Download - Pidu Bucuresti Hq
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
1/296
Plan Int grat dZon
Dezvo Centr
ltare Ulă Buc
ban ă re ș ti
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
2/296
Plan Integrat de Dezvoltare Urban ă Zona Central ă Bucure ș ti
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
3/296
MACA
SYNERG
RE-ACT N
KXL
IGLOO A
STUDIO B
ASTIL
RIE O’LOO
SOARE&
REPUBLI
POLARH
KVB ECO
TICS COR
OW STUDI
HITECTUR
ASAR
EY ARCHI
OKINA AR
OF ARCHI
ESIGN
OMIC
ORATION
E
ECTS
ITECTI AS
TECTS
OCIATI
Elaborato
1
ri
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
4/296
2
CUPRINS
SUMAR EXECUTIV 1. CARACTERIZAREA GENERAL Ă A ZONEI DE ACȚIUNE URBAN Ă 1.1. Identificarea zonei de acțiune urbană și justificarea alegerii
1.2. Evoluția istorică a zonei 1.3. Analiza mediului construitși a țesutului urban 1.3.1. Mediul construit 1.3.2. Structura țesutului urban 1.3.2.1. Zona de ac țiune urbană 1.3.2.2. Subzone 1.3.3. Structura țesutului urban 1.4. Analiza transportului urban 1.4.1. Transportul cu mașina personală 1.4.2. Transportul public 1.4.3. Mersul pe jos 1.4.4. Utilizarea bicicletelor 1.5. Caracteristici demograficeși sociale ale zonei de ac țiune urbană 1.5.1. Populația 1.5.2. Locuirea în zona de ac țiune urbană 1.5.3. Spa țiile verzi 1.5.4. Infracționalitatea în zona de ac țiune urbană PIDU 1.5.5. Percep țiiși repere sociale legate de zona de ac țiune urbană 1.5.5.1. Definirea centrului 1.5.5.2. Valorizarea centrului 1.5.5.3. Utilizarea centrului 1.5.5.4. Probleme și necesități ale centrului 1.6. Caracteristici economice ale zonei de ac țiune urbană și comparație cu orașul 1.6.1. For ța de muncă 1.6.1.1. Distribuția angaja ților în funcție de domeniul de activitate 1.6.1.2. Distribuția angaja ților în funcție de dimensiunea activității 1.6.2. Volumul activității economice 1.6.3. Profilul activității economice 1.6.4. Dinamica întreprinderilor 1.6.5. Densitatea activității economice 1.6.6. Economia pe sectoare de activitate 1.6.7. Inovația, cercetarea și dezvoltarea 1.6.8. Valoarea ad ăugată și productivitatea
1.6.9. Analiza spațială Nord / Sud 1.7. Servicii publice
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
5/296
3
1.7.1. Infrastructura de transport și mobilitate 1.7.2. Infrastructura tehnico-edilitar ă 1.7.3. Cur ățenia 1.7.4. Sănătatea 1.7.5. Educația 1.7.6. Cultura 1.8. Dinamica investițiilor în zona de acțiune urbană 1.8.1. Dinamica investițiilor publice 1.8.2. Dinamica investițiilor private 1.9. Nevoi de dezvoltare identificate în zona de acțiune urbană 1.9.1. Nevoi de dezvoltare identificate prin studiul sociologic 1.9.2. Nevoi de dezvoltare identificate prin analizele diagnostice 1.10. Potențialul de dezvoltare al zonei de acțiune urbană
2. STRATEGIA DEZVOLT ĂRII ZONEI DE ACȚIUNE URBAN Ă 2.1. Necesitatea unei viziuni strategice de dezvoltare locală 2.2. Obiective 2.2.1 Obiective și principii europene privind ameliorarea cadrului de viață din mediul urban 2.2.2. Obiective ale Programului Operațional Regional 2.2.3. Obiective pentru Planul Integrat de Dezvoltare Urbană București - Zona Centrală 2.3. Priorități de dezvoltare 2.4. Strategie pentru dezvoltarea turistică a Zonei Centrale București
3. PLANUL DE ACȚIUNE 3.1 Lista proiectelorși bugetul estimat pentru implementarea planului integrat, pe surse de finanțare;perioada de implementare a proiectelor 3.2 Harta zonei de ac țiune urbană, cu localizarea proiectelor individuale componente ale Planului 3.3 Managementul implementării planului integrat 4. CONSULT ĂRI PUBLICE ÎN PROCESUL ELABOR ĂRII PIDU 5. BENEFICIILE ADUSE DE PIDUȘI ACȚIUNILE PROPUSE ANEXE Anexa 1 - Lista proiectelor individuale Anexa 2 - Subzonele din componența zonei de ac țiune urbană Anexa 3 - Surse ale analizei istorice Anexa 4 - Etape de evoluție ale subzonelor zonei centrale Anexa 5 - Etape de evoluție ale axelor structurante ale zonei centrale Anexa 6 - Metodologia studiului sociologic Anexa 7 - Analiza de trafic a Zonei de Acțiune Urbană Anexa 8 - Lista str ăzilor din zona de acțiune urbană care se află în garan ție Anexa 9 - Investiții ale Municipiului București în zona de acțiune urbană
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
6/296
4
Contextul lucr ării
Prezenta lucrare reprezint ă prima fază a contractului de servicii MB nr. 444 din data 31.12.2010, pentruelaborarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Zona Centrală a Municipiului București (PIDU).Planul Integrat de Dezvoltare Urbană se va actualiza în urma realizării primelor trei faze contractuale,respectiv definitivarea listei de proiecte în urma procesului de consultare publică, a temelor de proiectare șia studiilor de fezabilitate. În acest context, prezentul document va putea fi completat în urma procesului final de consultare public
ă,
care se va desf ășura odată cu finalizarea studiilor de prefezabilitate.De asemenea, informa țiile privind solicitantul vor fi completate în urma aprobării de către beneficiar aprezentei lucr ări și a etapelor următoare.
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
7/296
5
SUMAR EXECUTIV
I. Obiectivele specifice ale Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) pentru centrulBucureștiului urmăresc: (i) punerea în valoare a caracterului eclectic al centrului Bucureștiului ca marcă identitar ă a orașului, (ii) reintegrareași restructurarea țesutului urban, (iii) crearea unui sistem de circulațiieficient, (iv) revigorarea rețelei de spa ții publice, (v) dezvoltare durabilă, (vi) regenerarea urban ă integrată azonelor cu probleme socio-economice și (vi) asigurarea unui climat social divers și sigur. Realizareaacestor obiective va avea ca efect cre șterea calității vieții locuitorilor zoneiși ai întregului oraș, precum șisporirea atractivității pentru investitoriși turiști, creând un centru vibrant, dinamic, atractiv pentru București,capitală european ă.
II. Acțiunile propuse în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană reflectă o serie depriorități:
1. (Re-)crearea unei identit ăți urbane pentru centrul Bucure știului. O identitate clar ă șicaptivantă a orașului este de natur ă să atragă turiștiiși investitorii, să creeze un brand pozitiv, să dezvolteun sentiment de comunitate și apartenen ță în rândul bucureștenilor, cu beneficii în susținerea activitățilorcomerciale și economice ale orașului. Acțiunile propuse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană au cascop să sublinieze și să utilizeze din plincaracterul eclectic al orașului, princrearea de spa ții diverse cuidentități diferite, conectate prin trasee cu prioritate pentru pietoni și bicicliști.
2. Revitalizarea zonelor cu caracter divers din punct de vedere istoric și arhitectural, careconstituie centrul Bucureștiului, f ăr ă a se limita la a considera centrul istoric doar zona Lipscăniei. După cum vom prezenta în capitolele 1.2, 1.5 și 1.6., destructurarea vetrei orașului și dezechilibrele socio-economice create de inser ția Centrului Civic reprezintă probleme principale ale centrului Bucureștiului, iarPlanul Integrat de Dezvoltare Urbană urmărește să reintegreze aceste zone enclavizate, segregate.Reconstruc ția a dou ă poduri peste Dâmbovița, de exemplu, va reconecta nordul și sudul centrului istoric,iar aceasta va duce la generarea de fluxuri de vizitatori pe traseele pietonale și de bicicliști, precum și larevitalizarea zonelor de la sud de Dâmbovi ța, până la Piața de Flori în Rahova-Uranus.
3. Eficientizarea sistemului de circula ții în zona centrală prin prioritizarea formelorsustenabile și alternative de circulație. Un traseu cu prioritate pentru pietoni și bicicliști va crea oalternativă viabilă pentru transport. Se propune configurarea unei re țele integrate de circula ție pietonal ă și pentru biciclete într-o zonă largă a centrului, care să reprezinte nu numai oportunități de circulație, ci șispa ții publice de calitate. În plus, în ceea ce privește transportul cu bicicleta, se consider ă importantă realizarea unei re
țele de trasee velo concentrice
și radiale , continu
ă și coerent
ă. Introducerea acestui
traseu alternativ nu va afecta capacitatea de trafic și nu va crea probleme de parcare în zon ă, deoarece vafi realizată în două etape. Se vor construi într-un prim stadiu parc ări subterane și supraetajate dedimensiuni medii, care s ă rezolve nevoia de parcaj din zonă și să elibereze spa țiile publice pentru lucr ăride reamenajare ulterioar ă. Întrucât parcările de mari dimensiuni devin în sine un factor de creștere atraficului auto în zona centrală, prezenta strategie nu propune realizarea acestui tip de investi ții.
4. Regenerarea urban ă durabil ă a arealelor cu probleme din cadrul zonei de ac țiune urbană. Acestea trebuie s ă fie obiectul unui proces integratși coerent de regenerare urban ă, care s ă aibă în vedereatât reabilitarea fondului construitși a spa țiilor publice, câtși întărirea comunității și încurajarea activitățilorantreprenoriale. Tendințele sociale recente din Bucure ști reflectă o accentuare a discrepan țelor dintrediversele categorii de populație. Un proces de segregare reziden țială pe criterii economice este în plină desf ășurare, contrar cu principiile generale europene care promoveaz ă mixitatea socială. Bucureștiul nutrebuie să se dezvolte ca o serie de ora șe paralele, ci s ă reflecte caracterul divers și viu al unei capitale
europene. Acest PIDU conține acțiuni care vizează coeziunea social ă, precum crearea unor centreculturale pentru comunitate , cu rol social, educativ și de loisir pentru întreaga populație. Prin reabilitareainfrastructurii, crearea de spații pietonale care genereaz ă un flux continuu de trecători, prin crearea uneidirecții de dezvoltare și de identități pentru fiecare dintre zone, vor fi stimulate atât investițiile private, câtșiactivitățile comerciale.
III. Proiecte propuse. Pentru atingerea obiectivelor prezentate, se propune un num ăr de proiecteși sub-proiecte conexe , repartizate pe toate subzonele ariei de interven ție. O parte din proiecte suntcondi ționate de achiziții de teren sau de parteneriate cu institu ții, precum Parlamentul. În plus, pentruanumite proiecte de o complexitate ridicată, precum reconfigurarea unor spa ții publice majore cuimportante probleme de design și conectivitate, se recomandă realizarea unor concursuri de soluții. Esteesen țial de precizat ca lista ac țiunilor propuse prin PIDU va fi definitivat ă de c ătre Prim ăriaMunicipiului Bucure ști, în funcție de prioritățile, obiectiveleși politicile urbane existente.
Interven țiile urbane vor fi etapizate astfel încât lucr ările să nu creeze impedimente majore încirculația și desf ășurarea activităților în zona centrală (de exemplu, vor fi construite parcări înainte de a sereconfigura spațiile publice ocupate astăzi de mașini parcate).
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
8/296
6
IV. Premisele care stau la baza obiectivelor și a planului de ac țiuni descrise mai sus.1. Identificarea zonei de ac țiune urban ă [cap. 1.1]. Zona centrală a Bucureștiului se remarcă
îndeosebi prin caracterul s ău eterogen : în acest areal se juxtapun spa ții care difer ă foarte mult atât întipologia clădirilorși a morfologiei urbane, în profilul funcțional și gradul de utilizare, câtși în statutul lor îngeografia mentală a bucureștenilor. Analizele urbanistice, demografice și socio-economice efectuatesubliniază nevoia esen țială de a concepe un plan care s ă abordeze dezvoltarea urban ă într-un modechilibratși sensibil, atât la nivelul nevoilor socio-economice, câtși la nivelul problematicii spațiale diversea arealului central. Premiza esen
țial
ă este c
ă zona central
ă a Bucure
știului are nevoie de o abordare
holistic ă, prin care să se valorifice și să se poten țeze diversitatea și eterogenitatea centrului și să se întăreasc ă relațiile spațiale și funcționale între areale, conferind o imagine și o identitate proprie a orașului,ce are la baz ă principiul unit ății în diversitate .
Au fost definite zona de acțiune urbană și nouă subzone de analiz ă în cadrul acesteia. Metodologiautilizată se bazeaz ă pe caracteristicile de morfologie urbană și tipologie a clădirilor, profilul funcțional șiutilizarea arealului, rolul istoricși, nu în ultimul rând, imaginea și statutul zonei. Pentru identificareanevoilor, a potențialului de dezvoltare, a obiectivelorși priorităților zonei de acțiune urbană au fost realizatemultiple analize, pluridisciplinare : istorică, de trafic, de accesibilitate și permeabilitate a țesutului urban,de mediu, demografică, socială și economică.
2. Analiza evolu ției istorice [cap. 1.2] relevă că Bucureștiul a avut o creștere organică, afectată însă de lucr ările urbanistice din secolele al XIX-leași al XX-lea, când s-au trasat noi axe. Principaleleprobleme care rezultă din evoluția recentă a zonei sunt enclavizarea unor areale și tăierea conexiunilor
odată cu construirea Centrului Civic. Analiza țesutului urban [cap. 1.3] a indicat că subzonele aflate lasud de râul Dâmbovița, afectate de interven țiile din anii ‘80, sufer ă atât de o slab ă permeabilitate cât și deo accesibilitate local ă sc ăzută, care le limitează potențialul de dezvoltare. Analizele sociale [cap. 1.5] șieconomice [cap.1.6] reflectă diferențele majore dintre aceste subzone și cele de la nord de râulDâmbovița. Rezolvarea disparit ăților spa țiale și socio-economice dintre nordulși sudul zonei centrale aBucureștiului reprezintă una dintre necesitățile esențiale ale zonei de ac țiune urbană.
3. Analiza economic ă [cap. 1.6] indică faptul că zona de ac țiune urbană are un rol economicimportant la nivelul orașului. Cu toate acestea, poten țialul nu este exploatat pe deplin. Pe de o parte,poten țialul de sus ținere a activit ăților comerciale pe str ăzile cu un important rol istoric comercial nueste atins. Pe de alt ă parte, nu se atinge nici poten țialul cu privire lainvesti țiile str ăine. Bucureștiul î șifolosește doar o parte din poten țialul de brand , având o imagine lipsită de aprecieri pozitive la niveleuropean, fa ță de predicția realizată pe baza poten țialului său. Cercetările în domeniul marketingului urbanarată că starea clădirilorși a spa țiilor publice contribuie la crearea percepției generale externe asupra unui
oraș, iar aceasta influențeazăla rândul ei decizia de investi acolo. Bucureștiul are astăzi nevoie deameliorarea imaginii sale urbane pentru a deveni un pol de atrac ție într-o competiție european ă (chiarmondială) la nivelul orașelor. În urma analizelor efectuate, au fost identificate o serie de puncte forte încă neexploatate, care constituie un poten țial de dezvoltare însemnat pentru ora ș. Includem aici prezența uneiarhitecturi de o mare varietate care poate pune în valoare un brand de oraș eclectic, prezența unor dotăriculturale care pot fi reabilitateși puse în valoare (Pasajul Vilacrosse, Curtea Veche, Centrul Istoric, zonaMănăstirea Antim, Zona Antrepozite-Rahova-Uranus), cât și prezența râului Dâmbovița, momentannevalorificată. În plus, centrul Bucureștiului are nevoie de spa ții publice de o înalt ă calitate care s ă serveasc ă comunitatea și să întăreasc ă imaginea de metropolă european ă. Atât spațiile verzi, câtși altetipuri de spații publice (piețe, str ăzi, trotuare) sufer ă la ora actuală de o imagine și un design deficitar șitrebuie reabilitate.
4. Analiza dinamicii investi țiilor publice în zonă [cap. 1.7] a relevat că majoritatea investițiilorPrimăriei Municipiului București au fost dedicate infrastructurii de transport. Problemele de trafic[cap. 1.4]
sunt într-adevăr foarte importante pentru București. Deși infrastructura stradală este aceea și ca în 1989,numărul de mașini în București este de șapte ori mai mare ast ăzi decât în urmă cu două decenii.Congestionarea are un impact negativ asupra timpilor de deplasare, asupra polu ării aerului și asupraspa țiilor de parcare. Orașul nu dispune de suficiente spa ții de parcare în zona central ă, fapt ceconduce la apari ția spa țiilor de parcare “parazit” . În același timp, modalitățile de transport alternative șirecomandate de UE, precum mersul pe bicicletă, sunt folosite cu mult sub parametrii europeni.Mai puținde 2% dintre bucure șteni folosesc bicicleta ca mod de transport zilnic, în timp ce prin Carta de laBruxelles din 2009, orașele europene s-au angajat s ă aducă procentul călătoriilor zilnice cu bicicleta la15%.
Ca urmare a analizelor efectuate amintite mai sus și a identificării nevoilorși potențialului zonei,s-au stabilit obiectivele și prioritățile care au generat setul de ac țiuni concrete propuse pentru zona deacțiune urbană.
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
9/296
1.
urban dBucureșIntegratse r ăsfr urban ă,
bazat p- -
- - - -
CARAC
1.1. Ide În contextu
istinct, dartiului (Figur de Dezvoltange asuprareprezentat
Figura 1: Î Metodolo
o serie deMorfologieTipologie arenovare eProfil funcțUtilizareaRol istoricImagine/st
ERIZA
tificarea
l caracterulare din pu 1). mpreure Urbană p unei ariide zone car
ncadrarea
ia prin carelemente:urbană : den clădirilor: î tc) ;ional: funcționei: la nive
tut
EA GE
zonei de
i eterogen anct de vedenă , acesteropus pentr ai ample, pe, istoric sa
onei de ac ț
s-au definit
sitate, caracă lțime, cara
ni rezidențialul orașului/
ERALĂ
ac țiune u
l centrului ore istoric ș ireale const centrul Ca
e care o de funcțional,
iune urban
zona de ac ți
teristici ale tcteristici (sti
le/comerciaivel local, i
A ZONE
ban ă ș i j
rașului, au f funcționalituie Zonapitalei. Trebnumim areasunt legate
ș i a zonei
une urbană
ramei stradil, materiale)
le/industrialetensă /redus
I DE AC
stificare
st identificaalcă tuiesc î e Acțiuneie subliniat
lul de influe zona cen
de influen ț
ș i cele nouă
le, grad de, stare (grad
/administrată ;
IUNE U
alegerii
e nouă areapreună zo
Urbană (Zcă impactulen ță a zonrală .
la nivelul
subzone co
accesibilitat de degrad
ive;
RBANĂ
le cu caractna centralăU) a Planulacestui PIDi de ac țiu
raș ului
mponente s
a zonei;re, ac țiuni
7
erauiUe
a
e
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
10/296
Figura 2: Zona de ac ț iune urban ă ș i subzonele identifi ate
8
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
11/296
interbelispectaccă tre lorețeaua
comerciUniversi
Descrier Subzona 1e cu diver le, instituțiiuitorii întregde transp
le, rezidențtăț ii, Piața R
a subzon
: O arieitate de fu
de învăță mâului oraș , crt în com
iale. În cadevoluției, Pi
lor care al
ensă , domicțiuni ș i clnt superior,un nivel rid
n. Funcțiun
ul său exisța Palatului,
Figura 3:
cătuiesc z
nată de clădiri de intehoteluri, insticat al traficile sunt m
ă spa ții pu, Piața Rom
esutul urb
ona de ac ț
diri relativ î res public (ituții locale).ului rutierș iixte - admi
lice cu relenă , Parcul
n al subzo
iune urba
alte, cu pr inistere, p
Este un arepietonal ș i onistrative,
anță la nivișmigiu, ma
ei 1
ă
eponderen țărefectura, mal cu o utiliz foarte bunulturale, se
elul întregulri bulevarde
blockhausuzee, s ă lire intensă conexiune
rvicii, birou
ui oraș : Pia.
9
rieelari,
ța
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
12/296
Subzonmedieva
tipologiia f ăcuurbane.unitaralcă tuinBucureșseparatNord-Suautomoreabilităautoritățutilizarela nivel
remarcăactivităț ide alime2. Clăddegradanivel so
Figura 4:
a 3: Pal, similar
cu subzonat obiectulDeș i istoriccu subzon centrul
tiului pre- de aceasd (cu un iile) ș i nu aii stradaleile locale.
zonei estelocal, es
o mult mailor comerciantație publicirile suntte. Populațiio-economi
Ț esutul ur
te a nu în morfolo
2, acest ar unei reg constituiaa 2 (îm
comerciaodern), a
a prin magportant traconstituit oadministraDrept u
cu preponde redus ă
slabă prezle ș i a activă față de sun marerezidentă modest.
an al subz
cleuluiie ș i
eal nuner ăriun totreună l al
fostistralafic deiectule demare,erență ș i se
nță aităț ilorbzonaăsur ă re un
nei 2
Fi
Su«Cepart(nuultiregacc
pundusrestUtili într inteo r vedmefroncoClănive
a d(adantpuțiclăd/cluvacsociapănive
ura 5: Ț es
zona 2 :ntrul Istorie a vecleul medieii ani scnerare ur lerată , din
ctul principala ceaaurante ș izarea estegului oraș ,
ns, fiind singțea stradal
ere morfoloievală , deturi la straderciale diirile au înluri ș i sunt
oua jumătaugându-serioare ac
nele r ămasirile au uuri, etajelnte. Popul
o-economicrând ș i un pl rezidențial.
tul urban a
escris în», arealuliului cent
val), careena unorană . Trantr-o arie
l de loisir diai marecafenele
semnificativiar traficulura zonă di pietonală .gic, se re
nsă , cu st continue, t spa țiulgeneral d
în majoritat
e a secoluexemple izostei perio
e Bucureșt rol com fiind rezția rezidentredus, în
roces de ge.
l subzonei
1
eneral drereprezintău comercia devenitproceseformareaegradat ă
n Bucureș ti,densitatedin Capitală ș i la scapietonal es Bucureș tiDin punctmarcă trar ăzi îngustipică centrelextracarpatiouă sau tr construite
lui al XIX-llate de clădade, printi). La partrcial/cafene
idențiale s are un nivacelaș i titrificare la
0
ptoal
înea
în
aeă .rateueae,orc.ei
în
airireerleuelp
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
13/296
SubzonCivic, m între aenclavelCaractede ruptUtilizare
zonei:intens cactioneade altăenclavizFuncțiugrupeazare unde clădivestul zNaționalmorfoloBulevar
morfoloconectaclădiribulevar redusă ,degrada
a 4: Arealarcat de o dxa Bulevae izolate aistica sa g
ur ă , disconta este foart
e de o pomercială ază ca un h parte aiate, foarteile non-ă pe Bulevedus rol cori administr onei, Tribuă în est). Diic, axaului Unirii d
ie organică ,e. Tipologi înalte
elor ș i în într-o av
re, aflate în
Figur
l descrieiscrepanță rdului Unile orașuluinerală est
inuitate, co inegală în
arte, există Pieței Uniriiub al orașuli se află
puțin utezidențialeardul Uniriimercial ș i otive (ministalul ș i Bibl
n punct demonumentaesparte zon
altădată zonei cone alinia
case de înnsată star
spatele ace
a 7: Ț esutu
entrulajor ă
rii șivechi.
dată ntrast.cadrul
zonai, carelui, pe
zoneilizate.
se, care
serieere îniotecaederelă ae cu o
stă înentul
ă lțimee detora.
urban al s
Fi
bzonei 5
ura 6: Ț es tul urban a
Subzonade Palvecină tatIzvor, cuverzi.morfologi
insule ur Traficul piar cel al
l subzonei
5: Arealultul Parlaa acestuia,
o suprafață in punct
c, subzon
ane de mietonal esteutomobilelo
1
este dominentului.
se află Parcare de spade vede
constă
re suprafa țfoarte redur este ridica
1
atnulțiire în
ă .s,.
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
14/296
nivel loconținecea maiapartamapar țin
Subzonelal ș i un traaria Patriarhmare masu
ente. Proxionei central
6, 7, 8: Acic redus, diei Române,r ă în caseitatea față
e.
este arealeș i sunt str ăperimetru cnifamiliale,
de zonele a
Figura 8:
sunt cu prebă tute de au o utilizareprecum ș i î ctive ș i bin
esutul urb
ponderen ță rtere circulala nivelul întn clădiri de utilizate le
n al subzo
zone rezidee ș i cu funregului oraș .nă lțime joa confer ă ac
ei 6
nțiale, avâncțiuni divers. Tipologia zsă cu un nuestor areale
1
o utilizaree. Subzonanei constă
măr reduspercepția
2
la8
îneă
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
15/296
Figura 9:
Figura 10:
esutul urb
Ț esutul urb
n al subzo
an al subzo
ei 7
nei 8
13
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
16/296
Subzonconstrucaracter modest)de loisir.
a 9: Un altția Centruluizată de unș i industrial Utilizarea z
areal carei Civic ș imix de funcțe (fabrici, donei este cu
suferit din Casei Poiuni rezidențpozite, înprepondere
Figura 11:
cauza disruporului, exiiale (care aare parte înnță locală .
Ț esutul urb
pțiilor urbantând probleăpostesc o
chise), prec
an al subzo
e. Trama stme de accpopulație cm ș i un nu
nei 9
radală esteesibilitate.
un profil smăr crescân
1
trunchiată ubzona escio-economd de funcțiu
4
eteicni
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
17/296
15
TABEL SINTEZĂ ȚESUT URBAN:
Zona Morfologieurban ă
Tipologia cl ădirilor Profilfunc țional
Statut/imagine(din studiu
sociologic încurs de
realizare)
Utilizare(scar ă)
Nivel deutilizare
Zona 1 densitateridicată str ăzi din trama
pre-modernă tăiate de axeE-Vși N-S
blockhaus-uriinterbeliceși clădiri deinteres public
funcțiunimixte:administrative,
culturale,servicii,birouri,
comerciale,rezidențiale
ridicat la scara întreguluioraș
înalt
Zona 2 tramă medievală,
densă, str ăzi înguste, fronturi
la stradă continue
clădiri în medie P+2,majoritate a doua
jumătate a sec. XIX
funcțiuni deloisirși
rezidențial
în tranziție de lascăzut la ridicat
la scara întregului
oraș
înalt
Zona 3 tramă
medievală,densă, str ăzi înguste, fronturi
la stradă continue
clădiri în medie P+2,
majoritate a doua jumătate a sec XIX
rezidențial scăzut locală scăzut
Zona 4 axamonumentală a
B-dului Uniriisegreg ă zone
cu o morfologieorganică,altădată
conectate
clădiri înalte pealiniamentul Bd. Unirii;
case de în ălțimeredusă într-o avansată stare de degradare înspatele bulevardului
comercial(Piața Unirii),administrativ,
rezidențial
ridicat la scara întregului
oraș /enclave
cuutilizarelocală
înalt/enclave cu
utilizarescazută
Zona 5 insule urbanefoarte mari
Palatul Parlamentului administrativ ridicat la scara întregului
oraș
scăzut
Zona 6 organică case unifamiliale,clădiri de înălțime
joasă cu un numărredus de apartamente
rezidențial mediu locală scăzut
Zona 7 organică case unifamiliale,clădiri de înălțime
joasă cu un numărredus de apartamente
rezidențial mediu spreridicat
locală scăzut
Zona 8 organică case unifamiliale,clădiri de înălțime
joasă cu un numărredus de apartamente
rezidențial mediu locală /la scara
întreguluioraș
(PatriarhiaRomână)
scăzut
Zona 9 organică,probleme deaccesibiiliate
din cauzaintervențiilor din
anii ‘80
case unifamiliale, stilvagon și clădiri
industriale (depozite,hangare, fabrici)
rezidențial,industrial
scăzut locală scăzut
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
18/296
16
Fiecare dintre subzone are un caracter distinct fa ță de subzonele învecinate prin mai multeelemente. Din punct de vedere func țional, centrul este reprezentat în mare m ăsur ă de subzonele 1, 2, 4 și5, unde sunt amplasate majoritatea func țiunilor administrative, comerciale, de serviciiși culturale. Din punctde vedere istoric , subzonele 2, 3 și 4 se suprapun peste centrul medieval al Bucure știului, concentrat înzonele comerciale ale Lipscăniei și Căii Moșilor și pe Piața Mare (actuala Piața Unirii), centreleadministrative (Curtea Domnească) și spirituale (Mitropolia, Biserica Domnească, Biserica Sf. Gheorghe)ale orașului. Dezvoltarea către nord, de-a lungul Căii Victoriei (Podul Mogoșoaiei) și a noilor axe Nord-Sud
și Est-Vest, a f
ăcut ca subzona 1 s
ă devin
ă un centru al ora
șului de secol XIX. Din punct de vedere al
percep ției populației, studiul sociologic a relevat că o serie de obiective aflate la extremitățile zonei deacțiune urbană sunt considerate de popula ție ca fiind parte din centru (vezi capitolul 1.5), ceea ce vine să confirme delimitarea zonei de acțiune urbană propusă de prezentul document. Subzonele conexe 6, 7, 8 și9 reprezintă areale în mare parte reziden țiale, dar strâns legate func țional de celelalte subzone șipercepute ca p ăr ți centrale ale orașului. Inser ția Centrului Civic din anii ‘80 a separat subzonele 8și 9 derestul țesutului urban, acestea suferind nu numai din punct de vedere func țional, dar și prin faptul că audispărut din geografia mentală a locuitorilor ca păr ți ale centrului orașului. Intervențiile urbanisticerecomandate de acest plan integrat abordeaz ă dezechilibrul între jumatatea sudic ă și cea nordic ă acentrului Capitalei, fiind necesar un r ăspuns coerent la problemele ap ărute prin despăr țirea celor două păr țica urmare a construirii Centrului Civic.
Menționăm că impactul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană se extinde și în afara Zona de Acțiune Urbană, spre zone de influen ță legate funcțional de centru, precum zona Gării de Nord, zona
Parcului Carol și zona de la est, cuprinzând Foișorul de Foc, Hala Traian, Piața Alba Iulia. Chiar dacă propriu-zis nu se propun proiecte pentru aceste zone, impactul ac țiunilor din PIDUși al abordării integrateva atinge și aceste areale, importante prin rela ționarea lor cu centrul Bucureștiului.
Ca metodologie de lucru pentru analiza zonei centrale și conturarea unei strategii, s-a realizato analiză multicriterial ă, în cadrul unei echipe pluridisciplinare. Această analiză s-a efectuat pe mai multepaliere, într-un demers care s ă genereze un r ăspuns integrat pentru toat ă aria centrală, având în vederecaracterul eterogen al acesteia:
Analiza istorică Analiza mediului construit Analiza țesutului urban, concentrată pe următoarele aspecte:
structura urbană, accesibilitate,
permeabilitate Analiza traficului, transportului publicși a fluxurilor de pietoni Caracteristici demograficeși sociale Caracteristici economice Dinamica investițiilor
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
19/296
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
20/296
18
Celălalt reper esen țial al Bucureștiului medieval este Ulița Târgului din Afar ă (actuala CaleaMoș ilor), care lega Târgul din Lăuntru, vatra orașului din jurul Cur ții Domnești, de Târgul de Moși (Târguldin Afar ă), și care a reprezentat axa structurant ă a ora șului. Bucureștiul medieval era constituit dinmahalale grupate în jurul numeroaselor biserici care se edifică în secolele XV-XVIII, alături de Mitropolie(1657) și mănăstiri, inclusivMănăstirea Antim (1715). În aceste secole se fundamenteaz ă o mare partedin actuala tramă stradală a zonei centrale: Ulița Mare (1589, actuală Stradă Lipscani), Ulița Cur ții (actualaStradă Franceză), Ulița Târgului din Lăuntru (actuala stradă Smârdan), Drumul Craiovei și Mehedinților(secol XVI, devenit Podul Calicilor
și ulterior Calea Rahovei), care se unea cu Uli
ța
Șelarilor peste
Dâmbovița, Drumul Târgoviștei (sec. XVI, actuala Calea Griviței), Drumul Piteștilor (devenit Podul dePământ, apoi Calea Plevnei) și Podul Mogoșoaiei (1692, actuala Calea Victoriei). Mahalalele se extind însubzonele 1, 4 și 7. Chiar dacă trama stradal ă de ast ăzi are mult în comun cu cea a ora șului premodern,există foarte puține clădiri care au supraviețuit din acea vreme, urmare a numeroaselor cutremure, asedii șiincendii, materialul de bază folosit în construcții fiind lemnul. Majoritatea clădirilor de azi care datează dinacea perioad ă sunt biserici, zidite în piatr ă sau căr ămidă.
În perioada fanariotă (1718-1821), sunt construite șaptezeci de biserici noi, astfel încât englezulBentham declara în 1785 că «sunt puține orașe care s ă aibă un asemenea num ăr de biserici într-un spațiuatât de mic». Între acestea se pot aminti bisericile Krețulescu (1722), Stavropoleos (1724), Schitul Maicilor(1726 - una dintre bisericile str ămutate și izolate în spatele blocurilor din Centrul Civic în anii ‘80), DomnițaBălașa (1747-1751), Amzei (1810). În aceeași perioadă sunt edificate un număr mare de hanuri, între careHanul Gabroveni (1740)și Hanul lui Manuc (1801-1804). Orașul se extinde și cuprinde la sfâr șitul perioadei
fanariote întreaga zonă de ac țiune urbană. În această perioadă se dezvoltă primele manufacturi, legate deproducția de textile (postav), sticlă, hârtie și produse alimentare. La finele perioadei fanariote, Bucureștiuleste un oraș de tip oriental, atât ca morfologieși clădiri, câtși ca viață socio-economică (Figura 13).
În timpul r ăzboiului ruso-turc din 1806-1812, Bucureștiul este ocupat de trupele ruse ști, care aducun nou model cultural, inspirat din cel francez. Bucureștiul începe să iasă de sub influența otomană și faceprimii pași către Occident. Primul «Regulament pentru înfrumusețarea ora șului» este introdus de generalulrus Kisselef. Acesta prevedea printre altele asanarea b ălților, înființarea unui teatru și a unui serviciu dearhitectur ă. Un număr de str ăzi sunt pavate cu piatr ă în arealul care corespunde cu subzona 2. Incendiuldin 1847 distruge peste 1.850 clădiri, iar în 1860 se constată printr-un recensământ că majoritatea caselorbucureștene sunt din zid, cele din lemn fiind înlocuite. Multe din clădirile noi sunt realizate de arhitecțifrancezi și germani, precum Palatul Știrbey pe Podul Mogoșoaiei (1852). Orașul crește mult, fiind dedeparte cel mai mare ora ș sud-est european , după Istanbul (60.000 de locuitori în 1830, față de 14.000 în Atena la 1836 și 13.000 în Belgrad la 1838).
Bucureștiul devine capitala României în 1861, iarmodelul occidental , cu precădere francez, seimpune în arhitectura și viața orașului. Dintr-un oraș dominat de biserici și mahalale, Bucureștiul devine unoraș bogat în instituții publice, parcuri, bulevarde, clădiri culturale. Orașul nou, occidental se așază pestecel istoric, tradițional. Ulițele și podurile orașului medieval devin str ăzi și bulevarde. În acest proces disparanumite repere fiind înlocuite de altele noi. Pe locul bisericilorși hanurilor se ridică edificii grandioase după modelul occidental. Traseul noilor bulevarde (Axa Est-Vest - actualele bulevarde Elisabeta și Carol I șiAxa Nord-Sud - actualul bulevard Lascăr Catargiu și păr ți ale bulevardelor Bălcescu și Br ătianu, datânddin anii 1890) rupe țesutul tradițional și aduce cu sine dispariția anumitor repere (Figura 14). În acestcontext, centrul orașului și zona de interes se mut ă din subzonele 2 și 3 în subzona 1, în jurul intersecțieiaxelor în Piața Universității. Dâmbovița este regularizat ă și reperele î și schimbă relația cu acest elementnatural. Tot atunci apar primele parcelări și lotizări, precum lotizarea Grammont (1893), parcul Ioanid(1900) și parcelarea Filipescu (1912). O mare parte dintre casele particulare de ast ăzi din subzonele 6, 7 si8 sunt construite în aceast ă perioadă în stilurile predominante academismul francez (Beaux-Arts)și reacția
națională - stilul neoromânesc. Zone industriale precum fabrica de bere Bragadiru și antrepozitelecomunale apar în subzona 9.Bucureștiul interbelic, capitală a unei țări duble ca suprafață și populație față de România
antebelică, î și continuă expansiunea. Stilul modernist devine popular în arhitectur ă și un număr mare deimobile în acest stil, adesea înalte, iau locul caselor cu unul sau dou ă niveluri din subzona 1. În 1921 seredacteaz ă primul Plan Urbanistic General, iar în 1935 apare primul Plan de Sistematizare care descrieclasele de construc ții. Axa N-S se continuă prin tăierea Bulevardelor Magheru ș i Bălcescu , carefavorizează realizarea unui front construit modernist (Figura 15). În paralel, apar lotizări noi pe terenuri maimari, cu compoziții urbane peisagere, pitorești. Se preia în acest caz experien ța ora șului-gr ădină “maiapropiată modului de viață românesc” (Cincinat Sfințescu). Către sfâr șitul anilor 1930, domnia regelui Carolal II-lea este marcată de planuri și lucr ări urbanistice și arhitecturale clasicizante .
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
21/296
Fig ra 13: Plan
ul Bucure șlu
ilor la 1846 r ările de si
(Maior Bor stematizar
oczyn) - Zo ale sec. al
na de ac ț iu XIX-lea
ne urban ă î
1
ainte de
9
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
22/296
Figura 14: Planul ucure ș tilor la 1914 - Zona de ac ț i anii 189
une urban ă0
dup ă trasarea axelor -S ș i E-V î
0
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
23/296
Figura 15: Planul ucure ș tiloZona d
la 1938 (C e ac ț iune u
l. Ulysseban ă la fin
amboteau / le perioad
Prof. cartoi interbelic
raf M.D.M
ldoveanu)
1
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
24/296
de ac țiuPalatulbombar 1971ș icauza sprogram
locuințeurbană Sunt desubzonemonumUnirii) eenclavizdin repaceste z
Figurau
În primelene urbană i (1960-196amentele deatrul Națio
chimbării ree de renov
colective din În 1984 înste ruptă pr
molate 485le 8 ș i 9).nte. O noute supraim
ate între noilrele Bucureone au dec
Arealul l
16: Remod banistice
decenii dincade drasti
5) ș i a unorin timpul cnal -1973),imului de pre. Atenția
afara zoneicepe remointr-o serieectare deealul Uran
ă axă Est-usă țesutule construcțiiș tiului vechizut ca impo
cr ărilor urban
elarea zone construir
erioada coc în compaclădiri “plolui de-al Desutul urbaroprietate,regimului es
de ac țiuneelarea cente intervențiiraș tradițion
us este nivest, reprezi urban ant ale Centruli, repere cartanță în cad
istice din anii
i centrale p a Centrul
unist ă, diație cu peribă”, care
ilea Război ș i fondul culte dintrete îndreptat
rbană .rului orașuli brutale, f ăcal (întreagalat, se distntată de Brior, conexii Civic (Fig
re în prezerul orașului,
1980
rin lucr ărilei Civic
amismul cooada interbompletează Mondial (î onstruit r ămlădiri se de
ă până în a
i din dorințute cu scopsubzona 5,ug vile, halevardul Viunile sunt tra 16). În at nu mai pș i-au pierdu
urbană ,fronturi
bulevar după ceanii 196postmodouă cl(PiațaNicolaeCentru
istoriademolăr zona cedouă d
amploar ale carhitectal subzpentru c încep lulucraretangen ți
relevăafectateal XIX-lș i ridic
rezultatdeceniilegături împreunCivic. Aimportasocio-eccapitolelistoriceprezentimportasuferitprezent
strucțiilorș ilică . Cu ex
golurile protre care ș i
ân neschimgradeaz ă tr ii ‘80 că tre
a lui Nicolal de a consmare parteuri, clădiritoria Socialiăiate , fragmeste encla
articipă la vt "vadul", de
Bisericilefiind ascu înalte de
e. Limbajulmodernism0-1970, sedernist insădiri interbațiunile UCeau șesc
ivic.Anul 199
ucureș tiului:ilor ș i consntrală nu vacenii nicio
e, în schiaselor purale schimnelor r ămaonstruireacr ările la dimajor ă de ial zona de a Analiza evimagineade planurila ș i al XX-l noi edific
din evoluunt enclavilor dintreă , din cautfel, subzonte modificăonomice ș ie urmă toar a fiecăreite în Ante au fost î
importantete în Anexa
i lucr ărilor ecepția ansavocate de cHotelul Intate în zonaptat ș i nuconstrucția
e Ceau șestrui un noudin subzonublice, bise
ismului (astente de orae se pastreiața urbanăvenind areal
dispar dse în spa pe mar
arhitecturalul dominasrecurge acpirat dinlice din Piite), care
u modele
reprezintă : după un dtrucției unu avea pentr intervenție
b numerorticularebă caracte
se neafectaentrului Civmetrala No
nfrastructur cțiune urbanoluției istoriunei creș t urbanisticeea, care traii. Principal
iile istoricezarea ș i tăizone care
za construele 4, 5, 8 ș iri, ale cărospa țiale vor. Detalii assubzone î xa 4. Axtrerupte sadestructur ă 5.
ilitare în zomblului S ătremure ș ircontinental centrală . Deneficiază cartierelor
u. MorfologCentru Civi 4 ș i păr ți drici, sinagozi Bulevard vechi r ămză încă par
. Prin izolar e-problemă .in imaginele unor nginea noil
se schimb anii 1930m la un sclectismul
ața Senatuldevin pentpentru no
o ruptur ă eceniu ‘80i nou centr u urmă toarerbanistică
se demolș i inser ul tradi țione de lucr ăriic. În 2011rd-Sud, pri, care atină .ce a ora șulri organic
ale secolelează noi a
ele proble
ale ultimelreaau evolu
ției Centrul 9 au suport repercusiufi analizateupra evoluți parte su tradiționa blocate ș ii, care su
2
aliie-
inee
iac.ini,ulntee,
aoior
ă :ș iilauiruul
înalu,lee
riiialleeae
uie,oree
oratuiatni
îneintleunt
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
25/296
Pentrudeopotricât ș i peconomi
densităț i
stiluri aprintrepostmomediuluiacțiuneprotejatzone pr potențialputerniccalitatea
1.3. An Proceseleidentifica
vă mediul carametrii dice, dar ș i p
1.3.1. Me
Zona de ai, tipologieiimobile cu psubzonele (case unifasubzonele 1blockhausur ansambluriansambluriedificii admi
Figura
Zona centrhitecturaleltele stilurilernist. Ceaconstruit ș i
urbană conț au reglemtejate nu tr l foarte mar eclectismmediului c
liza medi
socio-econonevoile ș instruit ș i țe accesibilitntru calitate
iul constr
cțiune urbalădirilor, înăarter comer u excepțiailiale de se(rar), 3, 4, 6i interbelicee locuințe ce locuințe cistrative/cul
7: Planul U
ală a Bucu. Cea mai me Beaux-Ar mai maregradului ri
ine 56 dinentări specibuie privitepentru coi cu o mo
onstruit ș i e
ului cons
mice din caotențialul dsutul urban.te ș i cone
a vieții.
uit
ă este formlțimiiș i stilulial ș i etaje cubzonei 5)col XIX si, 7, 8, 9.: subzoneleolective posolective posturale/religio
rbanistic G
eș tiului areare parte dats/academisarte a zonicat de val
cele 97 dele în ceeaca un impeturarea idetenire arhitxistența un
truit și a ț
rul orașuluie dezvoltar Țesutul ur ctivitate ese
ată dintr-uni (Figura 17
u diverse fu
X, 1-2 niv
1, 6, 7, 8belice, stilbelice, stil pase: toate s
neral - tip
un pronunțtează în spmul franceei este conare arhiteczone consce priveș tediment penttităț ii orașulecturală divi arhitecturi
esutului
sunt strâns l ale zoneian conturențiali nu nu
mediu con):ncțiuni, 1-2
ele, stiluri
odernist: suostmodernisbzonele
logia zonei
at caractercial din sec, neoromâtituită din zurală a areruite protejregimul conu dezvoltar lui, crearea
ersă , de cai vechi, valo
rban
egate de code ac țiuneză atât idemai pentru
truit eterog
ivele - seco
eaux-Arts,
bzonele 1, 6t (Centru Ci
centrale a
clectic, fiinlele al XIX-esc, maur,one protejlelor comp
ate ale Castrucțiilor saa urbană , cunei imagini
litate. În stroase sunt
nfigurația spurbană tretitatea ș i idesf ăș urar
n din punct
l XIX, XX (r
neoromâne
, 7, 8ic): subzon
ucure ș tiul
întâlnită olea si al XX-
modernist,te, datorită
onente . Deitalei (Figur u al modifii dimpotrivă de oraș eudiile de br citate ca fa
ațială urbanuie analizaaginea zona activităț il
de vedere
r XVIII): toa
c, moderni
4
ui
varietatelea, incluzâ Art Decoeterogenită
fapt, zonaa 18). Zoneărilor. Aces, ca avândropean dending urbactori esenți
3
ă .tei,
or
al
te
t:
edș ițiieletennn,li
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
26/296
pentru ctrebuieinterven
rearea unuiăzute ca uiile urbane,
Figu
brand poziti punct forteiar problema
a 18: Zone
care s ă atr al zonei de lipsei de ac
construite
agă turiș ti ș acțiune urbcesibilitate
rotejate a
i investitori dană , caract unora cu n
robate prin
eopotrivă .rul lor tradițcesitate rez
HCGMB nr.
e aceea, zoional trebuiolvată .
. 279/2000
nele proteja potențat pr
4
tein
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
27/296
25
Toate subzonele con țin zone protejate construite (cu excepția notabilă a subzonei 5, unde PalatulParlamentului a înlocuit tot fondul construit vechi). Dacă zonele protejate din subzonele 1, 2, 3, 6 si 7(centrul la nord de Splaiul Independenței și Calea Călărașilor) formează o arie continuă, ușor accesibilă decătre vizitatori, restul zonelor protejate sunt izolate prin infrastructura Centrului Civic. În special zoneleprotejate 64, 75, 76, 80, 89 și 90, toate în subzona 4 sunt segregate prin ecranarea lor cu blocuri. Învederea atingerii potențialului lor de a contura o identitateși o imagine atractive pentru oraș, aceste zone
trebuie reintegrate în ora ș .Repartizarea zonelor protejate în subzonele zonei de ac țiune urbană:
Subzona 1 :4 Magheru
Br ătianu6 Elisabeta Kogălniceanu
16 Calea Victoriei23 Știrbei Vodă 28 Amzei34 Pitar Moș 42 Brezoianu
81 Parcul CișmigiuSubzona 2 :
26 Lipscani27 Stavropoleos
Subzona 3 :1 Calea Moșilor8 Hristo-Botev
22 Mântuleasa30 Colței36 Negustori
Subzona 4 : 25 Măr ășești64 Parcelarea Mamulari75 Strehaia76 Biserica Mihai Vodă - Sapienței80 Radu Vodă 86 Antim89 Crișului90 Bucurb Br ătianu
Subzona 6 :2 Calea Griviței6 Elisabeta Kogălniceanu10 Calea Doroban ți
12 Lascăr Catargiu16 Calea Victoriei23 Știrbei Vodă 28 Amzei29 Nicolae Iorga35 Bibicescu43 Cobălcescu44 Temișana94 Caderea Bastiliei97 Occidentului
Subzona 7 :5 Carol
13 Dacia
17C.A. Rosetti - Maria Rosetti -Popa Petre
18 Vasile Lascar20 Batiștei21 Jean-Louis Calderon - Polonă 31 Caimatei
32 Vasile Conta33 Thomas Masaryk34 Pitar Moș 39 Armenească 40 Icoanei41 Silvestru70 Parcelarea Parcul Ioanid
Subzona 8 :9 Regina Maria
11 11 Iunie25 Măr ășești63 Parcelarea Inter (Filaret)66 Parcelarea Învoirii67 Parcelarea Tacu68 Intrarea Viilor69 Parcelarea O țelul Roșu79 Dealul Mitropoliei82 Parcul Carol87 Principatele Unite88 Parcelarea Gramont
Subzona 9 :9 Regina Maria
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
28/296
de conactivităț i
importmajor, fiimportarețeleleo acceBulevar Victorieiremarcăreprezesubzon
1.3.2. Str 1.3.2.1.
Poziționar ctare a sisle economic
Analiza țe
nte care atr indcă nu dete, universi
de transportibilitate riul Magheru
, Bulevardul faptul că ltate de ar le, irigându-
ctura țes
ona de ac
a în contextemului dee ș i calitate
sutului urbaag fluxuri, î ind de trecăț i, centre în comun. Î icată la ni/Bă lcescu,Lască r Cat
imitele zonetere cu ole cu fluxuri
Figura 1
tului urba
iune urba
tul rețelei or str ăzi deter vieții locuit
n se poate special auttorii ocazionomerciale).n urma analielul întreguulevardul I.rgiu, Calea
i de acțiunaccesibilitatde mișcare
: Accesibil
n
nă
așului are uină capaci
rilor.
realiza lao. Aceste aali, ci se baEle sunt deizei accesibilui oraș -. Bratianu,
Moș ilor, St urbană pr globală riare pot fi at
tatea globa
n impact putatea de ut
scara într e sunt menează pe nemulte ori ar
lităț ii globaleulevardulBulevardulada Buze ș tiopuse, dar idicată . Unrase din într
l ă în centru
ernic asupr lizare a ac
gului ora ș ,ite să găzdoia utilizato
tere aglome (figura 19),egina Elisanirii, Bulev
, Strada Beș i cele alele dintre agul oraș .
l Bucure ș ti
a utilizării sestora, imp
, determinâiască funcțirilor de a lerate, unde ss-au evidenbeta, Bulevrdul Reginazei, Bulevar subzonelorceste arter
lui
ațiului. Modrtanța pent
d acele auni de inter izita (institu
e regăsescțiat str ăzileardul Carol Maria, Caldul Dacia.descrise su traversea
6
ulru
esțiiș iuI,aentă
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
29/296
minutedeja caPrin anaccesibLibertăț i
de servilocale,global:axe de iimportpietoniabordar
la nivelCentrul
Analiza țee mers pecentre localaliza accesilitate ridici (figura 20).
ciiș i comer ț iind reprezealea Victori
mportanță lnte pentrui activităț ile
ea domeniul
Atunci cânlocal, ele aIstoric, Piața
utului urbaos), pentrue, cu activitibilităț ii ș i cată, segreg Polurile cu
de interes lntate de Cei (par țial),cală precua putea d comercialeui public în
igura 20: A
d anumite z capacitate Universităț i
se poatea evidențiaăț i ș i serviciionectivităț iiate în anuaccesibilitat
cal, dar ș i cntrul Istoricd. Carol, St Str. Brezoizvolta ecoodată cu sensul oferirii
ccesibilitat
one urbane de a crea
i sau segme
ealiza la sacele spa țiii de proximilocale (15ite situații
e ridicată se
u o constan, Piața Unir. Vasile Laanu ș i Str.omia loca
erviciile car i de prioritat
a local ă în
beneficiazăcentre de i
ntul de sud
ar ă localăcare au potate, comer țminute dede zone b corelează f ă mișcare piii, Piața Uncăr, Str. Bueorge Coșb
lă, fiindcă a depind de fluxurilor e
zona centr
de o bună teres, cu pl Că ii Victor
(400-1.200ențialul de, bazate pemers pe jarier ă, preoarte putern
etonală . Areiversităț ii, deș ti, Bd. Da
uc. Acesteu potențialuacestea. nistente ș i p
l ă a Bucur
ccesibilitateblic mixtș i
iei.
metri, echiv deveni sauun flux piets) se obsum Bulevaic cu preze
alele joacă e axe impocia, Bd. I.C.uprafețe sul de a atrag cazul lor,tențiale de
ș tiului
atât la niveactivităț i di
lentul a 5-1 funcționeanal constarvă zonedele Uniriița funcțiunil
olul de centtante la nivBr ă tianu ș it deosebite fluxurileste esen țiaietoni.
l global, câterse, precu
7
5ă t.uș ior
reeleeelă
ș im
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
30/296
consecisubzonfost afepermeautilizare
atât epietonaleste oactivităț i
5 ș i 9, oslab ă, cVodă ș icreareazidului î negativ
precumIndepencu prec
Din punctță directă le 1, 2, 3, 6
ctate de intbilității urba țesutului u
ai ușor de f ă ș i maximistfel de zole comercial
Fi
Cele maipera țiunile uonstând în ipodul care
unor mari inn jurul Palacontinuitate
Rahova-Ur denței. În pldere că tre
de vederediverselor
ș i 7 apar birvențiile rene are în vrban, îndeo
olosit de că tează perimă cu un gr
e ș i de petre
ura 21: Pe
ulte insulerbane de consule urbanf ăcea legă tsule urbanetului Parla traseelor
anus ș i aus, zona deud ș i vest.
l structuriietape ș i me structuratlizate în an
edere dimesebi la nivel
re pietoni uetrul de expad ridicat dcere a timp
rmeabilitat
rbane din znstruire a C de mari di
ura între ce în jurul Palentului auin zona ce
bulevardeloacțiune urb
esutului urbdalităț i de
e datorită dii ‘80, carensiunile ins pietonal. C
anumit areunere a fun permeabililui liber (fig
a ț esutului
ona de ac țiuntrului Civiensiuni. D
ntrul comer tului Parlaenerat o ptrală . Feno
r de marenă este înc
an, zona stdezvoltare azvoltării lor au generatulelor urbau cât e mai
al. O permecțiunilor cotate, care f ra 21).
urban în ce
ne urbană s au avut camolarea po
cial vechi (entului ș i Armeabilitateenul este
gabarit pr onjurată de
udiată prezi acesteia dorganice înun țesut ur ne care aumică dimen
abilitate riderciale. Cecilitează flu
ntrul Bucu
unt de mărirezultat un țdurilor pesttrada Smâr ademiei Ro slabă a țecutizat de
cum Buleareale în m
ntă un carae-a lungul ttimp, celelalban destruccapacitateasiunea insu
icat ă facilittrul istoricxurile pieto
eș tiului
e medie. Î esut cu o p Dâmbovițadan) ș i Calmâne, precsutului urbaprezența ari
ardul Uniriire măsur ă
ter eterogeimpului. Dae subzoneurat. Analide a influenlei urbane,
ază mișcar , de exemplale ș i impli
subzoneleermeabilita- Podul Miha Rahoveim ș i ridicar n, influențâlor industria
sau Splaiimpermeabil
8
n,ă ua
țau
au,it
4,eai-,adle
ule,
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
31/296
Subzon
reprezeaxa Es
accesibiRomanpentru bObiectivTeatrulla nivelparte asuprafaț
- Acc- Per
- Neef moder
1.3.2.2.
a 1
Figu
Subzona 1tată de bul
t-Vest, repr
litatea local ș i Piața Uucureș teniele turisticeNațional saul local, ceezonei, în aă asigur ă un
sibilitate gloeabilitate ri
Pctuarea lucnizare a spa
ubzone
a 22: Acce
este traversvardele Ma
ezentată d
sunt ridicaiversităț ii ba puncte deimportante, Parcul Ciș ce asigur ăar ă de spa flux import
Puncte taribalăș i localdicată uncte slabărilor de reaiilor publice
ibilitate gl
ată de axelgheru, Bă lc Bulevarde
te ș i se reflneficiază d orientare s precum M
igiu benefi o bună freiul din zonnt care irigă
ridicată
bilitare /
bal ă ș i loc
majore deescu ș i Br ă tle Regina
ectă în țesu o accesibilațială în or zeul Națioiază de o a
cventare a l Să lii Palat zona cu pie
- de
- Mpot
l ă ș i perm
circulație diianu (ș i variElisabeta ș
tul comerciaitate ridicatăș ș i folositeal de Artă ccesibilitateor. Permeaului. Stațiiletoni.
ctivităț ile coccesibilitate
diul pietonnțialului de
abilitate în
n Bucureș ti,nta sa maiCarol I.
l dinamic di. Cele douăca locuri defostul Palatridicată /meilitatea estede metrou
Oportumerciale ș ia ș i permea
Amenil neprietezonă foarte
subzona 1
, respectiv aveche, Calccesibilitat
n zonă . Inte piețe sunt întâlnireș iRegal), Atie la nivelul
ridicată înș i de trans
ităție loisir sunt
bilitatea zonțărios limiteazrecventată
xa Nord-Sua Victoriei)a globală
rsecțiile Piaeprezentatie socializar neul Româ
global, dar ea mai maort public
încurajatei
ă atingere
9
d,ș iș i
țaee.n,ș iree
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
32/296
Subzon
rutelorsprijină recentObiectivaccesibi
- Ac- Petrafic
- Unreduvalori
a 2
Figu
Zona areeriferice al
dezvoltareaeabilitate oele turisticelitate medie
esibilitate grmeabilitatel pietonal
numă r de stă , potențialficat unitar
a 23: Acce
o accesibilit acesteia,economică .fer ă un sp din centr asigur ă dina
Puncte tar lobală ridicaridicată care
Puncte slar ăzi au o aclui de utiliza
ibilitate gl
ate medie/slrespectiv BPermeabilitțiu publicl istoric, smismul ș i la
iă a limitelor încurajează
ecesibilitate lre a zonei n
bal ă ș i loc
abă la nivel-ul I.C. Br ă
atea este bedicat piet
pațiile piet nivelul utiliz
zonei -ur co
cală u este
-co
l ă ș i perm
l global, dar tianu, Calenă ș i asiguonilor, încunale, corelării spațiului
Accesibilitatan încuraje
merciale
ntârzierea ierente pe te
abilitate în
se observ ă Victoriei,ă irigarea cajând creș tte cu o p
în scopuri e
Oportuea ș i pează fluxurile
Amenintervențiilorrmen mediu
subzona 2
accesibilitatrada Doa
u pietoni înerea țesutuermeabilitatconomice.
itățimeabilitate pietonale ș
țăriș i lipsa un
ș i lung
tea ridicatănei, ceea
zonă . Str ăzilui comercie bună ș i
țesutuluii activităț ile
ei strategii
0
aelel.o
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
33/296
Subzon
o accesstr ăzilevariază comerci
- Acc- Accsubzo- Per
- Accsubzo
a 3
Figu
Rutele perif ibilitate ridic
Armand Că lide la valorială dinamică
sibilitate locsibilitateeieabilitate ri
Psibilitate gei
a 24: Acce
rice (Bd. Cată la nivelnescu ș i B-idicate în v.
Puncte tarială ridicată globală r
dicată în veuncte slablobală scă
ibilitate gl
rol, Stradaglobal, deș iul Hristo Bost la valori
idicată li
tul subzonei ută în int
bal ă ș i loc
Mântuleasa,interiorul sutev prezintăai joase în
itelor- Ploc
riorul - Bcar sub
l ă ș i perm
Bd. Cornelibzonei areo accesibiliest. Pe limi
roximitateală ridicată a
ulevardul I. separ ă s
zona 3, al c
abilitate în
Coposu ș iaccesibilit
ate ridicată .a zonei exis
Oportuață de sub putea pro
Ameni. Br ă tianu f bzona 2, vrei potențial
subzona 3
Bd. I.C. Br ăte redus ă .Permeabilittă o activita
itățizona 2 ș i aova regene
țărincționează
ibrantă ș i d nu este exp
tianu) asiguLa nivel locatea subzone economic
cesibilitatearea zonei
ca o barier inamică , dloatat
1
r ă l,eiă /
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
34/296
Subzon
AccesibenclavelcelelalteEnclaveSplaiul Icare cuDâmbodimensi
- AcUnirii
- Ac- PePiața
a 4
Figu Accesibilit
ilitatea localle dintre bl par ți ale ar le au o accndependen țrsul râuluiiței este puunii înguste
esibilitatea
esibilitate grmeabilitateUnirii
a 25: Acce
tea global este scazcuri între
ealului fiindsibilitate re
ei separ ă zoepar ă stradstiu ș i comș i al fluxului
Puncte taglobală este
Puncte slalobală redusscăzută , cu
ibilitate gl
este ridită , cu exceplaiul Inde
caracterizatdusă , ceeana cheiuluia Sfinții Aplet ignorat,mare de ma
iridicată în P
eă în parteaprecădere la
bal ă ș i loc
ată în Piția Pieței U
penden ței șe de o per ce reduce flâmboviței
ostoli de statât de trafiș ini din veci
iața -alr
e Vestest de
-ri
l ă ș i perm
ța Unirii,nirii. Din pui Bulevardueabilitate scluxurile deferentă Palăzile Smâr cul pietonal,ă tate.
Subzona p accesibilitălul de hub a
Arealele slcuri de sigu
abilitate în
ar redusă ct de veder
l Unirii auăzută , maiietoni. Fluxtului Justițiean-Șelari.cât ș i de
Oportuate s ă î ș i f
ii globale pel orașului
Amenib conectate
ranță a cetă
subzona 4
spre Pia țae al permeao permeabiles la est dl intens dei în acelaș irotuarul adiel de bicicli
nitățiloseasc ă nintru a î ș i ac
nțăriș i enclaviz
țeanului
Constituțibilităț ii, numlitate ridicate Piața Unimaș ini deod radical
acent malulș ti, din cau
elul ridicatentua
te prezintă
2
i.aiă ,ii.e
înuia
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
35/296
Subzon
este depăr ți aleintensă .fiind deinsule u
- Ac
- Acscăzutilizla str
a 5
Figu Deș i Bule
inită de o a capitalei, dTraficul piedeparte cel
rbane - Parc
Pesibilitate g
Pesibilitatete, o zonare pietonalădă
a 26: Acce
ardul Izvorccesibilitater prezintă uonal este de mai întinsul Izvorș i p
uncte tarilobală ridica
ncte slabelocală ș icu un pote ș i de activi
ibilitate gl
ș i Bulevardlocală scăzn interes lim asemeneae din zonarcul Palatul
ă
permeabilitanțial redusăț i comercia
bal ă ș i loc
l 13 Septeută . Arealulitat pentru tr descurajatde ac țiunei Parlamen
- La liRealizaurban
teele
- Subzobstaccentrul
l ă ș i perm
brie au o aeste str ăbă taficul pietonde permeabiurbană . Subului.
itele zoneirea unor noai bine stru
ona riscă sl pentru fluorașului
abilitate în
ccesibilitateut de traficual ș i nu susțlitatea foartzona este
Oportunit, accesibiliti conexiuniturat ș i eficiAmenință
r ămână ourile de cir
subzona 5
globală ridil auto careine o activit scazută , inlcă tuită de
ățitea este
va putea cr entrienclavă iz
ulație pieto
ată , subzoleagă diver te comerciasulele urbafapt din do
ai ridicată .a un țesut
olată ș i unală în plin
3
aelă eă
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
36/296
Subzon
ridicată ș i Buzecaracter mediecomerci
- Ac
- Pe
a 6
Figu Subzona e
precum Bulti. La niveleterogen.ai mari. C
ale precum
Pesibilitate g
Prmeabilitate
a 27: Acce
ste bine covardele Laslocal, accese remarcă urmare, s
ubzonele 1,
uncte tarilobală ridica
ncte slabescazută în p
ibilitate gl
ectată la nicăr Catargiuibilitatea estrealul dintrebzona nu a 2 sau 3, da
ă
artea nordic
bal ă ș i loc
el global, fi, Iancu de He medie. Di Calea Victre acela ș ir nu are nici
- Nivelaceleasubzoncentral
- Permcomerc
l ă ș i perm
ind prezenteunedoara,n punct deriei ș i Caleaotențial deproblemele
ul accesibilii fluxuri piete, dar creea
eabilitateaiale la nivelu
abilitate în
aici artereacia, Caleaedere al p Griviței, una genera flare apar în
Oportunittăț ii ș i per nale ș i acti
ză identitat
Amenințămai scazutl altor subzo
subzona 6
cu o accesiVictorieiș irmeabilităț ii
de insulelexuri pietonsubzonele 4
ățimeabilităț iiităț i comer a de zon ă
rinu sprijin
ne centrale
ilitate globatr ăzile Berz
, zona arerbane suntle ș i activit sau 5.
nu sprijină iale ca alteeziden țială
ă activităț i
4
lă ein
înți
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
37/296
Subzon
mai ridiasigurâinsulelefluxuri p
- A- ridica- P
- Acc
a 7
Figu Spre deos
ată . Subzond că tre limurbane suntietonale ș i a
ccesibilitateontact cută ermeabilitat
sibilitate gl
a 28: Acce
bire de suba 7 nu esteite o bună de mărime
ctivităț i com
Puncte tar locală ridicartere de a
ridicată Puncte slabală scăzut
ibilitate gl
zona 6, acestr ăbă tută dconectivitatmică , în sperciale.
ită cesibilitate
eă
bal ă ș i loc
t areal aree artere de i cu restulcial că tre s
globală -ac
- pr zo
l ă ș i perm
accesibilitamportanță gorașului. Did, având po
Partea suditivităț i come
Conectivitatzintă riscul
nă centrală
abilitate în
te globală lobală , dar e punct detențialul (în
Oportuă poate suciale
Amenia globală f de a nu î ș
subzona 7
ai scazută ,ste delimitavedere ală nerealizat
itățiține fluxuri
țăriiind mai rei realiza po
ar una locaă de acesteermeabilită) de a sus ți
ietonale ș i
usă , zonaențialul de
5
lă a,ii,e
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
38/296
Subzon
relativ r conectipietonal
- Pe
- Ac- Suimpe
a 8
Figu Subzona d
edus ă a Paitate cu orae ș i activităț i
rmeabilitate
esibilitateabzona este î meabile
a 29: Acce
ispune de otriarhiei car șul ș i restulcomerciale,
Puncte tarimedie
uncte slabscăzută a Pncojurată de
ibilitate gl
accesibilitae, de ș i estesubzonei.dar este afe
etriarhieiareale
bal ă ș i loc
e medie, at un obiectiubzona ar ctată de fap
- Sacti
- Esub
l ă ș i perm
t globală c de interes o permeabtul că este î
ubzona poatităț i comerc
istența unoonei îngreu
abilitate în
t ș i locală .național, n
ilitate mediconjurată d
Oportune sus ține fluiale
Amenin areale imp
neaz ă fluxur
subzona 8
e remarcă u beneficia, ar putea
e areale imp
itățixuri pietonal
țărirmeabile c
ile de circul
ccesibilitată de o bu
sus ține fluxermeabile.
e ș i
tre limiteleție
6
aă ri
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
39/296
Subzon
locală r Centrulmoș teniau ad ăp
- Peurbaconst
- Ac- Peareal- Zo
a 9
Figu
Cu excepțidusă , areali Civic. Dinte din țesutuostit în trecu
rmeabilitatecare a r ăm
rucție a CenP
esibilitate grmeabilitatelor industriă înconjura
ra 30: Acce
a Bulevarduul fiind izolaunct de ve
l pre-comunt funcțiuni in
uncte tariridicată în cs după lucr
trului Civic.uncte slablobală ș i locredusă cauzle întinseă de areale
sibilitate gl
lui Regina M ș i enclavizere al permist, există pr dustriale, câ
zul țesutuluiă rile de
lă redusă ată de preze
impermeabi
bal ă ș i loc
aria, arterelt datorită d
eabilităț ii, dobleme atâtt ș i din cauz
i - Pripermsus țin
nța
le
- Arelipsa
al ă ș i perm
e din subzoestructur ărilș i zona dețidin cauza pa înconjur ăr
reconectar abilitatea rie fluxuri pie
lul poate sănor interve
abilitate în
a 9 prezintăr țesutuluie ș i insule
rezenței unoi zonei cu a
Oportunia subzoneiicată a țesuonale ș i acti
Amenin țr ămână segții care să
subzona9
o accesibilirban din tirbane de mr insule urbeale imper
tățila centrul or tului urbanvităț i comer ăriregat ș i encodificețesu
tate globalăpul construiă rime redusne mari, caeabile.
așului,oateiale.
lavizat întul urban
7
ș iriiă ,re
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
40/296
ales îneste m
comunitde învăfolositeasemeninițiative
1.3.3. Str În zona de
subzonele 1rcat ă de lipO serie d
ăț ii. Într-unțământ r ămde comunitea ar putealocale.
F
ctura țes
ac țiune urb ș i 6. Subzsa obiectivin aceste oraș cu puțin de celete. În modfi utilizate î
Sursa: pre
gura 31: O
tului urba
ană sunt cona 2 are celor de utili
biective dee posibilităț imai multe osimilar, ma interesul c
lucrare informa ii d
iective de
n
ncentrate ua mai mareate public ăutilitate pu
de a faceri închise î i multe spamunităț ii m
in bazade date ur
tilitate pub
număr mar densitate d.blică nu valport în aer l afara progii, precumult mai mult,
ane a Prim ăriei Mu
lic ă în zona
e de obiectie monumen
orifică laiber, terenur ramului eduă li de spec prin deschi
nicipiului Bucure ș
de ac ț iune
e de utilitatte. În schim
axim spațiile de sportcațional, detacole, bibliderea lor că
i
urban ă
e publică , mb, subzona
l în interesale instituțiilș i ar puteaoteci ș i altetre activităț i
8
ai9
ulorfileș i
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
41/296
39
1.4. Analiza transportului urban
1.4.1. Transportul cu ma ș ina personal ă
Deși infrastructura stradală este aceea și ca în 1989, numărul de ma ș ini în Bucure ști este deșapte ori mai mare ast ăzi decât în urm ă cu dou ă decenii (1.200.000 de mașini, față de 180.000).
Datele colectate pentru realizarea Master Planului de Transport eviden țiază următoareastructur ă a mobilității auto: Numărul total de deplasări cu autoturismul pe rețeaua rutier ă a Municipiului București este, în
medie, de 910.681 pe zi lucr ătoare, dintre care 70% sunt deplas ări având ca origine și destinațielocații din aria administrativă a Municipiului București, iar 30% sunt deplasări care au ca originesau destina ție locații din afara Municipiului București.
Volumul traficului pe rețeaua de bulevarde care converg c ătre centrul orașului poate atingevaloarea de 50.000 de ma șini pe zi, pe ambele sensuri de circulație.
Numărul total de deplasări cu taxiul este, în medie, de 90.621 pe zi, dintre care 90% au caorigine și destinatie locații din aria administrativă a Municipiului București, iar 10% sunt deplasări între locații din Municipiul București și zonele exterioare.
Referitor la transportul de marf ă, zilnic au loc în medie 99.157 de deplasări de autovehicule detransport marf ă, dintre care 22% au ca origine și destinație locații din aria administrativă aMunicipiului București, iar 78% sunt deplasări între locații din Municipiul București și zoneleexterioare.
Gradul de saturare (raportul cerere/capacitate) al arterelor principale (axa nord-sud, axaest-vest, inelul central din zona de acțiune urbană) este de peste 70%, fapt care provoacă timpi dedeplasare ridicați, consum excedentar de combustibil și emisii ridicate de noxe.De asemenea, congestiileapărute în trafic afectează în mod negativ nivelul de performanță al transportului public de suprafață, încazul în care acesta nu are cale de circula ție separat ă.
Punctele de congestionare sunt situate în principalele intersec ții de-a lungul inelului interior detrafic, în zona centrală și pe traseul axei nord-sud. Congestionarea are un impact negativ asupra timpilorde deplasare, asupra polu ării aeruluiși asupra spa țiilor de parcare. Din cauza problemelor menționate maisus, viteza medie zilnic ă de deplasare a autoturismelor în Bucure ști este de aproximativ 30 km/h ,iar pentru transportul public de suprafață, viteza medie de deplasare este estimat ă la 16 km/h. Numărul deore petrecute în trafic se ridică la 220.000 de vehicule/or ă pentru autoturisme, 18.300 vehicule/or ă pentrutaximetre, 31.700 vehicule/or ă pentru autovehiculele de transport marf ă și 854.800 pasageri/or ă pentrutransportul public. Volumul total mediu zilnic al traficului motorizat este de 7.132.400 vehicule/km pentruautoturisme, 582.700 vehicule/km pentru taximetre, 1.052.100 vehicule/km pentru vehiculele de transportmarf ă și de 13.664.300 călători/km în cazul transportului public.
Conform estimărilor Master Planului de Transport, traficul motorizat din Municipiul Bucureștigenereaz ă un nivel de zgomot mediu de 62,8 dB și o cantitate de emisii pe zi după cum urmează: 2 tonede NOx, 10 tone de CO, 1,2 tone hidrocarburi nearse /particule, 357 tone de SO 2 și 1.113 tone de CO2.Cantitatea de emisii generat ă de către traficul motorizat este ilustrată atât la nivel de artere de circulație,cât și la nivel de zonă/cartier. Estimările prezentate sunt pentru autoturisme și taximetre. Efectele asuprasănătății populației sunt nocive.
În situa ția în care nu se vor implementa proiecte sau m ăsuri de dezvoltare, congestiatraficului va atinge un nivel foarte ridicat între anii 2013 și 2027, blocând re țeaua principal ă destr ăzi a Municipiului Bucure ști.
Transportul auto, poluarea ș i sănătatea popula ției
Poluarea provocată de numărul mare de mașini în trafic afectează în timp starea de s ănătate apopulației:
Poluarea aerului: ● acumulările peste concentra ția maximă admisă la NO2, SO2, PM10 potprovoca: intoxicații acute (ce apar numai accidental în caz de avarii industriale, avarierea unorcisterne cu poluanți iritanți), cu afectarea aparatului respirator și ocular - agravarea bronșiteiacute; creșterea semnificativă a mortalității și morbiditații prin boli respiratoriiși cardio-vasculare● acumulările peste concentra ția maximă admisă la CO pot provoca tulbur ări produse de hipoxiesau anoxie, funcție de procentul de carboxihemoglobină format, cu creșterea morbiditații prin
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
42/296
40
afecțiuni ale SNC și cardio-vasculare ● acumulările peste concentra ția maximă admisă la Pb potduce în timp la tulbur ări neuropsihice, sanguine (anemii), cardio-vasculare (HTA), renale, înspecial la copii.
Poluarea sonor ă: creeaz ă disconfort, a devenit deranjantă și chiar nocivă pe unele arterele decirculație ale municipiului București.
Factorul de mediu aerPoluarea aerului în municipiul București are un caracter specific, din cauza condițiilor de emisie,respectiv existenței unor surse multiple, înălțimilor diferite ale surselor de poluare, precum și a uneirepartiții neuniforme a acestor surse, dispersate pe întreg teritoriul ora șului.
În zona analizată sursele de poluare a aerului provin în special de la traficul rutier. Impactul celmai mare apare în zonele construite și cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluan ților estedificil de realizat. Concentrațiile poluanților atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de traficmărginite de clădiri înalte sub forma compactă, care împiedică dispersia.
Datele referitoare la calitatea aerului în Municipiul București (poluanții măsurați fiind: SO2, NOx,CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, Pb) sunt furnizate în timp real - inclusiv publicului -și provin de la cele 8stații automate.
La nivelul anului 2010 în municipiul București situația emisiilor se prezenta astfel: emisiile de SO2 au provenit în special de la CET-uri (arderi în industria energetică) și trafic rutier;
nu s-au înregistrat dep ășiri ale pragului de alertă la niciuna dintre stațiile de monitorizare. emisiile de COV au provenit în special din traficși utilizarea solvențilorși a altor produse. emisiile de pulberi au provenit în special de la traficul rutierși arderi în industria de prelucrare;
concentrația anuală a depășit valoarea limită admisă la toate sta țiile de monitorizare. emisiile de plumb au provenit în special din arderi în industria de prelucrare, tratarea și
depozitarea de șeurilor; valorile concentrațiilor medii anuale de Pb au fost sub valoarea limită. emisiile de NO2 au dep ășit valoarea limită la stațiile Cercul Militar (în zona de actiune urbană),
Mihai Bravuși Drumul Taberei, în special datorită traficului rutier. la emisiile de CO2 nu s-au înregistrat dep ășiri ale valorilor limită (10 mg/mc, medie la 8 ore). la benzene nu s-au înregistrat dep ășiri ale valorilor limită admise.
Figurile 32și 33 indică zona analizată drept un pol de concentrare a emisiilor de CO și PM10.
Zgomotul
În zona studiată principala sursă de zgomot este traficul rutier (estimată a fi cauza a aproximativ70% din poluarea sonor ă). Zgomotul din trafic este un fenomen disturbator, care are un important efectasupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecin ătatea arterelor de trafic intens. Studii recente auar ătat că riscul bolilor de inimă și circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic de65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta din cauza creșterii pulsuluiși a presiunii sanguine. Digestia este, deasemenea, încetinit ă și tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres. Zgomotul dintraficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60 km/h, provine în principal de lamotoare și de la instalațiile de evacuare a gazelor, iar în zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste60 Km/h provine de la interacțiunea cauciucurilor cu carosabilul.
Din analiza hăr ții de zgomot din zona centrală (figura 34) putem observa că nivelul de zgomot înzona marilor bulevarde este de 70-80 dB(A).
Costurile folosirii ma șinilor pentru comunit ățile urbane:
Mediu înconjurator Economice Sociale Smog Emisii mari de gaze de ser ă Zgomot
Costuri externe din accidente,poluare
Costuri de congestie, chiar și în condițiile construcțieicontinue de drumuri
Costuri de infrastructur ă Pierderea terenului productiv
rural prin construcția de case în afara orașului, accesibile cumașina
Pierderea caracteruluidinamic, uman al str ăzilor
Slăbirea comunității Izolare în proiectele
urbanistice îndepărtate derestul orașului
Probleme de acces pentru ceif ăr ă mașini/cei cu dizabilități
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
43/296
Surs
: Intergraph - prel
igura 32:crare informa ii di
arta emisi
igura 34:
baza de date urba
ilor de CO
Sursa: Enviro
arta de zg
ne
- Raport Harta de
omot în zo
Sursa: Intergr
Figura
gomot Bucure ști 2
na central ă
ph - prelucrare inf
33: Harta e
10
a Bucure ș
rma ii din baza de
misiilor de
tiului
date urbane
PM10
1
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
44/296
Hartă parc ări în zo
na de ac țiu e urban ă
2
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
45/296
centralăaparițiatraficulusunt paeste op
vehicule
la nivelutrafic peprincipa
succint:
Analiza
lungime(centralaproximcare co50.000principa
O altă pro. Orașul nuspa țiilor de
i ș i uneori pcate perpenit pe durata
le sunt parc
Figura
În vedereal rețelei strantru zona d În cadrulle: Actualizar amiază -pentru anuPrognozacirculație p în cazul sc Întrucât st
analiza pevârf de dide circulațiconcluzii ccazul scen
performan
Rețeaua dtotală de aș i periferic).ativ 1 km peverg dinspr
de maș inilele intersec
blemă legatdispune d
parcare “ate reprezedicular pe smanevrelor.
ate perioade
5: Exempl
examinăriidale ș i în int acțiune urbtudiului de
a modeluluM, pentrul de bază ;cererii de tr entru autovenariilor dindiul de tra
rformanței tr ineață - AMe pentru anu privire laariilor din PI
ei traficului
e drumuriproximativ 1. Distanța di axa est-vee inelul intee zi, pe aii de-a lung
ă de transpe suficient
arazit” (penta un obstaradă . Atunci
. Șoferii au t
îndelungat
de parc ări în zona
n detaliu aersec țiile priană .trafic pentr
i de transponul de bază
nsport privahicule ș i a f PIDU.ic este ata ș
aficuluiș i aș i după amil 2011;rognoza ce
DU.
ș i a transp
Bucureș tiu.900 km, fiintre str ăzilet ș i de 2-3rior de trafic
bele sensl inelului int
ortul cu ma spa ții de
margineacol pentru ti când o maendința de
de timp (în
la margine central ă a
raficului autncipale de c
PIDU - z
rt Bucureș ti 2011, ș i a
t ș i transpor luxurilor de
at integral î
transportuluiază - PM, p
erii de tran
ortului publ
lui are o did structuraprincipalem pe axa n că tre centr ri de circurior de trafi
ș ina personparcare îndrumului).ecerea ma șină intr ă sa parca foart
medie pest
păr ț ii caroora ș ului
o, precum ș iă tre proiect
na centrală
pentru orelaliza perfor
t public pentcă lă tori pent
n Anexa 7,
i public pent baza actua
port privatș
ic pentru a
tribuție radiă în principin zona cerd-sud. Vol
ul orașului -lație. Punct, în zona ce
lă este paona centr arcarea pe
inilorș i a pieu iese dintr-e aproape d
7 ore).
sabile ș i pe
a impactulle din PIDU
se disting
de vârf danței trafic
ru anul 201ru transport
în prezentu
u anul de bliză rii cererii
i transport p
ul de baz ă
ală ș i circull pe două itrală (inelulmul traficulPiața Uniriile de congntrală ș i pe
carea excelă, fapt car stradă redtonilor. Une
un loc de pae destina ția
trotuare
i asupra tra, s-a realiza
urmă toarel
dimineață ului ș i trans
ș i estimarel public pen
l capitol vor
ază 2011, p de transpor
ublic pentru
2011
ar ă ș i estenele conceinterior de
ui pe cele npoate atingestionare sraseul axei
sivă în zon conduce l
uce eficiențle automobilrcare, trafic lor finală , i
icului produ un studiu d
componen
- AM si duportului publ
a fluxurilortru anul 201
fi prezenta
entru orelet ș i a fluxuril
anul 2016,
dispusă petrice de traf rafic) esteuă bulevar
e valoareaunt situateord-sud.
3
aaaelr
se
te
ă lic
e6,
te
eor
în
oiceee
în
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
46/296
acoper ăsens un
interseclocurile
principaprecizâ în scop- PM (pl
Fi
Fi cali
Administra 240 de intic implemen
Pentru anțiilor, a stațide parcare
le din ZAU.du-se direcl calibr ăriiecând de la
ura 36: Str
ura 37: Det brarea mat
rea traficulursec ții (funat în zona cliza detaliat
ilor de transisponibile di
În Figurileiile de deplatricelor orimodelul de
ctura re ț el model d
alierea re ț eicelor OD -
i în oraș seționează adentrală .ă a zonei dport publicn zonă . Tot
36 ș i 37 ssare, pentr ine-destinațransport din
ei stradale, transport
lei stradale,model de t
ace în prezaptiv doar
acțiune ur ș i a conectdată , s-a ți
prezintă care a fostie (OD) pen Master Pla
zonificareaucure ș ti 2
zonificare,ansport Bu
nt prin utilize arterele p
ană a fostrilor. De asut cont de
odul în caluat în conru orele deul de Trans
, conectori07 - ore de
conectori șcure ș ti pen
area sistemrincipale) ș i
ecesar ă demenea, au
iclurile de s
e a fost reiderare trafiârf de dimiort din 200
i sta ț ii tranvârf AMș i
i direc ț iileru orele de
ului de semprin sistem
talierea rețe fost luate î maforizare
alizată acecul recenzatea ță - AMș).
sport publi PM
e deplasar vârf AMș i
forizare, cal de trafic
lei stradale,n considera în intersecții
stă detalier în anul 201i după amia
pentru
pentruPM, 2011
4
reu
arele
e,1,ă
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
47/296
atributeldeplasapentru a
Figu
Figu
S-a efectue str ăzilor de, limitărileutobuz/tram
ConcluziileRețeaua sartere mag
Magistralelregiunii detranzit, preZona de sfolosință lounice.Cea mai inecorespucapacitate
ra 38: Parc
a 39: Vehic
at un studiin modelulde viteză ,ai sau prior
studiului rețradală dinistrale ș i de
e ș i str ăzilestudiu si lecum ș i transudiu este dcală (de ca
portantă pzatoare ș ide circulați
ri neregula
ule parcate
de amplode transpor ategoria tehitate acordatelei de str ăz AU ș i din alegă tur ă , cu
colectoaregă zoneleportul publiceservită detegoria tehn
roblemă aereglemente (Figurile 3
mentare, cala intersec
pe strada
re al rețelt. Acesta innică a str ăă acestora,i sunt urmă tria de influefluxuri impo
sunt că i deai mari aleor ăș enesc.o serie deică IV). Pe
tr ăzilor deată efectuat8-40).
re ocup ă oț ia cu strad
piscopiei,
din trot
i de str ăziclude număii, numărulparcarea peoarele:nța a PIDUrtante de tra
circulație calocalităț ii. P
tr ăzi colectacestea cir
categoria te de-a lungu
zona a p ăr ț a Arthur Ve
are folose
ar
existente înrul de bende sensuristradă .
se caracteriic.
re se întinde acestea s
are (de catulația este
hnica III ș il arterelor, c
i carosabil rona
c o zon ă di
ZAU pentr i pentru fiei direcția a
izează prin
în cea maie desf ăș oar
egoria tehnireglementat
IV o repreeea ce scad
, pe strada
n partea ca
u a se deficare sensestora, ben
rezența un
mare parte circulația
că III) sauprin sens
intă parcar e considera
Pitar Moș
osabil ă ș i
5
niezi
or
ae
eri
ail
-
8/18/2019 Pidu Bucuresti Hq
48/296
carosabiluate învehicule
pentruMetoda
autofurgetalon (generat
genereaora deautoturipublic la
T
Deplasătransport
OD (la niDeplasă
transportuOD (la niDeplasă
transpo
Deplasătranspo
Datorită pile r ămâne
calcul aulor. Totodat
Analiza cetransportulaplicată est În Figurile
onete, geneutoturism)ș i atrase d
Se observză , la ora deârf de dupămul. Acestnivelul Mun
Tabel 1: De
ip deplasar
i generate/al privat - totvelul într