1 an de la începerea urmăririi penale, în baza
datelor statistice transmise trimestrial şi a analizelor semestriale efectuate de conducerea Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În aceeaşi ordine de idei, Inspecţia Judiciară a avut în vedere şi efectuarea controalelor
tematice, punctuale aprobate de Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea identificării
aspectelor care pot conduce la dezechilibre în sistem, urmate de intervenţia promptă în vederea
identificării soluţiilor în vederea remedierii acestora şi sancţionării factorilor responsabili.
În scopul unificării practicii la nivelul Inspecţiei judiciare s-a realizat discutarea periodică a
problemelor de practică neunitară ivite în activitatea de inspecţie, precum şi analizarea soluţiilor
pronunţate de Comisiile de disciplină pentru judecători/procurori în cadrul şedinţelor de studiu
profesional al inspectorilor.
123
Astfel, în cursul anului 2011 au fost discutate problematici referitoare la:
comisiile de disciplină - calitatea procesuală a acestora în faţa instanţei disciplinare în calea de
atac a recursului;
analiza soluţiilor adoptate de comisiile de disciplină, jurisprudenţa Secţiilor în materie
disciplinară ale Consiliului Superior al Magistraturii şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în
materia abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h din Legea nr. 303/2004;
capacitatea de exerciţiu şi de folosinţă a Comisiilor de disciplină pentru judecători/procurori;
calitatea procesuală activă/pasivă a acestora, inclusiv în calea de atac a recursului în faţa Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie;
regimul juridic al incompatibilităţilor şi interdicţiilor privind judecătorii şi procurorii astfel
cum este reglementat de art. 99 lit. a din Legea nr. 317 privind Consiliul Superior al
Magistraturii, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi art. 105 - 107 din Legea
nr. 161/2003;competenţa Inspecţiei Judiciare în raport de dispoziţiile Legii nr. 177/2010
privind Agenţia Naţională de Integritate cu privire la abaterea sus-menţionată.”
Codul civil - principiile care guvernează raporturile juridice civile, din perspectiva noilor
reglementări;
termenul de redactare al hotărârilor judecătoreşti prevăzut de Codul de procedură civilă şi
Codul de procedură penală;
analiza soluţiilor de clasare dispuse de comisiile de disciplină - practică neunitară cu privire la
soluţionarea sesizărilor Ministerului Finanţelor Publice;
consecinţele admiterii de către Secţia pentru judecători/procurori a plângerii prealabile
formulate împotriva rezoluţiei de clasare, în condiţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind
contenciosul administrativ, cu privire la starea de „incompatibilitate” a membrilor Comisiei de
disciplină care au pronunţat rezoluţia revocată”;
În realizarea aceleiaşi direcţii de acţiune, a fost întocmit şi înaintat spre analiză Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii Raportul de activitate al Inspecţiei Judiciare pe semestrul I al
anului 2011.
Raportul cuprinde şi analiza rezoluţiilor de clasare pronunţate de comisiile de disciplină,
precum şi a acţiunilor disciplinare exercitate şi soluţionate de secţiile Consiliului Superior al
Magistraturii, inclusiv a celor rămase irevocabile prin decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În cursul anului 2011 a fost pusă în practică şi recomandarea formulată în cadrul Raportului
Comisiei europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi
verificare din data de 10.07.2010, respectiv evaluarea activităţii inspectorilor judiciari.
124
Cu ocazia evaluării, s-a constatat că fiecare inspector a desfăşurat o activitate corespunzătoare,
iar prin excepţie s-au constatat şi unele întârzieri nesemnificative în soluţionarea unor lucrări, acestea
fiind justificate de volumul însemnat de activitate.
Trebuie menţionat că întârzierile în efectuarea unor lucrări nu au vizat procedura disciplinară,
fiind vorba de întârzieri privind răspunsurile către petiţionari şi întârzieri reduse ca durată în
prezentarea rapoartelor de control întocmite ca urmare a verificărilor vizând managementul
judecătorilor şi procurorilor cu funcţii de conducere, precum şi a celor tematice.
De asemenea, din dispoziţia preşedintelui Consiliului s-a efectuat şi o evaluare de către biroul
de audit din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii privind managementul controlului intern la
nivelul iniţierii şi luării deciziilor de către persoanele cu funcţii de conducere, care a constatat că
sistemul de luare a deciziilor la nivelul Inspecţiei Judiciare corespunde standardelor europene de bună
practică în domeniul iniţierii şi luării deciziilor în cadrul Managementului general al controlului intern
din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Concluzia rezultată în urma evaluării a fost aceea că inspecţia a realizat toate activităţile
stabilite prin calendarul aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru anul 2011,
precum şi direcţiile de acţiune aprobate prin Hotărârea Plenului nr. 1421 din 10.09.2009, ca urmare a
Raportului Comisiei Europene din iulie 2009, în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare.
125
III. ACTIVITATEA SERVICIULUI DE INSPECŢIE JUDICIARA PENTRU
JUDECĂTORI.
Raportat la competenţele Inspecţiei Judiciare, astfel cum sunt reglementate de prevederile art.
42 şi următoarele din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al
Magistraturii, Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a urmărit şi realizat, în cursul anului
2011, activităţile prevăzute de legi şi regulamente, în conformitate cu măsurile dispuse de Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii sau de Secţia pentru judecători în realizarea atribuţiilor specifice.
Detaliind modalitatea de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de Secţia pentru judecători,
precum şi activitatea de soluţionare a sesizărilor ori de realizare a celorlalte atribuţii, se impun
următoarele distincţii:
1. Verificările (controalele) la instanţele de judecată au fost dispuse de Secţia pentru
judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii din oficiu sau la propunerea Inspecţiei
Judiciare.
Controalele privind eficienţa managerială sau cele tematice propuse de Serviciul de inspecţie
judiciară pentru judecători a se desfăşura în anul 2011 au avut ca temei dispoziţiile legale şi
regulamentare, datele rezultate din statistici, evidenţe ale Inspecţiei Judiciare ori din alte verificări
efectuate la instanţele judecătoreşti şi nu în ultimul rând direcţiile prioritare de acţiune cuprinse în
rapoartele Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare.
În acest context, prin controalele efectuate, Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători
a urmărit oferirea unei baze reale de analiză, de natură a contribui, printre altele, la luarea deciziilor
necesare optimizării activităţii instanţelor, la aplicarea unitară a normelor regulamentare, la formularea
propunerilor adecvate de modificare a dispoziţiilor legale şi regulamentare sau la asigurarea
transparenţei actului de justiţie.
Controalele dispuse de Secţia pentru judecători în anul 2011 au privit următoarele aspecte:
- Verificări directe privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce
decurg din legi şi regulamente de către judecătorii cu funcţii de conducere, pentru asigurarea bunei
funcţionări a instanţei, ca serviciu public.
Controalele privind eficienţa managerială au fost dispuse prin Hotărârile nr. 141 din 24
februarie 2011, nr. 432 din 26 mai 2011 şi nr. 669 din 20.09.2009 ale Secţiei pentru judecători a
Consiliului Superior al Magistraturii, cu termene de finalizare la datele de 08.04.2011 (Judecătoria
126
Răcari şi Tribunalul Botoşani), 11.07.2011 (Judecătoria Constanţa), 18.07.2011 (Curtea de Apel Piteşti
şi Tribunalul Argeş) şi 28.10.2011 (Judecătoria Bicaz);
- Evaluarea modului în care se face aplicarea dispoziţiilor art. 31 al. 1 şi 2 din Legea nr.
146/1997 privind taxele judiciare de timbru, verificare dispusă prin Hotărârea nr. 432 din 26 mai 2011
a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în urma propunerii formulate de
Inspecţia Judiciară, cu termen de finalizare la data de 04.07.2011;
- Verificări la toate instanţele referitoare la modalitatea de înregistrare/repartizare a
diferitelor tipuri de cereri incidentale şi accesorii, control aprobat prin Hotărârea nr. 432 din 26 mai
2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în urma propunerii formulate
de Inspecţia Judiciară, cu termen de finalizare la data de 04.07.2011;
- Verificări la toate instanţele referitoare la evaluarea incidenţei în practică a situaţiei
cererilor introduse repetat – modalitate de eludare a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor,
control aprobat prin Hotărârea nr.432 din 26 mai 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului
Superior al Magistraturii, în urma propunerii formulate de Inspecţia Judiciară, cu termen de finalizare
la data de 04.07.2011;
- Verificări tematice directe la instanţele care înregistrează un număr mare de dosare în care
termenul rezonabil este depăşit (începând cu data înregistrării în sistem a acestora), respectiv
Judecătoria Constanţa, Judecătoria Oradea, Judecătoria Braşov şi Judecătoria Zărneşti, control
dispus prin Hotărârea nr. 787 din 18 octombrie 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior
al Magistraturii, cu termen de finalizare la data de 12.12.2011;
- Monitorizarea la nivelul Inspecţiei Judiciare de pe lângă Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii, a dosarelor mai vechi de 1 an în sistemul judiciar, raport aprobat prin Hotărârea nr. 788
din 18 octombrie 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii;
- Verificarea lunară, la nivelul tuturor instanţelor din ţară, a situaţiei hotărârilor care nu au
fost redactate în termenul legal şi a motivelor care au condus la întârzieri (adresa nr.
31453/1154/2001 a Consiliului Superior al Magistraturii);
- Verificări directe la toate instanţele pentru analizarea dosarelor mai vechi de 5 ani, cu
identificarea pe fiecare dosar în parte a tuturor cauzelor care au determinat amânarea soluţionării
dosarului, control dispus prin Hotărârea nr. 788 din 18 octombrie 2011 a Secţiei pentru judecători a
Consiliului Superior al Magistraturii;
- Raportul de control privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce
decurg din legi şi regulamente de către judecătorii cu funcţii de conducere, pentru asigurarea bunei
funcţionări ca serviciu public a Judecătoriei Bicaz, aprobat prin Hotărârea nr. 842 din 15 noiembrie
2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior;
127
- Raportul Inspecţiei Judiciare privind situaţia dosarelor mai vechi de un an (fond), respectiv
6 luni (recurs) la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea nr. 939 din 5 decembrie
2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior;
- Raportul Inspecţiei Judiciare privind situaţia procedurilor de insolvenţă mai vechi de 1 an
şi vulnerabilităţile existente în sistem în legătură cu administrarea acestor proceduri, aprobat prin
Hotărârea nr. 1041 din 20 decembrie 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior.
În anul 2011, Secţia pentru judecători a dispus efectuarea şi a altor verificări, care însă
urmează a se finaliza la începutul anului 2012, astfel:
- Efectuarea unui control la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru perioada 2009-2011,
privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente
de către judecătorii cu funcţii de conducere, pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţei, a calităţii
corespunzătoare a serviciului de către judecătorii cu funcţii de conducere, măsură dispusă prin
Hotărârea nr. 465 din 23 iunie 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii,
cu termen de finalizare la data de 06.03.2012;
- Verificări directe cu privire la dosarele de mare corupţie aflate pe rolul instanţelor,
inclusiv al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din perspectiva managementului de caz, control dispus
prin Hotărârea nr. 804 din 25 octombrie 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii, cu termen de finalizare la data de 27.01.2012.
Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a procedat la efectuarea tuturor
verificărilor şi la predarea rapoartelor de control în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în
hotărârile Secţiei pentru judecători.
Este evident că activitatea de control reprezintă un mijloc de identificare a deficienţelor şi de
stabilire a măsurilor necesare pentru înlăturarea acestora.
În realizarea acestei activităţi, pe parcursul controalelor au fost identificate şi
disfuncţionalităţi sau vulnerabilităţi, dintre care se exemplifică:
- nedesemnarea înlocuitorilor pentru titularii activităţilor delegate în situaţiile de absenţă a
acestora din instanţe;
- delegarea către judecători şi a unor atribuţii care nu sunt prevăzute expres în Regulamentul
de ordine interioară ca fiind necesar a fi delegate;
- instituirea unui program de audienţe, în cadrul căruia plângerile verbale ale petenţilor sunt
consemnate într-un registru de audienţe, în condiţiile în care dispoziţiile regulamentare nu prevăd
printre atribuţiile Biroului de informare şi relaţii publice o astfel de activitate;
- neconcordanţe în ceea ce priveşte completarea menţiunilor din registrele de evidenţă
instituite la nivelul instanţelor;
128
- neataşarea dovezilor de comunicare a hotărârilor şi neînaintarea dosarelor în căile de atac;
- întocmirea încheierilor de şedinţă cu depăşirea termenelor prevăzute de dispoziţiile
regulamentare;
-tergiversarea pronunţării asupra unor cereri formulate pe parcursul judecăţii;
- încuviinţarea expertizelor fără a se stabili obiectivele acestora;
-tergiversarea pronunţării asupra unor cereri formulate pe parcursul judecăţii;
-administrarea probelor în etape, cum ar fi încuviinţarea probei cu expertiza tehnică după
epuizarea administrării celuilalt probatoriu din dosar;
- lipsa de fermitate a judecătorului în dispunerea unor măsuri procedurale în cazul absenţei
nejustificate a apărătorilor, a martorilor, a nepunerii în executare a mandatelor de aducere, a
necomunicării relaţiilor solicitate de către instanţă, precum şi acordarea mai multor termene de
judecată pentru împăcarea părţilor;
- lipsa de rigoare în studierea cauzelor şi în stabilirea cadrului procesual;
- nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la repartizarea aleatorie;
-nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la determinarea ori la achitarea taxei judiciare
de timbru cu referire la cererea principală;
-încălcarea principiului continuităţii judecării cauzelor, prin modul nelegal şi neregulamentar
de soluţionare a cererilor de preschimbare a termenelor de judecată;
-lipsa de rigurozitate în evidenţierea restanţelor cu privire la hotărâri neredactate în termenul
legal;
- vulnerabilităţi în materia dosarelor de insolvenţă, respectiv: lipsa unei specializări efective a
unei mari părţi a judecătorilor sindici şi insuficienţa programelor de formare profesională în materie;
lipsa unor spaţii corespunzătoare pentru arhivă la majoritatea tribunalelor, cu impact direct asupra
funcţionării compartimentului şi administrării probelor; creşterea constantă a volumului de activitate în
ultimii cinci ani; neadaptarea sistemului statistic actual la specificul procedurii şi lipsa unui sistem
standardizat de înregistrare a documentelor în dosarele de insolvenţă.
Situaţiile neconforme dispoziţiilor regulamentare au fost remediate, atunci când a fost
posibil, încă din timpul controalelor, cum ar fi cazul iniţierii de îndată a evidenţelor prevăzute de
Regulament, al completării respectivelor evidenţe ori al ataşării dovezilor de comunicare urmată de
înaintarea dosarelor instanţelor de control judiciar.
În situaţiile în care remedierea disfuncţiilor nu a fost posibilă, de îndată, inspectorii au propus
stabilirea unui termen de remediere a disfuncţiilor sau de înlăturare a vulnerabilităţilor şi implicarea
în acest sens a conducerilor instanţelor judecătoreşti.
129
Aşadar, având în vedere specificul fiecărei categorii de verificări, dar cu luarea în
considerare şi a naturii constatărilor, Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a
formulat propuneri adecvate, de natură a înlătura eventualele disfuncţionalităţi constatate sau
pentru a îmbunătăţi activitatea domeniilor de activitate verificate.
Rapoartele de control înaintate Secţiei pentru judecători (cu excepţia celor care au
termene de finalizare ulterior întocmirii prezentului raport de activitate) au fost aprobate,
dispunându-se aducerea la îndeplinire a propunerilor Inspecţiei Judiciare, precum şi a altor
măsuri care au fost considerate necesare de Secţia pentru judecători şi care au reieşit din
constatările efectuate.
Pe linia celor expuse, se exemplifică următoarele măsuri cu caracter prioritar dispuse de
Secţia pentru judecători pe baza constatărilor şi propunerilor formulate de inspectorii din cadrul
Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători:
Măsuri de monitorizare a remedierii disfuncţiilor constatate:
- monitorizarea activităţii instanţelor la care au fost constatate disfuncţii, de către conducerile
ierarhic superioare, în scopul remedierii respectivelor deficienţe;
- comunicarea către Inspecţia Judiciară, de către conducerile instanţelor, a modului de
remediere a deficienţelor constatate în cuprinsul rapoartelor de control, stabilindu-se termene în acest
sens;
Măsuri referitoare la reducerea duratei de soluţionare a cauzelor:
- monitorizarea la nivelul Inspecţiei Judiciare a dosarelor mai vechi de 1 an, prin raportare la
data iniţială de înregistrare a dosarelor în sistem, activitate care s-a concretizat în Raportul Inspecţiei
Judiciare nr. 1805/IJ/1447/SIJ/2011, aprobat prin Hotărârea nr. 804 din 25 octombrie 2011 a Secţiei
pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii;
- constituirea unei baze de date în vederea realizării unui sistem de evidenţă permanentă a
dosarelor vechi, în care să se evidenţieze cauzele mai vechi de un an în sistemul judiciar prin raportare
la data primului act de sesizare a instanţei de fond;
- sesizarea Ministerului Justiţiei pentru modificarea aplicaţiei Ecris, astfel încât să fie posibilă
selectarea cauzelor în funcţie de data primului act de sesizare;
- actualizarea continuă de către instanţele judecătoreşti a situaţiilor privind dosarele cu
termen depăşit şi comunicarea acestora Inspecţiei Judiciare, la intervale regulate;
- monitorizarea de către conducerea curţilor de apel şi a tribunalelor a dosarelor mai vechi de
3 ani în sistemul judiciar, identificarea situaţiilor specifice şi a eventualelor disfuncţionalităţi ce se
înregistrează în managementul de caz al acestor dosare şi comunicarea către Inspecţia Judiciară a
măsurilor apreciate ca fiind utile pentru reducerea stocului de cauze vechi;
130
- în materia dosarelor de insolvenţă: luarea unor măsuri de organizare şi evaluare a activităţii
judecătorilor sindici prin crearea unui sistem eficient de evaluare a volumului de activitate real, crearea
unui sistem standardizat de înregistrare a documentelor în cauzele de insolvenţă, stabilirea tipurilor de
cereri care se înregistrează ca dosare asociate, adaptarea sistemului statistic la specificul acestor
proceduri; identificarea unor formule de specializare şi formare continuă pe termen lung a
judecătorilor sindici, precum şi a posibilităţii creării unor tribunale specializate; extinderea posibilităţii
legale de închidere a procedurii şi în cazul în care în patrimoniul debitorului există drepturi cu şanse
reduse de valorificare iar creditorii nu înţeleg să avanseze cheltuielile pe care le implică realizarea
acestora;
Măsuri privitoare la modificarea ori completarea Regulamentului sau a unor acte
normative:
- completarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti cu prevederi
referitoare la comunicarea hotărârilor judecătoreşti irevocabile constitutive sau declarative asupra unui
drept real imobiliar;
Măsuri referitoare la sesizarea unora dintre Comisiile de lucru constituite la nivelul
Consiliului Superior al Magistraturii sau altor direcţii din cadrul instituţiei:
- sesizarea Comisiei nr. 1 „Independenţa justiţiei şi cooperarea interinstituţională” cu privire
la necesitatea modificării Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru;
- sesizarea Comisiei nr. 3 "Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a instanţelor şi
parchetelor" cu propunerile Inspecţiei Judiciare referitoare la incidenţa în practică a situaţiei cererilor
introduse repetat, urmând ca acestea să fie analizate cu ocazia discutării tuturor propunerilor de
modificare a Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti;
- sesizarea Comisiei nr. 1 "Independenţa justiţiei şi cooperare interinstituţională" cu
propunerile Inspecţiei Judiciare privind completarea art. 108 ind. 1 pct. 1 lit. a) Cod procedură civilă şi
ale art. 198 alin. 4 lit. k) Cod procedură penală, pentru descurajarea justiţiabililor care încearcă
eludarea sistemului informatizat Ecris;
- sesizarea Comisiei nr. 3 „Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a instanţelor şi
parchetelor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii” în vederea analizării oportunităţii
standardizării la nivel naţional a tipurilor de cereri care se înregistrează sub număr de dosar separat şi a
celor care se înregistrează ca dosare asociate, precum şi a modului de raportare statistică a acestora;
- sesizarea Comisiilor nr. 1, 2 şi 3 din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în vederea
exprimării unor puncte de vedere şi identificării unor soluţii cu privire la anumite propuneri care ţin de
organizarea şi evaluarea activităţii judecătorilor sindici;
131
Măsuri pentru asigurarea transparenţei actului de justiţie:
- continuarea demersurilor iniţiate anterior, pentru a se evita posibilitatea eludării repartizării
aleatorii prin promovarea cererilor identice, de îmbunătăţire a sistemului Ecris, propunerile de
modificare a aplicaţiei fiind înaintate Ministerului Justiţiei, pentru a se lua măsurile corespunzătoare;
- comunicarea constatărilor tuturor curţilor de apel în vederea luării măsurilor
corespunzătoare privitoare la asigurarea unei interpretări unitare a dispoziţiilor cuprinse în
Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti (Raportul privind aplicarea dispoziţiilor
art. 31 al. 1 şi 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare timbru);
- transmiterea unei circulare instanţelor judecătoreşti pentru a avea în vedere, cu ocazia
şedinţelor de formare profesională, aspectele care vizează respectarea principiului continuităţii
completului de judecată şi a principiului repartizării aleatorii a dosarelor în situaţia soluţionării
cauzelor de preschimbare a termenului de judecată şi judecarea aceloraşi cauze în fond;
Măsuri de sesizare a altor instituţii pentru optimizarea pregătirii profesionale a
magistraţilor:
- sesizarea Institutului Naţional al Magistraturii în vederea includerii în programul de formare
continuă a unor forme de pregătire în materia insolvenţei şi a suplimentării numărului de seminarii în
materia dreptului fiscal.
Având în vedere ansamblul controalelor desfăşurate de Serviciul de inspecţie judiciară
pentru judecători, domeniile vizate de verificările efectuate şi natura propunerilor formulate şi
aprobate, apreciem că activitatea de inspecţie în anul 2011 şi-a atins scopul prevăzut de lege şi
stabilit prin acte manageriale, oferind o viziune integratoare asupra sistemului judiciar, de natură a
servi ca fundament Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în luarea
deciziilor adecvate.
2. Soluţionarea sesizărilor adresate Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu
activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii şi cu celelalte
persoane implicate în realizarea actului de justiţie.
În anul 2011, la Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători au fost înregistrate 2925 de
lucrări referitoare la activitatea sau conduita judecătorilor.
La numărul de lucrări înregistrat s-au adăugat şi 661 de reveniri cu privire la memoriile
anterioare (unele dintre acestea conţinând şi aspecte noi care au presupus verificări suplimentare faţă
de lucrarea iniţială).
132
Aşadar, numărul total de lucrări repartizate şi care au necesitat verificări din partea
inspectorilor din cadrul Serviciului inspecţie judiciară pentru judecători a fost, în perioada de referinţă,
de 3586.
Detaliind cu privire la numărul de sesizări şi la instanţele la care se referă, din totalul sus-
menţionat, un număr de 754 au vizat Curtea de Apel Bucureşti, 274 petiţii Curtea de Apel Craiova,
222 petiţii Curtea de Apel Ploieşti, 163 petiţii Curtea de Apel Timişoara, 198 petiţii Curtea de Apel
Piteşti, 137 petiţii Curtea de Apel Galaţi, 167 petiţii Curtea de Apel Cluj, 178 petiţii Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, 127 petiţii Curtea de Apel Bacău, 114 petiţii Curtea de Apel Iaşi, 125 petiţii Curtea
de Apel Alba Iulia, 99 petiţii Curtea de Apel Constanţa, 111 petiţii Curtea de Apel Suceava, 92 petiţii
Curtea de Apel Oradea, 93 petiţii Curtea de Apel Braşov, 64 petiţii Curtea de Apel Târgu Mureş şi 7
petiţii Curtea Militară de Apel.
Raportând numărul de sesizări formulate la obiectul acestora, se constată că în anul 2011
petiţiile formulate au vizat în mod preponderent nerespectarea normelor de procedură, modul de
instrumentare a cauzei şi soluţia pronunţată.
Într-un număr mai redus de situaţii petiţionarii au sesizat temporizarea procedurilor,
atitudinea nedemnă, redactarea cu întârziere a hotărârilor, nerespectarea normelor privind
repartizarea aleatorie, imixtiunea în actul de justiţie, practica neunitară, refuzul de a îndeplini o
îndatorire de serviciu etc.
Cu excepţia situaţiilor în care ulterior analizei de către inspectori s-a impus sesizarea
Comisiei de disciplină pentru judecători, în celelalte cazuri s-au efectuat verificări în urma cărora s-a
constatat că activitatea de judecată s-a desfăşurat în limitele legale şi regulamentare, cu menţiunea că
erorile constatate pe parcursul verificărilor nu au fost de natură a aduce atingere înfăptuirii ori
realizării actului de justiţie.
Verificările efectuate au mai relevat faptul că, într-o proporţie însemnată, justiţiabilii îşi
exprimă nemulţumirea faţă de activitatea judecătorilor, omiţând faptul că aprecierea probelor în
proces, ca şi incidenţa normelor legale şi aplicabilitatea lor la situaţia de fapt dedusă judecăţii,
reprezintă chestiuni de fond, fiind în consecinţă, atributul esenţial al activităţii de judecată propriu-
zise.
În contextul sesizărilor formulate, inspectorii au constatat că interpretarea dispoziţiilor legale
şi analiza aplicării acestora la situaţia de fapt nu sunt reglementate ca norme de procedură,
reprezentând opinia judecătorilor, fundamentată în fapt şi în drept, formată în urma deliberării, potrivit
convingerii acestora, motiv pentru care raţionamentul şi interpretarea normelor legale pot fi supuse
doar controlului judiciar, exercitat în condiţiile legii, nu şi controlului administrativ, exercitat pe
această cale de către de Inspecţia Judiciară.
133
S-a mai învederat, prin răspunsurile comunicate de inspectori, că reaprecierea asupra
dispoziţiilor luate de instanţe nu se va putea realiza decât prin exercitarea căilor de atac reglementate
de dispoziţiile legale.
3. Soluţionarea sesizărilor din oficiu.
În anul 2011 au fost înregistrate la Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători un
număr total de 62 de sesizări din oficiu.
Sesizările din oficiu înregistrate la Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători au fost
determinate de aspecte sesizate în mass-media referitoare activitatea judecătorilor sau la deficienţe în
organizarea administrativ-jurisdicţională a activităţii instanţelor ori de constatări ale inspectorilor
judiciari, urmare a derulării controalelor desfăşurate la instanţe sau a diferitelor activităţi de
monitorizare.
Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a efectuat verificări şi a întocmit 22 de note
ca urmare a sesizărilor din oficiu rezultate din apariţia diferitelor materiale de presă care au pus
în discuţie activitatea judecătorilor.
Cu privire la activitatea instanţelor, Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a
acordat o atenţie sporită identificării cauzelor care duc la redactarea cu întârziere a hotărârilor
judecătoreşti, dispunând măsuri stricte de verificare a duratelor în care se realizează această activitate.
Exemplificând, este relevant faptul că inspectorii din cadrul Serviciului de inspecţie
judiciară, în perioada 01.07.2011 – 19.10.2011, s-au sesizat din oficiu în 27 de cazuri de redactare a
hotărârilor cu depăşirea termenelor legale, din care 18 sunt în curs de soluţionare, iar în 9 cazuri a
fost sesizată Comisia de disciplină pentru judecători.
4. Soluţionarea cererilor privind apărarea reputaţiei profesionale sau independenţei şi
imparţialităţii judecătorilor,
Pe parcursul anului 2011 au fost efectuate verificări de către inspectorii din cadrul Inspecţiei
Judiciare ca urmare a înregistrării unui număr de 26 de cereri de apărare a reputaţiei profesionale,
independenţei şi imparţialităţii, dintre care 12 cereri au fost admise, 4 cereri au fost respinse de Secţia
pentru judecători, în 4 cazuri titularii cererilor au renunţat la acestea, iar în celelalte 6 situaţii cererile
sunt în curs de soluţionare la Inspecţia Judiciară.
Referitor la obiectul cererilor admise, a reieşit că acestea au fost formulate ca urmare a
acuzelor aduse judecătorilor prin intermediul mijloacelor de informare în masă, respectiv publicaţii
online şi articole cuprinse în ziare locale.
În urma analizei cererilor judecătorilor, a materialelor de presă, a criticilor sau acuzelor
formulate, precum şi a oricăror înscrisuri relevante, Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a
134
întocmit note de constatare şi a înaintat rezultatele verificărilor Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii pentru a decide în consecinţă.
În considerentele hotărârilor, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat faptul că,
fie chiar şi în condiţiile acceptării unei doze de exagerare specifică ziariştilor, în condiţiile în care se
sugerează o rea credinţă a judecătorului în soluţionarea unei cauze, apreciere care se dovedeşte lipsită
de orice susţinere, se aduce atingere reputaţiei profesionale a judecătorilor la care se referă articolul de
presă.
A mai reţinut Plenul că, în raport cu conţinutul declaraţiilor publice expuse, se constată că,
deşi nereale şi lipsite de orice suport obiectiv, alegaţiile şi afirmaţiile deosebit de virulente, inclusiv
cele referitoare la modalitatea de accedere în funcţie a judecătorului, la presupusa lipsă a sa de
independenţă şi de profesionalism, sunt de natură să influenţeze, în mod negativ, opinia publică cu
privire la integritatea magistratului în cauză, să-i afecteze imaginea publică şi să-l discrediteze.
Plenul a apreciat, totodată că, prin comentariile negative referitoare la modalitatea de
instrumentare şi soluţionare a cauzei, precum şi prin culpabilizarea, în spaţiul public a judecătorilor şi
procurorilor, se produce o gravă încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, cu
consecinţa scăderii încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar şi, implicit, a scăderii prestigiului
procurorilor şi a afectării independenţei acestora.
5. O activitate aparte a Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători a constat în
elaborarea notelor supuse ulterior aprobării Plenului sau, după caz, Secţiei pentru judecători a
Consiliului Superior al Magistraturii.
Aceste note au vizat aspecte din activitatea nonjudiciară a instanţelor, fie practici
administrative neunitare ale acestora, ori rezultatul unor verificări ca urmare a sesizării din oficiu a
Inspecţiei Judiciare ca urmare a unor articole publicate în mass-media, exemplificându-se cele mai
relevante:
- Nota Inspecţiei Judiciare privind derularea Programului privind stabilirea volumului optim
de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe pentru anul 2010. Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii a apreciat că derularea Programului pentru stabilirea volumului optim de muncă şi
asigurarea calităţii în instanţe a avut drept consecinţă alocarea la Tribunalul Bucureşti a unor termene
care nu pot fi considerate rezonabile pentru primul termen de judecată, situaţia fiind generată de
derularea programului Ecris fără o redimensionare corespunzătoare a schemei de personal,
proporţional cu volumul de activitate al instanţei şi cu gradul de complexitate al cauzelor, cu
menţiunea că această situaţie nu este, însă, de natură a pune la îndoială imparţialitatea sau integritatea
judecătorilor, iar beneficiile derulării acestui program sunt incontestabile din perspectiva calităţii
actului de justiţie şi în cele din urmă al independenţei judecătorului. Plenul Consiliului Superior al
135
Magistraturii a mai arătat că, deşi nu este oportună suspendarea Programului pentru stabilirea
volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe, se impune sesizarea Comisiei
nr. 3 – Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a instanţelor şi parchetelor din cadrul
Consiliului Superior al Magistraturii în vederea formulării de propuneri concrete în legătură cu
derularea acestui Program, odată cu prezentarea programului de activitate al comisiei pe anul 2011;
- Nota privind aspectele semnalate în legătură cu recepţionarea de către instanţe a
corespondenţei transmise pe e-mail; Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a
apreciat că nu poate fi restricţionat dreptul justiţiabililor de a transmite în format electronic, prin e-
mail, corespondenţa aferentă dosarelor aflate pe rolul instanţei, iar în condiţiile inexistenţei unei
obligaţii legale de plată, suportarea cheltuielilor se realizează din bugetul instanţelor;
- Nota Inspecţiei Judiciare referitoare la inserarea în considerentele unei hotărâri
judecătoreşti a unor informaţii sau opinii ce ţin de interpretarea şi evaluarea probelor, precum şi
aprecierea cu privire la pertinenţa acestor argumente; Secţia pentru judecători a apreciat că reprezintă
elemente de conţinut ale unei hotărâri judecătoreşti, care pot fi analizate doar de Comisiile de evaluare
a activităţii profesionale constituite la nivelul instanţelor judecătoreşti;
- Nota Inspecţiei Judiciare nr. 509/IJ/413/SIJ/2011 privind memoriul adresat Consiliului
Superior al Magistraturii de către petenta Thyssen Stahl GmbH; Secţia pentru judecători a Consiliului
Superior al Magistraturii a constatat durata excesivă a procedurilor judiciare şi a dispus măsuri
adecvate (expuse cu ocazia prezentării măsurilor rezultate în urma controalelor efectuate de Inspecţia
Judiciară);
- Nota privitoare la aplicabilitatea dispoziţiilor art. 8 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 în ceea
ce priveşte înaintarea dosarului în vederea soluţionării recursului de către instanţa de control judiciar
în cauzele de insolvenţă; în urma verificărilor efectuate de inspectori, Secţia pentru judecători a
Consiliului Superior al Magistraturii a luat act că există unele practici care pot fi apreciate ca o
încălcare a normelor procedurale privind soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi a hotărât comunicarea
notei Inspecţiei Judiciare tuturor tribunalelor în vederea luării măsurilor ce se impun;
- Nota Inspecţiei Judiciare vizând acoperirea unui vid de reglementare existent în materia
redactării hotărârilor judecătoreşti, situaţie ce generează dificultăţi în cadrul completelor
necolegiale, în cazul decesului, pensionării sau aplicării sancţiunii excluderii din magistratură a
magistratului respectiv; pe baza propunerilor Inspecţiei, Secţia pentru judecători a dispus sesizarea
ministrului justiţiei cu propunerile de modificare a dispoziţiilor privind redactarea hotărârilor
judecătoreşti şi cu propunerea de modificare şi completare a art. 65 alin. 5 din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară. În aceeaşi ordine de idei, Secţia pentru judecători a mai apreciat că se
impune modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al
136
Magistraturii şi a Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. S-a mai arătat că
avantajele unor asemenea modificări legislative sunt date de:
- potenţialul de eficientizare a muncii, parcurgerea întregului dosar efectuându-se o
singură dată, nu de două ori, cum se întâmplă în prezent;
- pronunţarea hotărârii - ca regulă - la un interval de timp de la data închiderii
dezbaterilor judecătoreşti este necesară unui act de justiţie raţional şi echilibrat;
- s-ar elimina/reduce posibilitatea de eroare judiciară cauzată de termenul redus de
pronunţare actual;
- pronunţarea unei soluţii mai bine argumentate, justificate de toate probatoriile din
dosar, evitându-se producerea unor erori datorate grabei în motivare.
6. Verificări privind îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie de către candidaţii înscrişi la
funcţia de inspector.
În cursul anului 2011 au fost efectuate verificări la instanţe cu privire la îndeplinirea condiţiei
de bună reputaţie de către candidaţii înscrişi la funcţia de inspector în cadrul Consiliului Superior al
Magistraturii, fiind rezolvate în această materie 21 de cereri pentru candidaţii judecători.
7. Verificări privind încuviinţarea de către Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii a
percheziţiei, reţinerii sau arestării preventive a judecătorilor.
De asemenea, s-au efectuat verificări de către inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare în
vederea încuviinţării de către Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii a propunerilor de reţinere şi
de arestare preventivă faţă de 3 judecători. Secţia pentru judecători şi-a însuşit numai două din
propunerile formulate în vederea avizării reţinerii şi arestării preventive.
Totodată, au fost efectuate 3 verificări în vederea încuviinţării efectuării unor percheziţii
domiciliare şi în sistem informatic în cazul a 3 judecători, propunerile fiind însuşite de Secţia pentru
judecători.
137
IV. ACTIVITATEA SERVICIULUI DE INSPECŢIE JUDICIARĂ PENTRU
PROCURORI.
La data de 14 martie 2011 a avut loc o întâlnire comună între membrii ai Consiliului Superior
al Magistraturii, ai Inspecţiei Judiciare şi conducerea Ministerului Public în care s-a stabilit
armonizarea direcţiilor de acţiune ale Inspecţiei Judiciare cu priorităţile Ministerului Public şi ale
Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
S-a apreciat oportună şi constituirea unei reţele a procurorilor anume desemnaţi, prin ordin al
Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care să efectueze
verificări în baza art. 31 din Legea nr.317/2004, la solicitarea Serviciului de inspecţie judiciară pentru
procurori. În acest sens a fost emis Ordinul nr. 133 din 01 august 2011 al Procurorului General al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Verificările efectuate de procurorii anume desemnaţi constituie un sprijin semnificativ în
activitatea serviciului, oferind posibilitatea acordării unei atenţii sporite unor lucrări în care verificările
trebuiesc efectuate, prin specificul acestora, de către inspectorii judiciari şi activităţii de control.
1. Soluţionarea sesizărilor adresate Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori.
La Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori au fost înregistrate un număr de 1185
lucrări, plus 390 reveniri la memorii anterioare (unele dintre acestea conţinând şi aspecte noi care au
fost verificate faţă de lucrarea iniţială), în total 1575 lucrări.
Dintre acestea, un număr de 203 au vizat activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, inclusiv Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Combatere a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism, 216 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti; 106
petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova; 60 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Iaşi; 80 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti; 77 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Piteşti; 61 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara; 74 petiţii Parchetul de pe
lângă Curtea de Apel Constanţa; 35 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău; 61 petiţii
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj; 28 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi; 38
petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea; 32 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Suceava; 37 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov; 42 petiţii Parchetul de pe lângă
Curtea de Apel Alba Iulia; 18 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş; 17 petiţii
Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti.
În funcţie de obiectul sesizărilor adresate de justiţiabili, s-a înregistrat următoarea situaţie:
nerespectarea normelor de procedură (270 sesizări), redactarea cu întârziere a lucrărilor: revizuiri, căi
de atac (9 sesizări), modul de instrumentare şi soluţionare a cauzei (377 sesizări), tergiversarea 138
cercetărilor (340 sesizări), atitudine nedemnă (40 sesizări), imixtiune în activitatea altui magistrat (1
sesizare), refuzul procurorului de a îndeplini o atribuţie de serviciu (3 sesizări), apărarea reputaţiei
profesionale, independenţei şi imparţialităţii (12 sesizări), altele, respectiv afirmaţii generale privind
activitatea parchetelor, modul de organizare a audienţelor, sesizări penale, disfuncţionalităţi
administrative (133 sesizări).
Faţă de cele expuse mai sus, se reţine că preponderente au fost lucrările în care s-au sesizat
nemulţumiri cu privire la modul de soluţionare a unor cauze penale, tergiversarea cercetărilor şi
nerespectarea normelor de procedură.
În urma verificărilor efectuate de inspectori s-a constatat că în cele mai multe cazuri
sesizările referitoare la nerespectarea normelor de procedură au reprezentat în fapt nemulţumiri ale
părţilor din dosare cu privire la administrarea probatoriului, încuviinţarea/neîncuviinţarea unor
mijloace de probă, aplicarea unor sechestre.
De asemenea, referitor la temporizarea procedurilor de urmărire penală s-a constatat că
dosarele la care s-a făcut referire în memoriile formulate de petiţionari se aflau în lucru de o perioadă
rezonabilă de timp sau, acolo unde s-au constatat întîrzieri în finalizarea cauzelor, acestea s-au datorat
unor cauze obiective, cea mai frecvent întâlnită fiind gradul redus de ocupare a schemelor de personal
la anumite parchete, coroborat cu volumul mare de activitate.
Un rezultat pozitiv al verificărilor efectuate de inspectorii din cadrul serviciului îl constituie
faptul că pe parcursul acestora sunt soluţionate, atunci când acest lucru este posibil, cauzele la care
petiţionarii fac referire în sesizările formulate.
2. Soluţionarea sesizărilor din oficiu.
În anul 2011 au fost înregistrate un număr de 15 sesizări din oficiu la Serviciul de inspecţie
judiciară pentru procurori. Acestea au avut ca obiect sesizări ca urmare a unor articole apărute în mass-
media referitoare la tergiversarea cercetărilor, nerespectarea normelor de procedură, conduita unor
magistraţi procurori pe parcursul instrumentării unor cauze penale, rezultatul verificărilor fiind
concretizat în Note aprobate de Secţia pentru procurori şi Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
În două cazuri a fost sesizată Comisia de disciplină pentru procurori.
3. Soluţionarea cererilor privind apărarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei
profesionale.
Pe parcursul anului 2011 au fost efectuate verificări de către inspectori ca urmare a formulării
unui număr de 10 cereri în această materie, la care se adaugă o sesizare din oficiu a Consiliului
Superior al Magistraturii în vederea apărării independenţei judecătorilor şi procurorilor ca urmare a
declaraţiilor făcute de lideri politici cu privire la activitatea de urmărire penală şi de judecată cu ocazia
instrumentării unui dosar penal. Situaţia acestor cereri este următorea:
139
- 4 cereri au fost admise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii;
- într-o singură situaţie s-a dispus amânarea discutării cererii ( aceasta fiind înregistrată în
evidenţele Inspecţiei Judiciare anterior anului 2011);
- 2 cereri au fost respinse;
- 4 cereri sunt în curs de soluţionare la Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori;
În urma analizei cererilor formulate de procurori, a verificărilor efectuate de inspectori,
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii Plenul a apreciat, totodată că, prin comentariile negative
referitoare la modalitatea de instrumentare şi soluţionare a unor cauze penale, precum şi prin
culpabilizarea, în spaţiul public a procurorilor, se produce o gravă încălcare a principiului separaţiei şi
echilibrului puterilor în stat, cu consecinţa scăderii încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar şi,
implicit, a scăderii prestigiului procurorilor şi afectării independenţei acestora.
4. Verificări privind îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie de către candidaţii înscrişi la
funcţia de inspector.
În cursul anului 2011 au fost efectuate verificări la parchete cu privire la îndeplinirea
condiţiei de bună reputaţie de către candidaţii înscrişi la funcţia de inspector în cadrul Consiliului
Superior al Magistraturii, fiind rezolvate în această materie 33 de cereri pentru candidaţii procurori.
5. Activitatea de control.
Controalele la parchete au fost dispuse de Secţia pentru procurori la propunerea Inspecţiei
Judiciare şi au avut ca temei dispoziţiile legale şi regulamentare, datele rezultate din statisticile şi
analizele transmise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din evidenţele
Inspecţiei Judiciare.
Controalele dispuse de Secţia pentru procurori în anul 2011 şi efectuate de Inspecţia judiciară
au privit următoarele aspecte:
a)Verificări directe la parchete privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a
atribuţiilor de conducere ce decurg din legi şi regulamente, pentru asigurarea bunei funcţionări a
parchetelor, a calităţii corespunzătoare a serviciului de către procurorii cu funcţii de conducere la
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi unităţile din subordine.
Prin Hotărârea nr. 66 din 07 aprilie 2011, Secţia pentru procurori a aprobat Raportul
Inspecţiei Judiciare şi a hotărât:
- exercitarea în continuare a controlului de către conducerile unităţilor din cadrul Parchetului
de pe lângă Curtea de Apel Galaţi cu ocazia verificării soluţiilor adoptate de către procurori, în scopul
reducerii numărului de achitări şi restituiri şi a analizării soluţiilor dispuse de instanţă, în vederea
promovării căilor de atac în toate situaţiile de nelegalitate;
140
- intensificarea controalelor operative curente de către procurorii cu funcţii de conducere la
unităţile de parchet unde au fost identificate un număr mare de dosare aflate în lucru şi în
supravegherea procurorilor, în vederea eficientizării activităţii de urmărire penală şi de supravegherea
cercetărilor şi reducerea stocului de dosare mai vechi de 1 an de la prima sesizare şi 6 luni de la data
începerii urmăririi penale;
- eliminarea deficienţelor constatate în activitatea de registratură şi grefă la unităţile de
parchet evidenţiate în actul de control.
A mai fost aprobat de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin
Hotărârea nr. 41 din 10 martie 2011, Raportul de control privind eficienţa managerială a
procurorilor cu funcţii de conducere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi unităţile
din circumscripţia acestuia, efectuat în anul 2010, fiind stabilite măsuri de monitorizare de către
conducerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a dosarelor aflate în lucru la procurorii
de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară,
precum şi efectuarea unei verificări prin procurori anume desemnaţi la toate unităţile subordonate a
cauzelor vechi, rezultatul acestora urmând să fie comunicat Inspecţiei Judiciare.
Prin acelaşi raport de control s-a propus revocarea din funcţie a prim procurorului
Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu, propunere care a fost însuşită prin Hotărârea nr. 42 din
data de 10 martie a Secţiei pentru procurori.
După comunicarea hotărârilor dispuse de secţie, conducerea Parchetului de pe lângă Curtea
de Apel Bucureşti a comunicat Inspecţiei Judiciare măsurile dispuse în vederea remedierii
disfuncţionalităţilor menţionate în raport, în principal cu privire la reducerea numărului de cauze
vechi.
Astfel, conducerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a procedat la
monitorizarea lunară a dosarelor vechi aflate în stoc asupra procurorilor la Parchetele de pe lângă
Judecătoria Urziceni şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară, constatându-se că procurorii şi
conducerile celor două parchete au depus eforturi substanţiale şi au luat măsurile necesare în vederea
reducerii numărului de cauze vechi existente pe rolul acestora.
De asemenea, după o perioadă de 6 luni de la aprobarea controlului, a fost transmisă
inspecţiei judiciare analiza cauzelor vechi existente în lucru la procurori, comparativ cu situaţia
constatată în timpul controlului.
b) Au mai fost efectuate următoarele controale tematice:
- Verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerea Parchetului de pe lângă
Judecătoria Piteşti în vederea soluţionării cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la începerea
urmăririi penale, înregistrate la această unitate de parchet;
141
Prin Hotărârea nr.241 din 29 august 2011, Secţia pentru procurori a aprobat Raportul
Inspecţiei Judiciare şi a hotărât:
- continuarea de către conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş a monitorizării
activităţii procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti în vederea soluţionării cu
precădere a cauzelor mai vechi de un an de la sesizare şi 6 luni de la începerea urmăririi penale;
- modificarea stilului de lucru al procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria
Piteşti,în sensul stabilirii unor priorităţi în activitatea desfăşurată zilnic, astfel încât să se realizeze un
echilibru al cauzelor soluţionate, ţinându-se seama de vechimea înregistrării acestora la parchet, de
soluţiile ce urmează să fie adoptate şi de termenul procedural prevăzut de dispoziţiile art. 261 Cod
penal şi de dispoziţiile art. 122 Cod penal referitor la prescripţia răspunderii penale;
- exercitarea de către procurori a unei supravegheri efective şi eficiente a cercetărilor
efectuate de către organele de poliţie, în sensul întocmirii unor note de îndrumare,acolo unde se
impune,stabilirii unor termene de control, cât şi formulării unor sesizări punctuale, către conducerea
IPJ Argeş în vederea luării măsurilor ce se impun pentru soluţionarea cu operativitate a cauzelor aflate
în lucru;
- efectuarea unui control de către prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş,
la grefa Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, care să aibă ca obiectiv identificarea şi eliminarea
disfuncţionalităţilor intervenite în circuitul lucrărilor înregistrate la această unitate de parchet;
- dispunerea de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti a
unui control care să vizeze măsurile luate de procurori pentru soluţionarea cauzelor vechi şi rezultatele
obţinute de aceştia, urmând, ca în termen de 6 luni, concluziile desprinse să fie transmise Inspecţiei
Judiciare.
- Verificări privind remedierea deficienţelor constatate cu ocazia controlului efectuat, în
perioada 10-14 mai 2010, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov şi măsurile luate de
conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov, Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov,
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov în acest scop;
Prin Hotărârea nr. 141 din 23 iunie 2011, Secţia pentru procurori a aprobat Raportul de
control şi a hotărât :
- implicarea în continuare a prim-procurorului unităţii, cât şi a conducerilor Parchetului de pe
lângă Tribunalul Braşov şi a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, în activitatea de reducere
a stocului de dosare vechi, în principal a celor aflate în lucru la procuror prin susţinerea verificărilor
operativ curente;
142
- menţinerea şi eficientizarea controalelor referitoare la activitatea de grefă de către prim-
procurorul adjunct al unităţii;
- transmiterea rezultatului verificărilor la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov.
- Verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerea Parchetului de pe lângă
Judecătoria Târgovişte în vederea soluţionării cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la
începerea urmăririi penale, înregistrate la această unitate de parchet şi verificarea măsurilor luate de
procurori şi conducerea parchetului în activitatea judiciară.
Prin Hotărârea nr. 242 din 29 august 2011, Secţia pentru procurori a decis:
- o mai mare implicare a conducerii Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgovişte în
identificarea cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de 1 an de la începerea urmăririi penale;
- stabilirea unor obiective concrete, prioritare în programele de activitate vizând aceste cauze
vechi;
- repartizarea procurorilor pe sectoare de activitate în funcţie de specializarea şi abilităţilor
fiecăruia, în măsura în care schema de personal permite acest lucru;
- efectuarea unei supravegheri eficiente, constând în îndrumări scrise, cu termene precise de
finalizare a cercetărilor penale şi verificarea aducerii la îndeplinire a acestor dispoziţii;
-efectuarea periodică a unor controale operativ-curente,de către conducerea Parchetului de pe
lângă Judecătoria Târgovişte şi materializarea lor în informări cuprinzând măsurile luate şi propunerile
de reducere a stocului de dosare vechi;
-efectuarea de analize periodice, de către conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria
Târgovişte şi conducerile Poliţiei municipiului Târgovişte şi Inspectoratului Judeţean de Poliţie
Dâmboviţa, în vederea identificării şi înlăturării cauzelor care au generat/generează întârzieri în
soluţionarea dosarelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de 1 an de la începerea urmăririi penale;
- efectuarea de controale operative curente asupra activităţii procurorului din cadrul
compartimentului judiciar;
- repartizarea echilibrată a sarcinilor din sectorul judiciar, în condiţiile în care desfăşurarea
activităţii doar cu un singur procuror în acest sector a generat uneori disfuncţionalităţi.
- transmiterea prezentului Raport la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti,în vederea
monitorizării stocului de dosare mai vechi de 1 an de la sesizare şi de 1 an de la începerea urmăririi
penale şi efectuarea unui control tematic, prin procurori anume desemnaţi, după 6 luni de la data
prezentelor verificări, rezultatul acestuia urmând a fi înaintat Inspecţiei Judiciare.
- efectuarea demersurilor necesare, în vederea ocupării posturilor vacante de procurori,
urmând a se aprecia asupra oportunităţii condiţionării transferurilor procurorilor de soluţionarea, de
către aceştia, a dosarelor aflate în lucru;
143
- Verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerea Parchetului de pe lângă
Judecătoria Cluj Napoca în vederea soluţionării cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la
începerea urmăririi penale, înregistrate la această unitate de parchet;
Prin Hotărârea nr. 281 din 10.10.2011, Secţia pentru procurori a aprobat Raportul
Inspecţiei Judiciare şi a hotărât:
- continuarea monitorizării cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la începerea
urmăririi penale de către conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca;
- exercitarea de către procurori a unei supravegheri efective şi eficiente a cercetărilor
efectuate de organele de poliţie, prin utilizarea mijloacelor prevăzute de art. 218, 219 Cod procedură
penală, inclusiv sesizările adresate conducerii unităţilor de poliţie;
- implicarea în continuare a conducerii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi
Parchetului de pe lângă Tribunalului Cluj în activitatea de monitorizare a cauzelor mai vechi de 1 an
de la sesizare şi de la începerea urmăririi penale, înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj
Napoca;
- sprijinirea conducerii unităţii locale de parchet şi a procurorilor din cadrul acesteia în
stabilirea unui mod de colaborare adecvat şi eficient cu conducerea Poliţiei Municipiului Cluj Napoca
şi a Inspectoratului de Poliţie Judeţeană Cluj;
- dispunerea de către procurorul general al parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj a unui
control care să vizeze măsurile luate de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca
pentru soluţionarea cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la începerea urmăririi penale,
urmând ca după 6 luni de la aprobarea controlului, concluziile constatărilor să fie transmise Inspecţiei
Judiciare.
- Verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerea parchetelor în vederea soluţionării
cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la începerea urmăririi penale, înregistrate la Direcţia
de Combatere a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciile Teritoriale
Galaţi, Iaşi, Suceava, Târgu Mureş şi Biroul Teritorial Vâlcea;
Raportul de control a fost aprobat prin Hotărârea nr. 357 din 12.12.2011 a Secţiei pentru
procurori, care a decis, printre altele:
- implicarea în continuare a procurorilor şefi în soluţionarea cauzelor mai vechi de 1 an de la
sesizare, inclusiv a celor în care s-a dispus începerea urmăririi penale;
-efectuarea unei urmăriri penale eficiente, constând în planificarea activităţilor propuse în
fiecare cauză aflată în lucru şi verificarea aducerii la îndeplinire a dispoziţiilor date organelor de
poliţie prin ordonanţele de delegare;
144
-efectuarea periodică a unor controale operativ-curente, de către conducerea serviciului şi
materializarea lor în informări cuprinzând măsurile luate şi propunerile de reducere a stocului de
dosare vechi; - efectuarea de către conducerile parchetelor şi le poliţiei judiciare a unor analize
periodice, în vederea identificării şi înlăturării cauzelor care au generat/generează întârzieri în
realizarea activităţilor de urmărire penală în cauzele în care au fost delegaţi ofiţeri de poliţie judiciară;
- monitorizarea de către conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată a dosarelor mai vechi de 1 an de la data sesizării la Serviciile Teritoriale Galaţi, Târgu
Mureş, la Biroul Teritorial Vâlcea şi efectuarea unor controale tematice, prin procurori anume
desemnaţi, după 6 luni, rezultatul acestora urmând să fie înaintat Inspecţiei Judiciare .
- Verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerea parchetelor în vederea soluţionării
dosarelor având ca obiect infracţiuni prin săvârşirea cărora se aduce atingere bugetului de stat la
următoarele unităţi de parchet: Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa,Parchetul de pe lângă
Judecătoria Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi şi Parchetul de pe lângă Tribunalul
Constanţa. Controlul a fost efectuat, urmând să fie redactat materialul de control şi să fie supus
aprobării Secţiei pentru procurori.
În ceea ce priveşte soluţionarea cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la începerea
urmăririi penale, cu întârziere, în urma verificărilor s-a constatat existenţa unor cauze obiective şi
subiective.
Dintre cauzele obiective, enumerăm:
- scheme incomplete de personal, raportat la volumul mare de activitate şi o complexitate
deosebită a unor cauze penale;
- dificultăţi privind administrarea probelor, datorită nefinalizării rapoartelor de expertiză
(medico-legală, tehnică, financiar-contabilă ş.a.) datorată numărului insuficient de experţi în diferite
domenii, precum şi fondurilor insuficiente alocate organelor de urmărire penală în vederea plăţii
acestora;
- fluctuaţia de personal cu efect asupra redistribuirii cauzelor la alţi procurori decât cei care
au exercitat supravegherea;
- fluctuaţia lucrătorilor de poliţie judiciară, schemele incomplete la formaţiunile de poliţie
care efectuează cercetări sub supravegherea procurorilor, precum şi alocarea unei perioade
semnificative de timp îndeplinirii altor sarcini, primite de la şefii ierarhici;
- imposibilitatea audierii unor persoane plecate în străinătate fără declararea reşedinţei;
- sustragerea de la cercetări a unor persoane care au comis infracţiuni cu grad ridicat de
pericol social;
- comisii rogatorii internaţionale nefinalizate;
145
- lipsa unor criterii de prioritizare în soluţionarea cauzelor;
- supravegherea ineficientă a cercetărilor efectuate de organele de poliţie judiciară;
În raport cu aceste constatări s-au făcut propuneri, aprobate de Secţia pentru procurori, în
vederea eficientizării activităţii parchetelor controlate.
Un aspect pozitiv în ceea ce priveşte eficienţa controalelor tematice privind măsurile luate de
procurori şi conducerea parchetelor în vederea soluţionării cauzelor vechi a fost rezolvarea unui număr
semnificativ de dosare în timpul controlului sau în perioada ulterioară acestuia, de monitorizare.
Se poate concluziona că Rapoartele de control înaintate Secţiei pentru procurori (cu
excepţia celor care au termene de finalizare ulterior întocmirii prezentului raport de activitate)
au fost aprobate, dispunându-se aducerea la îndeplinire a propunerilor Inspecţiei Judiciare,
precum şi a altor măsuri care au fost considerate necesare de Secţia pentru procurori şi care au
rezultat din constatările efectuate.
146
V. ACTIVITATEA ÎN MATERIE DISCIPLINARĂ.
ACTIVITATEA COMISIEI DE DISCIPLINĂ PENTRU JUDECĂTORI
În cursul anului 2011, cele mai multe sesizări înregistrate la Comisia de disciplină pentru
judecători au fost formulate de părţile din dosare, de Inspecţia Judiciară din oficiu, de colegiile de
conducere ale instanţelor, de judecători, de Ministerul Justiţiei sau de Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul acestora fiind de 103 cauze, restul de 55 de sesizări provenind de
la Ministerul Finanţelor.
Din totalul de 158 de sesizări înregistrate în anul 2011 la Comisia de disciplină pentru
judecători, în 18 dosare s-a dispus exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea Secţiei pentru judecători
cu soluţionarea acestora, în 136 de cauze s-a dispus clasarea, într-o situaţie a fost sesizată Secţia pentru
judecători cu încălcarea normelor Codului deontologic, iar 3 cauze se află în curs de efectuare a
cercetării disciplinare.
În afara datelor sus-menţionate, Comisia de disciplină pentru judecători a mai pronunţat 3
clasări cu privire la lucrări înregistrate în cursul anilor 2009-2010.
Ca urmare a sesizării Secţiei pentru judecători, instanţa de judecată în materie disciplinară a
pronunţat 14 hotărâri, 12 dintre acestea fiind pronunţate în acţiuni exercitate în anul 2011 iar 2 hotărâri
au fost pronunţate în acţiuni exercitate anterior datei de 01.01.2011.
În prezent, 4 acţiuni disciplinare se află pe rolul Secţiei pentru judecători, în curs de
soluţionare.
Sub aspectul soluţiilor pronunţate de Secţia pentru judecători în materie disciplinară, în
cursul anului 2011 au fost admise 11 acţiuni disciplinare, iar 3 acţiuni au fost respinse.
Raportat la natura sancţiunilor, au fost aplicate 4 sancţiuni de excludere din magistratură, 3
sancţiuni de diminuare a indemnizaţiei de încadrare lunară brută şi 4 sancţiuni cu avertisment.
Dintre aceste sancţiuni, 9 hotărâri de aplicare a acestora au rămas irevocabile (2 sancţiuni de
excludere din magistratură, 4 sancţiuni de diminuare a indemnizaţiei de încadrare lunară brută şi 3
sancţiuni cu avertisment).
Sub aspectul conţinutului acţiunilor disciplinare formulate de Comisia de disciplină în
anul 2011, admise de Secţia pentru judecători şi rămase irevocabile, sancţiunea excluderii din
magistratură a fost aplicată ca urmare a faptului că, într-un caz, judecătorul a avut un comportament
nedemn faţă de mai mulţi grefieri ai instanţei şi nu a redactat în termenul legal un număr de 189
hotărâri judecătoreşti, termenul de redactare fiind depăşit,în unele cauze şi cu 1 an, iar într-o altă
147
situaţie judecătorul a dispus amânarea succesivă a pronunţării, pe perioade ce depăşesc termenul de 7
zile prevăzut de lege într-un număr de 100 de cauze pronunţate în perioada 01.09.2009-30.04.2010, iar
pentru un număr de 135 hotărâri pronunţate în perioada august 2009-31.03.2010 termenul de redactare
a fost cu mult depăşit, acestea nefiind redactate până la data de 14.05.2010.
Sancţiunea diminuării indemnizaţiei de încadrare lunară brută a fost aplicată unui
judecător pentru că a procedat la admiterea cererilor de preschimbare a termenului de judecată fără a
verifica existenţa unor motive temeinice, iar unui alt judecător întrucât a refuzat în mod nejustificat să
participe la judecarea unor cauze care aveau termen de judecată, deşi era prezent în instanţă.
De asemenea, aceeaşi sancţiune a mai fost aplicată întrucât judecătorul a participat la
soluţionarea unor cauze în condiţiile existenţei unor situaţii de incompatibilitate, iar în cazul unui alt
judecător pentru faptul că, în instrumentarea dosarelor, a aplicat în mod constant o practică în
contradicţie cu dispoziţiile procedurale privitoare la soluţionarea cu celeritate, lăsând derularea
procesului la aprecierea părţilor.
Sancţiunea avertismentului s-a raportat la conduite care au întrunit elementele constitutive
ale abaterilor disciplinare, în sensul că judecătorul nu a manifestat interes pentru redactarea în
termenele prevăzute de lege a hotărârilor, nu a ţinut o evidenţă strictă a circuitului administrativ al
dosarelor, nu a dat îndrumări grefierului de şedinţă şi nici nu a anunţat conducerea instanţei despre
modul de lucru al acestuia,nesemnând hotărârile motivate perioade îndelungate.De asemenea, a mai
fost aplicată această sancţiune întrucât, pe de o parte, un judecător a pronunţat o hotărâre într-un dosar
fără să invoce incidentul procedural cu privire la abţinerea de la judecată, deoarece pronunţase anterior
hotărârea casată, iar pe de altă parte, un alt judecător a dispus măsuri şi a soluţionat cauze fără a
permite părţilor şi apărătorilor acestora accesul în sala de şedinţă pe parcursul dezbaterilor, încălcând
astfel dispoziţiile de procedură ce stabilesc că judecarea dosarelor trebuie să aibă loc în şedinţă
publică.
Referitor la cele două acţiuni respinse de Secţia pentru judecători, s-a reţinut că, raportat la
starea de fapt reţinută şi la împrejurările care au condus la încălcarea dispoziţiilor legale, nu se justifică
sancţionarea judecătorilor cercetaţi.
Astfel, pe de o parte, s-a arătat că motivele care au dus la întârzierile în redactare acumulate
de pârâtul judecător nu sunt imputabile acestuia, în condiţiile în care a înregistrat un volum de
activitate mult peste media naţională şi a depus eforturi pentru a reduce întârzierile, eforturi
concretizate în mărirea programului de lucru cu aproximativ 4 ore şi afectarea concediului de odihnă
pentru a redacta hotărârile pronunţate.
Pe de altă parte, s-a reţinut că, deşi inspectorii au solicitat sancţionarea judecătorului care a
participat la judecarea şi soluţionarea unor cauze în care avocatul unora dintre părţi era o persoană cu
148
care judecătorul întreţinea o relaţie de prietenie cu caracter notoriu, ce a provocat discuţii pe această
temă, arătând că a fost afectată imparţialitatea, demnitatea şi prestigiul funcţiei de judecător, în urma
probelor administrate nu a rezultat că ar fi fost afectate corectitudinea judecăţii sau a soluţiilor
pronunţate, mare parte din soluţiile date fiind în defavoarea părţilor reprezentate de respectivul avocat
şi mai mult decât atât, acestea au fost judecate în complet de trei judecători.
Cu referire la motivele care au stat la baza pronunţării soluţiilor de clasare în 136 de cauze,
trebuie menţionat că 55 dintre acestea se referă la sesizări ale Ministerului Finanţelor Publice, prin
care s-a solicitat analizarea posibilităţii formulării unei acţiuni în regres împotriva persoanelor care,
prin activitatea lor, au determinat Statul Român la plata despăgubirilor materiale, morale şi a
cheltuielilor de judecată în temeiul unor hotărâri pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului
împotriva României.
În toate aceste cauze, comisia de disciplină pentru judecători a reţinut că sesizarea a fost
făcută după împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii disciplinare.
Cu privire la restul de 81 de cauze în care Comisia de disciplină a dispus clasarea, în funcţie
de abaterile disciplinare care au făcut obiectul verificărilor, respectiv al cercetării disciplinare efectuate
de inspecţia judiciară, soluţia dispusă s-a fundamentat pe constatarea inexistenţei indiciilor vreunei
abateri disciplinare, astfel nefiind realizate condiţiile prevăzute de lege pentru promovarea acţiunilor
disciplinare.
În ce priveşte soluţionarea sesizărilor cu privire la încălcări ale Codului deontologic al
judecătorilor şi procurorilor, în cursul anului 2011, comisia de disciplină pentru judecători a formulat
2 sesizări cu privire la încălcări ale acestor norme.
Cele două sesizări ale comisiei de disciplină pentru judecători au fost respinse de Secţia
pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, apreciindu-se că situaţiile de fapt expuse în
sesizări nu reprezintă o încălcare a normelor cuprinse în Codul deontologic.
ACTIVITATEA COMISIEI DE DISCIPLINĂ PENTRU PROCURORI
În cursul anului 2011,cele mai multe sesizări înregistrate la Comisiile de disciplină pentru
procurori au fost formulate de petiţionari, prin memoriile adresate Consiliului Superior al
Magistraturii. Alte sesizări ale Comisiei de disciplină au constituit sesizări din oficiu ale Inspecţiei
Judiciare, ca urmare a apariţiei în mass-media a unor aspecte din activitatea unor procurori, sesizări ale
conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie
şi conducerea celorlalte unităţi de parchet. Un număr de 18 sesizări au aparţinut Ministerului
Finanţelor Publice.
149
Din totalul de 49 de sesizări înregistrate în anul 2011 la Comisia de disciplină pentru
procurori, în 8 cauze s-a dispus exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea Secţiei pentru procurori cu
soluţionarea acestora iar în 39 cauze s-a dispus clasarea. Celelalte lucrări se află în curs de soluţionare
la Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori sau la Comisia de disciplină pentru procurori.
În cursul anului 2011 Comisia de disciplină pentru procurori a exercitat 8 acţiuni
disciplinare.
Secţia pentru procurori a pronunţat 9 hotărâri în materie disciplinară, din care 5 de admitere
şi aplicare a unei sancţiuni. Prin 4 hotărâri s-au soluţionat acţiuni disciplinare exercitate de către
comisia de disciplină pentru procurori în cursul anului 2010.
Un număr de 3 acţiuni disciplinare exercitate în cursul anului 2011 se află pe rolul Secţiei
pentru procurori.
Raportat la natura sancţiunilor,au fost aplicate 2 sancţiuni de avertisment, o sancţiune de
diminuare a salariului şi o sancţiune de mutare disciplinară la un alt parchet.
Dintre aceste sancţiuni, un număr de 2 hotărâri de aplicare a acestora au rămas
irevocabile(sancţiuni de avertisment şi mutare disciplinară la un alt parchet).
Aplicarea sancţiunilor disciplinare de către Secţia pentru procurori a avut drept
consecinţă în două cazuri şi revocarea din funcţiile de conducere a procurorilor faţă de care s-au
pronunţat aceste sancţiuni. Referitor la cele două acţiuni respinse de Secţia pentru procurori, s-a
reţinut că, raportat la starea de fapt reţinută şi la împrejurările care au condus la încălcarea dispoziţiilor
legale, nu se justifică sancţionarea procurorilor cercetaţi.
În alte două situaţii, care au reprezentat şi cele mai grave încălcări ale normelor de conduită
profesională de către procurori, s-a dispus respingerea acţiunilor disciplinare promovate de Comisia de
disciplină ca rămase fără obiect, întrucât un procuror a fost eliberat din funcţie prin pensionare şi
celălalt prin demisie. În cele două situaţii, procurorii cercetaţi disciplinar, care îndeplineau funcţii de
prim procuror,nu au luat măsuri de repartizare a unui număr semnificativ de dosare venite cu
propuneri de la organele de poliţie perioade îndelungate de timp, de până la 2 ani, au lăsat în nelucrare
plângeri împotriva soluţiilor sau nu au vizat perioade mergând până la câţiva ani, soluţii dispuse de
procurori, în unele situaţii în care se redactaseră şi rechizitorii. Faţă de unul din cei doi procurori se
efectuează cercetări penale de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Sub aspectul conţinutului acţiunilor disciplinare admise de Secţia pentru procurori în anul
2011, sancţiunea mutării disciplinare la un alt parchet a fost aplicată ca urmare a faptului că
magistratul cercetat şi-a folosit funcţia de prim procuror în vederea rezolvării unor probleme
personale, intervenind şi în soluţionarea unor dosare înregistrate la parchetul unde îşi desfăşura
activitatea, altfel decât în limitele atribuţiilor sale.
150
Sancţiunea avertisment a fost aplicată faţă de un procuror care a soluţionat un dosar penal
fiind într-o situaţie de incompatibilitate în raport de apărătorul ales al învinuitului, care îi era rudă de
gradul III. De asemenea, acelaşi tip de sancţiune a fost aplicată unui procuror care nu a participat la
efectuarea unor acte de urmărire penală care reclama urgenţă (continuarea cercetării la faţa locului,
solicitarea autorizării interceptării convorbirilor telefonice în vederea localizării unei persoane
cercetate pentru omor calificat), măsuri care au fost dispuse de un alt procuror;
Sancţiunea de diminuare a salariului a fost aplicată faţă de un procuror care a întârziat în mod
repetat soluţionarea lucrărilor şi în calitate de procuror de şedinţă a părăsit sala, determinând
imposibilitatea de soluţionare a mai multor dosare penale.
Cu referire la motivele care au stat la baza pronunţării soluţiilor de clasare în cele 39 de
cauze, trebuie menţionat că 21 dintre acestea se referă la sesizări ale Ministerului Finanţelor Publice,
prin care s-a solicitat analizarea posibilităţii formulării unei acţiuni în regres împotriva persoanelor
care, prin activitatea lor, au determinat Statul Român la plata despăgubirilor materiale, morale şi a
cheltuielilor de judecată în temeiul unor hotărâri pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului
împotriva României.
În toate aceste cauze, comisia de disciplină pentru procurori a reţinut că sesizarea a fost făcută
după împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii disciplinare ori s-a constatat că prevederile art.
99 lit. h din Legea nr. 303/2004 nu erau în vigoare la data săvârşirii pretinselor abateri disciplinare şi,
conform principiului înscris în art. 1 Cod civil, nu pot retroactiva.
Cu privire la restul de 18 cauze în care Comisia de disciplină a dispus clasarea, în funcţie de
abaterile disciplinare care au făcut obiectul verificărilor, respectiv al cercetării disciplinare efectuate de
inspecţia judiciară, soluţia dispusă s-a fundamentat pe constatarea neîndeplinirii condiţiilor prevăzute
de lege pentru existenţa abaterilor disciplinare. S-a mai reţinut împlinirea termenului de prescripţie a
răspunderii disciplinare şi în ceea ce priveşte un număr de 3 sesizări formulate de Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care în urma unor controale tematice a constatat că procurorii
au dispus soluţii având ca temei împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale.
Astfel, majoritatea petiţiilor au vizat posibile nerespectări ale interdicţiilor şi incompatibilităţilor
privind pe magistraţi, în sensul prevederilor art. 99 lit. a (5 cauze) ori exercitarea funcţiei cu rea
credinţă ori gravă neglijenţă prevăzute de art. 99 lit. h ( 6 cauze).
Împotriva unei hotărâri de respingere a acţiunii disciplinare pronunţată de Secţia pentru
procurori în anul 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul declarat de comisia de
disciplină şi, rejudecând, a admis acţiunea disciplinară şi a aplicat pârâtului procuror sancţiunea
„avertisment”. În această cauză comisia de disciplină pentru procurori a reţinut în sarcina procurorului
săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. a teza a II-a din Legea nr. 303/2004 privind
151
statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare constând în
aceea că, în calitate de prim procuror adjunct al parchetului a soluţionat o plângere formulată
împotriva unei ordonanţe dispusă de soţul său.
Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins
celelalte recursuri declarate de Comisia de disciplină, apreciind că aceasta nu are capacitatea de a
promova recurs.
152
CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE, VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE ŞI MĂSURILE LUATE SAU
PROPUSE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA
În cursul anului 2011, s-au înregistrat progrese semnificative în activitatea Consiliului Superior
al Magistraturii, cu consecinţe favorabile atât asupra funcţionării sistemului judiciar în ansamblul său,
dar şi asupra consolidării şi eficientizării instituţionale a Consiliului.
Astfel, în directă corelaţie cu competenţele legale şi constituţionale ale Consiliului Superior al
Magistraturii, dar şi cu dezideratele propuse pe termen mediu, au fost constituite un număr de 6
comisii de lucru la nivelul Consiliului, şi anume: „Independenţa justiţiei şi cooperare
interinstituţională”, „Consolidarea şi eficientizarea instituţională a Consiliului Superior al
Magistraturii”, „Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a instanţelor şi parchetelor”,
„Transparenţă şi integritate”, „Relaţia cu Uniunea Europeană şi organismele internaţionale”,
„Parteneriatul cu societatea civilă”.
Aceste comisii, grefate, pe competenţele principale şi direcţiile de acţiune pe care şi le-a
propus actualul Consiliu, îşi desfăşoară activitatea sub directa coordonare a membrilor Consiliului
Superior al Magistraturii, cu participarea şi consultarea magistraţilor şi a instituţiilor interesate, în
funcţie de fiecare problemă abordată şi cu asistenţa de specialitate din partea personalului din aparatul
propriu.
Funcţionarea acestor comisii a avut efecte favorabile inclusiv în ceea ce priveşte celeritatea
adoptării hotărârilor în Plen şi Secţii, urmare a fundamentării documentate în prealabil a acestor
decizii.
Un alt succes în activitate în anul 2011 l-a reprezentat ocuparea la nivelul instanţelor şi
parchetelor a unui număr ridicat de posturi vacante de judecător şi procuror, atât de execuţie, cât şi de
conducere, cu consecinţa reducerii volumului de activitate (număr dosare/lucrări, încărcătură) pe
magistrat, dar şi a realizării unui management performant şi eficient al instanţelor şi parchetelor.
Din acest punct de vedere, trebuie subliniat faptul că atât recrutarea magistraţilor, promovarea
în funcţii de execuţie cât şi numirea în funcţii de conducere se fac pe baza legislaţiei primare,cat şi
secundare, adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii potrivit abilitării sale legale, care asigură
existenţa unor proceduri instituite prin aceste regulamente, caracterizate prin transparenţă şi
obiectivitate.
Aplicarea acestor proceduri şi politica constantă a Consiliului Superior al Magistraturii
orientată spre ocuparea posturilor vacante la nivelul sistemului judiciar au condus la progrese în ceea
153
ce priveşte reechilibrarea schemelor de personal la instanţe şi parchete în raport cu volumul de
activitate.
În această ordine de idei, un alt beneficiu major îl constituie desfiinţarea unor instanţe şi
parchete cu volum redus de activitate, ce a determinat înlăturarea unor cheltuieli nejustificate
ocazionate de funcţionarea acestor instanţe şi parchete, precum şi distribuirea echitabilă a posturilor,
realizată exclusiv pe baza criteriului numărului de dosare de soluţionat/ judecător sau procuror.
Implicarea activă a Consiliului Superior al Magistraturii în toate aspectele relevante pentru
buna funcţionare a sistemului judiciar s-a manifestat şi în participarea activă a reprezentanţilor
Consiliului la şedinţele comisiilor de specialitate ale celor două camere ale Parlamentului în care se
aflau în procedură de adoptare acte normative ce vizau sistemul judiciar.
Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii a asigurat prezenţa reprezentanţilor săi în cadrul
colectivelor de lucru constituite pentru elaborarea unor proiecte de acte normative ce priveşte
activitatea justiţiei.
Implicarea Consiliului Superior al Magistraturii în activitatea de adoptare a unor acte
normative pentru care Consiliul urma să îşi exprime avizul s-a făcut în mod constant, cu consultarea
magistraţilor.
Un deziderat al Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2011 l-a constituit creşterea
încrederii publice în sistemul judiciar şi sporirea credibilităţii Consiliului, precum şi întărirea
colaborării cu asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, cu profesiile juridice liberale, cu facultăţile de
drept şi alte instituţii.
În acest sens, au fost încheiate protocoale de colaborare cu Uniunea Naţională a Barourilor din
România, cu Consiliul de Mediere, cu Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti şi
Uniunea Notarilor Publici din România, precum şi cu Agenţia Naţională de Integritate.
Creşterea calităţii şi transparenţei în activitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi în
procesul decizional s-a manifestat inclusiv prin publicarea pe pagina web a Consiliului a notelor
întocmite de direcţiile de specialitate care au stat la baza adoptării hotărârilor şi altor măsuri, precum şi
înregistrarea şi transmiterea în direct a desfăşurării şedinţelor Plenului şi Secţiilor.
Trebuie relevată în acest context asigurarea finanţării adecvate pentru toate programele
Consiliului Superior al Magistraturii derulate prin asigurarea fondurilor de la bugetul de stat.
În cursul anul 2011, Inspecţia Judiciară şi-a prioritizat activităţile, implicându-se în analiza
modului în care sunt aplicate normele de procedură privind managementul de caz şi în realizarea
monitorizării dosarelor în care termenul rezonabil este depăşit, atât la instanţe, cât şi la parchete,
începând cu data înregistrării a acestora, prin implicarea directă a conducerilor instanţelor şi
parchetelor, inclusiv prin accesul Inspecţiei Judiciare la aplicaţia Ecris a instanţelor.
154
S-a realizat astfel o statistică reală cu privire la situaţia dosarelor vechi din sistemul judiciar
românesc.
Inspecţia Judiciară a desfăşurat o activitate importantă de control, raportată la resursele umane
existente, care a constat preponderent în efectuarea unor controale tematice, punctuale, aprobate de
Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea identificării aspectelor care pot conduce la
dezechilibre în sistem, urmate de intervenţia promptă în scopul identificării soluţiilor pentru
remedierea acestora şi sancţionării factorilor responsabili.
De asemenea, Inspecţia Judiciară a manifestat un rol activ în ceea ce priveşte identificarea
conduitelor profesionale ale magistraţilor care au constituit abateri disciplinare, urmată de efectuarea
cercetărilor specifice şi de sesizare a Comisiilor de disciplină corespunzătoare.
Printre problemele nerealizate în sensul dorit de Consiliul Superior al Magistraturii se înscrie
desfiinţarea unui număr mai mic de instanţe şi parchete decât cel propus de Consiliu, care ar fi dus la o
reechilibrare mai eficientă a schemelor de personal şi la scăderea numărului de dosare/judecător şi
procuror.
O piedică în realizarea obiectivelor propuse a fost una de ordin legislativ, iniţiativa legislativă
în ceea ce priveşte actele normative referitoare la activitatea autorităţii judecătoreşti aparţinând
exclusiv ministrului justiţiei, nu şi Consiliului Superior al Magistraturii.
În acest context, trebuie subliniat că potrivit reglementării actuale, avizele acordate de
Consiliul Superior al Magistraturii au preponderent caracter consultativ, şi nu conform, nu numai în
ceea ce priveşte adoptarea actelor normative, ci şi în ce priveşte numirea în funcţiile de conducere
prevăzute în art. 54 din Legea 303/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare
(Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi
adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi
de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora).
De lege ferenda, s-ar impune instituirea avizului conform, atât la avizarea actelor normative,
cât şi a celor privitoare la funcţiile de conducere deosebit de importante pentru un management
eficient şi o viziune de ansamblu asupra sistemului judiciar. Nefinalizarea proiectului privind volumul
optim de activitate la instanţe şi parchete, precum şi cu referire strict la activitatea Consiliului Superior
al Magistraturii, neocuparea tuturor funcţiilor de conducere la nivelul aparatului propriu al Consiliului
Superior al Magistraturii, dar şi lipsa unui sistem IT integrat de gestionare a resurselor umane
constituie nerealizări în anul 2011.
155
Activitatea în perspectivă a Consiliului Superior al Magistraturii este grefată de o serie de
riscuri, legate de lipsa predictibilităţii legii în materii de importanţă esenţială, cum ar fi răspunderea
disciplinară sau condiţiile de pensionare (eventuale modificări legislative care ar putea determina
eliberări din funcţie masive, prin pensionare).
Totodată, o serie de modificări legislative preconizate a intra în vigoare sunt de natură a afecta
echilibrul puterilor în stat, ordinea publică şi constituţională, prin diluarea, destabilizarea şi
vulnerabilizarea puterii judecătoreşti.
De asemenea, contextul economico-financiar actual este nefavorabil, în condiţiile în care lipsa
resurselor financiare poate afecta grav declanşarea unor proiecte şi aducerea la îndeplinire a
obiectivelor propuse.
Corelativ riscurilor expuse, sunt de evocat în egală măsură o serie de oportunităţi în activitatea
Consiliului Superior al Magistraturii, cum ar fi Mecanismul de Cooperare şi Verificare care poate
constitui un stimul pentru accelerarea reformelor necesare unui sistem judiciar eficient care este parte
integrantă a spaţiului european de justiţie.
Consiliul Superior al Magistraturii coordonează unul dintre proiectele Reţelei Europene a
Consiliilor Judiciare şi a stabilit relaţii de parteneriat cu organisme similare din alte ţări, având astfel
oportunitatea unui schimb constant şi neintermediat cu partenerii săi europeni.
Coordonarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unor instrumente instituţionale de
formare specializată şi continuă – Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri,
dar şi reglementarea standardelor de calitate a managementului constituite, de asemenea, o pârghie
importantă pentru asigurarea unei viziuni coerente a sistemului judiciar.
În scopul îmbunătăţirii activităţii Consiliului Superior al Magistraturii sunt prevăzute măsuri
ca,planul multianual 2011-2016, având ca obiective fundamentale consolidarea justiţiei ca putere
publică, creşterea eficienţei acesteia, întărirea competenţei sistemului judiciar şi responsabilizarea
acestuia, dezvoltarea justiţiei ca serviciu public.
Faţă de problema identificată anterior cu privire la necesitatea instituirii avizului conform în
procedura de avizare a actelor normative, au fost formulate propuneri de lege ferenda care să vizeze
consolidarea procedurii de avizare de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Cu privire la riscul intrarii în vigoare a modificărilor legislative referitoare la răspunderea
disciplinară a magistraţilor şi reorganizarea Inspecţiei judiciare, Consiliul Superior al Magistraturii a
solicitat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul
constituţionalităţii proiectului de lege pentru modificarea Legilor nr.303/2004 şi 317/2004,
156
considerându-se că legea astfel cum a fost adoptată încalcă principiile indepedenţei justiţiei şi
separaţiei puterilor în stat.
Proiectul „Vin Codurile” demarat de Consiliul Superior al Magistraturii şi-a propus atingerea a
două obiective: pregătirea cunoaşterii şi implementarea noilor coduri de către magistraţi şi crearea unei
practici judiciare unitare. În acest context, în completarea mecanismelor deja prevăzute de noile
Coduri, Consiliul Superior al Magistraturii se va implica în elaborarea unui proiect de act normativ
privind unificarea practicii judiciare.
Pentru remedierea deficienţelor menţionate anterior , s-au luat măsuri pentru remedierea
acestora, cum ar fi continuarea şi îmbunătăţirea proiectului privind stabilirea volumului optim de
activitate sau demararea unui proiect privind sistemul integrat de management al resurselor materiale,
financiare şi umane din sistemul judiciar.
De asemenea, au fost formulate propuneri de lege ferenda privind eliminarea pensiilor de
serviciu în cazul magistraţilor condamnaţi pentru fapte de corupţie, urmînd a se face propuneri privind
procedura de evaluare, atât a magistraţilor, cât şi a sistemului judiciar în ansamblul său, precum şi cu
privire la creşterea implicării Consiliului Superior al Magistraturii în procedura de numire în funcţii de
conducere.
Alte măsuri vizează eficientizarea activităţii Inspecţiei Judiciare şi întărirea autonomiei
operaţionale a acesteia.
În concluzie Consiliul Superior al Magistraturii are în vedere atingerea unor obiective clare,
într-un orizont de timp rezonabil care să răspundă nu numai ritmului propriu de reformă al sistemului
judiciar român, dar şi angajamentelor asumate la nivel european.
157
ANEXA 1
158
ANEXA 2
MEMBRII CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
2011
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii:
- domnul judecător NICOLAE – HORAŢIUS DUMBRAVĂ - Curtea de Apel Târgu Mureş
Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii:
- domnul procuror GEORGE BĂLAN - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti
Membrii aleşi:
- domnul judecător BUCUREL MIRCEA ARON – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- domnul judecător VASILICĂ CRISTI DANILEŢ – Judecătoria Oradea
- doamna procuror FLORENTINA GAVADIA - prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria
Sectorului 6 Bucureşti
- doamna judecător ALINA NICOLETA GHICA – preşedinte al secţiei a VIII-a contencios
administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Bucureşti
- doamna procuror GRAŢIANA DANIELA PETRONELA ISAC - Direcţia de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie
- doamna judecător ANA CRISTINA LĂBUŞ - Tribunalul Iaşi
- domnul procuror DIMITRIE BOGDAN LICU - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti
- domnul judecător ADRIAN TONI NEACŞU - Tribunalul Vrancea
- doamna judecător MONA MARIA PIVNICERU – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
159
- doamna procuror OANA ANDREA SCHMIDT-HĂINEALĂ - Parchetul de pe lângă Tribunalul
Braşov
- domnul judecător ALEXANDRU ŞERBAN – Curtea de Apel Braşov
- domnul judecător BADEA MARIUS TUDOSE – preşedinte al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti
Membri aleşi - reprezentaţi ai societăţii civile:
- doamna conferenţiar universitar dr. CORINA ADRIANA DUMITRESCU - rector al
Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”
- doamna GEORGIANA CAMELIA IORGULESCU – director executiv al Centrului de Resurse
Juridice
Membrii de drept:
- doamna judecător dr. LIVIA DOINA STANCIU - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
- domnul CĂTĂLIN MARIAN PREDOIU - Ministrul Justiţiei
- doamna procuror LAURA CODRUŢA KÖVESI - procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie
Alţi membri care şi-au desfăşurat activitatea în 2011:
- domnul judecător VIRGIL VIOREL ANDREIEŞ – Curtea de Apel Cluj
- doamna judecător LIDIA BĂRBULESCU - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- doamna judecător FLORICA BEJINARU - Tribunalul Mehedinţi
- domnul procuror NICOLAE DAN CHIUJDEA - prim procuror al Parchetului de pe lângă
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
- domnul procuror CRISTIAN DELIORGA - Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa
- domnul procuror GHEORGHE FIŢ - procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de
Apel Alba Iulia
- doamna judecător GEORGETA LĂCRĂMIOARA GAFTA – preşedintele secţiei penale a
Judecătoriei Iaşi
- domnul judecător GHEORGHE GROZA - Curtea de Apel Oradea
- domnul judecător conf. univ. dr. DAN LUPAŞCU - preşedintele Curţii de Apel Bucureşti
160
- domnul judecător ANTON PANDREA – preşedintele Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie
- doamna judecător SARMISEGETUZA ŞTEFANIA TULBURE – Curtea de Apel Galaţi
- domnul TEODOR VICTOR ALISTAR – director executiv al Transparency International Romania
- doamna profesor universitar dr. ELENA SIMINA TĂNĂSESCU, Facultatea de Drept a Universităţii
Bucureşti
- doamna profesor universitar dr. IRINA ZLĂTESCU, Director al Institutului Român pentru
Drepturile Omului, profesor la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi la
Universitatea Ecologică Bucureşti
161
ANEXA 3
COMPONENŢA COMISIILOR DE LUCRU CONSTITUITE LA NIVELUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
COMISIA NR. 1 – I ndependenţa Justiţiei şi Cooperarea Interinstituţională
Coordonator:
- judecător ALEXANDRU ŞERBAN
Membri:
- judecător BUCUREL MIRCEA ARON
- procuror FLORENTINA GAVADIA
- procuror OANA ANDREA SCHMIDT HĂINEALĂ
- procuror GRAŢIANA DANIELA PETRONELA ISAC
- judecător MONA MARIA PIVNICERU
- conferenţiar universitar dr. CORINA ADRIANA DUMITRESCU
COMISIA NR. 2 - Consolidarea şi eficientizarea instituţională a CSM şi a instituţiilor
coordonate
Coordonator:
- judecător ADRIAN TONI NEACŞU
Membri:
- judecător ALINA NICOLETA GHICA
- judecător CRISTI VASILICĂ DANILEŢ
- procuror GRAŢIANA DANIELA PETRONELA ISAC
- judecător ANA-CRISTINA LĂBUŞ
- judecător MONA MARIA PIVNICERU
- judecător MARIUS BADEA TUDOSE
COMISIA NR. 3 - Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a instanţelor şi
parchetelor
162
Coordonator:
- judecător ANA-CRISTINA LĂBUŞ
Membri:
- judecător ALINA NICOLETA GHICA
- judecător MARIUS BADEA TUDOSE
- judecător ADRIAN TONI NEACŞU
- judecător BUCUREL MIRCEA ARON
- judecător ALEXANDRU ŞERBAN
- procuror FLORENTINA GAVADIA
- procuror DIMITRIE BOGDAN LICU
- judecător dr. LIVIA DOINA STANCIU
COMISIA NR.4 – Transparenţă şi integritate
Coordonator:
- judecător CRISTI VASILICĂ DANILEŢ
Membri:
- judecător ADRIAN TONI NEACŞU
- judecător ALEXANDRU ŞERBAN
- judecător ALINA NICOLETA GHICA
- judecător MONA MARIA PIVNICERU
- director GEORGIANA CAMELIA IORGULESCU
COMISIA NR.5 - Relaţia cu Uniunea Europeană şi organismele
Coordonator:
- procuror Oana Andrea SCHMIDT-HĂINEALĂ
Membri:
163
- judecător dr. LIVIA DOINA STANCIU
- judecător ANA CRISTINA LĂBUŞ
- judecător CRISTI VASILICĂ DANILEŢ
- procuror GRAŢIANA DANIELA PETRONELA ISAC
- conferenţiar universitar dr. CORINA ADRIANA DUMITRESCU
COMISIA NR. 6 – Parteneriatul cu societatea civilă
Coordonator:
- judecător BADEA MARIUS TUDOSE
Membri:
- judecător BUCUREL MIRCEA ARON
- procuror DIMITRIE BOGDAN LICU
- conferenţiar universitar dr. CORINA ADRIANA DUMITRESCU
- director GEORGIANA CAMELIA IORGULESCU
164