Download - Pr. Cons. Cafea
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia comerţului, turismului şi serviciilor
Rolul protecției consumatorului în industria cafelei
Nume şi prenume: Cliveţ Elena, anul: III, grupa: 8291
Nume şi prenume: Moldovean Alexandra, anul III, grupa 8292
Braşov, 2012
Cuprins
Pag.
Introducere 4
Capitolul 1 Aspecte conceptuale privind industria cafelei 6
1.1 Definirea conceptului de cafea 6
1.2 Istoria industriei cafelei 6
1.3 Clasificarea tipurilor de cafea 8
1.4 Metode de obținere a cafelei 9
Capitolul 2 Prezentarea industriei cafelei 12
2.1 Piața industriei cafelei 12
2.2 Producătorii și distribuitorii naționali și internaționali de cafea 12
2.3 Date statistice privind industria cafelei 15
Capitolul 3 Cadrul juridic existent în industria cafelei 19
3.1 Legi în vigoare în România 19
3.2 Legi în vigoare în Uniunea Europeană 21
Capitolul 4 Rolul protecției consumatorului în industria cafelei 22
4.1 Prezentarea caracteristicilor de calitate în industria cafelei 22
4.2 Metode de falsificare a cafelei 23
Capitolul 5 Cercetare de marketing: ”Atitudini, opini și comportamente ale brașovenilor
cu privire la calitatea cafelei” 26
5.1. Formularea ipotezelor generale şi a ipotezelor statistice 26
5.2 Stabilirea obiectivelor cercetării 27
5.3. Proiectarea şi redactarea chestionarului având în vedere tema generală de
cercetare 28
5.4. Analiza legăturilor dintre întrebări 33
2
5.5. Consideraţii metodologice privind eşantionarea 33
5.5.1. Populaţia cercetată şi mărimea acesteia
5.5.2. Stabilirea mărimii eşantionului
5.5.3. Descrierea succintă a unităţii de observare, de eşantionare şi de
analiză
5.5.4. Alegerea metodei de eşantionare şi prezentarea planului de
eşantionare
5.5.5. Metodologia propusă pentru culegerea datelor
5.6. Validarea eşantionului în raport cu principalele caracteristici ale populaţiei
cercetate 35
5.7. Statistica întrebărilor relevante 36
5.8. Testarea ipotezelor cercetării 42
5.8.1 Testarea legăturilor dintre variabile
Concluzii și propuneri 46
Bibliografie 47
Anexe 48
3
Introducere
Tema acestei lucrări este ”Rolul protecției consumatorului în industria cafelei”.
Am ales această temă din mai multe considerente. Primul ar fi faptul că după petrol
cafeaua este pe locul doi în privința importanței economice mondiale și este produsă în
peste 50 de țări de pe glob, iar al doilea este faptul că majoritatea oamenilor folosesc
cafeaua în scopul preparării unei băuturi energizante. Deci reprezintă un produs important
pentru întreaga omenire.
Lucrarea este formată din cinci capitole, fiecare având un titlu definitoriu. Astfel,
primul capitol, intitulat ”Aspecte conceptuale privind industria cafelei”, vine să
lămurească conceptul de cafea, după care prezintă succind istoria cafelei, clasifică tipurile
de cafea și se încheie cu prezentarea metodelor de obținere a cafelei.
Al doilea capitol, intitulat ”Prezentarea industriei cafelei” cuprinde aspecte despre
piața industriei cafelei, despre marii producători și distribuitori naționali și internaționali
de cafea și pune accentual pe date statistice privind industria cafelei. Cel de-al treilea
capitol prezintă cadrul juridic național și internațional de reglementare a industriei
cafelei.
Al patrulea capitol poartă titlul de ”Rolul protecției consumatorului în industria
cafelei” și cuprinde prezentarea caracteristicilor de calitate a cafelei și metode de
falsificare a cafelei. Cel de-al cincilea capitol este reprezentat de o cercetare de marketing
intitulată: ”Atitudini, opini și comportamente ale brașovenilor cu privire la calitatea
cafelei”. Această cercetare are drept scop scoaterea la lumină a caracteristicilor de calitate
ce îi fac pe brașoveni să cumpere și să consume cafea.
Lucrarea se încheie cu un set de concluzii și propuneri care vin să desăvârșească
rolul protecției consumatorilor în industria cafelei și anexe care vin să completeze
lucrarea.
În această lucrare, obiectivele propuse sunt:
- clarificarea conceptului de ”cafea” ;
- identificarea criteriilor de clasificarea a cafelei;
4
- descrierea metodelor de obținere al cafelei;
- caracterizrea industriei cafelei;
- stabilirea marilor producători și distribuitori de cafea din România și din
lume;
- prezentarea cadrului juridic național și internațional de comercializare al
cafelei;
- descrierea caractersticilor de calitate al cafelei;
- descrierea fenomenului de falsificare al cafelei;
- identificarea percepției consumatorilor brașoveni cu privire la calitatea cafelei.
În concluzie, lucrarea prezintă aspecte esențiale ale unei industrii foarte dezvoltate
ale lumii, în care rolul protecției consumatorilor este unul esențial pentru buna
desfășurare a activității acesteia.
5
Capitolul 1
Aspecte conceptuale privind industria cafelei
1.1 Definirea conceptului de cafea
Conform dicționarului explicativ al limbii române, cafeaua este ”sămânța
arborelui de cafea 1”, iar din această sămânță se prepară băutura cu acelaș nume.
Cafeaua este o băutură de culoare neagră ce conține cofeină care se obține din
boabe de cafea prăjite și măcinate conținând vitamina PP (acid nicotinic sau niacină).
Boabele de cafea sunt fructele unor plante din familia Rubiaceae cu două varietăți mai
importante Coffea arabica și Coffea canephora2.
1.2 Istoria industriei cafelei
„Istoria cafelei este una complexă şi savuroasă. Drumul cafelei a început în
Africa, iar licoarea magică şi-a continuat traseul în Asia, Europa şi cele două Americi.3”
Originea cafelei, între legende și tradiții religoase4
Istorisirile legate de cafea sunt numeroase. Totuşi o să amintim două dintre cele
mai interesante:
1. Cea mai faimoasă legendă, relatată în una dintre cele "O Mie şi Una de
Nopţi" este atribuită lui Kaldi, un păstor de capre, sau mai degrabă turmei lui. Se spune
că acest căprar îşi ducea mereu turma la păscut aproape de o mănăstire, într-o zonă
muntoasă. Spre marea lui stupoare, de fiecare dată când caprele păşteau floricelele roşii
ale unui arbust necunoscut, acestea se comportau foarte ciudat – se agitau şi săreau în
1 DEX '98 Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998, pag 287;2 http://ro.wikipedia.org/wiki/Cafea3 Tomescu. A – Cafeaua, Editura Gramen, Bucuresti, 2010, pag 13.4 Tomescu. A, op cit., pag 14-16
6
toate părţile. Crezând că este mana diavolului, căprarul a decis să adune fructele acestei
plante misterioase şi să le aducă la mănăstire bătrânului călugăr Yahia.
Călugării fiind şi ei convinşi că acest arbust de munte posedă vreo putere
diabolică i-au ars imediat fructele. Însă acestea arzând au emanat o aromă divină. Intrigaţi
de acest parfum miraculos, călugării au preparat o infuzie cu pulberea rămasă ce a fost
considerată o mană cerească deoarece le-a permis să îşi prelungească orele de meditaţie.
2. În secolul al VII-lea era noastră, în Arabia, profetul Mohamed a anunţat o nouă
religie: islamul. Tradiţia spune că într-o zi, în timp ce acesta suferea, îngerul Gabriel
trimis de către Allah, i-a oferit o băutură de culoare neagră pentru a-l îmbărbăta. După ce
a băut licoarea, Mahomed s-a reînsănătoşit şi şi-a redescoperit forţa pe care o avea când
era tânăr. A numit această băutură ”qah’wa’” termen ce înseamnă azi în limba arabă
cafea.
Din Orient În Occident, cafeaua cunoaște o ascensiune formidabilă. În secolul al
XVI-lea europenii descoperă cafeaua datorită Otomanilor. Aceştia din urmă, de la
expediţia lor în Egipt din 1517, au transformat-o într-un deliciu foarte apreciat de către
“Poarta Sublima”, Istambul , capitala Imperiului Otoman. Succesul său a fost imediat -
încă din 1615, cafeaua era răspândită pe tot continentul european.
Fără dubii, licoarea a fost cel mai mult apreciată la început în Veneţia, unde
comerţul cu Orientul era cel mai prosper şi prin urmare consumul cel mai răspândit. A
fost prezentă şi în curtea ”Regelui Soare” unde ”apa neagră”, cadou din partea
ambasadorului Soliman Aga, şi-a făcut intrarea oficială în 1669.
De la legendă la istorie, cafeaua nu rămâne decât un preparat recunoscut şi foarte
apreciat. După ceai şi apoi după cacao, cafeaua începe să cucerească şi ea titluri de
nobleţe.
7
1.3 Clasificarea tipurilor de cafea 5
Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultivă în scopuri industriale
următoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica și
cafeaua Maragogype.
•Cafeaua Arabica
Cafeaua arabica, originară din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai
apreciată și mai răspândită specie de cafea. Se cultivă mai ales în America Latină, dar și
în Africa. De fapt este cea mai cultivată specie și este deosebit de prețioasă pentru
fructele sale de calitate superioară, de formă alungită și culoare verzuie – albăstruie.
Aceasta are aroma și gustul mult mai rafinate decât alte specii. Cafeaua cu tărie medie
este obținută în exclusivitate din vrietăți ale soiului arabica, provenite din America
Centrală și de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Excepție face Brazila întrucât varietățile de
arabica braziliene au o aromă mai puțin rafinată.
•Cafeaua Robusta
Cafeaua robusta, originară din bazinul Congo, crește mai rapid și este mult mai
rezistentă acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultivă intens în
Africa, India șI Indonezia. Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este
pretențioasa la condițiile climatice, se adaptează ușor climatului sever, este rezistentă la
boli și dăunători. Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o formă neregulată și
culoare maroniu - galbuie. Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai puțin
aromată decât arabica și este foarte apreciată în gama de cafea solubilă.
•Cafeaua Liberica
Cafeaua liberica, originară din Africa, Liberia, are de asemenea o creștere rapidă
și o rezistență bună la boli. Se cultivă exclusiv în câmpiile subtropicale ale Africii și
Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare și temperatura este cuprinsă între 20 și
5 Ștefănescu. O – Totul despre ceai, cafea, cacao, Editura ALL, București, 2011, pag 51-54.
8
25°C. Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie și culoare de la brună la
galbenă. Calitatea acestei specii de cafea este mediocră.
•Cafeaua Maragogype
Acest arbore de cafea a fost descoperit în vecinătatea orașului Maragogype, statul
Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin încrucișarea dintre speciile arabica și
liberica, exceptând dimensiunile boabelor, el a păstrat caracterele speciei arabica,
randamentul acestui arbust este totuși inferior și cultura sa este extrem de împrăștiată
(Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic, Columbia și chiar Java), la o altitudine variind
între 600 și 1000m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioară și
medie, iar culoarea lor este verzuie, în ciuda preferinței unor consumatori, calitatea
acestei cafele nu poate depăși calitatea cafelei arabica.
1.4 Metode de obținere a cafelei 6
Cireșele de cafea nu pot fi păstrate și trebuie preparate numai decât după recoltă.
Există două metode: prepararea uscată și prepararea udă.
Prepararea uscată
În țările de cultura a cafelei cu perioade pronunțate de ploaie și secetă prepararea
cafelei se poate face după metoda tradițională uscată.
Cireșele de cafea coapte și triate se întind pe locuri întinse de uscat cu suprafețe
betonate sau pavate în strat subțire (3 pana la 5 cm) și se usucă la soare. Pentru o uscare
uniformă, stratul de cireșe de cafea trebuie întors de mai multe ori pe zi. În timpul nopții
sau sub amenințarea ploii, cireșele se adună într-o gramadă și se protejează cu plante
pentru a nu fi umezite din nou. După circa 4 săptamâni, fructul se usucă pană la un
conținut de apă de mai putin de 13 %. Boabele de cafea se eliberează de învelișul exterior
în mașini speciale de decojit, ramânând doar mici resturi de pieliță argintie.
Prepararea uscata se folosește, în mod predominant, în Brazilia și în Etiopia și pentru
cafeaua arabica, dar și pentru cea robusta.
6 Mandița D. – Ce știm și ce nu știm despre cafea, Editura Tehnică, București, 2008, 61-65
9
Prepararea udă
În țări cu căderi de ploaie relativ uniforme în timpul anului, durata strălucirii
soarelui nu ajunge, pentru a usca toată cireașa în întregime destul de repede. De aceea
cireșele de cafea coapte și triate se separă cu o mașina cu ajutorul unor vâlturi sau plăci
zimțate, pulpa de fructe de bobul de cafea.
La acest pas, fermentele proprii plantelor lichefiază resturile pulpei de fructe, așa
încât ele pot fi spălate de pe suprafață, în canale de spălat. Uscarea la soare, care urmează
acum și care se realizează pe mese de uscat, este cu mult mai rapidă și se termină în 10
până la 14 zile. Măsurile de protecție luate împotriva umezelii ulterioare (roua din timpul
nopții, ploaia) sunt aceleași ca la prepararea uscată.
Cafeaua crudă astfel uscată în învelișul de pergament, se numește cafea de pergament
și are un conținut de apă de mai puțin de 13 % și poate fi depozitată. Se tratează în
continuare în mori centrale.
Prăjirea cafelei
După cum se cunoaște, cafeaua dobândește calitățile ei specifice numai în
momentul prăjirii, operațiune de mare importanță sub aspect tehnologic, în lungul și
anevoiosul drum parcurs de boabele de cafea pe calea transformării acestora într-o cafea
a cărei calitate va trebui să corespundă exigenței consumatorilor. Practic, prin acest
proces de prăjire denumit de francezi „torrefaction" sunt eliberate uleiurile eterice din
boabele de cafea, substanțe care atribuie în final cafelei culoarea, aroma, parfumul, gustul
și savoarea ei.
În mod obișnuit, prăjirea cafelei se realizează pe cale industrială in instalații
speciale clasice, de diferite construcții (cilindrice sau sferice), conectate la sursa de
caldură necesară. Acestea însă se bazează, în principal, pe pregătirea și experiența
specialistului, care trebuie să vegheze permanent ca boabele de cafea să atingă exact
gradul de prăjire dorit și ca procesul în sine să se realizeze în mod uniform pe toată
suprafața bobului. De regulă, prăjirea boabelor de cafea în astfel de instalații se realizează
în circa 15-20 min.
Întreprinderile industriale moderne care prelucrează astăzi cafeaua verde
utilizează instalații speciale automatizate, unde durata și gradul de prăjire sunt reglate
10
electronic. Cu astfel de instalții, procesul de praăjire a boabelor de cafea se reduce de
regulă numai la 6 min. Cafeaua verde este vărsată într-un buncăr cu plan înclinat și cade
în curățitor, unde este debarasată de praf și de impurități. Apoi ea urca în amestecătorul
de cafea verde, de unde este dirijată către prăjitor, care o înapoiază apoi către răcitor. De
acolo, cafeaua prăjita trece la răscolitor, unde un impuls de aer agită cafeaua pentru a
pierde eventualele impurități la nivelul inferior. Colectorul curață aerul care a servit la
răcire, în timp ce distribuitorul transportă cafeaua în răscolitorul compus din 3 rezervoare.
Boabele trec, în sfârșit, în rezervoarele mașinii de ambalat, care formează, cântărește și
închide pachetele într-un ritm de un pachet pe secundă. Dacă se dorește să se obțina cafea
macinată, macinarea boabelor se face înainte de ambalare.
11
Capitolul 2
Prezentarea industriei cafelei
2.1 Piața industriei cafelei7
De pe parcursul sec. al IX-lea şi până în prezent, cultivarea şi exportul cafelei a
înflorit într-o măsură uimitoare, astfel că dacă privim lucrurile din punctul de vedere al
volumului total al afacerii, industria cafelei este pe locul al doilea în lume, fiind depăşită
ca amploare numai de cea petrolieră.
La momentul actual, cafeaua este consumată virtual în orice ţară, şi este o marfă
deosebit de importantă atât pentru producători, cât şi pentru consumatori. Pe piaţa
mondială, aceasta se situează, în prezent, alături de ulei, oţel şi cereale, printre materiile
prime de export de înaltă valoare, situaţia economică a multor ţări prim-producătoare de
cafea depinzând aproape în întregime de exportul cafelei, pentru bunăstarea lor naţională.
Preţul cafelei diferă mult, în funcţie de cerere şi ofertă şi el este în mod continuu
influenţat de factori cum ar fi: modificările de climă, mişcările politice şi calitatea,
precum şi volumul producţiei de cafea.
Cele mai importante pieţe ale cafelei se află la New York şi Londra, unde se
negociază varietăţi de cafea din speciile Arabica şi respectiv Robusta.
2.2 Producătorii și distribuitorii naționali și internaționali de cafea
Producători și distibuitori naționali de cafea
Jocurile pe piaţă sunt făcute de ani buni de şase companii mari, Kraft Foods, care
deţine brandul Jacobs, în al cărui portofoliu intră: Kronung, 3 în 1, Ice Coffee, Capuccino
Original şi Vanilla, Capuccino Milka Specials şi Aroma, Strauss cu brandul Doncafe,
rezultat în fapt din rebranduirea mărcii Elite, şi brandul Fort, Nestlé prezentă de
asemenea cu produsele Nescafe în cele 4 forme ale sale - Brasero, Classic, Gold şi „3 în
1”, Cafea Fortuna cu brandurile Fortuna şi Fortuna Rendez-Vous, Tchibo cu brandurile
sale de succes Tchibo, Gala von Eduscho şi Davidoff Café, şi Panfoods importator
7 http://www.cafea.home.ro/piata.html
12
exclusiv al brandului Amigo în România. Acestea realizează împreună peste 90% din
vânzările totale de cafea la nivel local8.
Producători şi distribuitori internaţionali de cafea
În ceea ce priveşte piaţa internaţională a cafelei, lupta pentru supremaţie se dă
între ţările ACP (Africa, Caraibe, Pacific) şi 2 state din afara ACP, ţări în care s-a
constatat recent o extindere a producţiei, respectiv Indonezia şi Vietnam.
Principalii producători ACP se află în Africa, cu excepţia Papua Noua Guinee.
UE25 cumulează 50% din consumul global de cafea şi constituie piaţa ţintă dominantă
pentru producătorii ACP9.
Tabelul 2.1 Top 10ACP – Producătorii şi exportatorii de cafea 2008/09
Producţie (2008/09)
(mii saci)
Export (2008)
(mii saci)
Ţara Cantitatea Ţara Cantitatea
1 Etiopia 6.133 Uganda 3.311
2 Uganda 3.300 Etiopia 2.852
3 Coasta de Fildeş 2.500 Coasta de Fildeş 1.585
4 Papua Noua Guinee 1.026 Papua Noua Guinee 1.094
5 Tanzania 917 Tanzania 818
6 Kenya 883 Kenya 608
7 Camerun 833 Camerun 527
8 Madagascar 629 Guinea 335
9 Rep. Dominicană 500 Ruanda 283
10 Congo 400 Burundi 251
Sursa: ICO
8 http://www.zf.ro/companii/sase-companii-fac-legea-pe-piata-cafelei-de-ani-de-zile-de-ce-sunt-deneclintit-din-top-jucatorii-mari-6064959/9http://www.traderom.ro/informatii%20de%20piata%20externa/8%20%20Piata%20internationala%20a%20cafelei.pdf
13
Principalii producători ACP sunt: Etiopia (peste 6,1 mil. saci), Uganda (3,3 mil.),
Coasta de Fildeş (2,5 mil.), Papua Noua Guinee (aproximativ 1 mil. saci). Din aceste
state numai Etiopia se află în primii 10 producători mondiali de cafea10.
Tabelul 2.2 Top 10 – Principalele țări producătoare şi exportatoare de cafea 2008/09
Producţie (2008/09)
(mii saci)
Export (2008)
(mii saci)
Ţara Cantitate Ţara Cantitate
1 Brazilia 45.992 Brazilia 29.495
2 Vietnam 16.000 Vietnam 16.101
3 Columbia 10.500 Columbia 11.085
4 Indonezia 8.638 Indonezia 5.741
5 Etiopia* 6.133 Guatemala 3.778
6 Mexic 4.650 Peru 3.773
7 India 4.372 Uguanda 3.311
8 Peru 3.862 Honduras 3.256
9 Honduras 3.373 India 3.145
10 Guatemala 3.370 Etiopia* 2.852
*=ţară ACPSursa ICO
10http://www.traderom.ro/informatii%20de%20piata%20externa/8%20%20Piata%20internationala%20a%20cafelei.pdf
14
2.3 Date statistice privind industria cafelei
Consumul de cafea din România este aproape de 5 ori mai mic decât media
europeană, arată un studiu realizat de institutul de cercetare a pieţei, GFK. Potrivit
studiului, în România, un român consumă anual circa 1,83 kg de cafea, în timp ce
europenii beau nu mai puţin de 5,3 kg de cafea 11(vezi figura 2.1).
Figura 2.1 Consumul de cafea pe locuitor în unele țări est-europene membre UE
Un alt fenomen reflectat de studiul GFK este şi o scădere cu 3% a consumului de
cafea, faţă de perioada similară a anului trecut. Principalele cauze identificate de
reprezentanţii Asociaţiei Române a Cafelei sunt preţul mare al acestui produs, „prohibitiv
pentru mare parte din consumatorii români“. „Asociaţia Română a Cafelei consideră că
una dintre cauzele care au generat o scădere a pieţei cafelei boabe şi măcinate cu 3%
conform studiului GFK, ar putea fi generată şi de faptul că acest produs, cafeaua, este
purtător de accize, ceea ce atrage după sine preţuri mari. Ca rezultat, cafeaua devine greu
accesibilă consumatorilor români“.
Piaţa cafelei din România înregistrează un consum de 3 ori mai mic decât în alte
ţări din Europa. Cauza principală o reprezintă nivelul actual al accizelor, unul dintre cele
11 http://www.businessmagazin.ro/analize/comert/cafeaua-a-crescut-ca-aurul-8866990
15
mai ridicate din Europa: 850 euro/tonă la cafeaua verde, 1250 euro/tonă la cafeaua prăjita
şi 5000 euro/tonă la cafeaua solubilă. Aceste accize se regăsesc în preţul final al
pachetului de cafea în proporţie de 20%, ceea ce face ca acest produs să fie greu accesibil
consumatorilor români.
Asociaţia Română a Cafelei reuneşte cei mai importanţi producători: Kraft Foods
România, Strauss, Supreme Imex, Nestlé, Alca Co şi Panfoods, care împreună deţin
aproximativ 90% din piaţa locală oficială a cafelei de marcă. Asociaţia militează, încă de
anul trecut, pentru eliminarea acestor accize, ceea ce va avea ca rezultat creşterea pieţei
cu mai mult de 50% în următorii 4 ani. Dintre cele 13 ţări candidate la Uniunea
Europeană, doar România, Bulgaria şi Letonia percep accize pentru produsele ce nu au
impact negativ asupra economiei, mediului înconjurător sau socialului. Comparativ cu
celelalte ţări candidate, România are cele mai mari taxe la cafea, deşi are unul dintre cele
mai scăzute PIB/locuitor.
Dupa scăderea înregistrată în primele două luni ale anului, apare o redresare,
astfel consumul de cafea boabe şi măcinată nu numai că a recuperat pierderea de 3%, dar
a avut şi o uşoară creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de 0,7% (conform unui
studiu realizat de GfK România, Institut de Cercetare de Piaţă). Această redresare se
datorează cafelei ambalate.
Tendinţe
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 850 persoane cu vârsta cuprinsă între 18
şi 65 ani şi este reprezentativ pentru mediul urban, pentru categoria de vârstă luată
în calcul.
83.6% dintre persoanele adulte au consumat cel puţin o dată cafea în ultima
săptămână. Femeile consumă cafea într-o proporţie mai mare decât bărbaţii
(86.0% femei vs 80.6% bărbaţi), iar persoanele mai în vârstă consumă cafea într-o
proporţie mai mare decât cele tinere (86.1% persoanele peste 30 ani vs 77.7%
persoanele cu vârstă între 18 şi 30 ani).
16
Dintre tipurile de cafea prezente pe piaţă, cafeaua naturală deţine partea leului.
Astfel, 74.3% din populaţia adultă consumă cafea, 13.7% consumă cappuccino şi
12.8% consumă cafea instant.
Cafeaua instant şi cappuccino sunt consumate într-o proporţie mai mare de tineri
(sub 30 de ani), în timp ce cafeaua naturală este consumată într-o proporţie mai
mare de persoanele cu peste 30 de ani. Prin comparaţie cu celelalte categorii,
cappuccino este consumat într-o proporţie mai mare de femei, în timp ce cafeaua
instant este consumată într-o proporţie mai mare de persoanele cu studii
superioare.
Dacă cafeaua naturală este baută zilnic de 80.3% dintre consumatori, nu acelaşi
lucru se poate spune şi despre cafeaua instant sau cappuccino. Astfel, acestea sunt
consumate zilnic doar de 35.3% (cafea instant) respectiv 22.4% (cappuccino) din
persoanele care consumă aceste tipuri de cafea.
Frecvenţa cea mai mare de consum a cafelei naturale o întâlnim la femei, la
persoanele cu vârstă medie (31-45 ani) şi persoanele cu venituri medii şi mari.
Cafeaua instant şi cappuccino sunt consumate cu frecvenţă mai mare în special de
persoanele mai în vârstă (peste 45 ani).
Consumatorii de cafea naturală beau în medie 1.9 ceşti pe zi, în timp ce
consumatorii de cafea instant şi cappucino consumă în medie 1.4 respectiv 1.3
ceşti pe zi.
În timp ce cafeaua naturală se bea cu predilecţie dimineaţa (93.4% din
consumatorii de cafea naturală), consumul de cappuccino este relativ echilibrat
de-a lungul zilei (44.7% dimineaţa, 30.9% la prânz, 30.2% după amiaza şi 14.6%
seara. Cafeaua instant ocupa din acest punct de vedere o poziţie intermediară, cu
un consum relativ ridicat dimineaţa (68.6%), dar semnificativ la prânz şi după
amiaza (28.1% respectiv 21.7%).
17
Prin comparaţie cu celelalte categorii de vârstă, consumul de cafea naturală este
polarizat dimineaţa la persoanele în vârstă (peste 45 ani) şi este mai mare după
amiaza la persoanele cu vârstă medie (31-45 ani) şi seara la persoanele tinere (cu
vârsta sub 30 ani).
Cafeaua - fie că este cafea naturală, instant sau cappuccino – este preferată fie
medie fie tare de majoritatea consumatorilor. Doar aproximativ 11% dintre
consumatori preferă cafeaua (de orice tip) slabă. Tinerii sub 30 de ani au o
înclinaţie mai mare către cafeaua tare în timp ce persoanele mai în vârstă consumă
cafeaua mai slabă.
18.6% respectiv 14.5% din persoane consumă cafeaua naturală respectiv cafeaua
instant fără zahăr. Interesant este că 50.2% din consumatorii de cappuccino
adaugă zahăr la acesta. Majoritatea celor care adaugă zahăr la cafea utilizează o
linguriţă sau mai puţin de zahăr. În medie se adaugă mai mult zahăr la cafeaua
instant decât la cafeaua naturală.
Ca o tendinţă generală, persoanele cu educaţie superioară şi persoanele cu venituri
medii şi mari consumă în mai mare măsură cafeaua fară, prin comparaţie cu
celelalte grupe de persoane.
18
Capitolul 3
Cadrul juridic existent în industria cafelei
3.1 Legi în vigoare în România
Guvernul României reglementează prin lege următoarele dispoziţii referitoare la
cafea şi industria acesteia:
Legea 332 din 22 noiembrie 2007 (Legea 332/2007)12 - Pentru aderarea
Guvernului României la Acordul internaţional al cafelei 2001, adoptat la 27
septembrie 2000 la Londra prin Rezoluţia nr. 393 a Consiliului Internaţional al
Cafelei.
Parlamentul României adoptă prezenta lege, respectând prevederilor art. 75 și ale
art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. Aceasta cuprinde:
Art 1: - Guvernul României aderă la Acordul internaţional al cafelei 2001, adoptat
la 27 septembrie 2000 la Londra prin Rezoluţia nr. 393 a Consiliului Internaţional al
Cafelei.
Art 2: - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în colaborare cu asociaţiile
de profil, este responsabil de implementarea acordului.
Art 3: - Plata cotizaţiei se va face de la bugetul de stat.
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare13 12 http://legestart.ro/Legea-332-2007-aderarea-Guvernului-Romaniei-Acordul-international-cafelei-2001-adoptat-27-septembrie-2000-Londra-prin-Rezolutia-393-Consiliului-International-Cafelei-(Mjk5ODQw).htm13http://www.mfinante.ro/detalii.html?method=searchAnaf&pagina=taxe&den=ACCIZE%20SI%20IMPOZIT%20LA%20TITEIUL%20DIN%20PRODUCTIA%20INTERNA
19
Tabelul 3.1 Nivelul prevăzut al accizelor:
Nr.
Crt.
Denumirea
produsului sau a
grupei de produse
2007
Acciza
euro/tonă
2008
Acciza
euro/tonă
2009
Acciza
euro/tonă
2010
Acciza
euro/
tonă
2011
Acciza
euro/
tonă
1 Cafea verde 612 459 306 153 0
2 Cafea prăjită, inclusiv
cafea cu înlocuitori
900 675 450 225 0
3 Cafea solubilă, inclusiv
amestecuri cu cafea
solubilă
3600 2700 1800 900 0
În anul 2007, potrivit art. 208 alin. 6 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
cu modificările şi completările ulterioare, "pentru cafea, cafea cu înlocuitori şi cafea
solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, accizele se datorează o singură dată şi se
calculează prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de măsură, asupra cantităţilor importate
intrate pe teritoriul României".
În anul 2008,conform prevederilor pct.88 din O.U.G. nr.106/04.10.2007 pentru
modificarea şi completarea art. 208 alin. 6 din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal,"pentru cafea, cafea cu înlocuitori şi cafea solubilă accizele se datorează o singură
dată şi se calculează prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de măsură asupra cantităţilor
intrate pe teritoriul României. Pentru amestecurile cu cafea solubilă intrate pe teritoriul
României, accizele se calculează numai pentru cantitatea de cafea solubilă conţinută în
amestecuri".
20
În concluzie, pentru anul 2007 formula de calcul a accizei pentru amestecurile cu
cafea solubilă este egală cu cantitatea produs X 3.600 EURO/TONĂ, iar pentru anul
2008 acciza datorată este egală cu cantitatea de produs X procentul de cafea în produs X
2700 EURO/TONĂ, evidenţiându-se astfel în mod clar, modificările survenite la nivelul
Codului fiscal.
Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii
fiscale - Art.207. – Următoarele produse sunt supuse accizelor14:
a) cafea verde, cu codurile NC 0901 11 00 şi 0901 12 00;
b) cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori, cu codurile: NC 0901 21 00;
0901 22 00 şi 0901 90 90;
c) cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, cu codurile NC
2101 11 şi 2101 12;
3.2 Legi în vigoare în Uniunea Europeană
În ceea ce priveşte industria cafelei în UE, aceasta este reglementată prin
intermediul următoarele seturi de dispoziţii15:
Regulamentul Comisiei (CE) No 1227/2000
Regulamentul Comisiei (CE) No 1227/2000 din 31 mai 2000 privind stabilirea
regulilor detaliate în vederea aplicării Regulamentului Consiliului EC (1493/1999)
privind organizarea comună a pieței cafelei, inclusiv potențialul de producție.
Regulamentul Comisiei (CE) No 2729/2000
Regulamentul Comisiei (CE) No 2729/2000 din 14 decembrie 2000 privind
stabilirea regulilor detaliate în vederea implementării sistemului de control în industria
cafelei.
Regulamentul Comisiei (EC) No 884/2001
14 http://codfiscal.realitatea.net/act-pdf/2010-05-19-proiect-oug-evaziune.pdf15 http://eur-lex.europa.eu/RECH_mot.do?ihmlang=ro
21
Regulamentul Comisiei (EC) No 884/2001 din 24 aprilie 2001 privind stabilirea
regulilor detaliate de aplicare a documentelor însoțitoare ale transporturilor de cafea și a
evidențelor necesare a fi ținute în industria cafelei.
Capitolul 4
Rolul protecției consumatorului în industria cafelei
4.1 Prezentarea caracteristicilor de calitate în industria cafelei16
În timp ce se gustă cafeaua , ar trebui să se încerce să se discerne dacă aciditatea,
aroma, consistenţa şi gustul acesteia sunt plăcute.
Caracteristici psiho-senzoriale:
aspect: pulbere fină, granulată, omogenă şi fără aglomerări;
culoare: de la brună la brună roşcat, uniformă în întreaga masă;
gust şi miros: specifice plăcute, bine exprimate, fără gust sau miros străin, fără
gust de caramel.
Proprietăţi fizico-chimice:
solubilitate: solubilă 100% în apa caldă şi rece;
umiditate: maximum 4%;
pH: maximum 4,5-5;
Caracteristici micro-biologice -corpuri străine absente
comportare la fierbere: trebuie preparată imediat în aproprierea punctului de
fierbere (95-98 grade C), altfel aromele delicate se pierd.
Aciditatea este o caracteristică dorită la cafea. Ea da senzaţia de uscăciune
pe papilele gustative. Rolul acidităţii la cafea este similar cu rolul gustului la vin.
Cu aciditate suficientă, cafeaua nu va avea un gust banal. Aciditatea furnizează
16 Braudeanu. M – Cafeaua, tradusă de Sava R. , editura Art, București, 2009, pag 83-85
22
caracteristicile deosebite ale cafelei, dar nu trebuie confundată cu acrimea, care
este neplacută şi-i conferă un gust negativ.
Aroma o senzaţie care este dificil de despărţit de gust. Fără miros, gustul nostru
ar percepe doar senzaţiile de dulce, acru, sărat şi amar. Aroma contribuie la
gustul pe care îl simţim pe papile. Nuanţele subtile provin din modul în care este
preparată cafeaua.
Consistenţa reprezintă ceea ce simţim când înghiţim cafeaua. Ea înglobează
vâscozitatea, densitatea şi bogăţia, care sunt percepute pe limbă. Un exemplu bun
de consistenţă ar fi acea senzaţie dată de laptele bătut în comparaţie cu apa.
Percepţia unei cafele este legată de uleiurile şi substanţele extrase la preparare.
Gustul este percepţia totală pe care o avem când bem cafea. Aciditatea,
consistenţa şi aroma sunt componente ale gustului. Echilibrarea şi omogenizarea
tuturor acestor senzaţii formează gustul. Caracteristicele nedorite ale gustului:
prea amar, perceput pe limbă şi datorat prăjirii boabelor de cafea în exces,
plictisitor, din cauza lipsei de aciditate şi aromă, făra miros, o caracteristică a
cafelei îmbătrânite, subţire, întâlnim la o cafea care duce lipsă de aciditate,
caracteristică a preparării insuficiente. Prepararea cafelei este o artă, iar reţetele
diferă foarte mult, în funcţie de zona geografică.
4.2 Metode de falsificare a cafelei
Cele mai frecvente defecte, fraude şi falsificări întalnite la cafea sunt prezentate în
urmatoarele subpuncte.
Principalele defecte care pot interveni la cafea sunt:
Sortarea necorespunzătoare;
Uscarea în condiţii necorespunzătoare;
Nerespectarea temperaturii la coacere;
Răcirea bruscă la temperaturi prea mici;
Conţinut prea mare în apă;
Măcinare prea granuloasă;
Depozitarea greşită;
Transport necorespunzător;
23
Ambalaj necorespunzător;
Pe scurt, eventualele falsificări la cafea sunt prezentate în tabelul 4.1
Tabelul 4.1 Eventuale falsificări la cafea:
CAFEAUA
CAFEAUA VERDE
amestecare cu boabe din aluat sau din lut; acestea pot fi
uşor de identificat: boabele din lut au greutate mare, iar cele din
aluat de înmoaie uşor în apă
tratare cu apă în vederea măririi bobului pentru a fi
prezentate ca fiind de calitate superioară
lustruirea boabelor în vederea îmbunătăţirii aspectului
CAFEAUA BOABE MĂCINATE
extragerea cofeinei
prăjirea intensă în scopul mascării unor boabe de cafea
avariate în urma contactului cu apa de mare
ungerea cu soluţii de zahăr, uleiuri, gelatină
CAFEAUA MĂCINATĂ ŞI CEA SOLUBILĂ
amestecare cu diferiţi înlocuitori (extract de secară, de
cicoare, năut, malţ) sau cu zaţ de cafea
CAFEAUA NATURALĂ
înlocuirea boabelor naturale cu boabe artificiale(din aluat
sau argilă)
extragerea cofeinei
amestecarea cu înlocuitori (năut, secară , cicoare, malţ,
smochine etc.) sau adăugare de zaţ de cafea;
prin adăugare de boabe false, colorate artificial;
24
prin adăugare de diferite substanţe de lustruire sau prin
ungere cu uleiuri, cu gelatine, cu soluţii de zahăr, în
vederea conferirii unui aspect şi a unei culori
corespunzătoare cafelei de înaltă calitate
Falsurile la cafeaua preambalată mai pot fi identificate şi printr-o studiere atentă a
ambalajului, care poate prezenta:
variaţii de culoare faţă de ambalajul iniţal
neclaritatea contururilor
dimensiuni diferite
inscripţii incomplete privind provenienţa
diferenţe de gramaj a conţinutului de cafea
În concluzie, falsificarea cafelei este facilitată de faptul că, atât însuşirile
senzoriale cât şi cele compoziţionale sunt dependente de o serie de factori legaţi de
origine, specie, condiţiile de procesare (umedă sau uscată), de prăjire (temperatură,
durată).
25
Capitolul 5
Cercetare de marketing: ”Atitudini, opini și comportamente ale brașovenilor cu
privire la calitatea cafelei”
Tema cercetării de marketing prezentată în aceast capitol este: ”Atitudini, opinii și
comportamente ale braşovenilor cu privire la calitatea cafelei”.
Ceea ce am vrut sa aflăm în urma acestei cercetări este, în mare, ceea ce îi
determină pe consumatori să consume cafea și care sunt proprietățile pe care trebuie să le
aibă cafeaua pentru a deveni o preferință în consumul acestor persoane. Cei de la care am
aflat aceste informaţii sunt consumatorii de cafea braşoveni atât femei cât şi bărbaţi de
orice vârstă.
Problema de marketing care a determinat realizarea acestei cercetări este
constituită de metodele de falsificare, tot mai perfecționiste ale producătoriilor de cafea.
5.1. Formularea ipotezelor generale şi a ipotezelor statistice
Ipotezele generale:
• cafeaua este consumată de majoritatea brașovenilor;
• majoritatea brașovenilor cumpără cafea cel puțin o data la trei săptămâni;
• consumatorii brașoveni au o marcă preferată;
• decizia de cumpărare aparține în totalitate respondentului;
• mărcile de cafea cumpărate cel mai des sunt Elite și Jacobs;
• o mică parte a persoanelor preferă să cumpere cafea ce se prepara la filtru;
• cea mai mare parte a populației brașovene consumă cafea din cauza stresului și a
oboselii, din necesitate.
26
Ipotezele statistice:
H0: Cel puțin 65% dintre brașoveni achiziționează cafea ambalată.
H1: Mai puțin de 65% dintre brașoveni achiziționeaza cafea ambalată.
H0: Cel puțin 60% dintre brașoveni consumă cafea o dată pe zi.
H1: Mai putin de 60% dintre brașoveni consumă cafea o dată pe zi.
H0: Cel puțin 50% dintre brașoveni sunt fideli mărcii de cafea pe care o consumă.
H1: Mai puțin de 50% dintre brasoveni sunt fideli mărcii de cafea pe care o consumă.
H0 : Cel puțin 50% dintre consumatorii brașoveni preferă cafeaua ambalată în folie de
polietilenă
.H1: Mai puțin de 50% dintre consumatorii brașoveni preferă cafeaua ambalată în folie de
polietilenă.
H0 : Cel puțin 70% dintre brașoveni consumă cafea din cauza stresului și a oboselii, din
necesitate;
H1 : Mai puțin de 70% dintre brașoveni consumă cafea din cauza stresului și a oboselii,
din necesitate.
5.2 Stabilirea obiectivelor cercetării
Aspecte de bază Întrebări Obiective1. Analiza numerică a
consumatorilor de cafea din
Braşov.
1.Câti braşoveni sunt
consumatori de cafea ?
1.Determinarea numărului
de braşoveni consumatori
de cafea.
2. Atitudinea braşovenilor
faţă de achiziţionarea
1.De unde îşi achiziţionează
braşovenii cafeaua?
1.Identificarea locului de
unde braşovenii
27
mărcilor de cafea 2.Care este suma alocata
lunar pentru consumul de
cafea?
achiziţionează cafeaua.
2.Stabilirea sumei lunare
alocate pentru cafea.
3. Opinii ale braşovenilor
legate de calitatea,
cantitatea, preţul şi
ambalajul cafelei.
1.Care sunt opiniile
braşovenilor în legătură cu
calitatea cafelei de pe piaţa
românească?
2.Care sunt opiniile
braşovenilor în legătură cu
preţul practicat?
3.Care sunt opiniile
braşovenilor în legătură cu
tipul de ambalaj?
1.Determinarea opiniilor
braşovenilor în legătură cu
calitatea cafelei de pe piața
românească.
2. Determinarea opiniilor
braşovenilor în legătură cu
preţul practicat.
3. Determinarea opiniilor
brasovenilor in legatura cu
tipul de ambalaj.
4.Caracterizarea populaţiei
consumatoare de cafea.
1.Căţi dintre consumatori
sunt femei?Dar bărbaţi?
2.Care este mometul zilei şi
locul preferat de consum al
cafelei?
1.Stabilirea numarului de
consumatori de cafea pe
sexe.
2.Stabilirea momentului şi
locului preferat de consum.
5.3. Proiectarea şi redactarea chestionarului având în vedere tema generală de
cercetare
Universitatea Transilvania din Braşov CHERSIONAR NR. .........
Facultatea de Ştiinţe Economice DATA................................
CHESTIONAR
28
Bună ziua /seara numele meu este Cliveţ Elena/ Moldovean Alexandra. Sunt studentă în
anul 3 la Universitatea Transilvania Facultatea Ştiinţe Economice şi Administrarea
afacerilor, secţia Economia comerţului, turismului şi serviciilor şi efectuez un studiu al
cărui scop este cunoaşterea atitudinilor şi comportamentele consumatorilor braşoveni cu
privire la calitatea cafele. Toate informaţiile obţinute în urma aplicării acestui chestionar
vor fi folosite exclusiv în acest scop, de asemenea avându-se în vedere păstrarea
anonimatului respondenţilor.
1. Sunteţi consumator de cafea?
DA (se trece la întrebarea 2)
NU (Vă mulţumesc pentru timpul acordat, dar nu vă încadraţi în piaţa ţintă)
2. Ce fel de cafea consumaţi cel mai des?
naturală –măcinată
solubilă - instant
cafea cu lapte
expresso
cappucino
sortimente instant 2 în 1/ 3 în 1 / 4 în 1
3. Ce cantitate de cafea obişnuiţi să consumaţi? (o singură variantă de răspuns)
mai mult de 4 cafele pe săptămână
3-4 cafele pe săptămână
1-2 cafele pe săptămână
5 sau mai mult de 5 cafele pe zi
3-4 cafele pe zi
1-2 cafele pe zi
4. Cum preparaţi să fie făcută cafeaua?(o singura variantă de raspuns)
tradiţional
expresor
29
filtru
5. Ce marcă de cafea consumaţi cel mai des?(o singură variantă de răspuns)
Elite
Jacobs
Tchibo
Lavazza
Nova Brasilia
Nescafe
Mocca
Amigo
Dowe Egberts
Alta. Care anume?________________
6. Care este locul unde consumaţi cafeaua cel mai des?
domiciliu
la birou
la şcoală /facultate
în oraş
în locuri special amenajate
La prieteni
Alt loc. Care anume?_______________
7. Cum apreciaţi cafeaua prin prisma următoarelor caracteristici? (indicaţi un nivel între
cele două limite considerând egală distanţa dintre două nivele consecutive ale scalei)
Extrem Extrem
Greu de preparat 1 2 3 4 5 6 7 Uşor de preparat
30
Sănătoasă 1 2 3 4 5 6 7 Nesănătoasă
Gustoasă 1 2 3 4 5 6 7 Dezagreabilă
8. Care este suma lunară alocată pentru cumpărarea cafelei?
Sub 20 RON
20 – 50 RON
Peste 50 RON
9. Cât de importante sunt pentru dumneavoastră următoarele atribute atunci când luaţi
decizia de cumpărare a cafelei?
Ambalaj
Foarte importantă 5 4 3 2 1 Foarte puţin importantă
Rapiditatea în preparare
Foarte importantă 5 4 3 2 1 Foarte puţin importantă
Aroma
Foarte importantă 5 4 3 2 1 Foarte puţin importantă
Reclama
Foarte importantă 5 4 3 2 1 Foarte puţin importantă
Tărie
Foarte importantă 5 4 3 2 1 Foarte puţin importantă
Gust
Foarte importantă 5 4 3 2 1 Foarte puţin importantă
Preţ
Foarte importantă 5 4 3 2 1 Foarte puţin importantă
În continuare urmează o serie de întrebări de identificare ce rămân strict confidenţiale,
dar care ajută la evitarea erorilor în analiza datelor:
31
10. Care este ocupaţia dvs.?
Angajat(ă) cu studii superioare
Angajat(ă) cu studii medii
Muncitor(oare)
Casnic(ă)
Elev(ă) / student(ă)
Pensionar (ă)
Şomer(ă)
Alta. Care anume?____________
11. În ce categorie de vârstă vă încadraţi?
Sub 18 ani
18 – 25 ani
26 - 35 ani
36 - 45 ani
46 – 55 ani
peste 55 ani
12. În ce limite se încadrează venitul dumneavoastră net?
Sub 800 RON
801 - 1200 RON
1201 - 1600 RON
1601 - 2000 RON
Peste 2000 RON
13. Sexul dumneavoastră
Masculin
Feminin
32
VĂ MULŢUMESC!!!
5.4. Analiza legăturilor dintre întrebări
Pentru a ține sub control procesul de trimitere către diferite întrebari din
chestionar, se recomandă ca cercetătorul să efectueze, înainte de a finaliza chestionarul, o
schema a legaturilor dintre întrebari care sa-i dea o imagine clară a traseului pe care
trebuie să-l urmeze fiecare categorie de populație în cadrul chestionarului. Aceasta este
de fapt o schemă logică a procesului de colectare a răspunsurilor pe baza chestionarului.
În cazul cercetării de marketing care face obiectul acestui capitol, schema
legăturilor dintre întrebări este prezentată în Anexa 1.
5.5. Consideraţii metodologice privind eşantionarea
5.5.1 Populaţia cercetată şi mărimea acesteia
În cazul acestei cercetări de marketing, populaţia cercetată este populația
Brașovului, iar populația cadru este constituită din toate persoanele cu vârsta cuprinsă
între 15 și 60 de ani ( interval care este cel mai probabil consumator de cafea), numărul
cărora este estimat la 210.389 de persoane de către Institutul de Statistică a României,
dintre care 46.7% de sex feminin și 53.3% de sex masculin.
5.5.2. Stabilirea mărimii eşantionului
Pentru a determina mărimea eșantionului, folosind eșantionarea nealeatoare, am
luat în considerare un nivel de încredere de 95% și o eroare admisă (din care putem afla
nivelul de precizie al estimării) de ±3, caz în care ”z” ia valoarea de 1,96. Cu ajutorul
acestor date am determinat mărimea ”n” a eșantionului în cazul procentelor, aplicând
formula:
33
Unde:
E = eroare admisă, exprimată în procente;
z = valoarea din tabelul distribuției normale ce corespunde nivelului de încredere avut în
vedere;
p = estimarea în caz de success;
q = 100-p = estimarea procentelor în caz de insucces;
În situația de față nu deținem informații despre ”p”, așa că o să-l considerăm
nivelul mediu de 50%. De aici va rezulta că și ”q” va lua valoarea de 50%:
Aplicând formula de mai sus, a rezultat că eșantionul nostru ar trebui să aibe un
număr de 1067 de subiecți (1067 de persoane din Brașov, cu vârsta cuprinsă între 15și 60
de ani, de ambele sexe).
Nu am putut lua în considerare un eșantion alcătuit din 1067 de persoane și am
ales să chestionăm un număr de 30 de subiecți. În acest caz, făcând un calcul, am
constatat că eroarea va fi de 12,65%.
În acest caz și intervalul de încredere va fi:
5.5.3. Descrierea succintă a unităţii de observare, de eşantionare şi de analiză
Unitatea de observare este reprezentată de persoanle de la care se culeg datele,
respectiv respondentul. Unitatea de eşantionare este reprezentată de persoane cu vârste
cuprinse între 15 și 60 de ani, din judeţul Braşov. Unitatea de analiză se suprapune cu
unitatea de eşantionare, rămânând aceeaşi populaţie cercetată.
5.5.4. Alegerea metodei de eşantionare şi prezentarea planului de eşantionare
34
În vederea obţinerii unor rezultate cât mai exacte ţinând cont de tipul cercetării
alese am optat pentru o eşantionare aleatoare în trepte, care se realizează prin parcurgerea
unor etape succesive numite trepte şi este indicată pentru populaţiile care sunt organizate
pe mai multe niveluri.
În prima fază am divizat populația Brașovului în subunități, din care au rezultat:
Unități primare: cartierele municipiului Brașov
Unități secundare: străzile acestor cartiere
Unități tertiare: imobilele de pe aceste străzi
Astfel, au fost alese 4 cartiere ale municipiului Brasov, iar din fiecare câte 4 străzi
în mod aleator, și au rezultat următoarele:
Cartierul Tractorul cu străzile: Codrii Cosminului, Octavian Goga,
Independenţei, 1 decembrie 1918
Cartierul Astra cu străzile: Saturn, Cometei, Ciprian Porumbescu,
Neptun
Cartierul Centrul Civic cu străzile: Oltenia, Moldovei, 13 Decembrie,
Ioan Ursu
Cartierul Noua cu străzile: Lacurilor, Prunului, Lucafărului, Ilie Minea
Astfel, au intrat în calcul 1178 de domicilii în felul următor: 46 de case, 107
blocuri cu 4 etaje, 71 blocuri cu 8 etaje, 49 blocuri 10 etaje și 34 cămine nefamiliști.
Metoda de eșantonare și cifrele de mai sus le-am folosit în mod exemplificativ,
descriind pașii care trebuiau urmați pentru a obține un eșantion reprezentativ populației
cercetate și de a putea extrapola rezultatele cu o eroare de 5%.
Eșantionul de 30 de subiecți, folosit în mod real în această cercetare a fost ales în
mod asemănător, dar la o scala mult mai mică.
5.5.5. Metodologia propusă pentru culegerea datelor
În culegerea datelor a fost folosită metoda inteviului direct, ceea ce a asigurat un
mai bun control asupra condiţiilor de desfăşurare a interviului. Ancheta s-a desfășurat la
domiciliul persoanelor ce locuiau în locuinţe (case, apartamente) selectate în mod aleator.
Primul contact cu subiectul, l-am realizat prin salutul de rigoare (bună ziua, bună seara),
apoi ne-am prezentat. Subiecţilor li s-a comunicat tema cercetarii şi au fost asiguraţi de
35
importanţa raspunsurilor date şi de caracterul confidenţial al acestora. Întrebările au fost
puse în ordinea stabilită în chestionar. Au existat şi cazuri în care subiecţii au refuzat
cooperarea, din această cauză fiind necesara participarea altor câţiva subiecţi trecuţi pe
listă. În încheiere am mulţumit respondentului pentru timpul acordat şi pentru cooperare.
5.6. Validarea eşantionului în raport cu principalele caracteristici ale populaţiei
cercetate
Reprezentativitatea eşantionului este asigurată, în cazul acestei cercetări, de către
metoda de eşantionare aleasă. Considerăm că metoda aleasă, aceea de eşantionare
aleatoare în trepte, este cea mai potrivită pentru cercetarea efectuată, fiind şi în
conformitate cu obiectivele cercetării. De asemenea asigurarea unei erori admise de 5%
ar determina reprezentativitatea eşantionului, însă fiind o cercetare cu caracter didactic şi
neexistând resursele necesare culegerii şi prelucrării unui număr mare de informaţii, am
redus mărimea eşantionului final la 30 de persoane, garantând astfel cu un nivel de
incredere de 95 % reprezentativitatea eşantionului şi cu o eroare de 12,65%.
Populaţia cercetată este alcătuită din femei şi bărbaţi din mediul urban,
consumatori de cafea din județul Brașov. Ceea ce a determinat culegerea datelor de la
ambele sexe având vârsta între 15 şi 60 de ani.
5.7. Statistica întrebărilor relevante
La întrebarea ”Ce cafea consumați cel mai des?” distribuția frecvențelor
răspunsurilor este prezentată în Figura 5.1 Distribuția răspunsurilor legate de felul de
cafea preferat.
36
Figura 5.1. Distribuția răspunsurilor legate de felul de cafea preferat
Se poate observa din figura 5.1 că: 53,3 % dintre respondenți preferă cafeaua
naturală- măcinată, 20% preferă cafeaua solubilă, iar 10% preferă cafeaua cu lapte.
La întrebarea ”Ce cantitate de cafea obișnuiți să consumați?”, cei mai mulți
respondenți (46,7%) au afirmat că consumă 1-2 cafele pe zi, 16,6% dintre respondenți
consumă 3-4 cafele pe zi și 20% dintre respondenți afirmă că beau 3-4 cafele pe
săptămână. (vezi figura 5.2 Distribuția răspunsurilor legate de cantitatea de cafea
consumată)
Figura 5.2 Distribuția răspunsurilor legate de cantitatea de cafea consumată
La întrebarea ”Cum preferați să fie făcută cafeaua?”, situația se prezintă astfel:
53,3% dintre respondenți preferă cafeaua tradițională, făcută la ibric, 23,3% preferă
cafeaua făcută la expresor, iar 20,4% preferă cafeaua făcută la filtru (vezi figura 5.3
Distribuția răspunsurilor legate de preferința modului de preparare a cafelei).
37
Figura 5.3 Distribuția răspunsurilor legate de preferința modului de preparare a
cafelei
La întrebarea ”Ce marcă de cafea consumați cel mai des?” situația răspunsurilor
se prezintă astfel: 26,6% dintre respondenți preferă cafeaua Elite, 23,3% preferă cafeaua
Jacobs, 13% preferă cafeaua Amigo și 10% preferă cafeaua Lavazaa și tot 10 % dintre
respondenți preferă marca Nova Brasilia (vezi figura 5.4 Distribuția răspunsurilor legate
de marca de cafea preferată).
Figura 5.4 Distribuția răspunsurilor legate de marca de cafea preferată
În ceea ce privește locul de consum al cafelei, 53,3% dintre respondenți preferă să
bea cafeaua la domiciliu, 30% dintre respondenți beau cafeaua cel mai des, la birou, 6,7%
dintre respondenți preferă să bea cafea în oraș și numai 3,3 % beau cafeaua la prieteni sau
rude( vezi figura 5.5 Distribuția răspunsurilor legate de locul de consum al cafelei).
38
Figura 5.5 Distribuția răspunsurilor legate de locul de consum al cafelei
La întrebarea ”Cât de important este pentru dumneavoastră aroma cafelei?”,
respondenții au afirmat în procent de 53,3% că aroma cafelei este foarte importantă
pentru ei, iar 43,3% au afirmat că aroma cafelei este importantă din punctul lor de vedere
( vezi figura 5.6 Distribuția răspunsurilor legate de importanța aromei cafelei):
Figura 5.6 Distribuția răspunsurilor legate de importanța aromei cafelei
39
În ceea ce privește importanța tăriei cafelei, aceasta a prezentat în rândul
respondenților următoarea situație: 83,3% dintre respondenți consideră că tăria cafelei
este importantă, iar18,3% consideră că tăria cafelei este foarte importantă (vezi figura 5.7
Distribuția răspunsurilor legate de importanța tăriei cafelei). .
Figura 5.7 Distribuția răspunsurilor legate de importanța tăriei cafelei
Pentru importanța gustului, respondenții s-au arătat 76,7% ca fiind importantă din
punctual lor de vedere, iar 13,3% dintre respondenți au afirmat că gustul cafelei este
foarte important în consumul de cafea (vezi figura 5.8 Distribuția răspunsurilor legate de
importanța gustului cafelei).
Figura 5.8 Distribuția răspunsurilor legate de importanța gustului cafelei
40
Ocupația respondenților, conform figurii 5.9, prezintă următoarea situație: 53,3%
dintre respondenți erau angajați cu studii medii, 26,7% erau angajați cu studii superioare
și 13,3% dintre respondenți erau muncitori.
Figura 5.9 Distribuția răspunsurilor legate de ocupația respondenților
Din figura 5.10, reiese faptul că 46,7% dintre respondenți aveau vârsta cuprinsă
între 26 și 35 de ani, 43,3% aveau vârsta cuprinsă între 36 și 45 de ani, 6,7% aveau vârsta
cuprinsă între 46 și 55 de ani și 3,3% aveau vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani.
Figura 5.10 Distribuția răspunsurilor legate de vârsta respondenților
41
În ceea ce privește venitul, cei mai mulți respondențI au venituri cuprinse între
1201 și 1600 lei (56,7%), pe locul doi se află cei cu venituri între 1601 și 2000 lei
(36,7%), iar pe locul trei se află cei cu venituri cuprinse între 801 și 1200 lei (vezi figura
5.11 Distribuția răspunsurilor legate de venitul respondenților). Figura 5.11 Distribuția răspunsurilor legate de venitul respondenților
În ceea ce privește împărțirea pe sexe, 83,3% sunt femei, iar 16,7% sunt
reprezentați de bărbați (vezi figura 5.12 Distribuția răspunsurilor legate de sexul
respondenților).
Figura 5.12 Distribuția răspunsurilor legate de sexul respondenților
5.8. Testarea ipotezelor cercetării
Testarea ipotezelor cercetării reprezintă ”evaluarea statistică a deciziei de
respingere a ipotezei nule . Această ipoteză semnifică egalitatea dintre parametrul
populației și o mărime anterior stabilită sau existența unei anumite repartiții a
caracteristicii analizate. Prin ipoteza alternativă se afirmă contrariul ipotezei nule,
reprezentând existența unei diferențe a parametrului față de valoarea stabilită sau
existența unei alte repartiții decât cea considerată prin ipoteza nulă17
În cazul cercetării de marketing care face obiectul acestui capitol, testarea
ipotezelor în cazul parametrului procent, nu poate fi efectuată deoarece cercetarea este
una didactică, iar chestionarul nu cuprinde întrebări formate pe sala binară, cu ajutrul
17 Constantin, C. – Cercetări de marketing, ed. Universității Transilvania, Brașov, 2009, pag 149
42
cărora să se efectueze testarea ipotezelor în cazul parametrului procent. Prin urmare va fi
efectuată numai testarea telăturilor dintre variabile.
5.8.1 Testarea legăturilor dintre variabile
Testarea legăturilor dintre variabile are în vedere o analiză bivarată la nivelul
populației cercetate. Analiza bivariată presupune investigarea relațiilor care există între
două variabile în vederea identificării diferențelor dintre două sau mai multe grupuri ale
populației sau pentru punerea în evidență a unor relații de tip cauză efect. Analiza
bivariată se poate face având în vedere fie legătura dintre o variabila a cercetării și o
variabilă de caracterizare, fie legătura dintre două variabile ale cercetării dintre care nici
una nu este de caracterizare.
Analiza pornește de la realizarea tabelelor de contingență, care pot da o idee
despre existența unor diferențe între grupurile populației, precum și pe baza testelor
statistice, care permit luarea unor decizii privind semnificația respectivelor diferențe la
nivelul populației totale18.
În cazul cercetării de marketing ce face obiectul acestui capitol, se încearcă să se
pună în evidență legătura dintre sexul respondenților și metoda de preparare a cafelei. O
analiză a legăturii dintre aceste variabile cu ajutorul tabelelor de contingență este cuprinsă
în tabelul 5.1.
Tabelul 5.1 Tabel de contingență a sexului respondenților în raport cu modalitățile
de preparare a cafelei
Cum preferati sa fie facuta cafeaua?
Totaltraditionala la expresor filtru
sexul masculin 2 2 1 5
feminin 15 5 5 25
Total 17 7 6 30
18 Constantin, C. – Op. cit., pag 152;
43
În interiorul tabelului se poate observa distribuția sexului respondenților
pe cele trei modalitățI de preparare a cafelei. În toate cele trei cazuri, numărul
respondenților de sex masculin este mai mic decât numărul respondenților de sex
feminin. Diferența dintre numărul celor de sex masculin și cel de sex feminin este mai
mare în cazul preparării la filtru, ceea ce poate sugera existența unor diferențe în ceea ce
privește sexul angajațiilor și modalitățile de dezvoltare profesională de care beneficiază
aceștia. Astfel de diferențe ar semnifica faptul că între cele două variabile există legătură.
Pentru luarea deciziei privind legătura dintre variabile se impune aplicarea testului
, pornind de la următoareleipoteze statistice:
H0: Nu există legătură între sexul populației brașovene și metoda de preparare a
cafelei pe care o preferă aceștia.
H1: Există legătură între sexul populației brașovene și metoda de preparare a
cafelei pe care o preferă aceștia.
Pentru a testa ipotezele se calculează frecvențele , după formula:
Aceste frecvențe așteptate sunt prezenate în tabelul 5.2, pe rândul ”Expected
Count”, în timp ce pe rândul ”Count” se află frecvențele observate.Se poate constata că
frecvențele asolute sunt egale cu frecvențele observate atât pentru totalurile de pe linie cât
și pentru totalurile de pe coloană.
Tabelul 5.2 Frecvențele observate și cele așteptate în tabelul de contigență
44
Cum preferati sa fie facuta cafeaua?
Totaltraditionala la expresor filtru
sexul masculin Count 2 2 1 5
Expected Count
2.8 1.2 1.0 5.0
feminin Count 15 5 5 25
Expected Count
14.2 5.8 5.0 25.0
Total Count 17 7 6 30
Expected Count
17.0 7.0 6.0 30.0
Din analiza sumară a diferențelor dintre frecvențele observate și cele așteptate se
observă că există diferențe la nivelul tuturor subgrupurilor formate prin încrucișarea celor
două variabile. Pentru a testa semnificația globală a acestor diferențe se aplică testul ,
care necesită calcularea unui raport critic sub forma mărimii .
0,91732
Se calculează numărul de grade de libertate după relația
, unde este numărul de linii din tabelul de contingență, iar este
numărul de coloane din acelaș tabel ( exceptând totalurile).
Pentru luarea deciziei se compară valoarea cu valoarea teoretică
din tabelul pentru un nivel de semnificație și un număr de grade de libertate
. Valoarea critică din tabel este .
Întrucât < se acceptă ipoteza nulă în sensul că nu se
poate garanta cu o probabilitate de 95% că la nivelul populației totale vor fi diferențe
între frecvențele așteptate și cele observate. Altfel spus, diferențele dintre frecvențele
observate și cele așteptate existente la nivelul eșantionului nu sunt semnificative din
45
punct de vedere statistic pentru a putea garanta cu o probabilitate de 95% că există
legatură între cele două variabile. În concluzie, nu există legătură între sexul populației
brașovene și metoda de preparare a cafelei pe care aceștia o preferă.
Concluzii și propuneri
46
Consumul de cafea nu mai este un lux ca altădată. Astăzi, aproape oricine dorește
să cumpere acest produs își poate permite să o facă. Chiar dacă unii consumă o cafea de o
calitate mai bună, iar alții de o calitate mai puțin bună, mai scumpă sau mai ieftină, mai
des sau mai rar. Cert este ce consumatorul poate să aleagă, din multitudinea
producătorilor de cafea care au înviat pe piața românească.
În urma studiului efectuat, reiese un număr ridicat de personae ce se declară
consumatori de cafea. Această tendință este susținută de o frecvență ridicată a
consumului de cafea și de diversitatea locurilor unde aceste băuturi sunt consumate.
Dintre persoanele intervievate, s-a constatat că cei care consumă cafea, au vârsta
cuprinsă între 26-35 de ani, iar cei care nu consumă cafea, frecvența cea mai mare se
înregistrează la extremitățile de vârstă, cele mai multe personae care consumă cafea, fiind
de sex feminine, iar o parte însemnată dintre subiecți au declarat că pun acent pe aroma.
tăria și gustul cafelei. De asemenea am mai aflat și următoarele lucruri:
Cea mai menționată marcă de cafea este Elite, urmată de Jacobs;
Mărcile care se cumpără ocazional sunt Amigo și Done Egberts;
O mică parte a persoanelor intervievate preferă cafeaua la expresor;
Cai mai mulți intervievați preferă să bea cafea la domiciliul propriu;
Cu toate acestea, așa cum am prezentat în capitolul 4, cafeaua este predispusă la
nenumărate fraude, drept pentru care propunem ca pe ambalajele de cafea să fie trecute
cantitatea de substanță uscată și cât la sută din cantitatea de cafea reprezintă apă și de
asemenea, să fie trecută și cantitate de cofeină pe care o conține respective marcă de
cafea.
În concluzie, consumul de cafea nu mai este un lux, iar producătorii de cafea au
invadat piaţa românească, asigurând o ofertă bogată şivariată. Consumatorul este pus în
dificultatea de a alege din multitudineade sortimente pe cel care corespunde cel mai bine
preferinţelor lui, ştiut fiind faptul că senzaţia oferită de licoarea neagră poate fi
caracterizată în funcţie demai multe criterii, marea majoritate a consumatorilor nefiind
însă capabili să sesizeze toate nuanţele gustului și implicit dacă în compoziția cafelei a intervenit
fenomenul de falsificare.
Bibliografie
47
1. Braudeanu. M – Cafeaua, tradusă de Sava R. , editura Art, București, 2009;
2. Constantin, C. – Cercetări de marketing, Ed. Universității Transilvania, Brașov,
2009;
3. DEX '98 Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de
Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998;
4. Mandița D. – Ce știm și ce nu știm despre cafea, Editura Tehnică, București,
2008;
5. Petcu, N. – Statistică. Teorie și aplicații în SPSS, Ed. Infomarket, Brașov, 2003;
6. Ștefănescu. O – Totul despre ceai, cafea, cacao, Editura ALL, București, 2011;
7. Tomescu. A – Cafeaua, Editura Gramen, Bucuresti, 2010;
8. http://www.cafea.home.ro/piata.html
9. http://www.zf.ro/companii/sase-companii-fac-legea-pe-piata-cafelei-de-ani-de-
zile-de-ce-sunt-deneclintit-din-top-jucatorii-mari-6064959/
10. http://www.traderom.ro/informatii%20de%20piata%20externa/8%20%20Piata
%20internationala%20a%20cafelei.pdf
11. http://www.traderom.ro/informatii%20de%20piata%20externa/8%20%20Piata
%20internationala%20a%20cafelei.pdf
12. http://www.businessmagazin.ro/analize/comert/cafeaua-a-crescut-ca-aurul-
8866990
13. http://legestart.ro/Legea-332-2007-aderarea-Guvernului-Romaniei-Acordul-
international-cafelei-2001-adoptat-27-septembrie-2000-Londra-prin-Rezolutia-
393-Consiliului-International-Cafelei-(Mjk5ODQw).htm
14. http://www.mfinante.ro/detalii.html?
method=searchAnaf&pagina=taxe&den=ACCIZE%20SI%20IMPOZIT%20LA
%20TITEIUL%20DIN%20PRODUCTIA%20INTERNA
15. http://codfiscal.realitatea.net/act-pdf/2010-05-19-proiect-oug-evaziune.pdf
16. http://eur-lex.europa.eu/RECH_mot.do?ihmlang=ro
17. http://ro.wikipedia.org/wiki/Cafea
Anexe
Anexa 1: Schema legăturilor dintre întrebări
48
Întrebarea 1
Anexa 2: Tabelele aferente frecvențelor de răspuns
49
Întrebarea 13
Întrebarea 12
Întrebarea 2
Întrebarea 3
Întrebarea 4
Întrebarea 5
Întrebarea 6
Întrebarea 7
Întrebarea 8
Întrebarea 9
Întrebarea 10
Întrebarea 11
Ce cafea consumati cel mai des?
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid naturala- macinata 16 53.3 53.3 53.3
solubila-instant 6 20.0 20.0 73.3
cafea cu lapte 3 10.0 10.0 83.3
expresso 2 6.7 6.7 90.0
cappucino 2 6.7 6.7 96.7
sortimente instant 1 3.3 3.3 100.0
Total 30 100.0 100.0
Cantitatea de cafea consumata
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid mai mult de 4 cafele pe
saptamana2 6.7 6.7 6.7
3-4 cafele pe saptamana 6 20.0 20.0 26.7
1-2 cafele pe saptamana 3 10.0 10.0 36.7
3-4 cafele pe zi 5 16.7 16.7 53.3
1-2 cafele pe zi 14 46.7 46.7 100.0
Total 30 100.0 100.0
Cum preferati sa fie facuta cafeaua?
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid traditionala 16 53.3 53.3 53.3
la expresor 7 23.3 23.3 76.7
filtru 6 23.4 20.0 96.7
Total 30 100.0 100.0
50
Cum preferati sa fie facuta cafeaua?
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid traditionala 16 53.3 53.3 53.3
la expresor 7 23.3 23.3 76.7
filtru 6 23.4 20.0 96.7
marca preferata
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid elite 8 26.7 26.7 26.7
jacobs 7 23.3 23.3 50.0
tchibo 1 3.3 3.3 53.3
lavazza 3 10.0 10.0 63.3
nova brasilia 3 10.0 10.0 73.3
nesacafe 2 6.7 6.7 80.0
moca 2 6.7 6.7 86.7
amigo 4 13.3 13.3 100.0
Total 30 100.0 100.0
51
locul consumului
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid domiciliu 16 53.3 53.3 53.3
la birou 9 30.0 30.0 83.3
in oras 2 6.7 6.7 90.0
in locuri special amenajate 2 6.7 6.7 96.7
la prieteni/rude 1 3.3 3.3 100.0
Total 30 100.0 100.0
importanta aromei
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid 3 1 3.3 3.3 3.3
4 13 43.3 43.3 46.7
foarte important 16 53.3 53.3 100.0
Total 30 100.0 100.0
importanta tariei
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid 3 1 3.3 3.3 3.3
4 25 83.3 83.3 86.7
foarte important 4 13.3 13.3 100.0
Total 30 100.0 100.0
52
importanta gustului
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid 3 3 10.0 10.0 10.0
4 23 76.7 76.7 86.7
foarte important 4 13.3 13.3 100.0
Total 30 100.0 100.0
ocupatia
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid angajat cu studii superioare 8 26.7 26.7 26.7
angajat cu studii medii 16 53.3 53.3 80.0
muncitor 4 13.3 13.3 93.3
casnica 2 6.7 6.7 100.0
Total 30 100.0 100.0
varsta
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid intre 18-25 ani 1 3.3 3.3 3.3
intre 26-35 ani 14 46.7 46.7 50.0
intre 36-45 ani 13 43.3 43.3 93.3
intre 46-55 ani 2 6.7 6.7 100.0
Total 30 100.0 100.0
53
venit
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid intre 801 - 1200 lei 2 6.7 6.7 6.7
intre 1201- 1600 lei 17 56.7 56.7 63.3
intre 1601 - 2000 lei 11 36.7 36.7 100.0
Total 30 100.0 100.0
sexul
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid masculin 5 16.7 16.7 16.7
feminin 25 83.3 83.3 100.0
Total 30 100.0 100.0
54