Download - Practica banca
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 1/65
I Sistemul informational bancar.
Utilizarea noilor tehnologii pentru dezvoltarea şi administrarea aplicaţiilor informatice
precum şi achiziţionarea unor module de soft bancar adaptate la standarde internaţionale a
fost o cerinţă permanentă pe care ECONOMCOOP a avut-o în vedere la dezvoltarea şi
implementarea produselor bancare pe care le oferă clienţilor sai. ECONOMCOOP se bazează
pe o puternică infrastructura tehnică şi de comunicaţii şi a fost dezvoltată reţeaua WAN a
bancii, folosind tehnologia Windows 2000 care constituie suportul pentru implementarea
produselor soft ce permit oferirea de servicii on-line, decontare rapida, operativitate în servirea
clienţilor la ghişee.
Toate operaţiunile de dealing executate în front-office sunt validate on-line de cătreback-office, care genereaza automat înregistrarea acestora în contabilitate şi în situaţiile
operative. Fluxul de prelucrare pemite securizarea tranzacţiilor şi controlul permanent al
finalizării acestora. Prin produsele utilizate se asigură automatizarea operaţiilor de afaceri
documentare şi a plăţilor externe. Această aplicaţie, pornind de la emitere a operaţiilor, permite
importul automat în bazele de date proprii a tutror mesajelor swift recepţionate de la extern.
Personalul specializat în informatică din cadrul ECONOMCOOP-ului
supraveghează aplicaţiile informatice elaborate de Banca Centrală şi sunt exploatate în celetrei compartimente funcţionale ale băncii:
a. Contabilitate conturi si viramente
b. Credite si operaţiuni valutare
c. Caserie
Pentru preluarea şi prelucrarea balanţelor contabile ale agenţilor economici,
editarea bilanţului contabil restructurat, a analizei indicatorilor indicatorilor economici sifinanciari este implementată aplicaţia “analiza internă a agenţilor economici”.
La casa de schimb valutar se utilizează programul de editare a buletinelor de schimb
valutar, verificarea bancnotelor pentru USD, verificarea cecurilor de călătorie în valută.
3
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 2/65
Totalitatea operaţiunilor zilnice efectuate, asigură în plus actualizarea cursului valutar şi
preluarea creditelor primite prin decontare electronică pentru serviciul valutar.
Informaţia reprezintă una din resursele esenţiale ale unei organizaţii, ea fiind necesară
tuturor activităţilor manageriale în realizarea atributelor managementului modern. în acestsens sistemele de gestiune ale informaţiilor constituie un instrument utilizat de managerii
bancari, indiferent de nivelul ierarhic şi domeniul de activitate pentru fundamentarea şi
adoptarea deciziilor, pentru administrarea şi controlul activităţilor. Un sistem informaţional
bancar descrie fluxurile şi circuitele informaţionale ale băncii, adică, crearea, utilizarea,
stocarea informaţiilor, iar echipamentele electronice care asigură aceste operaţiuni şi
programele de prelucrare a informaţiei reprezintă tehnologia informaţională. Factorii care au
determinat informatizarea extinsă a serviciilor bancare, a activităţilor băncii au fost:
a) Extinderea cheltuielilor cu personalul;
b) Modificarea şi restructurarea activităţilor bancare şi a celor financiare;
c) Creşterea şi diversificarea cererii clienţilor;
d) Majorarea costurilor pentru întreţinerea reţelelor bancare.
Dezvoltarea tehnologiei informaţiei în sectorul bancar are şi a avut un impact evident
asupra băncii sub trei aspecte:
1. asupra managementului bancar precum şi asupra calificării şi structurii personalului;
2. asupra relaţiilor cu clienţii, banca orientându-şi activitatea spre piaţă, spre clienţi;
3. asupra mediului intern al activităţii bancare referitor la siguranţa locurilor de muncă,
activitatea în echipă, flexibilitatea activităţii.
Tehnologia informatică realizează în bancă o serie de activităţi referitoare la înmagazinare, înregistrare, prelucrare, furnizare a informaţiilor, aceasta contribuind la
asistarea procesului adoptării deciziilor în cadrul băncii. În cadrul procesului de adoptare a
deciziilor sunt utilizate trei tipuri de informaţii: strategice, tactice şi operaţionale. Aceste tipuri
de informaţii sunt diferenţiate în funcţie de utilizatori, moduri de utilizare şi deschideri
4
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 3/65
temporale. Informatica bancară cuprinde activităţi legate de proiectarea şi exploatarea
sistemelor de prelucrare automată a informaţiilor, în scopul creşterii eficienţei activităţilor
bancare.
Sistemul informatic constituie o componentă a sistemului informaţional care asigurăculegerea, prelucrarea, transmiterea şi stocarea datelor cu ajutorul sistemelor de calcul.
Tehnologia informaţiei permite gestionarea informaţiilor strategice, transmiterea informaţiilor
precum şi disponibilizarea informaţiilor referitoare la piaţă, mediu, concurenţă. Informatica
furnizează băncii posibilitatea de valorificare multiplă şi profundă a informaţiei în adoptarea
deciziilor prin noile instrumente promovate: reţele neurale, sisteme expert, inteligenţă
artificială.
Tehnologia informaţiei a influenţat şi operaţiile desfăşurate în faţa şi în spatele
ghişeelor. Operaţiunile din faţa ghişeelor sunt cele care implică contactul direct cu clienţii, ele
diferind de la o bancă la alta şi având următoarele funcţii:
a) asigură accesul facil al clienţilor la conturile lor;
b) oferă informaţii despre produsele şi serviciile bancii:
c) asigură servicii de bună calitate.
Sectoarele “back office” (în spatele ghişeelor) se caracterizează prîntr-un volum mare
de activitate trebuind să asigure o prelucrare rapidă şi corectă a operaţiunilor şi să urmărească
derularea acestor operaţiuni. Activităţile din cadrul băncii se referă la contabilitate,
administrare, gestionarea riscurilor, compensarea tranzacţiior care se supun legislaţiei şi
reglementărilor în vigoare. Tehnologia informatică nu va putea elimina volumul mare de muncă
din aceste sectoare, dar poate reduce solicitările prin controale operaţionale, prin transmiterea
automată a datelor, prin calculul automat al dobânzilor, elaborarea balanţelor de verificare etc.
Protejarea sistemelor informatice.
Impactul pozitiv asupra clientelei unei banci este dat, in primul rand, de gradul de
credibilitate de care se bucura aceasta in mediul de afaceri.La construirea imagenii bancii
contribuie,pe langa rezultatele sale financiare,seriozitatea,profesionalismul manifestate de
5
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 4/65
personalul bancii si modalitatea de implementare a unor politici de asigurare a climatului de
siguranta necesar derularii activitatilor la cele mai inlte standarde.
Activitatea Directiei de Securitate Bancara este structuratape trei departamente:
• departamentul protectie informationala si de personal
• dapartamentul de prevenire si combatere a spalarii banilor
• departamentul securitate fizica
Departamentul protectie informationala si de personal administreaza Politica de
securitate a bancii,protectia informatiilor,asigura prevenirea folosirii circuitelor banciiin activitati
de finantare a actelor deterirism si investigarea fraudelor.
Personalul si informatia,impreuna cu mediul in careaceste doua resurse importante
actioneaza si se manifesta-calculatoare,retelele de comunicatii,cladiri,incaperi,surse de
alimentare cu energia electrica etc.-fac obiectul politicii de securitate.Are ca principale
obiective asigurarea confidentialitatii,integritatii si disponibilitatii de risc acceptate de
managementul ECONOMCOOP.
Banca este obligată să asigure protecţia fondurilor şi datelor îndeosebi în condiţiile
aplicării tehnologiilor informatice în bancă. În acest sens se impune respectarea a două
cerinţe:
1. Securitatea datelor care vizează următoarele aspecte:
• Protecţia datelor atât din punct de vedere al drepturilor clienţilor cât şi ale
personalului angajat ;
• Integritatea datelor din punct de vedere al încrederii;
• Siguranţa colectării datelor;
• Securitatea fizică a purtătorilor de informaţii.
6
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 5/65
2. Protecţia sistemului.
Nici un sistem nu asigură în totalitate siguranţa datelor , astfel încât banca trebuie să
decidă nivelul de securitate adecvat urmând să fie luate în considerare atât pierderile
financiare care pot fi înregistrate cât şi reducerea încrederii şi loialităţii clienţilor. În acest cazexistă trei tipuri de probleme ce pot afecta securitatea sistemului:
• distrugeri sau alte defecte fizice;
• accesul unor persoane neautorizate la sistemele de calcul;
• opriri permanente sau temporare ale sistemului de calcul.
Legătura între activitatea de decizie şi cea operaţională se realizează prîntr-un flux
continuu de informaţii în cadrul sistemului informaţional bancar. Acesta este constituit din
ansamblul mijloacelor şi metodelor prin care se realizează, prelucrează, transmit informaţiile,
reprezentând o premisă a unei bine organizări atât a activităţii de conducere, coordonare şi
control cât şi a celei operative. Datele care stau la baza sistemului informaţional bancar au ca
suport evidenţa contabilă cât şi agenţii economici în calitate de titulari de conturi. Ţinând cont
de calitatea activităţii bancare aceasta este influenţată direct de operativitate, de precizia şi
calitatea informaţiilor, precum şi de fundamentarea ştiinţifică a deciziilor. Datele preluate şi
prelucrate în sistemul informaţional se transpun în informaţii bancare ce pot fi structurate dupămai multe criterii astfel:
- din punctul de vedere al gradului de prelucrare:
- informaţii bancare elementare (numerarul încasat sau plătit, cecurile de
călătorie achitate);
- informaţii bancare complexe care sunt rezultate ale prelucrării informaţiilor
elementare.
- după momentul desfăşurării operaţiunilor, informaţiile bancare pot fi:
- operative --ce evidenţiază starea curentă a activităţii băncii;
7
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 6/65
- postoperative --cele ce se manifestă după efectuarea operaţiilor pe care le
reflectă;
- previzionale --care se referă la operaţiile băncii ce se vor produce în viitor.
Rezultatul prelucrării datelor pornind de la informaţiile băncii duce la realizarea unui flux
informaţional bancar.
Sistemul informaţional bancar are la bază o serie de principii:
conceperea şi funcţionarea sistemului informaţional bancar în funcţie de structura
organizatorică a unităţilor bancare (filiale, suculsale, centrală, agenţii);
ierarhizarea informaţiilor bancare după importanţă şi gradul de operativitate;
concentrarea şi centralizarea informaţiilor bancare;
tipizarea documentelor bancare ţinând cont de forma şi elementele pe care acestea
le conţin;
aprecierea îmbunătăţirilor aduse sistemului informaţional bancar prin aplicarea în
practică a acestora cu cheltuieli cât mai reduse şi într-o perioadă de timp cât mai mică;
conceperea, organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional bancar.
Eficienţa sistemului informaţional bancar este reflectată de calitatea activităţii unităţii
bancare, de starea de profitabilitate, de modul cum sunt recepţionate şi apreciate produsele
bancare de către titularii de conturi.
Informatica bancară constă în totalitatea mijloacelor şi metodelor moderne utilizate în
culegerea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor şi se manifestă atât în fundamentarea şi
luarea operativă a deciziilor cât şi în activitatea efectivă, de execuţie. Pe linia extinderii şiintroducerii prelucrării electronice a informaţiilor bancare asistăm la o activitate complexă de
proiectare a informaticii care parcurge următoarele etape:
alegerea unei teme ce urmează a fi proiectată şi analiza situaţiei existente;
stabilirea şi aprobarea obiectivelor ce urmează a se realiza;
8
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 7/65
proiectarea propriu-zisă a informaticii bancare;
experimentarea;
introducerea şi extinderea informaticii bancare proiectate.
Proiectarea propriu-zisă a informaticii bancare se realizează pe mai multe etape:
• adaptarea documentelor bancare la cerinţele sistemului de prelucrare electronică a
datelor;
• codificarea informaţiilor bancare;
• elaborarea schemelor logice prin care se stabileşte fluxul prelucrării automate a
informaţiilor;
• constituirea fîşierelor şi elaborarea programelor.
Un prim element de calcul cu ajutorul căruia se poate aprecia operativitatea obţinerii
informaţiilor bancare este indicele de operativitate ca raport între timpul necesar obţinerii
informaţiilor şi timpul anterior. Alt element de calcul, de apreciere a eficienţei introducerii şi
extinderii automatizării operaţiunilor bancare este cel referitor la economia de forţă de muncă.
O a treia mărime utilizată se referă la calculul reducerii cheltuielilor cu prelucrarea, exprimat
atât în formă absolută cât şi ca nivel relativ. Creşterea eficienţei informaticii bancare depinde
de nuvelul posibilităţilor, necesităţilor şi exigenţelor cerute de aplicarea în practică a premiselor
actualei etape de tranziţie la economia de piaţă.
Prelucrarea automată a datelor presupune culegerea şi transpunerea acestora din
documentele tipizate în suporţii tehnici de informaţii în vederea stocării, păstrării, transmiterii
informaţiilor bancare necesare prelucrării lor pentru buna desfăşurare a activităţii.Raifeisen
foloseşte ca echipamente electronice de teletransmisie şi teleprelucrare poşta electronică care
permite transmiterea datelor aproape instantaneu indiferent în ce parte a ţării se află banca
corespondentă. Aceste echipamente permit o bună circulaţie a fluxurilor băneşti, o
disponibilizare rapidă a titularilor de conturi, dar apar totuşi şi unele dificultăţi în transmiterea
cu operativitate a datelor între bănci diferite şi situate în localităţi diferite. Odată cu
generalizarea activităţii de prelucrare electronică a informaţiilor bancare se va produce o
îmbunătăţire a mincii personalului operativ din bancă. Măsurile preliminare în vederea
9
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 8/65
organizării activităţii de prelucrare electronică a datelor la nivelul unităţilor bancare operative
sunt:
pregătirea bazei de date ce presupune identificarea şi înscrierea conturilor analitice
cu soldul zilei şi a conturilor analitice la care se calculează dobânzi;
codificarea tuturor conturilor şi stabilirea cifrei de control;
organizarea circuitului documentelor bancare, funcţie de fazele pe cere le implică
natura operaţiilor.
În vederea prelucrării corecte a datelor din documentele bancare, ca note contabile,
extrase de cont, jurnale operative, în memoriile computerelor operează prin program “numărul
de control”, introducând separat următoarele elemente: simbolul operaţiunii, numărul
documentului, simbolul contului debitor, codul băncii plătitorului, simbolul contului creditor,
codul băncii beneficiarului, suma.
Documentaţia bancară
Documentaţia contabilă bancară reprezintă totalitatea documentelor pe baza căreia
ECONOMCOOP-ul efectuează înregistrări în evidenţa contabilă. Documentele bancare sunt
tipizate, standardizate şi uniformizate existând o permanentă preocupare pentru simplificarea
şi naţionalizarea documentelor bancare şi totodată are în vedere lărgirea perioadelor de
întocmire şi raportare a informaţiilor, eliminarea paralelismelor, reducerea numărului de
exemplre precum şi renunţarea la unele elemente inutile în schimbul menţinerii celor necesare.
Documentele bancare trebuie să îndeplinească unele condiţii ca: să conţină elemente
necesare identificării lor, să aibă corect înscrisă suma în cifre şi litere, să menţioneze scopul
plăţii, autorizare prin semnături şi ştampilă de titularii de conturi. Documentele bancare pot fi
clasificate :
După locul de intocmire
1. interne
2. externe
10
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 9/65
După natura operaţiunilor
1. documente de casă(operaţii de încasări şi plăţi cu numerar: foile de vărsământ cu
chitanţă, cecurile de ridicare a numerarului, ordine de încasări şi plăţi privind operaţiuni cu
numerar)2. documente de decontare (care ocupă o pondere mare a documentaţiei bancare)
3. documente diverse (se include situaţia verificării garanţiei creditelor, documentarea
necesară deschiderii conturilor, dările de seamă)
După momentul întocmirii şi al volumului
• documente primare ( foaia de vărsământ, cecul, ordinul de plată)
• documente centralizatoare ( borderourile, specificaţiile, jurnalele)
Din punct de vedere al evidenţei bancare
1. documente utilizate în cadrul evidenţei contabile analitice (conturi personale însoţite
de extrase de cont)
2. documente folosite de evidenţa contabilă sintetică (note contabile, balanţe de
verificare, balanţe contabile, fişele centralizatoare)
3. documente de evidenţă statistică.
Documentaţia bancară este supusă unui proces continuu de perfecţionare pentru a
obţine datele cu maximă operativitate şi pentru a permite extinderea prelucrării electronice a
informaţiilor bancare.
Organizarea circuitului documentelor ECONOMCOOP
Acest circuit presupune organizarea fluxului informaţional la nivelul întregului sistembancar. Prin circuitul documentelor după ECONOMCOOP şi nu numai se înţelege mişcarea
succesivă a lor din momentul întocmirii sau pezentării lor la ghişeu de către titularii de conturi,
în vederea efectuării operaţiilor în conturile analitice şi sintetice şi până în momentul arhivării
lor.
11
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 10/65
Fazele mişcării succesive a documentelor bancare:
Primirea documentelor la ghişeu, întocmirea acestora de către personalul băncii.
Contabilizarea documentelor ce se realizează prin tranpunerea înregistrărilor în notecontabile sau prin încheierea directă a conturilor.
Înregistrarea succesivă a documentelor bancare în evidenţa contabilă analitică şi
sintetică.
Confruntarea datelor din contabilitatea analitică cu cele din contabilitatea sintetică.
Clasarea şi păstrarea documentelor, expedierea acestora titularilor de conturi.
Documentele bancare se păstrează în funcţie de natura operaţiunilor:
Documente de casă- se păstrează în andosare pe zile în caserie în următoarea ordine:
1. documente de încasări în numerar
2. documente de plăţi în numerar
3. documente privind conturile în afara bilanţului referitoare la casa de circulaţie şi
fondul de rezervă de semne monetare al Băncii Naţionale.
Documente de decontare- se clasează pe zile după simbolurile conturilor într-o ordine.
Fiecare dosar al zilei este însoţit de un document de arhivare semnat de cei responsabili
pentru controlul arhivării tuturor documentelor zilei respective.
Documente privind operaţiunile proprii ale băncilor- documente de casă pe timp de un
an şi documente de decontare pe timp de o lună.
Circuitul documentelor trebuie să se desfăşoare respectând o serie de principii:
1. încasările în numerar, în baza foilor de vărsământ cu chitanţă sau a ordinelor de
încasări în cazul operaaţiunilor proprii preesupune primirea sumelor de către casierii
12
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 11/65
încasatori numai după confirmarea acestor operaţiuni are loc înregistrarea sumelor în
conturile depunătorilor;
2. plăţile în numerar se evidenţiază mai întâi în conturile titularilor după aceea se
eliberează numerarul de către caseria băncii;
3. virarea sumelor din unele conturi în altele, în debitul contului plătitorului apoi în
creditul contului beneficiarului;
4. toate documente bancare (de încasări, plăţi) se înregistrează mai întâi în evidenţa
analitică şi apoi în cea sintetică;
5. operaţiunile privind activitatea de creditare să fie efectuate cu operativitate cel târziu
până la începutul zilei operative;
6. confruntarea operaţiunilor de casă, de către grupele operative, cu evidenţa din
cadrul serviciului tezaur şi casierie trebuie să se realizeze zilnic;7. evidenţa contabilă analitică se punctează cu evidenţa sintetică în aceeaşi zi cu
efectuarea operaţiilor bancare.
Controlul bancar intern al băncii ECONOMCOOP se exercită la nivelul fiecărei unităţi
bancare fiind diferenţiat în funcţie de modul de organizare a activităţii şi natura proprietăţii.
Acest control se exercită nu numai asupra operaţiunilor efectuate pentru titularii de conturi ci şi
pentru operaţiile proprii în scopul descoperirii deficienţelor existente în activitate, având (în
cadrul filialelor, sucursalelor, centralei) un caracter complex şi vizând verificarea unor obiective
ca:
desfăşurarea activităţii privind operaţiunile cu numerar;
păstrarea disponibilităţilor în conturi;
respectarea cadrului legal al operaţiunilor;
modul de efectuare a înregistrărilor în contabilitatea bancară;
activitatea de creditare bancară; modul de gestionare a valorilor materiale şi băneşti.
13
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 12/65
Controlul bancar intern cuprinde următoarele forme:
a) controlul bancar preventiv ce se ralizează atât asupra operaţiunilor proprii ale
unităţilor bancare cât şi asupra operaţiunilor solicitate a fi efectuate de către titularii de conturi.
Acest tip de control se exercită de către conducătorul compartimentului financiar-contabil şilucrătorii împuterniciţi în acest scop. Obiectivele din cadrul acestui tip de control urmărite de
ECONOMCOOP sunt:
• oportunitatea, necesitatea procurării de materiale specifice activităţii bancare;
• respectarea legalităţii efectuării cheltuielilor bancare proprii şi a lucrărilor de investiţii
proprii;
• respectarea criteriilor privind angajarea personalului, modul de salarizare.
b) controlul ierarhic operativ curent ce se exercită la ghişeu. Din punct de vedere al
conţinutului economico-financiar se urmăreşte necesitatea, oportunitatea, economicitatea,
legalitatea operaţiunilor cuprinse în documentele bancare. Această formă de control are în
vedere, după ECONOMCOOP, modul de exercitare ce se manifestă ca o activitate de
autocontrol asupra tuturor operaţiunilor bancare;
c) controlul bancar intern ulterior, acesta exercitându-se periodic după ce se
efectuează operaţiunile bancare. Acest control este de competenţa şefului compartimentuluide contabilitate, directorului băncii, persoanelor cu astfel de atribuţii precum şi a celor special
angajaţi ca revizori bancari. Agenţiile, filialele, sucursalele băncii RAIFFEISEN sunt verificate
în cadrul controlului bancar ulterior de organele de specialitate. Îmbunătăţirea continuă a
documentaţiei bancare din punct de vedere a formei, conţinutului şi circuitului acesteia,
exercitarea unui control bancar segmentat şi la obiect, vor contribui la sporirea calităţii
activităţii bancare, aceste aspecte reflectându-se direct în activitatea titularilor de cont.
14
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 13/65
II Deschiderea si functionarea conturilor bancare
Conturile bancare ale clienţilor- prezentare generală
La cererea persoanelor fizice sau juridice, banca poate să deschidă:
1. Conturi de disponibilităţi- prin care se fac operaţiuni de încasări şi plăţi curente,
soldul contului poate să fie doar creditor;
2. Conturi curente- se pot efectua acordări şi rambursări de credite, soldul debitor
reflectă credite existente, iar soldul creditor reflectă disponibilul existent în bancă;
3. Contul de depozit- la vedere sau la termen în funcţie de opţiunea clientului soldul
acestui cont poate fi doar creditor;
4. Conturi de credite- se utilizează pentru evidenţierea şi urmărirea acordării
creditelor, soldul contului la un moment dat poate să fie doar debitor;
5. Conturi cu destinaţie specială- prin aceste conturi se efectuează prestaţii
bancare „speciale”, cum ar fi:acreditive, cecuri certificate, conturi aferente cardurilor
etc.
Conturi curente şi depozit
Conturi curente.
DOCUMENTATIA NECESARA:
Completarea urmatoarelor formulare:
• Cerere inscriere client-persoane fizice:2exemplare(daca nu este client al RB)
• Cerere de deschidere cont curent-persoane fizice:2ex;
• Fisa specimenelor de semnaturi-persoane fizice:1ex(daca nu este client al RB)
15
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 14/65
Contul curent este un produs bancar cu ajutorul caruia iti poti administra banii
mai usor si mai efficient. Prin intermediul contului curent poti deopotriva sa efectuezi
plati, incasari, transferuri bancare, dar sis a pastrezi bani, acumuland astfel dobanda.
Contul current poate fi deschis in RON, USD, EURO, GBP, sau orice alta valuta, in
functie de banii de care dispui.
Pentru banii pastrati in contul current primesti dobanda corespunzatoare
depozitelor”la vedere” (depozite fara termen prestabilit, la care ai acces fara restrictii).
Contul current se alimenteaza oricand fie prin salariu( care poate fi virat direct in cont),
fie prin alte depuneri.
Caracteristici :
• Se pot efectua licitatii valutare on-line;
• Este accesibil in timp real,in orice unitate ECONOMCOOP;
• Permite utilizarea urmatoarelor servicii:
1. Direct Debit;
2. MyBanking;
3. MultiCash;
4. POS(plati prin card direct la comercianti)
Avantaje (la contul curent in RON):
• Accesibilitate La deschiderea unui cont current poti primi si un card
atasat acestuia. Astfel ai acces la banii tai 24 ore din 24, chiar si atunci
cand banca este inchisa sau cand esti in strainatate. E ca si cum ai avea
banii in propriul portofel, numai ca, in contul curent, sunt cu adevarat in
siguranta. In plus, poti efectua operatii bancare in oricare din alte peste100 de unitati ECONOMCOOP din tara.
• Flexibilitate Tu hotarasti in orice moment ce se intampla cu banii
tai. Poti sa-i transferi in alte conturi, sa faci plati sau sa-i retragi de la
bancomat sau de la orice ghiseu ECONOMCOOP.
16
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 15/65
• Timp economisit Poti sa-ti achiti facturile lunare de utilitati fara sa
pierzi vremea pe drumuri. Asta inseamna timp castigat pentru tine.
• Controlul asupra tranzactiilor Extrasul de cont, oferit lunar sau
oricand la cerere, iti permite controlul total asupra tranzactiilor.
• Costuri minime ECONOMCOOP iti ofera gratuit cadrul atasat
contului, iar deschiderea acestuia nu tecosta nimic.
SERVICII SUPLIMENTARE.
- Plati directe furnizori
Avantaje: timp economisit, evidenta clara a platilor, costuri minime:
1RON/tranzactie.
Factura la telefon fix si mobil la gaze, la lumina etc. Serviciul de Plati Directe
Furnizori te ajuta sa scapi de aceste griji, banca va plati, din contul tau curent.
- Transferuri planificate
Transferuri de sume fixe la date fixe. Acest serviciu iti permite sa achiti datoriile
fara sa faci nici un efort. Banca este cea care transfera din contul tau curent suma debani pe care o datorezi, avand o evidenta clara a tranzactiilor efectuate. Acest serviciu
iti permite transferul automat al unei sume stabilite de tine, catre uncont de economii.
Cont curent –in valuta
Produsul este oferit persoanelor fizice,in vaderea mentinerii disponibilitatilor in
valuta si efectuarii de operatiuni curente(plati incasari) in limita soldurilor creditoare,
nefiind permise overdrafturi sau solduri debitoare.
Facilitati:
• Ordonarea platilor de catre titularul de cont,prin conventie,fara a fi prezent
la banca;
17
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 16/65
• Operatiuni de schimb valutar la vedere(spot) si la termen(forward);
• Plati automate reprezentand rambursari de credite si dobanzi aferente
creditelor;
• Transferuri intrabancare on-line(creditarea instantanee a conturilor
indicate);
• Transferuri intrabancare(pe teritoriul Romaniei-conform regulamentelor
B.N.R.);
• Trasferuri SWIFT(pentru plati externe);
• Plati de comisioane aferente tranzactiilor si altor servicii prestate
titularului;
• Inregistrarea dobanzilor calculate pentru alte conturi detinute de
titular(depozite la termen);
Dobanda este fluctuanta, comision tranzactii conform “lista comisioane”,
comision administrare echivalent a 0,2USD/luna,extrasul la cerere.
Conturi de depozite.
Conturile de depozit au regim distinct. Ele pot funcţiona în varianta individuală,
permiţând depunerea- retragerea disponibilului (echivalent depozit) dar şi în combinaţie cuconturile de disponibilităţi, caz în care clientul poate ordona efectuarea inclusiv de viramente
bancare.
Acestea se deschid în baza unei cereri- convenţie de depozit completată de solicitant şi
depusă la ghişeul băncii în două exemplare. Semnătura solicitantului de pe cerere constituie în
acelaşi timp şi specimenul de semnatură. Cererea de deschidere a unui cont de depozit se
solutionează în ziua depunerii ei la bancă.
Pentru depozite la vedere, perioada de păstrare a banilor în bancă nu este stabilită
exact, ea fiind de minimum o zi lucrătoare.
În cazul depozitelor la termen perioada de păstrare este exprimată în zile calendaristice
şi este menţionată în cererea- convenţie încheiată cu banca.
18
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 17/65
Termenul de începere a perioadei este ziua înregistrării sumei consemnate ca şi
depozit în creditul contului de depozit.
Închiderea conturilor de depozit înainte de termenul stabilit prin convenţie implică
transformarea acestuia în cont de disponibil la vedere, cu dobânda corespunzătoare. În cazul în care la expirarea termenului de constituire a depozitului la termen titularul contului nu-şi
exprimă nici o intenţie, în principiu, contul de depozit se prelungeşte din oficiu pentru acelasi
termen şi în aceleaşi condiţii cu cele iniţiale.
19
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 18/65
III Instrumente moderne de plata.
Moneda electronica
Moneda electronica este denumirea data cartelelor magnetice care sunt eliberate
de unele banci clientilor titulari de conturi, in loc de numerar sau cecuri. Cu ajutorul
cartelelor, clientii isi pot face cumparaturi la oricare din magazinele care sunt dotate cu
un terminal legat de calculatorul electronic al bancii. Cartelele sunt introduse in
terminalul magazinului, iar calculatorul bancii comunica imediat disponibilul aflat in
cont . Daca disponibilul apare acoperitor, contul este debitat automat cu suma datorata
de client magazinului, iar contul bancar al magazinului este creditat cu aceeasi suma.
Acest sistem a fost denumit “on line”deoarece presupune existenta unei legaturimateriale intre reteaua magazinelor dotate cu terminale si banca dotata cu calculator.
O alta modalitate a fost imaginata in Franta pe baza miniaturizarii circuitelor electronice
integrate. Potrivit acestei modalitati, banca incredinteaza clientului, in locul cartelei
magnetice, o cartela prevazuta cu circuite si memorie, pe care banca a incarcat-o cu o
anumita suma convenita intre banca si client.Aceasta tehnica este mai ieftima decat
prima si a fost denumita “off line”, ea nu mai necesita legatura costisitoare intre
magazine si calculatorul bancii.
Cardul- prezentare generală
Cardul reprezintă un instrument de decontare prin intermediul căruia posesorul autorizat
poate achiziţiona bunuri sau servicii fără prezenţa efectivă a numerarului. Cardul facilitează
legătura financiară între comercianţi şi consumatori, fiind o simplă cheie de acces la un cont
bancar: acela al deţinătorului de card.
Având caracteristicile universale ale unui instrument de plată, cardul asigură şiposibilitatea obţinerii necondiţionate de numerar fie de la automatele de bani(ATM) fie de la
ghişeele băncii(în cazul sumelor mari), înlăturânsu-se astfel orice barieră functională de
utilizare. Datorită acestor caracteristici, cardul este un instrument de plata universal aplicabil şi
global acceptabil.
20
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 19/65
Tipuri de carduri:
- carduri de credit;
- carduri de debit;
- card multifuncţional.
Cardul de credit: ca instrument de plată dă dreptul posesorului de a utiliza o linie de
credit pe o anumită perioadă de timp, egală de regulă cu termenul de valabilitate al cardului.
Pe baza acestei linii de credit titularul poate face plăţi şi retrageri de numerar până la un plafon
prestabilit. Banca poate să modifice acest plafon în funcţie de solvabilitatea clientului. Plafonul
de creditare constituie o împuternicire dată de banca emitentă centrului de autorizare pentru a
autoriza orice operaţie în limita acestuia în cazul lipsei disponibilului.
Cardul de debit: asigură utilizatorului posibilitatea achiziţionării de bunuri sau servicii,
sau retragere de numerar în limita soldului disponibil în contul aferent cardului. Conditia
esentială de funcţionare a acestui tip de card o reprezintă existenţa disponibilului în contul
dedicat cardului. Aceste carduri pot fi emise sub restricţia unei utilizări doar în mediul
electronic, caz în care va apărea menţiunea „Use only electronic” iar elementele de identificare
nu sunt realizate în relief. Tot aici se încadrează şi cardurile pentru retragere de numerar care
permit deţinătorului să retragă numerar prin automatele bancare de distribuire a numeraruluisau să depună numerar, precum şi consultarea soldului contului.
Card multifuncţional: este un debit card care poate îndeplini şi alte funcţii: retrageri
de numerar de la ATM-uri, garantarea unor cecuri emise de deţinătorul cardului.
Descriere carduri
Persoane fizice
ECONOMCOOP oferă carduri sub sigla EUROCARD/ MASTERCARD, VISA şi
MAESTRO, în RON sau USD. Cardurile dau acces la disponibilul din conturile ataşate, putând
fi utilizate pentru tranzacţii comerciale şi/sau eliberare de numerar.
21
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 20/65
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 21/65
• Ofera facilitatea de utilizare în descoperit a contului de card în limita a trei salarii
lunare nete (numai dacă produsul Maestro este utilizat drept card de salariu).
ECONOMCOOP oferă carduri sub sigla VISA şi MAESTRO, în RON sau USD.
Cardurile dau acces la disponibilul din conturile ataşate, putând fi utilizate pentru tranzacţiicomerciale şi/sau eliberare de numerar.
VISA Business - USD
Cardul în USD VISA Business ECONOMCOOP este un produs de tip debit care se
adresează persoanelor juridice române ai căror salariaţi efectuează deplasări în strainătate şi
în ţară în interesul firmei.
• Permite efectuarea de tranzacţii comerciale şi retrageri de numerar în orice colţ
al lumii.
• Oferă posibilitatea de a limita cheltuielile anumitor angajaţi la nivelul fiecărui card
în parte.
• Asigură înlocuirea în regim de urgenţă a cardului declarat ca pierdut furat şi
eliberarea de numerar în regim de urgeţă până la emiterea cardului înlocuitor.
•
Oferă numeroase servicii conexe extrem de avantajoase:• Asistenţă medicală de urgenţă şi referinţe medicale;
• Serviciul de asistenţă juridică;
• Asigurarea pentru cazuri de întârziere în timpul călătoriei;
• Asigurarea pentru bagajele sosite cu întârziere sau pierdute;
• Asigurare în cazuri de deturnare;
• Rezervarea camerelor de hotel.
Serviciile de Asistenţă VISA în caz de urgenţă sunt disponibile numai atunci când aţi
folosit cardul pentru a achita costul călătoriei (cazare,transport,etc) în întregime sau doar
parţial, călătorie pe parcusul căreia a apărut necesitatea unui serviciu în regim de urgenţă.
23
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 22/65
VISA Business - RON
Cardul în lei VISA Business ECONOMCOOP este un produs de tip debit care se
adresează societăţilor româneşti ai căror salariaţi efectuează deplasări în interesul firmei.
• Permite efectuarea de tranzacţii comerciale şi retrageri de numerar în orice colt
al ţării.
• Oferă posibilitatea rezervării de camere de hotel.
• Asigură înlocuirea în regim de urgenţă a cardului declarat ca pierdut furat şi
eliberarea de numerar în regim de urgenţă până la emiterea cardului înlocuitor.
Plata salariului prin carduri
Maestro - RON ECONOMCOOP oferă posibilitatea plăţii salariilor angajaţilor prin cardul
în RON Maestro, cu acordul acestora. Acest card este utilizabil atât pe teritoriul României cât
şi în străinătate.
Apelând la această modalitate modernă de plată a salariilor, se beneficiază de:
• Eliminarea cheltuielilor, riscurilor şi timpului consumat cu manipularea
numerarului;• Diminuarea cheltuielilor cu personalul care administrează numerar la sediul
societăţii dumneavoastră.
Angajaţii beneficieză de:
• Acces direct, din orice localitate din ţară şi în orice moment, la contul de card.
• Posibilitatea de a solicita băncii acordarea unui plafon de descoperire în cont, în
limita a trei salarii lunare nete.
Plăţile cu card
Acest gen de plăţi cunosc o varietate largă de implementări, de la simpla retragere a
unei sume în numerar până la iniţierea unor plăţi de mare valoare. Principiile şi regulile de
24
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 23/65
efectuare a transferului de fonduri şi decontare prin intermediul card-urilor sunt reglementate în
ţara noastră de Regulamentul nr. 6/14.11.1995 emis de Banca Naţională a României.
Sistemul de plăţi pe bază de card are următoarele componente:
-dentinatorul card-ului;-card-ul;
-automatul programabil;
-comerciantul;
- agentul de decontare.
Serviciul de carduri este completat de următoarele:
Eliberare de numerar prin intermediul reţelei de ATM-uri:
ECONOMCOOP oferă tuturor deţinătorilor de carduri emise sub siglele VISA şi
Eurocard/MasterCard posibilitatea eliberării de numerar prin reţeaua sa de bancomate
instalate în principalele oraşe ale ţării, 24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână.
Acceptare de carduri VISA şi Eurocard/MasterCard pentru tranzacţii comerciale
ECONOMCOOP oferă clienţilor săi cu activitate în sfera desfacerii de bunuri şi serviciide consum posibilitatea de a se alătura acceptatorilor de carduri din lumea întreaga, prin
onorarea la plată a cardurilor VISA şi Eurocard/MasterCard emise de băncile româneşti şi
străine.
Western Union - Transfer de bani
ECONOMCOOP oferă serviciul de transferuri rapide de bani prin intermediul Western
Union. Acest serviciu permite transferul electronic de numerar de la/la oricare din agenţiiWestern Union, putându-se primi sau trimite bani oriunde în lume, fără a se folosi conturi
bancare, cărţi de credit sau ordine de plată.
Produsele oferite de Western Union:
25
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 24/65
• Will Call - Money Transfer: transferuri între persoane fizice. Permite clienţilor să
trimită şi să primească bani, prin intermediul oricărui agent Western Union, oriunde în lume, în
câteva minute.
• Quick Pay - cel mai rapid, sigur şi demn de încredere mijloc de plată folosit
pentru ca o companie să primească sume de bani transmise de clienţii săi din întreaga lume.
Aceste fonduri primite de persoanele juridice străine, înregistrate în sistemul Western Union,
vor fi direct depozitate în contul bancar al acestora.
• Quick Cash - serviciu ce oferă o modalitate sigură şi rapidă pentru o companie
de a trimite fonduri, prin intermediul reţelei Western Union, clienţilor săi sau salariaţilor oriunde
în lume.
Avantajele serviciului Western Union
• Accesibilitate: orice persoană fizică sau juridică are acces la serviciul Western
Union, conform reglementărilor în vigoare.
• Simplitatea folosirii: sumele se pot transmite prin reţeaua Western Union prin
simpla completare a unui formular, în limita plafoanelor stabilite.
• Siguranţa: sistemul informatizat al reţelei Western Union asigura maximă
securitate a transferurilor.
• Rapiditate: încasarea în câteva minute a sumelor expediate, în orice colţ al lumii,
Western Union fiind cel mai rapid sistem de transfer al banilor în acest moment (în maxim10
min. de la depunere).
Cui se adresează serviciul Western Union
• persoanelor care lucrează în străinătate şi care trimit bani acasă;
• oamenilor aflaţi în situaţii critice (pierderea sau furtul banilor, cărţilor de credit sau
cecurilor de călătorie);
• părintilor care trimit bani copiilor aflaţi în calatorie sau la studii în străinătate;
• persoanelor stabilite în străinătate care trimit regulat bani rudelor din ţară;
26
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 25/65
• oamenilor de afaceri care au nevoie urgent de bani pentru cumpărături sau
afaceri în timpul călătoriilor în străinătate. În străinătate, beneficiarii pot fi atât persoane fizice,
cât şi juridice.
Cum procedaţi pentru a folosi serviciul Western Union
• persoana care urmează să primească/să trimită o sumă de bani se prezintă la
cea mai apropiata unitate a Băncii care oferă serviciile de transfer Western Union, unde
trebuie să prezinte un act de identitate valabil (buletin sau carte de identitate pentru rezidenţi şi
paşaport pentru nerezidenţi) şi să completeze un formular;
• destinatarul unor sume transmise trebuie să cunoască numele expeditorului, ţara
şi localitatea de unde s-au trimis banii şi suma transmisă.
Care este preţul utilizării serviciului Western Union
• comisioanele aferente efectuării transferurilor de numerar se plătesc de către
expeditor, în momentul în care banii sunt depuşi pentru transfer; deşi transferul poate fi iniţiat
în diferite valute, plata sumelor către beneficiari se realizează numai în dolari SUA;
• pentru banii primiţi, destinatarului nu i se percep comisioane. Grila de comisioane
este standard şi este disponibilă la sediile unităţilor Băncii.
.
27
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 26/65
IV Organizarea si efectuarea controlului in activitatea
bancara
Metodologia de exercitare a controlului bancar reprezintă modalitateade cercetare şi acţiune, procedeele şi modalităţile de control în vederea
prevenirii, constatării şi înlăturării pierderilor care se pot întâmpla în cadrul
sistemului bancar.1
Potrivit legii şi statutului propriu de organizare şi funcţionare, banca are
dreptul să verifice la agenţii economici, beneficiari de credite, modul în care
aceştia utilizează creditele acordate în conformitate cu destinaţiile pentru care s-
au aprobat, îşi constituie şi păstrează garanţiile creditelor, respectă normele delucru ale băncilor şi clauzele din contractele de credit în vederea asigurării
rambursării la scadenţă a creditelor şi plata dobânzilor datorate.2
Garanţiile cerute de bancă în general trebuie să fie în general tangibile,
durabile şi uşor identificabile.
Situaţia clientului constituie un element foarte important în luarea
deciziei de acordare a creditului.3Una din problemele pe care banca le are în
vedere o reprezintă garantarea creditului de către solicitator, aceasta fiind cu
scopul evitării oricărui risc care să-i prejudicieze interesele.
Dacă la data scadenţei debitorul nu îşi poate onora obligaţiile faţă de
creditor, acesta din urmă poate executa acoperindu-şi creanţa dacă garanţiile
sunt constituite în condiţiile legii , pe baze contractuale.
Asumarea riscului de către bănci, în condiţiile de temeinică analiză,
reprezintă adesea calea obţinerii de extensiuni de afaceri pentru bănci de înaltă
profitabilitate.
Din punct de vedere metodologic controlul bancar al garanţieicreditelor poate fi structurat în următoarele etape:
- studiul general prealabil asupra obiectivelor ce se vor controla;
1 Mihăescu V. Sorin – Control Financiar Bancar, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p.1712 Cocriş Vasile – Tehnica Operaţiunilor Bancare, Universitatea “ Al. I. Cuza”, Iaşi, note de curs, p. 433 Aurel Octavian Berea & Emilia Cornelia Stoica - Creditul Bancar, coordonate actuale şi perspective, Ed.
Expert, Bucureşti, p.73
28
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 27/65
- controlul scriptic (analiza financiară);
- controlul faptic.
Studiul general prealabil corespunde unui control preventiv şi
reprezintă evidenţierea elementelor esenţiale şi a celor specifice ale garanţiilor
ce se vor accepta de către bancă. El începe odată cu analiza cererii de credit,
una din condiţiile principale este aceea ca solicitantul să prezinte garanţii
suficient de acoperitoare pentru creditul solicitat.
În acoperirea cererii de credite , un rol deosebit îl are gradul de
lichiditate a garanţiei. Prin natura lor, au lichiditate curentă titlurile de stat; în
speţă bonurile de tezaur sunt preferate de bănci, ele asigurând transformarea
imediată în bani a garanţiei.4
Se au în vedere următoarele obiective specifice:• sarcinile rezultate din normele de
activitate ale Băncii şi din legislaţia în vigoare (Normele de
creditare ale băncii, Legea bancară, etc.) care reglementează
domeniul garanţiilor;
• organizarea evidenţei tehnic-
operative şi contabile, ca surse de informaţii pentru control;
•
situaţia reală a obiectuluigaranţiei.5
Controlul scriptic(analiza financiară) se efectuează la sediul băncii pe
baza documentelor prezentate de agenţii economici beneficiu de credite.
Aceasta constă în următoarele:
a) analiza graficului de acordare şi rambursare a creditelor;
b) analiza echilibrului financiar;
c) determinarea bonităţii.
a) Analiza graficului de acordare şi rambursare a creditelor se face
lunar şi constă în compararea acordărilor şi rambursărilor efective de credite cu
cele prevăzute în graficele anexă la contractul de credite, în cazul în care nu se
constată deficienţe în utilizarea creditelor analiza nu se extinde. În caz contrar, la4 Basmo Cezar & Dardac Nicolae – Managementul Bancar, Ed. Economică 2002, p. 1115 Mihăescu V. Sorin – Control Financiar Bancar, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p.171
29
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 28/65
agenţii economici cu personalitate juridică se procedează la analiza echilibrului
financiar, iar la agenţii economici fără personalitate juridică şi la persoanele fizice
se va efectua controlul faptic conform celor prezentate mai sus.6
b) Analiza echilibrului financiar se face lunar, până la sfârşitul lunii
următoare pentru luna expirată şi se efectuează prin verificarea garanţiei
creditelor. Pentru a întocmi situaţia privind garanţia creditelor, datele se extrag
din balanţele de verificare, din situaţia patrimoniului şi din bilanţul contabil.
Pentru determinarea plusului sau minusului de garanţie sunt necesare
următoarele elemente:
1. Active circulante totale;
6. Active circulante excluse de la creditare;
7. Active circulante creditabile (1-2);4. Datorii pe termen scurt;
5. Garanţii pentru credite (3-4);
6. Credite pe termen scurt;
7. Plus de garanţie (5-6);
8. Minus de garanţie (6-7).7
Pentru suma rezultată ca plus de garanţie nu se acordă automat noi
credite, dar acest rezultat va fi luat în considerare în eventualitatea cereri decredite suplimentare din partea agentului economic respectiv, în cazul în care
agentul economic are credite restante provenite din minus de garanţie constatat
în lunile anterioare, acestea vor fi reactivate în limita plusului de garanţie şi a
volumului creditului aprobat, numai dacă au fost înlăturate cauzele care au
determinat trecerea la restanţă. Nu vor fi reactivate creditele trecute la restanţă la
expirarea scadenţelor prevăzute în graficul de acordare şi rambursare, anexă la
contractul de credite, indiferent de mărimea plusului de garanţie.
Minusul de garanţie este determinat de pierderi de active circulante,
deturnări de fonduri, stocuri nevandabile, clienţi neîncasaţi şi alte deficienţe în
activitatea agentului economic şi va implica măsuri pentru rambursarea imediată
6 Cocriş Vasile – Tehnica Operaţiunilor Bancare, Universitatea “ Al. I. Cuza”, Iaşi, note de curs, p. 44
7 Cocriş Vasile – Tehnica Operaţiunilor Bancare, Universitatea “ Al. I. Cuza”, Iaşi, note de curs, p. 45
30
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 29/65
a creditelor de egală valoare sau trecerea la restanţă şi recuperarea cu prioritate
a acestora. Pentru agenţii economici care înregistrează minus de garanţie, banca
va lua măsuri deosebite, cum ar fi intensificarea controlului faptic şi determinarea
bonităţii pe baza ultimilor indicatori financiari.
c) Determinarea bonităţii agenţilor economici se efectuează,cel mai
adesea, trimestrial. Pentru aceasta se calculează următorii indicatori financiari:
• lichiditatea generală;
• solvabilitatea patrimonială;
• rata profitului brut;
• rata rentabilităţii financiare;
• gradul de îndatorare.
În funcţie de punctajul obţinut, fiecare agent economic cu personalitate
juridică va fi încadrat într-unul din următoarele categorii de bonitate, astfel:
• categoria A: 85-100 puncte;
• categoria B: 70-84 puncte;
• categoria C: 50-69 puncte;
• categoria D: 25-49 puncte;
• categoria E sub 25 puncte.
Încadrarea pe categorii de bonitate se interpretează astfel:
• Categoria A - performanţele financiare sunt foarte
bune şi permit achitarea la scadenţă a dobânzii şi a ratei.
Totodată se prefigurează menţinerea şi în perspectivă a
performanţelor financiare la nivel ridicat;
• Categoria B - performanţele financiare sunt bune sau
foarte bune, cu posibilităţi de degradare într-o perspectivă mai
îndelungă;
• Categoria C - performanţele sunt satisfăcătoare, dar
au o evidentă tendinţă de înrăutăţire;
• Categoria D - performanţele financiare sunt scăzute şi
cu o evidentă ciclicitate la intervale scurte de timp;
31
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 30/65
• Categoria E - performanţele financiare arată pierderi
şi există perspective clare că nu vor fi plătite nici ratele
scadente, nici dobânda.8
Tabel nr. 2: punctajul indicatorilor
N
Nr.
crt
Indicatori 220 puncte
15puncte
10 puncte
5
5 puncte
1
1
1. Lichiditate generală 222
1,6-2
1
,3-1,6
1
1-1,3
^
2.
Solv
abilitatea patrimonială (%) 330
20-30
10-20
0
0-10
3
3
3.
Rata profitului net (%) 55 3-5 1,5-3 0-1,5
4
4. Rata rentabilităţii financiare
(%)
110
6-10
3-6
0-3
5
5.
Gradul de îndatorare (%) 00-0,25 0,25-0,50 0,50-0,70 0,70-1
Sursa: Cocriş Vasile – Tehnica Operaţiunilor Bancare, Universitatea “ Al. I.
Cuza”, Iaşi, note de curs, p. 36
Sursele din care se extrag datele pentru stabilirea gradului de bonitate
sunt bilanţurile contabile anuale sau trimestriale.
Conturile vor fi grupate în prealabil potrivit schemei de bilanţ dacă
indicatorii financiari se calculează pe baza datelor din balanţa de verificare8 Cocriş Vasile – Tehnica Operaţiunilor Bancare, Universitatea “ Al. I. Cuza”, Iaşi, note de curs, p. 44
32
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 31/65
Activele totale şi respectiv activele curente vor fi corelate cu soldurile conturilor
de amortizări şi diferenţe de preţ din pasiv.
Controlul faptic face parte din cadrul controlului concomitent al
garanţiei creditelor şi se exercită la sediul beneficiarilor de credite. Se execută
trimestrial sau la perioade mai scurte, hotărâte de comitetele de credite în funcţie
de rezultatele financiar obţinute de agenţii economici creditaţi.
Dintre obiectivele controlului faptic amintim:
• existenţa fizică a mijloacelor materiale;
• determinarea exactă a valorilor existente;
• starea reală în care se găsesc;
• respectarea condiţiilor de păstrare;
• respectarea legalităţii în utilizarea lor.9
Controlul faptic al garanţiei creditelor se face prin sondaj, iar rezultatele
acestui control se consemnează în procese verbale de control în care se înscriu
constatările făcute şi măsurile luate pentru îmbunătăţirea activităţii.
În cazul în care se constată lipsa garanţie sau a nerespectării
destinaţiei creditului se va recurge la rambursarea creditului, iar în cazul lipsei de
disponibil se trece la restanţă urmărindu-se recuperarea cu prioritate.
Principalele modalităţi de control faptic, în cazul verificării garanţiilor creditelor sunt:inspecţia fizică ,inventarierea de control, expertiza tehnică şi de
laborator (mai ales, în cazul stocurilor), observarea directă (cea mai folosită).
Organizarea şi formele controlului bancar al garanţiei creditelor
La societăţile bancare controlul bancar al garanţiei creditelor este
efectuat de către cei specializaţi si răspunzători de activitatea de creditare:
9 Mihăescu V. Sorin – Control Financiar Bancar, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p.171
33
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 32/65
• ofiţerii de credite;
• şeful serviciului creditare;
• personalul desemnat din Centrala băncii.
Putem delimita în cadrul controlului bancar al garanţiilor creditelor,toate cele trei tipuri de control financiar-bancar:
• control bancar preventiv;
• control bancar concomitent;
• control bancar ulterior.
Controlul bancar preventiv al garanţiei creditelor se exercită asupra
documentaţiei prezentate de către solicitant în momentul contractării creditului în
ceea ce priveşte bunurile care pot face obiectul garanţiei creditului solicitat şi are
rolul de a preveni acordarea unor credite care nu sunt acoperite suficient de
garanţiile constituite.10
Controlul bancar preventiv se exercită de către ofiţerii de credite o dată
cu analiza dosarului de creditare. Aceştia stabilesc bunurile de care dispune
solicitantul şi care se pot constitui drept garanţii pentru creditul acordat.
Pentru a fi acceptate de bancă, garanţiile trebuie să îndeplinească
cumulativ următoarele condiţii11:
• existenţa pieţelor de desfacere sau de potenţiali cumpărători
pentru bunurile propuse drept garanţie;
• să poată fi transformate rapid în lichidităţi;
• să fie materializate sub forma unui titlu, înscris autentic etc.;
• bunurile să fie în circuitul civil, să se afle în proprietatea
solicitantului sau a garantului şi să nu fie afectate de alte
creanţe;
• proprietarul bunurilor să aibă capacitatea de a le aduce îngaranţie;
10 Mihăescu V. Sorin – Control Financiar Bancar, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p.16911 Normele metodologice privind activitatea de creditare a Băncii Comerciale Române
34
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 33/65
• bunurile care sunt achiziţionate şi puse în funcţiune anterior
solicitării creditului trebuie să fie în stare corespunzătoare de
funcţionare în exploatare;
• bunurile achiziţionate şi încă nepuse în funcţiune, precum şi
bunurile care urmează a fi procurate şi achitate parţial din
credite să fie noi şi însoţite de certificate de calitate şi de
garanţie;
• bunurile admise în garanţie de natura activelor imobilizate
corporale trebuie să fie evaluate în conformitate cu Normele
Tehnice în domeniu.
Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite de către bunurile prezentate de
solicitant, iar acesta nu dispune de altele, nu este posibilă acordarea
împrumutului.
Constituirea garanţiilor se execută având în vedere funcţiile pe care
acestea le îndeplinesc şi care sunt următoarele:
• stimulează şi asigură respectarea disciplinei contractuale prin
efectuarea în mod corespunzător şi la termen a obligaţiilor
asumate de către împrumutat;
• asigură economisirea de lichidităţi, în sensul că împrumutatuldovedeşte că dispune de lichidităţi potenţiale;
• asigură securitatea creditului prin faptul că garanţia poate fi
valorificată de bancă în vederea acoperirii creditului nerestituit şi
a dobânzilor neachitate de către debitori.
Atât înainte de acordarea împrumutului cât şi pe toată perioada
creditării, băncile au obligaţia verificării existenţei şi conservării valorii garanţiilor.
Ofiţerii de credite trebuie să ţină cont de faptul că, chiar dacă
solicitantul dispune de garanţii suficiente pentru acoperirea sumei împrumutate şi
a dobânzilor aferente, acest fiind o condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru
acordarea creditelor. Prima condiţie care trebuie îndeplinită este aceea ca
împrumutatul să facă dovada că dispune de resurse suficiente pentru a putea
35
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 34/65
rambursa ratele scadente şi dobânzile aferente acestora. Şi după aceea se trece
la controlul preventiv al garanţiilor ce pot fi constituite.
Atunci când toate condiţiile sunt îndeplinite, ofiţerii de credite
înaintează dosarul de creditare către şeful serviciului Creditare pentru o verificare
suplimentară înainte de acordarea creditului. Acesta efectuează şi el un control
preventiv cu privire la legalitatea documentelor, oportunitatea şi eficienţa
garanţiilor acceptate şi pune viza de control pe dosarul de creditare respectiv.
Controlul bancar concomitent al garanţiei creditelor bancare se
exercită atât de către ofiţerii de credite, cât şi de şefii serviciului Creditare pe
toată perioada de creditare.
Ofiţerii de credite au principalul rol în cadrul acestui tip de control. Ei
exercită atât verificarea scriptică asupra situaţiilor contabile periodice din care săreiasă situaţia reală a bunurilor care s-au constituit drept garanţiile creditului,
precum şi verificarea faptică, prin deplasarea la locul în care se află bunul care
face obiectul garanţiei, pentru a vizualiza starea în care se află acesta şi dacă
mai corespunde condiţiilor impuse de bancă.12
Cel puţin o dată pe trimestru în cazul stocurilor, şi o dată pe an în cazul
celorlalte garanţii se efectuează verificarea faptică, la faţa locului, asupra
existenţei, integrităţii şi condiţiilor de păstrare şi conservare a bunurilor luate îngaranţie.
Verificarea faptică a garanţiei creditelor acordate se realizează prin
sondaj sau dacă este posibil în totalitate, prin operaţiuni de numărare, măsurare,
cântărire, sau control, efectuat la faţa locului în magazii, depozite, hale de
producţie, platforme de expediere, pentru stocuri, şi prin evaluare pentru activele
imobilizate corporale. În cazul stocurilor de materii prime, materiale, mărfuri, sau
produse, care implică o anumită asigurare a calităţii (perisabile sau nu), la
verificare trebuie cerută o viză de atestare a calităţii.
Cu ocazia verificării faptice a garanţiei creditelor, banca analizează şi
următoarele:
12 Mihăescu V. Sorin – Control Financiar Bancar, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p.169
36
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 35/65
• gradul de folosire a capacităţilor de producţie, întreţinerea şi
funcţionarea utilajelor, instalaţiilor şi a celorlalte utilităţi din
dotare;
• modul de realizare a programelor de producţie, de reînnoire
tehnologică şi prevenire a poluării mediului;
• starea generală a companiei împrumutate, poziţia faţă de
pieţele de aprovizionare şi desfacere, accesul la căile de
transport şi celelalte elemente de infrastructură etc.;
• stadiul de vegetaţie a culturilor, efectuarea lucrărilor agricole la
timp şi de calitate, existenţa efectivelor de animale şi păsări,
condiţiile de furajare si întreţinere etc., în cazul creditelor
acordate sectorului agricol.
În cazul creditelor de investiţii, la verificarea faptică a realizării
investiţiei se urmăresc următoarele13:
• stadiul fizic al executării lucrărilor de investiţii şi încadrarea
acestora în gradul de execuţie aprobat şi concordanţa lor cu
situaţiile de lucrări;
• respectarea soluţiilor tehnice şi constructive prevăzute în docu-
mentaţie şi calitatea lucrărilor executate;• asigurarea cu materiale, utilaje şi forţa de muncă necesare
pentru continuarea lucrărilor în perioada următoare;
• stocurile de materiale şi utilajele constituite peste necesar şi
modul de încorporare a acestora în lucrări sau de valorificare.
Cu ocazia verificării faptice a garanţiilor creditelor se va recurge
obligatoriu la reevaluarea bunurilor care constituie garanţia creditelor, urmărindu-
se în permanenţă dacă valoarea de piaţă a acestora acoperă creditele sidobânzile aferente.
13 Normele metodologice privind activitatea de creditare ale Băncii Comerciale Române nr. 2/2001
37
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 36/65
Verificarea scriptică a garanţiei creditelor se realizează lunar, în 10 zile
lucrătoare de la expirarea termenului legal de depunere la organele în drept a
situaţiilor contabile periodice, urmărindu-se:
• reflectarea corectă, în evidenţă, a bunurilor ce constituie
garanţia creditelor acordate;
• concordanţa datelor din evidenţe cu cele efective constatate pe
teren;
• concordanţa soldurilor conturilor de credite din extrasele de cont
eliberate de bancă cu cele din evidenţele agenţilor economici;
• asigurarea că aceleaşi valori materiale nu au fost luate şi în
garanţia altor credite acordate de alte societăţi bancare;
• încadrarea valorică a lucrărilor de investiţii în documentaţia
tehnică admisă la finanţare etc.
Verificarea garanţiei creditelor se realizează numai asupra bunurilor
care au fost acceptate drept garanţie a creditelor.
Controlul bancar ulterior al garanţiei creditelor este efectuat de către
echipe de control alcătuite din specialişti în domeniul creditării din Centrala
băncii, conduse de un revizor general din cadrul Direcţiei Metodologie şi Control,
care vizează controlul activităţii de creditare.Controlul bancar ulterior exercitat de către organele specializate din
Centrala băncii se efectuează periodic, cel puţin o dată la 12 luni la sucursalele
zonale, sucursalele judeţene, filiale şi agenţii.
Durata acţiunilor de control este variabilă, atât din punct de vedre al
mărimii cât şi al complexităţii entităţilor controlate şi este cuprinsă între 1-3
săptămâni.
La nivelul sucursalelor, controlul bancar ulterior se confundă cu
controlul gestionar de fond.
Controlul gestionar de fond este, în principal, un atribut al
managementului bancar şi deci, modul cum este organizat şi realizat acesta,
38
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 37/65
constituie un element esenţial, în asigurare eficienţei activităţii desfăşurate de o
societate bancară.14
Atributele controlului gestionar de fond, întocmit la societăţile bancare,
sunt asemănătoare cu cele ale controlului financiar propriu efectuat la o societate
comercială cu activitate de producţie, cu diferenţierea că procesul monetar ce se
derulează prin reţeaua sistemului bancar are o mare importanţă şi modul de
desfăşurare a acestuia are efecte pozitive asupra economiei naţionale. Atunci
când nu este bine condus şi direcţionat printr-o politică monetară strict stabilită,
procesul monetar are rezultate negative propagate în economie.
Controlul gestionar de fond se execută de regulă anual, iar scopurile
acestuia se stabilesc în funcţie de limitele impuse de programul de control stabilit
şi a tematicii aprobate prin procesul monetar care se desfăşoară în cadrul băncii.
Surse de informaţii utilizate în controlul garanţiei creditelor
Garanţiile reprezintă un instrument de prevenire a riscului bancar, în
vederea limitării acestuia în cazul nerambursării împrumutului de către un
solicitant. Ofiţerii de credite trebuie să ia în considerare garanţiile numai după ce
au evaluat solicitarea de credit şi au hotărât că investiţia este valoroasă, atâtpentru societatea bancară, cât şi pentru solicitant. O garanţie bună nu poate
modifica o cerere proastă în una bună; dacă solicitarea nu este viabilă, ofiţerii de
credite nu vor acorda împrumuturi.
Cererile de credite nu pot fi aprobate numai pe baza faptului că
bunurile oferite drept garanţie de solicitanţi pot fi valorificate, dacă din analiza
financiară şi a planului de afaceri rezultă că rambursarea împrumutului şi plata
dobânzilor aferente nu este asigurată în primul rând din lichidităţile generate de
activitatea economică desfăşurată, aceasta fiind sursa esenţială de rambursare,
valorificarea garanţiilor fiind o sursă secundară, de apărare a creditorului în cazul
unor împrejurări neprevăzute.
14 Mihăescu V. Sorin – Control Financiar Bancar, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p.170
39
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 38/65
Valoarea bunurilor corporale şi necorporale, care face obiectul
garanţiei creditelor acordate de bancă, se decide pornind de la valoarea din
evidenţa contabilă, actualizată în funcţie de valoarea reală de piaţă a acestora,
pe baza expertizelor realizate de organele specializate sau de personalul băncii.
Pentru orice garanţie pe care banca o primeşte pentru garantarea
creditelor acordate trebuie încheiat un contract de garanţie.
În cazul persoanelor fizice şi a persoanelor fizice autorizate,
documentele care se întocmesc pentru a garanta creditele primite sunt
următoarele15:
• Declaraţia de venit a solicitantului, soţului/soţiei acestuia şi a
unui girant, atunci când este cazul;
• Poliţa de asigurare de risc general (poliţa de deces şiinvaliditate) pentru solicitant:
Contractul de ipotecă;
Contractul de garanţie reală mobiliară;
Poliţa de asigurare a bunurilor reale mobiliare aduse
drept Garanţie.
Modalităţile de garantare a creditelor acordate persoanelor juridice se
diferenţiază în conformitate cu perioada de creditare16:• garanţiile pentru credite pe termen scurt vor cuprinde
patrimoniul social net al împrumutatului (gaj general), bunuri
realizate din creditul acordat şi alte garanţii reale sau personale
asumate de terţi, când patrimoniul social net nu acoperă în
întregime valoarea minimă obligatorie a garanţiei. Dacă
debitorul a înregistrat dezechilibre financiare şi are datorii
restante la bancă, creditul va trebui garantat şi cu avereapersoanelor din conducerea societăţilor comerciale sau a
regiilor autonome, în acest scop încheindu-se contracte de
cauţiune cu persoanele respective;
15 Mihăescu V. Sorin – Control Financiar Bancar, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p.17216 Aurel Octavian Berea & Emilia Cornelia Stoica – Creditul Bancar, coordonate actuale şi perspective,
Ed.Expert, Bucureşti, p.74
40
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 39/65
• garanţiile pentru creditele pe termen mediu şi lung vor cuprinde
ipoteci şi/sau gajuri cu deposedare ce aparţin societăţilor
comerciale şi regiilor autonome, valoarea acestora trebuind să
acopere cel puţin 50% din valoarea minimă a garanţiei,
patrimoniul social net al agentului economic solicitant, bunuri
realizate din creditul acordat, contracte de cauţiune asumate de
persoane fizice sau juridice, inclusiv scrisori de garanţie
bancară;
• O atenţie specială trebuie acordată la determinarea
patrimoniului net al societăţilor cu profil agricol, în sensul că
terenurile aduse de asociaţi în folosinţă, şi nu în proprietatea
societăţii, trebuie excluse din valoarea patrimoniului şi, înconsecinţă, nu pot să facă obiect de garanţie pentru creditul
bancar.
Pe baza acestor documente se va efectua controlul bancar preventiv,
realizat de ofiţerii de credite care, înainte de a accepta garanţiile propuse, verifică
corectitudinea întocmirii documentelor din punct de vedere juridic, cu respectarea
condiţiilor de formă şi de fond în redactarea respectivelor documente.
În cele mai multe cazuri, nu este posibilă preluarea fizică a garanţieiatunci când ea este oferită (de exemplu: apartamentul clienţilor). Prin urmare,
societatea bancară solicită intrarea în posesie a documentaţiei care să-i permită
accesarea activului în posibilitatea preluării garanţiei. Conform legislaţiei în
vigoare, acordul privind garanţia trebuie înregistrat atunci când este perfectat
contractul de garanţie. Detaliile privind gajul şi documentele financiare care arată
sumele datorate pentru rambursarea creditului şi a dobânzii, precum şi garanţiile
colaterale date trebuie să fie completate împreună cu notarul public arătat de
bancă şi cu documentaţia corespunzătoare primită. Când acest lucru are loc se
poate spune că a fost asigurată siguranţa şi profitul băncii.
Banca nu trebuie să anuleze contractul de garanţii până când
împrumutul nu a fost rambursat. Contractul se consideră terminat atunci când s-a
făcut rambursarea totală a creditului acordat.
41
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 40/65
În contabilitatea bancară, totalitatea garanţiilor acceptate de bancă
pentru creditele acordate se vor înregistra în contul din afara bilanţului „Garanţii
primite de la clientelă".
Garanţiile acceptate de bancă vor fi înregistrate într-un cont în afara
bilanţului numit „garanţii primite de la clientelă”.
Tipuri de garanţii
În conformitate cu Legea bancară nr. 58/1998, "la acordarea creditelor
băncile urmăresc ca solicitanţii să prezinte credibilitate pentru rambursarea
acestora la scadenţă, în acest scop, băncile cer solicitanţilor garantarea
creditelor în condiţiile stabilite prin normele de creditare".17
În raporturile sale cu debitorul, Banca, în calitate de creditor, este
expusă unor riscuri care impun luarea unor măsuri pentru garantarea creanţei, în
cazul în care la data scadenţei debitorul nu îşi poate achita obligaţia asumată,
creditorul, dacă are garanţii reale constituite în condiţiile legii, pe baze
contractuale, le poate executa îndestulându-şi creanţa.
Garanţiile colaterale trebuie să acopere valoarea totală a creditului,
dobânda aferentă primului an de creditare şi marja de risc constituită în funcţiede tipul garanţiei şi rata inflaţiei.
în cadrul societăţilor bancare garanţia constituie condiţia de bază în acordarea
creditelor, acestea fiind constitute înainte de acordarea creditelor, îmbrăcând
forme diferite: gaj, ipotecă, etc.
Garanţiile ar trebui considerate în condiţiile în care Banca acordă un
credit foarte riscant asumându-şi practic responsabilitatea recuperării creditului
prin executarea garanţiei.
Pentru diminuarea sau eliminarea eventualelor pierderi, băncile pot
cere constituirea unor garanţii în favoarea lor (ipoteci,gajuri, scrisori de garanţie)
de la beneficiarii de credite.
17Legea bancară nr.58/1998, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 121/23.03.1998
42
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 41/65
Pentru partea neacoperită a creditului, Banca îşi constituie un
provizion car se va mări sau diminua în funcţie de mărimea pierderii.
.Garanţiile reale
Garanţiile reale sunt acele garanţii care constau în afectarea specială
a unor bunuri individualizate pentru garantarea creditului.18
Bunul constituit drept garanţie reală este protejat de la urmărirea
celorlalţi creditori - a căror creanţă nu este însoţită de nici o formă de garanţie
reală sau personală, sau garanţia are un grad de prioritate inferior celui al băncii
- fiind, deci, destinat urmăririi necondiţionate şi satisfacerii cu prioritate a creanţei
garantate.19
Garanţiile reale conferă creditorului garantat două drepturi irevocabile:
• dreptul de preferinţă, în temeiul căruia, în cazul executării silite,
din valoarea bunului adus drept garanţie se va asigura mai
întâi satisfacerea integrală a creditorului garantat şi numai
ceea ce rămâne va servi satisfacerii pretenţiilor celorlalţi
creditori;
•
dreptul de urmărire, conform căruia creditorul va putea urmăribunul în mâinile oricui s-ar afla, în cazul necesităţii satisfacerii
creanţei garantate.
În funcţie de tipul bunului afectat garantării îndeplinirii unei obligaţii -
mobil sau imobil, garanţiile reale se clasifică în:
• garanţii reale mobiliare;
• garanţii reale imobiliare.
Garanţii reale mobiliare
18 Cocriş Vasile – Tehnica Operaţiunilor Bancare, Universitatea “ Al. I. Cuza”, Iaşi, note de curs, p. 37
19 Mihăescu V. Sorin – Control Financiar Bancar, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p.173
43
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 42/65
Acestea au apărat ca o îmbunătăţire substanţială a regimului
garanţiilor, acestea primind o mai mare supleţe şi elasticitate, acordând
creditorului o siguranţă sporită, iar debitorului o deplină libertate în actele de
dispoziţie cu privire la bunurile cu care garantează obligaţia.
Garanţiile reale mobiliare pot avea ca obiect20:
I. bunuri propriu-zise:
• orice bun mobil corporal, principal sau accesoriu (chiar
accesoriu al unui bun imobil, cu condiţia să fie separabil de
acesta), fungibil sau nefungibil, inclusiv stocuri;
• instrumente negociabile, inclusiv cele garantate printr-o
ipotecă;
• universalitatea bunurilor mobile ale debitorului, care poate
îngloba inventarul bunurilor circulante şi bunurile viitoare;
• pădurea, recolta agricolă, mineralele şi hidrocarburile ce
urmează a fi extrase sau au fost extrase;
• echipamentele, instalaţiile, maşinile agricole sau alte asemenea;
• navele şi aeronavele;
• bunurile mobile închiriate sau luate în leasing pe o durată mai
mare de un an;• orice alt bun mobil ce poate fi grevat cu sarcini, cu excepţia
celor care, prin dispoziţii de lege ori prin angajamente asumate
de proprietar, nu pot fi înstrăinate.
II. drepturi, actuale sau viitoare, referitoare la:
• solduri creditoare ale conturilor de depozit, depuneri de
economii ori depozite la termen deschise la instituţii bancare
sau financiare;• certificate de depozit şi altele similare;
• acţiuni şi părţi sociale la societăţi pe acţiuni şi cu răspundere
limitată;
20 Mihăescu V. Sorin – Control Financiar Bancar, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p.178
44
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 43/65
• drepturi de exploatare a resurselor naturale şi operare de
servicii publice în condiţiile prevăzute de lege;
• drepturi de invenţii, mărci de fabrică şi alte drepturi de
proprietate intelectuală, industrială sau comercială;
• drepturi din închirierea sau arendarea unor bunuri imobiliare;
drepturi societare; orice drept, exclusiv sau nu, de a
tranzacţiona cu bunuri mobile sau de a asigura servicii, care
poate fi cedat de către titular;
• drepturi de creanţă, garantate sau negarantate;
• poliţe de asigurare.
Garanţia reală mobiliară are ca obiect pe lângă bunul propriu-zis, şi
produsele rezultate din valorificarea lui, orice sumă provenită din acte de
administrare sau de dispoziţie referitoare la bunul afectat garanţiei este indicat cu
preferinţă satisfacerii creanţelor creditorului garantat.
Odată cu constituirea garanţiilor reale mobiliare trebuie să precizăm
următoarele:
• Garanţia reală mobiliară se organizează numai pe baza unui
contract de garanţie, pe bunuri sau drepturi, în beneficiul unui
anumit creditor. Acesta trebuie finalizat în formă autentică.• Prin excepţie de la regula de mai sus, legea decide ca garanţie
reală asupra valorilor mobiliare (acţiuni, obligaţiuni) se va
constitui prin indisponibilizarea acestor valori, conform regulilor
pieţei pe care sunt tranzacţionale sau în baza convenţiei în ceea
ce priveşte valorile mobiliare necotate pe o piaţă autorizată, pre-
cum şi prin andosarea valorilor respective, potrivit regulilor care
le reglementează.Gajul asupra acţiunilor se va materializa într-un contract de gaj asupra
acţiunilor. După semnarea de către cele două părţi, banca (creditor) şi
împrumutat (debitor gajist), în vederea asigurării opozabilităţii organizării gajului
faţă de societatea emitentă şi faţă de terţi. contractul de gaj asupra acţiunilor se
45
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 44/65
va înregistra la Registrul Român al Acţionarilor, care va confirma în scris despre
aceasta.
Banca va permite drept garanţie a creditelor numai acţiunile cotate pe
piaţa primară şi secundară de capital, cu condiţia ca acestea să fie tranzacţionale
în mod curent.
Valorile mobiliare nu vor fi acceptate în garanţie la mai mult de 70%
din valoarea cea mai mică (cotaţie, valoare de expertiză, preţ de
vânzare/cumpărare, valoare nominală).
Garanţii reale mobiliare care se pot constitui în două tipuri:
• garanţii reale cu deposedare;
• garanţii reale fără deposedare.
Garanţia reală poate avea ca obiect o universalitate de bunuri mobile,
inclusiv un fond de comerţ, pentru care trebuie delimitat conţinutul şi
caracteristicile anterior constituirii garanţiei reale.
Garanţia cuprinde în toată întinderea sa obligaţia garantată, inclusiv şi
dobânzile acumulate, precum şi cheltuielile cu luarea în posesie, asigurarea şi
vânzarea bunului afectat garanţiei;
Creditorului garantat următoarele drepturi:
• dreptul de preferinţă în a-şi satisface creanţa înainteacreditorilor negarantaţi sau a celor cu grad inferior de prioritate;
• dreptul de a intra în posesia bunului, de a inspecta bunul
respectiv;
• dreptul de urmărire silită a bunului afectat garanţiei.
III. Clauzele obligatorii care trebuie inserate în mod obligatoriu în
contractul de garanţie sunt următoarele21:
•
descrierea bunului afectat;• individualizarea contului bancar, în cazul în care garanţia are ca
obiect o sumă de bani aflată într-un cont;
21 Mihăescu V. Sorin – Control Financiar Bancar, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p.179
46
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 45/65
• stipularea condiţiilor şi a proporţiei în care se reduce obligaţia
garantată în cazul în care debitorul permite creditorului să
beneficieze de produsele bunului adus în garanţie;
• clauza de luare în posesie a bunului afectat garanţiei, pentru a fi
posibilă preluarea paşnică a bunului afectat garanţiei reale
mobiliare, contractul de garanţie trebuie să conţină formula
următoare, redactată cu caractere majuscule, având
dimensiunea de cel puţin 12 puncte (0,5 cm): „ ÎN CAZ DE
NEEXECUTARE CREDITORUL POATE FOLOSI MIJLOACELE
PROPRII PENTRU LUAREA ÎN POSESIE A BUNULUI
AFECTAT GARANŢIEI"22.
După realizarea obligaţiei garantate, la cererea debitorului, creditorulrestituie imediat posesia bunului afectat garanţiei dacă anterior intrase în posesia
acestuia. Neîndeplinirea acestui fapt atrage după sine obligarea creditorului la
plata către debitor a unor despăgubiri în cuantum, reprezentând echivalentul în
lei a sumei de 200 Euro.
Depozitul bancar (cash-ul colateral), constituit în lei sau în devize
convertibile reprezintă o formă specifică a gajului cu deposedare, materializată
sub forma unei sume de bani depuse de debitori la bancă în favoareabeneficiarului, în anumite condiţii stabilite şi comunicate băncii de către debitor.23
Debitorul poate constitui depozitul bancar la societatea bancară care
acordă creditul, sau la altă societate bancară, încheindu-se un contract de
depozit. Ofiţerii de credite şi consilierii juridici vor impune clienţilor ca depozitele
colaterale să fie constituite, de regulă, a banca creditoare.
Depozitul colateral este din sursele proprii ale solicitantului, din
încasările realizate din contul curent sau din plafonul disponibil la creditele
bancare pentru finanţarea activităţii de ansamblu de care beneficiază un agent
economic.
22Norme metodologice privind activitatea de creditare ale Băncii Comerciale Române nr. 1/2000
23 Katona Levente – Performanţa creditării şi dezvoltarea locală, Ed. Expert, Bucureşti, pag. 104
47
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 46/65
Pentru ca depozitul bancar să fie acceptat drept garanţie a creditului,
este necesar să fie respectate următoarele condiţii 24:
l . indicarea băncii la care se face depozitul;
2. credibilitatea şi reputaţia respectivei bănci;
3. certificarea scrisă a băncii la care se constituie depozitul;
4. valoarea depozitului bancar să acopere valoarea creditului
solicitat plus dobânda
aferentă;
5. termenul de valabilitate a depozitului;
6.semnăturile autorizate ale agentului economic care constituie
depozitul.
Atunci când solicitanţii beneficiază de credite bancare sau alte facilităţi,iar datoriile faţă de bancă sunt achitate la scadenţă, încasările realizate de clienţi
în conturile curente pot fi utilizate la constituirea de depozite, la care banca
bonifică dobânda corespunzătoare termenului, conform instrucţiunilor de lucru cu
privire la dobânzi.
Garanţii reale imobiliare
Garanţia reală imobiliară (ipoteca) este contractul prin care debitorul,
sau altă persoană, afectează un bun imobil garantării îndeplinirii unei obligaţii.
Ipoteca este o garanţie imobiliară - clădiri, terenuri - care nu comportă
deposedarea celui care a prezentat-o ca garanţie, fie acesta, în situaţia acordării
creditului, debitorul sau un garant, persoană fizică şi/sau juridică.25
Ipoteca acordă creditorului ipotecar care la scadenţă nu şi-a recuperat
creanţa, dreptul de a urmări imobilul în mâinile oricui s-ar afla, dreptul de a cere
scoaterea imobilului la executare silită şi de a fi plătit cu preferinţă din preţul
realizat prin vânzarea imobilului.
24 Katona Levente – Performanţa creditării şi dezvoltarea locală, Ed. Expert, Bucureşti, pag. 17525 Aurel Octavian Berea & Emilia Cornelia Stoica – Creditul Bancar, coordonate actuale şi perspective,
Ed. Expert, Bucureşti, pag. 76
48
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 47/65
Dreptul real de ipotecă nu conferă creditorului posesia, folosinţa sau
dispoziţia asupra bunului ipotecat.
Caracteristici generale ale ipotecii sunt:
Este un drept real accesoriul ce însoţeşte obligaţia pe care o
are debitorul faţă de creditor. Existenţa ipotecii presupune, deci,
existenţa obligaţiei principale pe care o garantează.
Este o garanţie imobiliară, putând fi deci ipotecate următoarele
categorii de bunuri:
• bunurile imobile aflate în circuitul civil;
• accesoriile acestora care sunt imobile prin destinaţie;
• uzufructul asupra unor imobile.
Pentru a fi acceptate în garanţie, bunurile imobile propuse trebuie, să
îndeplinească următoarele condiţii26:
• să fie în proprietatea constituitorului şi să se afle în circuitu civil (
să facă obiectul vănzării cumpărării );
• să existe o piaţă sigură pentru bunurile ipotecate;
• bunurile să fie situate în zone de interes pentru o categorie
largă de potenţiali cumpărători;
• clădirile să permită amenajări şi adaptări pentru utilizări multiple;
• bunurile ipotecate să fie asigurate la o societate de asigurări pe
toată durata contractului de credit, iar drepturile cuvenite din
despăgubiri să fie concesionate băncii;
• bunurile ipotecate să nu fie afectate de sarcini;
• existenţa unu înscris (contract)autentificat de Notariatul de stat
în raza teritorială a căruia se află imobilul în cauză, în care se
descrie imobilul ipotecat şi valoarea creditului garantat;• persoana ce constituie ipoteca să aibă o deplină capacitate de
exerciţiu, respectiv persoanele fizice să aibă 18 ani, iar
26 Cocriş Vasile – Tehnica Operaţiunilor Bancare, Universitatea “ Al. I. Cuza”, Iaşi, note de curs, p. 37
49
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 48/65
persoanele juridice să fie legal constituite şi să aibă în
proprietate bunul ipotecat.
Rangul ipotecii este precizat de data înscrierii acesteia în Cartea
Funciară, faţă de alte ipoteci ce se constituie asupra aceluiaşi imobil. O
ipotecă inscripţionată asupra unui imobil ce nu mai este grevat de vreo altă
sarcină anterioară, este de rangul I, ipoteca constituită şi intabulată ulterior
acesteia, este de rang II şi aşa mai departe. Ipotecile înscrise în aceeaşi zi au
acelaşi rang.
Importanţă rangului ipotecii se află în faptul că între doi creditori de
rang diferit, cel cu rang prioritar, deci cel care a înregistrat-o mai întâi va avea
dreptul să se despăgubească integral din preţul bunului ipotecat. Şi după aceea
ce rămâne va fi despăgubit creditorul ipotecar de rang inferior.De obicei, băncile acceptă ipoteci dacă sunt îndeplinite următoarele
condiţii27:
• ipoteca să fie de rangul l, pentru ca, în caz de faliment, cel ce o
deţine să se îndestuleze primul la masa credulă în raport cu
ceilalţi creditori;
• ipoteca de rangul II se acceptă numai în următoarele condiţii:
beneficiarul ipotecii de rangul l este tot o unitate a bănciişi a fost constituită pentru acordarea de credite sau
eliberarea de scrisoare de garanţie;
valoarea bunului asupra căruia se constituie ipoteca de
rang II este suficientă pentru a acoperi ambele obligaţii
faţă de bancă;
valoarea imobilului să fie actualizată în funcţie de
valoarea de piaţă şi marja de risc aferent acestui tip de
garanţie şi să-şi conserve valoarea în timp;
27 Katona Levente – Performanţa creditării şi dezvoltarea locală, Ed. Expert, Bucureşti, p.106
50
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 49/65
durata existenţei în timp a imobilului ipotecat să fie certă
până în momentul stingerii integrale a obligaţiei ce a
generat ipoteca;
să existe o piaţă sigură pentru bunurile ipotecate;
bunurile să fie situate în zone de interes pentru o
categorie largă de potenţiali cumpărători;
imobilul ipotecat să fie asigurat împotriva tuturor
riscurilor, iar poliţa de asigurare să fie cesionată în
favoarea băncii;
bunurile ipotecate să nu fie afectate de sarcini.
Ipoteca este indivizibilă în sensul că va continua să existe asupra
întregului imobil, chiar dacă a fost achitată o parte din datorie. Toate bunurile
ipotecate şi fiecare dintre ele, în întregime, garantează întreaga creanţă şi fiecare
fracţiune a acesteia.
Ipoteca este supusă principiului specializării. Sub sancţiunea nulităţii,
ipoteca trebuie să fie determinată atât asupra imobilului afectat de garanţie, cât şi
asupra valorii creanţei garantate.
Ipoteca nu se poate constitui decât în cazurile şi cu formele prevăzute
de lege. Aceasta se referă atât la obligativitatea încheierii contractului de ipotecă,cât şi la înscrierea acesteia la Biroul de Carte Funciară de pe lângă judecătoria
din circumscripţia în care se află imobilul ipotecat.
Societăţile bancare pot exercita ipoteca convenţională care ia naştere
din acordul de voinţă a părţilor, prin încheierea unui contract de ipotecă.
Pentru organizarea ipotecii convenţionale, împrumutatul trebuie să
satisfacă două condiţii principale:
•
să aibă capacitate deplină de exerciţiu, să poată dispuneasupra imobilului;
• să aibă calitatea de proprietar actual (în momentul constituirii
ipotecii) al bunului respectiv. Dacă constituitorul este proprietar
sub condiţie suspensivă sau rezolutorie, ipoteca va fi afectată
51
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 50/65
de aceleaşi condiţii. Banca nu va lua în garanţie asemenea
bunuri imobile.
Contractul de ipotecă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de
formare:
• fiind un contract grandios, constatarea acestuia trebuie
efectuată printr-un act scris (contract) investit cu formula
autentică de autoritatea competentă, respectiv notarul public,
nerespectarea acestei formalităţi esenţiale ducând la nulitatea
absolută a ipotecii;
• în contractul de ipotecă se va preciza imobilul ipotecat
precum şi suma garantată;
• obligativitatea efectuării publicităţii ipotecii prin care se
asigură opozabilitatea actului faţă de terţi, precum şi rangul de
preferinţă al ipotecii. Publicitatea constă în înscrierea în Cartea
Funciară a actelor referitoare la terenuri şi construcţii, inclusiv a
garanţiilor sub formă de ipoteci, conform prevederilor Legii
cadastrului şi publicităţii imobiliare nr.7/1996, prin care s-a
hotărât în mod unitar, pentru întreg teritoriul ţării, regimul
general al cadastrului, precum şi modul de efectuare alpublicităţii imobiliare.
Potrivit doctrinei, prin bun imobil se înţelege acel lucru care are o
aşezare fixă, stabilă şi care nu poate fi mutat dintr-un loc în altul fără să-şi piardă
destinaţia iniţială sau identitatea (de ex. construcţiile, terenul).
Garanţiile personale
Garanţiile personale sunt mijloace juridice de garantare a obligaţiilor
prin care una sau mai multe persoane se angajează printr-un contract accesoriu
încheiat cu creditorul, să plătească acestuia datoria debitorului în cazul în care
acesta nu o va plăti el. Garanţia personală mai poartă denumirea de fidejusiune
sau cauţiune. Ea poate fi acceptată numai după ce este verificată de specialistul
52
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 51/65
bancar, care trebuie să constate că garantul dispune de patrimoniul
corespunzător, neafectat de alte obligaţii importante.28
Contractul de garanţie personală este un contract accesoriu,
consensual, unilateral şi cu titlul gratuit.29
Există următoarele tipuri de garanţii personale:
• fidejusiunea (cauţiunea), reglementată de articolul 1652 din
Codul Civil;
• garanţiile prezentate sub formă de scrisori de garanţie emise de
bănci, instituţii financiare şi de asigurări şi autorităţi
administrative (ministere, companii naţionale şi internaţionale)
ce au această competenţă;
• garanţii personale reglementate de legi speciale, dar care se
bazează pe ideea de fidejusiune (ex. garanţia constituită de o
terţă persoană pentru acoperirea eventualelor pierderi ce ar
putea fi cauzate unui agent economic de către un gestionar).
În funcţie de întinderea şi rigoarea obligaţiei de garanţie, garanţiile
personale pot fi simple, solidare şi irevocabile30:
• garanţia simplă, prin care banca garantă poate cere
beneficiarului să urmărească mai întâi pe debitorul principal şi,numai dacă acesta nu-şi îndeplineşte obligaţiile, să se adreseze
pentru executarea garanţiei bancare;
• garanţia solidară constă în obligaţia garantului de a executa
obligaţia asumată de debitorul principal sau de ordonator, în
cazul în care acesta nu a realizat-o în termenul convenit sau nu
o execută deloc. Prin acest gen de garanţie, garantul renunţă,
prin înscriere în scrisoarea de garanţie bancară, la beneficiile de
28 Aurel Octavian Berea & Emilia Cornelia Stoica – Creditul Bancar, coordonate actuale şi perspective,
Ed.Expert, Bucureşti, p.7829 Emitent : Direcţia Administrare, Control, Garanţii - Manual de garanţii accesorii facilităţilor de creditare,
Ed. 2 / Amd. 0, Cod: 1.1.2.01 – 6, p. 530 Aurel Octavian Berea & Emilia Cornelia Stoica – Creditul Bancar, coordonate actuale şi perspective,
Ed.Expert, Bucureşti, p.78
53
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 52/65
discuţiune, de opoziţie, restricţii valutare sau de schimb,
invocarea forţei majore etc.;
• garanţia irevocabilă reprezintă mai curând un termen redundant
cerut de contractanţi în relaţiile de comerţ exterior, deoarece
garanţia trebuie oricum îndeplinită, fiind prevăzută explicit prin
contractul dintre părţi.
Garanţii guvernamentale
Garanţiile guvernamentale se acordată de puterea executivă a
statului, reprezentată de către ministere care sunt care în temeiul unor acte
normative. În conformitate cu prevederile Legii datoriei publice nr.81/1999,
Ministerul Finanţelor Publice, ca reprezentant al statului român, este autorizat să
emită garanţii de stat pentru împrumuturi interne, contractate de o persoană
juridică de la o instituţie creditoare, pentru finanţarea proiectelor sau a activităţilor
de importanţă prioritară pentru România sau pentru alte destinaţii stabilite şi
aprobate de Guvern, garanţii ce sunt concretizate în scrisori de garanţie.
Garanţia guvernamentală pentru un împrumut intern este o obligaţieindirectă a statului român care se execută în cazul în care, beneficiarul
împrumutului nu are capacitatea să-şi execute obligaţiile asumate faţă de bancă,
în considerarea acestor dispoziţii legale, rezultă faptul ca un asemenea tip de
garanţie nu va putea fi valorificat atâta timp cât procedura de executare faţă de
clientul băncii nu a fost finalizată. Faţă de această situaţie, la acceptarea unei
asemenea scrisori de garanţie emisă de Guvernul României se va avea în
vedere şi tipul de garanţie propus de client astfel încât, procedura de executare
faţă de aceasta să prezinte o maximă celeritate.
De asemenea, banca va accepta un asemenea tip de garanţie, doar în
situaţia în care aceasta este fără termen de valabilitate sau, în cazul în care, în
cuprinsul scrisorii de garanţie se prevede faptul că este valabilă până la
54
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 53/65
stingerea obligaţiilor clientului, fie pe calea executării directe împotriva acestuia,
fie pe calea executării scrisorii de garanţie.
Scrisoarea de garanţie
A. Scrisoarea de garanţie/contragaranţie din partea unei bănci
corespondente/ necorespondeote B.C.R.
Scrisoarea de garanţie bancară este o modalitate specifică de
materializare a unei garanţii dată de către o societate bancară la solicitarea unei
persoane fizice sau juridice care contractează un credit. Această formă de
garantare a unui credit este considerată sigură, datorită nivelului ridicat, în
general, al solvabilităţii unei bănci, precum şi lichidităţilor importante de careaceasta dispune.
O atenţie deosebită se va acorda determinării momentului intrării în
vigoare a scrisorii de garanţie şi termenului de valabilitate al acesteia în corelaţie
cu termenele cuprinse în convenţia încheiată între client şi bancă, evitându-se
formulările vagi. în acest sens, termenul de valabilitate al scrisorii de
garanţie/contragaranţie trebuie să depăşească perioada derulării contractului de
credit/angajament astfel încât, să se asigure timpul necesar îndepliniriiformalităţilor ce privesc cererea de executare şi îndeplinirea condiţiilor impuse de
emitent în conţinutul scrisorii de garanţie.
Banca va accepta în garanţie numai scrisori de garanţie "la prima
cerere".
În situaţiile în care banca va accepta scrisori de garanţie ce prevăd o
reducere treptată a cuantumului acesteia, reducerea va fi condiţionată de
executarea în aceeaşi măsură de către client a obligaţiilor garantate.
Unităţile băncii vor avea în vedere şi vor accepta numai scrisorile de
garanţie/contragaranţie emise de bănci agreate de B.C.R., prezentate în original
şi avizate de Direcţia Internaţională.
În cazul unei scrisori de garanţii bancară emisă de o bancă comercială
se va solicita de către unitatea băncii avizul scris al Direcţiei Internaţionale, care
55
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 54/65
analizează autenticitatea şi calitatea scrisorilor de garanţii bancară din punct de
vedere al gradului de acoperire a riscului B.C.R precum şi bonitatea băncii
emitente şi calitatea de reprezentant al persoanelor care o semnează.
Cererea de plată a garanţiei apare în situaţia în care banca constată
neîndeplinirea obligaţiei de către client asumată prin contractul de credit/
angajament.
O scrisoare de garanţie bancară trebuie să conţină următoarele
elemente esenţiale:
• denumirea şi adresa băncii garante;
• denumirea şi adresa societăţii sau persoane fizice garantate;
• numele şi adresa beneficiarului garanţiei, respectiv BCR S.A.,
obiectul garanţiei, valoarea garanţiei exprimată într-o sumă bine
determinată, care trebuie să acopere suma împrumutului cât şi
taxele, comisioanele şi spezele aferente termenului de plată al
sumei garantate;
• termenul de valabilitate al garanţiei care trebuie să acopere
întreaga perioadă de creditare;
• clauza de renunţare la beneficiul opoziţiei, discuţiunii. diviziunii
etc;• clauze speciale referitoare la prelungirea termenului de
valabilitate;
• reducerea valorii garanţiei, condiţiile în care garantul poate fi
solicitat la plată, semnăturile autorizate ale persoanelor
îndreptăţite să angajeze banca garantă.
Dacă în textul scrisorii de garanţie nu se precizează altfel, legea care
guvernează este cea a locului unde emitentul îşi desfăşoară activitatea, iar însituaţia în care emitentul îşi desfăşoară activitate prin sucursale sau prin alte
subunităţi, legea aplicabilă va fi aceea a locului sucursalei care a emis garanţia.
Banca va agrea doar scrisorile de garanţie care menţionează că se
supun uzanţelor ICC 458/1995, emise de către o societate bancară agreată de
către RAIB.
56
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 55/65
B. Scrisoarea de garanţie emisă de alte persoane
Societatea bancară poate accepta, pentru garantarea unor credite,
scrisori de garanţie emise de către o altă instituţie bancară şi financiară agreată,
în cadrul limitei de expunere, prin care acesta se angajează necondiţionat şi
irevocabil ca, în cazul în care o anumită persoană juridică nu va plăti la un
anumit termen o sumă determinată şi indicată în mod expres în scrisoare, să
achite ea însăşi suma neachitată, în favoarea băncii beneficiare a garanţiei.
Scrisorile de garanţie emise de alte persoane pot fi luate în
considerare în cazul marilor grupuri locale şi internaţionale, avându-se în vedere
onorabilitatea şi soliditatea financiară a întregului grup, certificată de un auditor,
de preferinţă internaţional, acceptat de către bancă. De asemenea, se vor avea
în vedere şi celelalte condiţii impuse scrisorilor de garanţie bancară.La garantarea creditelor ce urmează a se acorda de bancă clienţilor
săi, prin scrisori de garanţie bancară emise de alte societăţi bancare din ţară sau
străinătate, ofiţerii de credite vor urmări ca acestea să conţină elementele
principale arătate mai sus, să nu fie condiţionate de anumite clauze care ar putea
duce la imposibilitatea solicitării executării lor, societăţile bancare să fie agreate
de societatea bancară să poarte semnăturile autorizate, termenul de valabilitate
să fie clar exprimat prin menţiuni de genul „inclusiv" sau „exclusiv".
31
Scrisoarea de angajament
Scrisorile de angajament pot fi:
• de intenţie/confort, emise de societatea mamă pentru
creditele contractate de filialele sale.
• de plată, care pot fi asimilate unei fidejusiuni, emise de
societăţi afiliate societăţii care contractează creditul.
Banca va accepta în garanţie scrisori de intenţie/confort prin care
societatea mamă îşi asumă faţă de bancă, cu ocazia contractării unui credit de
una dintre filialele sale, obligaţii constând în menţinerea participaţiei la capitalul
31 Mihăescu V. Sorin – Control Financiar Bancar, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p.174
57
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 56/65
social al filialei şi/sau punerea în aplicare dacă se va dovedi necesar, a tuturor
măsurilor care să asigure posibilităţile de rambursare a creditului de către filială.
Fidejusiunea
Fidejusiunea (cauţiunea) este un contract prin care persoană, numită
fidejusor, se obligă faţă de creditorul altei persoane să execute obligaţia celui
pentru care garantează, dacă acesta nu o va executa. (conform punctului B. II.
Garanţii Personale)32
Contractul de fidejusiune este un contract:
• accesoriu, deci, fidejusiunea urmează soarta obligaţiei
principale, atât în ceea ce priveşte validitatea, cât şi anularedatoriei;
• unilateral, adică dă naştere numai la obligaţia fidejuşorului,
creditorul neavând nici o obligaţie;
• consensual, în sensul că este necesar acordul de voinţă al
părţilor, forma scrisă fiind însă absolut necesară pentru a proba
încheierea contractului şi pentru determinarea întinderii
garanţiei;• cu titlu gratuit, întrucât fidejusorul nu urmăreşte să obţină o
contraprestaţie de la creditorul cu care a încheiat convenţia.
Fidejusorul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii esenţiale:
• capacitatea juridică de a contracta;
• să fie solvabil;
• să aibă domiciliul în ţară.
Prezentăm în continuare câteva cazuri concrete de fidejusiune33
: împrumutatul este garantat de o persoană fizică sau
juridică cu propriile bunuri imobile sau mobile, constituindu-se
ipoteca sau contractul de garanţie mobiliară, după caz;32 Emitent : Direcţia Administrare, Control, Garanţii - Manual de garanţii accesorii facilităţilor de creditare,
Ed. 2 / Amd. 0, Cod: 1.1.2.01 – 6, p. 7033 Mihăescu V. Sorin – Control Financiar Bancar, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p.180
58
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 57/65
împrumutatul este garantat de o persoană fizică sau
juridică prin depunerea unei cauţiuni sub forma unui depozit
bancar (cash-ul colateral).
Garanţii financiare acordate de fondurile de garantare agreate de bancă
Garanţiile acordate de Fondurile de Garantare reprezintă o aplicaţie a
fidejusiunii prevăzuta de Codul civil.
Acestea se concretizează prin contracte de garantare încheiate de
bancă cu Fondurile de Garantare prin care acestea din urmă se angajează să
acorde o garanţie financiară complementară, în favoarea băncii în cazul în care
clientul, prin rambursare, nu acoperă valoarea împrumutului. Asumarea risculuide către Fondurile de Garantare se face proporţional, pe măsura acordării şi
rambursării creditului.
În funcţie de condiţiile cuvenite cu Fondul de Garantare în cazul în
care clientul nu-şi va respecta obligaţiile de plată, banca va înştiinţa fondul
despre această situaţie şi va solicita plata garanţiei.
Alte modalităţi de garantare a rambursării creditelor
A. Asigurarea riscului de neplata a ratelor creditului şi/sau a dobânzilor
la o societate de asigurare agreată de către bancă şi la EXIMBANK
Prin contractul de asigurare banca, în calitate de asigurat, în schimbul
plăţii către asigurător a unei sume de bani - prima de asigurare - (ce urmează a fi
suportate de către client), beneficiază de serviciile unei societăţi de asigurare,
care îşi asumă obligaţia, ca în cazul în care clientul băncii nu-şi onorează
obligaţiile izvorâte din contractele de credit/alte angajamente, să plătească ea
însăşi suma de bani ce acoperă creditul şi dobânzile aferente izvorâte din
contractul de credit/angajament.
Riscul asigurat este în speţă insolvabilitatea clientului, întârzierea în
efectuarea plăţii după expirarea termenului scadent.
59
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 58/65
Cazul asigurat va fi neefectuarea plăţii ratelor de credit/alte
angajamente şi neplata dobânzilor aferente la scadentă.
În privinţa sumei asigurate, aceasta va reprezenta valoarea creditului
acordat/S.G.B. şi dobânda pe un an sau alt termen convenit.
Vor fi acceptate de către bancă numai asigurările prin care asigurătorul
nu impune condiţia efectuării de către bancă a vreunui demers legal împotriva
debitorului pentru recuperarea creditelor şi dobânzilor aferente.
O atenţie deosebită se va acorda excluderilor de la riscul asigurat,
stipulate de asigurător, urmând a se face corelaţiile necesare cu privire la
cuantumul garanţiei şi limitarea răspunderii asigurătorului. Dacă există franşiză,
aceasta se exclude din cuantumul garanţiei.
În cazul creditelor pentru export, în situaţia în care clienţii băncii încheie contracte cu parteneri externi ce au reşedinţa într-una din ţările de
categorie A, poliţa de asigurare pentru acoperirea riscului comercial eliberată de
EXIMBANK este considerată acoperitoare, chiar dacă clienţii nu prezintă alte
forme de garanţie, în situaţia în care valoarea asigurată de EXIMBANK este
inferioară volumului creditului şi a dobânzii aferente, se vor solicita garanţii
suplimentare.
Pentru creditele de export, banca poate accepta drept garanţiecesionarea în favoarea băncii de către beneficiarul unui acreditiv a sumelor de
încasat din acreditivul respectiv deschis la altă bancă.
B. Cesiunea în favoarea băncii de către beneficiarul unui acreditiv a
sumelor de încasat rezultate din acreditivul respectiv deschis la altă bancă
Cesiunea de creanţă este un mijloc caracteristic de transmitere a
obligaţiilor şi constă în acordul de voinţă prin care creditorul, numit cedent
transmite în mod voluntar, cu titlu gratuit, dreptul său de creanţă unei alte
persoane numită cesionar, care va deveni astfel creditor în locul său şi va putea
încasa creanţa de la debitorul cedat. Deşi cesiunea de creanţă este, în fapt, un
mijloc de transmitere a obligaţiilor, poate fi apreciată totodată şi ca o garanţie ce
se constituie sub forma unei garanţii asupra creanţelor care sunt bunuri mobile
necorporale.
60
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 59/65
Pentru a fi valabilă, creanţa trebuie să îndeplinească anumite
proprietăţi34:
• să fie certă - să nu poată fi discutată din punct de vedere juridic;
• să fie lichidă - să se poată determina cu exactitate valoarea ei;
• să fie exigibilă - să fie localizată în timp la o dată precisă, nu sub
condiţie.
Cesiunea de creanţă însemnând o convenţie, un contract, trebuie să
îndeplinească toate condiţiile de valabilitate a contractului consensual, fiind, prin
urmare, valabil încheiat din momentul realizării acordului de voinţă între cedent şi
cesionar.
Pentru ca cesiunea să fie opozabilă şi terţilor, inclusiv debitorului
cedant, trebuie îndeplinite următoarele formalităţi:
• notificarea făcută de cedent sau cesionar debitorului cedant,
căruia i se comunică, de fapt, schimbarea creditorului;
• acceptarea de către debitorul cedat, respectiv luarea la
cunoştinţă de către acesta despre schimbarea creditorului său
iniţial.
În cadrul acceptării de bancă a cesiunii de creanţă drept garanţie a
creditului se va urmăr i35:• cesiunea să fie constatată printr-un contract de cesiune
încheiat de bancă şi clientul care cesionează încasările din
livrările la extern sau intern, cu titlu de garanţie;
• cedentul, având calitatea de creditor, remite
cesionarului (băncii) titlul constatator al creanţei;
• contractul de cesiune trebuie să îndeplinească condiţiile de
fond şi formă cerute de lege;• debitorului cedat i se solicită o declaraţie de acceptare în
formă autentică sau i se face cunoscut prin notificarea efectuată
prin executor că noul său creditor este banca;
34 Mihăescu V. Sorin – Control Financiar Bancar, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p.17535 Katona Levente – Performanţa creditării şi dezvoltarea locală, Ed. Expert, Bucureşti, p.109
61
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 60/65
• cedentul este ţinut să garanteze că, la data efectuării
cesiunii, creanţa cedată nu există în mod valabil şi că, între
timp, nu a intervenit nici o cauză de stingere sau anulare a
creanţei;
• valoarea creanţei cesionate este îndestulătoare faţă de
creditul acordat şi dobânzile aferente, deoarece debitorul cedat
răspunde numai în limitele valorii cesiunii;
• întrucât cedentul nu răspunde de drept de solvabilitatea
debitorului cedat, banca va analiza şi situaţia financiară a
acestuia, în scopul stabilirii riscului de neplată, în cazul în care
este vorba de cesiunea unei creanţe la intern, iar în cazul unor
creanţe din livrări la export, se va urmări ca plata să fie făcută
prin acreditiv irevocabil şi confirmat de bancă agreată;
• prin efectul cesiunii, debitorul cedat va face plăţi către bancă
(cesionar) într-un cont al acesteia, stabilit şi comunicat
debitorului.
Notificarea se efectuează prin executor judecătoresc, în acest fel,
creanţa fiind opozabilă şi terţilor, cât şi debitorului cedat.
Cesionarea sumelor de încasat se realizează printr-un contract încheiat între bancă si beneficiarul acreditivului, contract care se va înscrie la
Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.
Banca va accepta doar cesionarea sumelor de încasat rezultate din
acreditive irevocabile şi necondiţionate, ci avizul Direcţiei Internaţionale.
Banca plătitoare trebuie să confirme că a luat la cunoştinţă de
cesionarea sumelor de încasat din acreditivele respective.
C. Garanţii emise de autorităţi ale administraţiei publice locale
Banca poate acorda unităţilor administrativ teritoriale, regiilor
autonome de subordonare locală sau unităţilor prestatoare de servicii publice
locale, la care autoritatea administraţiei publice este acţionar majoritar credite
pentru investiţii publice de interes local.
62
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 61/65
Creditele acordate regiilor autonome de subordonare locală sau
unităţilor prestatoare de servicii publice locale, la care administraţia publică
locală este acţionar majoritar, vor fi garantate conform legii, de administraţiile
publice locale.
La acordarea creditului şi constituirea garanţiei trebuie verificate
următoarele:
• hotărârea consiliului local sau judeţean sau cel al municipiului
Bucureşti de aprobare a contractării şi/sau garantării creditului,
din care să rezulte natura creditului, valoarea şi perioada de
creditare;
• notificarea Ministerului Finanţelor Publice privind aprobarea
angajării creditului.Garanţia este concretizată printr-un acord de garantare, document
care se înregistrează la primărie sau consiliul judeţean respectiv şi la bancă.
Garanţia constituită prin veniturile autorităţii administrative conferă
băncii prioritate de îndestulare în concurs cu oricare alt creditor.
D. Poliţe de asigurare
În cazul când împrumutatul este o societate comercială cu asociat
unic, fără să existe înlocuitori ai conducerii actuale, sau când se considerănecesar, suplimentar se va solicita cesionarea drepturilor de încasat din poliţa de
"asigurare mixtă" sau "de deces şi invaliditate permanentă" a "persoanelor
cheie", de care depinde funcţionarea societăţii.
În cazul încheierii acestei poliţe, plata primei de asigurare se va face
de către client, anual, pentru 10-20% din valoarea creditului în sold, procent ce
se va stabili cu clientul prin negociere de fiecare unitate a băncii, funcţie de
vârsta asociatului unic, bonitatea clientului şi durata de acordare
Contractul de asigurare pentru plata ratelor de credit şi a dobânzilor
aferente (asigurarea de risc financiar)
63
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 62/65
Acesta reprezintă o garanţie financiară pe care asigurătorul o
constituie prin plata în locul debitorului asigurat a unei sume de bani în cazul
neîndeplinirii de către asigurat a obligaţiilor de plată izvorâte din raportul
contractual cu terţul. Societatea de asigurare-reasigurare care emite o poliţă de
cauţiune (contract de asigurare împotriva riscului financiar) pe numele debitorului
asigurat şi în beneficiul băncii, garantează plata la scadenţă a ratelor de credit şi
a dobânzilor aferente dacă acestea nu au fost achitate de către debitorul
asigurat.36
Contractul pentru asigurarea împotriva riscului financiar de
nerambursare a creditelor se încheie pe o perioadă de un an de la acordarea
creditului şi se poate prelungi pe perioade de câte un an până la recuperarea
integrală a creditului şi a dobânzilor aferente.Garanţia creditelor este reprezenta de sumele încasate din contractul
de asigurare împotriva riscului financiar de neplată
Prima de asigurare pe care o plăteşte banca în calitate de asigurat la
societatea de asigurare-reasigurare pentru acoperirea riscului financiar de
neplată se va fixa în
Garanţia de firmă
Garanţia de firmă (companie) poate fi angajamentul ferm al
împrumutatului, dat sub semnătură autentică sau privată, de a derula prin
ghişeele băncii, în totalitate sau parţial, cash-flow-ul rezultat din activitatea
curentă desfăşurată de acesta.
Garanţia de firmă reprezintă o cesiune de creanţă care nu este
necesar a fi formalizată juridic, nu este necesar să se notifice debitorilor cedaţi şi
nici să se solicite acestora declaraţia de acceptare, fiind suficientă încrederea
băncii în angajamentul împrumutatului de a derula fluxul de încasări şi plăţi prin
bancă, aceasta fiind sursa rambursării creditelor şi plăţii dobânzilor.
36 Mihăescu V. Sorin – Controlul Financiar Bancar, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004, pag. 175
64
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 63/65
Acest tip de garanţie este acceptat de către firme de prim rang (firme
internaţionale, multinaţionale, societăţi şi regii naţionale, strategice, societăţi de
importanţă deosebită pentru bancă) cu o reputaţie recunoscută în comunitatea
internă şi/sau internaţională de afaceri.
Planul de afaceri
Planul de afaceri este un document care se întocmeşte de agenţii
economici, cu ajutorul firmelor de specialitate, şi are drept scop fundamentarea
din punct de vedere financiar şi nefinanciar, al pieţei de aprovizionare/desfacere,
resursele de personal, oportunităţi, constrângeri, rezultate al viabilităţii afacerilor.
Pentru firmele cu o cifră de afaceri anuală mai mare de un milionechivalent USD, prezentarea planului de afaceri este obligatorie ca anexă la
documentaţia de credit, indiferent de tipul garanţiilor propuse a se constitui.
Planul de afaceri poate fi o garanţie a creditelor mai ales în cazul
întreprinderilor mici şi mijlocii care nu dispun de alte forme de garanţii. Societăţile
bancare pot admite drept garanţie a creditelor acordate cel mult 50% din cash–
flow-ul rezultat din planul de afaceri avizat de o firmă de specialitate, cu condiţia
ca încasările prevăzute în planul de afaceri să acopere integral cheltuielile şi săasigure obţinerea unui profit rezonabil.
Valoarea bunurilor imobilizate care fac obiectul garanţiei creditelor
acordate de bancă se va stabili pornind de la valoarea apreciată ca rezultat al
unei evaluări întocmite în cadrul băncii, privind evaluarea activelor imobilizate
corporale sau necorporale, sau întocmite în afara băncii şi verificate în cadrul
băncii.
Creditele acordate de bancă şi dobânzile aferente trebuie să fie
acoperite integral cu garanţii asigurătorii. Valoarea luată în calcul a bunurilor
acceptate de o societate bancară în garanţia creditelor acordate se va determina
prin aplicarea unei marje variabile, în funcţie de mărimea riscului în valorificarea
acestora.
65
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 64/65
Tabel nr. 9: Valoarea admisă în garanţie pe tipuri de garanţii constituite
Tipul de garanţie Valoarea apreciată
(%)
Valoarea admisă
în garanţie (%)
- garanţii necondiţionate primite de la GuvernulRomâniei
100 100
- garanţii bancare primite de la bănci româneşti
de prim rang şi străine din categoria A
100 100
- depozitul bancar (cash-ul colateral) 100 100
- contractul de asigurare pentru neplata ratelor de credite şi a dobânzilor aferente
100 *)
- ipoteca 100 80
- cesiunea de creanţă 100 75
- garanţii reale mobiliare, din care:
- cu deposedare
- fără deposedare
100
100
70
60
- fidejusiunea 100 **)
- garanţia de firmă 100 ***)
- planul de afaceri 100 ****)
Sursă: Mihăescu V. Sorin – Control Financiar Bancar, Ed. Sedcom Libris,Iaşi,2004, p.181
*). Valoarea acceptată de bancă în cazul contractului de asigurare
pentru neplata ratelor de credite este în funcţie de clauzele de acoperire a
riscului prevăzut în contractul de credit şi poate varia între 80 şi 100%;
66
8/3/2019 Practica banca
http://slidepdf.com/reader/full/practica-banca 65/65
**). Valoarea acceptată de bancă în cazul fidejusiunii se situează la
nivelul procentului corespunzător tipului de garanţie pentru care s-a constituit;
***). Garanţia de firmă (companie) are la bază angajamentul ferm al
debitorului dat sub semnătură autentică sau privată, de a derula prin ghişeele
băncii total sau parţial cash-flow-ul rezultat din activitatea curentă desfăşurată de
acesta, fiind în fond o cesiune de creanţă care nu este necesar a fi formalizată
juridic. Valoarea acceptată de bancă, în cazul garanţiei de firmă este în funcţie
de standingul financiar al companiei, de cifra de afaceri derulată prin bancă, de
renumele firmei în comunitatea de afaceri, putând ajunge până la nivelul de 75%
din cash-flow-ul derulat prin bancă;
****). Planul de afaceri poate fi adus în garanţia creditelor în cazul
întreprinderilor mici şi mijlocii care nu dispun de alte forme de garanţii. Bancapoate admite drept garanţia creditelor cel mult 50% din cash-flow-ul (încasări)
rezultat din planul de afaceri cu condiţia ca, potrivit planului, încasările să fie mai
mari decât cheltuielile.